p FELICIA GALICEANU LIVIU LAZAR

TSTORTE=

v

GHID ;DE PREGATIRE INTENSIVAPENTRU ADMITEREA LA.,..

{ j

ACADEVIIA,DE POLITIE ;

-.t

Editura NOMINA

l.c; 15.c; "1.6.d; l1.c;30.b.

.c; 15.b; l6.d; 17.b;

;30.a.

l.d; 15.b; l6.a;17.c;30.c.

l.c; 15.c; l6.a; 17.c;

;30.c.

1.d; 15.d; l6.c; l7.c;;30.b.

.d; 15.d; l6.d; l7.b;;;30.c.

1.d; 15.b; l6.d;17.c;;30.c.

{.c; 15.c; l6.d; 17.c;

;30.c.

Cuprins

ROMANITATEA ROMANILOR N VTZrcTNEA ISTORICILOR...............................3

CI_IVINTE-CHEIE .........................3

REPERE CRONOLOGICE.......... ................... .....................4

TESTE .... ...... . j: .,.....................t2

SECOLUL >O< iUrru DEMOCRATTE $r TOTALTTARTSM. TDEOLOGTT $rPRACTTCT POLITTCE N ROUANTA $r iN EUROPA .......31

CLIVINTE-CIIEIE .............. .........31

REPERE CRONOLOGICE.......... ...................33

TESTE....... ................39

coNSTTTU-.rrtr E DrN ROMANrA.............. .....1................ss

cuvrNTE{TIEIE ......... ..............s5

REPERE CRONOLOGICE.......... ...................57

TESTE .......................60

AUTONOMIT LOCAIE $I INSTITUTII CENTRALE iN SPATIUL ROMANESC(SECOLELED(-XVn)................. .....................78

cuvrNTE-cHEIE .......................78

REPERE CRONOLOGrCE.......... ...................81

TESTE

STATUL ROMAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREAROMANTET MARI (SECOLELE XVrrr-XX). . . . .. -..r04

CI'VINTE-CHEIE .....................104

, REPERE CRONOLOGICE.......... .................106

TESTE ..........;........ .....................117

ROMANTA pO STBELICA. SrarrXrSM, NATTONAL-COMUNT SM $rDTSTDENTA ANTTCOMLTNISTA.... ................135

CUVINTE-CHEIE .......;........... .....................135

REPERE CRONOLOGrCE.......... .................138

TESTE .....................143

SPAJITIL ROMANESC NTRE DIPLOMATIE $I CONFLICT N EVUL MEDIU $ILA TNCEPUTUL MODERNTTATTT.. ...............161

CUVINTE-CHEIE .....................161

REPERE CRONOLOGICE.......... .................162TESTE

.....................171ROMANIA $I CONCERTUL EUROPEAN; DE LA CRIZA ORIENTALA TAMARTLE ALIANTE ALE SECOLULUT XX............. .........188

CIIVINTE_CHETE ..............;.... .....................188REPERE CRONOLOGICE.......... .................i90TESTE ............:...... .....................196

ROMANIA iN rrupur,,RAZBOIULUI RECE,,.................. ...............2r4CUVINTE-CHEIEH:,"il:."*-;; ::::i::

fnAsptxsuRl LA TESTE....... .....274

ROMANITATBE ROVTANILOR N VIZNXEA ISTORICILOR....... ............27 4SECOLUL XX TNTNB DEMOCRATIE $I TOTALITAzuSM. IDEOLOGII $IpRAcrrcr polrrrcE lN novANra sf iN EnnopAl_:-.......... .........,..274coNSTrruTIrLE RovrANrBr ................. ..................274AUTONOMII LOCALE $I INSTITUTII CENTRATB N SPATIULnovANesc (sECoLELE rx_xvrni .. . ... ... ..._:__:..... .........27sSTATUL NOUAN MODERN: DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREAnoiraANrBlMARr(sECoLELEXVIT_xx) ...... ... ...............275NOUANIA PO STBELICA. S TETTNI SM, NATIONAL-COMI.INISM $IorsmrNlA ANTrcoMumsrA.......spATruL nouAN'sc iNrnB o*rorii; ;;;riil, ^""rr

""'276

MEDIU$ILAiNcBpuruLMoDERNrrAin..'..............-

ROIT,TANIE $I CONCERTUL EUROPEAN; DE LA CRIZA ONTBNTATA TAMARILE ALTANTE ALE SECOLULUT XX............. ....................277RouANn N rnupur,,RAzBOIULUI RECE',.................. .......277nAsprrNsuru TESTE FTNALE .......277

Tipdrit la Tipografia Shik&Stefan SRLTelefon: 021.450.25.32 I 07 56.196.191

email: editurashik@yahoo.com

Erg -as&sia

nm+ -rryia g Covasna);,@ngSlligi Muntenia

rrme llraarreE

le@9

ROMANITATEA ROMANILORIN VIZIUNEA ISTORICILOR

CUVINTE-CHEIE

Ager publicus : pdmAnt public, la romani, provenit din cuceriri qi exproprieri in Italiaqi in provincii.

Autohtoni : bbqtinaqi de loc dintr-o anumitd larb (regiune) care s-au format gi s-audezvoltat pe teritoriul unde trdiesc qi in prezent.

Continuitate : persistenla populaliei bbqtinage (dacii 9i daco-romanii.;. pe teritoriulvechii Dacii. I

Dialect : particularitate 1oca15 (teritoriall) a unei limbi.Emigrare : pdrdsirea !6rii de origine pentru a se stabili intr-o altd !ar[.Etnogenez[ (aici) : procesul de formare al unui popor.Grai : unitate lingvisticd subordonatd dialectului, caracteristicd pentru o regiune mai

pulin intinsb (ex. graiul moldovenesc, muntenesc, ardelenesc).Idiom : termen general care denumeqte o unitate lingvisticd (limb5, dialect sau grai).

Sistem lingvistic, cu structurd gi cu trdsdturi proprii, vorbit de un anumit grupetn ic.

Imigrare : deplasarea qi stabilirea intr-o !ar[ strdind.Imigra{ionism : curent in istoriografie care se opune ideii continuitilii de locuire a

poporului romdn in spaliul fostei provincii Dacia de la formarea sa gi pdnd, azi.Interpretatio romana : contopirea unor zei ai dacilor ct zeitdlile romane.Istoriografie : totalitatea scrierilor istorice dintr-o anumitd larb sau dintr-o anumitl

perioadd determinatd de timp; totalitatea lucrdrilor istorice privitoare la o problem[.Limba protoromAnr: numitb qi romand comun6, romand primitivd, strdromAnd, este

consideratd de lingviqti o limbS unitard din care s-au desprins ulterior dialectelelimbii rom6ne: dacoromAn, arom6n, meglenoromAn gi istroromdn.

Limes: sistem de apdrare folosit de romani, frontierd a Imperiului Roman.Misionar : persoan[ care propovdduieqte o noud religie pe un teritoriu.Protocronism : curent de idei preocupat s5 pund in valoare prioritatea unor idei, teme

etc. Protocronismul (din greacd, in traducere ,,primul timp, strdtimpul") este otendin!6 modernd in nalionalismul cultural universal. Termenul a inceput sdcircule in RomAnia in anii '70 qi voia sd delimiteze un curent ideologic caresublinia caracterul unic qi pionieristic al culturii romAne. in dezvoltarea sa,protocronismul a luat o valen!6 puternic nalionalistd, instrumentatd politic deregimul Ceauqescu, care promova un trecut idealizat al !5rir, trecdnd pesteregulile cercetSrii qtiinlifice qi recurg6nd la date gi surse indoielnice, care puteaulegitima mai ugor teoriile protocroniste.

Romanitate : spaliu etnolingvistic care cuprinde popoarele romanice; caracter roma-nic al unui popor sau al unei culturi; origine, descendenld romand.

Romanitate oriental[ : spaliu etnolingvistic ce reunegte totalitatea populafiilor delimbd latind din partea de est a Imperiului Roman.

Romanitatea romAnilor: ideea despre descendenla romanl a romAnilor. Din ansam-blul acestei categorii istorice mai fac parte idei inrudite gi adiacente cum ar fi:stdruinla elementului roman in Dacia postaureliand, unitatea de neam a

romAnilor, latinitatea limbii rom6ne, €senla romand a unor obiceiuri qi datinipopulare, congtiinla romAnilor despre originea lor romand.

Romanizare : proces de preluare selectivi a trdsdturilor culturale romane (1imb6,port, tradilii) de cdtre populalia autohtond cuceritS.

Sincretism religios : fenomen religios care constd in contopirea unor zei asemdndtori,dar de origine diferit[, intr-o singurd divinitate.

Supplex : cerere, pldngere, petilie.

$coala Ardeleani : miqcare ideologicS gi culturald iluministd p intelectualit[liiromdnegti din Transilvania de la sf6rqitul secolului al XWII-lea qi inceputulsecolului aI XIX-lea.

$coala Latinisti : este un curent apdrut in lingvistica qi filologia romAn[ din a douajumdtate a secolului al XIX-lea care a continuat unele idei ale $colii Ardelene.August Treboniu Laurian a fost corifeul curentului latinist.

Teoria autohtonistl : subliniazd originea latind qi vechimea romdnilor pe acestemeleaguri qi a fost suslinutd atAt de istoriografia rom0neasc5, cAt gi de cea strdin6.

Teorie istoriografici: ansamblu de idei care explicd desfrqurarea unor evenimente qi

procese istorice.Teoria purist[ : teoria puristi neagd rolul dacilor in etnogenezd susfindnd cd rom0nii

provin numai din romani.Vlahi : nume consemnat in documentele externe care desemneazd poptilalia de limbd

romanici de la nordul si sudul Dun[rii.

REPERE CRONOLOGICE

Bpoca inainte de Hristos (i.Hr)

514 i. Hr. - Herodot ne d6 prima qtire istoricb despre gefii dobrogeni.Sec. II i.Hr. - pltrunderea primelor elemente aIe civllizaliei romane in spaliul locuit

de geto-daci.Sec. I i.Hr. - sec. I d.Hr. - perioadd in care legdturile daco-romane s-au intensificat.Sec. I i.Hr. - incepe epoca clasicd a civilizaliei geto-dace.Sec. I i.Hr. (82-44) - domnia regelui Burebista, intemeietorul statului dac.Sec. I i.Hr. - Caesar foloseqte termenul volcqe pentru desemnarea unui trib al galilor

romanizali.A doua jumitate a sec. I i.Hr. - sec. I d.Hr. * etapa preliminar[ aromanizdrr|A doua jumitate a sec. I i.Hr. - primele campanii militare ale statului roman la

Dundrea de Jos (Dobrogea).

t

b rornanice: caracter roma-ldC.li Y.rrP3ni.

: :,rciliiatea populaliilor de

;i " ;t:rinilor. Din ansam-,i :: :l ,iiacente cum ar fi::=" -:--ratea de neam al *::: obiceiuri gi datini:.;:"1r ;ii:rurale romane (limbd,

lwea tnxlr zei asemdndtori,

l.llliniqe a intelectualit[1iii d I\II-lea gi inceputul

@ia mmina din a doua*. idei ale $colii Ardelene.qisis{-

hil'rer rommilor pe aceste

m;L cit 5i de cea str5in6.ifs-sea rmor er-enimente qi

meza *rstindnd cd romAnii

:meazi pnpulalia de limbS

n,t

ilr,tbnryeni.n:i romane in spaliul locuit

>rorn:rnd s-au intensifi cat.

ml *atului dac.esmarea unui trib al galilor

ninard aromanizdrli.litare ale statului roman la

*.,*ffl"

Epoca dupl Hristos (d.Hr.)

46 d.Hr. - Dobrogea este anexatd provinciei romane Moesia.81 - Domilian ajunge impdrat la Roma.87 - Decebal preia tronul regatului dac.87-88 - confiuntdri intre Decebal qi Domilian.89 - pacea prin care Dacia devine regat clientelar Romei.98 - Marcus Ulpius Traianus ajunge impdrat la Roma.101-102 - primul rbzboi daco-roman.105-106 - al doilea rdzboi daco-roman.106 Dacia devine provincie imperial5 roman6. inceputul etapei principale a

romanizdrii.Sec. II-[I - perioada cAnd s-a realizat procesul romanizdrii lingvistice qi culturale,

cAnd o mare pafte din teritoriul de astdzi al RomAniei era cuprins in provinciileDacia gi Moesia.

271- 275 - pdrisirea Daciei de cdtre romani.Sec. III-VI * prima etapd, a marilor migrafii.Sec. III - monumentele funerare cu insemne paleocregtine de la Cdqeiu (stela

funerard), Potaissa, Apulum.284 - Dioclelian organizeazdprovincia Scythia Minor in Dobrogea.306-337 - domnia impdratului Constantin cel Mare.313 - impdratul Constantin cel Mare, prin Edictul de la (Mediolanum) Milano, acordd

libertate de cult creqtinilor din imperiu.Sec. IV - Constantin cel Mare restaureaz[ temporar autoritatea imperialS la nord de

Dundre.Sec. IV-V - cregtinarea masivd a daco-romanilor.391 impbratul Teodosius interzice cultele pdgdne, creqtinismul devenind religie

oficiald in Imperiul Roman.Sec. IV - donariul de la Biertan cu inscriplia Ego Zenovius votum posui (pies6

paleocreqtind care atestd creqtinarea daco-romanilor).Sec. IV - Eutropius , in Istoria romand, afirmd cd Dacia a fost secbtuitd de birbali gi

cd au fost aduqi coloniqti din toatd lumea romqnii.Sec. IV - Priscus Panites, diplomat gi istoric bizantin, este trimis in anul 448 cu solie

la Attila, cdpetenia hunilor, cu care prilej trece pe teritoriul l6rii noastredescriind unele obiceiuri ale daco-romanilor. El scrie lucrare a Istoria golilor.

527-565 - Domnia impdratului Justinian.Sec. VI - impdratul Justinian rcstaureazd temporar autoritatea imperial6 la nord de

Dundre.Sec. VI - pdtrunderea slavilor in spajiul intra gi extracarpatic.Sec. VI crucea de aur de la Histria.587 - pentru acest an, Theophanes confesorul (160-817), cronicar bizantin, in

Chronographia (operd' in care faptele sunt prezentate strict cronologic), menlio-neazd expresia ootorna, torna, fratre", in care mai mulli istorici qi filologi v6dcea dintAi menlionare a limbii rom6ne.

602 - limesul dundrean cedeazd qi slavii se revarsd in Peninsula BalcanicS. Ruperealegdturilor dintre romanitatea rSsdriteani qi cea occidentali. in acest context,romanitatea oriental[ va fi reprezentatd de poporul romAn.

610 - limba greaci devine limbi oficiald in Imperiul Bizantin.Sec. VII - impiratul Mauricius, in tratatul militar Strategikon, menlioneazd pe

romAni. Este prima men{iune documentarb despre identitatea etnicd a romdnilor.Sec. IV-VIII - limba latind vulgard se transformd in limba protoromdnd.Sec. VII-VIII - latina populard vorbitS de populafia romanizatd, din Dacia gi Moesia s-

a transformat in limba rom6n6.Sec. VIII - se incheie perioada de formare a poporului romdn gi a limbii romdne

(desdvdrgirea etnogenezei romAneqti).Sec. VII-IX - cultura Dridu evidentiazd incheierea in linii generale a perioadei de

formare a poporului romAn qi a limbii romAne.Sec. IX-X - limba slavonS devine limbd liturgicd in bisericd qi limbd de cancelarie in

Evul Mediu in fSrile Romdne (pdnd in secolele XIV-XV). rSec.IX - Geografia armeand a lui Moise Chorenati amintegte trara Balak.Sec. IX - cronica turcd Ogiizname menlioneazd o [ard avalahllor (Ulak ili).Sec: X - impdratul Constantin al VII-lea Porfirogenefil (912-959), in lucrarea Despre

administrarea imperiului, aminteqte de agezarea slavilor in Balcani, infrliSeazlintrepdtrunderea lumii slave cu cea romAneascd strdveche, numindu-i pe cei dinurmd cu termenul de romani, in vreme ce pentru bizantini folosegte denumireade romei.

971- Imperiul Bizantin revine la Dunbrea de Jos prin organizarca Themei Paristrion(P aradunav on, D o br o gea).

980 - impdratul Vasile al Il-lea Macedoneanul, in corespondenla sa, face primamenlionare a termenului de vlahi, termen care desemna un strdin, un neslav delimb[ romanicd, deci termenul prin care era denumitd vechea populalieromdneasc5. Termenul a cunoscut apoi diferite variante: vlah la bizantini qi laslavii sudici, voloh la slavii rdsdriteni, valachus in lumea latino-catolic[apuseanS, blachla unguri, unde s-a transformat repede in oldh etc.

Sec. X - se incheie asimilarea slavilor rbmaqi in spaliul carpato-danubiano-pontic.1020 - urmStoarea menlionare a vlahilor, intr-un act emis de acelaqi impdrat Vasile al

II-lea Macedoneanul.Sec. XI - in Sfaturile Ei povestirile lti Kekaumenos sunt menlionafi vlahii care trdiau

in apropierea DunSrii qi pe Sava.Sec. XI - geograful persan Gardiz| in tratatul intitulat Podoeba istoriilor, oferd.

informalii despre poporul rom6n aqezat intre Dundre qi un munte mare.Sec. XII - Ioan Kinnamos, secretar al impSratului Manuel Comnenul, descrie o

campanie bizantind, impotriva maghiarilor in 1167 in lucrarea Epitome. Vorbinddespre participarea la aceastd campanie, cronicarul spune despre vlahi: ,,se zicecd sunt coloni venifi demult din Italia".

Sfffrgitul sec. XII - in cronica sa Gesta Hungarorum (Faptele ungurilor), notarulanonim al regelui Ungariei Bela al III-lea afirmd c5, la sosirea lor in Pannonia,ungurii i-au gisit pe ,,blachi, adicd p[storii romanilor".

insrta Balcanicd. Rupereacirhli. in acest context,:iLlto-rryikon. menlioneazd penirmea etnicd a rom6nilor.

Frrommina.iili din Dacia gi Moesia s-

rtuir 9i a limbii romAne

i gwale a perioadei de

lf f lll*t6 de cancelarie inJnrtlp-5nhlak-fr.lUl*ilit.HFtStt" fo lucrarea DespretfuA Bebmi- inftliqeaz[t nnindu-i pe cei dinrlt frlc€Se denumirea

drrta Tlemei Psristrion

'!'ilrlE|!a sa- face primaL r strein- un neslav dernii vechea populalie

-. rffi la bizantini qi la

r h hllm latino-catolicdbhotrii etc.nfurbianGpondc.b=h$i irryerat Vasile al

Uimti vlehii care trdiau

Pfufu istoriilor, oferdf n mmte mare.cl Comnenul, descrie or barea Epitome. Vorbindpe despre vlahi: .,se zice

@e rmgurilor), notarul, h sosirea lor in Pannonia,

Inceputul sec. XIII - in corespondenla dintre papa Inocenliu al III-lea qi Ioni!6 celFrumos, ideea romanitilii romdnilor este un adevirat leit motiv.

sfArqitul sec. XrrI - cronicarul maghiar Simon de K6za, in Gesta Hunnorum etHungarorum, nota cd in vremea lui Attila ,,vlahii care au fost pdstoriiromanilor" au rdmas de bundvoie in pannonia.

Sec. XIV - formarea statelor medievale romAneqti.Sec. XIV-XV - datoritd pericolului expansiunii otomane, romanitatea orientald va

intra in sfera unei intinse gi complexe zone a congtiin{ei. Astfel, romanitatearomAnilor este afirmatd de umanigtii veacului al XV-lea.

1380-1459 - Poggio Bracciolini este primul umanist italian care afirmd originearomand a poporului roman. De mentionat cd era pentru prima oard cand s-aargumentat latinitatea limbii romdne cu probe culese direct din spatiul romAnescde cunoscdtori ai limbii latine.

1392'1463 - Flavio Biondo, secretar apostolic Ai erudit umanist, afirm[ originearomand a poporului romAn. i

1458-1464 - Enea Silvio Piccolomini, papd sub numele de pius al Il-lea, a fostumanistul italian care a contribuit cel mai mult la rdspAndirea teoriei despreoriginea romand a poporului romAn. in legiturd cu textele referitoare h laiileRom6ne, amintim faptul cd el qi-a cules informafiile de la misionarii dominicaniqi franciscani. Pius al Il-lea a influenlat ca nici un alt istoric opiniile despreoriginile romane ale poporului rom6n.

Mijlocul sec. XV - Demetrie Chalcocondil, atenianul stabilit in Italia impreund cunumerogi conalionali ai sdi, in preajma cuceririi Constantinopolului, oferd gtiridespre romAni.

Mijlocul sec. XV - Laonic Chalcocondil a dat gtiri mult mai ample despre rom6ni, ela fost primul care, dupd veacuri de g6ndire tipic medievald, a revenit la teoriaantic6. elin5, care identifica limba cu neamul.

1486-1502 - Antonio Bonfini, umanist italian care a trlit ultimii ani ai vielii la cufteamaghiarS, a amintit in cdteva locuri originea romand a neamului romAnesc. Caargumente, Bonfini invoca: ruinele qi inscripliile romane, toponimele,Corvineqtii qi numele poporului romdn.

A doua jumltate a sec. XV - Filippo Buonaccorsi, consilier la curtea iagellonicd, acdl5torit in Moldova, unde, cunoscAndu-i pe localnici, afld, despre descenden{aromAnilor din colonigtii romani.

1508 - este introdus tiparul in Jdrile Romdne.l5l4 - Jan Laski, episcop de Gnezno, vorbind in conciliul din Lateran despre

Moldova, a semnalat originea romand a populaJiei.1532 - Francesco della Vale iqi bazeazd afirmaliile despre romanitatea romdnilor pe

cunoaqterea directd a acestora. El scrie prima propozilie in limba romdnd: ,SriRominesti? (gtii romdneSte? ).

1536 - Nicolaus Olahus, umanist de faimd europeanS, primul romAn care a suslinutunitatea de neam, limbd, obiceiuri qi religie a romdnilor in lucrarea Hungaria.

1542 - Johannes Honterus, umanist originar din Braqov, inscrie in harta sa numeleDacia pentru intreg teritoriul locuit de romAni.

minimalizare a factorului roman, denunlat din nou ca asuprito t (teoriileprotocron isle).

Anii 1980 - perioada polemicii cu istoricii maghiari gi bulgari care contestau teoriaautohtoniei qi continuitSlii, in ciuda faptului cd in principiu !6rile lor erau ,,f6ricomuniste frdlegti".

1993 - Adolf Armbruster publicl lucrarea Romonitotea romdnilor. Istoria unei idei, incare face o analizd a ideii romanitilii romAnilor in istoriografia romaneascd qiuniversald.

1997 - Lucian Boia, reprezentant al istoriografiei de dupi 1989, in lucrarea Istorie simit in constiinla romdneascd susfine cd singura raportare incontestabili iaorigini este oferitd pAnd la urmd de limb6. Esenla romanicd a limbii romdne, lacare se adaugd numele de romdn, inclind intr-un sens balanfa spre romani.

TESTE

Testul 1

I. Marca{i litera corespunzitoare rispunsului pe care il considera{i corect.1. Geto-dacii fac parte din marea familie a:

a) celfilor;

2. Retragerea armateiimp[ratului:

a) Hadrian;c) Marcus Aurelius;

b) grecilor; c) tracilor; d) ilirilor.

3. in secolul al IV-lea, st[pdnirea romand revine la nordul Dundrii in timpul impSra-tului:

a) Constantin cel Mare;c) Traian;

4. in urma romanizdrii s-au inregistrat mutafii:a) sociale; b) politice;

5. Obiectele paleocreqtine sunt pulin numeroase din cauza persecutdrii noii religii insecolele:

a) II-III d.Hr.; b) IV-V d.Hr.; c) VI-VIII d.Hr.; d) VIII-IX d.Hr.

6. Lucrarea Hronicul vechimei a romqno-mordo-vlahilor a fost scrisb de:

qi administraliei romane din Dacia se face in timpul

b) Traian;d) Aurelian.

b) Aurelian;d) Domilian.

c) spirituale; d) demografice.

b) Miron Costin;d) Dimitrie Cantemir.

a) Grigore Ureche;c) Ion Neculce;

7. Printre dialectele limbii romdne se numdri gi cel:b) maramuresean; c) moldovenesc; d) aromAn.a) oltenesc;

I2

(ro ca asupritor (teoriile 8. La originea denumirii de vlah se afl5 numele unui trib amintit de Caesar inlucrarea:

[ri care contestau teoria a) strategikon; b) Hungaria;ripiu tirile lor erau ,,!6ri c) De betto Gallico; d) Gesta Hungarorum.

'hib- Istoria unei idei, in 9. Curentul de idei preocupat s5 pund in valoare prioritatea unor idei, teme etc. senlrgrafia romdneascd qi numeqte:

a) protocronism; b) umanism; c) iluminism; d) romantism.19t9. in lucrarea Istorie SiTrEe incontestabild la 10. Numele consemnat in documentele externe, care desemneazd, poptlalia de limb6mfoi a limbii rom6ne, la romanicd de la nordul gi sudul Dundrii, este cel de:nhry spre romani. a) daci; b) geli; c) slavi; d) vlahi.

II. Marca{i litera corespunzltoare ordinii cronologice pe care o considerafi corectl.11. A.Secolul infloririi culturii medievale romAneqti. i

B. Aparilia statelor medievale romAneqti.C. Secolul in care s-au petrecut mari transformdri (Renaqterea mattrd, descoperirea

Lumii Noi, Reforma etc.).rflGnf corect a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.

d) ilirilor. 12. A. incepe etapa preliminard a romanizdrii spaliului carpato-dundreano-pontic.B. Dioclefian organizeazdprovincia Scythia Minor in Dobrogea.

rie se face in timpul C. Creqtinarea masivd a daco-romanilor.a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.

13. A. Donariul de la Biertan atestd existenfa creqtinismului in stAnga DunSrii.B. Dobrogea este anexatd provinciei romane Moesia.

Ihtoii in timpul impdra- C. Perioada c6nd s-a realizat procesul romanizdrii lingvistice qi culturale, cdnd omare parte din teritoriul de astdzi al RomAniei era cuprins in provinciile Dacia qi

Moesia.a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.

14. A. impdratul Teodosius interzice cultele p6gAne, cregtinismul devenind religied) demografice. oficiald in Imperiul Roman.

B. Impbratul Justinian restaureazd temporar autoritatea imperiald la nord depcrsecutarii noii religii in Dundre.

C. Theophanes Confesorul menfioneaz[ expresia ootornao torna, fratre", in careHr-: d) VIII-IX d.Hr. mai mulli istorici qi frlologi vdd cea dintdi menliune a limbii romdne.

a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.bcl rrisi de:iliu, 15. A. Limba greacd devine limbd oficiald in Imperiul Bizantin.lf,temir- B. Priscus Panites descrie unele obiceiuri ale daco-romanilor.

C. Pdtrunderea slavilor in spaliul intra qi extracarpatic.csc: d) aromin. a) ABC; b) CBA; c) CAB; ' d) BCA.

t3

16. A. Kekaumenos.B. Vasile al Il-lea Macedoneanul in corespondenla sa face prima menlionare a

termenului de vlahi.C. Gesta Hunnorum et Hungarorum.

a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BAC.

17, A. Anton Verancsrcs.B. Flavio Biondo afirmi originea roman[ a poporglui romdn.C. Filippo Buonaccorsi scrie despre descendenla romAnilor din coloniqtii romani.

a) ABC; b) CBA; c) CAB; d) BCA.

18. A. Ioan Lucius (Ludid).B. Valentin Frank von Frankenstein.C. invdlatul sas Michael Lebrecht.

a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

19. A. Gheorghe $incai dovedeqte mult spirit critic Ai o informalie mai bogatd, operasa fiind plind de rdvnd in susfinerea adevdrului despre romAni.

B. Constantin Canlactzino susfine cd romAnii lin qi cred cd sunt urmaqi ai roma-nilor gi se mdndresc cu aceastd descenden!5 glorioasd.

C. Martin Opitz recunogtea originea romand a poporului roman, considerAnd c6,dintre limbile romanice, limba romdnd este cea mai apropiatd de limba latin6.

a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

20. A. I. Chr. Engel, istoric austriac, a turnat teoria lui Lucius in tipar6 noi.B. Petru Maior afirmd cb limba romAnd provine din latina popular[.C. Huszti Andrds afirma cd romdnii rrot in Transilvania urmagii vechilor colonii

romane.a) ABC; b) cBA; c) CAB; d) BCA.

III. Analizafi con{inuturile enun(urilor Ei marca{i cu:a) dacd ambele enun{uri sunt adevdrate qi.existd relalIi caazale intre ele;b) dacd ambele enunfuri sunt adevbrate, dar nu existd relafie catza\dintre ele;c) dacd primul enun! este adevdrat, iar al doilea fals;d) dacd primul enun! este fals qi al doilea este adevdrat.

21. Ca gi in cazul celorlalte limbi romanice, in perioada de formare a limbii rom6ne,fondului latin i s-au addugat cuvinte imprumutate din limbile popoarelor migratoare.Aproximativ 60%o din fondul principal de cuvinte al limbii rom6ne, inclusiv voca-bularul creqtin debaz6, provine din latina vorbitd.

22.Dtpd 1989, problema romanitilii romAnilor a continuat si fie in centrulpreocupdrilor istoricilor. Au fost editate lucrdri valoroase pe aceasti tem6, care a fostabordatd cu multd obiectivitate.

L4

r frce prima men{ionare a

d) BAC.

minilfr din colonigtii romani.

d) BCA.

d) BCA.

irmatie mai bogatS, operand ci sunt urmaqi ai roma-

ui romin, considerdnd cd,i de limba latind.

d) BCA.

s in tipare noi.e popular[.b urrnalii vechilor colonii

d) BCA.

urzale intre ele;

4ie cauzald intre ele;

formare a limbii romAne,ile popoarelor migratoare.ii romAne, inclusiv voca-

rinuat sd fie in centrul: reastzi temd, care a fost

.-"S"

23. Teoriile roesleriene au fost preluate qi de manualele gcolare din Ungaria secolelorXX-XX. Dupd Marea Unire, qcoala istoric[ qi lingvisticd romAneascd a produs opereimportante pentru inJelegerea etnogenezei rom6nilor.

24. O tr[sdturd definitorie gi in acelaqi timp cea mai importantd consecinla a roma-nizdrii este dispariliatreptatd a graiurilor autohtone gi inlocuirea lor cu latina cultd. inurma romanizirii s-au inregistrat mutalii etnice, lingvistice qi spirituale.

25. Ideea romanitdlii nord-dundrene s-a imbogS{it cu doud elemente noi in secolul alXVI-lea. Primul este legat de inceputul scrisului in limba slavond.

26. in a doua jumdtate a secolului al XVII-lea, rivalitatea austro-otomand se reflectd giin mSftwiile despre rom6ni. in acest context, $tefan Szamoskcizy a scris cuvinieduqmlnoase la adresa romdnilor, neg6nd faptul cb sunt urmaqi ai romanilor.

27.1aru Rom6neasc[ a avut in epoca brdncoveneasc[ o produclie is/oriograficd decalitate. Figura dominant[ a istoriografiei muntene este stolnicul ConstantinCantacuzino.

28. Efervescenla cu care au apdrut scrierile cronicarilor romAni a fost dublatd decronicarii saqi din Transilvania, care in a doua jumdtate a secolului al XV[-lea auadoptat o teorie umanistd germand cu scopul de a demonstra presupusa lor originedacd. Lucrarea lui Roesler a fost combdtut[ mai int6i de istoricul romdn A.D. Xenopolin volumul numit Studii asupra stdruinlei romdnilor in Dacia Traiand.

29. Istoriografia rom6neascd a secolului al XIX-lea a evoluat ins[ pe coordonatelenalionale trasate de $coala Latinist[.

$coala Latinistd s-a extins qi in Principate, deoarece mulli ardeleni ocupau poziltiimportante in sistemul cultural de aici.

30. Odatd cu formarea statului nalional roman, precum qi cu impunerea curentuluipozitivist in cercetarea istoricS, teza originii pur latine a poporului rom6n a inceput s[fie consideratd o eroare. inceputul l-a constituit studiul lui B.P. Hasdeu intitulatPierit-au dacii?

15