Concepte fundamentale

Principiile valurilor elliott au fost descoperite la sfârşitul anilor 1920 de Ralph Nelson Elliott.

El a descoperit că piaţă de stocuri nu se miscă haotic, ci în mişcări ciclice repetitive, care

reflectă acţiunea şi emoţiile oamenilor, cauzate de influenţele exterioare ale psihologiei

maselor. Elliott a afirmat că fluxul şi refluxul (crestere vs. retragere, cădere) psihologiei

maselor sunt relevate în market stock de patternuri repetitive care sunt subdivizate în asa

numite valuri.

Pattern-uri psihologice de pret

Din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, graficul miscarii pretului unei piete nu este

altceva decat o reprezentare grafica a psihologiei maselor. Teoria Elliott Wave descrie modul

in care anumite sectiuni din grafic interactioneaza cu sectiunile adiacente, forma pe care

evolutia pietei ar trebui sa o ia intr-o multitudine de circumstante, cand si cum trend-urile

psihologice incep si se termina, cum un mediu psihologic determina si influenteaza evolutia

altuia, si, ce forma grafica generala ar trebui sa prezinte evolutia pretului la momentul

terminarii unui pattern. Cu alte cuvinte, teoria Elliott Wave organizeaza transforma miscarile

aparent aleatoare ale preturilor in pattern-uri identificabile si previzibile bazandu-se pe

evolutia naturala a psihologiei maselor.

Fenomen natural si neperiodic

Timpul consumat de o anumita stare de spirit a societatii nu are un minim sau maxim absolut

dar exista limite generale. Analizand pattern-urile completate anterior si aplicand anumite

principii si reguli privind comportamentul din punct de vedere al timpului este posibil sa se

aproximeze cele mai bune momentele pentru completarea unor formatiuni. Structura miscarii

preturilor aproape intotdeauna trebuie sa fie mai importanta ca observatiile legate de timp.

Anumiti indivizi considera enervant acest aspect al teoriei din moment ce vor sa stie in avans

cand sa tranzactioneze. Elliott practic demonstreaza ca anticiparea cu o probabilitate de 100%

este imposibila. Cel mai mare grad de previzibilitate apare imediat ce o miscare (un val) s-a

terminat. Cu alte cuvinte, ar trebui asteptata terminarea unui pattern si ulterior se poate

actiona.

Beneficii multiple

Beneficiile studierii teroriei Elliott Wave sunt numeroase. Ca broker, analist sau investitor

veti putea anticipa frecvent schimbari majore in mediul economic ce va vor permite evitarea

dezastrului financiar si chiar specularea acestor oportunitati. Intelegerea corecta si amanuntita

a psihologiei maselor (baza fundamentala a teoriei Elliott Wave) va poate ajuta sa evitati

tranzactii periculoase la sfarsitul unui ciclu economic.

Aplicare in diverse domenii Teoria Elliott Wave poate fi aplicata practic tuturor sectoarelor/zonelor in care sunt implicate

mase de oameni: bursa, marfuri, imobiliare, productia de bunuri si servicii, etc.; singurul lucru

necesar: date precise si consistente. Avantajele aplicarii teoriei in numeroase domenii sunt

evidente.

Complexitatea

Teoria Elliott Wave este probabil cea mai complexa si mai cuprinzatoare forma de analiza a

pietei inventata vreodata. Ea impune prin natura ei mult timp si practica pentru a fi stapanita.

Cei mai multi oameni nu au timp suficient la dispozitie sau inclinarea necesara pentru a invata

si pentru a aplica teoria asa cum trebuie. De regula, pentru perfectionare, teoria cere mult mai

mult timp decat sunt oamenii dispusi sa ii aloce. In plus, ideea unei metode analitice care ii

permite cuiva sa anticipeze schimbari de trend cu o precizie de o zi sau chiar de o ora este

considerata de majoritatea oamenilor ridicola si cel putin suspecta. Cand majoritatea

investitorilor au dificultati in a fi de partea care trebuie a pietei, incercarea de a derermina cel

mai mare sau cel mai mic tick al unui trend nici macar nu e considerata o posibilitate serioasa.

O teorie care sustine producerea unor asemenea rezultate va crea intotdeauna controversa si

va fi inevitabil tratata de neinitiati cu scepticism.

Atitudinea publica

Aplicarea cu succes a teoriei Elliott Wave impune o mentalitate diferita de cea publica. Pentru

a putea anticipa cu acuratete momentele la care are loc o schimbare de trend trebuie inevitabil

sa rezistati si sa respingeti punctul de vedere al majoritar exact la momentele in care acea

majoritate este cel mai convinsa ca un anume eveniment nu se va produce (veti fi cel mai

probabil ridiculizat pentru parerile si convingerile voastre, unul din cele mai bune semne ca

analiza voastra e corecta). Increderea extrema in sine e o cerinta obligatorie; controlul

lacomiei; un management strict al fondurilor (care include controlul riscului), o minte

deschisa si abilitatea de a va schimba intreaga perspectiva (din bullish in bearish si vice-versa)

intr-o secunda, toate sunt atributele si abilitatile unui analist sau trader de succes. Multe din

aceste caracteristici nu sunt prezente intr-o persoana, facand dificila incercarea de a fi un bun

analist sau un investitor de succes. Multi oameni pot anticipa micarile viitoare ale pietei cand

nu sunt implicati financiar. Cand analiza si tranzactionarea devin personale totul se schimba.

Multi ani de studiu si aplicare

Chiar si avand toate calitatile de mai sus, pentru a practica teoria in timp real cu acuratete si

incredere, este nevoie de multi ani de practica. Cum multi oameni nu vor aloca timpul necesar

pentru a studia teoria, ajung sa o aplice prost si pierd bani in piata.

Aplicarea teoriei necesita timp

Chiar daca ai mentalitatea necesara, anii de experienta si cunostintele ce se impun, tot trebuie

sa aloci timp zilnic (aproximativ) analizelor, pentru practica si pentru a urmari poziti curenta a

pietei. Pentru a urmari cateva piete simultan poti avea nevoie de cateva ore sau chiar mai

multe in fiecare zi. Cei mai multi oameni cred ca este simplu sa faci bani in piaţa de capital si

mult mai multi vor sa fie (se aplica probabil tuturor celorlalte incercari ale omului).

Principiile de bază

Toate miscarile pietei din punct de vedere al teoriei Elliott Wave, se incadreaza in doua clase

logie:

Valuri impulsive (normale si terminale):

Acestea sunt pattern-uri ce evolueaza in directia trendului principal. Cand este analizata

evolutia pietei pe termen scurt, valurile impulsive pot fi monowave-uri. Daca valurile

impulsive sunt mai complexe, ele vor fi compuse din 5 segmente.

Valuri corective (nu evolueaza ca trend): Acestea sunt pattern-uri care evolueaza in directia

opusa trendului. Corectiile pot fi deasemenea monowave-uri, dar daca sunt mai complexe vor

apare pe grafic ca miscari de “consolidare” sub forma de miscari in sus si in jos, fara o

directie clara, si sunt de regula compuse din 3 segmente.

Gradul valurilor

“Grad” este un termen larg si putin imprecis ce specifica clasificarea ierarhica a valurilor pe

baza interlegaturilor de pret si timp. Daca se studiaza cu atentie un grafic al oricarei piete se

observa cu usurinta ca unele valuri evolueaza pe perioade indelungate de timp in timp ce

altele evolueaza pe perioade mai scurte de timp. O miscare (un val) ce evolueaza pe o

perioada de timp mult mai mare decat cea a altei miscari ar trebui considerata intotdeauna ca

fiind o miscare de grad superior (in raport cu cealalta).

1. Principiile descoperite si scrise de R.N. Elliott, arată că trendurile sunt compuse din 5 valuri

într-o direcţie dintre care 3 valuri in direcţia trendului şi 2 în contratrend, în poza ataşată

valurile 1,3,5 sunt în direcţia trendului şi valurile 2 şi 4 reprezintă contratrendul.

2. R.N.Elliott le-a numit „valuri cardinale” sau „faza numerelor” acum ele sunt cunoscute ca

fiind „valuri impulsive” si au fost popularizate de R. Prechter şi A.J. Frost. „Faza literelor”

acum sunt cunoscute ca fiind „valuri corective”.

3. Valul 2 este corectia valului 1 impulsiv, valul 4 este corecţia valului 3 impulsiv, abc este

corecţia valului 5 impulsiv.

4. În macro sens secvenţele prezentate mai sus pot face parte din secvenţe asemănătoare dar

de grade mai mari.

5. În micro sens fiecare val poate fi secvenţiat pe acelşi principiu dar in valuri mai mici.

6. Ritmul celor „impulsivelor” corectate de cele „corective” se supun unor reguli, principiile

de bază rămânând de referinţă. Patternurile în chartuile de h1, h4, D,W, M sunt numărate în

acelaşi fel.

7. Scara timpului este foarte importantă pentru fiecare pattern în parte. Nu există numai

patternuri valorice de preţ ci şi de timp ele nu sunt separate de vreun concept anume faţă de

cele de preţ; ci ele se complementare şi obligatorii.

8. Sunt trei reguli majore de netrecut:

i. Valul 2 nu se retrage niciodată peste punctul de plecare al valului 1. În funcţie de trend up

and down regula este aceaşi.

ii. Valul 3 nu poate fi cel mai scurt val din calurile de impuls. Valul 3 nu este necesar sa fie

cel mai lung, dar întotdeuna el este cel mai mare. (această regula dupa cum vedea în partea a

doua la advance elliott sunt multe variaţii de patternuri şi valul 3 este la fel de variat ca şi

patternurile în sine).

iii. Valul 4 corectiv nu trece de vărful valului 1 în orce fel de trend up and down. (regulile ii şi

iii vom vedea ca au suferit adăugari de la R.N. Elliott încoace

1920. )

Gradele valurilor

1. Grad mare (grad major)

2. Grad intermediar – subdivizarea gradului major

3. Grad minor. – subdivizarea gradului intermediar

IMPULSUL.

Patternurile clasice –EWA

Elliott a detectat majoritatea patternurilor exceptănd patternurile diagonale (leading).

De asemenea petternurile WXY şi WXYXZ nu au fost definite de Elliott, le-a cercetat

deficitar aceste combinatii. În analiza noi folosim wxy şi wxyxz de asemenea pentru dublu şi

triplu zigzag.

Impulsul. Patternul-valurile 1,3,5 .

Descriere- impulsul este compus din 5 valuri 1,3,5 sunt valuri de impuls, 2 şi 4 valuri de

corecţie.

Bull market

Bear market

-reguli de ghidare. • Valul 2 nu poate fi mai lung în preţ decăt valul 1 şi nu trebuie să treacă de punctul de origine

al valului 1.

• Valul 3 niciodată nu este mai scurt cînd il comparam cu valul 1 şi 5

• Valul 4 nu poate trece de valul 1 (overlap) excepţia se face în triunghiul diagonal şi uneori în

valul 1 (4 din 1) sau A (4 din A), dar niciodată în valul 3.

• Valul 3 arată (moment puternic (the greatest momentum) excepţie cînd valul 5 este extins.

• Valul 5 trece de valul 3.

• Structrura valurilor interne trebuie să alterneze, ceea ce însemană structuri diferite ale

corecţiei cu referire strictă la valurile 2 şi 4. (asupra acestui aspect în partea a doua va fi un

capitol special pentru alternanţă)

-în fiecare val: impulsul se întâlneste în valurile 1,3,5 şi în valul A şi C care sunt corecţii -

(corecţia mai poate fi 2,4 ori B,D,E sau X)- din A,C.

Structura interna. -este compusă din 5 valuri. Structura acestor valuri este 5-3-5-3-5. de menţionat că aici valul

numerotat cu (3) este val corectiv.

Impuls terminal.

Ending Diagonal Triangle (triunghi diagonal terminal).

O altă variaţie de impuls este triunghiul diagonal terminal sau (ending diagonal traingle), sau

(wedge-ca pattern clasic) este caracterizat prin două linii care converg. Acest pattern conţine 5

valuri ele sunt subdivizate în câte trei valuri foarte rar în cate cinci. Overlapul este admis între

valurile 4 şi 1 şi sunt destul de frecvente dar nu obligatorii. Triunghiurile diagonale se mai

găsesc în valurile C. Triunghiurile diagonale sunt impulsuri terminale (impuls pentru ca acesta

conţine 5 valuri). Acestea pot apărea în val 5 final, sau C.

1. valul 5 este un triunghi diagonal terminal (ending diagonal triangle).

-descriere: triunghiurile diagonale sunt impulsuri scurte. Care apar în val terminal: 5 şi C. A

nu se confunda cu triunghiurile corective. Triunghiurile diagonale sunt relativ rare şi sunt

urmate de schimabrea violentă a direcţiei marketului.

Reguli:

• triunghiurile diagonale compun valul 5.

• Valul 4 trece de valul 1 (overlap)

• Valul 4 nu poate trece dincolo de punctul de origine al valului 3.

• Valul 3 nu poate fi scurt.

• Intern, toate valurile diagonalului au structuri corective.

• Valul 1 este cel mai lung şi val 5 scurt.

• Linile canalului trebuie să fie convergente.

• Ghidul intern al structurii trebuie să arate o alternanţă, ceea ce înseamnă diferite structuri de

natura corectiva.

În fiecare val: -triunghiul diagonal se întâlneste în val 5, C şi uneori în 1.

Structura interna: structura interna este compusă din 5 valuri de 3-3-3-3-3-3.

Leading Diagonal Trianagle

2. Un alt tip de triunghi diagonal este aceasta: numindu-se „leading diagonal triangle” are in

structura interna câte 5 valuri şi se înâlneşte în valurile 1 sau A.

bear market bull market

Descriere:

triunghiul diagonal de tip leading este un pattren impulsiv scurt care apare în valul A.

Diferenţa dintre triunghiul diagonal ending şi leading constă în valul 1,3,5 care au o

strtuctură interna din 5 valuri în loc de trei. Experinţa a arătat că deasemenea el apare în valul

5 şi C deşi în principiile valurilor elliott (Elliott Wave Principle) ele nu apar. A nu se

confunda cu triunghiurile corective. Acest triunghi diagonal nu este urmat de o schimbare

violenta a directiei marketului pentru că nu este sfarşîtul trendului, excepţia o face atunci cînd

apare în valul 5 sau C.

Reguli:

• Este compus din 5 valuri.

• Val 4 şi 1 fac (se întrepatrund (overlap).

• Valul 4 nu poate trece de punctul de origine al valului 3.

• Valul 3 nu poate fi scurt.

• Intern, valurile 1,3,5 sunt valuri de impuls.

• Valul 1 este lung şi 5 scurt.

• Structura valurilor arată alternanţa între ele ceea ce înseamnă că sunt valuri corective.

În fiecare val: triunghiul diagonal de tip 2 apare în valul 1 sau A .

Structura interna: cele 5 valuri ale triunghiului diagonal de tip 2 arată în structura interna : 5-

3-5-3-5.

Expanding diagonal triangle (triunghi diagonal expandabil)

3. un pattern foarte rar este triunghi diagonal expandabil.

Val 5 Failure (uşuat)

4. uneori valul 5 eşuează să treacă dincolo de valul 3, acesta se numeşte val 5 eşuat (five

failure). Valul 5 eşuat este un val terminal sau „reversal pattern” şi în analiza calsică este

interpretat ca (double top and double bottom).

bull market bear market

Descriere:

(Eşuatul) este un pattern impulsiv din 5 valuri din care valul 5 nu trece de valul 3. indică un

trend slab şi marketul va arata o accelerare în sesn opus.

Reguli:

• valul 2 nu poate fi mai mare în pret şi distanţă decât valul 1, deci nu trebuie să treacă de

punctul de origine al valului 1.

• Valul 3 nu este niciodată scurt în comparatie cu valul 1 şi 5.

• Valul 4 nu poate face (overlap) cu valul 1, excepţia fiind triunghiul diagonal şi uneori în

valul 1 sau A dar niciodată în 3.

• Valul 5 cade înainte de sfarşitul valului 3.

• Valul 3 arată un moment puternic.

În fiecrare val: un failure apare în valul 5 sau C, dar nu în valul 3 -5 din 3.

Structura interna compusă din 5 valuri.

Un alt tip de impuls. Bull market Bear market

Descriere:

Acest tip de Impulsul este un pattern mai puţin comun şi este asamblat ca un impuls normal.

În analiza patternului este permisă retragerea valulului 4 de aproximativ 51.5% din impuls sau

alt pattern de trend. Bineînteles uneori retragerea valului 4 poate fi 51,6% şi impulsul poate fi

eliminat, în ciuda acestor fapte limita este de doar 0.1% numai. Seprat de acestea, se poate

observa şi retrageri pana la 62% a valului 4, această apare mai frecvent în charturile intraday.

Reguli: • Aceleaşi reguli pot fi aplicate ca la un impuls normal, excepţie fiind urmatoarele:

• Valul 4 este permis să se retraga între 51,5% şi 62%, fara a penetra regiunea valului 1.

• Ca şi ghid, valul 4 este adesea un zigzag.

În fiecare val:

Impulsul de tip 2 se petrece adesea în valurile 1,4 ori C, niciodată în 3.

Structura interna: Este compus din 5 valuri. Structura interna a acestora este 5-3-5-3-5. de mentionat că valurile

din (3) sunt valuri corective. Care pot fi compuse din 5 valrui într-un triunghi corectiv.

Extensia. bull market bear market

Descriere: -definiţia extensiei este valul impulsiv, unde valul 1,3,5 pot fi extensii, fiind mai

lungi decât alte valuri. În cazul de fată extensia se afla în valul 3 , dar ea poate fi şi în valul 1

sau 5.

Reguli:

-regulile cele mai importante ale extensiei sunt:

• este compusă din 5,9,13 sau 17 valuri.

• Valul 2 nu poate fi mai lung decât în valul 1, nu trebuie să treacă de punctul de origine al

valului 1.

• Valul 3 nu este mai scurt cînd îl comparam cu valul 1 sau 5.

• Valul 4 nu face overlap.

• Valul 5 trece de valul 3.

• Extensia valurilor arată o mare accelerare.

-în fiecare val, reguli: -extensia se întâmpla în valurile 1,3,5 şi A şi C, cînd le comparam pe fiecare cu celelalte.

Structura interna. este compusă din minim 9 valuri deşi poate trece de 13 pana la 17 valuri.

Asadar minima structură internă este de 9 valuri şi este compusă din 5-3-5-3-5-3-5-3-5. de

mentionat că valul numerotat cu (3) este val de corecţie, 5 este impuls, care poate fi compusă

din 5 valuri în cazul triunghiurilor corective.

O altă interpretare a extensiei.

O variaţie cunoscută ca extensie poate apărea în unul din valurile impulsive. Extensia este o

mişcare lungă care iese din scală în comparaţie cu alte valuri impulsive. Ea se poate întâlni în

(oricare din valurile 1,3,5 –majoritatea extensiilor au loc în valul 3).

Valurile corective. SIMPLE

1. Momentele impotriva trendului sunt numite „valuri corective” sau „corecţii simple”. Uneori

sunt numite „consolidări sau faza literelor abc”

2. Identificarea corecţiilor în patternuri particulare este o treabă foarte dificilă. Acesta se

întâmplă din cauza varietăţii de patternuri corective, care sunt într-un numar mai mare decât

patternurile impulsive.

3. Complexiattatea corectivelor poate creşete şi descreşte fără avertizare, corectivele sunt mai

puţin predictibile decât impulsivele.

4. Sunt câteva forme de bază şi derivaţiile lor de bază.

i. Forme de bază: zigzag, flat, (iregular) şi triunghi.

ii. Corectivele complexe: dublu trei, triplu trei.

Complexitatea formelor corective pot fi subdivizate în patru categorii: zigzag complex, flat

complex, iregular complex.

1. Zigzagul.

bul market and bear market

Descriere:

Zigzagul este structura corectiva cea mai comuna, care arată un revers. Adesea arată că un val

impulsiv în formare (din 5) de fapt valurile (a şi c) sunt accelerate dînd aceasta iluzie..

Zigzagul se poate extinde în dublu sau triplu zigzag deşi acestea nu sunt foarte comune pentru

că lipseste alternanţa. Zigzagul poate fi prima parte dintr-o structura corectiva mai complexă.

Reguli: • este compusă din 3 valuri.

• Valul A şi C sunt impulsuri, valul B este val corectiv.

• Valul B nu se retrage mai mult de 61% din A.

• Valul C trebuie să treacă dincolo de sfârşitul valului A.

• Valul C este egal cu A.

• Valul C şi A trebuie să fie subdivizat în 5 valuri

În fiecare val: Timpul cel mai mare e în A, X ori 2. De asemenea valul B este parte din flat, triunghi.

Structura interna:

Un simplu zigzag este compus din 3 valuri, dublu din 7 valuri separate de un val X în mijloc,

triplu este format din 11 valuri separate de două valuri X. Structura interna din 3 valuri este de

5-3-5 în zigzag simplu, 5-3-5-3-5-3-5 în dublu.

2. Flat

bull market and bear market

Descriere:

Flatul este foarte comun ca forma corectiva, care arată în general o directie (oblică, într-o

parte) (sideways). Valurile A şi B şi flat sunt amâdouă pattrenuri corective. Valul C este un

impuls contrar. În mod normal valul C nu trece dincolo de valul A.

Reguli: • Este compus din trei valuri.

• Valul C este impuls, valul A şi B sunt corective.

• Valul B se retrage mai mult de 61,8% din A.

• Valul B adesea arată o retragere completă.

• Valul C nu ar trebui să treacă dincolo de sfârşitul valului A.

• În mod normal valul C este cel puţin egal cu A.

În fiecare val: se întîmpla în valul B, şi cel mai adesea în 2 şi 4.

Structura interna: constă în 3 valuri. Structura interna a flatului este de 3-3-5.

Iregularul sau (irregular).

Flat expandabil sau flat iregular (expanded flat sau irregular flat).

bull market and bear market

În teoria clasică a valurilor elliott (elliott wave) acest tip de pattern iregular (irregular pattern)

este distinc ca forma sau (pattern) în teoria avansată el este inclus in categoria patternurilor de

tip flat ca fiind o variaţie a acestuia. (depinde de autor această categorie).

Descriere: este un tip de flat mai special. Aici valul B este extins şi merge dincolo de sfârşitul

valului A, arată ca un impuls. Puterea valului B arată ca marketul vrea să o ia în directia

valului B. Dacă valul C este mult mai mare decât valul A puterea va fi mică.

Reguli:

• este compus din 3 valuri.

• Valul C este un impuls, valul A şi B sunt corectiva.

• Valul B se retrage dincolo de A ca un impuls. Valul C este mai mare decât A.

În fiecare val: acest tip de corectivă se întîlneste în valurile 2,4,B şi X. Dacă se întîlneste în

valul 2 –C este scurt, accelerarea celui de al treilea val îi va lua locul.

Structura interna: este compus din 5 valuri, care au intern o structura de: 3-3-5.

Triunghiuri.

Contracting triangle:

bull market and bear market

Descriere:

Triunghiurile sunt patternuri corective şi sunt de doua feluri : de contractie şi expnadabile

(contracting and expanding). Ele sunt ascendente sau descendente. Sunt compuse din 5 valuri,

fiecare este de natura corectiva.

Reguli: • sunt compuse din 5 valuri.

• Val 4 şi val 1 fac overlap.

• Val 4 nu poate trece de punctul de origine al valului 3.

• Valul 3 nu poate fi scurt.

• Intern toate valurile au o structura corectivă.

• În cel de contracţie, valul 1 este mai lung şi valul 5 este mai scurt. În cel expandabil, valul 1

este scurt şi valul 5 este lung.

• Triunghiurile au o forma de (gard) ascuţit (pana -wedge).

• Structura interna arată alternantă.

În fiecare val: apar numai în valurile B,X şi 4. niciodată în 2 ori A .

Structura interna: Sunt compuse din 5 valuri, fiecare structura este compusă din 3 valuri -3-3-3-3-3.

Expanding triangle:

bull market and bear market

Ascending triangle: are o alunecare ascendentă.

Descending triangle: invers fată de primul.

Running triangle: la acest triunghi valul B trece de punctul de origine al valului A.

Formele complexe ale corecţiilor simple.

Runnning flat. bull market and bear market

Descriere.

Corecţia de tip running în special rara. Acest pattern este în esenţă un flat cu valul B alungit şi

un val C foarte mic. Valul C fiind scurt nu ajunge în zona de pret înaltă (nu atinge deloc sau

putin peste 60%-sunt doua varinate) a valului A. Mai degraba o corecţie de tip running în

teorie ar putea fi o extensie a unui val impulsiv, unde valurile sunt subdivizate în doua (sau

mai multe combinatii). În practică nu este nici o diferenţa în directia marketului pentru ca

marketul va exploda în directia valului B.

Reguli:

• Valul B trebuie să fie din 3 valuri.

• Valul C este compus din 5 valuri.

• Valul C trebuie să fie scurt şi nu trebuie să atingă zona de preţ a valului A.

• Valul C nu se retrage mai mult de 100% din B şi mai mult de 60% din A.

În fiecare val. Majoritatea timpului se petrece în valul 2 sau B.

Structura interna. este o structura din trei valuri: 3-3-5.

X wave (valul x) Valul x merita un capitol special si va fi in partea a doua (avansat).

Descriere: valul X este un val intermediar între mai multe complexe corective. Acest val este

întotdeauna val corectiv şi poate lua multe forme. Zigzag, dubluzigag, flat etc. Valul x unşte

două sau mai multe patternuri corective formând patternurile complexe.

Zigzagflat. bull market and bear market

Descriere. Este un pattern comun şi arată exact ca zigzagul, excepţie fiin valul B care se retrage mai mult

de 61,8% din A.

Running zigzag. bull market and bear market.

Descriere:

Este un failure într-un pattern corectiv unde valul C este mai scurt decăt valul A. Adesea se

întîmpla în Running Flat ori în Zigzag. Indică o putere mare în direct ia trendului.

Reguli:

• Majoritatea regulilor au fost mentionate la alte patternuri corective.

• Valul C cade dincolo de sfârşitul valului A.

În fiecare val:

Failure poate să se întîmple în valul C sau 2, în C ori E din valul 4, în valul C din B sau X.

Failed flat. bull market and bear market

Descriere:

Acest pattern este exact ca Flat, excepţie fiind acţiunea valului C care nu trece de sfârşitul

valului A.

Running Flat (modern)

bull market and bear market

Descriere. Acest pattern este exact ca şi Running Flat, excepţia fiind valul C care se retrage mai mult de

60%, dacă nu Elliott WAVE îl considera normal Running Flat. Această distincţie ese necesara

pentru ca Running Flat este foarte rar. Dar dacă se retrage mai mult de 60% este unul de tip

modern.

Relaţia (structură, preţ, raţie fibonacci(cotă fibo), timp.)

Partea I.

Impulsivele 1,3 şi 5

Inpulsiva 1.

a. Valul 1 trebuie să se subdividă în cinci segmente.

b. Valul 1 de obicei este mai mare în preţ şi timp decât precedendele corective sau alte grade

(sau impuls terminal.)

Valul 1 este mai rar cel mai extins impuls din secvenţa de cinci. Atunci când valul 1 nu etse

mai mare decât corectiva precedentă traderii cred ca trendul nu e schimbat. Ei continuă să

creadă că trendul va reveni în forţă şi că trendul iniţial se va restabili. Cea mai importantă

indicaţie că valul unu începe să se formeze este că trendul iniţial a completat o corecţie de un

grad mai mare şi a apariţiei sau suspectării ca valul unu este subdivizat în cinci secvenţe de

grade mai mici. Vlaurile corective de obicei sunt din câte trei (abc), iar dacă valul curent este

din cinci secvenţe el nu este corectiv ci un nou val de impuls.

Impulsiva 3. a. Valul trei nicodată nu va fi cel mai scurt impuls din secvenţa de cinci. (1,3,5).

b. Valul trei este de obicei extins (mai mare în preţ decât valul unu şi cinci) .

Valul 3 versus valul 1 extins. Valul unu este rar val extins din cele trei impulsive, iar valul trei de obicei este cel mai extins

val, putem deja sa anticipăm că preţul extins al valului 3 din valul 1 este de 100% (val 3).

Dacă valul 3 trece de 100% din valul 1 este semnalul că au fost finalizate doar trei valuri din

cele cinci ale valului trei, atunci minimul obiectiv de preţ va fi de: 161,8% faţă de unu. În

majoritatea cazurilor valul 3 va fi între 161,8% şi 261,8% din valul 1. În fapt valul 3 va

termina în jurul acestei proporţii fibo sau va trece puţin peste. W3=161,8% din 1,

W3=261,8% din 1.

Valul 3 versus valul 2.

Valul 3 frecvent el va fi de 161,8%, 200%, 261,8% din valul 2. (W3=161,8% din W2).

Valul 3 extins versus versus valul 1. Preţul terminal al valului 3 este frcevent în reşaţie cu extinderea preţului din valul 1. Valul

unu este adesea denumit (impuls iniţial). Cele mai importante raţii ale fibo ale acestei proiecţii

sunt: 100%, 162%, 200%, 262%, de la sfârşitul valului unu.

Valul 3 de obicei este cel mai extins val si traversează acea mai mare zonă de preţ din toate

valurile din secvenţa de cinci. În acest punct un număr foarte mare de traderi sunt convinşi că

trendul este schimbat şi intră „în masă” pe direcţia noului trend ori ieşirile celor poziţionaţi

invers crează panică. Aceasta de obicei se întâmplă în valul trei din trei mişcare care are loc

cu gap.

Impulsul 5.

Valul 5 versus 1.

Două impulsuri non extinse din secvenţa de cinci, de obicei sunt egale în preţ (a se vedea

regula egalităţii de al partea de avansat). Dacă valul 3 este cu 161,8% mai mare faţă de valul 1

acest val 3 este valul extins. Dacă ne asumăm că valul 3 este extins, valul 5 el este frecvent

egel în preţ cu valul 1 (valul 5 =valul 1)(W5=100%W1)

Dacă valul 5 nu se finalizează în jurul valorii de 100% din valul 1, probabil se va completa în

jurul valorii de 61,8% sau 161,8% proiecţie din valul 1.

Dacă nici unu din valurile 1 şi 3 nu sunt etxinse, valul 5 are o mare probabilitate să fie de

peste 161,8% din valul 1 sau 3.

Valul 5 versus val 3.

Relaţia dintre valul 5 şi valul 3 nu este aşa de consistentă precum este relaţia dintre valul 1 cu

valul 5. Dacă valul trei pare a fi extins (mai mare decât 161,8% din valul 1) valul 5 uzual va fi

de 38%, 50%, 61,8% peste valul 3. Dacă valul cinci este extins el va tinde să fie extins

aproximativ 100% sau 161,8% din valul 1-3 (acest subiect este relatat în elliott advance partea

a II-a la valul 5 extins şi în elliott modern este admisă altă situaţie, valul 5 extins poate să fie

261% din valul 1-3).

Valul 5 versus valurile 3 şi 1.

Dacă valul 3 este extins, valul cinci frecvent este de 61,8% sau 38% din preţ peste raza de preţ

a valurilor 1 -2.

Valul 5 versus valul 4.

Valul 5 este frecvent 127%, 161,8%, 200%, sau 262% din raza de preţ a valului patru. Valul

5=161,8% W4, aceasta raţie este cea mai frecventă.

Valul 3-5 versus valul 2.

Raza de preţ dintre valul 3 -5 în relaţie cu valul 2 este de 161,8%, 261,8%, 424% din valul 2.

Sfârşitul valului 5 trece foarte rara peste 4245 din retragerea lui 2.

Valul 5 versus valul 1.

Terminaţia de preţ a valului 5 este frecventă ca ţintă din valul 1 extins în raţiile: 161,8%,

200%, 261,8%, 300% şi 424%.

Valul 5 uzual are o viteză mai mică decât valul trei el va face noi vărfuri (exceptând val 5

eşuat, failure). În alte cuvinte înclinaţia valului 5 este mai mică decât a valului 3.

Psihologia publică a trederilor, investitorilor şi media se află de obicei la extreme când piaţa

este în valul 5. Într-o piaţă bull ori bear, trendul e pe final şi nu mai sunt bani pentru a investi

în piaţă. Volumele în valul 5 sunt din ce în ce mai mici (mai mici decât în valul 3) chiar dacă

piaţa face noi vârfuri (noi extreme de preţ).

Valurile corective. În timp patternul de impuls are o singură variaţie de pattern (structură din cinci) , Elliott a

descris opt variaţii potenţiale de patternuri în valurile corective (în elliott advance vom vedea

ca aceastea sunt mult mai multe). Patternurile corective sunt prezentate mai sus.

Odată ce piaţa a demonstrat că patternul corectiv nu este un simplu (abc), este aproape

imposibil de a face predicţie ce fel de corecţie va fi. Numărarea corecţiile dincolo un

simplu pattern abc este puţin mai mult decât simplă ghicire (cunoşterea patternurilor

suficient de bine bazate pe o structură logică din aproape în aproape sau pe baza

excluderii celorlalte patternuri care nu au confirmat (care nu corepund regulilor) face

munca mai uşoară de numerotat) aceasta poate veni după multi ani de efort şi studiu

pentru cei care vor să fie exacţi.

Patternurile corective mai ales cele complexe devin evidente în momentul în care ele

sunt complete. De multe ori se vorbeşte a posteriorii despre aceste patternuri în sensul

că uneori vorbim despre o structura de val sau un val când patternul este complet. De

aceea, când vorbim add momontum (adică patternul este în curs de desfaşurare el nu

este finalizat) folosim deseori cuvintele (probabil, aproximativ, etc) (numai experineţa şi

cunoşterea bine a teoriei poate duce la o („exactitate mai mare”) a acestor relativităţi

(probabil şi aporximativ).

1. Odată ce credem că cinci valuri dintr-o secvenţă este terminată, putem anticipa că acesta

poate fi cel puţin un abc corectiv. În majoritatea cazurilor valul c va testa şi va trece de

extrema valului a.

2. Valul –a- corectiv poate fi din cinci valuri ale secvenţei de trei de un grad mai mare.

Dacă iniţial trei secvenţe de valuri se arată, întrebarea care se naşte aici este aceea dacă cele

trei valuri abc completează corecţia sau este doar abc dintr-un ABC de un grad mai mare.

Dacă secvenţa iniţială este mai mică în treţ şi timp decât ambele valuri 2 şi 4 de un grad mai

mic, este aproape de a fi trei valuri din A corectiv.

3. O dată ce marketul face o secvenţă din 5 valuri înapoia trendului, avem o indicaţie (semnal)

puternică că acea corecţie este termintă. Valul B (sau corecţia corecţiei) ar trebui să fie din trei

valuri. În funcţie de valul B (b-de un grad mai mic) sau de puterea valului B (b) se face

diferenţierea patternurilor corective (a se vedea elliott advance structura(puterea, marimea )

valului B (b) în cadrul patternurlor corective simple flat, zigzag.)

4. Principiul alternării. Dacă valul 2 este un abc corectiv, valul 4 probabil va fi o corectivă

mai complexă. Dacă valul 2 este o corecţie mai complexă , valul 4 va fi un abc corectiv. Dar

de obicei valul este mai simplu.

Valul 4 probabil nu este terminat în punctul c:4, dacă valul 2 este un simplu abc valul 4

probabil va fi complex şi de obicei valul „b” din 4 este cel mai copmlex . în figura alăturată

arată probabilitatea ca valul 4 care să nu se termine in punctul c: deoarece este prea egal în

preţ şi timp cu valul 2.

Valul c este prea mic şi probabil corecţia nu este completă.

Corectiva 2 sau valul 2. Valul 2 este prima corectivă după patternul de cinci valuri. Valul 2 are aceleaşi caracteristici

cu valul B. Ambele valuri 2 sau B sunt corective şi vin după o secvenţă de cinci valuri şi sunt

urmate de o secevnţă din cinci valuri în direcşia trendului.

1. Valul 2 tinde să fie un zigzag 5-3-5 unde valul c trece de extrema valului a.

2. Valul 2 nu poate trece de începutul valului 1.

3. Valul 2 se retrage de obicei 50% din valul 1. Această din urmă calsificare după cum vom

vedea in (elliott avansat) este relativă şi ţine mai mult de puterea trendului sau a valului 1 în

acest caz; (astfel valul 2 se poate retrage 38%, 61,8% 99% faţă de valul 1.)

4. Valul 2 nu se retrage mai mult 78% din valul 1 (a se vedea elliott avansat) această

clasificare aparţine scolii vechi a elliott-ului.

5. Dacă valul 2 se retrage mai puţin de 50% din valul, valul 3 de obicei va fi extins.

Corectiva 4 sau valul 4. Valul 4 adesea este numit „luarea profitului”. În timpul valului 4 mulţi traderi invetori care au

avut poziţii prin valul 1 şi 3 aici închid poziţiile (iau profit). Valul 4 este adesea o crecţie mai

lungă în timp decât valuzl 2.

1. Valul 4 nu trebuie să intre în zona de preţ a valului 1. Dacă suspectâm ca valul 4 intră în

zona de preţ a valului 1 atunci numerotarea este greşită şi trebuie reconsiderată.

2. Principiul alternării. Dacă valul 2 este simplu valul 4 trebuie să fie complex şi vice-versa.

Aceasta este o tendinţă nu o regulă (a se vedea elliott avansat partea a II regula alternaţei).

Valul 4 de regulă este complexă (flat, triunghi, dublă sau triplă).

3. Dacă valul 4 este una din multiplele corecţii de tip flat (consolidare) nu se retrage mai mult

de 38,2% din valul 1-3.

4. Valul 4 se retrage la cel puţin 23,6% din valul 3 dar de obicei nu se retrage mai mult de

50% din 3.

5. Valul 4 se retrage aproape întotdeuna un procent mai mic din valul 3 decat se retrage valul

2 din unu.

6. Valul 4 este aproximativ egal în preţ cu valul 2.

Valurile corective A,B,C de grade mari.

Valul A. 1.valul A este de obicei o structură din cinci, dar poate fi şi din 3. Dacă este din 5 este o

structură impulsivă în contra direcţia trendului sau în direcţia trendului de un grad mai mare

(nu se specifică niciunde această teorie, dar valurile A de grade mari sau mai bine de

macrotrend reprezintă trenduri în sine, este trend prin el însuşi şi în acest caz Valul A de un

grad mai mare reprezintă trendul).

Este similar cu valul 1 şi au cinci valuri în secvenţă.

Valul B.

1. În cazul de faţă (prezentat mai sus) valul B de grad mai mare nu este corecţia în direcţia

trendului ci contratrendul însuşi. Valul B este corecţia în corecţie. Valurile b sunt frecvent

alcătuite din trei valuri, ABC, dar multe dintre ele pot fi corecţii

complexe (aici traderii, când piaţa face astfel de corecţii, o numeşte „Chopy Market”, piaţă

alanadala mai pe româneşte).

2. Valul B versus valul A: valul B se închide de obicei între 50% şi 78,6% ca retragere din

valul A. Oricum valul B se retrage şi peste 100% ddin valul A în cazul iregularelor.

Valul C.

Valul C trebuie să fie întotdeuna o structură din 5. Valul C poate sau nu poate trece dincolo de

valul A. Dacă valul B nu trece de începutul valului A, valul C va testa trecerea de valul A.

1. Valul C versus valul A. Raza de preţ a valului C poate fi oricare 61,8%, 100%, 161,8% din

valul A. Dacă este o corecţie simplă de tipABC, zigzag, valul C este de obicei de 100% din

valul A.

2. Valul C versus valul B: raza de preţ a valului C va fi frecventă de 161,8%, 200%, 262%,

din raza de preţ a valului B.

3. Valul C trebuie să fie o structură din cinci valuri.

Partea a II-a .

Analiza dinamică a preţului.

Tehnici de masurare si calculare a topurilor si bottom /urilor a suportului si rezistentei

prin metoda fibonacci. Acest tip de analiză pe baza numerelor lui Fibonacci funcţionează în orice tip de piaţă, pe

orice perioadă de timp şi poate furniza date care pot duce la indetificarea vărfurilor de preţ

(swing) (amplitudinilor de preţ înalte sau joase pe grafice).

Sunt diferite tipuri de relaţii fibonacci şi preţ. Acestea sunt retrageri, extensii şi proiecţii de

preţ. Vom analiza aceste tipuri separat, fiecare dintre aceste relaţii vor oferi date despre

suporţi si rezistenţe potenţiale.

Definiţia suportului, este zona de preţ care se formează jos în marketul curent, unde te uiţi

pentru o posibilă terminaţie a declinului şi unde cumpărătorii atacă şi vănzătorii îşi lichidează

poziţiile sau puetrea acestora din urma scade din intensitate schimbând astfel direcţia

marketului.

Pentru a lua poziţii pe long (buy sau cumpărare) te uiţi după suporţi.

Definiţia rezistenţei, este zona de preţ marketului curent unde sunt posibile terminaţii ale

cumpărătorilor sau puterea acestora scade din intensitate şi începutul vanzătorilor.

Înainte de a face un trade de sell ne uităm după rezistenţe.

Proiecţii de preţ.

1. Retrageri (retracement) (corecţie)

Retragerile de preţ sunt căderi sau urcări de preţ (în funcţie de maket) up and down de la un

vărf de preţ jos-înalt sau înalt jos folosind raţiile: 0,382, 0,50, 0,618, 0,786 pe lângă aceste

raţii de retragere se mai folosesc 0,236, 0,447, 0,707, 0,886.

Sunt două tipuri de retrageri: externe şi interne.

Retragerea internă.

Relaţia dintre grafice si elliott wave sunt puţin forţate şi mă refer la gradele valurilor care nu

sunt trecute întotdeuna în grafice mă refer la valul C.

Retragerea internă a unui singur grad, retragere din val b pentru valul c.

Retragere internă a două grade, cazul de faţă retragere din a-c.

Retragerea internă este întodeauna mai puţin de 100%. Marketul se retrage mai puţin de 100%

de la un swing importanta şi întptdeuna este considerat contratrend ori corecţia de la un swing

important. Cele mai importante retrageri sunt procentele următoare: 38,2%, 50%, 61,8%,

78,6%.

Retragere de doua grade. (formarea clusterelor fibo)

Retragerile din doua sau mai multe grade formează un cluster fibo, aceste clustere sunt

(puncte sau zone importante de reacţie a preţului ele) în cazul de faţă avem din cele doua

grade cu direcţia în jos (down) un nivel (cluster fibo) de 0,50% suprapus cu 0,786% din acel

nivel observăm ca preţul a reacţionat puternic plecând pe direcţia iniţiala a trendului dat de

cele două grade. Aceste clustere de preţ funcţionează ca suport şi rezistenţă a preţului.

Clusterele fibo se întâlnesc şi pe extinderi nu numai pe retrageri modul de lucru fiind acelaşi.

Majoritatea traderilor iau drept 61,8% retragerea ca o zonă critică pentru noile semnale de

contratrend sau noul trend. În alte cuvinte contratrendul sau noul trend nu presupun trecerea

de 61,8%. Dacă 61,8% (retragere) este trecut, este de presupus ca fiind semnalul marketului în

noul trend nu în contratrend. Logica este simpla la cele spuse mai sus 61,8% nu trebuie luat

standard ca un nivel mai importanta faţă de alte cote fibo. De ex. 78,6% retragere este de

departe proiecţia cea mai folosită pentru valul 2, (dacă nu este trecut peste această valuare).

Aceste valori sunt luate într-o proporţie mai mare de elliott clasic, evoluţia şi reconsiderarea

acestuia din urmă arată puţin diferit.

Proiecţie externă de preţ.

Acest tip de proiecţie a nu se confunda cu undele impulsive ele sunt tot corective dar se refera

la valul c care trece dincolo de valul a, atenţia se îndreapta spre gradele valurilor aici avem

proiecţie de preţ a valului c din valul a şi b. Proiecţia din valul B pentru valul C

Retragerea externă este mai mare de 100% şi are următoarele raţii: 127%, 161,8%, 200%,

261,8%, 424%.

Valul C trece dincolo de sfărşitul valului A.

Alternarea preţului proiectiv. (instrumentul de lucru din mt4 care este descris aici: FE

sau fibonacci expansion)

Alternarea proiectivă a preţului reprezintă proporţii proiectate peste swing care se mişcă în

aceaşi direcţie cu marketul curent. De fapt acest tip de proiecţie compară trend swing cu trend

swing şi contratrend swing cu contratrend swing. cele mai importante raţii sunt 61,8%, 100%,

161,8%, 200%, 261,8% şi 424%.

Extinderile de preţ. Cele mai imoprtante raţii de extindere sunt: 61,8%, 100%, 161,8%, 261,8%, 423%. Aceasta

este caracterizată prin măsurarea intregului segment AB adica low –high sau invers în funcţie

de market.

Calcularea ţintelor de preţ cu această metodă este una foarte simplă şi este un instrument

foarte puternic pentru anticiparea zonelor de rezistenţă şi de suport şi terminaţiile trendului.

Analiza de timp a pieţei. aici va fi update ca nu am terminat capitoilu si e destul de greu si de mult de zis sau mai bine

zis de interpretat datele.

Poate analiza tehnică să includă o metodologei de analiză a timpului în piaţă şi să ne

furnizeze date despre probabilităţile mari de schimbarea a trendului la o dată anume? O analiză comprehensivă a analizei timpului asupra marketului ne poate ajuta să facem

tredeuri cu risk n’minim si profitabilitate mare.

Când timpul, preţul şi patternul coincid schimabrea este aproape inevitabilă.

Preţul se retrage şi se extinde nu numai în valoare efectiva de preţ a pieţiei (valoare numerică)

ci şi în timp, aşadar raţiile fibonacci funcţionează şi ca preţ şi ca timp (fibo time zone).

Construcţia polivalurilor. Concepte fundamentale ale polivalurilor.

Impulsurile:

Sunt reguli specifice care se aplică patternurilor de impuls care nu sunt prezente în cele

corective.

Reguli esenţiale de constructie:

1. Construcţie din cinci segmente adiacente (monoval sau mai mari) care se întălnesc în seria

structurală a trednului sau a pattenrului temrinal.

2. Trei segmnete din cele cinci trebuie sa fie „de încredere” in aceaşi direcţie (sus sau jos).

3. Imediat dupa primul segment, o mişcare minoră in direcţia opusă va avea loc (al doilea

segment).

4. Al treilea segment trebuie să fie mai lung decât al doilea.

5. Imediat dupa al treilea segment, o mişcare minoră în direcţia opusă celei de-a treilea

segment (dar în aceaşi direcţie cu al doilea) întâlnim aici al patrulea segment. Al patrulea

segment niciodată nu se retrage în totalitate peste cel de al treilea.

6. Al cincilea segment va fi aproape întotdeuna mai mare decât segmentul patru. Când al

cincilea segmnet e mai scurt decât patru, segmentul cinci este un (failure) val căzut-eşuat.

7. Când preţul se distanţează acoperind segmentul unu, trei si cinci, masurat si comparat, al

treilea segment nu a fost cel mai lung dar nicodată nu poate fi cel mai scurt segment din cele

trei.

Regula extensiei: Extensia este un element esenţial a oricărui pattern de impuls solid şi este exclusiv asociat cu

el. Termneul de extensie este folosit pentru a descrie „cel mai lung val” dintr-o grupare

impulsivă. Prezenţa extensiei, analitic vorbind, delimitează comportamentele impulsive de

cele corective. Pentru a califica o extensie, valul cel lung ar trebui sa fie de minim 161% din

valul anterior.

Regula alternanţei:

Conceptul de alternanţă este unul din cele mai importante, ghidând influenţa asupra acţiunii

marketului. Fară alternanţă, teoria paote fi de nefolosit.

Regula constă în: când adiacenta sau alternaţa valurilor ale aceluiaş grad sunt comparate, ele

ar trebui sa fie distincte şi unice în multe feluri posibile. Factorul major care decide această

manifestare a regulei este timpul. Sunt multe feluri în care alternaţa poate avea loc. Privind un

pattern de impuls, cea mai importantă aplicare a regulei alternanţei este contratrendul.

A. Preţul (distanţa acoperită in unitatţi verticale)

B. Timpul (distanţa acoperita în unitaţi orizontale)

C. Severitatea (procentul de corecţie din valul precedent) se aplică numai la valulurile 2 şi 4

din patternul de impuls

D. Complicaţia (intricacy) (numărul de subdiviyiuni preyente în pattern)

E. Construcţia (un pattern poate fi flat, altul zigzag, etc.)

Exemple de alternaţe la grupurile de polivaluri simple si complexe:

A. Diagrama A arată alternanţa între preţ şi timp, si direcţia corecţiei; valul 3 este cel mai

extins.

B. În diagrama B, din nou valurile 2 şi 4 alternează într-un mod similar ca si diagrama A, dar

valul extisn este valul 1.

C. Diagrama C schimbă câteva condiţii faţă de diagrama B, valul 4 este mult mai sevre,

timpul consumat şi preţul decât în valul 2 si extins este valul 5.

D. Singura alternanţă în digrama D este sevreitatea. Cele două corecţii apar similare şi fac ca

petternul să fie foarte suspect. O altă posibilitate este aşteptatrea până când marketul clarifică

situţia. Dacă întegul impuls se retrage mai mult decât 61,8%, dar mai puţin decât 100% de

precedenta acţiune a marketului, tendinţă aproape sigură ca patternul să fie corectiv de tip:

„dubluzigzag cu valul x lipsa” as se vedea „capitolul -valurile lipsa-”. Dacă patternul se

retrage mai puţin de 61%, mai târziu şi îl depăşeşte, scenariul de impuls trebuie reluat.

E. Diagrama E este un exemplu pe toate feţele ale alternanţei (preţ, timp, sevreitate,

complicaţie) între valurile 2 şi 4.

F. În digrama F, la fel ca şi în diagrama E, este un excelent exemplu de alternanţă.

G. Similarităţile dintre timp şi preţ între valurile 2 şi 4 din diagrama G, fac ca alternanţa sa

aibă loc pe diferite căi. În acest caz alernează în constructie (valul 2 este un double three

running în timp ce valul 4 este un triangle.)

Notă: Alternaţa este un fenomen relativ. Corecţiile simple şi complexe nu sunt dependente

atât de mult de ce pattern elliott este creat ci mai degraba cum 2 patternuri alternează şi cum

arată fiecare. Un exemplu este valul 2 (double three corection) care poate fi considerta un

pattern simplu dacă valul 4 este mult mai larg şi consumă mai mult timp (horizontal triangle).

Regula egalităţii. În fiecare pattern de impuls, care i-am discutat sub regula extensiei, unul din valuri trebuie să

fie mai mare decât celelalte valuri. Odată ce a fost identificat cel mai lung val, regula egalitaţii

trebuie să fie considerată. Regula aceasta se aplică numai la două dinre cele trei valuri: 1,3,5.

Oricare ar fi patternul extins, regula se referă la celellate două. Combinaţia poate fi:

1. Dacă valul 1 este extins, regula se aplică la valurile 3 şi 5.

2. Dacă valul 3 este extins, regula se aplică la valurile 1 şi 5.

3. Dacă valul 5 este extins, regula se aplică valurilor 1 şi 3.

Regula egalităţii constă în doua valuri neextinse egale în preţ şi timp ori raportate la raţia

fibonacci (0.618% uzual) sub fiecare parametru sau amandoi. Preţul este de departe cel mai

important când avem de a face cu această regula. În plus, această regulă işi exercită influenţa

în patternul de impuls când al treilea val este extins. De asemenea regula este folositoare când

valul 5 cade după ce valul 3 a fost extins. Regula este mai putin folositoare când patternul

conţine primul val extins ori este impuls terminal.

EX:

În diagrama D, valul 3 este este extins, aşadar valurile 1 şi 5 sunt aproximativ egale in preţ şi

timp. Diagrama B arată primul val extins, în care valurile 3 şi 5 relatează 61,8% preţ şi 61,8%

timp. În diagrama C, valul 5 extins, avem valurile 1 şi 3 în reşaţie fiecare cu 61,8% preţ şi

100% în timp.

Regula Overlap –ului. Regula overlap poate fi aplicată în doua moduri diferite, depinde pe care o analizăm cea de

trend sau de impuls terminal. Ambele categorii sunt listate dedesubt.

Trending impuls (5-3-5-3-5)

În trend polivalurile impulsive mai ales parţi din valul 4 nu pot cădea în raza de preţ a valului

2. Această regulă a fost creată pentru a face diferenţă vizuală între impulsul trendului şi

impulsul terminal sau patternurile corective.

Terminal impuls (3-3-3-3-3) Contrar patternului de impuls de mai sus, în patternului terminal zona de acţiune a valului 2

este parţial violată de acţiunea de preţ din zona valului 4.

Impuls patterns. Aceasta nu poate fi valul 2,4, b,d,e, ori x.

Val -1 extins. Mişcarea urmată de extinderea valului 1 face ca valul 2 să nu se retragă mai mult decât 38,2%

din valul 1. Valul 2 probabil nu va fi un zigzag. Dacă vezi un zig zag formandu-se dupa valul

1 extins el va fi probabil valul a dintr o structura mai mare de tip flat a valului 2. Valul 2 nu

poate fi un running corection. Există probabilitatea mare ca valul 2 să fie foarte complex şi să

consume mai mult timp decât valul 4 şi probabil va fi cel mai complex şi mare consumator de

timp din întreaga serie (1-5). Dacă patternul se dezvoltă în polival, probabilitate va fi mare ca

valul -1 să fie subdivizat (cel mai complex din cele trei segmente 1,3,5).

Val -1 non extins.

Valu 2 se poate retrage 99% din valul -1. Dacă valul 2 se retrage 99% şi valul 1 este un

polival (sau mai mult), valul 2 se subdivide într-un abc în care valul c va fi val fail (eşuat),

(valul 2 se poate subdivide în timp ce valul 1 se poate sau nu subdivide.)

Val -2. Dacă v alul 1 este cel mai lung val din secvenţă, al doilea val nu se poate retrage mai mult de

38% din primul val. Dacă primul val nu este cel mai lung val, cel mai de jos punct al valului 2

(retragerea) este de 99% din valul 1. Dacă valul 1 este un polival sau mai mult, valul 2 se

subdivide într-un polival sau într-un pattern mai mare. Dacă valul 2 este subdivizat şi valul a

din (val 2) se retrage mai mult decât decât 61,8% din valul 1, întreaga corecţie va fi inevitabil

un dublu-failure, ori cu c-failure, cu punctul valului c la 61,8% sau mai puţin din valul 1.

Val -3 extins.

Val 3 extins este cea mai lungă secvenţă. Dacă valul –(3) de asemena se subdivide, tendinţa

cea mai puternică este pentru al trei-lea val din valul 3 de asemnea să fi extins. Dacă al treilea

val este polival, valurile 2 sunt mici şi consecutive (înainte de explozia valului 3 din 3) ele vor

fi similare în construcţie. Sub aceste condiţii specifice, este forţat ca valurile 2 să ia puţin

timp, puţin preţ si să se retragă putin (ca procent din valul 1). De asemnea, linia de trend nu va

fi încălcată de valul 2 mic corectiv. Întotdeauna ne pregătim ca valul 5 sa fie un fail dacă valul

3 este extins.

Val 3 non-extins. Când valul 3 nu este extins din cele 3 valuri impulsive (1,3,5) oricare din valurile 1 sau 5 vor

fi mai mici în preţ. Dacă valul 3 este mai mic decât valul 1 şi valul 1 extins, şi valul 5 va fi

mai scurt în preţ decât valul 3. Dacă valul 5 este extins valul 1 trebuie să fie mai mic ca 3.

Când valul 1 este extins valul 3 poate finisa topul nu mai departe decât 61,8% desupra (ori

dedesubt dacă marketul este down) de la sfârşitul valului 1.

Val 4.

Dacă valul 5 este extins, valul 4 poate fi mai complex, consumator de timp şi posibil sa aiba o

mai mare complexitate decât valul 2. Dacă valul 1 este extins, valul 4 trebuie sa fie simplu,

scurt în preţ, timp şi structura decât valul 2. Dacă valul 5 este extins, valul 4 se retrage un

numar de procente mai mare din valul 3 decât 2 din 1. Frecvent valul 4 se retrage cel mult

50+61,8% din valul 3 când valul 5 este extins.

Val 5 extins.

Când valul 5 este extins aceasta trebuie să fie cel putin egal în distanţă şi preţ de la începutul

valului 1 (punctul 0) trecând prin valul 3 şi sfârşind cu valul 4. Lungimea maximă a valului 5

extins nu ar trebui să treacă de 261% de la punctul 0 până la sfărşitul valului 3. Când

consideram valul 2 şi 4, valul 4 trebuie să ia cea mai mare sumă de timp şi preţ din întreaga

structură. Al cincilea val nu poate fi complet retras (corectat) în afară de cazul valului c din

corecţie ori este sfârşitul unui val 5 dintr-o structură mai mare.

Val 5 non-extins. Valul 5 poate fi retras (corectat) aproape 100% sau mai mult de faza urma toare corectivă.

Dacă valul 1 este extins şi secvenţa include val 1 sau a dintr-un grad mai mare, corecţia dupa

valul 5 va fi aruncat în zona de preţ a valului 2.

Val 5 failure.

Ca o regulă generală, valul 5 failure este posibil când valul 3 este extins. Valul 4 este unu

dintre cele mai complexe faze corective. Valul 4 se retrage mai mult în valul 3 decât o face 2

din valul 1. Aproape întodeuna, valul 1 şi 5 vor fi practic identice în preţ şi timp. Cu puţine

ocazii valurile 1 şi 5 sunt în raport unul cu celalalt în preţ si timp 61,8%. Al cinci-lea val poate

cădea din valul de impuls numai în una din aceste circumstanţe:

A. Dacă patternul de impuls (care conţine al cinci-lea val failure (eşuat)) este el însuşi dintr-

un grad mai mare al unui pattern de impuls.

B. Dacă pattrenul de impuls (conţine un val failure(eşuat)) este valul –c.

C. Sunt extrem de rare condiţiile în care vedem un val 3 mare experimentând un val 5 failure

(eşuat) (val 5 din (3) failure). Pentru aceasta, marketul nu are nevoie să formeze un top sau

bottom care sa fie foarte important (semnificativ.) „Semnificativ”, desigur este un termen

relativ. În aceasta situaţie însemnă că avem un pattren multival sau mai mare în grad. Dacă

avem un val 5 failure (eşuat) la sfarşitul valului 3 aceasta indică faptul ca contratrendul este

foarte puternic.

Impulsurile terminale (terminal impuls).

Impusurile terminale sunt de fapt „diagonal triangle” din ewa clasic.

Val 1 extins. Val 1 extins din impuls terminal este cel mai de departe cel mai comun setup. Masurat din

puctul de terminaţie, valul 2 nu se retrage mai mult de 61,8% din valul 1. Valul 3 nu trebuie

să fie mai mare de 61,8% din valul valul 1, dar să fie de cel puţin de 38,2% din 1. Valul 5 nu

poate fi mai mult de 99% din valul 3. Valul 4 de obicei este de 61,8% din valul 2 în preţ şi

egal în timp (61,8% timp).

Val 1 non extins. Valul 2 se poate retrage 99% din valul 1. Când valul 1 nu este extins, patternul terminal

trebuie să fie valul c al unei corecţii.

Valul 2. Dacă primul val este extins, valul 2 nu trebuie să treacă de 61,8% din valul 1. Dacă primul val

nu este extins, valul 2 se poate retrage 99% din val 1. Dacă primul val este extins, valul 2 ar

trebui să consume mai mult timp şi preţ decât valul 4 şi este cea mai complexă corecţie din

cele două.

Val 3 extins. Este un pattern rar. Valul 2 trebuie să se retragă mai mult de 61,8% din primul val iar valul 4

ar trebui să se retragă 38,2% sau mai puţin. Valul 5 nu ar trebui să fie mai mare de 61% din

valul 3.

3 este valul, x este valul extins din formaţie.

Val 3 non extins.

Dacă primul val nu este extins, probabilităţile sunt considerabile ca unu să fie valul extins.

Dacă primul val este extins, valul 3 nu trebuie să fie mai mare de 61,8% faţă de primul şiu

valul 5 să nu fie mai mare de 61,8% faţă de valul 3. Dacă valul 1 este mai mic decât 3 dar nu

mai mic de 61,8% valul 5 probabil va fi extins.

Val 4.

Nu poate fi mai mare de 61,8% din valul , dacă nu valul 5 tinde să fie extins caz foarte rar.

Dacă valul 5 este extins valul 4 probabil va lua cel mai mult timp şi preţ faţă de valul 2 şi va fi

mai consistent în subdiviyiuni decât 2.

Val 5 extins.

Acest setup se întâlneşte numai dacă valul 5 dintr –un grad mai mare este deasemena extins

sau valul –c din oricare corecţie exceptând triunghiul orizontal.

Val 5 non extins.

Dacă valul 5 nu este extins, el nu trebuie să fie mai mare de 61,8% din valul 3. Nu ar trebui să

fie cel mai complex val din cele trei de impuls (1,3,5). Valul 4 consumă mai puţin timp şi preţ

decât 2.

Corecţiile.

Corecţiile sunt patternuri care se întâlnesc între valurile impulsive. Corecţiile sunt compuse

din trei monovaluri sau (largi) segmente. În general, fazele corective sunt mai greu de

interpretat decât fazele impulsive, în plus ele pot reprezenta posibilităţi variate.

Reguli de constructie:

Patternul de tip flat: (B failure, C failure, Common, Double failure, Elongated, Irregular

failure, Running).

Patternul de tip zigzag acesta din urma avand mai puţine variaţii decât patternul de tip flat.

Patternul de tip triunghi.

Zigzag: 5-3-5

Flat: 3-3-5

Triangle: 3-3-3-3-3

Flat (3-3-5)

1. Valul b trebuie să se retragă cel puţin de 61,8% din -a-

2. Valul -c- trebuie să fie la cel puţin 38% din val –a-

Sunt mai multe varietăţi de flat pattern decât oricare altă formaţiune elliott. Pentru a face o

idee generală a acestui tip de pattern se poate folosi o tehnică foarte simplă aceea de a trage

linii orizontale, paralele, a punctelor de minim si de maxim. Începând cu observaţia, dacă

valul –b- sparge linia orizontală maximă în acel punct, marketul indică un un val –b- mai

„puternic decât normal”. Dacă valul b se retrage intre 81-100% din valul –a- se referă la val -

b-normal. Dacă retragerea valului –a- este intre 61,8 şi 80% se refră la un val b slab.

Val B puternic. Depinde de mărimea valului b în relaţie cu valul –a-, valul -c- poate sau nu poate trece de

punctul de inceput al valului b. Dacă valul b cade intre 101 şi 123% din valul -a-, aici există o

şansă relativ bună ca valul -c- să se retragă complet peste -b-.

Dacă -b- cade sau trece deasupra rangeului, valul -c- este 100% sau mai mult dn valul -b- şi

valul c nu este mai mult de 161,8% din valul -a-, marketul fomrează un pattern iregular

(irregular corection). Daca valul -c-este mai mult de 161,8% din -a- (cade sub altă categorie),

avem de-a face cu un pattern alungit flat (elongated flat).

Dacă valul -b- este mai mare de 123% decăt -a-, sunt puţine şanse ca valul -c- să se retragă tot

peste valul -b-. Dacă totuşi este, el va fi un irregular pattern. Când valul -b- trece de 138% din

valul -a-, nu mai sunt şanse ca valul -c- să se retragă tot peste -b-. Parţi din valul -c- cad în

zona rangeului, dar nu complet pentru a acoperi valul -b-, patternul se va numi (irregular

failure) iregular eşuat.

Dacă valul -c- nu cade până la liniile orizontale, paralele, patternul ar trebui să fie un (running

corection) (corecţie fugindă).

Val B normal.

Valul –b- este considerat „normal„ acesta ar trebui să cadă între 81-100% inclusiv din valul -

a-. Sub aceste condiţii, valul -c- ar trebui să se retragă tot peste valul -b-. Dacă lungimea

valului –c- cade între 100 şi 123% din valul -b-, patternul ar trebui să fie considerat (common

flat) (flat comun). Dacă valul -c- este mai mare decât 138% de -b-, marketul formează un

(elongated flat) (flat alungit). Dacă valul -c- este mai mic de 100% decât valul -b- patternul se

numeşte (c-failure) (val c-eşuat).

Val B slab. Valul -b- slab este caracterizat de retragerea (mai puţin decât normala) din valul -a-. Pentru a

clasifica valul -b- slab, trebuie ca retragearea să fie între 61-81% inclusiv din val -a-. Dacă

valul -c- este mai mic de 100% din -b-, patternul ar trebui numit (double failure) (dublu

eşuat). Dacă valul -c- este între 100-1385 din valul -b-, patternul se va numi -b-failure (b-

eşuat). Dacă valul –c este mai lung decât 138% faţă de –b-, el va cădea incă o dată sub

categoria elongated flat.

ZIGZAGUL. (5-3-5)

Sunt limitate variaţiile patternului de tip zigzag. Zigzagul şi combinaţiile acestuia sunt

patternurile corective care pot fi temporar similare cu activitatea de tip „impuls”. Ca să evităm

interpretarea greşită, trebuie să plasăm sub comportamentul de tip zigzag. Dedesubt sunt

câteva cerinţe minime:

1. Valul -a- nu trebuie să se retragă mai mult de 61% din valul de impuls.

2. Valul –b-ar trebui să se retragă cel puţin 1% din valul -a-.

3. Valul -c- trebuie să treacă dincolo de sfărşitul valului -a-.

Dacă grupurile de valuri îndeplinesc cerinţele minime, este timpul să verificăm stricta

respectare a limitelor maxime impuse de valul -b- în zigzag.

i. Nici o parte din valul -b- nu se va retrage mai mult decât 61% din -a-.

ii. Dacă parţi din -b- se retrag mai mult de 61% , această parte nu va fi sfărşitul valului b-. Va

fi primul segment dintr-o corecţie mult mai complexă din valul –b-. Terminaţia valului -b- va

fi completă la 61% din valul -a- sau mai puţin. (pentru a evita confuzia celor scrise mai sus)

Asceastă se referă la complexitatea valului -b- şi terminaţia lui, adica ultimul val va fi la 61%.

Lungimea valului -c- este factorul de decizie pentru a face categorii asupra formaţiunii de tip

zigzag. Lungimea valului -c- spune multe despre acţiunile curente şi viitoare ale marketului.

Dacă valul -c- din zigzag este mai mic de 61% din valuzl -a-, se referă la (truncated zigzag)

(zigzag trunchiat). Dacă valul –c- se termină la la mai mult de 161,8% din valul -a-, mişcarea

este (elongated zigzag) sectiune (patternul seamana foarte bine cu impuls sau poate face parte

din acesta) . în oricare altă situaţie se referă al „zigzag normal”.

Zigzag normal. În zigzag normal, valul -c- poate fi oriunde de la 61% pana la 161,8% (intern sau extern).

1. valul -b- nu trebuie să se retragă mai mult de 61,8% din valul -a-.

2. Valul -c- nu ar trebui să treacă de 161,8% din lungimea valului -a- de la sfârşitul valului -a-

dar ar trebui să fie cel puţin la 61,8% din val -a-.

Truncated (trunchiatul) Această variaţie de zigzag, pentru a fi justificată trebuie să întălnim căteva criterii:

1.valul –c nu poate fi mai scurt decât 38% din valul -a- dar ar trebui mai puţin decât 61,8%

din -a-

2. după completarea zigzagului, marketul trebuie să se retragă la 81% din întregul zigzag, de

preferat

să se retragă la 100% sau mai mult.

3.Patternul va fi aproape unul dintre picioarele triunghiului ca segment dintr un triunghi.

Elongated. (alungitul)

Zigzag Elongated (alungitul) este caracterizat de partea valului -c-.

În stadiul iniţial, zigzagul temporar seamănă cu activitatea de impuls. Variaţiile zigzagului,

alungitul este cel mai bun imitator al comportamentului de tip impuls.

Este foarte greu de recunoscut şi periculos. De obicei el confirmă după acţiune.

Oricum valul -c- este mai mare de 161,8% decât valul -a-, problema apare la indentificarea

tipului de pattern abc care iniţial pare 1 2 3 dintr-un segment din 5. Criteriul care ajută la

deciderea între cele două patternuri este coreţia. După zigzag elongated, marketul ar trebui să

facă revers mai mult de 61,8% din val -c- înainte ca sfârşitul valului –c este violat. Dacă toate

aceste condiţii sunt întâlnite patternul poate fi asumat ca zigzag elongated. Dacă aceste

condiţii nu sunt întâlnite se formează un val de impuls.