vase comunicante

1
Figura 3.9 Figura 3.8 3.2.2.2. Principiul vaselor comunicante Într-un lichid aflat în stare de repaus, suprafeţele izobare (echipotenţiale) sunt plane orizontale şi reciproc. În figura 3.8, este reprezentat un vas cu două braţe, de secţiuni diferite, în care se află un lichid omogen. Pe suprafeţele libere ale celor două braţe ale vasului, acţinează presiunile p 1 , respectiv p 2 . Deoarece presiunea în planul orizontal N N, este aceeaşi, se poate scrie: 1 1 N gh p p , (3.41) respectiv: 2 2 N gh p p . (3.42) Din relaţiile (3.41) şi (3.42), rezultă următoarea ecuaţie de echilibru: 2 1 1 2 h h g p p (3.43) În cazul când presiunile pe suprafeţele libere sunt egale, atunci acestea se găsesc la acelaşi nivel.(h 1 = h 2 ). O aplicaţie practică a acestei consecinţe se întâlneşte la determinarea gradului de umplere a unui rezervor cu ajutorul sticlei de nivel (Figura 3.9).

Upload: capatina-marius-catalin

Post on 24-Oct-2015

45 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: Vase Comunicante

Figura 3.9

Figura 3.8

3.2.2.2. Principiul vaselor comunicante

Într-un lichid aflat în stare de repaus, suprafeţele izobare (echipotenţiale) sunt plane

orizontale şi reciproc.

În figura 3.8, este reprezentat un vas cu două braţe, de secţiuni diferite, în care se află

un lichid omogen.

Pe suprafeţele libere ale celor

două braţe ale vasului, acţinează

presiunile p1, respectiv p2.

Deoarece presiunea în

planul orizontal N – N, este aceeaşi, se

poate scrie:

11N ghpp , (3.41)

respectiv:

22N ghpp . (3.42)

Din relaţiile (3.41) şi (3.42), rezultă următoarea ecuaţie de echilibru:

2112 hhgpp (3.43)

În cazul când presiunile pe suprafeţele libere sunt egale,

atunci acestea se găsesc la acelaşi nivel.(h1 = h2).

O aplicaţie practică a acestei consecinţe se întâlneşte la

determinarea gradului de umplere a unui rezervor cu ajutorul sticlei

de nivel (Figura 3.9).