Studiu Anxietatea in performanta muzicala a adolescentilorAutori: Jason P. Thomas si Ted Nettelbeck, 2014

Facultatea de Psihologie, Universitatea din Adelaide, Australia

Prezentul studiu a fost preluat de site-ul www.anelis.ro (Resurse electronice, platforme de reviste si baze de date disponibile).

LIVIA:

1. Teoria de la care au pornit autorii studiului se refera la faptul ca anxietatea influenteaza performanta performantelor persoanelor in diferite circumstante, inclusiv si numai, la testari, vorbitul in public, diverse sporturi, precum si performanta in domenii ale artei, cum ar fi dansul si muzica.

Referitor la anxietatea in performanta muzicala (MPA) a adultilor, muzicieni profesionisti si amatori, dar si studenti la muzica, cercetarile sunt relativ recente in domeniu (Kenny & Osborne, 2006 si Taborsky, 2007).

Asupra modului in care poate fi definite mai bine anxietatea in perfomanta muzicala (MPA) exista in continuare dezbateri.

Definitia autorilor prezentului studiu a fost preluata din lucrarile de specialitate publicate de Kenny in 2010 si anume ca MPA este starea persistenta de anxietate cu privire la performanta in muzica. MPA nu afecteaza performanta muzicala pe termen lung, intrucat experienta in timp dobandita de muzicieni ajuta la diminuarea nivelui de anxietate. Dezbateri pe acest subiect au existat si cu privire la modul in care MPA poate fi masurata. Osborne si Kenny in 2005 au creat Inventarul Anxietatii in Performanta Muzicala a Adolescentilor (MPAI-A) pentru evaluarea componentelor somatice, cognitive si comportamentale, privind anxietatea in performanta muzicala a adolescentilor.

In perioada 1987-1995 s-au efectuat cercetari care au evidentiat un nivel ridicat al anxietatii in perfomanta muzicala, insa acestea s-au axat pe strategii de tramanet specifice, in special pe efectele tratamentelor farmacologice si a tratamentelor psihologice.

Studiile mai recente (2004-2008) au relevat faptul ca adolescentii, dar si copiii manifesta aceleasi pattern-uri, asociate cu aceleasi trairi psihologice si cognitive similare cu cele constatate la muzicienii adulti. Un studiu din 2011 al lui Boucher si Ryan a concluzionat ca MPA poate aparea inca din primele etape ale formarii musicale a copiilor. Aproximativ 90 % dintre adultii muzicieni si-au inceput pregatirea muzicala inaintea varstei de 12 ani, iar 46 % dintre acestia inaintea varstei de 7 ani (studiu Nagel, 1993).

2. Problema de cercetare Primul scop al cercetarii a fost acela de a evalua in ce masura genul, trasaturile de personalitate precum anxietatea, extraversia si nevrotismul, fie separate ori combinate, pot fi predictori ai anxietatii in performanta muzicala a adolescentilor.

Al doilea scop a vizat identificarea la adolescenti a pattern-urilor specifice asociate cu MPA.

EVELIN:

3. Ipoteze de cercetare

1. Femeile au un nivel mai ridicat al MPA comparativ cu barbatii

2. Anxietatea, ca trasatura de personalitate, coreleaza pozitiv cu MPA

3. Nevrotismul coreleaza pozitiv cu MPA

4. Extraversia coreleaza negativ cu MPA

5. Un nivel ridicat al MPA se asociaza cu un nivel ridicat al strategiilor de coping neproductive.

Ipotezele 1 si 5 sunt directionale comparative, intrucat se asteapta diferente intre grupurile studiate (femei si barbati) si este presupus si sensul diferentei.Ipotezele 2, 3 si 4 sunt non-directionale

4. Variabile

Variabile independente: gen, varsta, anxietate, nevrotism, extraversie, strategii de coping (sunt variabile invocate, nominale, neordonate)

Variabila dependenta: anxietatea fata de performanta muzicala(Utilizand metoda asociativa (corelationala) s-a presupus o corelatie intre VD si VI: gen, varsta, extraversia, anxietatea (ca trasat. de personalitate), nevrotismul si strategiile de coping neproductive)

Variabile parazite: mediul de testare online, mediul propriu-zis al fiecarui participant, dispozitia participantilor.Variabila independenta gen este o variabila categoriala deoarece poate lua valori specific doar in cadrul unei arii restranse de valori,spre deosebire de variabila independenta varsta care este o variabila continua.Acelasi principiu se pastreaza si in ceea ce priveste celelalte variabile independente.De asemenea,variabilele independente sunt invocate deoarece valorile acestora sunt atributele preexistente ale subiectilor si nu se schimba pe parcursul studiului.Variabilele independente sunt atat nominale cat si ordonate, avand 5 sau mai multe nivele ordonate. Variabila independenta gen are doua niveluri neordonate,feminin si masculin,spre deosebire de celelalte variabile independente care sunt continui si ordonate.

5.Participanti:Esantionul de participanti a fost compus din 90 de voluntari care si-au dat acordul de a participa la studiu (49 femei/fete si 41 barbati/baieti cu varste cuprinse intre 12 si 18 ani), de la o scoala de arte cu program specific de muzica. O conditie a selectiei a fost ca participantii sa studieze un instrument muzical si sa fi avut o performanta solo sau in grup, cel putin o data pe an.ALINA:

Tipul studiului/plan cercetare/metoda(instrumente/procedeu):

6.Instrumentele utilizate: Chestionar cu date demografice:Acesta cuprinde genul participantilor,varsta,instrumentul principal la care acestia canta dar si alte instrumente,daca este cazul,perioada de cand studiaza cat si timpul pe care il aloca zilnic practicii.De asemenea,datele colectatate cu ajutorul acestui chestionar cuprind si aspecte referitoare la dorinta participantilor de a deveni muzicieni profesionisti,vrasta la care au debutat in fata unei audiente,tipare in actul musical si nivelul anxietatii perceput in timpul prestatiei. Music Performance anxiety Inventory for Adolescents(MPAI-A;Osborne si Kenny,2005):Acesta cuprinde 15 itemi care masoara aspecte somatice,cognitive si comportamentale ale anxietatii.Scala folosita pentru raspunsuri este scala Likert,cu 7 valori,de la 0(deloc) pana la 6(tot timpul)Exemple de itemi:Inainte de actul muzical tremur;De obicei ma ingrijorez in ceea ce priveste capacitatea mea de a presta;As prefer sa cant singur decat in fata altor oameni. State-Trait Anxiety Inventory-Trait subscale(STAI-T;Spielberger,1983):Aceast chestionar este compus din doua scale separate care masoara doua fatete ale anxietatii:anxietatea ca stare si anxietatea ca trasatura.Scala cuprinde 40 de itemi care sunt evaluati pe o scala Likert cu patru puncte,de la aproape niciodata laaproape intotdeauna.Pentru acest studiu a fost insa folosita doar subscalaTrasatura. Junior Eysenck Personality Questionnaire Revised-short Form(JEPQR-SF;Corulla,1990):Acest chestionar evalueaza diferentele individuale in ceea ce priveste anumite dimensiuni ale personalitatii (extraversiune,nevrotism,psihotism).Cuprinde de asemnea si o scala L pentru minciuna(aceasta isi propune sa masoare disimularea).a fost scoasa scala pentru psihotism,ramanand astfel 36 de itremi la care participantii au raspuns cu Da sau Nu. Adolescent Coping Scale-Short Form(ACS-SF;Frydenberg si Lewis,1993):Pentru acest studiu a fost folosita varianta prescurtata deoarece aceasta permite orientarea catre un domeniu specific ,in acest caz,prestatia muzicala.Scala evalueaza 18 mecanisme diferite de coping folosite de adolescenti,raspunsurile fiind cotate pe o scala Likert cu 5 puncte.Cei 18 itemi sunt impartiti in 3 domenii:rezolvarea problemei(imi dau toata silinta in a rezolva problema),trimitere la ceilalti(ma rog pentru ajutor si astfel totul o sa fie bine) si mecanisme non-productive(ma plasez in afara problemei astfel incat sa o pot evita).7.Procedeu:Atat instrumenetele folosite cat si instructiunile necesare au fost trimise participantilor online,utilizand un program numit Survey Monkey.Acesta permite accesul la studiu in siguranta,este foarte util in a preveni pierderea datelor si in a le descarca pentru prelucrarea statistica.S-a estimat ca durata de completare a chstionarelor a fost de 20 de minute.8.Etica cercetarii:Studiul a respectat etica unei lucrari de cercetare deoarece participantii s-au oferit in mod volunatar sa participe,fara a obtine beneficii materiale si fara a fi constransi.9.Metoda utilizata de catre cercetatori este una non-experimentala.Acest aspect reiese din faptul ca variabilele independente sunt invocate, nu se foloseste o sarcina distribuita aleatoriu iar investigatorul nu are control asupra variabilelor independente.Un alt argument pentru a sustine afirmatia ca aceasta cercetare este de fapt un non-experiment, este acela ca datele au fost colectate cu ajutorul unor teste si chestionare.De asemenea, metoda de cercetare este una cantitativa, atat comparativa cat si asociativa;comparativa deoarcece se examineaza efectul presupus al variabilei independente invocate si se face o comparatie intre subiectii de gen feminin si cei de gen masculin si asociativa deoarece unele variabile independente sunt continui(cum ar fi nevrotismul, extraversiunea).Faptul ca studiul presupune o combinare a catorva variabile independente ce prezic mai bine o variabila dependenta cat si folosirea regresiei multiple ca metoda statistica,vine in sprijinul afirmatiei ca cercetarea foloseste metoda asociativa (avem mai multe VI si o variabila de criteriu VD).Jasmine:

10.Rezultate: Toti participantii au indeplinit criteriile de selectie, in sensul ca au inceput sa invete a canta la un instrument in jurul varstei de 7 ani; au invatat instrumentul principal in medie aproximativ timp de 7 ani si s-au pregatit in medie 45 de minute pe zi. Mai mult de doua treimi au cantat in fata altor persoane cel putin o data pe luna. Referitor la validitatea interna, se confirma o validitate moderata spre puternica, in concordanta cu datele validitatii publicate, cu exceptia Scalei ACS-SF (Adolescent Coping Scale Short Form) care a fost exclusa din prelucrarea datelor ulterioare.* Descrierea statistica pentru masuratori, impreuna cu datele comparative sunt prezentate in Tabelul 3 distributia scalelor si subscalelor a fost normala, cu exceptia scalei pentru extroversie din Junior Eysenck Personality Questionaire, care a avut o corelatie negativa, dar nu suficienta pentru a necesita transformarea acestor date. - (Compararea grupurilor Media scorurilor la Inventarul Anxietatii in Performanta Muzicala a Adolescentilor din esantionul selectat pentru studiu a fost semnificativ mai ridicata decat cea a muzicienilor adolescent(Osborne si Kenny,2005)Media scorurilor la Subscala STAI-T a barbatilor si femeilor a fost semnificativ mai mare decat a studentilor din anul 2 de scoala,extras din populatia generala.Pentru Chestionarul de Personalitate Eysenck Junior nu sunt date de comparatie disponibile. Desi barbatii si femeile nu au avut un scor diferit pentru STAI-T,scorul obtinut de catre femei la Inventarul Anxietatii in Performanta Muzicala a Adolescentilor a fost mai mare comparativ cu scorul obtinut de barbati(ceea ce confirma prima ipoteza a studiului.)* Corelatii S-au confirmat ipotezele 2, 3 si 4: trasaturile de personalitate anxietatea si nevrotismul au corelat pozitiv cu Anxietatea in Performanta Muzicala (MPA), iar extraversia a corelat negativ cu Anxietatea in Performanta Muzicala. Ultima ipoteza a fost de asemenea confirmata, respectiv strategiile de coping neproductive au corelat cu MPA.* Prin analiza de regresie multipla s-a demonstrat corelatia dintre Anxietatea in Perfomanta Muzicala si variabilele gen, extraversie, nevrotism si strategiile de coping neproductive, evidentiate de anxietate ca trasatura de personalitate. Singurul predictor semnificativ pentru MPA, in analiza de regresie multipla, a fost anxietatea ca trasatura de personalitate.11 Concluzii: In cadrul studiului s-au confirmat toate cele cinci ipoteze. In concordanta cu cercetarile precedente atat pentru adulti, cat si pentru adolescenti de genul feminin, un nivel ridicat al nevrotismului, cu un nivel scazut al extraversiei si al strategiilor de coping neproductive, s-au asociat cu cu un nivel inalt al Anxietatii in Performanta Muzicala, dar aceste variabile nu explica varianta unica a anxietatii ca trasatura de personalitate.

Utilizarea metodei asociative ofera informatii cu privire la corelatiile dintre variabilele independente si variabila dependenta, insa nu indica si o legatura cauzala (acesta fiind dezavantajul acestei metode). In aceasta privinta cercetatorii propun, ca in studiile viitoare sa ia in calcul si alte variabile, cu ajutorul carora sa poata explica mai bine fenomenul abordat (MPA).

Autorii mentioneaza faptul ca in literatura de specialitate nu au identificat studii longitudinale cu privire la MPA, astfel incat orice evaluare privind stabilitatea MPA si influenta factorilor intre grupele de varsta ar putea sa fie obtinuta doar prin comparatii transversale

In concluzie, in cadrul acestui studiu corelatiile existente (concluziile statististice) intre variabilele independente si variabila dependenta, sunt semnificative, astfel incat sunt in concordanta cu scopul cercetarii.

Standardele de performanta si contextele in cadrul scolilor si institutiilor trebuie luate in considerare ca un factor care influenteaza varianta in MPA, in special la incercarea de a ancora datele in esantioane normative.