varstnici

Fundamente ale antropologiei vârstnicilor și gerontologiei

Definire

• Ce este vârsta a treia ?

• ? + 65 ani– Vârsta de pensionare

• Diferenţe culturale

Populaţia vârstnică

• Creşterea numărului de persoane vârstnice


• Creşterea speranţei de viaţă– România, 2012=74 – UK, 80.7 F si 76.1 B– Japonia, 85.2 F si 78.3 B

Speranţa de viaţă la naştere (ani)

Sănănate The Health Survey for England (2005)

- 65 +: - Artrita cea mai frecventa tulburare cronica (47% F si 32% B)- Boala cardiovasculara in special la B (37% B si 31% F)• Diabet (13% B, 10% F), • Astm (10% B, 12% F) • Boli respiratorii cronice (9% B, 7% F). • Aproape doua treimi sunt hipertensivi (62% B, 64% F)• Contact redus cu prietenii• Locuiesc singuri• Suport social perceput scazut

Sănătate mentală

Profilul cognitiv al vârstnicilor

• Domenii cognitive a căror funcţionare este intactă

• Domenii cognitive afectate de vârstă.

Funcţii cognitive neafectate de vârstă

• vobularul (memoria semantică)

• memoria de scurtă durată

• habits, procedural knowledge – funcţionare superioară (e.g. şah, bridge, pian) (Charness, 1981);

Memoria semantică şi cunoştinţe de vocabular la vârstnici

• Probe de vocabular rezultate bune (Light, 1991; Wingfield & Stine-Morrow, 2000 )

• Corelaţia vârstă vocabular este în medie de -0.03 pentru identificarea antonimelor şi de 0.13 pentru identificarea sinonimelor (Salthouse, 2001 )

• Verhaeghen (2003) - vocabularul nu este insenzitiv la vârstă, suferă anumite schimbări în favoarea subiecţilor vârstnici + 0.8 ab.std.

• Procesele intacte ale memoriei semantice, care permit şi la vârstă înaintată o reactualizare eficientă a unor informaţii factuale

Integritatea memoriei semantice

• Studiile de amorsaj• Efectul de amorsaj semantic, datorat propagării unei

activări prin reţeaua semantică, este mai mare la vârstnici decât la tineri (Pichora-Fuller, Schneider & Daneman, 1995).

• Acest efect se datorează structurii mai elaborate a reţelei semantice la vârstnici decât la tineri (Taylor & Burke, 2002).

• Studiile efectuate asupra modului de asociere a cuvintelor, de generare a categoriilor nu indică prezenţa unor diferenţe semnificative între tineri şi vârstnici (Burke & Peters, 1986).

Declin târziu al memoriei semantice • Declin târziu, aproximativ după vârsta de 70 de ani, al

memoriei semantice. • Fenomenul „tip of the tongue” (senzaţia de „îl am pe vârful

limbii”). • Localizarea fonologică - subiecţii de obicei pot oferi detalii

empirice cu privire la conceptul vizat sau pot identifica forma fonologică a cuvântului dacă sunt oferite amorse fonetice (Rastle & Burke, 1996)

• Superioritatea performanţelor vârstnicilor în probele de recunoaştere (ex. probe de vocabular cu alternative de răspuns) faţă de probele de reactualizare (ex. probe de vocabular care presupun generarea unui răspuns) (Burke & Peters, 1986). Cele din urmă presupun activarea unei reprezentări fonologice pornind de la reprezentarea semantică activată.

Sistemul de reprezentare a deprinderilor la vârstnici

• Limbajul – vocabularul relativ intact• Persistenţa deprinderilor, a cunoştinţelor procedurale a fost

cofirmată în – Jocul de şah (Charness, 1981), bridge (Charness, 1979) şi cântat la pian

(Krampe & Ericsson, 1996).

• Studiile pe jucători de diferite vârste, adulţi tineri şi vârstnici, cu acelaşi rang pe scala ÉLŐ, au arătat că vârstnicii efectuează mutări mai bune în timp mai scurt faţă de jucătorii tineri.

• Expertiza este funcţie a bagajului de cunoştinţe, a numărului de jocuri studiate şi jucate, care ajută decizia în astfel de situaţii (Charness, 1981; Taylor, O’Hara, Mumenthaler, Rosen & Yesavage, 2005).

Sistemul de reprezentare a deprinderilor la vârstnici

• Morrow et al. (2003) a arătat că efectul expertizei în performanţele vârstnicilor este mediată de antrenament.

• Piloţii vârstnici care nu au participat de mai mulţi ani la zboruri sau simulări de zboruri au performanţe mai slabe decât experţii tineri sau experţii vârstnici care au participat la asemenea activităţi

Utilizarea cunostintelor

• Use it or lose it• Similar cunoştinţelor procedurale, conservarea

cunoştinţele semantice se realizează doar dacă acestea sunt utilizate.

• Reactualizarea cuvintelor este invers corelată cu momentul asimilării lor. Timpul de reactualizare a unui cuvânt asimilat în tinereţe şi utilizat pe tot parcursul vieţii este superior reactualizării cuvintelor nou asimilate sau neutilizate de mult timp (Rubin, Rahhal & Poon, 1998).

Domenii cognitive afectate de vârstă

• Declin cognitiv la vârstnici este un fapt cunoscut şi susţinut de datele empirice ale literaturii de specialitate (Verhaeghen, Marcoen şi Goossens, 1992)

• Nu pare să afecteaze în mod similar toate ariile funcţionării cognitive, chiar mai mult, la anumite probe cognitive, precum sarcina de vocabular, vârstnicii au rezultate net superioare tinerilor (Daneman şi Merikle, 1996).

• Declin in cadrul proceselor procese cognitive complexe care implică operaţii cognitive elaborate (procese mnezice şi învăţare, raţionament şi rezolvare de probleme, intelegerea unui text).

Memoria episodică la vârstnici

• Deficienţele memoriei asociate vârstei afectează în special componenta episodică a memoriei, mai puţin afectată fiind memoria semantică (Verhaeghen şi Salthouse, 1997).

• Performanţele vârstnicilor în sarcinile de evaluare a memoriei episodice (ex. reactualizare liberă, învăţarea listelor, proba reactualizării după amorsă, învăţare asociativă) sunt cu o abatere standard sub media performanţelor tinerilor (Salthouse, 1992).

Memoria episodică la vârstnici• Dificultăţi în encodarea particularităţilor contextului • Dificultăţi în integrarea într-o singură reprezentare mnezică a

conţinutului şi contextului, – Duc la greşeli de identificare a sursei memoriei (ex. în cazuri extreme nu

sunt capabili să decidă dacă un eveniment a fost prezentat la televizor/ziar sau chiar li s-a întâmplat în realitate) (West, 1996).

• Ineficienţa vârstnicilor de a inhiba informaţii irelevante sarcinii, astfel favorizând interferenţa cognitivă, ce afectează procesul de encodare şi integrare la nivel mnezic a contextului conţinutului informaţional (Spencer & Raz, 1995; Hess, 2005).

• Corelaţia dintre vârstă şi memorie episodică variază între -0.19 şi -0.52, corelaţia negativă însemnând că creşterea vârstei este însoţită de performanţe din ce în ce mai slabe la astfel de sarcini (Baltes & Lindenberger, 1997, Bors & Forrin, 1995; Graf & Uttl, 1995).

Capacitatea de învăţare la vârstnici • Deficite de elaborare a noilor deprinderi • Dificultăţile de dezînvăţare a unor comportamente deja existente

(Beier & Ackerman, 2005). – vârstnicilor le este mult mai greu - modificări a unor comportamente deja

existente decât elaborarea unor deprinderi noi (Fisk & Sharp, 2004).

• Deficienţele de raţionament şi rezolvare de probleme asociate vârstei se referă în special la problemele care nu pot fi rezolvate prin algoritmi bine stabiliţi pe baza unor strategii deja verificate, adică la probleme noi, slab structurate care impun necesitatea elaborării unor euristici pornind de la datele problemei, adică procesare bottom up (Verhaeghen, Marcoen & Goossens, 1992; Thornton & Dumke, 2005).

• În medie performanţele vârstnicilor la acest tip de sarcini de raţionament inductiv şi rezolvare de probleme se situează cu 1,5 abatere standard sub media performanţelor tinerilor (Salthouse, 1992).

Procesarea limbajului la vârstnici

• Deficienţele limbajului - limbajul scris şi limbajul oral, respectiv comprehensiunea şi producţia limbajului (Meguro, Fujii, Yamadori, Tsukiura, Suzuki, Okuda & Osaka, 2000).

• Dificultăţi în interpretarea şi producţia frazelor lungi (Kemper şi colab., 2003). La rândul lor vârstnicii nu se exprimă în fraze care presupun astfel de legături structurale.

Procesarea limbajului la vârstnici• Dificultăţi în interpretarea frazelor ambigue sintactic

sau semantic (Kemtes & Kemper, 1997);• Dificultăţi în reinterpretarea ulterioară a acestor fraze

pe baza unor amorse sintactice sau semantice (Paul, 1996).

• Compararea timpilor de reacţie şi a acurateţii răspunsurilor în procesarea unor fraze cu o complexitate sintactică crescută arată că vârstnicii au performanţe net inferioare adulţilor tineri (Stine-Morrow, Ryan, & Leonard, 2000).

• Dificultăţi în stabilirea rolurilor tematice în frază. Rezultatele furnizate de aceste studii confirmă ca subiecţii vârstnici au performanţe mai slabe în aceste sarcini faţă de adulţii tineri (Kemper, 1992).

De ce apare decliniul cognitiv ?

• Ipoteza declinului executiv

• Reducerea vitezei de procesare la vârstnici

Ipoteza declinului executivSe bazează pe teoria frontală a îmbătrânirii, West (1996). • Inaintarea în vârstă este însoţită de modificări dramatice micro- şi

macro-structurale ale cortexului prefrontal (Raz, 1999). Se constată:• O demielinizare a neuronilor cortexului prefrontal ceea ce reduce

eficienţa transmiterii impulsurilor (Berkman şi colab., 1993; Raz, 2000),

• Scade receptivitatea la neurotransmiţători, se constată în special o reducere a numărului de receptori ai dopaminei (Fulop & Seres, 1994),

• Se reduce a metabolismului celular, • Scade numărul sinapselor (Gibson, 1983), • Se reduce abundenţa ramificaţiilor dentritice (Uylings, West, Coleman,

de Brabander, & Flood, 2000) • Creşte concentraţia structurilor patologice (ex. plăgi senile) în ariile

frontale şi temporale (Ferrer-Caja şi colab., 2002). • Modificări funcţionale: la nivelul CPF - un declin al fluxului sanguin

cerebral şi o reducere a metabolismului glucozei.

Ipoteza declinului executiv• Modificarile structurale şi funcţionale ale CPF -

declinul memoriei de lucru şi al funcţii executive. • Existenţa unui deficit la nivelul ML în populaţia

vârstnicilor (Light şi Capps, 1986, Verhaeghen şi colab., 1993).

• Rezultatele vârstnicilor sunt mai slabe la probele complexe de evaluare a memoriei (operation span, reading span, etc.) faţă de performanţele în probele mnezice simple (digit span, word span, etc.) (Wignfield şi colab., 1998; Carpenter, Miyake & Just, 1994, Kemper, 1988, Li, Lindenberger, & Sikstrom, 2001).

Ipoteza declinului executiv• Deficitul ML ar explica performanţele slabe ale vârstnicilor în

probele de raţionament şi rezolvare de probleme (Kyllonen, şi Christal, 1990), memorie episodică (Engle şi colab., 1999) şi comprehensiunea limbajului (Kemper, 1992).

• Salthouse (1993) analizând 55 de comparaţii provenite din şapte studii empirice arată că în medie 50% din varianţa scorurilor la sarcinile de evaluare a proceselor cognitive superioare (memorie, raţionament şi rezolvare de probleme şi comprehensiunea limbajului) se explică prin varianţa scorurilor la probele de evaluare a capacităţii ML

• Valoarea corelaţiilor între ML şi raţionament variază între 0.26 şi 0.59, în funcţie de tipul de sarcină utilizată în evaluare capacităţii memoriei de lucru (Hooper şi colab., 1984, Salthouse, 1992).

• Corelaţiile înregistrate între ML şi memorie episodică fluctuează aproximativ în acelaşi interval de valori, 0.24 şi 0.55 (Guttmann şi colab., 1998, Fastenau şi colab., 1996, Horn şi colab., 1981). Corelaţiile prezentate în meta-analiza efectuată pe 75 de studii de Daneman şi Merikle (1996) variază între 0.35 şi 0.48.

Ipoteza declinului executiv• Lipsa controlului interferenţei distractorilor se manifestă în cazul

sarcinilor de comprehensiune a textelor, (Hasher şi Zacks, 1988). Subiecţii vârstnici nu pot ignora cuvintele care se activează pe parcursul citirii unei fraze, deşi acestea sunt irelevante din puct de vedere a sarcinii (Hartman & Dusek, 1994; Hasher, Quig, & May, 1997; May & Hasher, 1998).

• Inhibiţia şi controlul interferenţei proactive este mai afectată la vârstnici (Hasher, Zacks, & May, 1999; Zacks & Hasher, 1994). Acest efect apare atât în cazul sarcinilor de memorie explicită cât şi în sarcinile de memorie implicită (May & Hasher, 1998; May şi colab., 1999).

• Subiecţii tineri au nevoie de mai mult timp pentru a reactiva informaţiile inhibate în fazele anterioare a listei faţă de vârstnici (Tipper, 1991; McDownd & Oseas-Kreger, 1991), ceea ce denotă o mai slabă capacitate de supresie a vârstnicilor faţă de tineri.

De ce apare decliniul cognitiv ?

• Ipoteza declinului executiv

• Reducerea vitezei de procesare la vârstnici

Reducerea vitezei de procesare a informaţiei

• Factor global care afectează toate domeniile de procesare (Salthouse, 1992).

• Corelaţia între diferitele probe de evaluare a vitezei de procesare şi vârstă se situează în intervalul -0.23 şi -0.68 (Horn şi colab., 1981, Schaie, 1989).

Variabile moderatoare ale performanţelor cognitive la vârstnici

• Modificările ritmului circadian

• Stereotipuri asupra performanţelor cognitive la vârstnici

• Stil de viaţă

• Stare de sănătate

• Funcţionarea emoţională

Impactul modificării ritmului circadian asupra performanţelor cognitive la vârstnici

• Ciclul somn-veghe, paternuri de alimentaţie şi consum de lichide, producţia de neurotransmiţători la nivelul ţesutului nervos

• Schimbarea ritmului circadian afectează şi performanţele cognitive.

Autoeficacitatea perceputa si performanţele cognitive la vârstnici

• Vârsta a treia vs senilitatea • Asocierea varstnicilor cu dementele• O meta-analiză a 25 de studii care investigha impactul

stereotipurilor despre sine explică 80% din variabilitatea comportamentului (sau a schimbării comportamentului) (Wheeler & Petty, 2001)

• Formularea unei sarcini în termenii de memorare, prin activarea stereotipului performanţelor cognitive la vârstnici, duce la rezultate mai slabe faţă de situaţiile în care activarea acestui stereotip este evitată (Hasher, şi Colcombe (2001).

• Vârstnicii sunt mai afectaţi de stereotipul profilului cognitiv decât tinerii.

• Autoeficacitatea un predictor important al performanţelor cognitive evaluate după mai mulţi ani (Lane şi Zelinsky, 2003).

Autoeficacitatea perceputa si performanţele cognitive la vârstnici

• Hess, Aumann, Colombe & Rahhal (2002) arată că activarea subliminală a unor stereotipuri negative asociate vârstei (ex. senilitate) afectează negativ performanţele vârstnicilor, în timp ce activarea unor stereotipuri pozitive (ex. înţelepciune) are un impact pozitiv.

• Autopercepţia vârstei proprii este un factor important al performanţei cognitive, al longevităţii şi a stării de sănătate (Levy, Ashman & Dror, 2000).

Activitatea mentală si performanţele cognitive la vârstnici

• Vârstnicii cu un nivel ridicat de activitate intelectuală au performanţe bune la probele de memorie (Craik, Byrd & Swanson, 1987).

• - 33% din varianţa unui scor compozit de memorie (rezultată din scorurile a mai multor probe) este prezisă de nivelul de şcolarizare, participarea la diferite activităţi şi factori de personalitate (Arbukle, Gold şi Andres 1986).

• Declinul funcţionării mnezice este asociat cu reducerea nivelului de activitate la vârstnicii de peste 70 de ani Christensen & Kumar (2003).

Activitatea fizica si performanţele cognitive la vârstnici

• Studii transversale şi longitudinale care susţin empiric legătura între cele două variabile (Dustman, Emmerson & Shearer, 1994; Etnier şi colab., 1997).

• O meta-analiză a studiilor experimentale efectuate pe relaţia dintre practicarea exerciţiilor fizice şi performanţe cognitive pun în evidenţă o mărime a efectului de g=.68 pentru probele de evaluare a funcţiilor executive, g=0.27 pentru probele de evaluare a vitezei de procesare (Colcombe & Kramer, 2003).

• Practicarea exerciţiilor fizice are impact asupra zonelor corticale hipocampice, zone corticale de obicei afectate de vârstă.

Procesările emoţionale si performanţele cognitive la vârstnici

• In cadrul populaţiei de vârstnici incidenţa depresiei şi a anxietăţii nu este mai mare, însă consecinţele acestora asupra funcţionării sunt mai puternice (Depp & Jeste, 2006; Forsell & Winblad, 1999).

• Impactul la vârstnici este mai mare.

Modele pentru successful aging

Modele pentru successful aging

• Modele biologice– Genetice– Neurobiologice

• Modele psiho-sociale

Îmbătrânire activă

• WHO (2002) defines active ageing as “the optimization process for health, participation and security in order to improve the quality of life as people age; that enables people to realize about their physical, social and mental health potential throughout their entire life cycle and to participate in the society according to their needs, desires and capacities, while protection, safety and proper care are provided to them”.

Îmbătrânire activă (WHO, 2002)

• Having a good health: prevention and promotion of health

• Having a good physical functioning: maintaining the physical activity.

• Having a good mental functioning: maintaining the learning and mental capacity.

• Being independent and self-sufficient: specific prevention of the disability and dependency.

• Social network and social participation: promoting and maintaining the activity and social participation.

Teorii psiho-sociale

TEORIA RETRAGERII (Cumming & Henry, 1961) VS. TEORIA ANGAJARII ACTIVE (Havighurst, 1961, 1963)

• Odată cu înaintarea în vârstă persoanele se retrag din viaţa activă - îmbătrânirea

Retragere vs. activitate

Demente

• NICE-SCIE. (2006) Dementia: Supporting People with Dementia and their Carers in Health and Social Care: Clinical Guideline 42.

• Demenţa este un sindrom clinic progresiv şi în mare parte ireversibil caracterizat printr-o multitudine de deficite la nivelul functionarii mentale: deteriorari ale memoriei, dificultati ale limbajului, slaba capacitate de orientare, dificultati in realizarea activitatilor zilnice, simptome psihiatrice (apatie, depresie sau psihoze), comportament agresiv sau tulburari de somn.

• In jurul varstei de 85 de ani, aproximativ 35 de persoane din 100 au dementa

Demenţa de Tip AlzheimerA. Dezvoltarea de deficite cognitive multiple, manifestate prin ambele:(1) deteriorarea memoriei (deteriorarea capacităţii de a învăţa o informaţie nouă ori de a evoca o informaţie învăţată anterior);(2) una (sau mai multe) din următoarele perturbări cognitive:(a) afazie (perturbare de limbaj);(b)apraxie (deteriorarea capacităţii de a realiza activităţi motorii , în dispreţul funcţiei motorii intacte);(c) agnozie (incapacitatea de a recunoaşte sau identifica obiectele, în dispreţul funcţiei senzoriale intacte);(d) perturbare în funcţia de execuţie (adică, în planificare, organizare, secvenţiere, abstractizare).

B. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 cauzează, fiecare, o deteriorare semnificativă în funcţionarea socială sau profesională şi reprezintă un declin semnificativ de la nivelul anterior de funcţionare.

C. Evoluţia este caracterizată prin debut gradual si declin cognitiv continuu.

D. Deficitele cognitive de la criteriile A1 şi A2 nu se datorează nici uneia din următoarele:(1) altor condiţii ale sistemului nervos central care cauzează deficite progresive de memorie şi cunoaştere (de ex., maladi e

cerebrovasculară, maladie Parkinson, maladie Huntington, hematom subdural, hidrocefalie cu presiune normală, tumoră cerebrală);

(2) condiţiilor sistemice, cunoscute a cauza demenţă (de ex., hipotiroidismul, deficienţa de vitamină B12 sau de acid folie, defic ienţa de niacină,

hipercalcemia, neurosifilisul, infecţia cu HIV);

(3) condiţiile induse de o substanţă.

E. Deficitele nu survin exclusiv în cursul unui delirium.

F. Perturbarea nu este explicată mai bine de altă tulburare de pe axa l (de ex., tulburarea depresivă majoră, schizofrenia).

Alte demente

• Demenţa vasculară• Demenţa datorată Maladiei HIV• Demenţa datorată Traumatismului Cranian• Demenţa datorată Maladiei Parkinson• Demenţa datorată Maladiei Huntington• Demenţa datorată Maladiei Pick• Demenţa datorată Maladiei Creutzfeldt –Jakob• Demenţa datorată altor Condiţii Medicale Generale• Demenţa Persistentă indusă de o Substanţă

Evaluare

• Evaluare psihologica (cognitiva): memorie, functii executive, limbaj, atentie

• Evaluarea statusului mental (MMSE, 6-item Cognitive Impairment Test (6-CIT), the General Practitioner Assessment of Cognition (GPCOG) and the 7-Minute Screen)

• Evaluare medicala• Evaluare neurologica – RMN sau CT

Evaluare

• EXAMINAREA MINIMALĂ A STATUSLUI COGNITIV SCALA FOLSTEIN

MMSE

Obiectiv Intrebare ScorTotal

maxim

Orientarea temporala

1.In ce zi din saptămână suntem?2.Ce dată este astazi?3.Ce lună?4.Ce anotimp?5.Ce an?

Se punctează cu un punct fiecare răspuns corect

5

Orientareaspaţiala

1.Unde ne aflam acum?2.La ce etaj?3.In ce oras?4.In ce judeţ?5.In ce ţară?


5

Memorarea a3 obiecte(memoria imediată)

Se numesc 3 obiecte: de ex.: Lamâie, carte, balon.

Se punctează cu un punct fiecare nume de obiect când s-a răspuns corect

3

Secvente seriale de numere(calcul aritmetic)

Se cere pacientului sa scadă în mod repetat din cifra 100,cifra 7(5 scăderi succesive)


5

EXAMINAREA MINIMA A STARII MINTALE SCALA FOLSTEIN

Repetarea după 2 minute a celor 3 nume de obiecte date iniţial (MLD)

De ex: Lamâie,carte,balonSe punctează cu un punct fiecare nume de

obiect răspuns corect3

Numirea unor obiecte (gnozia)

Se arată pacientuluiCeasul si se intreaba cum se

numeste,apoi acelasi lucru cu pixul


2

Memoria frazelor Se pune pacientul să repete o fraza; Se punctează cu un punct fiecare răspuns

corect1

Comenzi verbale (praxia)

Se da pacientului o triplă comandă.De ex: Ia hârtia din faţa mea, împatureşte-o în 4 şi pune-o pe podea.

Se punctează cu un punct fiecare operaţie corectă

3

Comenzi scriseI se arata pacientului o hărtie pe

care scrie:,,supunete comenzii şi închide ochii”.

Se punctează cu un punct operaţia corectă 1

DesenSe cere pacientului să copieze

desenulSe punctează cu un punct operaţia corectă 1

Scala Norton

Physical conditionPsychological

conditionPhysical activity Ability to move

Stool/urine incontinence

good (4) alert (4)walks

independently (4)

full (4) no (4)

quite good (3) apathetic (3) with assistance (3) slightly limited (3) occasional (3)

bad (2) confused (2) seats (2) very limited (2)urine incontinence

(2)

very bad (1) dazed (1) none (1) no (1)stool incontinence

(1)

Un scor sub 14 – risc ridicat de imobilizare la pat

Interventii nonfarmacologice in demente

• Includerea in activitati de grup structurate care sa stimuleze activitatea cognitiva

• CBT pentru depresie, anxietate, agresivitate, cresterea comportamentelor adaptative (ex. ingrijire corporala)

• Stimulare multisenzoriala • Meloterapie • TAA• Masaj

A positive side to aging?

varstnici

Documents