Anul II. Arad, Duminecă 18)31 Martie 1912. Nru! 64* A B O N A M E N T U L :

P« on an Cor. P» jmnătate an 14-— PT 3 liţni PT o lană 2'40

Pentru România şi străinătate:

PI NN A N . 40'— franci

T e l e f o n (untra oraş fi interurban

Nr. 750. ROMANUL R E D A C Ţ I A

şi A D M I N I S T R A Ţ I A Strada Zrinyi Nml '•• \ a

INSERŢIUNILE se primesc la aä;r,iruä-

traţie. Mulţămite publice şi Le-, deschis costă şira! 20 t't.

Manuscriptele nu se î«-napoiază.

D u p ă a l e g e r i Articol din afară -

E vorba fireşte de alegerile noas t re bi-jericeşti, cari şi de da ta aceas ta n u ne-au jratut cruţa de unele surpr inder i . Căci aşa trebuie să numim alegerea u n u i t â n ă r fiu de protopop tocmai în protopopiatul t a tă lu i . (Un alt om s'ar fi j ena t poate să-şi pună cjndidatura în t r 'un astfel de cerc . supus directei influinţe a d-lui protopop!) Dar la arma urmelor aceasta ar fi o veritabilă surpriză numai pent ru u n ag rama t în po­litica noastră ori pen t ru u n idealist rabia t .

Dar pentru orice om t rebuie să fie o surpriză alegerea în acelaş cerc electoral a unui candidat naţ ional is t şi m e m b r u şi în comitetul naţional a l ă t u r e a de alegerea unui candidat mangris t . Cercul , care a avut onoarea să găsească deci încă u n s t ră luc i t exemplu de dreptate solomonică, este cel mai Îndepărtat de Oradea-Mare şi se nu­meşte cercul Braşovului , iar deputa ţ i i săi aleqi: dr. N. Vecerdea şi Arsenie Vlaicu.

Alegerea aceas t a este u n fapt de o extremă importanţă politică, — cel puţ in din punctul de vedere al in t rans igenţe i luptei noastre, — încâ t el t r ebu ie comen­tat stabilindu-se responzabi l i tă ţ i le . B a hi­briditatea lui ne-ar înd rep tă ţ i să abordăm chiar chestiunea conducer i i unitare a par­tidului nostru na ţ iona l , dacă n ' a m avea indicii destul de sigure p e n t r u a c rede , că die cauze au d e t e r m i n a t rezu l ta tu l alegerii şi nu numai lipsa une i organizaţi i politice mai elastice, mai energice decâ t pu tem avea astăzi.

NEDUMERIRE — Lolei. —

Când stá la rugi 'n fiecare sară

Sub plopii 'ngălbeniţi de sub fereastră,

Nu veei tânjind un trandapr în glastră?

...E dorul meu setos de-odinioară.

Când norii grei se duc în zarea-albastră, Şi frunze răvăşite 'n cale 'ţi sboară, Nu le strivi. Predaturi te strecoară, Căci ele-s lăcrămi din iubirea noastră...

Ai zis să plec, frumoasa mea pribeagă! Şi m'am tot dus prin codri de aramă, Crezând că am să uit cât 'mi-ai fost dragă..

Iar ad, când te văzui din depărtare,

De ce mai fluturaşi în vânt năframă

Şi-mi trimeseşi zâmbind o sărutare?

Censt. 1 . e in lesen.

î n t â i a n u n ţ ă m dogmatic — şi nu cre­dem să fie cineva, care ar avea cu t ezan ţa a ne contrazice — că în t reagă vieaţa noa­stră , politică şi cul turală , t r ebue să aibă acelaş t imbru , aceeaş faţă, aceeaş direcţ ie, impusă ei de cu l tu ra naţ ională românească . In toa te manifestaţi i le sale, v ia ţa poporului român din Ungar ia t rebuie să fie şi să ră­m â n ă una: Spiri tul , care ne conduce în vieaţa politică, t rebuie să se manifesteze şi în vieaţa bisericească; conducător i i noştri politici t rebuie să fie în acelaş t imp şi con­ducător i i mireni ai afacerilor noas t re bise­r iceşt i ; comite tul par t idului nos t ru naţ ional t r ebue cu v remea să se intereseze şi de supravegherea alegerilor în sinoadele noa­s t re d u p ă cum se in teresează de alegerile în par lament .

Nu-i vom pu tea cere însă să cunoască pe toţi fruntaşi i români din toa te părţi le ţăr i i în t r 'o măsură , încâ t să fie în s tare să facă s ingur candidatur i le dela cen t ru . Da­toria de a da cele mai exacte informaţii o au cluburile comitatense, cari ar propune pe candida ţ i , a ş tep tând cons imţământu l comi­te tu lu i cent ra l , p e n t r u c a apoi să poată da lup ta pen t ru candida tu l lor. Numai dacă par t idul na ţ ional va putea funcţiona astfe! şi va pu tea lup ta astfel, vom pu tea spera şi noi să avem oda tă şi odată o vieaţă na­ţională ordonată.

Altcum se va face şi de aci îna in te ca şi până a c u m : candida tur i le se vor fixa în c e n t r e l e bisericeşti, cari au p i e r d u t

orice legătură cu par t idul na ţ ional , şi ale­gerile vor decurge fără să se s imtă înrâu­r i rea organizaţiei noast re pelitice, fără de care însă lup ta noas t ră pen t ru viaţă naţ io­na lă va r ă m â n e a n u m a i o închipuire, ori va avea drept u r m a r e : amoral i ta tea .

P â n ă la ce nefaste concluziuni te poate duce o medi ta ţ ie , fie şi superficială, asupra stărilor din Braşov de pildă!

In deplină conşt i inţă a datoriei sale păr intele protopop dr. V. Saftu a cet i t în a d u n a r e a poporală ţ i n u t ă n u m a i deunăzi în Braşov moţ iunea de protes tare r e d a c t a t ă de comite tul na ţ iena l . A fost deci în acele momen te u n b u n şi s incer naţ ionalis t .

Cu vre-o 6 s ăp tămâni în u r m ă d. Ar­senie Vlaicu ia conducerea politică a zia­rului mangr i s t „Deş tep ta rea" , care după scopurile ce u rmăreş te s 'ar pu t ea n u m i mai cu d rep ta te „Adormirea" ori „Pro­st irea ! \

Şi a c u m acelaş domn protopop dr. V. Saftu este silit să sprij inească la alegerile sinodale c a n d i d a t u r a lui Arsenie Vlaicu, dupăce aces ta se declarase mangr i s t — sadea, şi dupăce învăţă tor i i protopopiatului Braşovului hotăr î ră cand idarea unu ia dint re ei, tocmai pen t ru a cauza căderea lui Vlaicu!

Nu-i ridicolă s i tua ţ ia în care e adus u n protopop, care cu o m â n ă se a t â r n ă de comitetul na ţ ional , iar cu cealal tă de su­periorul său b iser icesc? Unde mai poate ii aici adevă ra ta mora l i ta te politică, care este încă necesară u n u i popor ce lup tă pen t ru u n ideal î n d e p ă r t a t şi n u pen t ru împăr ţ i rea favorurilor pe u r m a succesului intrigilor şi ambiţ iei de s tăpâni re politică, ca la ungur i , germani , ruşi e tc . ?

Din Ossian Lupta

Trad. de M. Beza Noaptea se petrecu în cântece, şi dimi­

neaţa ne găsi bucuroşi. Munţii îşi arătau vâr­furile sure. Faţa de azur a mării zâmbea. De­odată valurile albe se văzură tresărind în ju­rul depărtatei stânci; o pâclă se ridică încet din apă. înainta, în chipul unui om bătrân, dealungul şesului tăcut. Membrele-i mari nu mişcau în paşi, căci o umbră le sprijinea în aer. înainta spre palatul Selma, şi se topi în­tr'o bură de sânge.

Numai regele zări năluca: presimţi el moartea norodului. Veni tăcut în palat, şi apucă suliţa tatălui său. Armura zurui la pieptu-i. Eroii se strânseră împrejur. In tăcere se uitau unul la altul, şi toţi în ochii lui Fingal. Ve­deau luptă în faţa lui: moarte de oşti în jurul suliţei.

Şi odată mii de scuturi îşi trec în braţe, mii de săbii smulg. Palatul Selma străluceşte. Se înalţă svonul armelor. (Jrlă câinii cenuşii. Nici o vorbă nu scot puternicii şefi. Blecare ştă cu ochii la Fingal, şi cu mâna pe suliţă.

„Fii din Morven, începu regele, acesta nu-i un timp de petrecere. Lupta înegreşte aproape-ne — moartea fâlfâe asupra ţării. Vre-un duh, prietin lui Fingal, ne dădu veste de vrăj­maşi. Din marea curgătoare veni-vor fiii străi­

nilor; căci, din mare veni şi semnul întune­coasei primejdii a lui Morven.

Să-şi iee fiecare suliţa, îneingă-şi fiecare spada! Negrul coif lucească în capul fiecăruia — sbucnească fulgere din armura pieptului! Bătălia se apropie ea o furtună; curând veţi auzi şi vuetul morţii."

Regele păşi în fruntea oştirii, ca un nour înaintea unei brazde de foc, când străbate cerul nopţii, vestind furtună marinarilor.

Pe dealul Cona se opriră. Bietele cu sinii — albi zăriră oastea sus ca o

pădure. Prevăzură moartea tinerilor, şi priveau spre mare cu teamă. Albele valuri le înşelau, părând în depărtare ca nişte pânze; lacrămi curgeau pe obrajii lor. Dar soarele răsări pe mare, şi deosebirăm o flotă venind — ca o pâclă veni, de-şi revărsă pe coastă luptătorii. Căpitanul era printre ei, ca un cerb în mijlocul turmei. Scutul său era tivit eu aur; mândru se mişca între suliţe. Porni el spre Selma, şi mii por­niră în urma lui.

„Du-te cu o cântare de pace, zise Fingal, du-te, Ullin, la regele străinilor! Spune-i, că tari suntem noi în răsboi, că umbrele vrăşmaşi­lor îs multe, dar îs vestiţi acei ce ospătară în palatu-mi. Ei schimbară cu mine arme; şi armele părinţilor mei le arătară în ţară străină; şi stră­inii le admirară şi binecuvântară pe amicii se­minţiei lui Morven; căci departe se auzi de nu­mele nostru!"

Ullin se duse cântând. Fingal se raziaiă

Pag . 2 „ R O M Â N U L " Nr. 64—1912.

Acum se va înţelege mai uşor lan ţu l logic al concluziunilor:

1. Brote face politica lui Mangra. 2. Vlaicu a primit să ia supt scutul

său pe Brote şi amândoi propagă acum ce­lor 86 de ceti tori ai „Deşteptăr i i 1 ' pro­gramul politic al călugărului dela Oradea.

3. I. P . S. Sa a formulat în pactul de împăcare în t re Arsenie Vlaicu şi Dr. V. Saftu, îna in te de ce ar fi în tă r i t pe noul protopop al Braşovului , şi condiţ ia aceas ta : lui Vlaicu să i se lase toa te t i t luri le şi să fie sprijinit a şi le câştiga iarăş, când vor fi alegeri.

Scoateţ i din puncte le aces tea astfel în­şirate — şi ele n u pot fi a l tcum r ându i t e ! — numele amint i te şi veţi avea lanţu l aces ta : Mangra -— Brote — Vlaicu — I. P . S. Sa .

Şi a c u m spuneţ i , dacă vă mai pute ţ i opri îna in tea ul t imei concluziuni : I. P . S. Sa sprijineşte — în ce fel puţ in ne impoar tă — politica lui Mangra propagată prin „Deş­tep ta rea ' ' ?

Dar a tunc i cum s tăm cu frumoasa manifestare a celui mai sincer naţ ional ism la Blaj ? Şi câ t t imp să aş tep tăm at i tu­dinea comitetului naţ ional , care în acest p u n c t încă n u şi-a spus cuvântul ? De aceea vorbiam doar la începutu l articolului nos t ru de hibr id i ta tea conducerii noas t re politice în provincie.

In orice caz: politica noas t ră e tur­bure . In pract ică ea este foarte t u rbu re . Şi tot ma i mul ţ i sun t pescuitori i în t u rbu re . Şi de aceea se îngroapă ideal după ideal, de aceea se slăbeşte dorul de luptă cura tă , de aceea amuţesc oameni , cari ar putea să vorbiască.

Zadarn ic vom desfăşura steaguri le noas­t re cont ra celor ce ne duşmănesc l imba şi viitorul nostru , când n u p u t e m culca la pămân t , n u cu sabia, ci cu o palmă cum se dă copiilor obraznici, pe u n alde Vlaicu director al „Deşteptăr i i " .

Ori dacă cei ce a r fi fost chemaţ i să-i dea lovitura au s ta t cu mani le în sân din cine ştie ce simţ de recunoş t in ţă , ori fiindcă i-au fost bisericeşte legate, să lase pe alţii în rândur i le dintâi , pe aceia, a că-

în lance: văzu pe duşmanul puternic înarmat, şi cuvântă spre dânsul :

„Cât de falnic eşti tu, fiu al mării! Spa-da-ţi în coapsă ca o rază de foc; suliţa ta — un pin ce înfruntă vijelia. Schimbăcioasa faţă a lunei nu-i mai largă decât scutul tău. Rumen ţi-e chipul tânăr, moi buclele părului tău! Dar acest copaciu poate să cadă, şi amin­tirea lui să fie uitată! Fiica străinului va fi tristă, uitându-se la mare ; copiii vor zice: „Ve­dem un vas, poate-i regele Balcluthei!... „La-crămile curg în ochii mamei. Gândurile ei ră­mân la cel ce doarme în Morven1"

Aşa vorbi regele, când Ullin ajunse la puternicul Carthon. Aruncă jos lancea înaintea lui, şi zise cântarea de pace:

Vino la serbarea lui Fingal, Carthon din marea curgătoare! Fii părtaş la ospăţul regelui, ori înalţă lancea de răsboi ! Umbrele vrăşmaşi­lor îs multe, dar îs vestiţi amicii lui Morven! Priveşte astă câmpie, Carthon! Multe dâmburi verzi se înalţă ici-colo — pietre cu muşchiu şi ierburi şoptitoare: astea-s mormintele duşmani­lor lui Fingal, fii din marea curgătoare!"

— Au, răspunse Carthon, vorbeşti celui neputincios în arme, bard :xl păduros sei Mor­ven:' Í'] palidă fain, mea do frică, Iu fiu ;ii cân­tării pacinice? D Í J re, atunci, s oco t i a-mi îiilu-iiftca Kidlolul cu poveştile c l o r lâpnşi? Braţul meu cunoaşte lupta, faima mea trecu departe. Du-te iii cel hl.-U) în arme, şi iui «pune-i a ac îMipiuse retrelui Kingái. .Van; văzut eu oare că­

ror l iber ta te de ac ţ iune nu este legată cu fel de fel de scrupule .

Au fost îndestul i toare cele două săptă­mâni de odihnă după s t ră luc i ta învingere a comitetului naţ ional . O nouă zguduire t r ebue să ne t rezească la o viaţă nouă : se impune grabnica reorganizare a clubu­rilor comita tense , în cari vor t rebui aleşi şi bă rba ţ i tineri. Căci o spunem cu toa tă s incer i ta tea : viaţa noas t ră politică a păt i­mit — nu în toate locurile — de lipsa unei t rad i ţ iun i în c reş te rea politică încea tă şi sigură, a generaţi i lor ce ne urmează , pent ru ca lupta noas t ră politică să nu mai aibă carac te ru l unei lupte p u r t a t ă cu pu­ter i n u destul de bine pregăt i te .

Dacă în t re conducător i i politici din Braşov, recunoscuţ i de part id, s 'ar fi găsit şi t ineri , n u s 'ar fi sfârşit alegerile din u r m ă cu alegerea mangr is tu lu i Vlaicu. Aşa însă au aş tep ta t cu toţi i ca cineva să ia lupta . Şi n ' a luat-o nimeni , fiindcă n ' a fost cine să o conducă.

Şi astfel t rebuie să recunoaş tem, deşi cu o oarecare ciudă, că deocamdată a t re ­cu t baba cu colacii.

Am publicat acest articol nu numai din consideraţie pentru persoana distinsă a auto­rului, dar şi de dragul adevărului, ce se cu­prinde în el. Nu suntem însă întru toate de acord, cu părerile autorului. Nu putem adecă admite, că fie comitetul naţional, fie comitetele comitatense ar fi chemate şi îndreptăţite să se amestece în afacerile bisericilor române, unită ori neunită. Lucrul acesta e şi imposibil, câtă vreme aceste comitete, fireşte, sunt compuse din uniţi şi orientali. Atare amestec al organiza­ţiei noastre politice în afacerile bisericeşti ar produce neînţelegeri şi confuzii, cari nici de cum nu ar fi spre folosul luptelor noastre po­litice. Fără îndoială însă românii cinstiţi din ambele biserici au datorinţa să se organizeze în sînul bisericei lor şi să facă tot ce este cu putinţă, ca biserica lor să nu fie înhămată la carul politicei de stat, duşmană naţiunei ro­mâne. Fără îndoială o asemenea organizaţie, care ar fi în desăvârşită armonie cu vieaţa naţ ională .şi cu scopurile naţionale ale nea­mului nostru robit de politica statului, în care

zuta Ba le lu thă? Şi ospăta-voi cu fiul lui Com­bat? C o m h a l ! care foc puse în pa la tu l ta tă lu i m e u ! E r a m t â n ă r şi n u p r i cepeam a tunc i de ce p l â n g fecioarele. Coloanele de fum îmi p ă r e a u plăcute , când se înă l ţau d e a s u p r a z idur i lo r ! Deseori m ă ui tai bucuros în u r m ă la pr ie teni i ce fugeau pe dealur i .

D a r când ven i ră ani i t inereţ i i , văzui m u ­şchiul nă ru i t e lo r ziduri , şi oftatul m s u se înă l ţă oda tă cu ziua, şi lacrămi le me le curseră la noap te . N u m ă voi lupta? — m i - a m zis eu, n u m ă voi l up t a eu fiii duşmani lo r mei? Da, m ă voi lupta , barde ! că s imt tă r ia sufletului m e u .

C Â N T E C .

Auzi uni un vânt ce şopoteşto Tăcerea frunzelor rupând ? Sunt ale mele versuri dragă In noaptea tainică plângând!

Dar dacă m'ai iubi copilă h> ochii tăi fi; ni p^irfa Luniin;:. vursur.'oí' í:• í.•; Hi farrn.;« din dsacrr*. »w.

<.'. í'ü-iilliu.

trăim, ar putea şi ar trebui să zădărnicească mârşăveniile de felul celui cu alegerea rene­gatului Arsenie Vlaicu în vreun sinod epar­hial al bisericii răsăitene, pi ecum ar putea si împiedece şi străbaterea duhului unguresc u unele părţi ale bisericei unite.

Cu această observare aprobăm întru toate cele cuprinse în articolul distinsului nostru amic.

I N T E R N E Khuen la curte şi resolvarea crizei

Contele Khuen azi la 11 ore a fost primit în au­dientă la Majestatea Sa. Khuen în decursul au­dienţei a prezentat M. Sale hotărîrea consiliului di miniştri ţ inut ieri în Viena. Majestatea Sa a încre­dinţat pe contele Khuen cu formarea cabinetului, Cabinetul însă rămâne compus tot din acelea per­soane. Monitorul oficial de mâne va comunica de­numirea cabinetului şi tot odată va comunica ţi un manifest al Majestăţii Sale, manifest care va cuprinde toate motivele cari au determinat pe Ma­jestatea Sa a rezolvi criza în acest mod. Audient* lui Khuen a ţ inut un sfert de ceas. La ora 12 a fost ţ inut din nou un consiliu de miniştrii» care a luat parte şi banul Cuvaj.

Membrii cabinetului se vor reîntoarce azi la ßupapesta. Cabinetul acesta probabil marţi se vi prezenta camerei.

Guvernul va întrerupe ori ce pertractări ci opoziţia şi se va baza numai pe partidul muncei. Li caz că epoziţia va zădărnici din nou pertractarea proiectelor legai militare, camera va fi disolvatiîi timpul cel mai apropiat.

*

Situaţia politică. Din izvor absolut aut» tic suntem informaţi, că guvernul Khuen, numit din nou, va ti numai un guvern iransitoriv, tm peste câteva săptămâni va fi înlocuit definitiv prin-ir'un guvern al dreptului electoral. In privinţa w mirei guvernului Khuen factorii competenţi din Viena au avut în vedere diferite consideraţii. Din­tre acestea mai însemnată a fost aceea, de a ti strivi deodată cu rezoluţia întreg partidul munci, ca prin aceasta să se delăture definitiv aceaati piedecă din calea numirei noului guvern. 0 alti consideraţie însemnată, care încă este consideraţi de importantă la Viena, este rezolvirea bugetului comun. Să nu se creadă, că în Viena se ţine atât de mult la guvernul Khuen, dovadă în privinţa a-ceasta este audienţa de ieri, care a durat abia M sfert de oră şi în care cont. Khuen-Héderváry i anunţat Maj Sale abandonarea rezoluţiei.

Prezintarea noului guvern în cameră va avea loc luni sau marţi, iar după aceasta camera va 6 amânată pe o săptămână, până după Paşti, ori probabil şi pe mai multă vreme, de oarece în tim­pul acesta în delegaţiuni va trebui votat pro­iectul de indemnitate în privinţa budgetului comun.

E mai probabil însă, că se va eere delegaţi-anilor numai o autorizare budgetară pe timp di 2 - 3 luni.

După aceasta, ori probabil mai nainte di aceasta guvernul va desbate reforma militară, dar e mai probabil, că în momentul renoirei desbaten reformei militare obstrucţia va izbucni cu cea mi mare putere. In cazul acesta guvernul se va nizni să înfrângă obstrucţia, însă probabil fără rezultat După aceasta va urma necesitatea, că guvernul si ceară îndemnizare pentru dizolvarea camerei.

Se crede, însă, că guvernul nu va primi a-ceasta îndemnizare, iar în cazul acesta devine sca­dent şi timpul transitorial. Până atunci guvernul Khuen îşi va fi împlinit datoria împreună cu par­tidul muncei a înghiţit rezoluţiunea, a liferat h-getul comun ori indemnitatea comună, deci guver-uul Khn-.'B r a pufr-a pleca.

I hi pa «CS-KNÎA va unna soluţia pe bun (Inf-t.dîttt ţ-î<-ctorai cu reforma militară provizoria ţi d'H.siRlâ cu aerua^a Î .O'JSU gawra — autori»» pya'r:; ••) •••ol va re:', camer.".

Nr 6 4 - 1 9 1 2 . „ R O M Â N I I L" Pag. 3.

Soartea mandatului (lela Orăştie. Curtea •ie casaţie precum se ştie, a fost ordonat întregirea 'cercetării în chestia petiţiei dela Orăştie, deoarece

judele delegat — din însărcinarea curţii de casa­ţii — de Tabla reg. dm Cluj n'a voit să asculte mrtoriii privitor la întrebările următoare din pe­tiţie :

Adevărat este, că în preziua, alegerii în res­taurantul „Transilvania" s'a dat alegătorilor de mâncat şi de băut, fapt ce opreşte legea în mod expres?

Adevărat este, că dr. Farkas Pál a avut cu-iwfiinţă despre tămbălăul acesta, şi că, mâncarea şi bâutnra s'a dat cu ştirea lui prealabilă'?

S'au ascultat martorii: 1. Victor Bedeleu, 2. Pdru Lup, -i. George Vasiloi, 4. Nicolae Arimesc.

Toţi patru au fusionat unanim, că în pre-xm alegerii, după amiazi pe la patru ore, s'a pre-

, ztntat Farkas la ei pe când erau aşezaţi la mese iSt curte, a dat mâna cu ei, şl în prezenţa lui au

chelnerii bere.

Seara între 8 şi 9 iar a apărut Farkas şi ,;mme în localul cel mare dela Hotelul Transilva­

na, unde erau închişi alegătorii, s'a presentat pe f'â» toate mesele, a dat mâna cu alegătorii, dintre ^cari cei mai mulţi erau beţi. A fost de faţă, când

duceau chelnerii berea şi vinul în sală, fiecare ale-jător cmnanda ceeace dorea pentrucă atât mânca­rea cât şi beutura erau în abundenţă.

Conştiinţa prealabilă a lui Farkas Pál con-iHtue anume motiv de nulitate absolută, prin ur­mare dacă Curtea de casaţie va constata din fu-timile acestea cunoştinţa prealabilă alui Farkas, n treimi să nimicească alegerea necondiţionat-

S'o vedem.

l a putere cu orice preţ . Iată ce scrie zia-ro] „Zeit" despre guvernul şi şeful de guvern care a fost şi ar vrea, să mai fie, indiferent în ce con-Hţii căci de fapt nici până acum n'a avut vre-un program ci singura grijă a sa a fost de a rămâ­nea cât mai mult la cârmă pentru ca să asigure «j mai departe privilegiile unora şi robia celorlalţi.

Contele Khuen n'a prezintat azi M. Sale o noui formulă pentru modificarea paragrafului 43 il legei militare, ci dimpotrivă a declarat că re-unţă definitiv la politica de concesiuni şi se în­toarce la vechia sa politică şi anume, de a trece proiectele militare prin parlamentul ungar fără tre-o concesie naţională. Khuen a declarat M. Sale el e hotărît a duce până la sfârşit această politică. ÎHitra a-şi putea ajunge ţ inta contele Khuen a «nit dela coroană împuternicirea pentru dizolva­ţii camerei' Prin noui alegeri, cel puţin de ace-

DÍTel ca cele trecute, ar voi să zdrobească o-•ţM$i care 1-a indispus aşa de mult.

De fapt chestia reformelor militare e tot a-«Jö Qnde a fost cu 9 luni în urmă. Ceeace ar fi W e c& Khuen s'a hotărît a nu mai privi lucru­rile indiferent ci să se servească din nou de acel mijloc pe care a dovedit că îl ştie mânui cu des-

4all pricepere, de noui alegeri. E întrebare însă hei va reuşi sau nu ca prin noile alegeri să «oatö opoziţia din parlament. I Afară de aceasta. Coroana, în urma deziluzii-jbrpe cari i le-a procurat Khuen în ultimele luni, Wgisi de cuviinţa să-1 însărcineze din nou şi să-i

^tarimţeze disolvarea Camerii ? Nu t n bne apoi a din vedere că, n< u politică a lui Khuen

în cazul cel mai bun ar însemna amânarea pentru ai multe luni a reformelor militare aşa că pridicarea contingentului de recruţi ar fi imposibilă mol acesta. Din loc bine informat se află că Khuen ,1 prezintat următoarele 5 condiţii pe baza cărora .«gata să rămână şi mai departe la putere : 1. Re-,Mntă la rezoluţie. 2. Va trece prin cameră proiec­tele militare fără vre-o condiţie. 3 Contra opozi­ţiei războinice va întrebuinţa forţa. 4. La noile alegeri Ta duce contra opoziţiei o luptă de exter­minare. 5. Contra independiştilor războinici se va Jöécia cu Kossuth si Andrássv.

Inca o vorbă în chestia internatului universitar din Budapesta Am ceti t art icolul isvorit din in ima

românească a dini Em. Ungurean publ ica t în nru l 58 al „Românulu i . "

In chest ia scopului u r m ă r i t nu poate ii p lu ra r i t a te de vederi . Că un internat uni­versitar românesc în Budapes t a este o ne ­cesi ta te şi încă arzătoare , — este o chest ie care n u poate forma obiect de discuţii . Căci nu ai cu cine să discuţi , fiind în acest p u n c t toa tă l umea românească de aceeaş părere . Da, ne t rebu ie aces t i n t e r n a t în Budapes t a p e n t r u fiii noştr i , t r imişi la inst i tu ţ iun i , car i în cele mai mu l t e cazuri se lup tă cu grijile t ra iu lu i de azi pe mâne .

Şi t rebuie să avem acest i n t e r n a t cât se poate de curând !

Apoi tocmai pen t rucă ne t r ebue a t â t de car înd , mi-se pare că planul frumos al dlui Ungurean în forma p ropusă de d-sa — şi aci a re loc o discuţie — n u ne va duce la scopul dorit.

Eu socotesc, că u n i n t e r n a t îu B u d a pesta aşa c u m l-am dori să fie, adăpost ind cel pu ţ in 1 0 0 — 1 5 0 de t iner i români , îm p reuna t cu o „mensa a c a d e m i c a " pen t ru restul de vr 'o 100 de t iner i români , -— va costa cam j u m ă t a t e milion de coroane.

Am toa tă înc rederea în dărnic ia şi în­sufleţirea Românilor din pa t r ia noas t ră . Da t -am a t â t e a dovezi, că ş t im să jertfim mult , foarte mu l t p e n t r u scopurile genera le ale înaintăr i i noas t re cu l tu ra le . Ba, — nu odată , — r ă m â n e m surpr inş i şi uimiţi de aceas tă nobilă dărnicie a neamulu i , pe care o solicităm zilnic, în toa te unghiur i le ţări i şi pen t ru fel de fel de scopuri .

Cu toa tă aceas tă încredere , cu to t acest optimism ex te rn nu cred, că p e n t r u inter­na tu l proiectat , am p u t e a să a d u n ă m para­lele necesare nici în 10 nici în 20 de ani.

O j u m ă t a t e de milion — pe lângă ze­cile de mii ce trebue să le cont r ibuim an de an — este un plus, pe care cu nici o însufleţire nu-1 mai poţi s toarce din pungile modeste ale neamulu i românesc .

De a r fi vorba de 100,000 coroane, da, — a t â t n u zic că n u am p u t e a face în câţ iva ani. Dar s u m a aceas ta nu ajunge şi înfiinţarea i n t e r n a t u l u i se a m â n ă ad Ka-lendas Graecas , — fără ca în acelaş t imp să avem u n capi ta l cel pu ţ in încă oda tă pe a t â t a — cât ne t r e b u e p e n t r u zidire — şi pen t ru î n t r e ţ i ne r ea m a r e pa r te g ra tu i t ă , sau cu preţ r e d u s a t iner imi i .

Un Carnegie n u avem, care ' cu mili­oanele sale să n e scape de toa t e grijile financiare ale lup te i noas t re pen t ru lumină . Ni-se cere mul t , î n s p ă i m â n t ă t o r de mul t , şi avem puţ in , grozav de pu ţ in — în ra­port cu câ t ni-se cere .

In s i tua ţ ia aceas t a ni-se impune — înt re alte mul te şi m ă r u n t e — şi o econo­mie înţeleaptă şi raţională cu mijloacele noa­stre de ac ţ iune şi cu isvoarele noas t re ma­teriale, — tocmai fiindcă aces te sun t ex­t r e m de modeste fa ţă c u exigenţe le enorm de mari ale sus ţ iner i i şi îna in tăr i i noastre .

Dacă este cineva, «cui i-se impune , să învâr tă banul de zece or i p â n ă îl dă pe ceva şi să-şi t r a g ă d e zece ori samă, că ce face cu banu l ce i-s'a, î n c r e d i n ţ a t de îna­intaşii şi con t imporan i i generoşi , că unde să-1 plaseze cu mai m a l t folos, — că uncie să-1 dea de azi şi muie s ă a m â n e da tu l pe mâne , sau pe poimân®, — apoi noi românii

din aceas tă ţ a r ă s u n t e m în aceas tă s i tua­ţ i e ; — ia tot cazul s i tua ţ ia aceas ta nu este p lăcută , — dar e ageri toare de min te şi astfel urzi toare de în ţe lepciune . • Sărăc ia noas t ră deci — câ tă vreme ne lasă în cele mater ia le ma i elabi — ne dă o al tă a rmă putern ică , a rma prevederi i şi a înţelepciunii , care este şi mai pu te rn ică şi mai de folos, decâ t aceea, pe care nu o avem: abun-d a n ţ a mater ia lă .

în temeia ţ i pe aceste premise, vom ad­mi te ches t iunea înfiinţărei u n u i i n t e rna t univers i tar în Budapes t a în forma l ua tă în vedere de bunu l român Emanu i l Ungurean , — n u m a i dacă n u am pu tea afla în t re bă-nişorii noştr i aduna ţ i până acum spre sco­puri publice cul tura le , nici u n ban , care să poată fi uti l izat pen t ru in t e rna tu l pro­iectat . Căci „economia în ţe leaptă şi raţ io­na lă" , amin t i t ă mai sus ne dictează, să nu secătuim la ex t rem punga dărniciei publi­cului nos t ru ; căci punga aceas ta ne t rebu-ieşte p e n t r u a t â t de mul te scopuri ar­den te*) , câ t ă vreme putem găsi spre sco­pul dorit u n isvor bogat, ga ta şi tocmai cu această menire.

Şi n u m ă măgulesc cu nici o ambiţ ie de . descoperi tor" , dacă fără să mai lun­gesc vorba, o spun, că noi avem — e te rnă fie memoria marelui binefăcător — acest isvor bogat în fundaţiunea lui Emanuil Oozsdu, ale cărei averi se află tocmai în Budapes ta şi care-şi are r ep rezen tan ţa sa tot acolo şi din care au să se diatribue st ipendii tocmai pen t ru t iner imea noas t ră universi tară .

Nu am la m â n ă raţioc iniile fund aţi un ii fericitului Gozsdu şi astfel nu pot să vor­besc cu exac t i t a te ma tema t i că despre si­t u a ţ i a fundaţ iuni i . Dar nu cred că greşesc dacă evaluez averea fundaţ iunei la circa 7 milioane de coroane, din ale cărei venite se distr ibue stipendii la vreo 160 ,000 co­roane pe an. Dacă socotim din suma ce se dă an de an pen t ru stipendii numai 80 ,000 coroane des t inate pent ru s tudenţ i i universitari, a tunc i — socotind fructificarea cu 5 % — aceste 80 ,000 coroane cores­pund unui capital de 1 milion si 600 mii de coroane.

Plasându-se din s u m a aceas t a : j umă­t a t e de milion în proiectatul in te rna t , — s 'ar pu tea adăpost i în el — în schimb pen t ru stipendiile plăt i te în bani — toţi universi tar i i s t ipendişt i ai fundaţ iuni i şi a r mai r ă m â n e a u n capital de 1 milion şi 100 mii de coroane cu u n veni t anua l de 55 mii coroane, din care să se acopere întreţinerea internişt i lor , care nu va t rebu i să fie g ra tu i t ă decâ t poate pen t ru j u m ă t a t e din cei primiţi , iar pen t ru o a l tă j u m ă t a t e cu plată de vre-o 4 0 — 5 0 de coroane pe lună. . .

S t a tu te l e fundaţiunii nu pot să p u n ă pedeci realizării acestei ius t i tu ţ iuni nobile şi uman i t a r e . Din punc tu l de vedere al fundaţ iuni i este absolut i relevant , dacă banii votaţi pen t ru stipendii îi plăteşte ea direct la m â n a stipendiaţilor s 'au îi dă to t pen t ru ei la internat. Dar va face de al tă

*) Numai câteva în pripă : Completarea gimnaziului din Brad, — internatul şcoalelor medii din Braşov, — Se­minarul din Caransebeş, — fondul de penzii al presei ro­mâne, — salvarea celor câteva sute de scoale confesionale, - zidirile de biserici, — mesele de studenţi, etc. e t c . . —

Si trebuinţei» crese cu fiecare zi înainte.

Pag . 2 „ R O M Â N U L " Nr. G4—1912.

Acum se va înţelege mai uşor lan ţu l logic al concluziunilor:

1. Brote face politica lui Mangra. 2. Vlaicu a primit să ia supt scutul

său pe Brote şi amândoi propagă acum ce­lor 36 de ceti tori ai „Deşteptări i^ pro­gramul politic al călugărului dela Oradea.

3. I. P . S. S a a formaîat în pactul de împăcare în t re Arsenie Vlaicu şi Dr. V. Saftu, îna in te de ce ar fi în tă r i t pe noul protopop al Braşovului , şi condiţ ia aceas ta : lui Vlaicu să i se lase toa te t i t luri le şi să fie sprijinit a şi le câştiga iarăş, când vor fi alegeri.

Scoateţ i din puncte le aces tea astfel în­şirate — şi ele n u pot fi a l tcum r ându i t e ! — numele amint i te şi veţi avea lan ţu l aces ta : Mangra — Brote — Vlaicu — I. P . S. Sa .

Şi a c u m spuneţ i , dacă vă mai pute ţ i opri îna in tea ul t imei concluziuni : I. P . S. Sa sprijineşte — în ce fel puţ in ne impoar tă — politica lui Mangra propagată prin „Deş­tep ta rea ' ' ?

Dar a tunc i cum s tăm cu frumoasa manifestare a celui mai sincer naţ ional ism la Blaj ? Şi câ t t imp să aş tep tăm at i tu­dinea comitetului naţ ional , care în acest p u n c t încă n u şi-a spus cuvântu l ? De aceea vorbiam doar la începutul articolului nos t ru de hibr id i ta tea conducerii noas t re politice în provincie.

In orice caz: politica noas t ră e tur­bure . In pract ică ea este foarte t u rbu re . Şi tot ma i mul ţ i sun t pescuitori i în t u rbu re . Şi ele aceea se îngroapă ideal după ideal, de aceea se slăbeşte dorul de luptă cura tă , de aceea amuţesc oameni , cari ar putea să vorbiască.

Zadarn ic vom desfăşura steaguri le noas­t re cont ra celor ce ne duşmănesc l imba şi viitorul nostru , când nu p u t e m culca la pămân t , n u cu sabia, ci cu o palmă cum se dă copiilor obraznici, pe u n alde Vlaicu director al „Deşteptăr i i " .

Ori dacă cei ce a r fi fost chemaţ i să-i dea lovitura au s ta t cu mani le în sân din cine ştie ce simţ de recunoş t in ţă , ori fiindcă i-au fost bisericeşte legate, să lase pe alţii în rândur i le dintâi , pe aceia, a că­

ror l iber ta te de ac ţ iune nu este legată cu fel de fel de scrupule .

Au fost îndestul i toare cele două săptă­mân i de odihnă după s t ră luc i ta învingere a comitetului naţ ional . O nouă zguduire t r ebue să ne t rezească la o viaţă nouă : se impune grabnica reorganizare a clubu­rilor comita tense , în cari vor t rebui aleşi şi bă rba ţ i tineri. Căci o spunem cu toa tă s incer i ta tea : viaţa noas t ră politică a păti­mit — n u în toate locurile — de lipsa unei t rad i ţ iun i în c reş te rea politică încea tă şi sigură, a generaţi i lor ce ne urmează , pen t ru ca lupta noas t ră politică să nu mai aibă carac te ru l unei lupte p u r t a t ă cu pu­ter i n u destul de bine pregăt i te .

Dacă în t re conducător i i politici din Braşov, recunoscuţ i de partid, s 'ar fi găsit şi t ineri , nu s 'ar fi sfârşit alegerile clin u r m ă cu alegerea mangr is tu lu i Vlaicu. Aşa însă au aş tep ta t cu toţi i ca cineva să ia lupta . Şi n ' a luat-o nimeni , fiindcă n ' a fost cine să o conducă.

Şi astfel t r ebu ie să recunoaş tem, cleşi cu o oarecare ciudă, că deocamdată a t re ­cu t baba cu colacii.

Am publicat acest articol nu numai din consideraţie pentru persoana distinsă a auto­rului, dar şi de dragul adevărului, ce se cu­prinde în el. Nu suntem insă întru toate de acord eu părerile autorului. Nu putem adecă admite, că fie comitetul naţional, fie comitetele comitatense ar fi chemate şi îndreptăţite să se amestece în afacerile bisericilor române, unită ori neunită. Lucrul acesta e şi imposibil, câtă vreme aceste comitete, fireşte, sunt compuse din uniţi şi orientali. Atare amestec al organiza­ţiei noastre politice în afacerile bisericeşti ar produce neînţelegeri şi confuzii, cari nici de cum nu ar fi spre folostd luptelor noastre po­litice. Fără îndoială însă românii cinstiţi din ambele biserici au datorinţa să se organizeze în sinul bisericei lor şi să facă tot ce este cu putinţă, ca biserica lor să nu fie înhămată la carul politicei de stat, duşmană naţiunei ro­mâne. Fără îndoială o asemenea organizaţie, care ar fi în desăvârşită armonie cu vieaţa naţ ională şi cu scopurile naţionale ale nea­mului nostru robit de politica statului, în care

trăim, ar putea şi ar trebui să zădărniceau mârşăveniile de felul celui cu alegerea rene­gatului Arsenie Vlaicu în vreun sinod epar­hial al bisericii răsăitene, pt ecum ar putea ä împiedece şi străbaterea duhului unguresc « unele părţi ale bisericei unite.

Cu această observare aprobăm întru touk cele cuprinse în articolul distinsului nostru amic.

I N T E R N E EJiuen la c u r t e şi resolvarea crizei,

Contele Khuen azi la 11 ore a fost primit în au­dienţă la Majestatea Sa. Khuen în decursul au­dienţei a prezentat M. Sale hotărîrea consiliului de miniştri ţ inut ieri în Viena. Majestatea Sa a încre­dinţat pe contele Khuen cu formarea cabinetului, Cabinetul însă rămâne compus tot din acelea per­soane. Monitorul oficial de mâne va comunica de­numirea cabinetului şi tot odată va comunica şi un manifest al Majestăţii Sale, manifest care va cuprinde toate motivele cari au determinat pe Ma­jestatea Sa a rezolvi criza în acest mod. Audient» lui Khuen a ţ inut un sfert de ceas. La ora 12 a fost ţ inut din nou un consiliu de miniştri la care a luat parte şi banul Cuvaj.

Membrii cabinetului se vor reîntoarce azi Bupapesta. Cabinetul acesta probabil marţi se prezenta camerei.

Guvernul va întrerupe ori ce pertractări opoziţia şi se va baza numai pe partidul muncei caz că epoziţia va zădărnici din nou pertractarea proiectelor legei militare, camera va fi disolvata" timpul cel mai apropiat.

*

S i t u a ţ i a p o l i t i c ă . Din izvor absolut aut* tic suntem informaţi, că guvernul Khuen, numit din nou. va fi numai un guvern transüork, cm peste câteva săptămâni va fi înlocuit definita ptiti Ir'un guvern al dreptului electoral. In privinţa mirei guvernului Khuen factorii competenţi Viena au avut în vedere diferite consideraţii. Din ire acestea mai însemnată a fost aceea, de a strivi deodată cu rezoluţia întreg partidul munca ca prin aceasta să se delăture definitiv aceasta" piedecă din calea numirei noului guvern. 0 altă consideraţie însemnată, care încă este consideraţi de importantă la Viena, este rezolvirea bugetului comun. Să nu se creadă, că în Viena se ţine atât de mult la guvernul Khuen, dovadă în privinţa coasta este audienţa de ieri, care a durat abia sfert de oră şi în care cont. Khuen-Héderváry anunţat Maj Sale abandonarea rezoluţiei.

Prezintarea noului guvern în cameră va avea loc luni sau marţi, iar după aceasta camera va amânată pe o săptămână, până după Paşti, probabil şi pe mai multă vreme, de oarece în tiu pul acesta în delegaţiuni va trebui votat pro­iectul de indemnitate în privinţa budgetuhi comun.

E mai probabil însă, că se va cere delegat unilor numai o autorizare budgetară pe timp 2 - 3 luni.

După aceasta, ori probabil mai nainte aceasta guvernul va desbate reforma militari, dar e mai probabil, că în momentul renoirei desbäen reformei militare obstrucţia va izbucni cu cea m mare putere. In cazul acesta guvernul se va nizm să înfrângă obstrucţia, însă probabil fără rezultat După aceasta va urma necesitatea, că guvernul si ceară îndemnizare pentru dizolvarea camerei.

Se crede, însă, că guvernul nu va primi tt ceasta îndemnizare, iar în cazul acesta devine sca dent şi timpul transitorial. Până atunci guvemnl Khuen îşi va fi împlinit datoria împreună cu par­tidul muncei a înghiţit rezoluţiunea, a liferat ta getul comun ori indemnitatea comună, deci guver­nul Khmn ra pnh-a pleca.

După acs-asta va urma soluţia pe ba/n. <irep tu!.ii «-îi-ctnral cu ri'fonrsa militară provizorie SÍ d't.iíatfi cu aumir.'-îi î.«>««!ui guvern aulcra» p>;i:'r:i tJ.folvureR camiT«- .

în l a n c e : văzu p e d u ş m a n u l pu te rn ic îna rmat , şi cuvân tă spre dânsul :

„Cât de falnic eşti tu, fiu al m ă r i i ! S p a -da-ţi în coapsă ca o rază de foc ; sul i ţa ta — u n p in ce înfruntă vijelia. Sch imbăc ioasă faţă a lunei nu- i ma i l a rgă decâ t scutul t ău . R u m e n ţi-e chipul t ână r , moi buclele păru lu i t ă u ! D a r acest copaciu poate să cadă, şi a m i n ­t i rea lui să fie u i ta tă 1 Fi ica s t ră inulu i va fi t r is tă , u i t ându-se la m a r e ; copiii vor z i ce : „Ve­d e m u n vas , poate- i regele Balc lu thei ! . . . „ L a -crămile curg în ochii m a m e i . Gândur i l e ei r ă ­m â n la cel ce doa rme în Morven 1"

A ş a vorbi regele , când UUin a junse Ia puternicul Car thon . A r u n c ă jos lancea îna in tea iui, şi zise cân ta rea de p a c e :

Vino la se rbarea lui F inga l , Ca r thon din m a r e a c u r g ă t o a r e ! Fii pă r t a ş la ospăţul regelui , ori îna l ţă l ancea de răsboi ! U m b r e l e v r ă ş m a ş i ­lor îs mul t e , dar îs vesti ţ i amicii lui M o r v e n ! P r iveş te as tă câmpie , C a r t h o n ! Mul te dâmbur i verzi se îna l ţă ici-colo — pietre cu m u ş c h i u şi ierbur i şop t i t oa re : a s tea - s mormin te le d u ş m a n i ­lor lui F inga l , fii din m a r e a cu rgă toa r e ! "

— Au, r ă s p u n s e Car thon , vorbeşt i celui neput inc ios in a rme , ba rd al păduroosei Mor-

eiit' E pa l idă faţa m e a de frică, iu iha ai cân ­tării pacinice? 1)Î: ce, a tunci , socoti a-mi în tu­neca Kuiietui cu poveşti le evinr răpuşi ? Siratni meu cunoaş te lupta, faima mea trecu dopar ie . D i H e la cei *Uh îu a rme , şi iui snuue- i a se

zuta Ba lc lu thă? Şi ospăta-voi cu fiul Iui Corn­iţa!? C o m h a l ! care foc puse în pa la tu l ta tă lui m e u ! E r a m t â n ă r şi n u p r i cepeam a tunc i de ce p l â n g fecioarele. Coloanele de fum îmi p ă r e a u p lăcu te , când se înă l ţau d e a s u p r a z idur i lo r ! Deseor i m ă ui tai bucuros în u r m ă la pr ie teni i ce fugeau pe dealur i .

D a r câud ven i ră anii t inereţ i i , văzui m u ­şchiul nă ru i t e lo r ziduri , şi oftatul m e u se înă l ţă oda tă cu ziua, şi lacrămi le mele curseră la noap te . N u m ă voi lupta? — m i - a m zis eu, n u m ă voi l up t a cu fiii duşman i lo r mei? Da, m ă voi lupta , barde ! că s imt t ă r i a sufletului m e u .

CÂNTEC. Auzi uni nn vânt ce ţopoteşte Tăcerea frunzelor rupând ? Sunt ale mele versuri dragă In noaptea tainică plângând!

Dar dacă nr'ai iubi copilă 1Î> ochii tăi tu ni pnrfa Lumiie: versurilor -linUt Si fan» ••:: din ihntr : a. nici-.

reţrciu xaiíü! ei

Nr 6 4 - 1 9 1 2 . „ R O M Ä N U L" Pag. 3 .

Soartea mandatului dela Orăştie. Curtea ie casaţie precum se ştie, a fost ordonat întregirea tercelării în chestia petiţiei dela Orăştie, deoarece judele delegat — din însărcinarea curţii de casa­ţie—de Tabla reg. din Cluj n'a voit să asculte martoriii privitor la întrebările următoare din pe-Hţie:

Adevărat este, că în preziua alegerii în res­taurantul „Transilvania" s'a dat alegătorilor de montat şi de băut, fapt ce opreşte legea în mod expres?

Adevărat este, că dr. Farkas Pál a avut cu­noştinţă despre tămbălăul acesta, şi, că mâncarea si tollra s'a dat cu ştirea lui prealabilă ?

S'au ascultat martorii: 1. Victor Bedeleu, 2. Ytku Lup, îl. George Vasiloi, 4. Nicolae Ari mese.

Toţi patru au fusionat unanim, că în pre-tm alegerii, după amiazi pe la patru ore, s'a pre­miat Farkas la ei pe când erau aşezaţi la mese Incurii, a dat mâna cu ei şl în prezenţa lui au

kiks chelnerii bere.

Seara între 8 şi 9 iar a apărut íarkas şi ,ame în localul cel mare dela Hotelul Transilva­ni, unde erau închişi alegătorii, s'a presentat pe h toate mesele, a dat mâna cu alegătorii, dintre ari cá mai mulţi erau beţi. A fost de faţă, când duceau chelnerii berea şi vinul în sală, fiecare ale­gător comanda ceeace dorea pentrucă atât mânca­rea cât şi beutura erau în abundenţei.

Conştiinţa prealabilă a lui Farkas Pál con-ífiíttó anume motiv de nulitate absolută, prin ur-mre dată Curtea de casaţie va constata din fu­mmle acestea eunoştinţa prealabilă alui Farkas, ts trebui să nimicească alegerea neconeliţionat-

S'o vedem.

La putere eu orice preţ. Iată ce scrie zia­rul „Zeit" despre guvernul şi şeful de guvern care » fost si ar vrea, să mai fie, indiferent în ce con-

:<h'ţii căci de fapt nici până acum n'a avut vre-un ' program ci singura grijă a sa a fost de a rămâ-"nea cât mai mult la cârmă pentru ca să asigure ţi mai departe privilegiile unora şi robia celorlalţi.

Contele Khuen n'a prezintat azi M. Sale o f nou formală pentru modificarea paragrafului 43 il kgei militare, ci dimpotrivă a declarat că re­nunţi definitiv la politica de concesiuni şi se în­toarce la vechia sa politică şi anume, de a trece proiectele militare prin parlamentul ungar fără

-m-o concesie naţională. Khuen a declarat M. Sale ele hotărît a duce până la sfârşit această politică,

kîaitrn a-şi putea ajunge ţ inta contele Khuen a «nit dela coroană împuternicirea pentru dizolvâ­nd camerei' Prin noui alegeri, cel puţin de ace-'taş nivel ca cele trecute, ar voi să zdrobească o-'los|ji care 1-a indispus aşa de mult.

De fapt chestia reformelor militare e tot a-«atolinde a fost cu 9 luni în urmă. Ceeace ar fi «M e c& Khuen s'a hotărît a nu mai privi lucru­rile indiferent ci să se servească din nou de acel mijloc pe care a dovedit că îl ştie mânui cu des-

pricepere, de noui alegeri. E întrebare însă hei va reuşi sau nu ca prin noily alegeri să iieoată opoziţia din parlament.

Afară de aceasta, Coroana, în urma deziluzii-Jlot pe cari i le-a procurat Khuen în ultimele luni, llgisi de cuviinţa să-1 însărcineze din nou şi să-i jkaîiinţeze disolvarea Camerii ? Nu t n bne apoi a

tjßpierde din vedere că, m u politică a lui Khuen 'äur în cazul cel mai bun ar însemna amânarea .featrn mai multe luni a reformelor militare aşa că şiidicarea contingentului de recruţi ar fi imposibilă mol acesta. Din loc bine informat se află că Khuen i prezintat următoarele 5 condiţii pe baza cărora

;egata eă rămână şi mai departe la putere : 1. Re­nunţă la rezoluţie. 2. Va trece prin cameră proiec-

! militare fără vre-o condiţie. 3 Contra opozi­ţiei războinice va întrebuinţa forţa. 4. La noile alegeri Ta duce contra opoziţiei o luptă de exter­minare. 5. Contra independiştilor războinici st- va s«cia cu Kossuth si Andrássv.

încă o vorbă în chestia internatului universitar din Budapesta

5

Am ceti t art icolul isvorit din in ima românească a dlui Em. Ungurean publ ica t în nru l 58 al „ R o m â n u l u i / 1

In chest ia scopului u r m ă r i t nu poate fi p lurar i ta te de vederi . Că un internat uni­versitar românesc în Budapes t a este o ne ­cesi ta te şi încă arzătoare , — este o chest ie care n u poate forma obiect de discuţii . Căci n u ai cu cine să discuţi , fiind în acest p u n c t toa tă l umea românească de aceeaş părere . Da, ne t rebu ie aces t i n t e rna t în B u d a p e s t a p e n t r u fiii noştr i , t r imişi la inst i t u ţ iun i , car i în cele mai mu l t e cazuri se lup tă cu grijile t ra iu lu i de azi pe mâne .

Şi t r ebu ie să avem acest i n t e r n a t cât se poate de curând !

Apoi tocmai pen t rucă ne t r ebue a t â t de cur înd, mi-se pare că p lanul frumos al dlui Ungurean in Jorma p ropusă de d-sa — şi aci a re loc o discuţie — n u ne va duce la scopul dorit.

Eu socotesc, că u n i n t e r n a t îu Buda­pesta aşa cum l-am dori să fie, adăpost ind cel pu ţ in 1 0 0 — 1 5 0 de t iner i români , îm­preuna t cu o „mensa academica" pen t ru restul de vr 'o 100 de t ineri români , — va costa cam j u m ă t a t e milion de coroane.

Am toa tă înc rederea în dărnic ia şi în­sufleţirea Românilor din pa t r ia noast ră . Dat-ain a t â t e a dovezi, că ş t im să jertfim mul t , foarte mu l t p e n t r u scopurile genera le ale înaintăr i i noas t re cu l tu ra le . Ba, — nu odată , — r ă m â n e m surpr inş i şi uimiţi de aceas tă nobilă dărnicie a neamulu i , pe care o solicităm zilnic, în toa te unghiur i le ţări i şi pen t ru fel de fel de scopuri .

Cu toa tă aceas tă înc redere , c a to t acest optimism ex te rn n u cred, că p e n t r u inter­na tu l proiectat , am p u t e a să a d u n ă m para­lele necesare nici în 10 nici în 20 de ani.

O j u m ă t a t e de milion — pe lângă ze­cile de mii ce trebue să le cont r ibuim an de an — este u n plus, pe care cu nici o însufleţire nu-1 ma i poţi s toarce d in pungile modeste ale neamulu i românesc .

De a r fi vorba de 100 ,000 coroane, da, — a t â t nu zic că n u am p u t e a face în câţ iva ani. Dar s u m a aceas ta nu ajunge şi înfiinţarea i n t e r n a t u l u i se a m â n ă ad Ka-lendas Graecas , — fără ca în acelaş t imp să avem u n capi ta l cel pu ţ in încă oda t ă pe a t â t a — cât ne t r e b u e p e n t r u zidire •— şi pen t ru î n t r e ţ i ne rea m a r e pa r te g ra tu i t ă , sau cu preţ r e d u s a tinerimii.

Un Carnegie n u avem, care ' c u mili­oanele sale să n e scape de toa t e grijile financiare ale lup te i noas t re pen t ru lumină . Ni-se cere mul t , î n spă imân tă to r de mul t , şi avem puţ in , grozav de pu ţ in — în ra­port cu câ t ni-se cere .

In s i tua ţ ia aceas t a ni-se impune — înt re alte mul te şi m ă r u n t e — şi o econo­mie înţeleaptă şi raţională cu mijloacele noa­stre de ac ţ iune şi cu isvoarele noas t re ma­teriale, — tocmai fiindcă aces te s u n t ex­t r e m de modeste fa ţă c u exigenţe le enorm de mari ale sus ţ iner i i şi î na in tă r i i noastre .

Dacă este cineva, «cui i-se impune , să învâr tă banu l de zece or i p â n ă îl dă pe ceva şi să-şi t r a g ă d e zece ori samă, că ce face cu banu l ce i -s 'a î n c r e d i n ţ a t de îna­intaşii şi con t imporan i i generoşi , că unde să-1 plaseze cu mai m u l t folos, — că u n d e să-1 dea de azi şi uivde săi a m â n e da tu l pe mâne , sau pe poimân®. — apoi noi românii

din aceas tă ţ a r ă s u n t e m în aceas tă s i tua­ţ i e ; — îa tot cazul s i tua ţ ia aceas ta nu este p lăcută , —• dar e ageri toare de min te şi astfel urzi toare de în ţe lepciune. ' S ă r ă c i a noas t ră deci — câ tă vreme ne lasă în cele mater ia le ma i slabi — ne dă o al tă a rmă putern ică , a rma prevederi i şi a înţelepciunii , care este şi mai pu te rn ică şi mai de folos, decâ t aceea, pe care nu o avem: abun-d a n ţ a mater ia lă .

în temeia ţ i pe aceste premise, vom ad­mi te ches t iunea înfiinţărei u n u i i n t e rna t univers i tar în Budapes ta în forma l ua tă în vedere de bunu l român Emanu i l Ungurean , — n u m a i dacă n u am pu tea afla în t re bă-nişorii noştr i aduna ţ i până acum spre sco­puri publice cul tura le , nici u n ban , care să poată fi uti l izat pen t ru in t e rna tu l pro­iectat . Căci „economia în ţe leaptă şi raţ io­na lă" , amin t i t ă mai sus ne dictează, să nu secătuim la ex t rem punga dărniciei publi­cului nos t ru ; căci punga aceas ta ne t rebu-ieşte pen t ru a t â t de mul te scopuri ar­den te*) , câ t ă vreme pu tem găsi spre sco­pul dorit un isvor bogat, ga ta şi tocmai cu această menire.

Şi n u m ă măgulesc cu nici o ambiţ ie de . descoperi tor" , dacă fără să mai lun­gesc vorba, o spun, că noi avem — e te rnă fie memoria marelui binefăcător — acest isvor bogat în fundaţiunea lui Emanuil Gozsdu, ale cărei averi se află tocmai în Budapes ta şi care-şi are r ep rezen tan ţa sa tot acolo şi din care au să se distr ibue st ipendii tocmai pen t ru t iner imea noastră universi tară .

Nu am îa m â n ă raţiociniile fundaţiunii fericitului Gozsdu şi astfel nu pot să vor­besc cu exac t i t a t e matemat ică despre si­tua ţ i a fundaţ iuni i . Dar nu cred că greşesc dacă evaluez averea fnndaţ innei la circa 7 milioane de coroane, din ale cărei venite se distr ibue stipendii ia vreo 160 .000 co­roane pe an. Dacă socotim din suma ce se dă an de an pen t ru stipendii numa i 80 ,000 coroane des t inate pent ru s tudenţ i i universitari, a tunc i — socotind fructificarea ca 5 % — aceste 80 ,000 coroane cores­pund unui capital de 1 milion şi 600 mii de coroane.

Plasându-se din suma aceas ta : j u m ă ­t a t e de milion în proiectatul in te rna t , — s 'ar pu tea adăpost i în el — în schimb pen t ru stipendiile plăt i te îu bani — toţi universi tar i i s t ipendişt i ai fundaţ iuni i şi a r mai r ă m â n e a u n capital de 1 milion şi 100 mii de coroane cu un venit anua l de 55 mii coroane, din care să se acopere întreţinerea internişt i lor , care n u va t rebu i să fie g ra tu i t ă decâ t poate pen t ru j u m ă t a t e din cei primiţi , iar pen t ru o a l tă j u m ă t a t e cu plată de vre-o 4 0 — 5 0 ele coroane pe lună. . .

S t a tu te l e fandaţ iuni i n a pot să p u n ă pedeci realizării acestei ius t i tu ţ iun i nobile şi uman i t a r e . Din punc tu l de vedere al fundaţ iuni i este absolut i relevant , dacă banii votaţi pen t ru stipendii îi plăteşte ea direct la m â n a stipendiştilor s 'au îi dă to t pen t ru ei la internat. Dar va face de al tă

*) Numai câteva în pripă : Completarea gimnaziului din Brad, — internatul şcoalelor medii din Braşov, — Se­minarul din Caransebeş, — fondul de penzii al presei ro­mâne, — salvarea celor câteva sute de scoale confesionale, —- zidirile de biserici, — mesele de studenţi, etc. etc.... — Şi trebuinţei» cresc cu fiacare zi înainte.

Pag . 4 . „ R O M Â N U L ' Nr. 64-1911

par te un bine cu mul t ma i m a r e , ca [ a n ă acum. Căci va as igura ex is ten ţa t ic­ni tă , în condiţii igienice şi morale perfecte, ale rândur i lor de genera ţ i i t inere şi va în lesni greută ţ i le alor zeci şi su te de familii româneşt i , cari azi, cu sudori de sânge îşi pot sus ţ inea copiii la univers i ta te , ne mai pomenind groaza lor pe rpe tuă de a luneca­rea morală, care pândeş te în capi tală în toate unghere le după bieţii t iner i fără de căpătâ iu şi fără destulă tă r ie sufletească.

Să facem deci apel la r ep rezen tan ţa fundaţ iuni i Ini Gozsdu! S u n t acolo fruntaşii luminător i ai neamulu i nos t ru ! Ei t rebuie s ă ne în ţe leagă glasul şi să ne aprecieze j u s t a dor in ţă! — Să încununeze memor ia neu i t a tu lu i binefăcător Emanui l Gozsdu cu aceas tă grandioasă ins t i tu ţ ie de binefacere, care să-i vestească numele din veac în veac!. . .

Şi când t iner imea noas t ră îşi serbează jubi leul de 50 de ani al închiegării sale în societatea „ P e t r u Maior" , — a tunc i să ne fie da t să-1 auzim pe venerabilul prezident de onoare al şedinţei festive, pe d. Parte-niu Cosma, m e m b r u şi el în r ep rezen tan ţa fundaţiunii lui Gozsdu, —- vestind cuvântu l de bucur ie — în .numele reprezentanţei fun­daţiunii lui Gozsdu — tu tu ro r celor de faţă şi celor de d e p a r t e :

Internatul se va face! Mai m i n u n a t jub i leu nici că şi-ar pu t ea

dori socie ta tea „Pe t ru Maior!" Apelez la in ima nobilă şi la min t ea

în ţe leaptă a d-lui Emanui l Ungureanu , care a ţ i n u t să-şi ridice cuvântu l său a t â t de ponderos în aceas tă cauză mărea ţ ă , şi-1 rog să-şi p u n ă preţioasele sale s t ă ru in ţ e — dacă e s ă se facă bine u n luc ru mare — în di recţ ia ce am îndrăzni t să scot aci în evidentă .

V. tíilu.

E X T E R N E Congresul naţionalităţilor. Oficiul central

al naţionalităţilor organizează un congres al naţio­nalităţilor care se va ţine la Paris dela 16 la 20 iunie st. n. La acest congres se vor discuta urmă­toarele chestiuni :

1) Cauzele redeşteptării naţionalităţilor în se­colul al IX-lea şi urmările acestei redeşteptări. — Rapostor general d. Oh. Seignobos profesor la Sor-bona.

2) Naţionalităţile şi pacifizmul. — Raportor general d. Emile Arnaud, vicepreşedinte al Birou­lui Internaţional al Păcii.

3 ) Ferainizmul la diferitele naţionalităţi, re­vendicările şi metoadele sale. — Raportor general, d-ra Lidie de Pissarjevsky, conferenţiară la Cole­giul liber de ştiinţe sociale.

4) Mişcarea istorică automatică. — Raportor general d. Letaconnoux, agregat universitar.

5) Organizarea cooperativei naţionalităţilor psntru apărarea mutuală a drepturilor lor. — Ra­portor general d. Iacob Novicoiv.

Comitetele nationale pentru prepararea congre­sului în di ferdelele ţâri sunt invitate a redacta ra­poarte asupra acestor chestiuni de cătră specialişti.

Aceste rapoarte trebuie să ajungă înainte de 10 a,(d 1912 la Secretariatul general al Oficiului Ventral al Naţionalităţilor, care le va comunica ra­portorilor generali.

Printre membrii Comitetului executiv al Con-

„Sâ nu vinzi scump, dar să târgueşti ieftin".

Acesta este secretul succesului nostru.

Cui îi trebuiesc dar

M O B I L E frumoase, ieftine S I hune ——

greşului se găsesc dd. Emile Arnaud, Victor Berard, R. Leygue, Paul Meunier, Ch. Seignobos.

„ Courier Europhn* *

Reformele în Macedonia. Asupra acestei f-li8stinni marea revista politică „Courier Europeen" scrie următoarele:

In uurma asasinatelor care nu încetează de a avea loc în satele din Macedonia, opinia oto­mană a sfârşit prin a înţelege că ar fi locul de a se reveni asupra reformelor propuse şi întreprinse acum câţi-va ani de cătră puteri şi a căror con­tinuare a fost împedecată de cătră revoluţia din iulie. In privinţa aceasta o discuţie s'a angajat la începutul acestei luni (martie) între ziarul Mir din Sofia şi Ikdam din Constantinopol.

Răspunzând unui articol a lui Mir asupra reformelor în Macedonia, Ikdam aminteşte că s'a propus de mai mult t imp de a reforma jandar­meria, încredinţând administraţia acestei arme la ofiţeri străini, creând o şcoală de jandarmerie şi consilii deliberative locale, eare să aibe puncte co­mune cu dietele austriace.

După ziarul turc, idea descentralizării nu a fost nici odată bine înţeleasă în afară de Turcia; s'a voit să i se dea înţelesul unui fel de auto­nomie. „Prin descentralizare, noi înţelegem extin­derea puterelor autorităţilor şi a corpurilor consti­tuite din provincie, restrângerea formalităţilor ad­ministrative, dar nici decum autonomia.

Privitor la reorganizarea jandarmeriei, Ikdam respinge părerile lui Mir şi declară că jandarmeria trebue sa depindă de guvernul central pentru a putea contribui la apărarea naţ ională . Aceasta de­pendenţă va fi mai ales necesară dacă vor fi in­structori străini, căci trebuie să se bage de seamă spre a nu se lăsa ofiţeri străini liberi de a proceda cum le-ar plăcea. Este de părere că trebuiesc an­gajaţi instructori din ţările mici ca Elveţia, Dane­marca, Olanda, care nu au interese în Turcia.

* 0 declaraţie pentru tripla alianţă în ca­

mera italiană. In camera i tal iană s'a auzit în zi­lele aceste un glas până acum nemai auzit între păreţii ei.

La desbaterea bugetului ministeriului de ex­terne republicanul neapoli tan Calojanni s'a decla­rat fără nici un înconjur pentru tr ipla alianţă. Vorbirea avântată a republicanului Calojanni ca­racterizează cu mult mai tare, decât ovaţiile fă­cute — după atentatul contra regelui Italiei — înaintea ambasadei austro-ungare în Roma, apoi în oraşele Turin şi Cagliari, t ransformarea dispozi­ţiei sufleteşti a poporului i ta l ian în t impul mai re­cent. Când şi un membru a l part idului republican, care până acum întotdeauna, se entuziasma pentru republica franceză şi despre- Austro-Ungaria vorbia numai cu o adâncă ant ipat ie , luptă acum pe faţă pentru tripla alianţă, este- cea mai bună dovadă, că naţiunea italiană şi-», schimbat cu totul con­cepţia politică. Curentai domnitor în Italia s'a schimbat şi vântul nu mai bate numai într 'un colţ ci resbătându-se cu toată puterea şi-a luat calea spre Marea MediteranăJ

Italia voieşte cu orice« preţ să ajungă putere marit imă în Marea Meditertană şi în scopul acesta se simte strâns legată cu puter i le din Europa de mijloc. Legătura diplomatică a întrat în sufletul poporului.

Deputatul Calojanni. deo'arându-se fără nici un înconjur pentru t r ip la al ianţă a întrebat gu-gernul că nu va putea folosi s i tuaţ ia nouă creiata ca sa intervină în favorul italienilor din Austria. La care ministrul de externe San Giulano i-a răs­puns, că este un principiu de drept internaţional şi o normă pentru relaţiile dintre state, ca nici un guvern să nu se amestece în afacerile interne ale unui alt stat. Italia t rebuie sa pretindă, ca acest principiu spatele străine să-1 respecteze faţă do ea şi tot aşa şi Italia trebuie gă o facă aceasta faţă de alte state.

Relaţiile solide şi as ignrate de prietenie şi alianţă dintre Italia şi Aust ro-ungar ia însă nu pot să infiuinţeze acest pr incipiu.

Ministrul San Giulano în declaraţia N dat în înţelegere cu prim-ministru italian a Bpu«, i este contrar scopului, ca guvernul în timptU faţă să clarifice chestii internaţionale şi cu prin la conducerea răsboiului. Camera şi ţara TI) preţui tăcerea aceasta a guvernului impnsă de i teresül cel mai înalt al patriei. Tăcerea acea atât de mult spunătoare a mai arătat odată Im întregi, că poporul italian este una şi nestrănul în decisiuniie lui şi de data aceasta mini sperează că reprezentanţii naţiunii vor întâii mai mult lumea în credinţa aceasta.

Budgetul ministerului de externe camenl primit. I

* I Convenţie anglo-franco-italiană! CnJ

ziunea vizitei împăratului Wilhelm la Viena ŢII Veneţia ziarele din Aust r ia au scris elocvsnt ti spre regenerarea alianţei triple, exprimând i l mai mult o dorinţă "decât o convingere. In aci zi însă ziarul italian „Piccolo" publică ştirea .1 izvor autoritativ şi demn de toată încrederea',1 cale a se lega o convenţiune anglo-franco- II liană, în vederea Mediteranei, şi la care tdral şi Rusia, scopul acestei convenţii ar fi ar eiclJ peueltrarea oricărei alte puteri în Marea-Mediteiil şi întărirea influenţei franeese si englese în • vante. I

Oricare ar fi adevărul acestei ştiri, fapt M că Italia este nu fără învoirea acestor donä pita mari a pus picior în Tripolitania. I

Un precedent grav Minimul de salarii în Anglia.

Greva minorilor din Anglia a provocaţi tarea unei legi care creiază un precedent jn de cea mai mare importanţă economica ţi i cia/ă în acest s ta t : minimul de salarii la a au de aci înainte dreptul lucrătorii dela AI de cărbuni din Aaiglia. Camera comunei votat la 21 martie st. n, cu 348 voturi m 225 această lege, opera guvernului liberal ÍH quith.

Lupta opoziţiei conservatoare englese J potriva acestei reforme a fost din cele rai dârjite şi în acelaş timp purtată cu multa d vingere. Dar cu toate argumentele puternicei cari oratorul acestei opoziţii, fostul şef al M tidului conservator Balfour, le-a adus înpobtl proeetului guvernamental, legea minimului I salarii, menită a revoluţiona raporturile dia patroni şi salariaţi a fost adoptată. I

Putem spune că votarea acestei legi al nu numai un triumf al liberalilor englezi, 1 poate se vor căi odată de ceea ce au făcut I cum, dar în primul rând o victorie a SINII lismului din Anglia. I

Cu toate că cititorii noştrii cunosc In 1 generale împrejurările în care s'a votat • mul de salarii şi însemnătatea acestei legi, m totuşi să relevăm câteva fapte şi câteva 1 cari vor lămuri şi mai mult această chestii care poate că va veni şi la noi în curândlil dinea zilei. I

Discuţiunea asupra numitei legi a l foarte aprinsă şi totdeodată interesantă. Dill gumentările celor două tabere reiese că GM nul liberal a venit cu un proiect de lege • era mai mult o necesitate politică şi nu 1 primă convingerea partidului liberal, şi mail iese că partidul conservator era convins de« ce afirma când a combătut această lege. I

Primul ministru Asquith şi ministrul! externe Sir Eduard Grey, cari au luat c u » în numele majorităţei, au trebuit să facă • vărate sforţări spre a susţine eu demnitatiH guvernului. Iată, cuvânt cu cuvânt, arguiÄ principal al guvernului englez: „Nu puteifl asistăm cu braţele încrucişate la o criză • durează de aproape trei săptămâni şi carefl riclitează chiar existenţa industriei naţiouH

Să cerceteze pe

Székely és Réti fabricanţi de mobile

Marosvásárhely, Széchenyi tér nr. 4 7

Chiar în interesul lui propriu.

Alegere mare în tr| souri pentru mires

Vânzare în rate fără ridicare de pn

Nr. 6 4 — 1 9 1 2 . . ,R 0 M Â N U L "

Acesta este un argument mai mult po­litic decât economie. Rezolvarea crizei provo­cată de mineri era o ches tMvc; de existenţă nu numai pentru industria eng; ză, dar şi pentru guvernul liberal şi pentru ii,neaga Anglie! Li­beralii, văzând pericolul cei mare ee-1 ascundea greva au cedat pretenţiunilor sindicatelor mine­rilor şi au admis minimul de salarii, care tre­bue considerat ca un expedient mai mult po­litie decât economic.

Spre a salva aprrenţele dreptăţei şi spre a nu se lăsa să se vadă triumful sindicalismu­lui, Asquit şi sir Grey au afirmat, în cursul discursurilor lor, că prezenta lege oferă ga­ranţii atât pentru lucrători cât şi pentru pa­troni.

Această afirmaţiune a fost combătută cu multă energie şi cu un întreg aparat de dovez de către Balfour. Oratorul conservator a arătat legea minimului de salarii prezintă avantagii e-norme pentru lucrătorii fără a da patronilor po­sibilitatea de a'şi creia o garanţie contra lucră­torilor cari lucrează prost şi au un salariu ml nimum fixat, sub care nu vor putea fi plătiţi Balfour a dovedit că legea este unilaterală, fa­vorizând numai pe mineri.

Primul lucru pe care nu-1 admite Balfour este că guvernul recunoaşte ca un fapt egal greva minerilor, care este o pornire revoluţio­nară, căci după ce federaţiunea minerilor s'a obligat prin contract de a lucra în condiţiunile stabilite anul trecut, de comun acord cu patro nii, totuşi a declarat greva.

Fruntaşul conservator nu admite că gu vernul liberal să aducă o lege atât de avânta-gioasă lucrătorilor când această lege nu se poate justifica decât prin greva actuală, iar această grevă este ilegală, este un act revoluţionar.

In al doilea rând Balfour a dovedit că garanţiile pe cari noua lege le oferă patronilor în cazul când lucrătorul nu-şi face datoria, lu crează prost sau neglijent, deşi este de aci îna inte asigurat printr'un salariu minim, sunt nule. Nicăeri în legea votată de liberali nu se găseşte un articol care să stipuleze că în schimbul mi nimului de salarii acordat lucrătorilor patronii vor avea dreptul Ia un minimum de producţiune din partea salariaţilor.

Afară de acestea întreaga lege nu are nici o sancţiune legală serioasă. Lucrătorii vor pu­tea în oricare moment să violeze legea refuzând a lucra, proclamând greva, fără ca patronii să poată avea o sancţiune oricare ar fi ea, cât de puţin severă împotriva persoanelor lucrătorilor. Acum ca şi înainte lucrătorii vor putea declara greva şi vor putea forţa pe patroni să urce acel minimum de salarii fixat do lege.

Ultimul argument şi cel mai puternic al d-lui Balfour împotriva acestei legi a fost ur­mătorul :

„Ceeace aţi făcut pentru mineri, cari lu­crează mai puţine ore şi câştigă mai mult decât ceilalţi lucrători englezi în termen mediu, va trebui s-o faceţi pentru lucrătorii dela toate in­dustriile".

Iată, prin urmare, că legea minimumului de salarii pentru mineri a creiat un principiu pentru care sindicalismul a luptat cu îndârjire zeci de ani de-arândul şi care formează un pre­cedent grav în economia politică a Angliei. Este sigur, că în scurt timp toţi lucrătorii din An­glia vor cere o legiferare generală, care să con­sacre această măsură pentru toate industriile din Anglia. Atunci patronii vor fi nevoiţi să urce preţul produselor acelor industrii şi mărfu­rile engleze vor fi mai scumpe şi prin urmare mai slabe în concurenţa mondială.

Noi am înregistrat acest eveniment econo­mic şi social, fiindcă el constituie o însemnată etapă în lupta claselor muncitoreşti contra ca­pitaliştilor.

Bucureşti, 14/27 martie. Mlrcea Russu-.Siriaiiu.

Scrisoare din Londra 26 martie 1912.

Greva m i n e r i l o r . — Arestări ce fac vâlvă. — O scrisoare a lui Bernard Shaw. — Excepţia

Dickens. Astăzi în camera comunelor are loc a treia

citire a legii minimului de salar. Dar lumea se întreabă neliniştită: care va fi efectul acestei legi? Se va pune capăt grevei ? Toată greutatea stă acum în faptul că minerii stărue din răsputeri a se fixa în lege minimul de salar. Cifrele lor de 5 şilingi si 2 şilingi nn-s cifre mari şi nu-s lipsite do raţiun

Guvernul însă nu vrea să le admită; intro ducerea ior ar schimba spiritul legii; orice fixare în cifre ar crea un precedent neplăcut pentru gu­vern, ar inaugura — cum se exprimă un ziar: un nou capitol în drama industrială.

Aşa fiind guvernul a încercat o altă eşire din încurcătură: a spus, că va primi cifrelele de mai sus, dupăce însă minerii şi proprietarii vor cădea de acord asupra lor. In acest scop s'a convocat iarăş o conferinţă, care s'a început eri, continuându se şi pe ziua de azi. Rezultatul conferinţii nu se ştie — comunicatul oficial de aseară nu dă lămuriri. Se afirmă însă în ziare, că bună parte de proprie­tari tot nu cedează. Şi greva merge înainte şi din zi în zi suferinţa creşte, şi numărul celor scoşi din lucru se măreşte în chip îngrozitor...

* Am vorbit într 'o altă scrisoare despre unele

manifeste adresate soldaţilor. în cari li-se spunea să nu tragă, să nu ucidă pe fraţii lor grevişti. Distribuitorii manifestelor au fost condamnaţi . Dar articole cu acelaş caracter au apărut şi în ziarul syndicalist. Autorul lor d. Tom Mann, un socialist înfocat, care a lucrat mult pentru organizarea muncitorilor, a fost arestat mai zilele trecut». Şi fireşte, această arestare a făcut mare vâlvă şi a dat naştere la interpelări în camera comunelor. Intre alţii d. G. Lansburg, membru de frunte în partidul muncii, a declarat următoarele:

„Fără nici o rezervă mă unesc cu acei ce au făcut apel soldaţilor fă nu tragă în lumea ne­înarmată. Căci e un lucru laş să chemi un om înarmat să trpgă în cei neînarmaţi. ' '

#

In legătură cu chestia de mai sus a apărut în „Daily News" de ieri, o scrisoare iscălită de cu­noscutul scriitor Bernard Shaw. Scoatem *din a-ceastă scrisoare un pasaj mai caracteristic:

„Nici o crimă cunoscută legii, nu-i mai aspru pedepsită decât crima omorului.

Actul cuprins în omor este actul de a ucide o fiinţă omenească. Totuşi fiece ţară civilizată ţine, atât pe uscat cât şi pe mare, un corp de oa­meni, în adins echipaţi şi dresaţi tocmai pentru acest act, şi la ori ce prilej li se vîră cu sârguinţă convingerea, că o asemenea ucidere e cea mai sfântă a lor datorie. Noi acum mergem atât de departe, încât facem o lege prin care cineva poate fi acuzat şi supus la pedepse ruinătoare, dacă a fost găsit vinovat de a fi cerut membrilor acestor forţe a se abţinea dela o asemenea ucidere. Sub această lege ori ce predicator creştin, ori ce editor al Bibliei, operilo lui Tolstoi sau Sartor Rcsartus a lui Carlyle sau ori ce pictor-decorator. care scrie sus a şeasea poruncă pe zidul unei biserici în faţa soldaţilor, poate fi acuzat şi pedepsit.

« In t ro sală din muzeul Victoria and Albert,

s'a deschis pt'titrn o vreme şi cu prilejul centena­rului o expoziţie Dickens: sunt aci portrete, ediţii felurite din operile lui, manuscripte, scrisori şi al­tele — fărâme din sufletul unui mare scriitor. Şi dacă l'ai citit şi ţi-e drag, toate aceste îţi vorbesc într'o limbă a lor tainică, şi cu nespusă evlavie treci şi te uiţi la ele. Manuscrisele mai multor lucrări aşezate la rând — nişte caete voluminoase, grele, prinse în coperţi de carton tar i ; cer-cetându-le cu luare aminte un lucru te isbeşte: scrisul operelor din tinereţe nu prezintă multe

ştersături; rândurile fug înainte apăsate, cu mici înflorituri... Df. r pe cât înaintează în vârstă pe a-tâ ta ştersăturile şi îndreptările se înmulţesc, pe a-tâ ta grija d-j ceeace vrea să spue lumii îl stăpâ­neşte mai mult. într 'un colţ e acolo şi romanul neisprăvit: The mystery of Edwin Drood.

Pe însuşi vech ul pupitru ce aparţinea lui Dickens stă romanul, şi-i deschis la pagina scrisă cu o zi înaintea morfii. Cu deosebită mişcare su­fletească prind a descifra câteva rânduri, în cari acela ce se afla în ajunul morţii, cânta tocmai farmecul vieţii pământeşt i :

„O strălucită dimineaţă luceşte pe oraşul vechiu. Antichităţile şi ruinele sunt neîntrecut de frumoase, cutare iederă licărind la soare, şi cu bo­gaţii pomi legănându-se în aerul îmbălsămat. Schimbări de lumină glorioasă din crengile mişcă­toare, cântări de păsări, mirezme din grădini, pă­duri şi câmpuri..."

] ) . Lnrungn.

Glume La tribunal: — D-ta eşti dat în judecată că ai încuviin­

ţat în stabilimentul d-tale jocuri de noroc. — Jocuri de noroc! domnule prezident, eu

protestez: toţi domnii aceştia înşelau.

într'un salon: — Ei, da, doctore, ştii că confratele d-tale

Z. se laudă mereu că are mai mulţi bolnavi ca d-ta ?

— E adevărul curat... fiindcă, eu îi vindec pe ai mei mai repede!

Cronica femenină O întrebare despre lux.

Iubite cetitoare!

Rar se mai află cuvânt, care să se bucure de atâta „autoritate" ca şi cuvinţelul „lux". El e purtat din gură 'n gură, despre el s'a scris şi se scrie prin ziare, reviste, astfel, că, deşi cu­vântul in sine a devenit banal, punerea lui în praxă, a făcut — progres. Şi cu durere trebuie să recunoaştem, că mai ales la noi românii, luxul a luat un avânt, peste puterile noastre, în raport cu starea materială. O parte conside­rabilă din femeile noastre şi-au uitat de suflet, de inimă, de misiunea aleasă şi frumoasă dată femeii şi nu găsesc plăcere, decât în toalete, pălării etc. — De unde vine imboldul acesta neînfrânat pentru lux ? Cine e factorul, care mână femeia pe cărarea acestei prăpăstii? E ne­ştiinţa, superficialitatea femeii, sau ce?

Despre aceste, discutam cu o prietină, zi­lele aceste. Şi părerile noastre, până acum ace­leaşi, la întrebarea „Cine o factorul, care mână femeia pe cărarea acestei prăpăstii?" — s'au deosebit. Una acuză pe „bărbat", ceialaltă pe

femeie". Iată de ce prima, u susţinea că bărbatul

ar fi cauza luxului. Bărbaţii nu caută adevăratul frumos la fe­

meie, ei frumosul bătător la ochi, frumosul arti­ficial. Aci e greşala. Femeile gătite, uşuratice, sunt totdeauna căutate de bărbaţi, pe când cele virtuoase, nu numai că sunt nebăgate în seamă, dar sunt chiar batjocurite. Pe bărbaţi, şiretlicurile, apucăturile cochete îi farmecă, pe când neîndemânarea celorlalte în astfel de meşteşuguri îi lasă rece. Iar femeia mânată de imboldul propriu femeiesc „să placă", face cât numai poate să fie frumoasă, prin găteli scumpe şi câte şi mai câte nimicuri şi întorsături ra­finate.

Acum se întâmplă răul cel mare. Femeile cu destulă tărie sufletească se retrag, dar ră-

Pentru sezonul de primăvară au sosit n o u t ă ţ i l e în tot felul de p ă . l ă r » i i , e p a v a t e , a l b i t u x > i , £ ? u -l er»e , o i o p a p i , precum şi f j l i e t © de o ca l i ta te de recunoscu t de b u n ă pentru b ă r b a ţ i , d a m e şi c o p i i , cari le p u n la dispoziţia m. st. cumpără tor i .

Pe acela care ne sprijineşte îl sprijinim şi noi.

M A N N H A R D T J E urmaşul lui LE1TNER. LAZÁK

OR ADE A-M AR E (Nagyvárad) strada Zöldfa nr, 13, Telefon 695.

P a g 6. „ R O M Â N U L " Nr. 6 4 - 1 9 1 2 .

mân cele mai slabe; ^ovăiesc între da şi nu, apoi cad în mreaja femeilor-păpuşi. De aceea bărbaţii hotăresc mult asupra lucrului, ei îl spri-jinesc prin faptul arătat, ei pregătesc drumul luxului, fiindcă nu ştiu preţui şi afla adevăra­tul frumos în femee. Aşadară bărbatul e facto­rul ce mână femeia pe cărarea acestei prăpăstii afirmă A.

Să vedem acum ce zice B când susţine, că „luxul depinde numai şi numai dela femee".

întâi de toate, e de aceiaşi părere cu A, în ce priveşte descrierea femeii-păpuşe, dar nu şi mai departe. — B adevărat că bărbaţilor (sunt şi excepţii) le place mai mult felul acestor femei, însă — după cum afirmă B — numai artificial, după cum sunt şi ele. Tipul bărba­tului descris de A, e drept că-1 întâlneşti în so­cietate, dar şi aci, femeia e vina. Dacă femeia ar dispreţui podoaba locului, bărbatul ar găsi a-devăratul frumos, căci lumina orbitoare a su­perficialităţii s'a dus, lăsând loc adevăratei fru­museţi care e — „virtutea femeii". — Căci după cum spune B, de-ar exista virtute în inima fie­cărei femei, lux n'ar fi. Fiind-că luxul e pur şi simplu, un şiretlic al femeii lipsită de cali­tăţi mai înalte şi frumoase. — Sufletul unei fe­mei adevărate, e o enigmă, în care numai cău­tând găseşti şirul de comori ascunse. Iar o ast­fel de femeie, cu suflet şi inimă aşa de preţi­oase, nu umblă după artificialul luxului, nu vrea să placă prin „spoială", ci prin „eul" ei. — De aci urmează că, lucrul depinde numai dela femeie şi voinţa ei", susţine B.

Acum, după-ce am dat în rezumat ambele păreri, las să urmeze, răspunsurile stimatelor cetitoare, dacă „luxul depinde dela bărbat sau dela femeie ?" Şi ce trebue să facem, să cură­ţim acest rău dintre noi ori de unde ar veni el ?

Mafir.

Situaţia politică in România In România, de câtăva vreme, situaţia politică

este foarte încordată. Se ştie că de mai mult timp partidele de opoziţie s'au retras din parlament, por­nind o vie agitaţie politică pe cale de întruniri pu­blice. Principala temă pe care se dă lupta este aceea a tramvaelor comunale.

Iată pe scurt în ce constă această chestiune. Sub trecutul guvern liberal s'a constituit o societate care în asociaţie ru, primăria avea să ia în exploa­tare liniile de tramvai din capitală construind pe lângă cele actuale o reţea nouă foarte bogată.

Asupra acestei societăţi actualul guvern a ri­dicat obiecţia că pe deoparte primăria fiind pe lângă acţionară şi proprietară a solului, nu este îndea­juns răsplătită numai cu proporţia cc i-s'a atribuit de cătrâ legea de înfiinţare a societăţii şi că trebuie să i-se dea o redevenţă separată. Iar pe de altă parte a mai, pretins că trebuie să se acorde comunei o despăgubire specială pentru vechia reţea de linii care o aduce societăţii.

Acţionarii societăţii însă susţin că primăriei i-s'au oferit avantagii destul de mari pentru tot aportul ei faţă cu restul acţionarilor.

Ncputându-se ajunge la un acord pe cale paci-nică guvernul a desfiinţat prin lege societatea comu­nală alcătuind statute noi.

Pentru acest motiv acţionarii s'au adresat tribunalului, care a declarat aceasta lege de necon­stituţională.

Paralel cu această opoziţia a pornit o cam­panie foarte acută de întruniri însoţite de mani­festaţii de,alt fel pacinice.

Toate acestea fac situaţia guvernului destul de dificilă şi de aci diferite svonuri de criză.

Nodul chestiunii stă însă acuma la Curtea de Casaţie la tare ministerul de interne şi primăria au recurs împotriva sentinţei tribunalului căreia i-se contestă dreptul de a judeca constituţionalitatea legilor.

Procesul înaintea înaltei Curţi de casaţie se dezbate de două zile şi sfârşitul lui se aşteaptă cu nerăbdare.

In orice caz este probabil că dacă actualul partid nu se retrage, cel puţin va urma o nouă formaţie ministerială.

Din Valea Carasului Nouă cale ferată

Referitor la trenul Vârşeţ-Valea-Caraşului dela societatea economică şi de cetire din Vărădia pri­mim ştirea, că comunele din comitatul Timiş sunt în tratative în chestia trenului proiectat şi una după alta votează sumele trebuitoare. Aşa Voivodinţul 50.000 cor., Costa 100.000 cor., Vărădia 150.000 cor., cu rezerva că la trebuinţă vor ridica sumele sus amintite, Cudriţul 100.000 cor., Marcoveţ 3.000 cor. Aceste sume destul de frumoase arată interesul şi însufleţirea comunelor, dar arată şi aceea că înaintarea modernă ce lipsă mare are de acest mijloc comunicator.

Exemplu de laudă a arătat comuna Coştei, unde la început au primit planul de tot rece, aşa, încât şedinţa generală primă referitoare la calea ferată s'a ţ inut fără rezultat. A succes însă condu­cătorilor comunei a lumina poporul sedus de unii, cari numai interesul propriu fau căutat — şi la şedinţa ţ inută din nou în cauza trenului a ieşit în­vingătoare, votându-se suma de 100.0000 coroane. E de laudă comuna Cudriţi, care punându-şi în cumpănă toate puterile ei materiale, cu cel mai mare zel se luptă pentru înfiinţarea trenului — şi a votat o sumă care într 'adevăr arată gradul de cultură şi simţul de înaintare a poporenilor ei.

Cu durere e de constatat, că nu aşa stă lucrul în comunele din comitatul Caraş-Severin. Focul de paie arătat la început s'a stins şi a rămas con­servatismul obicinuit. Nu e mirare ! Căci nu nu­mai fruntaşii comunelor, ba chiar factorii comite­tului lucră cu tot posibilul contra trenului aces­tuia. Şi pentruce ? Pentrucă iniţiativa a fost a co-mitatuluiTimiş şi poate că nu e pe placul şi voia societăţii căilor ferate austro-ungare din Oraviţa.

Când conducătorii comitatului Caraş-Severin au văzut că lucrul e serios şi că comunele Mer-cina şi Vrani nu numai că voiesc a avea tren, ba chiar şi ajutorarea materială au promis'o, nu au voit a se arăta pe faţă şi ca aceste comune să nu vadă ghiarele mâţei leşată în sac. au plănuit o cale ferată nouă, care ar pleca dela Iam şi ar avea o legătură prinVaradia cu Cacova. Li-s'a pro­mis comunelor, că aceasta linie nu le va cauza nici o greutate materială, aşa aşteaptă comunele acestea porumbul fript sau mai bne zis calea fe­rată care nu costă bani. Se înţelege că toată pro­misiunea e numai o tragere de şach, ca să îm-pedece înfiinţarea trenului proiectat pe Valea Carasului.

Pe această cale atragem atenţiunea comu­nelor interesate din corn. Caraş-Severin, că se fie cu băgare de seamă, ca să nu rămână afară din comunicaţia proiectată, căci e de crezut, că vor urma zisei: „între două scaune vor şedea jos", rnai bine zis, dintre două trenuri vor merge pe­destră...

Atâta le putem aduce la cunoştinţă că comu­nele din com. Timiş sunt gata a face trenul şi fără comunele din com. Caras şi poate mai uşor, căci nu e lipsă de aşa multe poduri şi nu e silit a trece prin teritorul com. Carasului.

E de dorit ca comunele acelea să se declare odată pro ori contra, ca chestia aceasta să nu su­fere amânare.

După cele ziee, mult nu putem aştepta ori

nimic, dar cu drept dorim declaraţia, că voesc con-tribuirea în bani ori nu la trenul proiectat, căii cu bunăvoinţă încă nimenea nu a edificat cale ferată. Din partea noastră proiectul nou sau legă­tura Jam—Cacova e un prunc mort născut.

Insă îi vom felicita dacă vor fi în stare a aduce Ia viaţă pruncul mort, căci noi suntem prie­teni înaintărei şi fiindcă comuna Vărădia e cria dintre cele mai alese în proectul nou, aşa putem spune că noi cu cea mai mare bunăvoinţă primim proiectul com. Caraş-Severin dar bani pentru el nu avem.

Unul din partea locnlui.

Pentru mântuirea unei scântei de lumină românească.

Când păr inte le George Maniu din Nima ne-a adresa t scrisorile sale pline de mişcă­toare încredere în generos i ta tea neamului său, spre a face apel pen t ru mântu i rea şcolii confesionale din parochia sa, a avut deplină d rep ta te .

„Nu sunt liniştit, până nu voi aduce h cunoştinţa neamului românesc starea tristă în care se află şcoala noastră, cugetând că a da dumnezeu şi se vor îndura să sară în ajutorul nostru", zicea vrednicul preot, convins că acest neam n u va t rece cu vederea glasul unor bravi români , care în mijlocul une i regiuni b â n t u i t ă de cea mai desfrânată furie a duş­manilor, ţ in de 16 ani cu toa te jertfele o şcoală pe care n u voesc în nici un chip să o părăsească ; ^dar pe care n u o mai pot men ţ ine n u m a i cu propriile lor puteri.

Glasul păr in te lu i din Nima de astă-da t ă a fost auzi t şi spre onoarea tineretului nos t ru univers i tar fie zis acela care ne dâ prilej de a t r imi te bunu lu i preot aceasta veste, este un s t u d e n t univers i tar .

Ia tă scr isoarea ce pr imim dela acest inimos t ână r .

Stimate B-le Director!

Aflând din preţuitul d-v. ziar apelul miş­cător al părintelui Gheorghe Manu din co­muna Nima (com. Solnoc-Doboca), am luat iniţiativa de-a colecta în oraşul Turnu-Severk pentru mântuirea şcoalei periclitate din comuna susnumită; considerând, că în o chestiune, care

•atinge în mod aşa de hotărîlor soarta nea­mului, toţi românii trebue să-şi întindă m&m de ajutor. Am onoare d-le director a vă tri­mite lista de subscripţie şi suma colectată k 116 lei 60 bani rugându-vă să binevoiţi a tri­mite aceasta sumă la locul de destinaţie şi a publica în preţuitul d-voastre ziar numele do­natorilor şi acestea rânduri; prin ceea-ce sper că exemplul nostru va afla răsunet în toate culturile locuite de români.

1.-Severin, la 16 martie 1912.

Cu deosebită stimă: Iacob Cornea,

student în farmacie.

Frumoasa faptă a d-lui Iacob Cornea si a generoşilor donatori , cari şi-au dat obolul p e n t r u a m â n t u i de înstrăinare pe feciorii bravilor român i din Nima vorbeşte dela sine.

P e n t r u noi, ea are o semnificaţie cu mu l t ma i îna l tă şi pen t ru motivul, că ini­ţ ia t iva ei vine dela u n tînăr universitar,

G O N D A Stabiliment de vestminte A A i

T I M I Ş O AR A-C E T A T E , STRADA HUNYADI nr 7. Cea mai mare casă de tot felul de vestminte pentru bărbaţi, copii şi fetiţe.

Secţie pentru comande după măsură. Pănuri originale engleze. Preturi ieftine. Telefon 451.

Pag. 7.

ila un reprezentant al genera ţ ie i de m â n e , dovedindu-ne astfel înal tele s en t imen te ale tineretului de azi care stie uni vorba cu

Le mulţumim noi, pen t ru fapta lor şi ii asigurăm că bravii poporeni din Nima nu-i vor uita.

Iată lista donatorilor. Copie după lista de subscripţie nr. 2: Ap. Marinescu, Bengulescu, Bârdeanu, St. Gh

BegNBg, I. Oreviceanu, Liciniu Blaga. T. Nadolci, St Stănoiu, C. I. Cameniţă. S. P. Stănoiu, Bucur D., Mandea Severin. I. Sitarn, Bucur Ioan, At. Graur, Curiţa câte 1 leu.

S. Blaga 2.50 lei. Paschiavici, Cătina Virgil, Barantiş, V. N. Netta. Boloiceanu, I. D. Teodorescu elte 50 bani. A. Cristescu 60 bani.

Total lei 22.10

Virgiliu N. Netta

Copia listei de subscripţie. Ludovic Anton, Apostol Anastasiu, A. D. Da-

nianoff, P. F. Fagbălteanu, T. Joanide, V. Chiriac, IBoceanu, Ilariu Isvoranu şi dr. G. Morariu câte 5 lei; M. Anastasiu, D. Bungheţianu şi R. Fra-•uovici câte 3 lei; D. Sbenghe, Lt. Spureanu, Í Cernătescu, Al. Anastasiu, I. St. Paulian, Căp. G Protopopescu, M. Kivu, N. Creţeanu, C. Gardá­imra, I. Virt şi dr. I. Slavici câte 2 lei; N. N.,

\ Un anonim, Cap. Popeanu, M. Stancovici, D. Co-rara, Căp. Hergot, N. N., Lt. Dragomirescu, I. To-nan, I. Hawliu, R. Hawlena, I. Bachmann, 1. Freund, I. Tănăsescu, dr. M. Bodui, Căp. I. Bădescu, lilaeob Cornea câte 1 leu; N. N., A. Kivu şi I. Dornberger câte 50 bani.

Total 94 lei 50 bani. Iacob Carnean,

student în farmacie. T.-Severin, la 16 martie 1912. Totalul subscripţiilor anterioare 74 lei 40 bani' Total general 191 lei.

Răsboiul italo-turc Un nou demers al Rusiei

în favoarea păcei.

Roma. — „Gazet ta del Popolo" e in­formată din Paris, că minis t ru l de ex te rne al Roşiei, Sassanow a făcut nou i demersur i pe lângă marile puter i în vederea închee-rei păcei între Italia şi Turcia .

Prin noua sa notă , Rus ia propune, ca marile puteri să facă noui in te rvenţ iuni la Constantinopol presionând chiar asupra Porţii otomane ca Bă p r imească condiţiu-nle propuse de Italia.

Se zvoneşte că mari le puter i au pro­va, ca vor studia propunerile Rusiei nu­mi dintr'un punct de vedere şi a n u m e daci. acestea sunt în conformitate cu prin­cipale neutralităţii pe cari t r ebue să le piitreze marile puter i în războiul dintre lUlia şi Turcia.

Dealtfel, puterile nu văd cu ochi buni acest nou demers al Rusiei, prin care a-teaita vrea să-şi câştige un rol important , utal de împăciuitor.

Băsvrătirea a 400 oameni de sub comanda lui

Suleiman paşa.

Roma. — Agenţia Ştefani află din Aden, hţi ştirile primite din Hodeida, că 400 oameni •k comanda lui Suleiman paşa, cari an luat parte ti timpul din armă la un atac nefericit în contra hi Said Idrisi, s'an răsvrătit. Suleiman a trebuit

Avem onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că In Arad, strada Lujza nr. 3. (Din 1 Mai in tirada R & O M Y ar. 22 aia deschis

să-i ameninţe că va trage în contra lor cu tunul spre a-i sili să se supună.

Incidentul turco-austriac. Constantinopol. — Ancheta asupra incidentu­

lui dela Bojana a stabilit, că comandantul vapo­rului austro-ungar n'a ţ inut seamă de semnalele de avertizare turceşti, astfel că, după instrucţiunile autorităţilor, vasul trebuia să fie bombardat.

Demersul puterilor la Constantinopol.

Paris. — Agenţia Havas află dintr'un isvor particular londonez că Puterile continuă un schimb de vederi privitor la modalitatea demersidui de fă­cut la Constantinopol, după cum s'a făcut şi unul la Berna.

Acest demers e mai urgent din cauza opini-unei publice italiene, surescitată în momentul de faţă şi care împinge guvernul a ordona o acţiune navală mai energică în contra Turciei.

I N F O R M A Ţ I U N Arad, 30 Martie n. 1912.

Mersul vremei Buletinul institului metereologic anunţă schim­

bare în temperatură, pe alocurea la nord şi vest ploi. Prognostic telegrafic: frig, la nord şi vest ploi. Temperatura la amiazi a fost de 10'5 C.

Bursa de cereale din Budapesta (După 50 klgr.)

Grâu pe aprilie Cor. 11'29 „ „ maiu „ 11'30 „ „ octomvrie . . . „ 10'66

Secară pe aprilie . , . , „ 10.02 „ „ octomvrie . . . „ 9.80

Cucuruz pe maiu . . . . „ 8'73 Cucuruz pe iulie . . . . „ 8'67 Ovăs pe aprilie . . . . „ 9'61

. „ octomvrie . . . . 8'32

Pentru numărul de Paşti al „Românului". Rugăm pe colaboratorii noştri să grăbească cu tri­miterea manuscriselor pentru numărul nostru de Paşti .

Personale. Domnului colonel i. r. Iovescu, domiciliat în Graz, i s'a dat titlul şi caracterul de general-major.

Felicitări! Convocarea sinodului ordinar anual al

arhidiecezei gr. or. rom. Ioan, din îndunarea lui Dumnezeu arhiepiscop al bisericii ortodoxe ro­mâne din Transilvania şi Mitropolit al Românilor greco-orientali din Ungaria şi Transilvania. Iubitul cler şi popor al archidiecezei noastre transilvane ; iubiţilor şi onoraţilor deputaţi la sinodul archidie-cezan : dar şi milă dela Dumnezeu Tatăl şi Dom­nul nostru Isus Christos.

Având în vedere 89 si 90 din statutul organic, convocam şi prin aceasta declarăm de con­vocat sinodul ordinar anual al arhidiecesei noastre transilvane, în biserica catedrală din Sibiiu pe dumineca Tomei adecă 1/14 aprilie a. c. la 9 ore antemeridiane, când se vor începe ritualele bi­sericeşti, iar după acestea va urma deschiderea si­nodului în localul designat spre acest scop.

Sibiiu, la 15 martie 1912. Ioan Meţianu m. p. arhiepiscop şi mitropolit.

Sănătatea regelui Carol. „Monitorul oficial" român publică următoarele: „M. Sa regele Carol fiine indispus, în urma unei uşoare suferinţi de ficat, neînsoţită de febră, este obligat să rămână în pat câteva zile".

La încheierea ziarului primim ştirea îmbu­curătoare, că M. Sa regele Carol este deplin să­nătos.

Militare. Sunt comandaţi la şcoala de tir a armatei austro-ungare următorii ofiţeri români: ca profesor la cursul de instrucţiune d. căpitan Xenofon Roman, dela regimentul 63 de infanterie; ca ofiţer de instrucţiune d. locotenent Mihaiu Stoica, dela regimentul 25 de infanterie; ca ofiţeri sub­alterni la detaşament domnii: locotenent Ioan Ol­tean dela reg. 18 şi locotenent Aurel Suciu dela reg. 61 de inf.

Societatea română ortodoxă jubilară impe­rială pentru zidirea unei biserici şi înfiinţarea unei comunităţi creştine (Löwelstrasse 8.) a trimis tu­turor românilor din metropola austro-ungară ur­mătorul anunţ : Avem onoarea a vă face cunoscut programul sfintelor oficii ce vor aveau loc în „Ca­pela română" (I., Löwelstrasse 8.) în Săptămâna Patimilor şi în dumineca Paştilor şi a vă învita să luaţi parte la ele împreună cu toţi credincioşii comunităţei noastre: Programul: In sf. duminecă a Floriilor (31 martie n.): Liturgie, sfinţire de obiecte închinata capitalei şi parastas pentru re-pauzaţii ctitori şi binefăaători ai societăţei noastre (ora 10 şi jum dimineaţa); In sf. joi a Patimilor (4 april n.): Priveghere (denie), cele „12 evanghelii" (ora 7 seara); In sf. vineri a Patimilor (5 april n.): Vecernia, „Punerea în Mormânt", predică de­spre Mărturisire şi sf. Cuminecătură, mărturisirea credincioşilor mici şi mari (ora 4 p. m.); In sf. sâmbătă a patimilor (6 april n.): Sf. liturgie şi cuminecătura credincioşilor (ora 8 dimineaţa) şi In sf. duminecă a Pastelor (7 april n.): Sf. înviere şi liturgia (ora 10 dim.). Comitetul.

Corpul învăţătoresc dela şcoala comunală din Racoviţa (com. SiDiiu) aranjează producţiune tea­trală împreunată cu cântări în în 8 aprilie n. a. c. (a doua zi de Paşti) în şalele de învăţământ, începutul la orele 7 şi jum. seara. Venitul curat e destinat pentru scopuri filantropice. Programul: „Răsunetul Ardealului" cor bărb. în 4 voci. „Ruga dela Chiseteu" comedie poporală cu cântece. „Să mergem" marş, cor bărb. în 4 voci. „Nunta ţiga­nului" comedie originală. După producţiune ur­mează dans.

Ciaricov, fostul ambasador rusesc la Con­stantinopol, a fost distins de sultan cu marele cordon al ordinului „Ozmanie" cu d amante, iar soţia sa cu marele cordon al ordinului Sefakat asemenea cu diamante. Iată deci că gălăgia despre disgraţie s'a dovedit a fi o fabulă pentru cei creduli.

„Dog's meat.... a delicaey in Budapest". Sutele de mii de coroane cheltuite de stăpânirea maghiară şi de particulari pentru „informarea străi­nătăţi i" nu voesc nici decum să aducă rod. îndă­rătnica aceea de străinătate nu se lasă convinsă cu nici un preţ despre „cultura" milenară a des­cendenţilor lui Arpad. Deunăzi iarăş, o revistă de specialitate din Anglia, organ al unui sindicat al măcelarilor, anunţă, sub titlul de curiositate, că la Budapesta cea mai nouă delicatesă e carnea de câne („dog's meat is the latest table delicaey in Budapest") şi pentru a linişti pe cei simţitori dintre cetitori, li aduce aminte, că strămoşii maghiarilor se nutriau, la venirea lor din Azia, cu carne crudă tocată sub şeaua, deci e plausibil dacă au şi acum gusturi deosebite şi extra-europene. — Dar cei atinşi to-tuş, nu vreau să 'nţeleagă.

Ca tas t ro fa t u r i ş t i l o r Vionezi . Se telegra-fiază din Puchberg că, cu trenul sosit ieri dimi­neaţă din Viena au sosit acolo numeroase rude de ale turiştilor cari au fost viotime ale avalanşei de zăpadă de pe muntele Sidineeberg.

La identificarea cadavrelor s'au petrecut scene sfâşietoare.

Au sosit de asemenea şi numeroşi membrii ai diferitelor societăţii de turişti, cărora aparţineau victimele.

Automobil căzut în prăpastie. Din Toulon vine ştirea, că un automobil în care se găseau scriitorul Georges d'Esparbés şi încă doi călă­tori a căzut într 'o râpă adâncă lângă Flassans. Toţi călătorii sunt r ăn i ţ i ; starea şoferului e des­perată.

Un salon de modă pen­

tru bărbaţi şi femei : : aranjat după cerinţele mode rn t .

In u r m a experienţelor noas t re câşti­ga te în Budapes ta şi Viena şi 5 ani în Ber l in s u n t e m în p lăcu ta poziţie de a sa­tisface pretenţ i i le cele ma i mar i a onor. public. Recomandându-ne în a t en ţ iunea on. public, sun tem cu deosebită s t imă:

Weinhardt és Horváth.

Pag. 8 „ R O M Â N U L " Nr. 6 4 - 1 9 1 2 .

Reşediuţa episcopească gr.-cat. din Gherla. Oraşul Gherla în şedinţa extraordinară ţ inută în 29 martie a desbătut cererea P. S. Sale episco­pului dr. Vasilie Hossu pentru cedarea unui teri-tor potrivit pentru zidirea reşedinţei episcopeşti gr.-cat. Reprezentanţa a cedat pentru totdeauna, cu drept de proprietate, un intravilan potrivit a-tâ t pentru zidirea reşedinţei episcopeşti, cât şi pentru o catedrală, teologie şi pedagogie.

Confe r in ţă militară. Luni 19 c. d. că­pitan Stergeanul, comandantul fortului Tunari, în România îşi va dezvolta la orele 2 d. a., în amfi­teatrul şcoalelor de artilerie, geniu şi marină din Bucureşti, interesanta d-sale conferinţă: Educa-ţiunea ostăşească şi spiritul vitejesc.

Budapesta are, după recensământul dela 1910, suma de 880.371 locuitori, şi anume 8 6 3 7 3 5 de populaţiune civilă, şi 16.636 militari. Creşterea a fost, în cei 30 ani din urmă, aceasta :

t 7» 1880 270.685 89.866 33.2 1890 491.938 131.387 36.4 1900 716.476 224.538 45.6 1910 863.735 147.259 20.5 Dintre cei 863.735 locuitori sunt 433.604 băr­

baţi şi 446.767 femei; substrăgând soldaţii, nu-liiărul femeilor e aproape cu treizeci de mii mai mare decât 8.1 bărbaţilor.

După religiune sun t : romano-catolici 526.175 greco-catolici 9.428 reformaţi 86.990 evangelici 43.562 greco-orientali 6.962 unitari 2.120 izraeliţi 203.687 de altă confesiune 1.447

După naţionalitate, fluctuarea a fost în ul-zece ani acesta:

1900 % 1910 % Maghiari 578.458 79.0 756.070 85.9 Germani 104.520 14.3 78.882 9.0 Români 1.299 0.2 2.777 0.3 Slovaci 25.168 3.4 20.559 2.3 Ruteni 176 0.0 242 0.0 Croaţi 2.148 0.3 2.796 0.3 Sârbi 2.731 0.4 3.972 0.4 Cehi 5.885 0.8 5.003 0.6 Poloni 7.704 1.0 5.782 0.7 Alţii 4.233 0.6 4.488 0.5 Laolaltă: 732.322 100.0 8X0.371 1Ö0.Ö

E tristă, pentru cei interesaţi, scăderea ra­pidă a numărului elementului german. Dacă con­tinuă astfel, în 20 ani nu se va mai găsi nime care să îndrăsnească a mărturisi câ are ca limbă maternă limba lui Goethe.

Catastrofă minieră din America. După ştirile sosite din Elnefield, au fost îngropaţi în mina de cărbuni din Beli 110 lucrători, şi de oarece toate ieşirile sunt în flăcări nimeni nu se poate apropia de mină pentru a încerca salvarea nenorociţilor lucrători. De altfel, sunt temeri că a ceşti a au murit.

Dintre toţi minerii cari au fost închişi într 'o mină de cărbuni, în urma unei explozii, numai 10 au fost salvaţi şi 4 cadavre au fost scoase. Nu mai sunt speranţe de a putea salva pe cei rămaşi încă îu mină.

Se confirmă că 82 dintre minerii închişi în galeriile minelor au murit.

Demoastraţie contra ţarismului. In Praga a avut loc o întrunire de protestare convocată de p a r t d n l ^ocial-democrat, în contra depârtărei şi inchidereî a 54 deputaţi din prima Dumă. Au azi-stat mii de persoane.

Au vorbit deputaţii Jaros şi Masarik, cari au vorbit cu pasiune contra absolutismului din Rusia.

Apoi a vorbit fostul deputat din Dumă Be-Irn^ov care a fost în Siberia de unde a fugit. Ora­torul a descris suferinţele celor 54 deputaţi şi a comunicat că doui dintr'înşii au murit în urma maltratărilor suferite iar unul a înebunit.

Reprezentantul guvernului a interzis lui Be-lusov să vorbească în limba rusă şi acesta îşi con­t inuă discursul în limba poloneză.

Referatul a fost tradus de un student po­lonez.

După aprobarea unei rezoluţii în contra ţa­rismului s'a format un cortegiu care s'a dizolvat apoi în faţa căminului muncitorilor.

0 moarte în împrejurări tragice. Din Praga vine ştirea, că d-rul Max Huber, asistent de clinică a murit aci în împrejurări tragice. D-rul Huber trecuse toate examenele în mod excelent şi urma să fie promovat doctor cu distincţie împără­tească. Max Huber s'a îmbolnăvit însă, şi pentru că nici o speranţă pentru salvarea sa nu mai exista, s'a grăbit actul promovărei şi Huber a fost pro­movat pe patul de moarte.

El şi-a exprimat şi dorinţa de a se căsători cu logodnica sa, dorinţă care i-a şi fost îm­plinită.

Ieri dimineaţă d-rul Max Huber a încetat din vieaţă.

Oraş ajuns în concurs. In contra oraşului Skopin din Rusia, acţionarii „băncii orăşăneşti" din acel oraş au făcut arătare criminală pentru faliment fraudulos, pe motiv, că oraşul ar fi înşelat această bancă, — ajungă şi ea la faliment, — cu 14 milioane ruble. Depunerile făcute la aceasta bancă au întrecut suma de 15 milioane ruble, depuneri în partea cea mai mare a unor biserici şi mănăstiri . Aceste depuneri au perit. Partea cea mai mare a lor a fost folosită de oraş. care a su-praveghiat institutul. Oraşul acum a avizat toţi creditorii, că e insolvent, argumentând cu aceea, că proprietăţile nu le poate pune la vânzare, deoarece atunci nu mai are din ce să se susţină. Atât de­ponenţii, cât şi ceialalţi creditori au cerut tribu­nalului ordonarea concursului în contra oraşului şi la caz că tribunalul 'va -jordona concursul cerut, oraşul va fi în o stare unică în felul ei, având cre­ditorii drept să se amestece în toate afacerile ora-şulri începând dela administraţie. Vor avea dreptul să dispună că ce sume să se ieie în budget şi că cui ce să i-se plătească, cu un cuvânt vor putea procede faţă de oraş, ca şi faţă cu ori-şi-care simplu creditor.

Cum se învaţă îu Statele-Unite surzii să „vadă" sunetele! Robert H. Moulton devenit surd la etatea de 10 ani, n'a fost totuşi împedecat de a urma cu succes la universitatea din „Columbia".

El a scris apoi multe opere comice, dirigind chiar punerea în scenă şi repetiţiile. Tot dânsul a imaginat acum ingeniosul metod de a învăţa pe surzi să vadă sunetele. Se începe prin educaţia pi­păitului. Mai întâi, cu ajutorul unui instrument în contact cu degetele, elevul prinde deosebirea dintre un sunet gros şi altul subţire. Apoi gâtul profesorului înlocuieşte instrumentul, şi elevul în­vaţă a simţi prin pipăit deosebirile de vibraţi^ ce caracterisează diferitele vocale.

In sfârşit, graţie unei stăruitoare educaţii a atenţiei, vederea este obişnuită a zări transformă­rile succesive ale sunetului, caracteristice fiecărei consoane.

0 catastrofă pe linia ferată subterană din Berlin. Din Berlin se comunică: Ieri, dimineaţă cu puţin înainte de orele 4, rîul Spree a rupt ba­rajul construit în Wallstrasse pentru a opri apa să nu pătrundă în staţia din partea locului a tre­nului subteran.

In câteva minute apa inundă pe deoparte Klosterstrasse, iar pe de alta tunelul, isprăvit abia de curând, a liniei ferate subterane. In momentul inundaţiei se aflau în tunel vre-o 80 de lucrători. Ei putură însă scăpa cu toţii. După o evaluare superficială, pagubele ee urcă la mai multe mili­oane mărci.

Circulaţia pe linia ferată subterană, începând dela Spittelmarkt până la Leipzigerplatz a fost în­treruptă.

Violente demonstraţiuni contra unui ziar portughez. Aseară a avut loc în Oporto o mare demonstraţie în faţa redacţiei ziarului „Diario No-

tizia", pentrucă numitul ziar a scris, între altele, că ar fi un mare noroc dacă Anglia ar anexa Portugalia.

Mulţimea înfuriată a distrus instalaţiile re­dacţiei şi maşinile imprimeriei. După aceea demon­stranţii s'au dus la locuinţa directorului ziarului şi aruncară înlăuntru o bombă, care, deşi explodă, nu pricinui nici o stricăciune.

Dr. VY. N. Hartley, profesor de chimie la Royal College of Science,for Ireland în Dublin a cercetat pulberea din aer cu ajutorul fotografiei şi a spectroscopului. Făcând să răsară scântei elec­trice în aer între electrozi de cadmiu, a căpătat un spectru în care, înainte şi mai puternice decât toate erau liniile Cadmiului. Dar pe lângă ale lui, mai deosebi pe ale calciului, potasiului şi aramei. Inchizind electrozii î n t ro pară golită de aer, ca­pătă numai liniile cadmiului, deci urme de calciu, potasiu şi aramă se aflau în aer şi nu în electrozi. Urmând cercetările a mai aflat liniile fierului, plumbului, nichelului, magneziului şi carbonului. Pulberea de calciu, vine dela roaderea pietrilor. A-rama din scânteile dela tramvaele electrice şi din cărbunii ce ard, căci aceştia au totdeauna urme de aramă.

Metoda e aşa de simţitoare, încât descopere până la o mie de miîigrame de calciu, iar de a-ramă chiar până la a doua mia parte din mili-gram.

10,000 franci onorar pentru o virgula. Un proces foarte interesant s'a desbătut de curând în Paris. Acuzator a fost renumitul chirurg, profe­sorul Théry. El a ridicat la judecătorie o preten-ziune de 10,000 franci faţă de marele negustor rus \Vladim ;r Lubowitsch. ;

Negustorul, fiindu-i femeia greu bolnavă, i ; vizitat pe chirurg şi s'a învoit cu el, că femeia sä fie operată. Profesorul îl sfătui ca operaţia să fie îndată făcută, deoarece, după spusele negustorului, morbul era foarte grav. Negustorul rus însă i-a spus că-1 va înştiinţa despre ziua operaţiei, după ce va ajunge acasă, din călătoria sa în străinătate.

Negustorul era din Petersburg şi ajungând acasă a început un schimb de telegrame cu pro­fesorul Théry. Ultima telegramă ce a primit-o pro­fesorul a fost: „Nu veni prea târziu".

Profesorul, care tocmai atunci era în orajui Lyon, ca să nu mai întârzie nici un minut, apli­cat îndată cu trenul expres la Berlin, iar de aci la Petersburg. Ajungând însă la locuinţa negoito-rului, spre marea lui mirare, auzi, că pacienta murise cu câteva zile înainte. Din telegramă lip­sea adecă o virgulă, adecă telegrama trebuia să fie scrisă aşa: „Nu veni, prea târziu!"'

Acum profesorul pentru cheltuielile şi obo­seala avută a cerut 10,000 franci. Greşeala o fă­cuse negustorul, care în sgârcenia lui voia să cruţe taxa pentru două cuvinte.

Judecătoria a dat loc cererii profesorului, iar: negustorul rus a fost judecat să plătească 10,00(1 fr. onorar medicului-profesor.

Memoriile lui Tolstoi. Ni-se scrie din St Petersburg: Cea mai valoroasă carte din operile postume ale lui Tolstoi, Memoriile, vor rămânea încă multă vreme ascunse marelui public, riile şi le revendică şi văduva marelui scriitor, contesa Sofia Andreevna şi fiica ei, contesa xandra Lwovna. Aceasta din urmă inzistă asupri faptului că, prin testament, tatăl ei şi-a exprimai dorinţa ca Memoriile să treacă în posesiunea sale. Contesa văduvă susţine însă, că în viaţă fiind, Tolstoi le-a dat ei şi deci nu putea dispune, altfel prin testament. Cum se va isprăvi aceaíö ceartă este greu de spus; ceeace sé poate spţfi»'[ însă este că cearta se va prelungi spre dei dea color mulţi, cari aşteaptă nerăbdători să ci­tească Memoriile marelui scriitor rus.

Până la rezolvirea definitivă a conflictului! dintre mamă şi fiică, Memoriile vor rămânea înI păstrarea muzeului istoric din Moscova şi nil vorl fi puse la dispoziţia publicului. Nici chiar famifill lui Tolstoi nu va avea dreptul să le coneoloţ|| decât numsi în cazul când ambele pretendent»! memoriilor vor fi faţă.

l c z I r m a a t e l i e r » d e c o r s e t e .

J5.i>£!bdL, S T X * . D E Á K F E P E N C Z 2 .

A S O R T I M E N T D E O O R » S E T E D E S P E C I A L I T A T E

( c a l i t a t e a c e s t m a i b u n ă . )

e x e c u t a t e d u p ă m ă s u r a , b a n d a j e s i a p a r a t e d e r a z i m a t drept (ţitoace)

S E P R I M E S C * » E P I £ I X > A T I I Ş I C U X > Ă Ţ I R > I . I !

— C e i d i n p r o v i n c i e s ă c e a r ă i n v i a ţ i uni r e f e r i t o r l a măsură.

Nr. 64—1912. „ R O M Â N U L " Pag. 9.

Rectificare. Domnul Eugen Muntean teolog absolvent şi învăţător ne roagă să aducem la cu-nştinţa publicului, că d-sa n'a luaf pari,« !a baiul mgurcse diu Agnita.

„Eddig nem voltunk...'' Articolul cu acest tit'n din numărul nostru de ieri e datorit d-lui fiieral în retragere Sto ; ka. Printr 'o regretabilă ripare din vaiere numele autorului a răniHS afară.

Logodnă. 1). Moise Popoméi, absolvent de teologie, şi d-şoara Georgina Papp, fiica d-lui pro­topop emerit Vasile Papp din Beiuş, logodiţi. Sin­tere felicitări!

Nou advocat român în Caransebeş. Primim nrmätonil anunţ: Am onoare a vă aduce la cunoş­tinţă, câ mi-am deschis cancelaria advocaţială în Caransebeş, în palatul Koronghy. dr. Coriolan Gră­dinarii], advocat.

Felicitări! Serată literară. Duminecă, 31 martie st. n.,

muritorii români din Arad aranjează a 12-a şt­iaţi literară în ospătăria .Millenium", împreunată raconferinţă, muzică vocalii şi instrumental i , de­clamaţii, monoloage şi cetire. Aceste serate literare

! având ca ?cop ridicarea moralului clasei rnunci-ture, muncitorii români sunt rugaţi á lua parte

; Sinumăr cât se poate de mare. Intrarea liberă.

împăratul Wilhelm şi artiştii francezi. Ziarele franceze vorbesc toate de părerile pe cari împăratul Germaniei le-a emis cu privire ia con-torbirea pe care împăratul a avut-o cu d-şoara 'revost, artistă la Paris. Acestea cu prilejul repre­zentare! la Berlin a prasei „Caprices1".

Reprezentarea piesei „Caprices"' a făcut multă plăcere împăratului. Piesa este plină cu jocuri de cuvinte pline de spirit. împăratul n'a pierdut un lingur moment şirul avalanşei de spirite ce abundă In piesa „Caprices" şi a dat de fiece dată semna­lul aplauzelor. In scena opta se găseşte următorul dialog între d-na de Lery — rol jucat de d-şoara Prevost — şi d. Chavigny.

— „Estf azi consiliu de miniştri- 1 ' 1 - întreabă d-na Leiy.

— „Nu ştiu nimic"' —răspuno Chavigny. — „Curioase sunt şi misterele. Intrii rj eşi

fără să ştii pentru ce. K o adevărată procesiune de păpuşi".

împăratul făcu mare haz de acest dialog cu itât mai mult cu cât chiar în ziua reprezentaţiei M zvonis, despre demisiunea cancelarului Betliman Holvcg şi prin asociaţie de idei Wilhelm id IT-lca, găndia la procesiunea, fără sfârşit a candidaţilor la cancelariat, care se dezlănţuieşte cu prilejul crize­lor de acest fel.

Secţiunea româna u partidului socialdc-nocrat (lin Sibiiu, aranjează o producţiune tea-

FOIŢA Z I A R U L U I „ R O M Â N U L " .

NICOLAE GOGOL

Suflete moarte ( R O M A N )

Trad. <ie Senioi (63) — Urmare --

Viaţa izolată oferi o bog.ită hrană fgârceniei, eare, cum se ştie, are o foame de lup, şi cu atât mai nesăturută cu cât mistuie mai mult ; senti­mentele omeneşti, cari deja erau în el în stare de fenomen cu totul rari în viaţa lui de familie pie-rită pentru totdeauna din sufletul lui. adecă din nina aceasta întunecată, din care pe fiecare zi pie& fără întoarcere un fragment mucegăit din ceeace natura pusese aici la început.

.: & întâmplă, ca spre a confirma părerea Ploş-kin asupra domnilor militari, că fiul său pierdu la cărţi; numai decât îi scrise că nici o scrisoare dela el nu va mai fi primită; că persoana sa, de s'ar prezenta, va fi primită încă şi mai puţin, şi scri-aoarea părintească se sfârsia prin cea mai so­lemna afurisenie. Din ziua aceasta el se aranja aşa ca să nu mai ţie seamă de fel dacă, fiul său unic mai trăeşte ori nu mai trăeşte.

In fiecare an se astupau ferestre la casa lui; !n cele din urmă, nu mai rămaseră . decât două, dffi cari tina. precum văzurăm, avea plasture de hârtie 'zaharisită pe geamuri.

trală urmată de declamaţiuni şi dans, luni 8 apri­lie st. n. 1912 (a doua zi de Paşti) în sala „Kir-•II her Unicuin". Venitul curat este destinat secţ.iu-nei române. Începutul la ora 7 şi jum. seara.

Programul : „ P u ş c ă r i a ş u l m o n o l o g predat de d. Ioan Hedu. „Rusaliile", vodevil într 'un act de Va­sile Alexandri. „Cor de robi", de D. Th, Neculuţă, deci. de d-ra Mar io ara Avrigean. „Un leu şi un zlot", comedie într 'un act de D. R. Rosetti. „Ţi­ganul recrut' ' , predată de d n i i Victor Stroe^cu şi Hedu. .locurile naţionale „Căluşerul" şi „Bătuta nouă"' executate de două grupe de tineri sub con­ducerea d-nilor Valeriu Simtion şi Simil Opriş. Poştă umoristică. Tombolă. După teatru urmează dans.

Intelectualii români din Păuca aranjează producţia teatrală urmată de dans Marţi, 27 mar­tie st. v. (a treia zi de Paşti) în edificiul şcoalei române din loc. începutul la orele 7 şi jumătate seara.

Programul : Marşul lui Tudor, cor de bărbaţi de Vidu. La oglindă, poezie de G. Coşbuc. Răsu­netul Ardealului, cor mixt de Popovici. Achim Fi­lării, monolog de A. P. Bănuţiu. Cinel-Cinel, co­medie poporală într 'un act. de V. Alexandri, jucată de d. Nicolau Marcu, d-şoara Mărioara Popa, d-ra Filofteia Teuşan, d-ra Anuţa Dordea şi d. Constan­tin Iosof, înv. In pauză se vor juca „Bătuta" şi „Căluşerul". Dans.

Dărnicia sultanului. Din Constantinopol vine ştirea, că sultanul a dăruit 2 miii lire pentru spitalul săracilor şi pentru şcoala de teologie mo-liamedană din Scutari din Albania.

Un ofiţer împuşcat de soldaţii săi. Se a-nunţă din Tulum-Osero, în Rusia, că doi soldaţi grăniţeri au împuşcat pe comandantul detaşamen­tului do grăniţeri din localitate, cavalerul Mal-cevski. Sa deschis o anchetă pentru descoperirea făptuitorilor.

Asupra deochinlui. Nu este numai o super­stiţie deşartă înreţinută de babe în sînul paşnicelor familii. Puterea fascinătoare a ochiului, este î n t r a -devăr reală şi poate câte-odată să produce adevă­rate tulburări asupra celora spre care se 'ndreaptă. Ea nu este numai un dar al omului, ci o au şi multe animale, cum. spre exemplu, şarpele, care prin puterea magnetică a privirei. abate paserile de pe ramuri, făcându-le să-i cadă pradă.

De ce n'am crede dar că asupra fragezilor copii, unele priviri pot avea influenţe, care se de­termine tulburări, organice trecătoare, ba câte-odată chiar serioase.

într 'un studiu subscris I . S, Surya Praha« Rao. apărut în pudlicaţia „Hindon Spiritual Maga­z ine ' se dan relaţiuni într 'adevăr groaznice asupra diochiului.

După citarea unui ţăran francez, care omora pe loc păsările numai îndreptându-şi privirea asupra

Din an în an părţile de căpetenie ale econo­miei căzură, din lipsă de supraveghere şi de între­ţineri această, pentru că ochiul pătrunzător al lui Pluskin se pur ta asupra vrafurilor de hârtie, la capetele de aţă şi la firele de fulgi şi fiindcă fiind singur pe lume din sângele său, nu se mai putea îndepărta de mormanul lui de cne ruginite şi de sdrenţe.

El devenise din ce în ce mai iritabil pentru cumpărătorii cari se prefereau cu gândul ca să-i propună un preţ convenabil pentru produsele sale.

Toţi se îndepărtară, rând pe rând, zicând ca acesta e un diavol împeliţat, un spiridus şi nu un om.

Fânul şi grânele putreziră, girezile se meta­morfozară într 'un gunoi în care ai fi putut cul­tiva varză ca să ai un folos dintr'ânsele; făină în­grămădită supt bolţi umede, se transformă în pia­tră şi fu trebuinţată de săpoi şi de lopată ca a'o mişti din loc. In uscători, întinse hale, te-ai fi temut să atingi cu vârful unei prăjini, de pânje-turi, de pâslă şi de postavuri, aceasta putând să devie o avalanşă de praf.

Sfârşii prin a-şi uita însuşi ţifra cotităţilor fiecărui lucru, dar îi venea necontenit în memorie că a pus într 'un dulăpior o sticluţă, conţinând un rest de rachiu de prune, şi pe care îşi făcuse semnul său. ca nimeni să nu poată înghiţi odată dintr 'ânsul; îşi reamintea locul unde pusese o chee fără întrebuinţare, un vechi cuiu strâmb şi un baston inform de ceară de peCetluit. făcut cu sâr-

lor. povesteşte istoria într 'adevăr macabră a unui cântăreţ de operă, numit Massol, caro a fost popu­lar la Paris sub al II-len imperiu.

In afară de vocea sa minunată avea darul de omorîtor : el fulgera ori-ce persoană asupra căreia îşi îndrepta un strop din fluidul teribilei sate pri­viri, în cursul reprezentanţiei opi ivi. Carol al lV-lea groaznicul cântăreţ ar fi fulgerat mai întâi pe un mecanic, ce se găsia în culiso.pe şeful orhestrei şi pe un negustor din Marsilio, care era în trecere la Paris. Teroarea care ar fi urmat şi ameninţă să golească sala în timpul reprezentanţiilor lui Carol al lV-lea a avut de urmare retragerea acestei opere.

Deochiul. spune mai departe autorul e cunos­cut la indieni sub numele de „Fratake Yoga" şi poate folosi mult celor ce ştiu să-1 practice.

Necrolog. Subscrişii cu inimă înfrântă de durere aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, amicilor şi cunoscuţilor că prea iubitul nostru soţ, tată, frate şi cumnat Ioan Domşa, învăţător pena. după lungi şi grele suferinţe, împărtăşit cu sf. sa­cramente ale muribunziior a adormit în Domnul în 27 martie st. n. în etate de 60 ani şi al 15-lea an al fericitei sale căsă'orii. Rămăşiţele pământeşti ale scumpului defunct, s'au aşezat spre veşnică odihnă după rit. bis. gr. cat. vineri în 29 martie st. n. în cimiterul bisericii gr. cat. din Ighiu.

Dormi în pace ! Ighiu, la 27 martie 1912. Valeria Domşa n.

Pop soţie, Victor şi Traian Domşa ca fii, Niculae şi Irinca Domşa ca fraţi. Ştefan Angliei şi soţia n. Pop, Vasllie Bucerzan şi soţia Lucreţia n. Pop Aurel Pop şi soţia Lucreţia n. Crişan, luliu Pop şi soţia Floarea n. Creivean, Anfilofiu Pop ca cum­naţi şi cumnate.

Greva dela căile ferate spaniole. 4000 de lucrători la căile ferate dela nord s'au pus în grevă cerând o sporire de salar de 25 la sută.

Birourile unei poliţii atacate de mani­festanţi. 0 mulţime de adversari ai primarului din Rochland (Statele-Unite) au atacat aseară bi­rourile poliţiei; agenţii au tras o salvă, care a ucis pe trei manifestanţi şi a rănit pe alte 9 per­soane. Trupele au fost chemate.

Arestarea unui spion german îu Franţa. Eri a fost arestat la Belfort, sub acuzaţia de spio­naj un oarecare Kitte din Charlottenburg.

Despăgubirile acordate Malisorilor Oficia­lul a publicat hotărîrea care dispune, cu condiţia aprobărei parlamentului, că se vor repartiza 12.000 de lire între triburile malisorilor cari au fos pă­gubite în urma evenimentelor din 1911. Triburile Luka, Clemenţi şi Streli vor primi fiecare 2.000 de lire; ce!e din Kastrati 3.000; din Salasusi ,4000; din Tuzi, 3000.

„Teatru român in Făget". Comitetul filial din Făget al Societăţii pentru crearea unui fond de teatru român aranjază în 26-lea Martie 8-lea

guinţă de el din peceţia plicurilor de scrisori pe cari le primise în diferitele timpuri.

Şi cu toate acestea venitul moşiei nu sufe­rise nici scădere: ţăranul era supus la aceiaş a-rendă; fiecare femee trebuie să aducă aceeaş canti­tate de ciuperci şi de alune, fiecare ţesător să pro­cure acelaşi număr de bucăţi de pânză, şi totul trecea în hambare şi magazine ca să sa trans­forme în mucigâială, putrezăciune şi sdrenţe... şi el însuşi, stăpânul acestor bunuri nu mai era decât un fel de sdreanţă a omenirei.

Fica sa Alexandra veni să-1 vadă în două rânduri : întâia dată, cu copilul său in vârstă de t r t i ani, ca să încerce de ar put -a smulge ceva dela bunic. Părea că viaţa de ţară, nu are atâta farmec pe cât îşi închipuise îuaiine de greşală. Pluskin avu delicateţea să nu-i rtpro.şeze de fel neregularitatea căsătoriei sale, ba, ce e mai muh, el nu împrumută copilaşului, ca să se joace p'.ţin nu ştiu ce nasture împodobit care îşi avea locul hotărît pe masa prăfoasă, dar nu dădu nici măcar o lescae mamei... a doua oră, Alexandra apăru cu doi copii şi îi aduse un cozonac, şi ca obiect du­rabil, un halat vătuit băgând de seamă, la vizita cea dintâi, că tatăl său continua să poarte un ve-chiu halat de care ţi-era silă să-1 priveşti.

Pluskin fu atât de atins de atenţiunea acea­sta încât zâmbi celor doi copilaşi, îi aşeză pe fie­care pe câte un genunche şi îi scutură întocmai ca şi cnm ar fi călărit, încercând un mic galop. El primi bucuros halatul şi cozonacul; dar el, din parte-i. nu dădu absolut nimic ficei sale. Riwta

Pag. 10. „ R O M Â N U L " 1 Nr. 64—191

Aprilie (lunia Paştilor) o „Serată teatrală* când se vor reprezenta pieaele : „Curiozitatea femeiascä" si „O petiţiune". Aşteptăm dela toţi românii din jurul Făgetului, ca cu toţii să contribuie la reuşita atât morală cât şi materială a acestui început lău­dabil.

Monoclul. Primul monoclu se zice că l-ar fi avut Nero. Acest monoclu era o piatră de rubin foarte fin poleită. Nero îl folosia la jocurile din Arenă şi poate a ales aceasta piatră în nesaţiul său după sânge, ca să vadă şi mai roşii scenele sângeroase ce se petreceau acolo. Apoi se face a-mintire despre monoclu într'o carte de călătorie în lalia prin anul 1740. In această carte autorul — cu numele Kessler — aminteşte că un diplomat cu numele Philipp de Stosch se folosea de monoclu, „o linte de sticlă, pe care o înţepenea pe ochi cu sprânceana". înainte cu vre-o câţiva ani se răs­pândea boala de a purta monoclu. Toţi băieţandri oărora de abia le dăduseră musteţile purtau mo­noclu. Pela ani 80 monoclul era cu un mâner Lorgnon şi se purta la mână. Cele mai elegante monocluri sunt linţile necadrate, din sticlă de scoică — cum poartă şi moştenitorul tronului ger­man. — Folosirea indemnatică şi elegantă în orice moment a monoclului se ajunge numai după o lungă praxă.

Dintre cei mai renumiţi bărbaţi cari poartă monoclu este bărbatul de stat Chamberlain, apoi fiul acestuia care dealtcum întru toate imitează pe tatăl său, fostul prezident al republicei franceze Felix Faure. Intre bărbaţii cari iubesc sportul şi la ofiţeri purtarea monoclului este foarte ră­spândită.

I u a t e n ţ i u n e a c o m u n e l o r ! Recomandăm fabrica de maşini şi de obiecte industriale soc. coop. în Budapesta, strada Alkotmány nr. 25, unde se capătă totfelul de pompe de mână, tulumbe pentru pompieri, trăsuri pentru udat şi pentru gunoaie , maşini de măturat, articole igienice, aranjamente pentru apaducte eu pre­ţuri moderate şi pe lângă condiţiuni favorabile de plătire. Pentru eataloage de preţuri, pros­pecte şi pentru exmiterea inginerului nu se s o ­cotesc nici un fel de spese.

Baie de aburi pentru dame şl domni. In scalda „Opre" situată pe piaţa Tököly, Lunea şi Vinerea p. m. între orele 3—6 stă baia de aburi la dispoziţia on. dame. Pentru domni e deschisă baia de aburi zilnic dela 5 dimineaţa până la 1 oră d. a. Membri cluburilor şi a so ­cietăţilor, militari, şi poliţia solvesc 70 fileri. Baia de aburi e transformată şi din nou aran­jată. Preţul redus la cumpărarea alor 10 bilete e de 8 eor.

x Gustat Tátray — öradea-mare, str< Rá kocSy, prăvălia pentru elită, unde se po* ouan-

păra lucruri de mână, pentru dame precum si ne­cesarii, cu preţuri foarte ieftine. Telefon 783.

x Seminarul Juridic Dr. Geréb, Cluj, Str. Farkas (lângă edificiul cel vechiiu al teatrului). Pregăteşte pe lângă onorar mic, pentru examenele de drept, de stat, riguroase, de drept de stat, examene de advocat si da magistrat. In 3 luni se câştigă licenţa de doctorat. Fiind în pragul proiectelor de reformă a învăţământului ju­ridic, e dorit ca toţi cei interesaţi să se adreseze spro binele lor la a*est seminar, care înlesneşte mult cariera advocaţială.

— „ R o m â n u l " se găseşte de vânzare la chioşcul de ziare dela gara căilor ferate a statului (Staatsbahnhof) din V i e n a .

Rubrica de şach sub conducerea maestrului G h e o r g h e M a r o o (Viena).

Publicăm de data aceasta, o pârtie mai vecdie. Jucată la Londra între F. I. Lee (alb) şi R. Teich-mann (negru).

1. d2—d4 d7—do 2. c2—c4 e7—e6

Aceasta e mişcarea populară; unii preferă aci contragambitul.

2 e7—e5 3. Cbl—c3 Cg8—f6 4. Fe l—f4

Mai tare e trăsătura 4. Cgl—f3 ori Fe l—g5 .

4 c7—c5 G. Marco a jucat aci, la turnirul din Mün­

chen 1900, contra lui Janovschi, 4. . . . d 5 X c 4 şi şi-a făcut o situaţiune foarte avantagioasă, astfel:

d5Xc4 Cf6—do Cd5Xf4 Ff8—d6

Cb8—d7 Cd7—b« Fc8—d7

5. e2—e3 6. F f l X c 4 7. e 3 X W 8. g 2 - g 3 9. Cgl—f3

10. Fc4—b3

5. e2—e3 6. Cgl—f3 7. a2—a3

Cb8—c6 Ff8 - e7

Fără rost. Se potrivea mai bine 7. Ff l—d3 cu roi

8. e 3 X d 4 9. c4—c5

c 5 X d 4 0—0

Alexandra, văzând că nu merge de fel, nu se mai arată la tatăl sau.

Astfel era boerul proprietar a o mie de su­flete care se afla în faţa lui Cicikof. Mă grăbesc să spun că atare fenomen se observă rar, în Rusia, unde totul în existenţa naţională este mai înclinat către expresiune şi rarejacţie decât către restricţie şi condensaţie... fenomen cu atât mai isbitor cu cât, în acelaş district locuiesc veseli chefuitori pro­prietari cari se bugară din bielşug, pe ruseşte, de toate avantagiile pe cari i le-au procurat na­tura şi societatea.

Un boernas rus caută să fie mereu în sărbă­toare : un călor care trece pentru întâia oară peste ţarinile lui se opreşte uimit la vederea castelului, întrebându-se ce prinţ apanajat a venit aşa de odată să-şi creeze o reşedinţă de fantazie în mij­eid atâtor mici proprietari ai unui contou necu­noscut şi fără drumuri; trecătorul ia drept un pa-palat uite case de cărămidă şi de piatră, albite cu cretă, terminate printr'o legiune de coşuri, de foi-şoare, totul înconjurat cu p mulţime de aripi şi tot ce trebue pentru vizitatorii sosind cele mai a-desea pentru câteva zile cu nevasta, copii servitori şi cai.

Ce nu găseşti la boernaş'? Banchete, specta­cole, baluri, plimbări nocturme în grădini mari ca nişte parcuri regale iluminate a giorno de focuri de tabără şi de mii de felinare, şi însufleţite prin farmtcele unei niuaici armonioase şi variate.

Jumătatea unui guvernământ e aici, îmbră­cată cu ceeace înfrumseţează formele şi nu le as­

cunde, plimbându-se pe supt copaci şi în cotitu­rile labisiuturilor.

La nivelul acestei străluciri forţate, nimic nu pare nici trist, nici teribil; ea ţişneşte teatral din decorul frunzişurilor, unde ramuri şi frunze se i-tuminează împotriva firei lucrătorilor, având mai puţin frageda lor culoare verde; pe când sus, mai grav, mai posomorât se învălue în întunerec cerul cu frunze tremurânde, par a se cufunda mai de­parte în adâncimile umbrei aţâpite şi a murmura din pricina acestei falşe lumini cu cari capriciul ciudat al oamenilor se desfătează să-i înece ruşi­noasele lor rădăcini.

De câteva minute Pluşkin stetea nemişcat şi tăcut în faţa eroului nostru. Cicikof, din parte-i, nu putea să înceapă convorbirea, preocupat cum era de aspectul fenomenului şi de ciudatele vechi-duri cari îi serveau de cadru, închipuirea lui. nu ştia supt ce formă să prezinte motivul vizitei

El avu ideea să spună lui Pluşkin că auzind slăvindu-i-se virtuţile şi frumoasele şi rarile calităţi ale sufletului său, îşi făcuse o datorie să vină în persoană să-i plătească un legitim tribut de omagiu. Dar simţia că un astfel de limbaj ar fi prea scâr­bos de politicos faţă de un'astfel de om ; aruncă din nou o privire în general asupra a tot ce era în ca­meră, şi înţelese că face să schimbe cuvintele de virtuţi şi de frumoase calităţi prin acelea de remar­cabil spirit de ordine şi de economie.

(Va urma.)

înaintarea acestui pion e de valoare c şi dă adversarului ocaziune la poziţie mai

9. . . . Cf6—e4 10. T a l — c l f7—f5 11. cfS—e5 Fe7—g5! 12. Ce5Xc6 b 7 X c 6 13. Ddl—f3

Fireşte. Căci continuarea

13. F f4Xg5 DdSXga 14. Cc3Xe4 f 5 X e 4 15. T e l — c 3

ar procura contrarului şi mai multe favoruri.

13. . . . Tg5Xf4 14. Df3Xf4 e6—e5!

Foarte frumos. 15. d4Xef>

De silă. După Df4—e3 ar urma. 15. . . . f5—f4 16 De3—d3 Fc8—f5 etc.

15. . . . 16. C c 3 - dl

Ce4Xc5

Ar fi greşit: Cc3Xd5, din cauza: 16...Cc5) 16. . . . ' Cc5—e6 17. Df4—d2 Fc8—d7 18. h2—h4

Alb nici acum nu trage 18. F f l — e 2 c u 0 18. . . . Ta8—b8 19. f2—f4 Dd8—b6 20. Te l—c3 a7—a5 21. g2—g3 T b 8 - b 7 22. Rel—e2

Alb a fost silit de juriu la mişcarea acea pentrucă fără de motiv s'a atins de rege. Dai fără asta, pârtia e pierdută pentru dânsul.

22. . . . 23. Re2—el 24. F f l — g 2 25. Thl—h2 26. R e l — f l 27. Fg2—hl 28. Dd2—c2

d 4 + Ce6 c6—c5

Fd7—c6 c5—c4

Tf8—d8 Cd4—e6 Pc6—b5!

20. Dc2Xf5 Aceasta precipită sfârşitul.

29. . . . Tb7—f7 30. Df5—c2 d5—d4

37. Dc2—f2 Configuraţia e acum aceasta:

a b c d e f g h

0X m

a b c d a f s h

31. . . . Bravo!

32. Df5Xb6 33. Rf l—g2 34. D b 6 X b 5 35. D b 5 — e 8 + 36. e5—e6

d4Xc3!!

T d 8 X d l + c3—c2 c2—clD

Ce6—f8 T d l - g l - f -

31. Rg2—f2 După Rg2—h3 ar urma: 37. . . .TglXg2-r

38. R h 3 X g 3 D c l X f 3 + 39" Rg3—h3 Df4—e3X şi mstîi

două trăsături. 37. . . . De l—el +

Alb resignează.

POŞTA REDACŢIEI 67. I). în B. — Nu le mai păstram. N»

pare rău.

Redactor responsabil : Atanaslu Halm&giu.

Nr. 6 4 - 1 9 1 2 . R O M A N U L Pag. 11

A n u n ţ . In prăvălia mea mixta află aplicare

un învăţăcel [familie bună. A se adresa

Ioan S e z m a n , comerciant G a 1 s a (corn. Arad).

Am onoare a aduce la cunoştinţa onor inie din loc şi provinţă că mi-a sosit pentru

mul de primăvară şi vară

de pălării pentru dame d i n P a p i s s i Y i e n a . Primesc transformări do pălări i pentru

E.

Pălării de doliu totdeauna am la dispoziţie Roagă binevoitorul sprijin :

AMTMANN M.

Anunţ. într'o c o m u n ă r o m â n e a s c ă e de în

MAT

prăvălie şi cârciumă. Se recere şi o cauţiune de 800 cor. Con-

ijiunele celelalte se pot primi dela:

Zoltán Kalmár Somoskeszi

up. Csermő, (Com. (Arad

E 1 Agentura pr incipală din Arad a băncii

ineralăde asigurare . .Transi lvania" c a u t ă un

Agent ambulant (acuisitor)

iertat în treburi de acu i ra re . — pe lângă lolumente favorabile.

Reflectanţii la acest post. au a-şi wdnta ofertai cel mul t până în 10 Aprilie

reprezentanţei de sus.

Anunţ . Subscrisul român gr. cat. în etate de 29

i căsătorit, am servit în armată timp de 6 CA manipulant, pe lângă limba română posed CEA germană şi maghiară, sunt vărsat în irile comerciale precum şi în contabilitate ilă, duplă şi americană. De prezent ocup de

mi un post de funcţionar la consumul minelor cărbuni din Lupeni.

Mă oferez ca funcţionar la bancă, la I M întreprindere comercială, sau ca conducător TO-un consum românesc din Ungaria sau şi România. Numai la un post sigur reflectez şi la iţă pot depune şi cauţiune. Doritorii să se adreseze direct subscrisului

A u r e l L i c h i r i e funcţionar la consum

Lupény (Hunyad m.)

Caut

n candidat de a d v o c a t praxă.

Dr. Savu Marta advo.at O;-.idea-mare

(Nagyvárad).

îşi recapătă puterea pierdută dacă întrebuinţează TABLETELE „NEOSAN"

recomand»!e de către medicii cei n a i de seamă. Scutite şi brevetate legal. Cel mai sigur ţi probst mijloc în contra siăbirei bărbaţilor, a impotenţei, precum şi pentru susţinerea pnterei bărbăteşti până la vârsta cea mai înaintată Nn strică stomacul şi n 'au nici un efect vătămător. O «ntie cn 20 b->ab«

4 C O R O A N E 50 F I L Ă R I . Expedia:;! cu post?, prin rambara, în mod d i sce t

magazinr.l principal pentru Ungaria şi Austria: F A R M A C I A 8 Z E Î Î T H E R M I N A

B u d a p e s t a , VII., str. Thököly nr, 28. Depot 115.

GREŞESC FOARTE MULT aceia cari în contra reumei, podagrei, înţepă­turilor, sfâşierilor, durerilor do spinare şi spate, dureri de oase etc. Î N L O O U L

REPARATORULUI lui Kriegner întrebuinţează imitaţii.

Recomandăm urgent oricărui suferind do reumă şi tuturor acelora, cari sufer de boale amintite mai sus sau do receală şi curente, că imediat să întrebuinţeze veritabilul

R E P A R A T O R K ţ > n e r

care se pregăteşte exclusiv în farmacia K r i e g n e r Budapesté, Kálvin-tér, deci să se trimită scrisorile de comandă. Pre­ţul unei sticle mici f cor., o sticlă mare 2 cor.

Ca poşta 5 sticlo mici franco 5 cor., sau 3 sticlo mari 6 coroane.

Acest m e d i c a m e n t veehiu excelent este mai bun decât oricare spirt, deoarece el după o singură frecare vindecă şi nu numai alină durerile, ci după câteva zile ele şi încetează.

1^3

tinichigiu (plehar) Urmaşul lui Mártonü Y ici or

Arad, piaţa Boros Béni nr. 2, (Yis-â-vis cn moara Széchenyi.

Primeşte totfelul de lucrări în aceasta branşă la edificii şi ormamente, precum: turnuri, parcaue ornate, fereşti pe coperişul caselor, vârful coperişelor, cazane de adu­nat apă otc. după cele mai complicate de­semne sau forme. Are depozit de totfelul de articoli de casă. Kenovaţiile le execută

repede şi cu punctualitate. Pre l iminare de spese pun la dispoziţie

I cu plăcere. ^

/ O • • • • • • • 0 \ FISCHER TESTVÉREK

fabrică űe rolete, îngrădituri, site, : : rolete de oţel şi matraţe : : ARAD, József föhereeg-ut nrul 18.

Fabrica: Kossuth-utca 45 . Recomandă în a t en ţ i a on. public tot­felul de lucrur i de branşe , cari se află în magazinul firmei, cu preţuri ieftine.

îngrădituri deia 30 fii. în sus metru • Catalog la dorinţă gratuit.

Telefon 557. •••••••

Roze frumoase distins cu 2 medalii de aur

a> ci

© f-s « ,2 ii) 3 >s s in

B , c S 5? ^

0 I « •

O 9 w

îi %~~'t

S S 3 B

«5- ® c

gr es •P 2.

10 bucăţi t randaf i r i î na l ţ i , de 2 a n i , numai noutăţi . . . '

10 bucăţi t randaf i r i î na l ţ i , dn 2 ani. soiuri mai vechi, de cele mai buue

10 bucăţi trandafiri — tufo, de 2 ani, numai noutăţi

Cor. 20'-

1 6 -

10 bucăţi trandafiri — tufe, de 2 ani, soiuri mai vechi, de cele mai bune, ,

10 bucăţi t randafir i alergători, celo nr;i M V . Ü O A S C soiuri „

10 bucăţi trandafiri, permanent i aSo-r l tori , atârnătoare pentru balcoane de aşezat în lădiţe, ornamente foarte pompoase pentru ferestri dela cor. 5 până „

10 bucăţi ehrysanthennm, 10 soiuri, mari

10 bucăţi garoafe cezare, soiu pompos permanent înfloritor dela cor. 5 până ,

20 bucăţi garoafe de eoloare albă şi argintie ,

10 bucăţi €actus Dahlia, numai soiu nobil _

8 -

4 - -

1 0 - -

5 ' -

tr —

Wilk M. Fr. iun. şi soţul C O D L E A , (Feketehalom) Comitatul Braşov (Brassó megye)

Trimitem prospect in limba maghiară şi ger­mană gratis.

Viţe americane altoite şi neaitoite din diferite specii şi de calitate su­perioară furni­zează, garantând selecţiunea, cu­noscuta şcoală

de viţă

FR. CASPARI din MEDIAŞ (Medgyes).

Catalogul se trimite gratis şi franco la cerere. Intr 'ânsul va găsi oricine mai multe scrisori de recunoştinţă, sosite din toate părţile ţării, ast­fel, că cei ce doresc a comanda viţă, pot cere informaţiuni şi dela acele persoane, putându-se astfel convinge de încrederea ce o pot avea în

firma de mai sus.

fa lncrătoarea elec­trotehnică şi mehanieă şi institutul concesio­nat de autorităţi de in­stalări electrice.

A L F R E D POL A T S C H I K Budapest V, str, Nagymező utca 64 .

Se lucră: tot felul de instrumente chemice-fi-ziee, monomentre şi executarea brevetelor. Cântare de precizinne pentru formacişti, dro-gerii şi aurari, instalări de luminăţie şi so­nerie (clopotele) electrice, telefon de casă pe

pe lângă preţurile cele mai ieftine.

Pag. 12. R O M A N Ü L Nr. 64—1911

In atenţia celor ce zidesc c a s e !

TEODOR CIOBAN ZIDAR DIPLOMAT ŞI ARCHITECT

ARAD, Str. Deák-Ferencz 20.

Ca onoare îmcunoştiinţez pe on. public, că

în b r a n ş a a r o h i t e c t o n i c ă execut tot felul de întreprinderi, transformări de zidiri vechi, repararea de biserici româno şi şcoli, precum şi zidirea lor.

Cu planuri şi budgete «ervesc cu preţuri cât se poate de moderate. Comande primesc atât în loe, cât şi în provincie. Rugând spri­jinul on. public român semnez

Cu stimat

Teodor Ci

Cine voieşte

rachie curată să se adreseze direct la firma cea

mai mare românească

Creciun & Voda din Lugoş,

care dispune de căzănării mari proprii în Bănat şi Ardeal.

BINETH IGNACZ ARAD, Szabadság-tér nr. 15.

Atrag atenţiunea on. public şi recomand magazinul meu bogat asortat cu tot felul de pielării din patrie şi străinătate. Comandele din provinţă se execută prompt şi conştiinţios. Pregătesc părţi supe­rioare moderne pentru ghete.

Telefon nr. 828.

U E :

Pentru sezonul de Paşti şi Rusalii! :: Recomand magazinul meu bogat asortat in :: pălării de bărbaţi, albituri, cravate şi miţe.

i i Mare asortiment de pălării de băieţi pe lângă preţuri fixate. Totdeodată recomand

= atelierul meu de blănărie = pentru toate lucrările ce cad în branşa aceasta pe lângă serviciul cel mai prompt.

i i i i i i i i i i t : i i

Cu s t imă :

I 0 A N B Á L I N T „ J Á N O S " Timişoara-Fabric. Palatul oraşului.

Ces. şl reg. privilegiatele

Bandage pentr = surpătur i = cu pelote de gumi pneu­matice, sunt cele mal

perfecte. flnrcato pentru doamne U O f S B I H şi domni, in toate cazurile de vătămături fi morburi ale părţilor cor-

porale inferioare.

Ciorapi de gumi i » £ de arterii şi Tine.

Mini şl picioare artificiale în cazuri de amputări

pentru m a r ş şi (cârji).

Corsete a r t i f i c i a l e p e n t r u d e f e o t e cpnw™ie. Apa. . r a t e o r t o p é d é pentnt

băeţi şi fetiţe, precum şi tot soiul de articli pentn sanatorii se confecţionează după cele mai aoui w teme şi mai modernă tehnică cu preţuri moderitt

originale de fabrică. Cele mat nouă l i s t e de p r e ţ u r i ilustrat!, cari conţin c-a. 3000 i lustraţiuni şi îndrumări 4 folosinţă se t r imit la cerere gratuit fi fratm a către „Fabrica ces. si reg. priv. de bandage fi ift

cialităţi medicale a lui

Aparate ortopedice

K E L E T I I. Fondată 1878.

BUDAPEST, IV., Pro?, Koronaherczeg-ut. 17,

Telefon ÎMI

L ă p t ă r i a d i n A r a d aduce la cunoştinţa on. public, că excelentele caşuri de

desert le vinde cu următoarele preţuri: Imperial (cu semnătură de aur) 1 bucată —*32 flleri

„ (cu semnătură vânătă) Romandour — — Cremă de smântână Alföld-gyöngye — Piccolo — — —

•22 „ „ - ' 7 0 „ „ - * 3 2 „

•16 „ Desert pentru gustare de dimineaţă 1 b. —*16 „

Considerând, că în postul mare consumaţia e foarte mare, on. pu­blic îşi poate procura caşuri fine şi proaspete cu preţuri moderate.

Zilnic iaurt proaspăt, care nutreşte, înviorează şi vindecă. Localurile noastre de vânzare: strada Carolina nr. 7. Strada Forray (în palatul Nádasdy). — Str. Széchenyi („Millenium'').

Vad Gábor curelar şi şelar

O R A D E A - M A R E (Nagyvárad), str. Körös n. 38.

Aduc la cunoştinţa on. public din loe şi provincie, eă sub firma de mai sus am deschis un atelier modern pentru

c u p e l e ş i s e l e Ţin în magazin totfelul de echipamente pentru trăsuri,

pentru călărit şi pentru vehicule. Mărfurile sunt fabricate din cel mai excelent material şi se vând cu preţurile cele mai ieftine. — Primesc orice lucrări în branşa aceasta. Re­

parări se fac cu preţuri moderate.

C I T R O M A D O L F antreprenor de conducte pentru apa şi canalizări

ARAD, piaţa Boros Béni nrul 6. Pregătesc : Totfelul de conducte pentru apă, odăi pentru baie, closet englezesc, mese pentru toaletă şi pentru spălat, conducte pentru apă murdară, eu uleiu sau eu apă, pisoirc fără miros. Fântâni cu pompe, conducte pentru apă caldă, aranjamente de băi cu spirt şi cuptoare pentru încălzit pre­cum şi repararea lor.

Tinichigiu pentru zidiri şi pentru obiecte de artă decorativa,

Primesc aranjamente p en t ru ţinerea în bună rânduială a caselor peste întreg anul, lângă preţuri foarte ieftine.

•AYATAYAVATAYATAYAYATAfil

! N o u a te l i e r d e m ă s ă r i e ! Am onoare a aduce la cunoş t in ţa on. public, că in

Arad, strada Wesselényi nr. i ini-am deschis un atelier de tâmplărie pentru zidiri şi mobile.

Pr imesc spre e fec tua re : lucrăr i pentru zidiri, mo­bile, portale şi a r an j amen te de prăvălii corespunzătoare pen t ru t impul prezent în execu ta re modernă, pe lângă preţur i le cele mai modera te .

Cerând sprijinul on. public semnez cu toată stima:

I0AN PAPP. măsar de mobile şi zidiri ARAD, strada Wesselényi ínr. 1.

Nr. 6 4 — 1 9 1 2 . R O M Â N U L Pag. 17

M a r e e c o n o m i s i r e l a c u m p ă r a r e . Nu există un atare magazin, a cărui mărfuri.s'ar putea compara măcar cu obiectele minunate, cari pentru ieftinătatea lor au adus renume Baza­rului de concurenţă din Palatul teatrului. Din următorul extras al preţu­

rilor obiectelor fiecare se poate convinge despre această ieftinătate :

Preţuri în coroane: Cămăşi fine pentru bărbaţi, cu pieptul moale dela Cor. 1.90 Pantaloni albi fini »Köpper«, p. b Cor. —.82 Pantaloni albi fini »Köpper«, cu nasturi, p. b. Cor. 1.30 Pantaloni albi de zefir p. b. Cor. —.90 Năfrămuţe fine cu ajour p. bărbaţi . . . . Cor. —.30 Tot felul de gulere fine p. bărbaţi Cor. Totfelul de gulere fine duple p. bărbaţi . . Cor. Manşete fine în culori şi albe p. bărbaţi . . Cor. Cravate fine de mătasă, asort. bogat, p. b. . Cor. Cravate fine de mătasă, regatta, cu căptuş. fină Cor. Mare asortiment, cumpărare ocazională, de pă larii fine de pânză pentru bărbaţi . . . . Cor. Bretele fine pentru bărbaţi Cor. Zaretiere pentru bărbaţi Cor. Totfelul de cămăşi fine »Madapolan« p. dame Cor.

B Pantaloni fini, brodaţi, pentru dame . . . . Cor. Zupoane fine, negre, pentru dame . . . . Cor. Zupoane >Moire«, fine, în culori pentru dame Cor. Ploiere fine de mătasă pentru bărbaţi şi dame Cor. Năfrămuţe fine, cu ajour fin, pentru dame . Cor. Mănuşi fine, »glace« şi din piele de cerb, p. d. Cor.

* Cordoane fine de gumă, în orice coloare p. d. Cor. Mănuşi fine de aţă, pentru vară, pentru dame Cor.

—.24 —.36 —.30 —.66 —.60

2.— —•50 —.30

1.90 1.90 2 20 3 60 3.40

— 16 1.50

—.50 —•20

1.80 —.36 - . 5 0

Cor. Cor Cor. Cor. —.80 Cor. 1.— Cor. Cor.

1.50 - . 5 0

- . 3 0

(D Parasoale fine, în culori, pentru dame Ciorapi fini, negri, care-şi ţine culoarea, p. Ciorapi fini cu şiruri, care-şi tine culoarea, p.

m Ciorapi fini, cu ajour, în orice coloare, p. Ohete fine, din pânză, pentru dame . . .

—. Pălării fine din piele pentru copii . . . . ™ Pălării fine din pânză pentru copii . . .

Ciorapi scurţi fini pentru copii, până la anii 1 -10 Cor.

Cămăşi tricot fine pentru gimnastică, în orice m coloare, pentru copii Cor. —.50

Trăsuri fine pentru copii Cor. 9.— g Cofere fine de mână, în orice mărime . . . Cor.

Coferé fine de mână, (cu foi) în orice mărime Cor. Despărţământ deosebit pentru articlii de artă

si jucării, cu preţuri fixe . . Cor. —.50 —.90 Oramofoane Cor. Mare asortiment de plăci noui . . . 1 buc Cor. Afară de acestea mii şi mii de totfelul de articlii, cari din

spaţiului nu se pot aminti aci.

in sus. * > > » » > > >

» > » > > »

> »

> >

» > » >

» > » >

> > » » » » > > > »

> >

(0

tt

2 — 5.—

1.80 18.—

1.80

>

• »

cauza mtt

PREŢURI OCAZIONALE:

Haine de spălat fine pentru copii dela 3—8 ani dela Cor. 1.80

Haine de spălat fine pentru fetiţe ţesute . .Cor. 1.— Şorţuri elegante de cloth şi luster în reform

pentru fetiţe dela 6 —16 ani Cor. 170 Talii pentru dame de zephir Cor. 1.30 Şnur de mătase pentru haine de dame în toate

colorile Cor. —.90 Talii pentru dame prodate de pânza . . . . Cor. 1.80 Oulere pentru domni în toată forma . . . . Cor. —.15 Ohete de piele cu nasturi şi simple pentru

copii, dela Nr. 2 1 - 2 5 Cor. 1.80 » >

Clinică pentru păpuşi de joc şi j probă, păpuşi pentru probă fa­bricate în atelierile mele: din massé cu cor. 5.50, îmbrăcată în pânză cerată (obdussé) cu cor. 9 —. Afară de acestea diregerea ori şi cărei păpuşă stricată sau chiar frântă o primesc cu pre­

ţurile cele mai moderate.

in > »

» > »

sus.

>

R E I C H

B a z a r de c o n c u r e n ţ i , . A R A D , Palatal t e a t r u l u i , S z a k s a sá f t - t é r .

Mult ştim. doamnă! Am onoare a vă aduce la cunoştinţă, că pentru

atelierul meu de pălării pentru dame mi-au sosit cele mai noui pălării — modele din Paris şi Viena.

Vă rog foarte mult st. doamnă, să binevoiţi a-mi cerceta bo­gatul meu magazin, onorându-mă cu on. d-voastre comande, asi-gurându-vă anticipativ despre serviciu foarte solid şi cu preţuri moderate.

Rugându-vă pentru binevoitorul sprijin, sunt

Cu deosebită stimă :

L Á Z Á R C. atelier pentru pălării la modă

A R A D , strada Andrássy (palatul minoriţilor). Mare asortiment de pălării de doliu. Comenzile de pălării da

doliu se execută în decurs de 12 ore.

T e l e f o n 3 8 7 .

B R A U N N . A N T A L Arad, Boros Béni-tér 7. (Casa proprie)

Recomandă depozitul său bogat asortat cu

v ă p s e l i s i m a t e p i a l jpents?!* z i d i t în atenţia domnilor cari voiese să zidească. Atrage atenţia mai departe asupra varului de prima calitate, cement, ţiglă, ţevi do be'on, praf de piatra, împletituri de trestie, table de ce­ment pentru pavaj. — Productele f ab r ioe i s a l e d e g h i p s din Baia-de-Criş le ţine acuma în depozit desfăcându-le cu preţifri foarte ieftine. - Cere sprijinul on. public: •

Cu st imă: BRAUN N. ANTAL.

V~-':.~

L C A R I C A S D A V I D Arad, Révai utca Nr. 6. Telefon Nr. í>51.

Efectuesc lucrări de pictură, pentru edificii, biserici (stil grecesc), atât în loc cât şi în provinţă.

Cu planuri servesc şi la cerere mă prezint şi în persoană

Am pictat în jurul Aradului şi prin Bihor peste 4 0 b iser ic i .

i § i e • a i i i b • b e 11 • 11 §JJJJ Fabrica de maşini LÄUFER JÓZSEF

BUDAPEST,

ViTPALOTAr-üT 15—1Í Linii funiculare, şghia-buri de precipitat va­goanele pentru mine, osii de transmisii bre­vetate »Balon*, căngi automate de descărcat, macazuri, maşini de re-morsaj cu lanţuri sau frânghii. Aranjamente Skips şi de încărcat, elevatoare şi transpor-

teure, etc.

i i r i T B i r r i r i i 1 1 1 1 n i a 1 1 i

Pag. 18 . R O M Â N U L Nr. 64—1912.

(Âl

Wfm

s t r a d a D e á k F e r e n c z n r u l 3 5 . T e l e f o n n r u l 266. -

are deposit de recvizite şi cărţi bisericeşti

Potire tie bronz aurit 25 cm. înalt cu dis­cul aurit Cor. 86*—

Potire : paharul şl discul din argint curat şi aurite â 80 si 100 cor.

Potire din aigint curat întregi cu disc şi aurit dela 200—800 cor.

Cutie pentru mir la sfânt, botez din argint China 26 Cor.

Cutie pentru sfânta cuminecătură ia morboşi din argint China cor. 80'—

Candele din alpaca a 6-50. 7-50. 8-50. 12. 15, 24- si 30 cor. bucata

Cădelniţe din alpaca a 18. 22. 24. 80 şi 50 cor. bucata

YaSO pentru apă Şi Vîn din cristal cu tava al­paca cor. 7*—, cu vasele şi tava din alpaca cor. 22.

CrUCJ pe Sitar cu piedestal din lemn. fru­mos lucrate â 4 cor., din argint China cu. D-nul Hristos gravat în cruce şi cu decoruri aurite cor. 12*50 şi 20 cor. buc. din argint China cu D. Hristos în Email şi cu decoruri aurite 16—82 cor., şi 40 cor. bucata.

Linguriţă pentru sfânta cuminecătură din bronz aurit cor. 4. din argint curat şi aurită c. 9.

Copie din bronz aurită cor. 4. din argint cu­rat aurită cor. 18.

Disc cu steluţă din bronz aurit cor. 15. steluţa separat 6.50 rjîSCul separat cor. 9'50 Disc cu steluţă din amint curat si aurit cor. 80

Fesnice pe altar co 2 lumini din bronz aurit cor 80, CU 3 lumini din argint cor. 60.

Feşnice înaintea altarului cu 3 lumini din lemn tare frumos lucrate, cu decoruri aurite şi argintate 150 cm. înalte păr, cor. 100,

Tetrapfld frumOS lUCrat, cu decoruri aurite şi argintate cor. 39,

GhfVOt din lemn frumos lucrate cu decoruri aurite cor. 100,

Litier din alpaca foarte frumos cor. 130. Ripiiîe diO lemn frumOS lucrate şi aurite a

20—24 şi 30 cor. bucata, Ripide din aramă frumos lucrate ă 50—60 cor. buc.

Candelabre (policandre) peniru biserica din bronz curat şi aurite, foarte frumoase pentru 12 lumini â cor. 110—120 —140 Şi 220 cor. buc. Pentru 24 lumini şi cu prisme cristal â 200 —260 cor. Cu 86 lumini â 300—400 cor. Cu 48-60-72 si 90 lumini â 1000—1400 cor.

Ornate (odăjdii) bisericeşti în toate execuţiu-nile 145—lOOFco"

i în toate mărimile şi colorile dorite cor. dela 70—1

Pălării preoţeşti 10 cor. bucata Brâne preoţeşti metrul a 10—15 cor.

PrăznJCare execuţie foarte frumoasă lucrate, pe lemn de tei conform prescrierei bi­sericei noastre â coroane 9 bucata, pe pleu cu rame aurite COT. 9.

C ă r ţ i b i s e r i c e ş t i . * »

Apostolul cu litere la t ine legat simplu cor. 9 '50 .. legat în piele roşie cu copcii „ U ' 5 0

Motivelnieill "cu litor.» cirile legat . . 5 ' — Motivellîic cu litere la t ine şî legat în

piele <"u copcii cor. 13'50 Evanghelie cu litere lat ine leg. în piele

roşie cu copcii cor. 25 ' — Lega tă în catifea roşie cu cei 4 evan-ghelişti la colţuri şi în mijloc cu răstig­n i rea Domnului cor .110 '—

Octoich luare cu litere la t ine legat în piele cu copcii cor. 27 '—

Miiieile pe 12 luni în 12 volume cu li­tere la t ine , Secare legat separa t în piele şi cu copcii cor. LSG"-—

Tl'ioÜul î m p r e u n ă cu strajnicul cu litere la t ine lega tă în piele roşie cu copcii . cor. 2 7 ' —

Nr. 64 1912 „ R O M Â N U L " Pag. 19

Pásztori fabrică de împletituri, mat raţe dm sârmă şi

rolete de fier. B r a ş o v - B r a s s o , ^ t r v a d a S p i t a l u l u i 3 2 .

Grilaje şi porti fabricaţie proprie, execuţie simplă şi frumoasă, ma­traţe din sârmă cu rame de fier ori lemn, paturi de închis cu ma­ltat c u arcuri, cea mai bună calitafe. împletituri şi grădeie pentru mori şi fabrici, pentru scopuri economice şi de gospodărie. — Coşuri de sârmă, grătare, sârmă împletită, obloane, coteţe şi alte lucrări de branşe, se execută pe lângă preţurile cele mai ieftine.

O a t a l o g i l u s t r a t g r a t u i t ş i f r a n c o

I j R . a t o r i c a r á t t i c c u p t o a r e d e i v i t . 3 S C H Ö N J Ú Z S E F , L u p Szt. Istváö-u. 36. Kossuth-!). 21, Atrage atenţiunea on. public că pri­

meşte pregătirea, a ori-ce fel de

c u p t o a r e descărcare şi zidirea vetrelor de fert cu preţuri convenabile şi pe lângă servi­

ciu prompt şi conştiinţios.; i | |

C o m a n d e l e s e i ^ x e t ' u t f t Î M t x e d i a t . | • - ^

1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 In fabrica de maşini a Căilor Ferate Uungare s e pre­

gătesc c e l e mai n o u ă şi m o d e r n e

i i T P U l D E T f i E E f t ü T construcţii de oţel cu locomobil presiune de 10 cai putere. Cele mai nouă sisteme de MOTOARE CU BENZIN. Foarte ieftine LOCOMOBILE CU GAZ, LOCOMOTIVE, PLUGURI CU VAPOR, MAŞINI JUMĂ­TATE STABILE şi COMPOUND. — Fabricaţiile fabrlcei de maşini agricole din Losonc, societate pe acţii: Maşini de sămănat TLOSONCI-DRILH cilindrice. TRECORD-DRILU cu lingură şi ^RECORD //.< patentat. — SITE pentru bucate sistem Kalmár OARNITURI PENTRU MORI, PLUGURI DE REŞIŢA, GRAPE, SAPE pentru sfecle. — Fabricaţiile: INTERNATIONAL HARVESTER COMPANI OF AMERIKA MC. CORMICK DEERING MILWAUKEE, precum MAŞINI DE CULES, DE STRÂNS, DE COSIT. GRAPE CU DINŢI ARCAŢI sistem Mc. Cormick. Cară pentru aruncarea gunoiului sistem CORN. KING. PRESSE de fân si maşini, universale de măcinat. — Trimite despre toate CATALOG ILUSTRAT

A . R . T T M U K . , n A K A D , F e r e n c - t é r I / o . T e l e f o n »9.

I I I I I I 1 1 I 1 1 1 1 1 1 I I I I I I I I I I I I I I I I I H I

industrie de ceară şi turtărie mare. A r a d , S t r a d a D e á k F e r e n c 6 . $

C a s a , p r o p r i e . T e l e f o n 8 6 3 .

I-şi recomandă luminile şi toate obiectele în acest ram pentru biserici şi alte scopuri.

Epitropiile şi vânzătorii primesc rabat mare.

Să ne eredeti t^JSSi coasa „Koronagyémánt"

C u c o a s a „ K o r - o n s t g y é m á t i t " bătută odată se poate cosi ziua întreagă deoarece e făcută din oţel-diamant, c o a s e rele şi mo i nu se g ă s e s c între^ele. PENTRU TRĂINICIA FIECĂREI BUCĂŢI GARANTĂM.

75 80 Preţul : 1 buc. 1-80 190 2.

85 90 95 100 110 cm. Ia comande de 10 2-20 2-40 2-50 2-60 cor. buc. 1 se dă rabat.

í Lengyel Testvérek Comandele se pot face prin trimiterea banilor înainte sau pe lângă rambursa

K a p o s v á r , F ö - u t c a 2 2 T .

orologer de turnuri, lăcătuş artistic, de zidiri şi maşini şi lucrări de aramă.

Temesvár-Gyárváros,

i F Ö - U T C A . { 4 .

OROLOAGE D E TURN construcţia ce mai nouă şi so­lidă pentru biserici şi şcoli, precum şi reparaturile astor-fel de oroloage să efectuesc conştienţios şi ieftin. Prelimi­

nare de-spese-'gratuite. Pregăteşte Maşini pentru fa­bricarea de ghiaţă, pentru răcire, aparate de a r s ra-chle şi fabricarea be re i , a-paducte de mare presiune şi re paraţiile necesare, cu preţuri ieftine. La privirea lucrării se

prezintă pe cheltuiala sa.

BITTENBINDER JÓZSEF,

SCULPTOR ŞI ARHITECT DE ALTARE,

Temesvár-Józsefváros, BONÁCZ-UTCA 16 SZ.

Face totfelul de mobilier de biserică, aşa ca: ICONOSTASE ŞI ALTARE, STATUI DE PIAIRĂ ŞI LEMN, AMVOANE ŞI SCAUNE DE SPOVEDANIE, SICRIUL DOMNULUI, GROTA MĂRIEI DE LOURD, CRISTELNIŢE, ICOANE DE STAŢIUNE, SCULPTURĂ ÎN RELIEF SAU PICTURĂ, STRĂNI, PICTURĂ DE BISERICĂ ŞI ALTARE.

Renovează în stil altare vechi, a m v o a r e şi statui, aureş te şi nia morează. PUI-curent, preliminar de spese şi plani!:i gratuit. Dacă & U N T ch SN. - . Î P E N T R U

examinasea lucrului, mă duc o r i - u - d ; pe cheltuiala mea proprie.

Pag. 2 0 „ R O M Â N U L " Nr. 6 4 1 9 1 2

Cele mai bune fabricaţii de

P U Ş T I d e V Â N A T

puşti flóbert, revolvere şi pistoale Buldog, pecum şi totfelul de gloanţe şi praf de puşcă, cu preţuri ieftine.

C e l e m a i e x c e l e n t e f a o i - i o a ţ i i d e M i I Ş I P Î I O E C U S U T

p e n t r u f a m i l i i ş i i n d u s t r i e .

BICICLETE să căpătă cu preţurile cele mai ieftine şi pe lângă plătiri con­

venabile în rate.

Mândria oricărei gospodine este pâinea bună şi fru­moasă! in L O C U L dospirii în­delungate şi frământărei obo­sitoare, este de recomandat maşina „ I D E A L " pentru dospirea şi frământarea pâi-nei, premiată în mai multe rânduri, la expoziţia de lucruri casnice din Timişoara 1908 distins cu »Medaüe de aur« şi »Dip!omă«.

T o a t e a c e s t e s e p o t c o m a n d a , d e l a

K A L E N D A J Á N O S Nagyvárai, Pisla Szent László-tér.

Cum să ne apărăm contra durerilor de stomac ? !

Contra durerilor de stomac, foarte lăţite în timpul mai nou între ome­nire, trebuie să ne apărăm dela început, folosind spre acest scop

Nectarul Dr. Engel căci, un stomac sănătos şi o bună mistuire, formează fundamentul unui corp sănătos. Cine dar voieşte să-şi menţină sănătatea până la adânci bătrâneţe, se întrebuinţeze

N e c t a r u i B r . E n g e l r e n u m i t î n u r m a s u c c e s e l o r c î e p a n a a e u m !

Acest nectar coinpus din diferite sucuri aromatice şi vin, exercită in urma compoziţiei sale o influenţă binefăcătoare asupra mistuirii, e asemenea unui licheur de stomac, ori vin de stomac şi nu are absolut nici o urmare stricăcioasă. Sănătoşi şi bolnavi pot aşa dară lua Nectar fără a-şi strica să' nătatea. Nectarul ajută cu o întrebuinţare raţională la mistuire şi la formarea sucirilor

Astfel se impune tuturor, ce vo'esc să aibă stomac sănătos, întrebuinţarea

H e c t â p o i u l D P . E n g e l „Nectar"-ul este un excelent mijloc întâmpinarea catarului, sgtrciurilor

durerilor de stomac, a mistuirii anevoioase, şi a grefei. Se mal întrebuinţează contra contipaţiei, a colicei şl a palpitaţiei de inimă. Aduce somn şi apetit, fiind bun contra insomniei, indispoziţiei durerilor de cap şi acceselor ner­voase. Fol sit în cercuri mai largi s'a constotat că aduce veselie şi poftă oe viaţă.

NECTARUL se poate cumpăra în sticle d e 3 şi 4 coroane în farmaciile din Arad, Ujarad Qlogovácz, Oyorok, Ménes, Paulis, üppa, Hidegkút, Vinga, Síékísut, Pécska, Tornya, Világon, Egres, Nádas, Berma Orczifalva, Merczlfalva, Sándorháza, Bogaros, Szerb-Szt.-Péter, Perjaraoi, Szemlaă. Srárafalva Nagylak, Palota, Alberti, Mezőhegyes, Batonya, Maráik, Dombegyháza, Kuttics, U'ySzent-Anna, Pankota, Silingyia, Taucz, Szlatkaa, Baja, Kaprucza, Bresztovácz, Rékás, Gyarmata, Brückenau, Zsadány, Szent-András, Kis becskerek, Mehala, Temesvár.

I

Păztţivă de Imitaţii! Ceteţii expres „Nectar Dr. Engtl".

N ctarul meu nu e ceva miraculos. Are următoarea compoziţie: Samoj 3*0-0. Es?nţa de vin 150*0, Sirop de mlcură 100-ft, Vin roşu 100-0, Sirop de cireşe 100-0, Sirop de fragi 20 0, Aromă de Veremit 30-0, Anis e t c . á 100. Aceste se mestecă. {A<

H M W N M B W B S M M i Q M M H B M M B H B B H V H M M V mitMmmm W W W W O W M G B H t H B SBBHMl Í M H M • • • • • • •OTHMi M M H I

„RADIAL" societate pe acţii pentru construirea de mori. (Mal om ép i t ész eti részí.-társaság.)

j a a g Budapest VI., Szabolcs-ntotj ^ Pe baza celor mai bune recomandaţii dela morile ungureşti austriace şi streine, precum şi în baza multelor r e f e r e n t e

H e n o m & e t d ă m s

S i - f c e l e - R s i L d i i s k l j m a d e l 1 9 1 1 , cari se află de potrivite la

O R I - C E M Ă C I N A T Ş I A C O A R D Ă M U L T E A V A N T A G E

prin faptul că se poate regula după plac, pentru diferite trebuinţe. — Catalog şi desluşiri gratuit.

E x p e d i ţ i e * ~ e » v » e c l « » ! Maşini, piese pentru maşini, garnituri complete pentru mori şi hambare, maşini pen­tru curăţirea acestora, maşini de transport precum şi garnituri de transmisie a energiei.

TIPARUL TIPÓ0-HATIET .,CO*©ORD1A" Alf A U