Universitatea de Medicină şi Farmacie

Craiova

VALOAREA PROGNOSTICĂ A UNOR

MARKERI ANGIOGENICI INVESTIGAŢI IMUNOHISTOCHIMIC

ŞI GENETIC ÎN CANCERUL COLORECTAL

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific, Doctorand, Prof. dr. MIHAI CRUCE COSMIN ŞTEFAN JALBĂ

CRAIOVA

2011

2

LISTA DE ABREVIERI

CRC - cancer colorectal

LVI - invazie limfovasculară

MVD - densitate microvasculara

OS - supravietuirea globala

PFS - supravieţuire fără o progresie a bolii

SNP – polimorfism al unui singur nucleotid

VEGF - factorul de creştere al endoteliului vascular

3

INTRODUCERE

În urmă cu peste 100 de ani s-a observat că ţesutul tumoral

prezintă o vascularizaţie crescută comparativ cu cel normal. De

peste 50 de ani conduita terapeutică în cancer o reprezintă

acţiunea directă asupra celulelor tumorale. Administrarea de

droguri citotoxice, care distrug celulele tumorale in vitro, a

constituit metoda de predilecţie a chimioterapiei in vivo.

S-a constatat însă că alături de celulele tumorale şi celulele

normale pot fi afectate de medicaţia citotoxică. În plus, ca urmare

a instabilităţii genetice a celulelor tumorale, chimioterapia nu

avea întotdeauna rezultatele scontate.

Conceptul de terapie antiangiogenică tumorală îşi are

originea în observaţiile lui Folkman (1995), care constată că o

creştere a masei tumorale la peste 2-3 mm3 depinde de formarea

de novo a unei noi reţele vasculare capabilă să asigure

aprovizionarea tumorii cu oxigen şi substanţe nutritive. Această

ipoteză, actualmente probată de un număr mare de studii

experimentale, sugerează că o tumoră poate fi oprită în evoluţie

(sau chiar distrusă) prin inhibarea dezvoltării propriei

vascularizaţii. În acest context, principalele obiective ale tezei de

doctorat sunt:

4

investigarea unei potenţiale corelaţii dintre o densitate

microvasculară sporită şi rata de supravieţuire la pacienţii cu

cancer colorectal;

studiul asocierii expresiei VEGF-A şi a densităţii

microvasculare cu angiogeneza şi prognosticul pacienţilor cu

cancerul colorectal;

estimarea importanţei angiogenezei prin expresia VEGF

la pacienţii cu cancer colorectal pentru a determina indivizii cu un

grad ridicat de recurenţă;

analiza polimorfismelor genei VEGF şi efectul asupra

prognosticului la pacienţii cu cancer colorectal. Factorul de

creştere al endoteliului vascular (VEGF) poate fi considerat un

factor important în limfangiogeneză şi în răspândirea tumorii,

afectând astfel prognosticul şi tratamentul cancerului colorectal.

analizarea influenţei prognostice a haplotipurilor în gena

VEGF-A la pacienţii cu stadiul II sau III de cancer colorectal, pe

baza unui lot de studiu si unul control;

determinarea activităţii proliferative a celulelor tumorale

cu ajutorul anticorpilor Ki67 şi p53 şi cu ajutorul VEGF, CD31 şi

CD105 în vedera cuantificării angiogenezei.

5

Cuvinte cheie: cancer colorectal, angiogeneză tumorală,

densitate microvasculară tumorală, VEGF-A, polimorfisme,

haplotip. I. STADIUL CUNOAŞTERII

Capitolul 1 intitulat „Aspectele generale ale

angiogenezei tumorale” analizează pe rând ipotezele asupra

dependenţei creşterii tumorale de angiogeneză, matricea

extracelulară şi angiogeneza tumorală, relaţiile angiogenezei cu

procesul de metastazare, factorii cu rol angiogenic şi

antiangiogenic, mecanismele angiogenezei tumorale, şi evoluţia

tumorilor.

Capitolul 2 – intitulat “Factori de prognostic în cancerul

colorectal” analizează factorii de prognostic care ţin de tumora

primară, factorii clinici cu importanţă prognostică şi factorii de

prognostic histopatologici.

II. CONTRIBUŢII PROPRII

Capitolul 3 – Semnificaţia prognostică a densităţii

microvasculare intratumorale la pacienţii cu cancer colorectal,

prezintă succesiv materialele si metodele, rezultatele şi discuţiile

asupra evidenţierii imunohistochimice a markeriilor CD105 şi a

markerului pan-endotelial CD31, precum şi asupra corelaţiilor

dintre o densitate microvasaculară mare şi rata de supravieţuire în

6

cancerul colorectal, tehnici pe care le-am efectuat pe 120 probe de

ţesut de la pacienţi cu cancer colorectal şi care au suferit o

rezecţie chirurgicală a tumorii în cadrul Spitalul Clinic de Urgenţă

"Floreasca"din Bucuresti.

Analiza Kaplan-Maier de supravieţuire a indicat faptul că

densitatea microvasculară (MVD) obţinută folosind CD31 nu a

demonstrat o corelaţie semnificativă cu supravieţuirea. În contrast

cu CD31, o MVD crescută determinată cu ajutorul CD105 a fost

puternic asociată cu un prognostic rezervat (fig. 1).

7

Fig 1 - Graficul Kaplan-Meier de supravieţuire la pacienţii cu cancer colorectal. MVD obţinută pentru CD31 şi CD105 a fost împărţită în valori mai mari şi mai mici decât cele medii (A, C) şi în cuartile (B, D). MVD obţinute prin utilizarea CD105 a arătat că un număr mare de vase indică un prognostic slab, dar nu a existat nici o corelaţie semnificativă a valorilor MVD furnizate de CD31 cu

prognosticul. În plus, pacienţii cu stadiul Dukes C şi D (combinat) (E) au supravieţuit cel mai puţin.

Aşa cum se arată în figurile 2 şi 3, colorarea atât pentru

CD31 şi CD105 a fost heterogenă. Zonele cele mai puternic

vascularizate s-au observat invariabil la periferia tumorii şi în

imediata apropiere a ţesuturilor normale.

8

Fig. 2 - Exprimarea CD105 şi CD31 în vascularizaţia tumorii. Deşi majoritatea vaselor de sânge au fost marcate de ambele, o parte din asestea au reacţionat doar cu CD105 (stânga), dar nu şi cu CD31 (dreapta) (săgeată)(x250).

Fig. 3 - Expresia CD105 într-un adenocarcinom colorectal slab diferenţiat. De reţinut faptul că CD105 este mai puternic în intensitate şi colorează mai multe vase decât CD31 (x400).

9

Faptul că MVD folosind CD31 nu a fost corelată cu

prognosticul ridică probleme importante. Aceasta nu este prima

dată când determinarea MVD folosind un marker pan-endotelial

nu a reuşit să se corelaze cu prognosticul. De exemplu, în

carcinoamele tiroidiene şi laringian cu celule scuamoase, MVD

nu a fost asociat global cu supravieţuirea (Akslen şi Livolsi, 2000;

Pignataro şi colab, 2001).

Este posibil ca numărul mare de vase identificat de către

CD105 să reprezinte un profil ridicat al angiogenezei în tumorile

care sunt mai progresive şi probabil să metastazeze. În contrast,

MVD identificată de CD31 (şi alţi markeri pan-endoteliali) nu

poate fi în măsură să caracterizeze cu exactitate angiogeneza în

anumite tipuri de tumori, de aceea duce la o lipsă de asociere a

MVD cu progresia tumorală. Această speculaţie este susţinută de

studiul lui Akagi şi colab (2002), care au raportat că o creştere

semnificativă a MVD determinată prin CD105, dar nu şi CD31, a

fost observată în displazia mucoasei colorectale, dar şi în

carcinomul colorectal.

În concluzie, capacitatea de a realiza o discriminare

cantitativă între angiogeneză şi vasele pre-existente în tumori pare

a fi un factor determinant în evaluarea angiogenezei tumorale.

Prin urmare, identificarea MVD folosind CD105 s-a dovedit

superioară markerilor pan-endoteliali, cum ar fi CD31, în

evaluarea prognosticul pacienţilor cu cancer colorectal.

10

Capitolul 4 – prezintă relevanţa clinică a expresiei

VEGF-A în cancerul colorectal, studiu imonohistochimic cu 89

probe prelevate de la pacienţi cu CRC operaţi şi luaţi în evidenţă

de Catedra de Chirurgie, Facultatea de Medicină Carol Davila,

Bucuresti.

Cea mai importantă constatare a acestui studiu efectuat

este că supravieţuirea a fost cea mai scurtă în cazurile cu expresii

VEGF-A puternice, iar diferenţele au fost foarte evidente în

funcţie de nivelul de exprimare a VEGF-A (tabelul 1).

Tabelul 1: Timpii de supravieţuire ai pacienţilor în funcţie de stadiul tumorii şi expresia VEGF‐A 

Timp de supravietuire (mediu/mediana, luni)

stadiul II stadiul III stadiul IV

VEGF-A (-) 75/- 30/12 6/6

(+) 62/48 26/24 36/6

(++) 50/48 21/24 11/6

(+++) 11/6 11/12 6/6

Decese total 18/40 22/26 9/11

Valoarea p 0,3 0,07 0,5

Deosebit de important este şi faptul că acest studiu

demonstrează faptul că VEGF-A poate fi utilizat pentru a

identifica pacienţii cu risc crescut de recădere care pot beneficia

de strategii adjuvante, cum ar fi chimioterapie şi/sau tratament

antiangiogenic.

11

De asemenea am demonstrat existenţa unei asocieri

importante a numărului ganglionilor limfatici implicaţi cu stadiul

tumorii şi recidiva tumorală. Deşi corelaţia nu a fost semnificativă

statistic, a existat o tendinţă pentru tumori cu un grad mai mare de

a exprima un potenţial mai mare de invazie limfovasculară (LVI)

şi metastazare mai îndepărtată. Numărul mare de ganglioni

limfatici implicaţi a fost, de asemenea, asociat cu un grad tumoral

mai mare, un potenţial mai ridicat de metastazare şi o invazie

seroasă mai mare.

În studiul nostru (Jalbă CS şi colab., 2010; Jalbă CS şi

colab., 2011), expresia VEGF-A a fost obţinută în aproximativ

70% din cazurile cu cancer colorectal. Atât incidenţa cât şi

proporţia expresiei VEGF au crescut odată cu carcinogeneza

colorectală, clasificată fie prin sistemul TNM, fie după stadiile

Dukes, după cum au arătat şi studiile precedente ale lui Takahashi

şi colab., 1995.

Pe de altă parte, Kang şi colab., 1997 au descoperit că

expresia imunohistochimică a VEGF a crescut în stadiile

avansate, dar a fost un factor de prognostic independent pentru

pacienţii cu cancer colorectal.

Capitolul 5 - Polimorfismele genei VEGF şi

prognosticul la pacienţii cu cancer colorectal - face o analiză a

expresiei genei VEGF de la 445 pacienţi trataţi chirurgical cu

adenocarcinom colorectal între ianuarie 2007 şi august 2009 la

12

Spitalul MAI de Urgenţa "Prof. Dr. Dimitrie Gerota" Bucureşti,

România.

Am analizat 3 polimorfisme ale genei VEGF şi efectul

acestora asupra prognosticului pentru pacienţii cu cancer

colorectal. Studiul actual a arătat că polimorfismele -634G>C,

+936C>T, şi haplotipurile lor au avut un efect prognostic asupra

supravieţuirii la aceşti pacienţi.

Pentru polimorfismul -634G>C, genotipul G/C sau C/C au

prezentat o OS şi PFS mai bună, comparativ cu genotipul G/G;

Pentru polimorfismul +936C>T, supravieţuirea pentru pacienţii

cu genotip +936C/T sau T/T a fost mai scăzută decât pentru

pacienţii cu genotip +936C/C (tabelul 2, figura 4).

Tabelul 2 - Analiza multivariată de supravieţuire în funcţie de cele 3 polimorfisme ale genei VEGF

Genotip

n (%)

OS

PFS

HR (95%CI) P HR (95%CI) P

Polimorfism -2578C>A

C/C 235 (52,8) 1 0,844 0,762

C/A 173 (38,9) 0,996 (0,547-1,816) 0,990 1,151 (0,744-1,782) 0,528

A/A 37 (8,3) 1,219 (0,535-2,775) 0,638 1,225 (0,645-2,326) 0,535

Polimorfism -634G>C

G/G 159 (35,7) 1 <0,001 1 0,016

G/C 181 (40,7) 0,158 (0,079-0,318) <0,001 0,544 (0,344-0,860) 0,009

C/C 105 (23,6) 0,188 (0,086-0,412) <0,001 0,526 (0,304-0,911) 0,022

Polimorfism +936C>T

C/C 276 (62,0) 1 <0,001 1 <0,001

C/T 152 (34,2) 12,809 (6,242-26,284) <0,001 3,492 (2,344-5,201) <0,001

T/T 17 (3,8) 37,260 (15,003-92,565) <0,001 3,221 (1,614-6,426) 0,001

13

Fig. 4 - Curbele OS în funcţie de polimorfismele -634G>C (A) şi +936C>T (B) la pacienţii cu cancer colorectal (A şi B; P < 0,001). Analizele au fost ajustate pentru vârstă, sex, zona afectată, gradul de diferenţiere, stadiul şi chimioterapia adjuvantă.

În studiul de faţă, haplotipul AGT a fost asociat cu o

supravieţuire semnificativ mai scăzută comparativ cu haplotipul

CGC (OS: HR, 3,87; PFS: HR, 3,46), şi genotipul -634G/G sau

+936T/T un factor de prognostic nefavorabil la pacienţii cu

cancer colorectal (Jalbă CS şi colab., 2010). Într-un studiu care a

evaluat efectele a trei polimorfisme ale genei VEGF (-1498T>C, -

634G>C, şi +936C>T) asupra supravieţuirii la 1193 pacientii

chinezi cu cancer de sân, supravieţuirea a fost mai mică în rândul

pacienţilor cu genotipuri -1498C/C şi -634G/G şi mai mare în

rândul pacienţilor cu haplotip C -1498T/-6345C/+936C (Lu H şi

colab., 2005).

Capitolul 6 este intitulat “valoarea prognostică a

haplotipurilor genei VEGF-A în cancerul colorectal”. Scopul

acestui studiu a fost de a efectua o analiză detaliată a importanţei

14

prognostic posibile ale haplotipurilor în gena VEGF-A în două

grupuri independente de pacienţi cu stadiul II şi III de cancer

colorectal.

Polimorfismele -2578C>A, -460C>T, şi 405G>C au

toate o relaţie semnificativă cu supravieţuirea, şi, în toate cele trei

cazuri genotipurile heterozigote au fost legate cu o supravieţuire

scăzută. Analiza multivariată de supravieţuire fără boală

(efectuate cu fiecare SNP) realizată a confirmat o valoare

prognostică semnificativă la -2578 C>A şi 405G>C, independent

de markerii de prognostic standard (tabelul 3).

Tabelul 3. Analiza multivariată de supravieţuire în funcţie de cele 3 polimorfisme ale genei VEGF

Genotipuri    Supravietuire fara boala (DFS) Supravietuire globala (OS)   HR (95% CI) p  HR (95% CI) p  −2578 C>A                         CC    1       1        CA     1,98 (1,10–3,56)     0,02    1,92 (0,98–3,76)     0,06     AA     1,10 (0,53–2,28)     0,80    1,32 (0,60–2,92)     0,49    −460 C>T                         CC    1       1        CT     1,81 (0,99–3,31)     0,06    1,46 (0,79–2,72)     0,23     TT     0,89 (0,42–1,87)     0,76    0,73 (0,32–1,64)     0,44    405 G>C                         GG    1       1        GC     1,79 (1,06–3,01)     0,03    1,52 (0,88–2,63)     0,13     CC     0,98 (0,43–2,26)     0,97    0,73 (0,27–1,98)     0,53   

15

Analiza de faţă a haplotipurilor a identificat trei

haplotipuri frecvente şi toţi pacienţii ar putea fi, prin urmare,

identificaţi prin una din cele 6 combinaţii. Analiza haplotipurilor

a demonstrat o relaţie semnificativă între ratele de supravieţuire

reduse şi pacienţii cu asocierea CTC, ACG, comparativ cu ratele

de supravieţuire pentru pacienţii rămaşi.

Studiul coreean efectuat de Kim şi colab., (2008), a

constatat ca haplotipurile -2578A, 405G, 936T sunt asociate cu

rate de supravieţuire inferioare. Studiul efectuat de către

Dassoulas şi colab., (2009), a evaluat importanţa clinică a

haplotipurilor în funcţie de polimorfismele -2578C>A, 405 G>C

şi 936C>T, dar nu a gasit nici o asociere cu caracteristicile de

supravieţuire sau clinicopatologice. Având în vedere legătura

puternică între polimorfismele -2578C>A şi -460C>T, haplotipul

asociat cu rate de supravieţuire scăzute în studiul coreean

reprezintă, probabil, haplotipul ACG analizat în studiul de faţă.

Capitolul 7 prezintă concluzii la teza de doctorat.

Dintre concluziile tezei trebuie să reţinem că investigarea

imunohistochimică a semnificaţiei prognostice a unor markeri

angiogenici la pacienţii cu cancer colorecal evidenţiază că o MVD

mare, identificată prin CD105 prezice un prognostic prost, şi că

CD105 este corelat pozitiv cu stadiul Dukes. Prin urmare, CD105

este un marker foarte valoros în evaluarea prognosticului

16

pacienţilor cu cancer colorectal, în special la pacienţii care

primesc terapii antiangiogenice.

Capacitatea de a realiza o discriminare cantitativă între

angiogeneză şi vasele pre-existente în tumori pare a fi un factor

determinant în evaluarea angiogenezei tumorale. Prin urmare,

identificarea MVD folosind CD105 s-a dovedit superioară

markerilor pan-endoteliali, cum ar fi CD31, în evaluarea

prognosticul pacienţilor cu cancer colorectal.

Am constatat că pozitivitatea VEGF este asociată cu o

reducere semnificativă a ratei de supravieţuire la 5 ani la pacienţii

cu cancer colorectal, care variază de la 90% la pacienţii cu

expresie VEGF negativă la 50% la pacienţii cu expresie pozitivă

VEGF.

De asemenea am evidenţiat faptul că densitatea

microvasculară puternică şi/sau expresia VEGF-A s-au dovedit a

fi asociate cu un risc mai mare de recidivă şi supravieţuire mai

scurtă la pacienţii cu ganglioni limfatici (-) sau CRC stadiu II.

Concluzia finală a cercetărilor mele este că

„determinarea angiogenezei tumorale prin VEGF sau alţi

parametri are valoare informativă majoră pentru

biologia/prognosticul tumorii şi tratamentul acesteia”.

17

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Akagi K, Ikeda Y, Sumiyoshi Y, Kimura Y, Kinoshita J,

Miyazaki M, Abe T. Estimation of angiogenesis with anti-CD105 immunostaining in the process of colorectal cancer development. Surgery 131(Suppl 1): S109–S113, 2002.

2. Akslen L, Livolsi V. Increased angiogenesis in papillary thyroid carcinoma but lack of prognostic importance. Hum Pathol 31: 439–442, 2000.

3. Dassoulas, K.; Gazouli, M.; Rizos, S.; Theodoropoulos, G.; Christoni, Z.; Nikiteas, N.; Karakitsos, P. Common polymorphisms in the vascular endothelial growth factor gene and colorectal cancer development, prognosis, and survival. Mol. Carcinog., 48, 563–569, 2009.

4. Jalba CS, Jalba BA, Anca-Daniela Vladoi, Zlatian O, Ioana M, Amelia Bârcă, Alina Cimpoeru, Cruce M. Clinical relevance of vascular endothelial growth factor-A in colorectal cancer. Romanian Journal of Morphology and Embryology, 2011.

5. Jalba CS, Jalba BA, Casabalian D, Marculescu M, Ioana M, Cruce M. Vascular endothelial groth factor gene polimorphysms associated with prognosis for patients with colorectal cancer. Annals of the Romanian Society for Cell Biolgy, Volume 15, Issue 1, 35-41, 2010.

6. Jalba CS, Jalba BA, Cruce M. Correlations between vascular endothelial growt factor expression and colorectal cancer, Annals of the Romanian Society for Cell Biolgy, Volume 15, Issue 2, 300-310, 2010.

7. Jalba CS, Jalba BA, Moraru E, Amelia Barca, M. Cruce. Prognostic significance of intratumoral microvascular density in colorectal cancer. Annals of the Romanian Society for Cell Biolgy, Volume 14, Issue 2, 231-237, 2010.

8. Kim, J.G.; Chae, Y.S.; Sohn, S.K.; Cho, Y.Y.; Moon, J.H.; Park, J.Y.; Jeon, S.W.; Lee, I.T.; Choi, G.S.; Jun, S.H. Vascular endothelial growth factor gene polymorphisms

18

associated with prognosis for patients with colorectal cancer. Clin. Cancer Res., 14, 62–66, 2008.

9. Kang SM, Maeda K, Onoda K, Chung YS, Nakata B, Nishiguci Y, Sowa M. Combined analysis of p53 and vascular endothelial growth factor expression in colorectal carcinoma for determination of tumor vascularity and liver metastasis. Int J Cancer 74: 502-507, 1997.

10. Lu H, Shu X, Cui Y. Association of genetic polymorphisms in the VEGF gene with breast cancer survival. Cancer Res; 65:5015-9, 2005.

11. Pignataro L, Carboni N, Midolo V, Bertolini F, Buffa R, Cesana B, Neri A, Viale G, Pruneri G. Clinical relevance of microvessel density in laryngeal squamous cell carcinomas. Int J Cancer 92: 666–670, 2001.

12. Takahashi Y, Kitadai Y, Bucana CD, Cleary KR, Ellis LM. Expression of vascular endothelial growth factor and its receptor, KDR, correlates with vascularity, metastasis and proliferation of human colon cancer. Cancer Res 55: 3964-3968, 1995.

19

CURRICULUM VITAE Nume: JALBĂ Prenume: COSMIN-STEFAN Data şi locul naşterii: 23.09.1979, CRAIOVA Cetăţenia: Română Stare civilă: căsătorit – 1 copil Studii: Şcoala Generală cu clasele I – VIII, nr. 24, Craiova, 1986 – 1994. Colegiul Naţional ”Carol I” – Craiova 1994-1998 Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova 1998-2004 Experienţă profesională: Spitalul Clinic de Urgenţă “Sfântul Pantelimon” Bucureşti 2007 – prezent - Medic rezident Medicină de Urgenţă. UMF Craiova octombrie 2007 - prezent – Doctorand. Limbi străine cunoscute: Engleza, Germana Lucrări publicate I. Articole publicate in reviste indexate ISI: 1. Jalbă B.A., Jalbă C.S., Anca-Daniela Vladoi, Gherghina F., Ştefan E., Cruce M. Alteration in expression of cartilage – specific genes for aggrecan and collagen type II in osteoarthritis. Romanian Journal of Morphology and Embryology. Vol. 52, Issue 2: 587-591/5, 2011. 2. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Anca-Daniela Vladoi, Zlatian O., Ioana M., Amelia Bârcă, Alina Cimpoeru, Cruce M. Clinical relevance of vascular endothelial growth factor-A in colorectal cancer. Romanian Journal of Morphology and Embryology, 3 in press 2011.

20

II. Articole publicate în reviste indexate CNCSIS: 1. Jalbă B.A., Jalbă C.S., Anca-Daniela Vladoi, Gherghina F., Ştefan E., Cruce M. Correlations between chondrocyte gene expression and disease in osteoarthritis. Annals of the Romanian Society for Cell Biolgy, Vol. XV, Issue 2, 273-281/9, 2010. 2. Jalbă B. A., Jalbă C. S., D. Casabalian, M. Mărculescu, M. Ioana, E. Ştefan, M. Cruce. Insulin-like growth factor I gene promoter polymorphism, collagen type II A1 (COL2A1) gene, and the prevalence of radiographic osteoarthritis. Annals of the Romanian Society for cell Biology. Vol. XV, Issue 1: 42-48/7, 2010. 3. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Anca-Daniela Vladoi, Zlatian O., Ioana M., Amelia Bârcă, Alina Cimpoeru, Cruce M. Correlations between vascular endothelial growth factor expression and colorectal cancer, Annals of the Romanian Society for Cell Biolgy, Volume 15, Issue 2, 300-310/11, 2010. 4. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Casabalian D, Marculescu M, Ioana M, Cruce M. Vascular endothelial groth factor gene polimorphysms associated with prognosis for patients with colorectal cancer. Annals of the Romanian Society for Cell Biolgy, Volume 15, Issue 1, 35-41/7, 2010. 5. Jalbă B.A., Jalbă C.S., F. Gherghina, E. Ştefan, M. Cruce. Chondrogenic potential of mesenchymal stem cells from patients with osteoarthritis. Annals of the Romanian Society for cell Biology. Vol. XIV, Issue 2: 157-163/7, 2009. 6. Jalbă B. A., Jalbă C.S., F. Gherghina, M. Cruce. Autologous chondrocyte implantation for chondral knee damage. Annals of the Romanian Society for cell Biology. Vol. XIV, Issue 1, 155-160/6, 2009. 7. Jalbă CS, Jalbă B.A., Moraru E, Amelia Barca, M. Cruce. Prognostic significance of intratumoral microvascular density in colorectal cancer. Annals of the Romanian Society for Cell Biolgy, Volume 14, Issue 2, 231-237/7, 2009.

21

8. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Cruce M. Nestin, marker of angiogenesis in colorectal cancer. Annals of the Romanian Society for Cell Biology, Volume 14, Issue 1, 214-221/8, 2009. 9. Jalbă C.S., Jalbă B.A., A. Ardelean, M. Cruce. Rolul angiogenezei în cancerul colorectal. Annals of the Romanian Society for Cell Biology, Volume XII, pag 67-72, 2007. III. Prezentări la manifestări ştiinţifice naţionale 1. Jalbă B.A., Jalbă C.S., D. Casabalian, M. Mărculescu, M. Ioana, E. Ştefan, M. Cruce. Insulin-like growth factor I gene promoter polymorphism, collagen type II A1 (COL2A1) gene, and the prevalence of radiographic osteoarthritis. Al IX-lea Simpozion National cu Participare Internationala de Morfologie Microscopica, Craiova, 26-29 mai, p153, 2010. 2. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Casabalian D, Marculescu M, Ioana M, Cruce M. Vascular endothelial groth factor gene polimorphysms associated with prognosis for patients with colorectal cancer. Al IX-lea Simpozion National cu Participare Internationala de Morfologie Microscopica, Craiova, 26-29 mai, p154, 2010. 3. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Casabalian D, Ioana M, Cruce M. Polimorfismele genei VEGF şi prognosticul la pacienţii cu cancer colorectal. A XXVIII-a Sesiunea Anuala a S.R.B.C, Constanta, 9-12 iunie, 2010. 4. Jalbă B. A., Jalbă C.S., D. Casabalian, Gherghina F, Stefan Emil, Cruce M. Polimorfismul promotorului genei IGF-I, gena colagenului tipul II α1 (COL2A1) şi prevalenţa osteoartritei pe radiografii (ROA). A XXVIII-a Sesiunea Anuala a S.R.B.C, Constanta, 9-12 iunie, 2010. 5. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Mirela Mogosanu, Amelia Barca, Cruce M. Nestin, marker al angiogenezei în cancerul colorectal. Al VIII-lea Simpozion National cu Participare Internationala de Morfologie Microscopica. Craiova, 26-30 mai, pag. 117, 2009. 6. Jalbă B.A., Jalbă C.S., Gherghina Fl., Mirela Mogosanu, Amelia Barca, Cruce M. Transplantul autolog de condrocite pentru tratamentul leziunilor cartilagionoase ale genunchiului.

22

23

Al VIII-lea Simpozion National cu Participare Internationala de Morfologie Microscopica. Craiova, 26-30 mai, pag. 199, 2009. 7. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Cruce M. Nestin, marker al angiogenezei în cancerul colorectal. Zilele UMF Craiova, ed. XXXIX, pag 25, 2009. 8. Jalbă B.A., Jalbă C.S., Gherghina Fl., Cruce M. Transplantul autolog de condrocite pentru tratamentul leziunilor cartilagionoase ale genunchiului. Zilele UMF Craiova, ed. XXXIX, pag 28, 2009. 9. Jalbă B.A., Jalbă C.S., Cîmpean Anişoara, Cruce M. Celulele stem embrionare: un nou instrument pentru a studia diferenţierea osteoblastelor şi osteoclastelor. Al-IX-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Morfopatologie , Craiova, 28-31 mai, pag 109, 2008. 10. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Ardelean A., Cruce M. Rolul angiogenezei în cancerul colorectal. Al-IX-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Morfopatologie, Craiova, 28-31 mai, pag 110, 2008. 11. Jalbă C.S., Jalbă B.A., Ioana M., Cruce M. Implicaţiile angiogenezei în cancerul colorectal. Zilele UMF Craiova, ed. XXXVIII, pag 32, 2008. 12. Jalbă B.A., Jalbă C.S., Cîmpean Anişoara, Gherghina Fl., Cruce M. Bazele morfologice ale utilizării celulelor osteoprogenitoare (tip stem) în tratamentul bolilor osoase. Zilele UMF Craiova, ed. XXXVIII, pag 33, 2008.