Grupa I

Categoria contabilitate

1. Se constituie SC. “ADA” SRL cu un capital de 2.000 lei, divizat in 50 parti sociale a 40 lei valoarea fiecareia. - Aporturile sunt formate din:

• aport in natura, asociatul S1 – un utilaj 1.600 lei • aport in contul current: asociatul S1 – 100 lei asociatul S2 – 300 lei - Cheltuielile de constituire sunt de 15 lei, achitate prin banca.

Subscrierea capitalului456 = 1011 2.000 lei

Inregistrarea aporturilor% = 456 2.000 lei2131 1.600 lei5121 400 lei

Varsarea capitalului subscris1011 = 1012 2.000 lei

Inregistrarea cheltuielilor de constituire201 = 5121 15 lei

2. La SC “CALIPSO” SA se decide folosirea soldului contului 1171 “Rezultatul reportat” in urmatoarele scopuri:

- acoperirea pierderii din exercitiul precedent care nu a fost repartizata de 20 lei; 1171 = 121 20 lei- repartizarea sumei de 70 lei din exercitiul precedent pentru capitalizare; 1171 = 1012 70 lei- crearea unei rezerve tot din profitul exercitiului precedent de 30 lei.1171 = 106 30 lei

3. SC PREMAGRO SA primeste o comunicare pentru acordarea de subventii guvernamentale in suma de 8.000 lei, pentru achizitionarea unui utilaj. Utilajul achizitionat are o durata normata de serviciu de 4 ani.

Inregistrarea subventiei de primit445 = 4751 8.000,00 lei

Primirea subventiei5121 = 445 8.000,00 lei

Achizitionarea utilajulti2131 = 404 8.000,00 lei

Amortizarea lunara a utilajului6811 = 2813 166,67 lei

Trecerea la venituri a subventiei4751 = 7584 166.67 lei

4. SC DORIS SA prin Consiliul de administratie hotaraste restructurarea activitatii sale pentru un produs ce se executa in alta localitate. S-a luat hotararea vanzarii cladirii la un pret negociat de 85.000 lei, iar valoarea contabila a cladirii este de 80.000 lei. S-au achitat plati compensatorii celor afectati de restructurare in suma de 70.000 lei. Se constituie un provizion pentru restructurare de 90.000 lei, reprezentand costuri cu personalul afectat de restructurare

Vanzarea cladirii461 = 7583 85.000 lei

Descarcarea gestiunii % = 212 80.000 lei2812 (valoarea amortizata)6583 (valoarea neamortizata)

Inregistrarea platilor compensatorii641 = 421 70.000 lei

Constitituirea provizionului pentru restructurare6812 = 1514 90.000 lei

Anularea provizionului cand acesta devine fara obiect1514 = 8812 90.000 lei

5. SC APRO SA emite 10.000 de obligatiuni cu o valoare nominala de 2 lei. Inainte de a ajunge la scadenta se rascumpara 5.000 de obligatiuni la pretul de 1,85 lei/bucata, iar 5.000 de obligatiuni la pretul de 2,2 lei/bucata, dupa care toate obligatiunile se anuleaza. Dobanda datorata pana la rascumparare este de 30 lei, care se achita in numerar.Emisiunea obligatiunilor (10.000 oblig * 2 lei/oblig)

5121 = 161 20.000 leiRascumpararea obligatiunilora) 5.000 oblig * 1.85 lei/oblig

505 = 5121 9.250 leib) 5.000 oblig * 2,2 lei/oblig

505 = 5121 11.000 leiAnularea obligatiunilor rascumparatea) 161 = % 10.000 lei

505 9.250 lei768 750 lei

b) % = 505 11.000 lei161 10.000 lei668 1.000 lei

Dobanda datorata666 = 1681 30 lei

Achitarea dobanzii1681 = 5311 30 lei

6. O filiala primeste de la o societate mama un imprumut de 40.000 lei, care urmeaza a fi rambursat in doua transe anuale egale. Dobanda anuala este de 10% si se achita la sfarsitul fiecarui an. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitatea ambelor societati comerciale.Primirea imprumutului5121 = 166 40.000 leiInregistrarea dobanzii666 = 168 4.000 leiPlata dobanzii la sfarsitului an168 = 5121 4.000 leiRestituirea primei transe a imprumutului166 = 5121 20.000 leiInregistrarea dobanzii la sfarsitul celui de al doilea an666 = 168 2.000 lei

Plata dobanzii168 = 5121 2.000 leiRestituirea celei de a doua transe166 = 5121 20.000 lei

7. S.C. MEDA S.A. acorda unui furnizor un avans de 500 lei, TVA 19 % si achizitioneaza un strung automat in urmatoarele conditii: - pret de achizitie 5000 lei - cheltuieli de transport facturate de furnizor 1000 lei - total cost de achizitie 6000 lei - TVA 19% 1140 lei - TOTAL FACTURA 7140 lei Durata de utilizare a strungului este de 8 an, iar regimul de amortizare este liniar. Dupa 6 ani strungul se vinde la un pret de 6500 lei, TVA 19% incasandu-se prin banca contravaloarea acestuia.Acordarea avansului% = 404 595 lei232 500 lei4426 95 leiAchizitionarea strungului (5.000 lei + 1.000 lei)% = 404 7.140 lei2131 6.000 lei4426 1.140 leiConcomitent se storneaza avansul% = 404 - 595 lei232 - 500 lei4426 - 95 leiInregistrarea amortizarii anuale (6.000 lei / 8 ani)6811 = 2813 750 leiVanzarea strungului461 = % 7.735 lei

7583 6.500 lei4427 1.235 lei

Descarcarea gestiunii cu utilajul vandut (partea amortizata = 750 lei/an * 6 ani)% = 2131 6.000 lei2813 4.500 lei6583 1.500 leiIncasarea creantei5121 = 461 7.735 lei

8. SC VESTMETAL SA are in stoc materiale de natura obiectelor de inventar de 20.000 lei.

In cursul exercitiului financiar 2005 se primesc materiale de natura obiectelor de inventar, de la furnizor, la pretul de facturare de 7.500 lei, TVA 19% si se elibereaza in folosinta materiale de natura obiectelor de inventar de 10.000 lei. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate atat in cazul inventarului permanent cat si in cazul inventarului intermitent.

Metoda inventarului permanentAchizitionarea obiectelor de inventar% = 401 8.925 lei303 7.500 lei4426 1.425 lei

Darea in consum a obiectelor de inventar603 = 303 10.000 lei

Metoda inventarului intermitentTrecerea pe cheltuieli a stocului initial603 = 303 20.000 leiAchizitie obiecte de inventar% = 401 9.825 lei603 7.500 lei4426 1.425 leiStabilirea stocului final si trecerea acestuia pe stoc la sfarsitul lunii (20.000 lei + 7.500 lei - 10.000 lei) 303 = 603 10.750 lei

9. La SC “MEDA” SA se constata o lisa de materii prime in gestiune, datorata unui furt calificat, autorul fiind neindentificat, paguba fiind evaluate la 200 lei. Sa se efectueze inregistrarile in conditiile in care: a) autorul nu este identificat; 601 = 301 200,00 leib) autorul este identificat si i se imputa lipsa de imputare de 220 lei, TVA 19%.- inregistrarea lipsei601 = 301 200,00 lei- imputarea lipsei 461 = % 261,80 lei

7588 220,00 lei4427 41,80 lei

10. SC DIAMANT SRL primeste spre vanzare in consignatie marfuri evaluate la 500 lei, comision 20% si TVA 19%. Sa se efectueze inregistrarile in contabilitate in conditiile in care: deponentul este persoana fizica Primirea marfurilor in consignatie8033 = 500 leiVanzarea marfurilor5311 = % 619 lei

707 600 lei (500 lei + 100 lei (20%))4427 19 lei (100 lei * 19%)

Concomitent= 8033 500 lei

Incarcarea gestiunii cu marfurile vandute% = 462 619 lei371 500 lei378 100 lei4428 19 leiDescarcarea gestiunii cu marfuri vandute% = 371 619 lei607 500 lei378 100 lei4428 19 leiRetinerea impozitului datorat de persoana fizica462 = 446 80 leiAchitarea sumei nete prin casa462 = 5311 420 leiAchitarea impozitului446 = 5311 80 leideponentul este persoana juridica (societate comerciala). Primirea marfurilor in consignatie

8033 = 500 leiVanzarea marfurilor5311 = % 714 lei

707 600 lei (500 lei + 100 lei (20%))4427 114 lei (600 lei * 19%)

Concomitent= 8033 500 leiPrimirea facturii aferenta marfurilor vandute% = 401 595 lei371 500 lei4426 95 leiInregistrarea adaosului comercial371 = % 214 lei

378 100 lei4428 114 lei

Descarcarea gestiunii cu marfa vanduta% = 371 714 lei607 500 lei378 100 lei4428 114 leiPlata marfii vandute furnizorului401 = 5121 595 lei

11. O intreprindere care desfasoara activitate de intermediere in turism inregistreaza serviciile de transport prestate de S.C. MARA S.R.L in valoare de 1280 lei, TVA inclus. Agentul economic ce desfasoara activitatea de intermediere incaseaza de la turisti tariful de 1500, TVA inclus. Sa se regularizeze TVA-ul la unitatea intermediara in turism.

Factura de transport% = 401 1.280,00 lei628 1.075,63 lei4426 204,37 leiFacturarea servicii de turism411 = % 1.500,00 lei

704 1.260,50 lei4427 239,50 lei

Inchiderea TVA4427 = % 239,50 lei

4426 204,37 lei4423 35,13 lei

12. SC ALFA SA deschide o actiune judecatoreasca impotriva clientului “SINTEZA” SA, pentru o creanta asupra acesteia de 1785 lei din care 285 lei este TVA.Trecerea clientilor la clienti incerti4118 = 4111 1.785 leiIn cazul in care clientul devine insolvabil si nu isi mai poate achita datoria654 = 4118 1.785 leiDaca clientul isi revine din punct de vedere financiar4111 = 4118 1.785 lei

13. SC “MULTIGRAF” SRL contabilizeaza mandatele postale aferente vanzarilor prin colete, in suma de 280 lei, care se incaseaza prin contul din disponibil la banca.Inregistrarea facturii411 = % 280,00 lei

707 235,29 lei

4427 44,71 leiDescarcarea gestiunii cu marfurile vandute en gross607 = 371Incasarea facturii5121 = 411 280,00 lei

14. SC MECORD SA primeste conform facturii nr. 1800, 100 tichete de masa a 8 lei tichetul, precum si valoarea imprimatelor de 40 lei. Se impart cele 100 de tichete salariatilor, 10 tichete restituindu-se ulterior societatii.Factura cu tichetele de masa% = 401 847,60 lei5328 800,00 lei628 40,00 lei4426 7,60 leiAcordarea tichetelor salariatilor642 = 5328 800,00 leiRestituirea tichetelor642 = 5328 - 80,00 lei

15. La SC ORINTEX SA se descaraca gestiunea pentru marfurile vandute in cursul lunii 500 lei, adaos comercial 100 lei, TVA neexigibila 114 lei.% = 371 714,00 lei607 500,00 lei378 100,00 lei4428 114,00 lei

16. Se inregistreaza o ajustare pentru deprecierea imobilizarilor financiare in suma de 300 lei.686 = 296 300,00 lei

17. Societatea X este proprietara unei clãdiri, pe care o închiriazã, pe o duratã de 5 ani, societãţii Y. Contractul a fost semnat la 1 octombrie exerciţiul N. Chiria este de 8.000 u.m. pe lunã. Societatea X suportã cheltuielile de cãutare a locatarului în sumã de 100 u.m. Ea decide sã înscrie în activ aceste cheltuieli şi sã le repartizeze pe întreaga duratã a contractului. Costul de achiziţie al imobilului este de 500.000 u.m., iar durata sa de utilitate (estimatã de locator) este de 50 de ani. Sã se prezinte calculele şi înregistrãrile în contabilitatea locatorului în conformitate cu IAS 17 „Contracte de leasing”.

Grupa II Categoria II- Audit

1. Controlul fizic al imobilizărilor corporale presupune: a) verificarea modului în care s-a efectuat inventarierea; b) inspecţia imobilizărilor corporale; c) existenţa concordanţei între registrul imobilizărilor corporale şi contabilitate.

2. Imaginea fidelă este: a) o consecinţă a regularităţii şi sincerităţii conturilor; b) o condiţie pentru a emite o opinie fără rezerve; c) un criteriu de apreciere a situaţiilor financiare.

Notiunea de imagine fidelă în audit nu este clar definită; de o manieră generală, însă, imaginea fidela este un concept care nu poate fi disociat de regularitatea şi sinceritatea contabilitatii.

REGULARITATEA presupune conformitatea la regulile şi procedurile contabile, deci la principiile contabile general admise; reglementările contabile romanesti prevăd, de altfel, că pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, situatiei financiare şi rezultatelor obtinute trebuie respectate regulile privind evaluarea patrimoniului şi celelalte norme şi principii contabile, cum sunt:            -principiul prudentei; prudenta presupune o apreciere rezonabilă a faptelor în scopul evitarii riscului de a transfera in viitor incertitudini prezente susceptibile de a greva patrimoniul si rezultatele financiare ale întreprinderii.             Potrivit acestui principiu, nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior;            -principiul permanenţei metodelor - care conduce la continuitatea aplicării regulilor si normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor, patrimoniale si a rezultatelor, asigurand comparabilitatea în timp a informatiilor contabile;            -principiul continuitatii activitatii - potrivit căruia se presupune că unitatea patrimoniala îşi continuă in mod normal functionarea intr-un viitor previzibil, fără a intra in stare de lichidare sau de reducere sensibilă a activitatii;            -principiul independentei exercitiului - care presupune delimitarea in timp a veniturilor si cheltuielilor aferente activitatii unitatii patrimoniale pe masura angajarii acestora si trecerii lor la rezultatul exercitiului la care se referă;            -principiul intangibilitatii bilantului de deschidere a unui exercitiu care trebuie sa corespunda cu bilantul de inchidere a exercitiului precedent;            -principiul necompensării - potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuie să fie evaluate si inregistrate in contabilitate separat, nefiind admisa compensarea între posturile de activ si cele de pasiv ale bilantului, precum şi între veniturile şi cheltuielile din contul de rezultate.

SINCERITATEA presupune aplicarea cu bună credinţă a regulilor si procedurilor contabile, in functie de cunoasterea pe care responsabilii conturilor trebuie să o aibă despre realitatea si importanta operatiilor, evenimentelor si situatiilor din întreprindere.  2.2.Forme de exprimare a imaginii fidele

Obiectivul auditării situatiilor financiare este să permită auditorului să exprime o opinie conform căreia situatiile financiare au fost stabilite, sub toate aspectele lor semnificative, în conformitate cu un sistem contabil de referinţă identificat.

Pentru a exprima această opinie, auditorul va folosi una din următoarele două formule, care sunt echivalente:

- „dau o imagine fidelă";- „prezintă în mod sincer, în toate aspectele lor semnificative".

            Deşi opinia auditorului întăreşte credibilitatea situatiilor financiare, utilizatorul nu poate să deducă, din acestea, că ea oferă perenitatea sau gestionarea eficientă şi rentabilă a entitatii de către conducerea ei.            2.3.Criterii de apreciere a imaginii fidele

Pentru a putea să se pronunţe cu privire la imaginea fidelă, auditorul trebuie să se asigure că urmatoarele 3 criterii au fost respectate cu ocazia elaborării situatiilor financiare:

1. Exhaustivitatea (integralitatea): toate operaţiile care privesc întreprinderea sunt inregistrate in contabilitate. Termenul de „operatii" cuprinde toate drepturile si activele întreprinderii, cat si toate obligatiile si pasivele sale şi, de o manieră generală, orice eveniment sau decizie care antrenează o modificare a patrimoniului, situaţiei financiare sau rezultatului financiar al întreprinderii respective.

2. Realitatea: criteriul realitatii operatiilor presupune că toate elementele materiale din scripte corespund cu cele identificabile fizic si că toate elementele de activ, de pasiv, de venituri sau de cheltuieli reflectă valori reale si nu fictive sau care nu privesc întreprinderea în cauză; altfel spus, toate informatiile prezentate prin situaţiile financiare trebuie să poată fi justificate şi verificate.

3. Corecta înregistrare în contabilitate şi prezentare în sit uatiile financiare a operatiilor presupune că aceste operatii trebuie:

                                    -să fie contabilizate în perioada corespunzatoare, urmărindu-se  respectarea independentei exercitiilor, criteriul perioadei corecte;                                    -să fie corect evaluate, adică sumele să fie bine determinate, aritmetic exacte, urmărindu-se respectarea tuturor regulilor şi principiilor contabile, precum si a metodelor de evaluare; deci criteriul corectei evaluari;                                    -să fie contabilizate in conturile corespunzătoare; deci criteriul corectei imputări;

                            -să fie corect totalizate, centralizate, astfel încat să li se asigure o prezentare în conturile anuale conformă cu regulile în vigoare; criteriul corectei prezentari in contu rile anuale.

3. Explicaţi principiul integrităţii şi obiectivităţii în audit. Integritatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie drept şi cinstit atunci cfectuează servicii

profesionale.Obiectivitatea – presupune că profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără prejudicii, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate, de conflict de interese, care să pună la îndoială obiectivitatea acestuia.

4. Conţinutul raportului de audit. Raportul de audit trebuie să conţină:- relaţia contractuală de executare a misiunii de audit;- observaţiile reieşite din diverse verificări;- informaţiile a căror menţiune în raport este prevăzută expres de lege;- oferirea garanţiei pentru acţionari şi terţi că un personal calificat a obţinut asigurarea că situaţiile financiare oferă o imagine fidelă, clară şi completă poziţiei financiare, performanţelor şi situaţiei financiare generale a intreprinderii;- menţiunea că situaţiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.Din raportul de audit trebuie să rezulte în mod clar:- menţionarea responsabilităţilor pentru auditor şi pentru conducerea intreprinderii;- descrierea obiectivelor şi natura misiunii de audit;- situaţiile care fac să apară incertitudini;- natura şi locul observaţiilor în raport.

5. Ce sunt şi ce rol joacă normele de audit? Normele (standardele) de audit reprezintă un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesională la care se referă auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:- Standardele Internaţionale de Audit (ISA), Practicile Internaţionale de Audit (IAPS), Standardele Internaţionale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele Internaţionale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internaţionale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit şi Asigurări (IAASB) din cadrul Federţiei Internaţionale a Contabililor (IFAC);- normele naţionale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate în domeniu.Normele de audit permit terţilor să aibă asigurarea că opinia auditorului va fi emisă în funcţie de criterii de calitate omogene; ele permit însă şi auditorului să definească scopurile pe care le are de atins prin punerea în lucru a celor mai potrivite tehnici.Normele de audit se clasifică în trei categorii, acoperind întreaga activitate a auditorului:norme profesionale de lucru;norme de raportare;norme generale de comportament.

6. Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern? Cele trei etape fundamentale ale metodologiei de desfăşurare a misiunii de audit intern sunt: – etapa de pregătire a misiunii de audit intern; – etapa de realizare a misiunii de audit intern; – etapa de încheiere a misiunii de audit intern. În etapa de pregătire a misiunii de audit intern, auditorii desfăşoară activităţile specifice etapei atât la sediul structurii de audit intern, cât şi la sediul entităţii auditate. Această etapă solicită din partea

auditorilor o mare capacitate de învăţare şi înţelegere, o bună cunoaştere a domeniului care urmează să fie auditat, precum şi o excelentă asimilare a informaţiilor esenţiale ce caracterizează procesele şi fenomenele specifice entităţii auditate. Parcurgerea acestei etape pune la încercare calităţile de sinteză şi imaginaţie ale auditorilor interni. Această etapă se poate defini ca fiind perioada în care echipa de auditori realizează toate lucrările specifice şi necesare unei bune realizări a misiunii de audit.

În etapa de realizare a misiunii de audit intern, auditorii se află în cea mai mare parte a timpului la sediul entităţii auditate, întoarcerile la birou fiind foarte rare sau chiar inexistente. Această etapă solicită mai mult abilităţile de observaţie, dialog şi comunicare ale auditorilor. Reuşita acestei etape depinde de modul în care auditorul reuşeşte să se facă înţeles de către reprezentanţii entităţii auditate şi să se integreze în mediul

organizaţional respectiv. În această etapă auditorul îşi formulează şi sintetizează observaţiile şi constatările care îi vor permite să elaboreze recomandările şi soluţiile care să conducă la gestionarea legală şi eficientă a riscurilor asociate disfuncţiilor identificate. Este perioada în care se recoltează roadele misiunii de audit.

În etapa de încheiere a misiunii de audit intern, auditorii se află atât la sediul entităţii auditate dar revin în cele din urmă la sediul structurii de audit intern. Etapa necesită o mare capacitate de sinteză, precum şi aptitudini dezvoltate de redactare şi comunicare. Este etapa în care auditorii îşi prezintă rezultatele activităţii, fiind momentul prelucrării acestora.

Categoria IV – Evaluarea intreprinderilor1. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilant economic: imobilizãri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitãti 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000. Valoarea patrimoniala este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant. ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUAREANC = 70.000 + 10.000 + 10.000 + 50.000 = 140.000sauValoarea patrimoniala = Active totale – Total obligatii Valoarea patrimoniala = 60.000 + 400.000 + 300.000 + 20.000 – 640.000 = 140.000

2. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilantul contabil se face: a) în ordinea crescândã a simbolurilor conturilor; b) în sume nete atât în activ, cât si în pasiv; c) în ordinea fluxurilor economice.

3. Definiti valoarea justã. Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii cu preţul determinat obiectiv.

4. Rolul bilantului în diagnosticul de evaluare. Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. In diagnosticul de evaluare se porneste de la bilantul contabil. Bilantul contabil este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil - financiar.

5. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin rentabilitate? Marja de profit (Rentabilitatea vânzărilor): RP – Profit Margin on Sales

Rentabilitatea capitalului social sau capitalului total (Return on Equity/Net Worth) RCS. Este unul dintre cei mai importanţi indicatori folosiţi de proprietarii unei firme la luarea deciziei de a investi.

Rentabilitatea activelor totale (RAT – Return on Total Assets)

Datele necesare pentru calculul indicatorilor financiari prezentaţi mai sus se preiau din Bilanţul contabil, Bugetul de venituri şi cheltuieli şi din Fluxul de numerar ale firmei.

6. Cum se evalueazã obligatiile din bilantul unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Obilgatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama capitalurilor proprii, in cazul evaluarii in scopul unei tranzactii, sau pe seama rezultatelor financiare, in cazul evaluarilor in alte scopuri.

7. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii? Structura standard a unui raport de evaluare Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului. 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandări privind: 1.1. Scopul evaluarii 1.2. Scara valorilor satbilite si valoarea medie 1.3. recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, - Scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. - stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. Daca echipa de evaluatori este formata din personae individuale, este necesara prezentarea unor cv 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.1.1 obiectiv: aprecierea situaţiei juridice a întreprinderii in raport cu proprietarii, terţii si cu salariaţii. 4.12. Constatări: ţinând seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista contracte încheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juridice, daca exista contracte de munca individuale si colective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. 4.1.3. Concluzii: dupa trecerea in revista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: -oportunitatile existente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime; -riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; -punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; -punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 4.2. Diagnosticul commercial 4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor 42.2. Constatari a) pornind de la nomenclatorul produselor su functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intreprinderiib) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii – actuala si potentiala e)se analizeza reteaua de distributie aintreprinderii acre poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afaceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei;

4.2.3. Concluzii – dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: - oprtunitati - riscuri - puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. - puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.3.1. Obiectiv: stabilirea m[surii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. 4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare – dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii 4.3.3. Concluzii prezentate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; - punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, -punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capcitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii 4.4.2. Constatari: a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsat, pregatire, grad de ocupare, vechime in intreprindere, etc. b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva., 4.4.3. Concluzii – analizanda datele de mai sus se pot stabili: -oportunitati; -riscuri; -puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii. -puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc. 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.51. Obiective -stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si astarii de sanatate financaira a acesteia; -utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii; -evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile de piata; -diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de l rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite; -utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice; -analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare 4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avnd ca mijloace de efectuare datele is informatiile continute in conturile anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani perluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale.4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: -oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; -punctelor slabe; 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte

punctelor foret si punctelro slabe).Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se elaboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluareSe vor mentiona datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat. 5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. 5.2. Bibliografie 5.3. Factori de risc: 5.3.1. Factori de risc extern; 5.3.2. Factori de risc intern. 5.4. Ipoteze de evaluare;5.4.1. Ipoteze macroeconomice; 5.4.2. Ipoteze microeconomice. 6.Metode de evaluare aplicate.Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, conform grupelor de mai jos: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabiliatte; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode bursiere; 6.5.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. 8.Cocluziile si opiniile evaluatorului.Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.

Categoria X –Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii.

1. Aprovizionarea presupune: a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare; b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare; c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare; d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale; e) Produsele comandate sa se obtina in timp util; f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect; g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.

Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot diminua aparitia riscurilor respective.

La nivelul activităţii de aprovizionare pot apare situaţii de genul: - materialele livrate de furnizor pot să nu corespundă cantitativ şi calitativ; - serviciul aprovizionare să nu fi transmis la timp referintele contractuale serviciului de recepţie; - gestiunile să nu opereze în evidenţa operativă sau să nu transmită documentele serviciilor contabile etc.

Toate aceste evenimente reprezintă riscuri şi, dacă se produc, afectează realizarea obiectivelor referitoare la securitatea activelor şi fiabilitatea informaţiilor contabile. Aceste situaţii reprezintă nişte incertitudini, deoarece ele nu sunt o stare de fapt. Ele pot apare, iar daca apar afectează realizarea obiectivelor.Orice instituţie face aprovizionări fie pentru funcţionare, fie pentru realizarea obiectului de activitate. Prin urmare, se va confrunta cu riscul inerent ca marfa transmisă de furnizori să nu concorde întotdeauna, cantitativ şi calitativ, cu specificaţiile contractuale. Impactul materializării unui astfel de risc constă, în principal, în nerealizarea la parametrii asumaţi a propriilor servicii şi în costuri suplimentare de funcţionare. În condiţiile stabilirii unei limite foarte scăzute a toleranţei la risc ar trebui luate măsuri de control intern de tipul:

- încetarea relaţiilor contractuale, chiar şi cu furnizorii care au creat probleme minore; - supradimensionarea stocurilor; - instituirea unei procedure exhaustive de recepţie etc.

Costurile instituirii unor astfel de măsuri de control al riscului sunt mari:- creşterea costului de aprovizionare, deoarece furnizorii, care produc la anumite standarde, îşi

recuperează costurile calităţii prin preţuri mai ridicate; - cresc costurile interne, ca urmare a menţinerii imobilizate a unor stocuri supradimensionate; - creşterea cheltuielilor de recepţie, deoarece renunţarea la autorecepţie şi la recepţia prin sondaj implică

afectarea unor resurse suplimentare (financiare, umane şi de timp) acestei activităţi de recepţie.Luarea unor astfel de măsuri de control intern poate genera reacţii justificate, de tipul: cheltuim exagerat de mulţi bani pentru a elimina orice incident în aprovizionare, în timp ce problemele noastre mari derivă din tehnologia învechită. Fără îndoială se pune din nou problema unui echilibru între costuri, deci a stabilirii unei limite de toleranţă la risc rezonabile.Riscul netransmiterii unor documente justificative compartimentului financiar-contabil afectează fidelitatea rapoartelor. Costurile materializării acestui risc constau în scăderea credibilităţii organizaţiei, care va fi privită cu suspiciune de toţi factorii interesaţi.Masura radicală de control intern a acestui risc ar fi implementarea unui sistem informatic integrat, care are capacitatea de a semnala pe parcursul procesului şi în timp real orice anomalie. Evident o astfel de măsură de control intern presupune, cel puţin pentru început, costuri mari, care pot fi susţinute sau nu.Organizarea este grupa dispozitivelor/instrumentelor de control intern rezultate ca urmare a aplicării măsurilor (acţiunilor) ce vizează corectarea anomaliilor depistate în organizarea procesuală şi structurală, si care constituie circumstanţe favorizante pentru manifestarea riscurilor. Unul dintre principiile fundamentale ce stau la baza organizării este principiul separării funcţiunilor (atribuţii, sarcini). În esenţă, acest principiu constă în aceea că sarcini considerate a fi incompatibile nu trebuie repartizate aceleiaşi persoane şi, uneori, aceleiaşi componente structurale a organizaţiei. Aplicarea principiului separării funcţiunilor în organizare operaţionalizează controlul mutual (reciproc). Cu alte cuvinte, dacă mai multe persoane sau componente structurale participă în cadrul unui proces (organizare procesuală – organizare flux) la realizarea unui obiectiv, ele se controlează reciproc din perspectiva funcţiunilor pe care le îndeplinesc în cadrul procesului. Formele în care este pus în practică acest principiu sunt extrem de diverse fapt pentru care, în cele ce urmează, ne vom referi la forma cea mai cunoscută pe care o îmbracă acest principiu atunci când obiectivul urmărit în cadrul organizaţiei este securitatea activelor. Categoria de riscuri cea mai importantă care constituie ameninţări pentru realizarea acestui obiectiv cuprinde riscurile ce pot fi subsumate fraudei şi distorsionării rezultatelor.Forma extinsă a principiului separaţiei funcţiunilor menită să ţină sub control riscurile de fraudare şi distorsionare a rezultatelor care afectează obiectivul de securitate a activelor are la bază considerarea ca incompatibile a următoarelor funcţiuni: funcţia de dispoziţie; funcţia de înregistrare contabilă; funcţia de deţinere (funcţia gestionară) şi funcţia de control. A pune aceste funcţii (sau numai două dintre ele) în mâna aceleiaşi persoane înseamnă a se asuma riscuri cu expunere foarte mare asupra obiectivului ce se referă la securitatea activelor. O astfel de persoană poate deturna extrem de uşor fondurile organizaţiei, deoarece nu există nici un control reciproc pe parcursul procesului de angajare, lichidare, ordonanţare şi plată. De aceea separarea funcţiunilor este un instrument/dispozitiv de control intern fundamental menit să prevină (expunere rezonabilă) riscurile de fraudare şi distorsionare a rezultatelor.In procesul de aprovizionare competenţa de a angaja organizaţia în raporturi juridice cu terţii aparţine de drept conducătorului organizaţiei, însă acesta o poate delega anumitor persoane care se ocupă de aprovizionare, acestea putând încheia contracte. Competenţa de a constata serviciul făcut (recepţionarea mărfurilor livrate) este delegată unor comisii de recepţie care sunt responsabile pentru constatările făcute. Competenţa de a deţine bunurile în păstrare până la utilizarea lor este delegată unor persoane numite gestionari. Competenţa de a verifica că factura emisa de terţ este conformă cu serviciul făcut intră în responsabilitatea persoanelor ce constată obligaţia de plată. Înregistrarea în contabilitate a creşterii de activ şi obligaţiei de plată este atribuită contabilului. Actul de dispoziţie prin care se dispune casierului (funcţia de deţinere a fondurilor) să plătească este încredinţată celor care încheie angajamentele, deoarece prin acest act de dispoziţie se stinge raportul juridic încheiat. Competenţa de a efectua plata aparţine funcţiei de deţinere a fondurilor (banca, trezorerie, casier).Procedându-se astfel, se instituie un control reciproc pe parcursul procesului iniţiat prin angajament:- comisia de recepţie controlează modul în care furnizorul şi-a îndeplinit obligaţiile asumate prin angajament; - gestionarul controlează corectitudinea recepţiei, deoarece el este responsabil de integritatea gestiunii sale; - contabilul controlează documentele justificative în care s-au consemnat operaţiunile patrimoniale;

- ordonatorul (cel care a angajat juridic organizaţia) va dispune plata numai după ce va controla că cei cărora le-a delegat competenţa şi-au îndeplinit corect sarcinile încredinţate; - deţinătorul de fonduri va controla ca cel care-i dă dispoziţie să plătească este cel în drept şi că are în gestiune fondurile necesare etc. În aceste condiţii este aproape imposibil să se efectueze plăţi în alte conturi (deturnare) decât ale terţului, ci numai pentru a stinge obligaţii certe izvorâte din servicii efectiv prestate, fără ca orice anomalie să se reflecte în situaţiile contabile.Alte riscuri care apar in activitatea de aprovizionare si masurile care pot fi luate pentru a fi indepartate:a) specificațiile să fie necorespunzătoare. Masuri de inlaturare a riscurilor:- Revizuirea specificațiilor existente de către personalul tehnic. - Monitorizarea problemelor de producție legate de specificațiile materialelor folosite. - Specificațiile trebuie să cuprindă date ale perioadei curente, comenzi rapide, stoc corespunzător, prețul materialului. - Comunicarea specificațiilor de producție departamentului de aprovizionare. Revizuirea corespunzătoare și aprobarea contractelor și comenzilor.b) informații incomplete legate de preț. Masuri de inlaturare a riscurilor:- Obținerea de oferte competitive pentru fiecare aprovizionare periodică. - Volumul producției aprovizionată să fie determinată prin analiza indicatorului de utilizare a unor materiale similare. - Revizuirea corespunzătoare a comenzilor de aprovizionare. - Monitorizarea variantelor de preț, amănunțit.c) informație indisponibilă sau incorectă legată de nivelul stocului sau nivelul producției. Masuri de inlaturare a riscurilor:- Menținerea unor date corecte în evidența stocurilor.- Corelarea programării producției cu informațiile legate de stoc și cerințele legate de termenele de livrare din comenzi - Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de aprovizionare. - Folosirea previziuniid) informațiile dintro comandă sunt neclare. Masuri de inlaturare a riscurilor:- Comenzile nu sunt introduse în sistem în timp util- Emiterea de copii ale comenzilor emise personalului corespunzător.- Prenumerotarea comenzilor- Verificarea periodică a intrarilor în sistem. - Investigarea intrărilor de datee) Informație indisponibilă sau incorectă a produselor comandate și neprimite. Masuri de inlaturare a riscurilor:- Specificarea modului de transport și a datei de livrare în comanda de aprovizionare. - Prenumerotarea comenzilor de aprovizionare- Corelarea informației producției recepționate și informațiile legate de comenzi date. - Urmărirea comenzilor neonorate de furnizorf) Comenzile date pot fi pierdute. Masuri de inlaturare a riscurilor:- Prenumerotarea și înregistrarea corectă a comenzilorg) Proceduri inadecvate de prevenire a utilizării neautorizate. Masuri de inlaturare a riscurilor:- Proceduri de aprobare a comenzilor- Desemnarea de personal autorizat care să aprobe comenzile- Menținerea unei securități a comenzilor de aprovizionare

2. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de comert.Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz: societate de comert.

Conform teoriei, contabilitatea de gestiune poate fi organizată fie autonom, fie integrat. Organizarea autonomă presupune existenţa unui circuit aparte şi este caracteristică concepţiei dualiste,

concept preluat şi de România. Acest circuit al contabilitatea de gestiune are o anumită independenţă faţă de contabilitatea financiara şi îşi poate organiza lucrările specifice fie utilizând conturi speciale (clasa 9 „Conturi de gestiune” → OMFP 94 / 2001), fie prin dezvoltarea în analitic a conturilor din contabilitatea financiara conform particularităţilor din fiecare întreprindere, fie extracontabil prin intermediul evidenţei tehnico-operative proprii.

Ordinul MFP nr. 1826 / 2003 evidenţiază care sunt normele referitoare la organizarea contabilitatii de gestiune, precizându-se că contabilitatea de gestiune se organizează în mod obligatoriu, în funcţie de specificul activităţii desfăşurate, responsabil de organizarea ei fiind administratorul firmei.

În ceea ce priveşte folosirea conturilor, precum şi simbolizarea acestora, se va proceda în aşa măsură încât informaţiile obţinute să fie flexibile, lista conturilor de gestiune fiind adaptată în funcţie de scopurile urmărite: evidenţa fluxului costurilor, determinarea costurilor aferente stocurilor, determinarea veniturilor şi a rezultatelor pe activităţi, efectuarea de previziuni, etc.

MFP prin Directiva Metodologică a Contabilităţii a prevăzut pentru clasa 9 – „Conturi de gestiune” un număr redus de conturi:grupa 90 – „Decontări interne”grupa 92 – „Conturi de calculaţie”grupa 93 – „Costul producţiei”

Acest lucru nu înseamnă că întreprinderile care optează pentru conturi speciale nu pot crea şi alte grupe de conturi pentru a urmări venitul şi rezultatele analitice adoptând o variantă dezvoltată a clasei 9 cu 10 grupe.

Contabilitatea de gestiune se poate organiza şi prin intermediul evidenţei extracontabile folosind tabele.Organizarea integrată presupune realizarea calculaţiei costurilor prin intermediul conturilor din

contabilitatea financiara fiind specifică contabilităţii moniste (într-un singur circuit).Organizarea autonomă cu utilizarea conturilor din clasa 9, varianta simplificatăFuncţiunea conturilor din grupa 90 – „Decontări interne”

Grupa cuprinde 3 conturi:- 901 – „Decontări interne privind cheltuielile”- 902 – „Decontări interne privind producţia obţinută”- 903 – „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

Aceste conturi sunt conturi de reflectare sau conturi oglindă care asigură autonomia contabilitatii de gestiune faţă de contabilitatea financiara.

901 – „Decontări interne privind cheltuielile” (P)Se creditează:

- în cursul perioadei de calculaţie cu cheltuielile efective de exploatare preluate din contabilitatea financiara în corespondenţă cu debitul conturilor din grupa 92 – „Conturi de calculaţie” (921, 922, 923, 924, 925)

Se debitează numai la sfârşitul perioadei de calculaţie cu decontarea cheltuielilor efective către contabilitatea financiara astfel:- decontarea producţiei obţinute la cost de înregistrare prestabilit prin creditul contului 931- decontarea diferenţelor de preţ între costul efectiv şi costul prestabilit prin creditul contului 903- decontarea costului subactivităţii prin creditul contului 902- decontarea producţiei neterminate în cost efectiv prin creditul contului 933

În urma decontărilor către contabilitatea financiara a costurilor efective determinate prin contabilitatea de gestiune contul 901 se soldează.

902 – „Decontări interne privind producţia obţinută” – cont de pasiv după funcţia contabilă, iar după natura soldului este cont bifuncţional. Acest cont evidenţiază decontările între subunităţi privind producţia obţinută dar are şi rolul de a determina diferenţele de preţ între costul efectiv şi cel prestabilit.

Se creditează în cursul lunii cu:- valoarea producţiei obţinute în cost prestabilit prin debitul contului 931

Se debitează la sfârşitul lunii cu:- valoarea producţiei obţinute în cost efectiv prin creditul contului 921- cheltuielile de desfacere prin creditul contului 925

Se creditează la sfârşitul lunii cu:- diferenţele de preţ între costul efectiv şi cel prestabilit în corespondenţă cu debitul contului 903

Pentru închidere, contul se va credita în corespondenţă cu debitul contului 901. La sfârşitul lunii se soldează.

903– „Decontări interne privind diferenţele de preţ” (A) are rolul de a evidenţia la sfârşitul lunii diferenţele de preţ între costul efectiv al producţiei obţinute şi costul prestabilit al acesteia.

Se debitează la sfârşitul lunii cu diferenţele de preţ în corespondenţă cu creditul contului 902 astfel:- în negru pentru diferenţele nefavorabile- în roşu pentru diferenţele favorabile

Se creditează la sfârşitul lunii cu diferenţele de preţ decontate către contabilitatea financiara prin debitul contului 901.

Contul nu prezintă sold.Funcţiunea conturilor din grupa 92 – „Conturi de calculaţie”Cu ajutorul acestor conturi se realizează colectarea cheltuielilor pe destinaţii. Funcţia contabilă a acestor

conturi se adaptează la tipul sau metoda de calculaţie aleasă. Sunt conturi de activ.921 – „Cheltuielile activităţii de bază” (A) colectează pe debit cheltuielile aferente activităţii de bază şi

decontează pe credit costurile efective ale producţiei finite şi a celei neterminate.Se debitează:

- în cursul lunii cu cheltuielile directe aferente activităţii de bază preluate din contabilitatea financiara prin creditul contului 901- la sfârşitul lunii cu cheltuielile indirecte de producţie şi de administraţie generală repartizate prin creditul conturile 923, 924- cu costurile efective ale secţiilor auxiliare (mai rar) prin creditul contului 922- la sfârşitul lunii cu cheltuielile de desfacere în corespondenţă cu contul 925

Se creditează:- la sfârşitul lunii cu valoarea în cost efectiv a producţiei neterminate prin debitul contului 933- la finele lunii cu valoarea producţiei finite în cost efectiv în corespondenţă cu debitul contului 902

Contul se soldează.În funcţie de metoda de calculaţie aleasă, contul 921 se detaliază pe analitice: pe produse, lucrări,

servicii, comenzi, faze de fabricaţie, etc.922 – „Cheltuielile activităţii auxiliare” (A) colectează pe debit cheltuielile efective preluate din

contabilitatea financiara şi se creditează cu costurile efective repartizate sectoarelor care beneficiază de activitatea auxiliară. Contul se detaliază pe analitice pe fiecare sector auxiliar.

Se debitează:- în cursul lunii cu cheltuielile preluate din contabilitatea financiara aferente activităţii auxiliare prin creditul contului 901- la sfârşitul lunii cu cota de cheltuieli generale aferentă lucrărilor şi serviciilor prestate către terţi prin creditul contului 924

Se creditează:- la sfârşitul lunii cu costurile aferente producţiei neterminate prin debitul contului 933- la sfârşitul lunii cu costurile efective aferente producţiei finite decontate sectoarelor beneficiare prin debitul conturilor 923, 924, 925 şi mai rar 921

Se soldează după decontarea costurilor efective aferente activităţii auxiliare.923 – „Cheltuielile comune ale secţiilor” (cheltuielile indirecte de producţie) (A) ţine evidenţa

cheltuielilor pe centre de cost la nivelul unei secţii de producţie. Deşi sunt cheltuieli indirecte faţă de obiectul de calculaţie, ele sunt totuşi cheltuieli directe faţă de centrul de costuri. Se detaliază pe analitice pe fiecare secţie productivă în parte.

Se debitează:- în cursul lunii cu cheltuielile comune ale secţiilor preluate din contabilitatea financiara prin creditul contului 901- la sfârşitul lunii cu costurile efective decontate de activităţile auxiliare prin creditul contului 922

Se creditează:- la sfârşitul lunii cu repartizarea cheltuielilor indirecte asupra obiectelor de calculaţie prin debitul contului 921

- la sfârşitul lunii cu decontarea costului subactivităţii prin debitul contului 902După repartizarea cheltuielilor indirecte de producţie, contul se soldează.924 – „Cheltuielile generale de administraţie” (A) colectează toate cheltuielile indirecte ale

întreprinderii atât faţă de obiectele de calculaţie, cât şi faţă de locurile generatoare de costuri.Se debitează:

- în cursul lunii cu toate cheltuielile indirecte colectate generate de activitatea generală a întreprinderii prin contul 901- la sfârşitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922

Se creditează:- la sfârşitul perioadei cu cheltuielile generale repartizate asupra lucrărilor şi serviciilor auxiliare prestate terţilor prin debitul contului 922 şi asupra obiectelor de calculaţie prin debitul contului 921

Dacă aceste cheltuieli generale de administraţie nu se includ în costul produsului, ele nu se vor repartiza prin debitul contului 921, ci vor fi suportate din rezultatul întreprinderii, caz în care se creditează în corespondenţă cu debitul contului 902.

După repartizare, contul se soldează.925 – „Cheltuielile de desfacere” (A) colectează şi repartizează toate cheltuielile legate de producţia

vândută.Se debitează:

- în cursul lunii cu cheltuielile colectate generate de desfacerea /distribuţia producţiei prin contul 901- la sfârşitul lunii cu costurile efective decontate de sectoarele auxiliare prin contul 922

Se creditează:- la sfârşitul lunii cu repartizarea acestor cheltuieli asupra costului producţiei prin contul 921, iar în cazul utilizării metodei globale prin debitul contului 902

În urma repartizării, contul se soldează.Funcţiunea conturilor din grupa 93 – „Costul producţiei”Grupa 93 cuprinde 2 conturi:

- 931 – „Costul producţiei obţinute”- 933 – „Costul producţiei în curs de execuţie”

Aceste conturi au rolul unor conturi de stocuri ce evidenţiază producţia finită şi respectiv cea neterminată. Sunt conturi de activ şi funcţionează astfel:

931 – „Costul producţiei obţinute” (A) ţine evidenţa producţiei finite sau a lucrărilor executate şi a serviciilor prestate.

Se debitează:- în cursul lunii la cost prestabilit al producţiei obţinute prin contul 902

Se creditează:- la sfârşitul lunii cu valoarea în cost prestabilit a produselor finite decontate contabilitatea financiara prin contul 901

La sfârşitul lunii, contul se soldează.933 – „Costul producţiei în curs de execuţie” (A) ţine evidenţa producţiei neterminate la cost efectiv.Se debitează:

- la sfârşitul lunii cu valoarea producţiei neterminate în cost efectiv prin creditul conturilor 921, 922Se creditează:

- la sfârşitul lunii cu valoarea în cost efectiv a producţiei neterminate decontate prin contul 901 (regulamentul de aplicare a legii contabilităţii prevede decontarea acestei producţii neterminate prin debitul contului 902, caz în care urmează apoi închiderea contului prin formula: 901 = 902) Organizarea autonomă a contabilitatii de gestiune, fără utilizarea conturilor (varianta extracontabilă)

Organizarea contabilitatii de gestiune fără utilizarea conturilor presupune realizarea calculaţiilor cu ajutorul unor situaţii sau tablouri de calcul, fără folosirea conturilor. Astfel se vor utiliza diverse situaţii şi tabele pentru:

- colectarea cheltuielilor în funcţie de destinaţia lor- repartizarea cheltuielilor asupra producţiei obţinute- calcularea costurilor totale şi pe unităţi de produs

Faptul că întregul sistem de urmărire şi calculare se realizează prin intermediul unor reţele tabelare de calculaţie conduce la aparenţa unor calculaţii extracontabile.

Acest sistem este totuşi contabil deoarece permite verificarea datelor preluate din contabilitatea financiara care sunt apoi prelucrate printr-un sistem propriu de tabele şi apoi retransmise contabilitatii financiare. În acest caz, calculaţia costurilor şi rezultatelor, deşi se realizează extracontabil, prin sistemul de prelucrare a datelor din contabilitatea de gestiune se conferă posibilitatea confruntării lunare a datelor din contabilitatea financiara chiar dacă calculele din contabilitatea de gestiune nu sunt urmate de înregistrările contabile şi de transpunere a datelor în conturi. Utilizarea doar a unor tabele de calcul nu aduce atingere fundamentală tehnicii contabile clasice deoarece:

- un fapt economic este înregistrat o singură dată- valoarea intrărilor în reţeaua de prelucrare este egală cu valoarea ieşirilor

Cheltuielile directe preluate din contabilitatea financiara se înscriu în „Fişa de postcalcul” deschisă pe fiecare produs, serviciu şi lucrare în parte pe măsura efectuării acestor consumuri.

„Fişa de postcalcul” are în structura sa toate elementele componente ale costurilor de produs (directe şi indirecte), precum şi partea de decontare a producţiei, astfel încât se pot determina diferenţele de preţ. Această fişă preia rolul conturilor 921 şi 902 din varianta simplificată.

Pentru a putea completa fişa cu cheltuielile indirecte, acestea trebuie în prealabil colectate în situaţii / tabele separate şi apoi repartizate în costul produselor. În acest sens se vor întocmi „Situaţia de colectare a cheltuielilor indirecte” şi „Situaţia de repartizare a cheltuielilor indirecte”.

„Situaţia de colectare a cheltuielilor indirecte” se întocmeşte pentru fiecare secţie de producţie principală sau secundară sau pe total întreprindere după cum este vorba de costuri comune de regie ale secţiilor principale de producţie sau de cheltuielile activităţii auxiliare (pe secţii) sau cheltuieli generale şi de desfacere (pe întreprindere).

Tablourile care colectează cheltuielile indirecte se bazează pe următoarea schemă de principiu:

Situaţia colectării cheltuielilor indirecteNatura

cheltuielilor preluate din

CF

Nivelul total

din care pe locuri de costuriActivităţile Funcţiunile

Secţia 1 .... Secţia n Aprovizioare ... Desfacere

601602603604...

641645...

658681

TOTALAceste tabele preiau rolul debitului conturilor 922, 923, 924 şi 925.Decontarea cheltuielilor activităţii auxiliare, respectiv repartizarea cheltuielilor comune sau de regie ale

secţiilor de producţie, a cheltuielilor generale şi a cheltuielilor de desfacere pe produse, lucrări sau servicii se realizează pe baza unor tabele denumite „Situaţia de repartizare” şi care au în principiu următoarea structură:

Situaţia de repartizare a cheltuielilor........................

Locul beneficiar (sau în final purtătorul de

costuri)Baza de repartizare

Coeficientul de repartizare

Cota de costuri repartizată

produs 1produs 2

...produs 60

...faza X

...etc

TOTALAceste situaţii preiau rolul creditului conturilor 922, 923, 924 şi 925.Exactitatea calculelor şi concordanţa datelor se asigură pe baza „Controlului pătrat” dintre rânduri şi

coloane. De asemenea se efectuează şi un control între totalurile din tablourile de colectare şi repartizare din contabilitatea de gestiune şi cele evidenţiate în conturile din clasa 6 din contabilitatea financiara. Asupra procedeelor de repartizare a cheltuielilor indirecte vom reveni pe larg într-un paragraf următor.

Studiu de cazUn magazin cu amănuntul se aprovizionează cu mărfuri de la furnizorii în valoare de 20.000 lei, 19% TVA. Adaosul comercial practicat este 30%.

Contabilitate financiara Contabilitate de gestiuneAprovizionarea cu marfuri % = 401 23.800371 20.0004426 3.800

-

Contabilitate financiara Contabilitate de gestiuneInregistrarea adaosului commercial371 = % 10.940

378 6.0004428 4.940

-

Se primeste un lot de mărfuri însotite de factură care cuprinde: pret de facturare fără TVA – 5.000 lei, fara TVA, adaos commercial 17% . Se constată o lipsă de mărfuri din vina cărăusului de 200 lei fără TVA, care se recuperează de la acesta la un pret de vânzare de 250 lei si o lipsă din vina gestionarului de 100 de lei fără TVA, care se impută la pret de vânzare cu amănuntul de 170 lei.

Contabilitate financiara Contabilitate de gestiuneFactura de marfuri% = 401371 4.7004426 9506588 300Imputarea lipsei carausului461 = % 297,50

7588 250,004427 47,50

Imputarea lipsei gestionarului4282 = % 202,30

7588 170,004427 32,30

Incasarea contravalorii lipsei in numerar5311 = % 499,80

461 297,504282 202,30

925 = 931 300

931 = 902 420903 = 902 -120902 = 925 300901 = % 300

931 420903 -120

Inchiderea conturilor

931 = 901 300

Contabilitate financiara Contabilitate de gestiuneInregistrarea adaosului commercial371 = % 2.012

378 9404428 1.072

-

Se incaseaza prin numerar marfuri in valoare de 17.500 lei, TVA inclusContabilitate financiara Contabilitate de gestiuneIncasarea contravalorii marfurilor5311 = % 17.500

707 14.7064427 2.794

931 = 902 14.706

Determinarea kK = (6.000 + 940) / (20.000 + 6.000 + 4.700 + 940) – (4.940 + 1.072) = 6.940 / 25.628 = 0,27%14.706 * 0,27 = 3.971 lei

Contabilitate financiara Contabilitate de gestiuneDescarcarea gestiunii cu marfurile vandute% = 371 17.500607 10.735378 3.9714428 2.794

925 = 901 10.735903 = 902 -3.971902 = 925 10.735Inchiderea conturilor901 = % 10.735

931 14.706903 -3.971

Inregistrarea cheltuielilor cu energia electrica in valoare de 300 lei, fara TVA

Contabilitate financiara Contabilitate de gestiune% = 401 357605 3004426 57

924 = 901 300Inchiderea conturilor901 = 924 300

Inregistrarea cheltuielilor cu salariile – fond salarii = 7.000

Contabilitate financiara Contabilitate de gestiune- Fond salarii

641 = 421 7.000- CAS 20,8%

6451 = 4311 1.456 - CASS 5,2%6453 = 4313 364 - Somaj 5%6452 = 4371 35 - Comision ITM 0,75%622 = 447 53 - Fond garantare creante salariale 0,25%635 = 447 18 - Fond risc si accidente 0,32%635 = 447 22 - Fond concedii medicale 0,85%635 = 447 60

7.000 + 1.456 + 364 + 35 + 53 + 18 + 22 + 60 = 9.008

924 = 901 9.008

Inchiderea conturilor901 = 924 9.008

3. Inventarierea patrimoniului. Proceduri . Studiu de caz.

1. Inventarierea elementelor de activ şi de pasiv reprezintă ansamblul operaţiunilor prin care se constată existenţa tuturor elementelor respective, cantitativ-valoric sau numai valoric, după caz, la data la care aceasta se efectuează.

Inventarierea are ca scop principal stabilirea situaţiei reale a tuturor elementelor de activ şi de pasiv ale fiecărei unităţi, precum şi a bunurilor şi valorilor deţinute cu orice titlu, aparţinând altor persoane juridice sau fizice, în vederea întocmirii situaţiilor financiare anuale care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a performanţei unităţii pentru respectivul exerciţiu financiar.

2. Inventarierea anuală a elementelor de activ şi de pasiv se face, de regulă, cu ocazia încheierii exerciţiului financiar, avându-se în vedere şi specificul activităţii fiecărei unităţi.

3. Principalele măsuri organizatorice care trebuie luate de către comisia de inventariere sunt următoarele:

a) înainte de începerea operaţiunii de inventariere să ia de la gestionarul răspunzător de gestiunea bunurilor o declaraţie scrisă din care să rezulte dacă:

- gestionează bunuri şi în alte locuri de depozitare;

- în afara bunurilor unităţii respective, are în gestiune şi alte bunuri aparţinând terţilor, primite cu sau fără documente;

- are plusuri sau lipsuri în gestiune, despre a căror cantitate sau valoare are cunoştinţă;

- are bunuri nerecepţionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au întocmit documentele aferente;

- a primit sau a eliberat bunuri fără documente legale;

- deţine numerar sau alte hârtii de valoare rezultate din vânzarea bunurilor aflate în gestiunea sa;

- are documente de primire-eliberare care nu au fost operate în evidenţa gestiunii sau care nu au fost predate la contabilitate.

De asemenea, gestionarul va menţiona în declaraţia scrisă felul, numărul şi data ultimului document de intrare/ieşire a bunurilor în/din gestiune.

Declaraţia se datează şi se semnează de către gestionarul răspunzător de gestiunea bunurilor şi de către comisia de inventariere, care atestă că a fost dată în prezenţa sa;

b) să identifice toate locurile (încăperile) în care există bunuri ce urmează a fi inventariate;

c) să asigure închiderea şi sigilarea spaţiilor de depozitare, în prezenţa gestionarului, ori de câte ori se întrerup operaţiunile de inventariere şi se părăseşte gestiunea.

Dacă bunurile supuse inventarierii, gestionate de către o singură persoană, sunt depozitate în locuri diferite sau când gestiunea are mai multe căi de acces, membrii comisiei care efectuează inventarierea trebuie să sigileze toate aceste locuri şi căile lor de acces, cu excepţia locului în care a început inventarierea, care se sigilează numai în cazul când inventarierea nu se termină într-o singură zi. La reluarea lucrărilor se verifică dacă sigiliul este intact; în caz contrar, acest fapt se va consemna într-un proces-verbal de constatare, care se semnează de către comisia de inventariere şi de către gestionar, luându-se măsurile corespunzătoare.

Documentele întocmite de comisia de inventariere rămân în cadrul gestiunii inventariate, în locuri special amenajate (fişete, casete, dulapuri etc.), încuiate şi sigilate. Sigiliul se păstrează, pe durata inventarierii, de către responsabilul comisiei de inventariere;

d) să bareze şi să semneze, la ultima operaţiune, fişele de magazie, menţionând data la care s-au inventariat bunurile, să vizeze documentele care privesc intrări sau ieşiri de bunuri, existente în gestiune, dar neînregistrate, să dispună înregistrarea acestora în fişele de magazie şi predarea lor la contabilitate, astfel încât situaţia scriptică a gestiunii să reflecte realitatea.

e) să verifice numerarul din casă şi să stabilească suma încasărilor din ziua curentă, solicitând întocmirea monetarului (la gestiunile cu vânzare cu amănuntul) şi depunerea numerarului la casieria unităţii;

f) să controleze dacă toate instrumentele şi aparatele de măsură sau de cântărire au fost verificate şi dacă sunt în bună stare de funcţionare.

În cazul în care gestionarul lipseşte, comisia de inventariere aplică sigiliul şi comunică aceasta conducerii unităţii respective. Conducerea unităţii are obligaţia să îl încunoştinţeze imediat, în scris, pe gestionar despre inventarierea ce trebuie să se efectueze, indicând locul, ziua şi ora fixate pentru începerea lucrărilor.

Dacă gestionarul sau reprezentantul său legal nu se prezintă la locul, data şi ora fixate, inventarierea se efectuează de către comisia de inventariere în prezenţa altei persoane, numită prin decizie scrisă, care să îl reprezinte pe gestionar.

4. Pentru desfăşurarea corespunzătoare a inventarierii este indicat, dacă este posibil, să se sisteze operaţiunile de intrare-ieşire a bunurilor supuse inventarierii, luându-se din timp măsurile corespunzătoare pentru a nu se stânjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor.

Dacă operaţiunile de aprovizionare-livrare a bunurilor nu pot fi suspendate, se prevede crearea unei zone tampon în care să se depoziteze bunurile primite în timpul inventarierii sau să se permită expedieri la clienţi, iar operaţiunile respective se vor efectua numai în prezenţa comisiei de inventariere, care va menţiona pe documentele respective "primit în timpul inventarierii" sau "eliberat în timpul inventarierii", după caz, în scopul evitării inventarierii duble sau a omisiunilor.

5. Pe toată durata inventarierii, programul şi perioada inventarierii vor fi afişate la loc vizibil.

6. Inventarierea imobilizărilor necorporale se efectuează prin constatarea existenţei şi apartenenţei acestora la unităţile deţinătoare, iar în cazul brevetelor, licenţelor, al know-how şi al mărcilor de fabrică este necesară dovedirea existenţei acestora pe baza titlurilor de proprietate.

7. Inventarierea terenurilor se efectuează pe baza documentelor care atestă proprietatea acestora şi a schiţelor de amplasare.

Clădirile se inventariază prin identificarea lor pe baza titlurilor de proprietate şi a dosarului tehnic al acestora.

Construcţiile şi echipamentele speciale cum sunt: reţelele de energie electrică, termică, gaze, apă, canal, telecomunicaţii, căile ferate şi altele similare se inventariază potrivit regulilor stabilite de deţinătorii acestora.

Imobilizările corporale care în perioada inventarierii se află în afara unităţii (vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.), plecate în cursă de lungă durată, maşinile de forţă şi utilajele energetice, maşinile, utilajele şi instalaţiile de lucru, aparatele şi instalaţiile de măsurare, control şi reglare şi mijloacele de transport date pentru reparaţii în afara unităţii se inventariază înaintea ieşirii lor temporare din unitate sau prin confirmare scrisă primită de la unitatea unde acestea se găsesc.

8. În listele de inventariere a imobilizărilor necorporale şi corporale aflate în curs de execuţie se menţionează pentru fiecare obiect în parte, pe baza constatării la faţa locului: denumirea obiectului, descrierea amănunţită a stadiului în care se află acesta, pe baza valorii din documentaţia existentă (devize), precum şi în funcţie de volumul

lucrărilor realizate la data inventarierii. Materialele şi utilajele primite de la beneficiari pentru montaj şi neîncorporate în lucrări se inventariază separat.

9. Investiţiile puse în funcţiune total sau parţial, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizări corporale, se înscriu în liste de inventariere separate. De asemenea, lucrările de investiţii care nu se mai execută, fiind sistate sau abandonate, se înscriu în liste de inventariere separate, arătându-se cauzele sistării sau abandonării, aprobarea de sistare sau abandonare şi măsurile ce se propun în legătură cu aceste lucrări.

10. Stabilirea stocurilor faptice se face prin numărare, cântărire, măsurare sau cubare, după caz. Bunurile aflate în ambalaje originale intacte nu se desfac decât prin sondaj, acest lucru urmând a fi menţionat şi în listele de inventariere respective.

La lichidele a căror cantitate efectivă nu se poate stabili prin transvazare şi măsurare, conţinutul vaselor - stabilit în funcţie de volum, densitate, compoziţie etc. - se verifică prin scoaterea de probe din aceste vase, ţinându-se seama de densitate, compoziţie şi de alte caracteristici ale lichidelor, care se constată fie organoleptic, fie prin măsurare sau probe de laborator, după caz.

Materialele de masă ca: ciment, oţel beton, produse de carieră şi balastieră, produse agricole şi alte materiale similare, ale căror cântărire şi măsurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor respective, se pot inventaria pe bază de calcule tehnice.

În listele de inventariere a materialelor prevăzute la alineatele precedente se menţionează modul cum s-a făcut inventarierea, precum şi datele tehnice care au stat la baza calculelor.

11. Bunurile aflate asupra angajaţilor la data inventarierii (echipament, cazarmament, scule, unelte etc.) se inventariază şi se trec în liste separate, specificându-se persoanele care răspund de păstrarea lor. În cadrul evidenţierii acestora pe formaţii şi locuri de muncă, bunurile vor fi centralizate şi comparate cu datele din evidenţa tehnico-operativă, precum şi cu cele din evidenţa contabilă.

Bunurile cu un grad mare de perisabilitate se inventariază cu prioritate fără a se stânjeni desfacerea imediată a acestora.

Comisia de inventariere are obligaţia să controleze toate locurile în care pot exista bunuri supuse inventarierii.

12. Toate bunurile ce se inventariază se înscriu în listele de inventariere, care trebuie să se întocmească pe locuri de depozitare, pe gestiuni şi pe categorii de bunuri.

13. Bunurile aparţinând altor unităţi (închiriate, în leasing, în custodie, cu vânzare în consignaţie, spre prelucrare etc.) se inventariază şi se înscriu în liste separate. Listele de inventariere pentru aceste bunuri vor conţine informaţii cu privire la numărul şi data actului de predare-primire şi ale documentului de livrare, precum şi alte informaţii utile.

Listele de inventariere cuprinzând bunurile aparţinând terţilor se trimit şi persoanei fizice sau juridice, române ori străine, după caz, căreia îi aparţin bunurile respective, în termen de cel mult 15 zile de la terminarea inventarierii, urmând ca proprietarul bunurilor să comunice eventualele nepotriviri în termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere. Neconfirmarea în acest termen presupune recunoaşterea exactităţii datelor înscrise în listele de inventariere.

În caz de nepotriviri, unitatea deţinătoare este obligată să clarifice situaţia diferenţelor respective şi să comunice constatările sale persoanei fizice sau juridice căreia îi aparţin bunurile respective, în termen de 5 zile de la primirea sesizării.

14. Pentru bunurile depreciate, inutilizabile sau deteriorate, fără mişcare ori greu vandabile, comenzi în curs, abandonate sau sistate, precum şi pentru creanţele şi obligaţiile incerte ori în litigiu se întocmesc liste de inventariere separate sau situaţii analitice separate, după caz.

15. Determinarea stocurilor faptice se face astfel încât să se evite omiterea ori inventarierea de două sau de mai multe ori a aceloraşi bunuri.

16. Bunurile aflate în expediţie se inventariază de către unităţile furnizoare, iar bunurile achiziţionate aflate în curs de aprovizionare se inventariază de unitatea cumpărătoare şi se înscriu în liste de inventariere separate.

17. Creanţele şi obligaţiile faţă de terţi sunt supuse verificării şi confirmării pe baza extraselor soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor de creanţe şi datorii care deţin ponderea valorică în totalul soldurilor acestor conturi, potrivit "Extrasului de cont" (cod 14-6-3), sau punctajelor reciproce, în funcţie de necesităţi. Nerespectarea acestei proceduri, precum şi refuzul de confirmare constituie abateri de la prezentele norme.

În situaţia unităţilor care efectuează decontarea creanţelor şi obligaţiilor pe bază de conturi sau deconturi externe periodice confirmate de către partenerii externi, aceste documente ţin locul extraselor de cont confirmate.

18. Disponibilităţile băneşti, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanţie, acreditivele, ipotecile, precum şi alte valori aflate în casieria unităţilor se inventariază în conformitate cu prevederile legale.

Disponibilităţile aflate în conturi la bănci sau la unităţile Trezoreriei Statului se inventariază prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de acestea cu cele din contabilitatea unităţii.

În acest scop, extrasele de cont din ziua de 31 decembrie sau din ultima zi lucrătoare a anului, puse la dispoziţie de unităţile bancare şi unităţile Trezoreriei Statului, vor purta ştampila oficială a acestora.

Disponibilităţile în lei şi în valută din casieria unităţii se inventariază în ultima zi lucrătoare a exerciţiului financiar, după înregistrarea tuturor operaţiunilor de încasări şi plăţi privind exerciţiul respectiv, confruntându-se soldurile din registrul de casă cu monetarul şi cu cele din contabilitate.

19. Înscrierea în listele de inventariere a mărcilor poştale, a timbrelor fiscale, tichetelor de călătorie, bonurilor cantităţi fixe, a biletelor de spectacole, de intrare în muzee, expoziţii şi altele asemenea se face la valoarea lor nominală, cu excepţia timbrelor cu valoare filatelică.

20. Pentru toate celelalte elemente de activ şi de pasiv, cu ocazia inventarierii, se verifică realitatea soldurilor conturilor respective, iar pentru cele aflate la terţi se fac cereri de confirmare, care se vor ataşa la listele respective după primirea confirmării.

21. Pe ultima filă a listei de inventariere, gestionarul trebuie să menţioneze dacă toate bunurile şi valorile băneşti din gestiune au fost inventariate şi consemnate în listele de inventariere în prezenţa sa. De asemenea, acesta menţionează dacă are obiecţii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. În acest caz, comisia de inventariere este obligată să analizeze obiecţiile, iar concluziile la care a ajuns se vor menţiona la sfârşitul listelor de inventariere.

Listele de inventariere se semnează pe fiecare filă de către membrii comisiei de inventariere şi de către gestionar.

În cazul gestiunilor colective (cu mai mulţi gestionari), listele de inventariere se semnează de către toţi gestionarii, iar în cazul predării-primirii gestiunii, acestea se semnează atât de către gestionarul predător, cât şi de către cel primitor.

22. Inventarierea elementelor de activ ale unităţii se materializează prin înscrierea acestora, fără spaţii libere şi fără ştersături, în formularul "Lista de inventariere" (cod 14-3-12). Acest formular serveşte ca document pentru stabilirea lipsurilor şi a plusurilor de bunuri şi valori, constatate cu ocazia inventarierii, precum şi pentru constatarea deprecierilor.

În cazul imobilizărilor corporale, precum şi al celorlalte elemente de activ pentru care au fost constituite provizioane pentru deprecieri, în listele de inventariere (cod 14-3-12) se va înscrie valoarea contabilă netă a acestora (col. 9), care se va compara cu valoarea lor actuală, stabilită cu ocazia inventarierii (col. 12).

Pentru inventarierea elementelor de activ şi de pasiv ce nu reprezintă bunuri este suficientă prezentarea lor în situaţii analitice distincte care să fie totalizate şi să justifice soldul conturilor sintetice respective în care acestea sunt cuprinse şi care se preiau în Registrul-inventar (cod 14-1-2).

În funcţie de necesităţi, unităţile pot utiliza şi formularul Lista de inventariere (cod 14-3-12/b).

23. Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic şi înscrise în listele de inventariere cu cele din evidenţa tehnico-operativă (fişele de magazie) şi din contabilitate.

Înainte de stabilirea rezultatelor inventarierii se procedează la o analiză a tuturor stocurilor înscrise în fişele de magazie şi a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite cu această ocazie trebuie corectate operativ, după care se procedează la stabilirea rezultatelor inventarierii, prin confruntarea cantităţilor consemnate în listele de inventariere, cu evidenţa tehnico-operativă pentru fiecare poziţie în parte.

24. Evaluarea elementelor de activ şi de pasiv cu ocazia inventarierii se face potrivit prevederilor reglementărilor contabile aplicabile, precum şi ale prezentelor norme. Evaluarea se va efectua cu respectarea principiului permanenţei metodelor, potrivit căruia modelele şi regulile de evaluare trebuie menţinute, asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor contabile.

25. Evaluarea activelor imobilizate şi a stocurilor, cu ocazia inventarierii, se face la valoarea actuală a fiecărui element, denumită valoare de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului, starea acestuia şi preţul pieţei.

26. La stabilirea valorii de inventar a bunurilor se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia se va ţine seama de toate ajustările de valoare datorate deprecierilor.

În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care acesta este evidenţiat în contabilitate, în listele de inventariere se vor înscrie valorile din contabilitate.

În cazul în care valoarea de inventar a bunurilor este mai mică decât valoarea din contabilitate, în listele de inventariere se înscrie valoarea de inventar.

27. Imobilizările necorporale şi corporale constatate ca fiind depreciate se vor evalua la valoarea actuală a fiecăreia, stabilită în funcţie de utilitatea sa şi preţul pieţei. Corectarea valorii contabile a imobilizărilor necorporale şi corporale şi aducerea lor la nivelul valorii de inventar se efectuează, în funcţie de tipul de depreciere existentă, fie prin înregistrarea unei amortizări suplimentare, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă, fie prin constituirea sau suplimentarea unor provizioane pentru depreciere, în cazul în care se constată o depreciere reversibilă a acestora.

28. Evaluarea imobilizărilor corporale la data bilanţului se efectuează la cost, mai puţin amortizarea şi provizioanele cumulate din depreciere, sau la valoarea reevaluată, aceasta fiind valoarea justă la data reevaluării, mai puţin orice amortizare şi orice pierdere din depreciere cumulată, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

29. Activele de natura stocurilor se evaluează la valoarea contabilă, mai puţin deprecierile constatate. În cazul în care valoarea contabilă a stocurilor este mai mare decât valoarea de inventar, valoarea stocurilor se diminuează până la valoarea realizabilă netă, prin constituirea unui provizion pentru depreciere.

30. Provizioanele pentru deprecieri sau amortizarea suplimentară se înregistrează în contabilitate indiferent de situaţia economică a unităţii, inclusiv în cazul în care aceasta înregistrează pierdere contabilă.

30. Evaluarea titlurilor de valoare (titluri de participare, titluri de plasament, alte titluri) se efectuează, în cazul celor cotate pe pieţe reglementate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, pe baza preţului mediu ponderat, calculat pe ultimele 12 luni calendaristice, pentru titlurile tranzacţionate în respectivul interval de timp, iar în cazul titlurilor netranzacţionate pe pieţele reglementate şi supravegheate, în funcţie de valoarea activului net pe acţiune.

Tratamentul plusurilor de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de valoare este cel prevăzut de reglementările contabile aplicabile.

31. Evaluarea creanţelor şi a datoriilor se face la valoarea lor probabilă de încasare sau de plată, în conformitate cu reglementările contabile aplicabile. Diferenţele constatate în minus între valoarea de inventar stabilită la inventariere şi valoarea contabilă netă a creanţelor se înregistrează în contabilitate pe seama provizioanelor pentru deprecierea creanţelor.

32. Evaluarea creanţelor şi a datoriilor exprimate în valută se face la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României, valabil pentru data încheierii exerciţiului financiar. Diferenţele de curs valutar favorabile sau nefavorabile între cursul de schimb valutar la care sunt înregistrate creanţele sau datoriile în valută şi cursul de schimb valutar de la data încheierii exerciţiului se înregistrează potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

Scăderea din evidenţă a creanţelor şi datoriilor ale căror termene de încasare sau de plată sunt prescrise se efectuează numai după ce au fost întreprinse toate demersurile juridice, potrivit legii, pentru decontarea acestora.

33. Rezultatele inventarierii se înscriu de către comisia de inventariere într-un proces-verbal.

Procesul-verbal privind rezultatele inventarierii trebuie să conţină, în principal, următoarele elemente: data întocmirii; numele şi prenumele membrilor comisiei de inventariere; numărul şi data deciziei de numire a comisiei de inventariere; gestiunea inventariată; data începerii şi terminării operaţiunii de inventariere; rezultatele inventarierii; concluziile şi propunerile comisiei cu privire la cauzele plusurilor şi ale lipsurilor constatate şi la persoanele vinovate, precum şi propuneri de măsuri în legătură cu acestea; volumul stocurilor depreciate, fără mişcare, cu mişcare lentă, greu vandabile, fără desfacere asigurată şi propuneri de măsuri în vederea reintegrării lor în circuitul economic; propuneri de scoatere din uz a obiectelor de inventar şi declasare sau casare a unor stocuri; constatări privind păstrarea, depozitarea, conservarea, asigurarea integrităţii bunurilor din gestiune, precum şi alte aspecte legate de activitatea gestiunii inventariate.

34. Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, pe baza listelor de inventariere întocmite distinct, comisia de inventariere face propuneri privind constituirea provizioanelor pentru depreciere sau de înregistrare a unor amortizări suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizărilor), acolo unde este cazul, arătând totodată cauzele care au determinat aceste deprecieri.

35. Pentru toate plusurile, lipsurile şi deprecierile constatate la bunuri, precum şi pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescripţie a creanţelor sau din alte cauze, comisia de inventariere trebuie să primească explicaţii scrise de la persoanele care au răspunderea gestionării, respectiv a urmăririi decontării creanţelor.

Pe baza explicaţiilor primite şi a documentelor cercetate, comisia de inventariere stabileşte caracterul lipsurilor, pierderilor, pagubelor şi deprecierilor constatate, precum şi caracterul plusurilor, propunând, în conformitate cu dispoziţiile legale, modul de regularizare a diferenţelor dintre datele din contabilitate şi cele faptice, rezultate în urma inventarierii.

36. În situaţia constatării unor plusuri în gestiune, bunurile respective se vor evalua la valoarea justă.

În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire.

Prin valoare de înlocuire, în sensul prezentelor norme, se înţelege costul de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care va cuprinde preţul de cumpărare practicat pe piaţă, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv T.V.A., cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumpărate de pe piaţă, valoarea de imputare se stabileşte de către o comisie formată din specialişti în domeniul respectiv.

La stabilirea valorii debitului, în cazurile în care lipsurile în gestiune nu sunt considerate infracţiuni, se va avea în vedere posibilitatea compensării lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii:

- să existe riscul de confuzie între sorturile aceluiaşi bun material, din cauza asemănării în ceea ce priveşte aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente;

- diferenţele constatate în plus sau în minus să privească aceeaşi perioadă de gestiune şi aceeaşi gestiune.

Nu se admite compensarea în cazurile în care s-a făcut dovada că lipsurile constatate la inventariere provin din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorate vinovăţiei persoanelor care răspund de gestionarea acestor bunuri.

Listele cu sorturile de produse, mărfuri, ambalaje şi alte valori materiale care întrunesc condiţiile de compensare datorită riscului de confuzie se aprobă anual de către administratori, respectiv de către ordonatorii de credite, şi servesc pentru uz intern în cadrul unităţilor respective.

Compensarea se face pentru cantităţi egale între plusurile şi lipsurile constatate.

În cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat lipsuri, se va proceda la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a diferenţei în plus.

Această eliminare se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare.

În cazul în care cantităţile sorturilor supuse compensării, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari decât cantităţile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri, se va proceda, de asemenea, la stabilirea egalităţii cantitative prin eliminarea din calcul a cantităţii care depăşeşte totalul cantitativ al plusurilor. Eliminarea se face începând cu sorturile care au preţurile unitare cele mai scăzute, în ordine crescătoare.

37. Pentru bunurile la care sunt acceptate scăzăminte, în cazul compensării lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scăzămintele se calculează numai în situaţia în care cantităţile lipsă sunt mai mari decât cantităţile constatate în plus.

În această situaţie, cotele de scăzăminte se aplică în primul rând la bunurile la care s-au constatat lipsurile.

Dacă în urma aplicării scăzămintelor respective mai rămân diferenţe cantitative în minus, cotele de scăzăminte se pot aplica şi asupra celorlalte bunuri admise în compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferenţe.

Diferenţa stabilită în minus în urma compensării şi aplicării tuturor cotelor de scăzăminte, reprezentând prejudiciu pentru unitate, se recuperează de la persoanele vinovate, în conformitate cu dispoziţiile legale.

Normele privind limitele admisibile la perisabilitate sau cele stabilite intern nu se aplică anticipat, ci numai după constatarea existenţei efective a lipsurilor şi numai în limita acestora.

De asemenea, normele de scăzăminte nu se aplică automat, aceste norme fiind considerate limite maxime.

Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire, aşa cum a fost definită în prezentele norme.

38. Propunerile cuprinse în procesul-verbal al comisiei de inventariere se prezintă, în termen de 3 zile de la data încheierii operaţiunilor de inventariere, administratorului unităţii. Acesta, cu avizul conducătorului compartimentului financiar-contabil şi al conducătorului compartimentului juridic, decide, în termen de cel mult 5 zile de la primirea procesului-verbal, asupra soluţionării propunerilor făcute, cu respectarea dispoziţiilor legale.

39. Rezultatele inventarierii trebuie înregistrate în evidenţa tehnico-operativă în termen de cel mult 3 zile de la data aprobării procesului-verbal de inventariere de către administrator sau ordonatorul de credite.

Rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate potrivit prevederilor Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu reglementările contabile aplicabile.

Pe baza registrului-inventar şi a balanţei de verificare întocmite la 31 decembrie se întocmeşte bilanţul care face parte din situaţiile financiare anuale, ale cărui posturi, în conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale reglementărilor contabile aplicabile, trebuie să corespundă cu datele înregistrate în contabilitate, puse de acord cu situaţia reală a elementelor de activ şi de pasiv stabilită pe baza inventarului.

Studiu de caz la o societate comerciala care care ca obiect de activitatea comercializarea marfurilor cu amanuntul

Pasul 1 – intocmirea deciziei de inventariere

DECIZIA nr. 526 din 29.10.2009

In temeiul Legii nr. 31/1990, a Legii 82/1991 si a OMF nr. 1753/2004 privind organizarea si efectuarea inventarului patrimoniului, Dl. Ixulescu Dragos, administrator al S.C. Caprioara SRL Suceava

DECIDE:

Art. 1. Se constituie comisia de inventariere a patrimoniului formata din:

- Ionescu Matei preşedinte,

- Popescu Maria membru,

- Antonovici Alina membru,

Comisia isi va desfasura activitatea in urmatoarele locuri:

- Magazin desfacere produse alimentare şi nealimentare Privighetoarea

Art. 2. Comisia de inventariere a fost instruita conform procesului verbal de instruire anexat prezentei.Art. 3. Comisia de inventariere va proceda la inventarierea marfurilor din gestiunea magazinului,

disponibilitati in lei,Art. 4. Comisia de inventariere isi va incepe activitatea in data de 30.10.2009 ora 7.00 procedand conform

instructajului efectuat, iar finalizarea operatiunilor va fi terminata in data de 30.10.2009 ora …… prin depunerea procesului verbal de valorificare a inventarierii la serviciul contabilitate

Art. 5. Prezenta decizie a fost comunicata celor nominalizati.

Administrator Ixulescu Dragos

Luat la cunostinta:

Comisia de inventariere Gestionari

Pasul 2 – intocmirea Procesului verbal de instruire

PROCES VERBAL DE INSTRUIRE

Anexa la decizia nr. 526 / 29.10.2009

Privind modul de efectuare a inventarierii, conform Legii contabilitatii nr. 82/1991 si OMF 2388/1995

Obiectul inventarierii il constituie marfa aflată în gestiune magazinului Privighetoarea.

Inventarierea patrimoniului se efectueaza de comisii de inventariere numite prin dispozitia scrisa a administratorului unitatii economice, in care se mentioneaza in mod obligatoriu: componenta comisiei ,numele responsabilului comisiei, bunurile supuse inventarierii, data de incepere si terminare a operatiunilor.

Membrii comisiei de inventariere nu pot fi inlocuiti sau revocati, decat in cazuri cu totul speciale si numai prin dispozitia scrisa a administratorului unitatii economice.

Inventarierea valorilor materiale se efectueaza la locul de depozitare si pastrare a bunurilor supuse inventarierii, in prezenta obligatorie a gestionarului sau persoanei care il reprezinta in mod legal.

Daca gestionarul nu se prezinta la data si la ora fixata, inventarierea se efectueaza de catre comisia de inventariere in prezenta unui salariat numit prin decizia conducatorului unitatii care sa-l reprezinte pe gestionar.

In situatile in care inventarierea nu se termina intr-o zi, magazia se sigileaza la plecarea comisiei de inventariere. Sigiliul se pastreaza pe durata inventarierii de catre responsabilul comisiei.

Daca bunurile sunt depozitate in locuri diferite sau daca sunt mai multe cai de acces, se vor sigila toate, cu exceptia locului in care a inceput inventariere.

Dupa sigilare sau acolo unde acest lucru nu este posibil, inainte de inceperea operatiei de inventariere gestionarul trebuie sa prezinte comisiei o declaratie scrisa din care sa rezulte:

In afara de bunurile unitatii economice al carui salariat este, mai are asupra sa bunuri apartinand tertilor;

Are plusuri in gestiune despre a caror cantitati sau valoare are cunostinta; A primit sau eliberat bunuri fara documente legale; Are bunuri nereceptionate sau care trebuiesc expediate pentru care s-au intocmit documente

aferente; Are documente de primire – eliberare care nu au fost operate la zi in evidenta gestiunii care nu au

fost predate la contabilitate; Gestioneaza valori materiale si in alte locuri de depozitare; Detine numerar din vanzarea marfurilor aflate in gestiunea sa.

Declaratiile se semneaza de gestionar si de comisie.

Daca operatiile de predare – primire nu pot fi suspendate, operatiunile in cauza se fac numai in prezenta comisiei de inventariere care inscrie pe documentele respective mentiunea “primit sau eliberat in timpul inventarierii”.

Inainte de a proceda la stabilirea stocurilor faptice, comisia de inventariere este obligata sa verifice exactitatea intrumentelor si aparatelor de masura, sa bareze fisele de gestiune.

Stabilirea stocurilor faptice se face prin numarare, cantarire, masurare sau evaluare, dupa caz.

Bunurile aflate asupra angajatilor se inventariaza pe liste separate, specificandu-se persoanele care raspund de pastrarea lor.

Comisia are obligatia sa identifice toate locurile in care pot sa existe bunuri supuse inventarierii.

Cu ocazia inventarierii se identifica si consemneaza stocurile de bunuri care sunt deteriorate total sau partial, precum si cele fara miscare.

Toate bunurile ce se inventariaza se inscriu in lista de inventariere care trebuie sa se intocmeasca pe locuri de depozitare.

Listele de inventariere intocmite pentru bunurile aflate in custodie vor contine pe langa elementele comune, numarul si data actului de custodie si a elementelor de decontare.

Pentru bunurile fara miscare, cu miscare lenta, inutilizabile sau deteriorate se intocmesc liste de inventariere separate, la care se anexeaza procesele verbale in care se arata cauzele nefolosirii, caracterul si gradul deteriorarii daca este cazul, cauzele care au determinat situatia bunurilor respective precum si a persoanelor vinovate.

Bunurile apartinand altor unitati se inventariaza si se inscriu in liste separate. O copie de pe aceste liste se trimite si unitatilor economice carora apartin bunurile respective, in termen de cel mult 5 zile de la data inventarierii. Acestea, la randul lor, in termen de 5 zile de la primirea listelor de inventariere, comunica eventualele nepotriviri.

Neconfirmarea in termen, presupune recunoasterea exactitatii datelor inscrise in listele de inventariere.

Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate cantitatile au fost stabilite in prezenta lui, daca bunurile respective se afla in pastrarea si raspunderea sa, precum si eventualele obiectiuni pe care le are de facut si pe care comisia are obligatia sa le analizeze, mentionand la sfarsitul listei de inventariere concluziile la care a ajuns.

De asemenea gestionarul trebuie sa precizeze daca mai are bunuri care sa fi ramas neinventariate. Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere si de gestionar.

In cazul unei gestiuni comune se semneaza toti gestionarii.

Pasul 3 – intocmirea declaratiei de la inceputul inventarierii

Denumirea agentului economic __________________________________________________ CUI__________________Sucursala / Filiala / Punctul de lucru / Magazinul__________________________________________________________Gestionari_____________________________________________________________________

DECLARATIE DE INVENTAR

Subsemnata gestionara la declar:

1) Toate valorile materiale si banesti aflate in gestiunea subsemnatului se gasesc in incaperile (locurile):____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

2) Posed / Nu posed, valori materiale si banesti apartinand tertilor:_______________________________________

3) Am / Nu am, cunostinta de existenta unor plusuri in valoare de / cantitate, de:____________________________

4) Am / Nu am, eliberat valori materiale si banesti fara documente legale. Beneficiar:________________________Beneficiar:_____________________,Beneficiar:__________________,Beneficiar:_______________

5) Am / Nu am, valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate, pentru care s-au intocmit documentele aferente, in cantitate de:_______________________________________________________________________

6) Am / Nu am, documente de primire – eliberare care nu au fost operate la zi sau nu au fost predate la contabilitate:___________________________________________________________________________________________________________________________________________________

7) Detin / Nu detin, numerar din vanzarea marfurilor in gestiune, de lei:______________________________

8) Ultimele documente de intrare sunt:Fel________________________________ Nr. __________________ Din ___________________Fel________________________________ Nr. __________________ Din ___________________

9) Ultimele documente de iesire sunt:Fel________________________________ Nr. __________________ Din ___________________Fel________________________________ Nr. __________________ Din ___________________

10) Ultimul raport de gestiune a fost incheiat la data de ________________pentru perioada______________

11) Alte mentiuni_______________________________________________________________________

Comisia de inventariere Gestionar

Data:___________________________

Denumirea agentului economic __________________________________________________ CUI__________________Sucursala / Filiala / Punctul de lucru / Magazinul__________________________________________________________Gestionar_____________________________________________________________________________________

MONETARData_____________

Nr.crt

Numar bacnote sau monede(Buc/Nr.)

Felul bacnoteisau a monedei

Total sumaLEI RON

12345678910Total X X

Comisia de inventariere Gestionara

Data:___________________________

Pasul 4 – Efectuarea inventarierii – in urma inventarierii au rezultat 62 de liste in inventar

Pasul 5 – Luarea declaratiei de sfarsit de inventar:

Prezenta inventariere contine un numar de 62 liste in inventar. Inventarierea s-a afectuat prin numarare si cantarire si datele au fost trecute corect in listele de inventar. Nu avem obiectii in legatura cu comisia de inventariere.

Data Semnatura gestionarei

Pasul 6 – Valorificarea inventarierii – consta in calcularea listelor de inventor si totalizarea acestora. Stabilirea rezultatului inventarului. In urma inventarierii s-a constatat o lipsa in valoare de 10.548,17 lei

Pasul 7 – Luarea unor note explicative celor 4 gestionare prin care acestea sa explice / justifice aceste lipsuri

Pasul 8 – Intocmirea referatului de catre contabilitate prin care se propune acoperirea acestor pierderi

REFERAT,

Subsemnata Papaghiuc Oana, economist – compartiment contabilitate în cadrul SC Caprioara SRL, refer următoarele:

- cu ocazia verificării gestiunii mag. Privighetoarea prin inventarierea faptică la data de 30.10.2009 s-a constatat minus în gestiune de 10.548,17 lei.

Analizând acte justificative din anexă situaţia gestiunii se prezintă astfel:

Sold scriptic la data de 30.10.2009 = 110.710,29 lei

Sold faptic inventar la data de 30.10.2009 = 100.162.12 lei,

Diferenţă în minus = 10.548.17 lei

Diferenta este alcatuita din:

1. marfa expirata in valoare de 2.963,48 lei rezultata in perioada aprilie 2009 – octombrie 2009. Propun scaderea din evidenta contabila a acesteia prin trecerea pe cheltuieli nedeductibile.

2. minus in gestiune in valoare de 7.584,69 lei constatat la inventarul de predare - primire. Propun imputarea in mod egal a acestei sume gestionarelor. Recuperarea sumei sa va face printr-un angajament de plata din garantiile gestionarelor iar diferenta va fi depusa in numerar la casierie.

Rog dispuneţi faţă de cele arătate mai sus ,

Economist

Papuc Ramona

Pasul 9 – Intocmirea deciziei de impunere

SC Caprioara SRL SUCEAVA

DECIZIE DE IMPUTARE Nr. 734 din 25.11.2009

Având în vedere actul de constatare întocmit de Ramona Papuc în calitate de contabil, din care rezultă că s-a produs o pagubă în valoare de 7.584,69 lei (saptemiicincisuteoptzecisi patruleisisaizecisinouabani), reprezentând C/V. lipsă în gestiune, cu ocazia inventarierii gestiunii mag. Privighetoarea la data de 30.10.2009.

Paguba s-a produs în perioada 02.04.2009 – 30.10.2009, fiind adusă la cunoştinţa conducerii prin actul de constatare sus arătat. Răspunzători pentru producerea pagubei se fac: Anita Liliana, Beltic Cristina, Grigoruta Oltita, Rostaş Otilia, având locul de muncă Mag. Privighetoarea, pentru că gestiunea este colectivă şi răspund solidari la recuperarea prejudiciului.

Având în vedere temeiurile de drept şi de fapt care determină angajarea răspunderii materiale, totalul pagubei de 7.584,69 lei se suportă de persoanele vinovate după cum urmează : Anita Liliana, Beltic Cristina, Grigoruta Oltita, Rostaş Otilia. Calculul s-a făcut aşa cum rezultă din actul de constatare.

DECIDEM,

Se impută salariaţilor Anita Liliana, Beltic Cristina, Grigoruta Oltita, Rostaş Otilia, loc de muncă mag. Privighetoarea, suma de 7.584,69 lei, adică saptemiicincisuteoptzecisi patruleisisaizecisinouabani lei, cotă părţi egale, care se va recupera prin reţinerea garantiei, din retribuţie pe statul de plată si din depunerea diferentei neacoperite in numerar.

Prezenta decizie de imputare constituie titlu executoriu de la data comunicării, pentru recuperarea prejudiciului.

Decizia poate fi contestată în termen de 30 zile de la comunicare la Judecătoria Suceava.

Conducerea societăţii Contabil,

DOVADA DE COMUNICARE

ANITA LILIANA Semnătura…………….

BELTIC CRISTINA Semnătura…………….

GRIGORUTA OLTITA Semnătura…………….

ROSTAŞ OTILIA Semnătura…………….

Pasul 10 – Intocmirea angajamentului de plata

ANGAJAMENT DE PLATĂ

Subsemnata ......................................... fiica lui ................................ şi al ................................., născută la data de ......................... în localitatea ............................, sectorul/judeţul .........................., domiciliată în ............................., str. ............................ nr. ........., bloc ........., scara .........., etaj ........, apart. ........, sectorul/judeţul ................................................., posesoare a cărţii de identitate seria ............. nr. ............................. eliberată de ............................... la data de ............................, cod numeric personal ........................, având funcţia de ........................., am luat la cunoştinţă faptul că în urma inventarului din data de 30.10.2009 efectuat la Magazinul Privighetoarea ce aparţine societăţii Caprioara SRL Suceava, C.U.I. RO2557489 cu sediul social în str. Calea Burdujeni nr. 11A, s-a constatat o lipsa în gestiune în sumă totală de 7.584,69 lei (saptemiicincisuteoptzecisi patruleisisaizecisinouabani) lei.

Drept urmare sunt de acord ca suma de 1896 lei să fie folosită în scopul diminuării lipsei din gestiune constatate.

Data 12.11.2009

Semnătura .............................

Martori :

Pasul 11 – Inregistrarile contabile

- Inregistrarea marfii expirate6588 = 371 2.963,48 lei

- Inregistrarea minusului de inventar607 = 371 7.584,69 lei

- imputarea minusului gestionarului

461 = % 9.025,78 lei7588 7.584,69 lei4427 1.441,09 lei

- incasarea debitului

% = 461 9.025,78 lei

421 3.808,00 lei

428 2.270,00 lei

5311 2.947,78 lei

Grupa IIICategoria III – expertizele contabile

1. Explicaţi care sunt situaţiile de incompatibilitate în cazul expertizei contabile? Situatiile de incompatibilitate sunt:

- o alta calitate anterioara in aceeasi cauza martor, reprezentant, judecator, procuror etc); - un interes direct sau prin intermediul unei rude sau a sotului in solutionarea cauzei intr-un anume fel; - este cuprins in structura uneia din partile in proces; - exprimarea anterioara a unei opinii privind cauza sau aspecte ale acesteia in calitate de organ de control, conducator etc.; - executarea operatiunilor contabile si de evidenta operativa in cadrul contabilitatii ce urmeaza a se expertiza.

2. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare? Expertize contabile judiciare sunt reglementate de Codul de procedura civila , Codul de procedura penala ,

alte legi speciale. Expertize contabile extrajudiciare sunt efectuate in afara unui proces justitiar si sunt reglementate de contracte realizate intre expertul contabil si beneficiar.

3. Care sunt răspunderile experţilor contabili? In exercitarea profesiei, expertii contabili si contabilii autorizati, raspund disciplinar, administrativ, civil sau penal, dupa caz potrivit legii. Raspunderea penala a expertului contabil este urmare a savarsirii unei infractiuni de catre acesta. Infractiunile pe care le poate savarsi un expert contabil se refera la : obtinerea de foloase necuvenite, solicitarea sau primirea unor avantaje mai mari decat onorariul stabilit; cuprinderea unor date nereale in raportul de expertiza contabila; in cazurile penale ingreunarea aflarii adevarului poate fi o fapta de natura penala si ea se manifesta prin intocmirea unei expertize contabile necorespunzatoare sau incorecte.Raspunderea civila a expertului contabil decurge din prevederile contractelor dintre acesta si clienti raspundere civila contractuala), sau din savarsirea unei fapte ilicite in realizarea contractului cu clientii raspundere civila delictuala). Raspunderea civila contractuala este urmare a neexecutarii sau executarii defectuoase a obligatiilor contractuale. Efectuarea defectuoasa are in vedere erorile savarsite, dar si intarzierile care cauzeaza pagube clientilor. Raspunderea civila delictuala decurge dintr-o fapta ilicita care produce clientului o paguba. Fapta ilicita poate fi o actiune sau o inactiune prin care se incalca prevederile legale. Este improprie sintagma “ infractiuni de natura civila”Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil este reglementata de dreptul procesual, si anume: A. Codul de procedura civila stipuleaza “Dispozitiile privitoare la citare, aducere cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt, deopotriva aplicabile expertilor; Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui”. Coroborand aceste reglementari cu cele privitoare la martori rezulta ca, in procesul civil, expertul contabil poate fi sanctionat administrativ prin: a) inlocuirea lui de catre instanta; b) aducerea in instanta a expertului contabil, cu mandat, in cz de pricini urgente sau pentru a da lamuriri atunci cand i se cere; c) trimiterea expertului contabil in fata autoritatilor penale, in caz de banuieli puternice de ascundere a adevarului sau de luare de mita, caz in care instanta va incheia un proces verbal in acest sens. B. Codul de procedura penala, stipuleaza sanctionarea cu amenda judiciara a urmatoarelor abateri savarsite de expertul contabil in cursul derularii procesului penal: a) lipsa nejustificata a expertului de la procesul penal, atunci cand este citat; b) tergiversarea de catre expert a indeplinirii insarcinarilor primite, respectiv a efectuarii si depunerii raportului de expertiza contabila judiciara. Potrivit codului de procedura penala, amenda se aplica de organul de urmarire penala, prin ordonanta, iar de instanta de judecata, prin incheiere. Persoana amendata – expertul contabil – poate cere scutirea de amenda ori reducerea amenzii. Cererea de scutire sau de reducere se

poate face in termen de 10 zile de la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare. Daca persoana amendata justifica de ce nu a putut indeplini obligatia sa, organul de urmarire penala sau instanta de judecata, apreciind, dispune scutirea sau reducerea amenzii.

4. Ce conţine cap.II al Raportului de expertiză contabilă (Desfăşurarea expertizei contabile)? Continutul cap. II al Raportului de expertiza contabila contine cate un paragraf distinct pentru fiecare

obiectiv intrebare) a expertizei contabile, care sa cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului utilizat , obiectiile ridicate de parti sau explicatiile luate in calcul de expertul contabil. Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia expertului contabil care trebuie sa fie precisa, concise si fara echivoc.

Categoria VIII – Analiza diagnostic a intreprinderii

1.  Calculați  şi  interpretați  situația  netă a  unei  întreprinderi  care  prezintă următoarea  situație  financiară:  Indicator   31.12.n  Imobilizări   1500  Stocuri   400  Creante   250  Disponibilități   30  Datorii  mai  mari  de  un  an   2500  Datorii  mai  mici  de  un  an   350  Din  care  datorii  bancare  pe  termen  foartescurt 5  

Situatia neta evidentiaza sumele ce vor reveni asociatilor sau actionarilor in caz de lichidare, daca cesiunea elementelor de activ (exclusiv nonvalorile) asigura lichiditati la un nivel corespunzator valorii nete bilantiere a acestora si daca nu apar datorii necontabilizate. In literatura de specialitate, se intalnesc drept termeni echivalenti patrimoniul si, mai ales patrimoniu net.

S = A – Din care: S = situatia netaA = activeD = datorii fata de tertiS = 1.500 + 400 + 250 + 30 – 2.500 -350 = - 670Situatia neta este negativa avem deci o gestiune financiara neeficienta.

2.  Să se  calculeze  marja  comercială şi  valoarea  adăugată generate  de  societatea  X  despre  care  se  cunosc informațiile  financiare  dn  tabelul   de  mai  jos  şi  să se  analizeze  repartiția  valorii  adăugate  pe  destinații.  

Indicator   u.m.  Venituri  din  vânzarea  mărfurilor 2000  Producția  vândută   30000  Producția  stocată  1000  Cheltuieli  cu  materii  prime   10000  Costul  mărfurilor  vândute   1200  Cheltuieli  salariale   7000  Cheltuieli  cu  amortizarea   3000  Cheltuieli  cu  chirii   1500  Cheltuieli  cu  dobânzi   1400  Impozit  pe  profit   1000  

Marja comerciala = vanzari marfuri – costul marfii vanduteMarja comerciala = 2.000 – 1.200 = 800 u.m.Valoarea adaugata = marja comerciala + productia exercitiului – consumuri de la tertiValoarea adaugatã exprimã cresterea de valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, în

special muncã si capital, peste valoarea materialelor, energiei, serviciilor cumparate de firmã de la terti. Acestã valoare adãugatã reprezintã sursa de acumulãri bãnesti din care se face remunerarea participantilor

directi si indirecti la activitatea economicã a firmei: personal, stat, creditori, actionari si firmã prin capacitatea de autofinantare.

Productia exercitiului caracterizeaza activitatea de productie a unitatii: ceea ce intreprinderea a fabricat si a vandut, ceea ce ea a fabricat si a ramas in stoc (productia stocata), precum si ceea ce ea a fabricat pentru ea insasi (productia imobilizata).

Productia Exercitiului = + productia vanduta + productia stocata + productia imobilizata - variatia stocurilor.

Productia Exercitiului = 30.000 + 1.000 = 31.000 u.m.Consumuri de la terti = 10.000 + 1.200 + 7.000 + 3.000 + 1.500 = 22.700Valoarea adaugata = 800 + 31.000 – 22.700 = 9.100 um

3.  Să se  calculeze  capacitatea  de  autofinanțare  pentru  întreprinderea  din  aplicația  precedentă.

4.  O  întreprindere  produce  anual  un  număr  de  5000  de  produse  la  un  preț unitar  de  40  u.m. întreprinderea  înregistrează cheltuieli  cu  materii  prime  şi  materiale  în  valoare  de  60000  u.m.,  cheltuieli de  personal  de  80000  u.m.  din  care  90%  reprezintă salariile  personalului  direct  productiv,  cheltuieli  cu utilități  şi  chirii  în  cuantum  de  5000  u.m.,  cheltuieli  cu  amortizarea  de  4000  u.m.  şi  cheltuieli  cu dobânzi  de  5000  u.m.  să se  calculeze  şi  să se  interpreteze  pragul  de  rentabilitate  financiar  şi  operațional exprimat  în  unități  fizice  şi  valorice  i  nivelul  rezultatului  de  exploatare  şi  curent  aşteptat  la  o  creştere la  5500  a  numărului  de  produse  vândute.  

Grupa IVCategoria VI - Administrarea si lichidarea intreprinderii

1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniului conform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel: Construcţii 30.000 lei Amortizarea construcţiilor 20.000 lei Echipamente tehnologice 15.000 lei Amortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 lei Materii prime 3.000 lei Ajustări pentru deprecierea materiilor prime 500 lei Clienţi 2000 lei Clienţi incerţi 700 lei Ajustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 lei Conturi la bănci în lei 1.300 lei Furnizori 7000 lei Provizioane 1.250 lei Capital subscris vărsat 11.000 lei Rezerve legale 1.850 lei

Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost: a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasă neamortizată de 10.000 lei; b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarea rămasă neamortizată de 5.000 lei; c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei; d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordate sconturi în valoare de 100 lei; e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiind irecuperabile; f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordat sconturi în sumă de 350 lei; g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei. Se cere: a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj. c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari.

a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare. Vanzarea constructiilor

461 = % 13.0907583 11.0004427 2.090

Descarcarea gestiunii% = 212 30.0002812 20.0006583 10.000

Incasarea contravalorii constructiei5121 = 461 13.090

Vanzarea echipamentelor461 = % 8.330

7583 7.0004427 1.330

Descarcarea gestiunii% = 2131 15.0002813 10.0006583 5.000

Incasarea contravalorii echipamentului5121 = 461 8.330

Vanzarea materiilor prime461 = % 3.391,50

708 2.850,004427 541,50

Descarcarea gestiunii601 = 301 3.000

Anularea provizionului ramas fara obiect391 = 7814 500

Incasarea contravalorii materiei prime5121 = 461 3.391,50

Acordarea scountului4111 = % -119

709 -1004427 -19

Incasarea si scoaterea din evident a clientilor incerti% = 4118 7005121 350654 350

Anularea provizionului491 = 781 400

Acordarea de sconturi de catre furnizori% = 401 -416,50609 -350,004426 -66,50

Cheltuielile cu lichidarea societatii% = 401 1.071622 9004426 171

Efectuarea platii401 = 5121 1.071

Stabilirea rezultatului lichidarii Rezultatul lichidarii = Veniturile din valorificarea activelor – Cheltuielile legate de lichidare si plata datoriilor In vederea stabilirii rezultatului se procedeaza la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli. Inchiderea conturilor de cheltuieli: 121 = % 18.900

6583 15.000601 3.000

609 -350654 350622 900

Inchiderea conturilor de venituri:% = 121 21.6507583 18.000708 2.8507814 500781 400709 -100

Rezultatul lichidarii = 21.650 – 18.900 = 2.750 Calcularea, retinerea si virarea obligatiilor Regularizarea TVA: TVA colectata = 2.090 + 1.330 + 541,50 - 19 = 3.942,50TVA deductibila = -66,50 + 171 = 104,50TVA de plata = 3.838 4427 = % 3.942,50

4426 104,504423 3.838,00

Stabilirea impozitului pe rezultatul din lichidare: Impozit de plata = 2.750 x 16% = 440Inregistrarea impozitului pe profitul din lichidare: 691  =  4411 384Inregistrarea platiilor reprezentand TVA de plata si impozitul pe profit la bugetul statului: % = 5121 4.2784423 3.8384411 440

b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj. Bilantul de lichidare, bilantul de la care se porneste la partajarea drepturilor si obligatiilor fiecarui actionar/asociat in parte arata astfel:

Elemente ValoriConturi la banci (activ) 21.112,50Capital social 11.000,00Rezerve legale 1.850,00Provozioane 1.250,00Profit net 2.310,00Furnizori 6.583,50Clienti (activ) 1.881,00

Impozitarea rezervei legale potrivit art. 22 din Codul fiscal, intrucat rezerva legala a fost dedusa anterior la calculul impozitului pe profit Impozit rezerva legala = Rezerva legala x 16% = 1.850 x 16% = 296691 = 441 296Inchiderea contului de cheltuieli: 440 + 296 = 736121 = 691 736Achitarea impozitului pe profit441 = 5121 736Intocmirea bilantului de lichidare

Elemente ValoriConturi la banci (activ) 20.376,50Capital social 11.000,00

Rezerve legale 1.850,00Provozioane 1.250,00Profit net 1.574,00Furnizori 6.583,50Clienti (activ) 1.881,00

c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari.Partajul capitalului social

1012 = 456 11.000Partajul rezervelor legale

1061 = 456 1.850Partajul profitului net

121 = 456 1.574In conformitate cu prevederile art. 67 din Codul fiscal, impozitul pe dividende este de 16%. Avand in vedere ca si rezervele entitatii vor fi distribuite actionarilor, impozitul pe dividende se stabileste la valoarea profitului plus cea a rezervelor. Suma supusa impozitului pe dividende = 1.850 + 1.574 = 3.424Impozit pe dividende = 3.424 x 16% = 547,84 lei

456 = 446 547,84 Plata impozitului

446 = 5121 547,84Plata catre actionari 11.000 + 3.424 – 547,84 = 13.876,16

456 = 5121 13.876,16

2. Care este ordinea în care vor fi distribuite fondurile obţinute din vânzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, în favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanţii reale mobiliare ori drepturi de retenţie de orice fel?Fondurile obtinute din vanzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, in favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice fel, vor fi distribuite in urmatoarea ordine: 1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vanzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24; 2. creantele creditorilor garantati, cuprinzand tot capitalul, dobanzile, majorarile si penalitatile de orice fel, precum si cheltuielile. In cazul in care sumele realizate din vanzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata in intregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care vor veni in concurs cu cele cuprinse in categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta in plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, in contul averii debitorului. Un creditor cu creanta garantata este indreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta inaintea vanzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din cele pe care creditorul ar fi indreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vanzarea bunului supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a impiedica un astfel de creditor sa primeasca mai mult decat ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vandut anterior distribuirii. La fiecare 3 luni, calculate de la data inceperii lichidarii si cuprinse intr-un program de administrare a lichidarii care trebuie intocmit in 30 de zile de la numire, lichidatorul va prezenta comitetului creditorilor un raport asupra fondurilor obtinute din lichidare si din incasarea de creante si un plan de distribuire intre creditori. Raportul va prevedea si plata remuneratiei sale si a celorlalte cheltuieli prevazute la art. 123 pct. 1.Pentru motive temeinice, judecatorul-sindic poate prelungi cu cel mult o luna sau poate scurta termenul de

prezentare a raportului si a planului de distribuire. Planul de distribuire va fi inregistrat la grefa tribunalului si lichidatorul va notifica aceasta fiecarui creditor. O copie de pe raport si o copie de pe planul de distribuire vor fi afisate la usa tribunalului. Comitetul creditorilor sau orice creditor poate formula contestatii la raport si la plan, in termen de 15 zile de la afisare. O copie de pe contestatie se comunica de urgenta lichidatorului. In termen de 20 de zile de la afisare, judecatorul-sindic va tine cu lichidatorul, cu debitorul si cu creditorii o sedinta in care va solutiona deodata, prin sentinta, toate contestatiile.

3. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului?Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23, 24 si ale art. 98 alin. (3), sub rezerva celor prevazute la art. 102 alin. (4); 2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica; 7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare; 9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta: a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic; b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prevazute la art. 123. In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective. In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat de creante, impotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor judecatoresc. Cu ocazia distribuirilor partiale, urmatoarele sume vor fi provizionate: 1. sume proportionale datorate creditorilor ale caror creante sunt supuse unei conditii suspensive care nu s-a realizat inca; 2. sume proportionale datorate proprietarilor de titluri la ordin sau la purtator si care au originalele titlurilor, dar nu le-au prezentat; 3. sume proportionale datorate creantelor admise provizoriu; 4. rezervele destinate sa acopere cheltuielile viitoare ale averii debitorului. Pentru creditorii cu creante inscrise in tabelul consolidat definitiv de creante, carora li s-au alocat sume numai partial sau cu creante sub conditie suspensiva si care au luat parte la distribuire, sumele cuvenite vor fi pastrate la banca, intr-un cont special de depozit, pana ce situatia lor va fi lamurita. Dupa ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecatorului-sindic un raport final insotit de situatiile financiare finale; copii de pe acestea vor fi communicate tuturor creditorilor si debitorului si vor fi afisate la usa tribunalului. Judecatorul-sindic va convoca adunarea creditorilor in termen de

maximum 30 de zile de la afisarea raportului final. Creditorii pot formula obiectii la raportul final cu cel putin 5 zile inainte de data convocarii. La data sedintei, judecatorul-sindic va solutiona, prin incheiere, toate obiectiunile la raportul final, il va aproba sau va dispune, daca este cazul, modificarea corespunzatoare a acestuia. Creantele care la data inregistrarii raportului final vor fi inca sub conditie nu vor participa la ultima distribuire. Dupa ce judecatorul-sindic aproba raportul final al lichidatorului, acesta va trebui sa faca distribuirea finala a tuturor fondurilor din averea debitorului. Fondurile nereclamate in termen de 90 de zile de catre cei indreptatiti la acestea vor fi depuse de catre lichidator la banca, in contul averii debitorului, iar extrasul de cont, la tribunal In orice stadiu al procedurii prevazute de prezenta lege, daca se constata ca nu exista bunuri in averea debitorului ori ca acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele corespunzatoare, judecatorul-sindic va putea da o sentinta de inchidere a procedurii, prin care se dispune si radierea debitorului din registrul in care este inmatriculat Daca creantele au fost complet acoperite prin distribuirile facute, judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de inchidere a procedurii falimentului si de radiere a debitorului din registrul in care este inmatriculat: a) chiar inainte ca bunurile din averea debitorului sa fi fost lichidate in intregime, in cazul in care toti asociatii persoanei juridice sau persoana fizica, dupa caz, solicita acest lucru in termen de 30 de zile de la notificarea lichidatorului facuta administratorului special, urmand ca bunurile sa treaca in proprietatea indiviza a asociatilor/actionarilor, corespunzator cotelor de participare la capitalul social; b) in toate celelalte cazuri, procedura se inchide numai dupa lichidarea completa a activului, eventualele sume reziduale ultimei distribuiri urmand a fi depuse intr-un cont la dispozitia asociatilor sau persoanei fizice, dupa caz.

4. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?In conformitate cu prevederile art. 227 alin.(1) din Legea nr. 31/1990, cauzele comune tuturor tipurilor de societati comerciale sunt urmatoarele: 1. Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii Prelungirea duratei societatii este posibila prin vointa asociatilor cu conditia ca aceasta sa aiba loc cu cel putin 3 luni inainte de expirarea duratei societatii stabilita in actul constitutiv. Consultarea asociatilor cade in sarcina consiliul de administratie, respectiv a directoratului. 2. Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate In cazul in care societatea se afla in imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, asociatii pot opta fie pentru modificarea obiectului de activitate in conditiile prevazute de art. 204 din Legea societatilor comerciale, fie pentru dizolvarea societatii comerciale. 3. Declararea nulitatii societatii comerciale Declararea nulitatii societatii nu poate interveni decat pe baza hotararii instantei de judecata prin care se constata nerespectarea conditiilor de fond si de forma impuse de normele imperative privind constituirea societatilor comerciale. Nulitatea actului constitutiv atrage nulitatea societatii infiintate in baza lui. 4. Hotararea adunarii generale In conformitate cu prevederile art. 231 din Legea nr. 31/1990, asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare a societatii (cu majoritatea ceruta pentru constituirea actului constitutiv) atat timp cat nu s-a facut nicio repartitie din activ. Totodata, creditorii si orice parte interesata pot face opozitie la tribunal impotriva hotararii, in termen de 30 de zile de la publicarea acesteia in Monitorul Oficial al Romaniei partea a IV-a. 5. Hotararea tribunalului Dizolvarea societatii comerciale se poate realiza la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii. Neintelegerile grave dintre asociati si temeinicia acestora vor fi apreciate de instanta de judecata, in functie de probele administrate in cauza. 6. Falimentul societatii Falimentul societatii este dispus de instanta de judecata, falimentul fiind urmat de dizolvarea acesteia si de radierea din Registrul Comertului. 7. Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii Legea nr. 31/1990 mentioneaza ca la cererea oricarei persoane interesate, precum si a Oficiului National al Registrului Comertului, tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile urmatoare:

Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale

sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului.

Societatea si-a incetat activitatea, nu are sediul social cunoscut ori nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social sau asociatii au disparut ori nu au domiciliul cunoscut ori resedinta cunoscuta. Este exceptata situatia in care societatea a fost in inactivitate temporara. Durata inactivitatii nu poate depasi 3 ani.

Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii. Impotriva hotararii tribunalului orice persoana interesata poate face apel, in termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial.

II. Operatiunile care se efectueaza in situatia dizolvarii societatii comerciale, cu exceptia dizolvarii prin falimentul societatii In continuare mentionam, exemple de astfel de operatiuni: a) inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv ale societatii, inregistrarea rezultatelor inventarierii si evaluarii; b) intocmirea situatiilor financiare de catre societatea care urmeaza sa se lichideze, in functie de rezultatele inventarierii si evaluarii; c) stabilirea de catre AGA a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catre lichidator; d) valorificarea elementelor de activ; e) achitarea datoriilor societatii comerciale catre:

bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor sociale; salariati; alti terti (cum ar fi: furnizori, creditori diversi).

f) stabilirea rezultatului lichidarii; g) calcularea, retinerea si virarea obligatiilor fiscale (impozit pe profit si impozit pe dividende, TVA); h) intocmirea bilantului de partaj; i) efectuarea partajului capitalului propriu. Partajul consta in impartirea activului net rezultat din lichidare, intre asociatii/actionarii societatii, in functie de prevederile actului constitutiv, ale hotararii AGA si de cota de participare la capitalul social. NOTA Daca lichidarea se prelungeste peste durata unui exercitiu financiar, lichidatorii sunt obligati sa intocmeasca situatiile financiare anuale.

Grupa VConsultanta fiscala acordata contribuabililor

1. Prezentaţi regimul fiscal în cazul cheltuielilor cu sponsorizarea.

Cheltuielile cu sponsorizarea pot fi deduse din impozitul pe profit in limita a 3 la mie din cifra de afaceri si 20 la suta din impozitul pe profit datorat

Sponsorizarea trebuie sa fie inregistrata in contabilitate in anul pentru care se face plata impozitului (anul anterior momentului platii efective)

• O firma are dreptul sa acorde sponsorizari si peste limitele mentionate mai sus, dar pentru suma ce depaseste limita indicata se plateste impozit pe profit

• „In ceea ce priveste sponsorizarea, prevederile sunt aplicabile tuturor contribuabililor plătitori de impozit pe profit, indiferent de sursele din care acestia realizeaza veniturile, din Romania sau din strainatate ”.

Exemplu: O firma are o cifra de afaceri de 200 000 EUR si dupa scaderea cheltuielilor deductibile, ramane un venit net de 10 000 EUR. Firma datoreaza un impozit de 25% din valoare, adica, 2 500 EUR.

Pentru a putea fi scazuta integral din impozit, suma ce poate fi cheltuita pe sponsorizari trebuie sa indeplineasca simultan doua conditii:

- sa nu fie mai mare de 0.3% din cifra de afaceri, adica 600 EUR

- sa nu fie mai mare de 20% din impozitul datorat pe profit, adica 500 EUR

In acest caz, suma de 500 EUR satisface ambele conditii. Deci, daca acesta firma va face o sponsorizare de 500 EUR, ea va plati numai 2 000 EUR impozit pe profit (in loc de 2 500 EUR).

2. O societate comercială, înregistrată în scop de TVA a înregistrat în anul 200X venituri totale în sumă de 900.000 lei, toate impozabile şi cheltuieli totale în sumă de 600.000 lei. În cadrul acestor cheltuieli 20.000 reprezintă impozitul pe profit plătit în cursul anului şi 9.000 lei reprezintă cheltuielile de protocol. Stabiliţi regimul fiscal al cheltuielilor de protocol. Apare vreo influenţă a TVA dedusă aferentă cheltuielilor de protocol asupra cheltuielilor în vederea determinării impozitului pe profit.

I. Determinarea cheltuielilor de protocol deductibileTotal venituri impozabile 900.000 leiTotal cheltuieli 600.000 leiBaza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile

(900.000 – 600.000 + 9.000) 309.000 leiCheltuieli de protocol deductibile (2% * 309.000) 6.180 leiII. Determinarea cheltuielilor nedeductibileCheltuieli de protocol nedeductibile (9.000 – 6.180) 2.820 leiTVA nedeductibila aferenta cheltuielilor de protocol nedeductibile

(2.820 * 19%) 535,80 leiTotal cheltuieli nedeductibile 3.355,80 leiIII. Determinarea profitului impozabil (900.000 – 600.000 + 3.355,80) 303.355,80 leiIV. Determinarea impozitului pe profit (303.355,80 * 16%) 48.536,93 lei

3. O microîntreprindere, plătitoare de impozit pe venit, prezintă următoarea situaţie a veniturilor (valorile sunt în lei şi sunt cumulate de la începutul anului):

Tip venit trim. I trim. II trim. III trim. IV Venituri din vânzarea mărfurilor 200870.000 2008100.000 2008160.000 2008230.000

Venituri din diferenţe de curs valutar 900 1.000 1.200 2.100 Venituri din dobânzi 500 1.500 2.600 3.700

De asemenea, cunoaştem că microîntreprinderea cumpără şi pune în funcţiune o casă de marcat, în luna iunie, în valoare de 700 lei. Determinaţi impozitul pe venitul microîntreprinderilor de plată la fiecare dintre scadenţele legale

Impozit de plata trimestrul I = (200.870 + 900 + 500) * 3% = 6.068,10 leiImpozit de plata trimestrul II = (1.807.230 + 100 + 1.000 – 700) * 3% = 54.228,90 leiImpozit de plata trimestrul III = (60 + 200 + 1.100) * 3% = 40,80 leiImpozit de plata trimestrul IV = (70 + 900 + 1.100) * 3% = 56,70 lei

4. Precizaţi ce fel de persoane sunt cele de mai jos din punctul de vedere al TVA: - o persoană fizică care efectuează servicii de contabilitate pe bază de contract individual de muncă cu S.C. ALFA S.A.; - consumatorul final - Ministerul Sănătăţii; - neplatitor de tva- cantina proprie pentru salariaţii Ministerului Educaţiei şi Cercetării; - neplatitor de tva- S.C. X S.R.L. efectuează prestări servicii vopsitorie auto cu CA > 35.000 euro; - platitor de tva- S.C. BETA efectuează numai operaţiuni de acordare credite; - S.C. Z S.R.L. Efectuează comerţ en-detail cu produse alimentare cu CA < 35.000 euro; - poate opta pentru a fis sau nu inregistrat ca platitor de tva

5. Un agent economic este încadrat la începutul anului în categoria micilor producători independenţi. Capacitatea sa de producţie la începutul anului era de 190.000 hl. În luna iulie pune în funcţiune o nouă capacitate de producţie de 30.000 hl. Producţia sa cumulată pentru lunile ianuarie – august este de 170.000 hl, din care 20.000 hl în luna iulie şi 50.000 hl în luna august. Berea produsă are 10 grade Plato. Folosind acciza

unitară şi cursul de schimb prevăzute în Codul fiscal să se determine acciza datorată în luna iulie şi acciza datorată în luna august.

Acciza unitara este prevazuta la art. 176 nr. crt. 8 din Codul fiscal, iar pentru bere este:

|Nr. |  Denumirea produsului      |   U.M.  |Acciza                |Acciza     ||crt |  sau a grupei de produse   |         |(echivalent euro/U.M.)|(echivalent||    |                            |         |        2009          |euro/U.M.) ||    |                            |         |______________________|           ||    |                            |         |1 aprilie|1 septembrie|    2010   ||___ |____________________________|_________|_________|____________|___________|| 0  |              1             |    2    |    3    |     4      |      5    ||__ _|____________________________|_________|_________|____________|___________||  1 | Bere,                      | hl/     |   0,748 |     0,748  |    0,748  ||    | din care:                  | 1 grad  |         |            |           ||    |                            | Plato*1)|         |            |           ||___ |___________________________ |_________|_________|____________|___________||    |1.1. Bere produsă de        |         |   0,43  |     0,43   |    0,43   ||    |producătorii independenţi cu|         |         |            |           ||    |o capacitate de producţie   |         |         |            |           ||    |anuală ce nu depăşeşte      |         |         |            |           ||    |200 mii hl                  |         |         |            |           ||___ |__________________________ |_________|_________|____________|___________|

Incapand cu anul 2008 Romania a inceput sa respecte  directiva europeana referitoare la modul de calcul al accizelor, care presupune folosirea cursului valutar stabilit in prima zi lucratoare a lunii octombrie si publicat in Jurnalul Oficial al UE.Cursul stabilit la 01 octombrie 2009 este de 4,2688 ron/euro si este valabil pentru anul 2010.Nivelul accizelor in Codul Fiscal este exprimat in euro iar plata se face in lei la acest curs publicat de Banca Centrala Europeana (BCE).

Agentul economic beneficiază de acciza redusă până pe data de 1 a lunii următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune a capacităţii de producţie, urmând ca din luna următoare să aibă loc trecerea dintr-o categorie de impozitare în alta.

Acciza iulie = 20.000*10 * 0,430 * 4,2688 = 367.711,68 leiAcciza august = 50.000*10 * 0,748 * 4.2688 = 1.596.531,20 lei