POPA CATALIN

UNGUREANU ADRIANA OGLINDOIU CAMELIAIONESCU RAZVAN IONESCU DANA

GHID DE PREGATIRE GEOGRAFIE

PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2011

Sinteze, modele de teste si rezolvari, programa , calendar, model propus de MECTS 2011

CUPRINS

A. CALENDAR BACALAUREAT 20111 PROGRAMA GEOGRAFIE BACALAUREAT 2011 PROBELE DE EVALUARE BACALAUREAT 2011B. SINTEZE: EUROPA, ROMANIA, UNIUNEA EUROPEANA – PROBLEME FUNDAMENTALEEUROPA I ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZȘ ĂI.SPA IUL EUROPEAN I SPA IUL ROMÂNESCȚ Ș Ț II. ELEMENTE FIZICO- GEOGRAFICE DEFINITORII 1.RELIEFUL MAJOR2.CLIMA3.HIDROGRAFIA 4.INVELIŞUL BIOPEDOGEOGRAFIC5.RESURSE NATURALEIII.ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANA1. POPULA IA ŞI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICEŢ2.SISTEMUL DE ORA E AL EUROPEIȘ3.ACTIVIT I ECONOMICEĂŢ4.SISTEME DE TRANSPORT ÎN EUROPAIV.STUDIU DE CAZV. RILE VECINE ROMÂNIEIŢĂ

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANAVI.FORMAREA UNIUNII EUROPENE ŞI EVOLU IA INTEGR RII EUROPENEŢ ĂVII.CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE, ECONOMICE ŞI POLITICE ACTUALE ALE UNIUNII EUROPENEVIII.STATELE UNIUNII EUROPENEC. MODELUL DE SUBIECT PROPUS M.E.C.T.S PENTRU GEOGRAFIE 2011: MODEL DE REZOLVARED. MODELE DE SUBIECTE SI REZOLVARI PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2011

CALENDARULexamenului de bacalaureat – 2011

Sesiunea iunie-iulie 2011

23 – 27 mai 2011 Înscrierea candidatilor la prima sesiune de examen27 mai 2011 Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a/a XIII-a6 - 8 iunie 2011 Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare

orala în limba româna – proba A8 - 10 iunie 2011 Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare

orala în limba materna – proba B13 – 17 iunie 2011 Evaluarea competentelor digitale – proba D20 - 23 iunie 2011 Evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de

circulatie internationala – proba C27 iunie 2011 Limba si literatura româna – proba E)a) – proba scrisa28 iunie 2011 Limba si literatura materna – proba E)b) – proba scrisa29 iunie 2011 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisa1 iulie 2011 Proba la alegere a profilului si specializarii – proba

E)d) – proba scrisa3 iulie 2011 Afisarea rezultatelor4 iulie 2011 Depunerea contestatiilor (orele 08:00 – 12:00)5 - 7 iulie 2011 Rezolvarea contestatiilor8 iulie 2011 Afisarea rezultatelor finale

Sesiunea august-septembrie 2011

11 – 15 iulie 2011 Înscrierea candidatilor la a doua sesiune de examen22-23 august 2011 Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare

orala în limba româna – proba A22-24 august 2011 Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare

orala în limba materna – proba B23 -24 august 2011 Evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de

circulatie internationala – proba C25 - 26 august 2011 Evaluarea competentelor digitale – proba D29 august 2011 Limba si literatura româna – proba E)a) – proba scrisa30 august 2011 Limba si literatura materna – proba E)b) – proba scrisa

31 august 2011 Proba obligatorie a profilului – proba E)c) – proba scrisa2 septembrie 2011 Proba la alegere a profilului si specializarii – proba

E)d) – proba scrisa4 septembrie 2011 Afisarea rezultatelor (pâna la orele 16:00) si depunerea

contestatiilor (orele 16:00 – 20:00)5-6 septembrie 2011 Rezolvarea contestatiilor7 septembrie 2011 Afisarea rezultatelor finale

PROGRAMA DE EXAMENPENTRU DISCIPLINA GEOGRAFIE

BACALAUREAT 2011 I. STATUTUL DISCIPLINEI

În cadrul examenului de bacalaureat 2011, Geografia are statutul de disciplin op ional , fiind sus inut la proba E. d) în func ie de filier , profil şiă ţ ă ţ ă ţ ă specializare. Proba de examen este scris . ă

Programa pentru examen vizeaz ă Geografia pentru clasa a XII-a: Europa – România – Uniunea European . ăII. COMPETEN E DE EVALUAT Ţ

1. Utilizarea corect şi coerent a terminologiei specifice domeniuluiă ă pentru prezentarea aspectelor definitorii ale spa iului european şi na ional ţ ţ

2. Identificarea pozi iei elementelor de geografie fizic şi uman aleţ ă ă Europei, ale României şi ale Uniunii Europene, reprezentate pe h r i ă ţ

3. Explicarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale din mediul înconjur tor (geografic), la nivelul continentului şi al rii noastre ă ţă

4. Utilizarea reprezent rilor grafice şi cartografice, a datelor statisticeă pentru interpretarea realit ii geografice a Europei, a Uniunii Europene şi aăţ unor ri ţă

5. Analiza geografic a componentelor naturale şi sociale ale unuiă teritoriu la nivelul continentului şi al rii noastre ţă

6. Prezentarea caracteristicilor de geografie fizic şi uman ale unuiă ă teritoriu

7. Prezentarea comparativ a elementelor de geografie fizic şiă ă uman din Europa şi din România ă

8. Explicarea rela iilor observabile dintre sistemele naturale şi umaneţ ale mediului geografic, dintre ştiin e, tehnologie şi mediul înconjur tor laţ ă nivelul continentului, al Uniunii Europene şi al României, prin analizarea unor sisteme şi structuri teritoriale şi func ionale sau prin utilizarea datelorţ statistice şi a reprezent rilor grafice şi cartografice ă

9. Prelucrarea informa iei: transformarea (transferul) informa iei dintr-ţ ţun limbaj în altul, de exemplu din informa ii cantitative (date statistice) înţ reprezent ri grafice, din reprezent ri grafice în text sau în tabel etc. ă ă

10. Realizarea de corela ii între informa iile oferite de diverse surseţ ţ (texte geografice, tabele, reprezent ri grafice şi cartografice, imagini etc.). ă

11. Rezolvarea de probleme III. CON INUTURI Ţ

Geografie. Europa – România – Uniunea European (clasaă a XII-a) A. EUROPA ŞI ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZ Ă

1. Spa iul românesc şi spa iul european ţ ţ2. Elemente fizico-geografice definitorii ale Europei şi ale României: - relieful major (trepte, tipuri şi unit i majore de relief) ăţ Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010 Pagina 3 din 3 Programa de examen pentru disciplina Geografie Bacalaureat 2011 - clima (factorii genetici, elementele climatice, regionarea climatic ) ă- hidrografia – aspecte generale; Dun rea şi Marea Neagr ă ă- învelişul biopedogeografic - resursele naturale 3. Elemente de geografie uman ale Europei şi ale României ă- harta politic a Europei; România ca stat al Europei ă- popula ia şi caracteristicile ei geodemografice ţ- sistemul de oraşe al Europei - activit ile economice – caracteristici generale ăţ- sisteme de transport 4. Mediu înconjur tor şi peisaje ă5. Regiuni geografice în Europa şi în România: - caracteristici ale unor regiuni geografice din Europa şi din România - studiu de caz al unei regiuni geografice – Carpa ii ţ6. rile vecine României Ţă

B. ROMÂNIA ŞI UNIUNEA EUROPEAN Ă1. Formarea Uniunii Europene şi evolu ia integr rii europene ţ ă2. Caracteristici geografice, politice şi economice actuale ale Uniunii Europene 3. Statele Uniunii Europene: - privire general şi sintetic ă ă- Fran a, Germania, Regatul Unit, Italia, Spania, Portugalia, Grecia, Austria ţ4. România ca parte a Uniunii Europene: - oportunit i geografice ale României cu semnifica ie pentru Uniuneaăţ ţ European ă- România şi rile Uniunii Europene – interdependen e geografice,ţă ţ economice şi culturale 5. Problema energiei în Uniunea European şi în România ă

C. EUROPA ŞI UNIUNEA EUROPEAN ÎN LUMEAĂ CONTEMPORAN Ă1. Problemele fundamentale ale lumii contemporane 2. Rolul Europei în construirea lumii contemporane 3. Uniunea European şi ansamblurile economice şi geopolitice ale lumiiă contemporane 4. Mondializare, interna ionalizare şi globalizare din perspectiv european ţ ă ă5. Europa, Uniunea European şi România în procesul de evolu ie a lumiiă ţ contemporane în urm toarele decenii ă

NOT : Programa de examen este realizat în conformitate cuĂ ă prevederile programelor şcolare în vigoare. Subiectele pentru examenul de bacalaureat 2011 se elaboreaz în baza prevederiloră prezentei programe şi nu vizeaz con inutul unui manual anume.ă ţ

Examenul national de bacalaureat consta în sustinerea urmatoarelor probe: A. proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala în limba româna; B. proba de evaluare a competentelor lingvistice de comunicare orala în limba materna, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale. C. proba de evaluare a competentelor lingvistice într-o limba de circulatie internationala studiata pe parcursul învatamântului liceal. D. proba de evaluare a competentelor digitale.

E. probe scrise de evaluare a competentelor formate pe durata învatamântului liceal, dupa cum urmeaza: a) Proba scrisa la limba si literatura româna – proba comuna pentru elevii de la toate filierele, profilurile si specializarile; b) Proba scrisa la limba si literatura materna – proba comuna pentru elevii

de la toate filierele, profilurile si specializarile, care au urmat studiile liceale într-o limba a minoritatilor nationale; c) O proba scrisa, diferentiata în functie de filiera, profil si specializare, dupa cum urmeaza: (i) matematica – pentru profilul real din filiera teoretica, pentru toate profilurile din filiera tehnologica si pentru profilul militar si profilul pedagogic - specializarea învatatori-educatoare, din filiera vocationala; (ii) istorie – pentru profilul umanist din filiera teoretica si pentru toate profilurile si specializarile din filiera vocationala, cu exceptia celor mentionate la punctul c) (i); d) O proba scrisa la care elevul poate opta, în conformitate cu filiera, profilul si specializarea urmate, pentru una dintre disciplinele cuprinse în urmatoarele doua grupe: (i) fizica, chimie, biologie sau informatica – pentru profilul real din filiera teoretica, pentru profilul tehnic si profilul resurse naturale si protectia mediului din filiera tehnologica si pentru profilul militar din filiera vocationala; (ii) geografie, filosofie, logica si argumentare, economie, psihologie si, dupa caz, sociologie - pentru profilul umanist din filiera teoretica, pentru profilul servicii din filiera tehnologica si pentru toate profilurile si specializarile din filiera vocationala, cu exceptia celui mentionat la punctul d) (i). Candidatii pot alege pentru probele scrise de la E. d) una dintre disciplinele studiate în liceu, din lista stabilita în prezenta metodologie pentru fiecare filiera/profil/specializare/ calificare profesionala. Sursa: Metodologia bacalaureat 2011

EUROPA I ROMÂNIA – ELEMENTE GEOGRAFICE DE BAZȘ Ă

I. SPA IUL EUROPEAN I SPA IUL ROMÂNESCȚ Ș Ț

1.Spa iul european.țEuropa este situat în întregime în emisfera Nordic fiind înconjurată ă ă

din trei p r i de ape în Vest, Sud i Nord; Este strâns legat de Asia în est,ă ăț ș formând o mare mas continental respectiv Eurasia.ă ă

Limitele Europei:- în Nord – Oceanul Arctic.- în Vest - Oceanul Atlantic.- în Sud – Marea Mediteran .ă- în Est – M- ii Ural, fluviul Ural, Marea Caspic , M- ii Caucaz, Marea Neagrț ă ț ă i Marea Egee cu zona de leg tur dintre ele respectiv strâmtoarea Bosfor,ș ă ă

Marea Marmara i strâmtoarea Dardanele.ș Punctele extreme:- în Nord – Capul Nord: 710 latitudine Nordic .ă- în Sud – Capul Marroqui: 360 latitudine Nordic .ă

- în Vest – Capul Roca 9034 longitudine Vestic . ă- în Est – extremitatea Nord-Estic a M- ilor Ural(67 longitudine Estica).ă ț ⁰

Distan a între Nord i Sud – 4000km, iar între Est i Vest - 5000km.ț ș șPentru spa iile insulare în Nord se ajunge la 81ț 049 latitudine Nordic în ă Arhipeleagul Franz Joseph, iar în Sud la 34055 latitudine Nordic in insula ă Creta. În Vest 24032 longitudine Vestic în Islanda. ă

Suprafa :țăEste penultimul continent al Terrei cu o suprafa de 10.170.000kmță 2,

reprezentând 7% din uscatul acesteia.Din punct de vedere climatic se încadreaz în cea mai mare parte ină

zona climei temperate, excep ie f când partea Nordic ce apar ineț ă ă ț climatului rece.

Continent bine populat ocupând pozi ia a –III-a pe glob i cu oț ș densitate a popula iei superioar mediei mondiale.(circa 70 loc./km²)ț ă

rmurile i articula iile t rmurilorȚă ș ț ăPeninsule: - Scandinavia – cea mai întins din Europa,Kola,Iutlanda,ă Iberic , Italic , Balcanic , Bretagne.ă ă ăInsule: Arhipeleagul Britanic, Islanda, Novaia Zemlia, Franz Joseph, Hebride, Azore, Madeira, Canare, Baleare, Sicilia, Sardinia, Creta, etc.Marile: ce înconjoar EuropaăLa Oceanul Arctic si Atlantic se afl m rile: Barents, Alb , Norvegiei,ă ă ă Nordului i Balticș ăLa Marea Mediteran : Liguric , Tirenian , Adriatic , Egee.ă ă ă ăGolfurile: Biscaya, Finic, Bristol, Botnic, Odessa, etc.

Tipuri de rmuri:ță- rmuri înalte:ță- rmuri cu fiorduri – tipice pentru Peninsula Scandinava; mai apar i înță ș

Islanda, Marea Britanie;- rmuri cu riass – în Nord-Vestul Fran ei;ță ț- rm dalmatic: rmul Croa iei de la Marea Adriatic .ță ță ț ă- rmuri joase:ță

rmuri cu lagune i limane: rmul Marii Negre;ță ș ță rmuri cu delte: Delta Dun rii, Delta Volg i;ță ă ă rmuri cu estuare: Sena i Tamisa.ță ș

2.Spa iul românesc.țRomania se afla situata in partea sud-estica a Europei Centrale;

situata la distante aproximativ egale, respectiv 2700km, de extremitatile Europei: in Nord Oceanul Arctic, in Vest Oceanul Atlantic, in Est muntii Ural; in sud , doar la 1000 km de Marea Mediterana. Are o suprafata de 238.391 Km ²ocupand pozitia a doisprezecea pe continent;

Are o populatie de 21,7 milioane locuitori -locul 9 in Europa;Pe teritoriul Romaniei se intrepatrund doua limite

fitogeografice:limita de est a padurilor de fag ,limita de vest a stepei şi limita de nord a vitei-de-vie.

Romania se afla situata la intersectia paralelei de 45 latitudine nordica cu meridianul de 25 longitudine estica; este situata la jumatatea distantei dintre Ecuator si Polul Nord ceea ce-i confera caracterul temperat al climei.

Pe continentul european se invecineaza:- In N – Ucraina(pe o mica portiune granita naturala Tisa).- In S – Bulgaria (granita naturala este data de Dunare).- In V – Ungaria si Serbia.- In E – Republica Moldova (granita naturala data de Prut), Ucraina si

Marea Neagra.Punctele extreme: - In Sud: Zimnicea. - In Nord: Horodistea. - In Vest: Beba Veche. - In Est: Sulina.

Componente geografice ce definesc spatiul Romaniei: Romania ”tara dunareana” – deoarece 38% din lungimea Dunarii

(1075 km), partea cea mai importanta ca debit si navigatie, inclusiv gurile de varsare , se afla pe teritoriul Romaniei.

Romania ”tara carpatica” – 2/3 din catena Muntilor Carpati se afla pe teritoriul Romaniei.

Romania ”tara pontica” – prin litoralul romanesc ce se desfasoara la Marea Neagra, pe o lungime de 244km.

II. ELEMENTE FIZICO- GEOGRAFICE DEFINITORII

1.RELIEFUL MAJOR

A. RELIFUL EUROPEITrepte de relief:- Europa este continentul cu cea mai sc zut altitudine medie,ă ă

respectiv 340m. Relieful Europei se desf oar de la -28m în Câmpia M riiă ă ăș Caspice pana la 4807m în Mun ii Alpi, vârful Mont Blanc si 5642m la grani aț ț cu Asia, mun ii Caucaz, Vârful Elbrus.ț

- Reparti ia formelor de relief: 85% câmpii si dealuri joase si doar 15%ț mun i si dealuri înalte.ț

- Unit i morfostructurale:ăț platforma precambriana– cel mai vechi nucleu european: Platforma

Est European - Scutul Baltic.ă Unit i de orogen caledonian – reprezentat de mun i vechi, forma i înăț ț ț

paleozoic, respectiv Mun ii Scandinaviei, Mun ii Sco iei.ț ț ț Unit i de orogen Hercinice – reprezentate prin mun i forma i in aăț ț ț

doua parte a paleozoicului; în prezent apar sub forma unor masive joase: Masivul Central Francez, Mun ii Vosgi,Mun ii P durea Neagr ,ț ț ă ă Masivul Harz, Masivul Şistos Renan, Mun ii Penini, Mun ii Rodopi,ț ț Mun ii Rila, Podi ul Ardeni, Podi ul Dobrogei de Nord, Mun ii Ural,ț ș ș ț Meseta Spaniol .ă

Unit i de orogen alpine: cuprinde mun i înalti, forma i în timpul celeiăț ț ț mai noi orogeneze, i cea mai de amploare, respectiv orogenezaș alpin : Mun ii Alpi, Mun ii Carpa i, Pirinei, Caucaz, Apenini, Balcani,ă ț ț ț Cordiliera Betic . Tot în aceast perioad activitate vulcanic intensă ă ă ă ă ce a creat lan ul mun ilor vulcanici din Vestul Orientalilor. În prezent,ț ț sunt vulcani activi în Italia i Islanda ( Vezuviu, Etna, Heckla).ș

Tipuri de relief în Europa:

Relief glaciar – a rezultat datorit ac iunii ghe arilor montani i deă ț ț ș calot .ă

Relieful glaciar generat de ghe arii de calotț ă este prezent în Nordul continentului, respectiv Câmpia Nord European , partea Sud – Estic aă ă peninsulei Scandinavia, fiind reprezentat prin morene, depresiuni, lacuri glaciare.

Releful glaciar generat de ghe arii montani ț apare în mun ii a c rorț ă altitudine trece de 2000m fiind reprezentat prin circuri glaciare, v i glaciare,ă praguri, etc.

Relief vulcanic – prezent în Islanda si sudul Peninsulei Italice fiind reprezentat prin platouri vulcanice, conuri, cratere, etc.

Relief carstic – prezent in Pod. Karst (Slovenia), Mun ii Alpi, Mun iiț ț Apuseni,etc.; reprezentat prin pe teri, chei, doline, lapiezuri, avene, etc.ș

Relief eolian – câmpuri de dune în Sud – Vestul Fran ei i Câmpia M riiț ș ă Caspice.

Relief litoral:- Cu fiorduri în Peninsula Scandinavia- Cu riass în Nord – Vestul Fran eiț- Cu canale pe rmul croat al M rii Adriaticeță ă- Cu delte - Delta Dun riiă- Cu limane i lagune : litoralul M rii Negreș ă- Cu estuare: Sena

Piemonturi – cu interfluvii piemontane: în Nordul Mun ilor Pirinei.țGlacisuri i sedimenteș în Europa Sudic .ă

Unit i majore de relief:ăț

Unit i montaneăț :Mun ii Alpi:ț

- Forma i în timpul orogenezei alpine;ț- Predomin rocile cristaline, iar in Est calcar;ă- Altitudini de peste 4000m, maxim 4807m în Vârful Mont Blanc;- Se desf oar pe direc ia Vest-Est cu o lungime de 1200km;ă ăș ț- Masivitate ridicat ;ă- Relief glaciar; ghe ari actuali;ț- Relief carstic în Est.

Mun ii Caucaz:ț- Apar in orogenezei alpine;ț- Alc tui i din granit, roci vulcanice, calcar, conglomerateă ț- Cea mai ridicat altitudine din Europa 5642m în Vârful Elbrusă- Se desf oar pe direc ia Vest-Est pe o lungime de 1100km;ă ăș ț- Relief glaciar i ghe ari actuali.ș ț

Mun ii Pirineiț :- S-au format în timpul orogenezei alpine;- Tipuri de roci: granit i în vest calcar;ș- Altitudine maxim 3404m în Vârful Pic dAneto;ă - La grani a dintre Fran a i Spania au o lungime de doar 400 Km;ț ț ș- Masivitate ridicat ;ă- Relief glaciar cu ghe ari actuali.ț

Mun ii Carpa i:ț ț- Apar in orogenezei alpine; ț

- Apar mai multe tipuri de roci: cristaline, vulcanice;- Altitudine maxima 2655m în Mun ii Tatra, Vârful GerlachovKa;ț- Grad de fragmentare mai ridicat decât Mun ii Alpi;ț- Lungime totala aproximativ 1500 km;- Relief glaciar f r ghe ari actuali;ă ă ț- Relief carstic, relief vulcanic.

Mun ii Apenini:ț- Apar in orogenezei alpine; ț- Altitudine maxima 2912m în Vârful Gran Sasso dItalia;- Fragmentare ridicat ;ă- Formeaz ”coloana vertebral ” a peninsulei Italice;ă ă- Relief vulcanic la Sud de Roma.

Mun ii Balcani:ț- S-au format în timpul orogenezei alpine;- Mai multe tipuri de roci: isturi cristaline, calcare;ș- Altitudinea maxim 2376m în Vârful Botev, în Parcul Na ional Centrală ț

al Balcanilor;- Situa i în Peninsula Balcanic , ca o extensie a Carpa ilor la Sud deț ă ț

Dun re;ă- Lungime 560 km;

Mun ii Alpii – Dinarici:ț- Apar in orogenezei alpine;ț- Tipuri de roci: dolomite, calcar, gresie i conglomerate;ș- Se desf oar pe direc ia Nord Vest – Sud Est;ă ăș ț- Pe rmul Adriatic s-a format rmul dalmatin;ță ță- Altitudinea maxim : 2692m în Vârful Jezerski la grani a dintreă ț

Muntenegru i ; Albania.ș- Lungime: 650 km;- Relief glaciar;- Relief carstic cu numeroase polii, pe teri.ș

Mun ii Pindului:ț- Apar in orogenezei alpine;ț- Roci cristaline, calcar;- Altitudinea maxim 2911 în legendarul Olimp;ă- Situa i în Peninsula Balcanic ;ț ă- Relief carstic bine dezvoltat;- Lungime de aproape 800 km.

Mun ii Ural:ț- S-au format în timpul orogenezei hercinice;- Mun i scunzi cu altitudini medii de 600m; altitudinea maxim este deț ă

1895m în Vârful Norodnaia;- Cel mai lung lan muntos din Europa; formeaz limita natural dintreț ă ă

Europa si Asia – desf urându-se Nord – Sud pe 2000km;ăș- Relief glaciar in Nord;- Relief vulcanic i carstic.ș

Mun ii Jura:ț- Forma i în orogeneza hercinic ;ț ă- Predomin calcarul;ă- Altitudinea maxim 1718m în Vârful Cret de la Neige;ă- Se desf oar pe direc ia Sud Vest – Nord Est pe o lungime de 600kmă ăș ț

(Germania, Elve ia, Fran a);ț ț

- Relief carstic.Alpii Scandinaviei:

- Mun i vechi ce apar in orogenezei caledoniene;ț ț- isturi cristaline, granite;ș- altitudinea maxim 2469m în Vârful Galdhopiggen;ă- versan i abrup i spre Oceanul Atlantic ce formeaz fiorduri;ț ț ă- relief glaciar cu ghe ari actuali;ț- se desf oar pe direc ia Nord Est – Sud Vest, pe 1700km ă ăș ț

Podi uri:șPodi uri vechi, pe structuri caledonice:ș Podi ul Norland, Smaland siș

Finlandei – situate în Peninsula Scandinavia - cu altitudini reduse ce nu dep esc 200m în Smoland si 400m în Podi ul Finlandei .ăș ș

Podi uri si structuri hercinice:șMasivul Central Francez:

- Altitudine maxim : 1886m;ă- Relief vulcanic;- Relief carstic.

Podi ul Boemiei:ș- Altitudini reduse ce nu dep sesc decât rar 300m;ă- Situat pe teritoriul Cehiei.

Pe structuri noi:Podi ul Getic:ș

- Altitudini între 300 -700m;- Roci sedimentare;- Pe teritoriul României între Subcarpa ii Getici si Campia Român .ț ă

Câmpiile:Câmpii de acumulare fluvial :ă

Câmpia Padului:- Situat în Nordul Italiei;ă- Aluvionat de râul cu acela i nume;ă ș- Altitudini medii 100 – 300m.

Câmpia Panonic :ă- Situat pe cursul Dun rii Mijlociu;ă ă- Str b tut de Dunare si afluen ii Tisa, Sava, Morava, etc.ă ă ă ț- Altitudini cuprinse între 150 – 300m

Câmpia Român :ă- Situat în Sudul României, la Nord de Dun re;ă ă- Traversat de Jiu, Olt, Arge , Ialomi a, etc.ă ș ț- Altitudinea maxim de 300m in Câmpia Pite ti;ă ș- Apari ia loessului ce a generat crovuri.ț

- Câmpii fluvio- glaciareCâmpia Nord European :ă

- Puternic modelat de calota glaciar din cuaternar cu morene siă ă sandre;

- Spre Olanda se continu i la Marea Nordului (poldere);ă ș- Altitudinea maxima 300m;- Apari ia loessului.ț

Câmpii pe sctructuri vechi:Câmpia Est –European :ă

- Cea mai intins din Europa cu o suprafa de 4 milioane kmă ăț 2;- În cadrul ei apar coline si podi uri vechi: Podi ul Central Rus, Podi ulș ș ș

Valdai, Podi ul Volg i, Colinele de Nord, Colinele Timanului (cele maiș ă înalte 463m);

- Are fundament precambian acoperit de depozite sedimentare.

Câmpii fluvio- litorale:Câmpia M rii Negre;ăCâmpia Precaspic .ă

B.ROMANIA- TREPTE DE RELIEF

Unitati de orogen: Carpatii, Subcarpatii, Podisul Mehedinti, Dealurile de Vest, Câmpia de Vest, Depresiunea Transilvaniei, Podisul Dobrogei de Nord.

Unitati de platformă: Podisul Moldovei, Campia Romana, Podisul Getic, Dobrogea de Sud.

Principalele caracteristici ale reliefului:- Varietatea formelor si tipurilor de relief;- Proportionalitatea: 28% muntii, 30% campii si 42% dealuri si podisuri;- Concentricitate: coboara in trepte dinspre Carpati catre regiunile

extracarpatice, avand in mijlocul lantului carpatic Depresiunea Colinara a transilvaniei.

- Altitudinea medie: 420m ; maxim 2544m;Tipuri de relief:

- relief vulcanic in vestul Carpatilor Orientali- relief glaciar in Carpatii Meridionali si Muntii Rodnei- relief carstic in Apuseni,muntii Banatului, etc- relief dezvoltat pe conglomerate in Bucegi, Ciucas , etc- relief dezvoltat pe structuri cutate in Subcarpati,Muntii cu flis- relief piemontan in piemontul Getic- muntii bloc pe roci dure in Apuseni, Meridionali, Rodnei- campii- podisuri- Delta Dunarii- platforma Marii Negre

Unitatile majore de relief:- Muntii Carpati;- Dealurile si podisurile: Depresiunea Transilvaniei, Subcarpatii, Podisul

Dobrogei, Podisul Moldovei, Podisul Getic, Podisul Mehedinti, Dealurile de Vest;

- Campii : Campia Romana, Campia de Vest si Delta Dunarii.

Carpatii Romanesti

Se intind intre granita cu Ucraina si valea Somesului;S-au format, in cea mai mare parte, prin incretirea scoartei terestre in

timpul orogenezei alpine, exceptie facand partea vestica a Carpatilor

Orientali, formati prin vulcanism, unde prezinta cel mai lung lant de munti vulcanici.

Mare varietate de roci: cristaline, vulcanice, sedimentare.Carpatii Romanesti formeaza un arc de cerc ingloband in mijloc

Depresiunea Colinara a Transilvaniei.Altitudinea maxima din Carpatii Romanesti este de 2544m in Muntii

Fagaras- Varful Moldoveanu.Prezenta reliefului glaciar la peste 2000m.Reprezinta un ”castel de ape”, majoritatea raurilor interioare ale

Romaniei izvorand din Carpati.Favorabile asezarilor omenesti, acestea urcand pana la 1600m in

Muntii Apuseni (asezari permanente) si mai sus pentru asezarile sezoniere.Numeroase resurse ale solului si subsolului: paduri,minereuri feroase

si neferoase, carbuni, roci de constructii,etc.Se impart in trei ramuri: Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si

Carpatii Occidentali.Carpatii Orientali:

- Se intind intre Granita cu Ucraina in Nord si Valea Prahovei ;- S-au format prin incretirea scoartei terestre si vulcanism in vest;- Sunt foarte fragmentati de depresiuni, vai si trecatori;- Sunt cei mai impaduriti.

Grupa Nordica:Limite: - in Nord: granita cu Ucraina; -In Sud: depresiunea Dornelor si depresiunea Campululg Moldovenesc; -In Est: Podisul Sucevei; -In Vest: Campia si Dealurile de Vest, Depresiunea TransilvanieiLitologie: mare diversitate a rocilor ce impune paralelismul culmilor: - in Vest: roci vulcanice - in Centru: sisturi cristaline - in Est: roci sedimentareRelieful:

- S-a format prin incretirea scoartei si vulcanism in Vest;- Altitudinea maxima in Muntii Rodnei – Varful Pietrosu 2303m;- Prezenta reliefului vulcanic in Vest;- Aparitia reliefului glaciar in Muntii Rodnei;- Culmile sunt orientate N-V/S-E – fiind dispuse paralel;- Grad de fragmentare ridicat datorita extinderii depresiunilor:

Maramures, Oas, Dornelor, Campulung si prin prezenta pasurilor, trecatorilor si a culoarelor de vale;

Subdiviziuni: -in Vest munti vulcanici: Oas, Gutai,Tibles; -in Centru munti inalti: Maramures, Rodnei, Suhard, Bârgau; -in Est: Obcinele Bucovinei.Pasuri si trecatori: Prislop – cel mai inalt din Carpatii Orientali1416m, Tihuta -1208m, Mestecanis.Rauri: Viseu, Iza, Tisa, Somesul Mare, Bistrita, MoldovaLacuri: - glaciare:Lala, Ineu, Buhaescu -in ocne de sare: Ocna Sugatag, Costiui

Grupa Centrala:

Limite: - in Nord: Depresiunea Dornelor si Campulung; -In Sud: depresiunea Brasov si Valea Oituzului; -In Est: Subcarpatii Moldovei si Curburii; -In Vest: Depresiunea TransilvanieiLitologie: mare diversitate de roci: - in Vest: roci vulcanice - in Centru: sisturi cristaline - in Est: roci sedimentareRelieful:

- S-a format, ca si Grupa Nordica, prin incretirea scoartei in cea mai mare parte, exceptie facand partea Vestica formata prin vulcanism;

- Altitudinea maxima in Muntii Calimani – Varful Pietrosu Calimani 2100m;

- Prezenta reliefului vulcanic in Vest;- Relief carstic bine reprezentat in Muntii Hasmasu Mare;- Culmile sunt orientate N-V/S-E – fiind dispuse paralel;- Grad de fragmentare ridicat;

Subdiviziuni: - in Vest munti vulcanici: Calimani, Gurghiu, Harghita; - in Centru muntii: Bistritei, Hasmasu Mare, Ceahlau, Tarcau, Ciucului, Nemira, etc.; - in Est munti scunzi: Stanisoarei,Gosmanu, etc. ; – in Sud: Muntii Persani, Baraolt, Bodoc – ce patrund digitat in Depresiunea Brasov;- Giumalau si Rarau in nord.Depresiuni: Ciuc pe Olt, Gheorgheni pe Mures, Comanesti pe Trotus, etc.Pasuri si trecatori: Tihuta 1208m, Izvorul Muresului, Bicaz.Rauri: Mures, Olt,T rotus, BistritaLacuri: - de baraj natural: Lacul Rosu - vulcanic: Sfanta Ana - antropice: Izvorul Muntelui pe Bistrita.

Grupa Sudica:Limite: - in Nord: Depresiunea Brasov si Valea Oituzului; -In Sud si Est: Subcarpatii Curburii; -In Vest: Valea Prahovei.Litologie: predomina roci sedimentare numite ”flis”.Relieful:

- S-a format in totalitate prin incretire;- Altitudinea maxima 1954m in Muntii Ciucas – Varful Ciucas;- Relief carstic bine reprezentat: pestera de Gheata din Piatra Mare;- Grad de fragmentare ridicat;- Culmile au aspect ”curbat”;

Subdiviziuni: Muntii Vrancei, Muntii Buzau – cu masivele Penteleu si Siriu, Muntii Ciucas, Muntii Baiului, Muntii Barsei – cu masivele Postavaru si Piatra Mare.Pasuri si trecatori: Predeal pe Valea Prahovei, Oituz pe Valea Oituzului si Tusnad pe Valea Oltului, etc.Rauri: Olt, Buzau, PrahovaLacuri: - antropice: Paltinu, Siriu, etc.

Carpatii Meridionali:- Situati intre Valea Prahovei si Culoarul Timis – Cerna; - s-au format in totalitate prin incretire;- Reprezinta ramura cea mai inalta a Carpatilor;- Alcatuiti in cea mai mare parte din sisturi cristaline doar la extremitati

aparand calcare si conglomerate;Suprafete de nivelare:Borascu – 2000m, Rau – Ses – 1200 – 1600m, Gornovita – 1000m

Grupa Bucegi:Limite: - in Nord: Depresiunea Brasov ; -In Sud : Subcarpatii Curburii; -In Est: Valea Prahovei, - In Vest: Valea Dambovitei.Litologie: predomina sisturi cristaline, calcare si conglomerate.Relieful:

- Altitudinea maxima 2505m in Muntii Bucegi – Varful Omu; Relief glaciar in Complexul Malaesti din Muntii Bucegi;

- Relief carstic dezvoltat pe seama calcarelor, reprezentat prin pesteri (Dambovicioarei, Ialomitei), chei (Tatarului, Ursilor ), lapiezuri, hornuri, etc.;

- Relief pe conglomerate: Babele, Sfinxul in Bucegi;Subdiviziuni: Muntii Bucegi, Muntii Leaota, Muntii Piatra Craiului ,Culoarul Rucar-Bran.Pasuri: Giuvala 1240m in Culoarul Rucar-Bran.Rauri: Ialomita, Prahova, DambovitaLacuri: - antropice: Scropoasa pe Ialomita Grupa Fagaras:Limite: - in Nord: Depresiunea Fagaras ; -In Sud : Subcarpatii Getici; -In Est: Valea Dambovitei, - In Vest: Valea Oltului cu Depresiunea Lovistei.Litologie: predomina sisturile cristaline .Relieful:

- In aceasta grupa intalnim cele mai mari altitudini din Romania respectiv Varful Moldoveanu (2544m) si Varful Negoiu (2536m) din Muntii Fagaras;

- Relief glaciar reprezentat prin circuri, vai glaciare, lacuri glaciare (Balea, Capra, Podragea Mare).

Subdiviziuni: -Muntii Fagaras desfasurare E-V; - Muntii Iezer 2462m; - in sud munti scunzi: Cozia, Ghitu, Fruntii.Pasuri si trecatori pe Valea Oltului: Turnu Rosu si Cozia Rauri: Arges,Dambovita, OltLacuri: - glaciare:Balea - antropice: Vidraru pe Arges

Grupa Parang:Limite: - In Est: Valea Oltului cu Depresiunea Lovistei; -In Vest : Valea Jiului cu Depresiunea Petrosani; - In Sud : Subcarpatii Getici;,

- In Nord: Depresiunea Sibiu si culoarul Orastiei.Litologie: predomina sisturi cristaline. dar apare si calcarul in Nord-Vest si in Sud.Relieful:

- Altitudinea maxima 2519m in Muntii Parang – Varful Parangu Mare; - Relief glaciar reprezentat prin circuri, vai glaciare, lacuri, custuri ;- Relief carstic reprezentat prin pesteri (renumite sunt Muierii,

Polovragi);- Altitudinile trec de 2000m in toti muntii din aceasta grupa.

Subdiviziuni: - nucleul central in Sud-Vest reprezentat de Muntii Parang; - Muntii Sureanu in Nord-Vest; - Muntii Cândrel in Nord – Est; - Muntii Lotrului in Est; - Muntii C p ânii in Sud.ă ăţPasuri si trecatori: - Cozia si Turnu Rosu pe Olt; - Lainici pe Jiu.Rauri: Olt, Jiu, Strei, LotruLacuri: - glaciare: Gâlcescu - antropice: Vidra pe Lotru.

Grupa Retezat Godeanu:Limite: - In Est: Valea Jiului cu Depresiunea Petroşani; -In Vest : Culoarul Tims - Cerna; - In Sud : Podisul Mehedinti si Subcarpatii Getici;, - In Nord: Culoarul Bistrei.Litologie: predomina sisturi cristaline si calcarul in Sud.Relieful:

- Altitudinea maxima 2509m in Muntii Retezat – Varful Peleaga; - Inscrie forma unui triunghi masiv ;- Detine recordul in numeroase aspecte: cele mai frecvente altitudini de

peste 2000m, cel mai mare numar de lacuri glaciare (80), cea mai importanta masivitate, cel mai adanc lac glaciar – Zanoaga, cel mai intins lac glaciar –Bucura, etc.;

- Relief glaciar bine dezvoltat;- Relief carstic in Sud: izbucuri, chei, doline, pesteri.

Subdiviziuni: - in centru Retezat si Godeanu ; - Muntii Tarcu in Nord-Vest; - Muntii Cernei, Muntii Mehedinti, Muntii Valcan in Sud.Pasuri si trecatori: - Lainici pe Jiu; - Poarta Orientala pe Timis-Cerna; - Poarta de Fier Transilvana pe Bistra.Rauri: Jiu, Timis, Cerna, Strei, BistraLacuri: - glaciare: Bucura, Zanoaga - antropice: gura Apei pe Raul Mare

Carpatii Occidentali:- Cuprinsi intre Valea Dunarii in Sud si Valea Somesului si a Barcaului in

Nord;- Reprezinta cea mai scunda ramura a Carpatilor Romanesti;- Sunt alcatuiti dintr-un mozaic de roci: sedimentare, cristaline,

magmatice ;

- Sunt puternic fragmentati;- Detin resurse minerale complexe.

Grupa Banat:Limite: - In Est: Culoarul Tims - Cerna; -In Vest : Campia si Dealurile de Vest; - In Sud : Dunarea;Litologie: mare varietate petrografica, un adevarat mozaic: roci cristaline si vulcanice strabatute de interziuni granitice.Relieful:

- Altitudinea maxima 1446m in Muntii Semenic – Varful Semenic;- Relief carstic dezvoltat mai ales in Muntii Aninei: chei, daline, laptizuri

– remarcand Cheile Nerei, pestera Comarnic;- Grad de fragmentare ridicat;- In Sud Defileul Dunarii (134 km).

Subdiviziuni: - Muntii Semenic ocupa partea centrala; -

- in Sud: Muntii Almajului despartiti de Semenic prin Depresiunea Bozovici ;

- in Vest : Muntii Locvei, Muntii Aninei si Dognecea.Pasuri si trecatori: Poarta Orientala pe Timis Cerna.Rauri: Timis, Cerna, Dunare, Nera, CarasLacuri: - antropice: Portile de Fier pe Dunare.

Muntii Poiana Rusca:Limite: intre Valea Muresului si Culoarul Bistrei .Litologie: in cea mai mare parte sunt formati din şisturi cristaline, la care se adaug suprafe e reduse de calcare si roci vulcanice. ă ţRelieful:

- Masivi, cu aspect de cupola ;- Altitudinea maxima de 1374m in Varful Padesu;- Importante zacaminte de fier;

Rauri: Bistra, BegaLacuri: - antropice: Teliuc pe Cerna

Muntii Apuseni:Limite: - In Nord: Valea Somesului si Barcaului; -In Sud: Valea Muresului; - In Est : Depresiunea Transilvaniei; - In Vest: Dealurile si Campia de Vest.Litologie: mozaic petrografic cu o mare varietate de roci: cristaline, calcare, vulcanice, sedimentare.Relieful:

- Altitudinea maxima, cea mai ridicata din Carpatii Occidentali, 1849m in Muntii Bihor, Varful Bihor;

- Marea dezvoltare a reliefului carstic, renumite fiind Pestera Scarisoara, Pestera Vantului, platoul Cetatile Ponorului;

- In sud apar urme de vulcanism;- Grad ridicat de fragmentare;- Coloanele de bazalt de la Detunata.

Subdiviziuni: culmile sunt dispuse radiar avand in centru Muntii Bihor

- spre Nord avem Muntii Vladeasa si Muntele Mare; - spre Est – Muntii Gilau; - spre Sud – Muntii Metaliferi (cu alternanta clailor de tip vulcanic si piramide calcaroase); - in Vest Muntii Crisurilor: Muntii Zarand, Codru Mare, Padurea Craiului, Plopis, Meses; - Depresiuni: Vad Barad, Gurahont, Zlatna, Huedin.Pasuri : Ciucea, Valisoara.Rauri: Somesul Mic,Crisuri, Aris, Ampoi, MuresLacuri: - antropice: Fantanele si tarnita pe Somes

- carstice: Varasoaia

Depresiunea colinara a Transilvaniei:Limite: - cea mai mare depresiune din interiorul arcului carpatic

limitata de cele trei ramuri ale Carpatilor respectiv Orientali In Est, Meridionali in Sud si Occidentali in Vest; in Nord-Vest este limitata de ”jugul intracarpatic”.

Litologie: se remarca prezenta rocilor sedimentare: argile, marne, nisipuri, pietrisuri, etc.Relieful:

- La sfarsitul mezozoicului in interiorul arcului carpatic s-a produs o scufundare lenta la 4500 m ; ulterior a fost sedimentata indelung, astfel ca, in pragul cuaternarului devine uscat.

- Unitate deluroasa cu altitudini de 800-1000m in Est si sub 500m in depresiunile marginale din Sud si est;

- In partea centrala apar ”boltiri” ale scoartei terestre numite domuri, din care se extrage gaz metan;

- Pe laturile estice, vestice si sudice apar cute diapire ce aduc la suprafata samburi de sare;

- Relief structural cu cueste;- Numeroase iazuri in centru.

Subdiviziuni: - Podisul Transilvaniei situat in interiorul depresiunii fiind format din:- Podisul Somesean in Nord-Vest- Campia Transilvaniei in centru, tre Mures si Somes- Podisul Tarnavelor in Sud.- Depresiuni si dealuri:

”Subcarpatii Transilvaniei” situati la contactul cu Carpatii Orientali; se aseamana subcarpatilor deoarece sunt formati din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri, avand altitudini asemanatoare respectiv 1000m.

Depresiuni marginale: In Sud: Depresiunea Fagaras si Depresiunea Sibiu; In Vest: Culoarul Alba-Iulia-Turda, Depresiunea Iara, etc.

Rauri: Somes, Mures, Olt, etc.Lacuri: - antropice: Geaca in masive de sare, Ocna Mures, Ocna Sibiu, etc.

Subcarpatii Reprezinta o fasie exterioara arcului carpatic, o unitate de tranzitie

intre regiunile carpatice si regiunile extracarpatice;Relieful subcarpatic apare ca o asociere de culmi deluroase si

depresiuni dispuse in siruri continue, paralele;

S-au format prin incretirea scoartei terestre ca si muntii;Au altitudini de aproximativ 1000m;Sunt formati din roci sedimentare: marne, argile, nisipuri, pietrisuri.

Subcarpatii Moldovei:Limite: - In Nord: Valea Moldovei; -In Sud: Trotusului; - In Vest : Grupa Centrala a Carpatilor Orientali;, - In Est: Culoarul Siretului.Relieful:

- Prezinta cea mai simpla structura fiind formati dintr-un singur sir de depresiuni si un sir de dealuri:

depresiunea Neamt-strajuita de Culmea Plesu 911m; depresiunea Cracau-Bistrita inchisa de Dealurile Corni; depresiunea Tazlau-Casin- inchisa de Culmea Pietricica

Rauri: Moldova, Trotus, Bistrita.Lacuri: - antropice: Belci pe Tazlau

Subcarpatii Curburii:Limite: intre trotus si Bistrita. Spre interior Carpatii Curburii si grupa Bucegi, iar spre exterior Campia Romana. Relieful:

- Cea mai complexa grupa a Subcarpatilor fiind formati din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri; Deprsiunile din vecinatatea muntilor se numesc submontane, iar cele de la periferie – intracolinare. Complexitatea sectorului creste prin patrunderea pintenilor montani dinspre Muntii Vrancei si Muntii Buzaului;

- Remarcam prezenta ”vulcanilor noroiosi” din depresiunea Paclele-Policiori, si ”focurile vii” din localitatea Andreiasu ;

- Altitudinea maxima este de 996 in Magura Odobestilor;- Zona afectata de alunecari de teren si cutremure.

Subdiviziuni: - Depresiuni submontane: Soveja, Vrancea, Neculele, Lopatari, etc.- Un sir de dealuri interne: Rachitas, Raiut, Bisoca, Blidisel, Salcia, etc.- Depresiuni intracolinare: Vidra, Mera, Dumitresti, Policiori, etc.- Un sir de dealuri externe: Magura Odobesti, Deleanu, Istrita, Bucovel.

Rauri: Dambovita, Trotus, Prahova, Buzau.Lacuri: - in masive de sare: Slanic

Subcarpatii Getici:Limite: - Situati intre Valea Dambovitei si Valea Motrului; -In Nord sunt limitati de Carpatii Meridionali; - In Sud de Podisul Getic.Relieful:

- Reprezinta sectorul cel mai inalt, cu altitudinea maxima de 1218m in dealul Chicioara;

- Sunt formati din doua siruri de depresiuni si doua siruri de dealuri.Subdiviziuni:

- Depresiuni Submontane: Campulung, Horezu, Polovragi Novaci, Tismana, etc.

- Dealuri interne: Chicioara, Matau, Dealurile Gorjului;

- Depresiuni Intracolinare: Targu-Jiu-Campu – Mare;- Dealuri externe: Dealul Bran (333m), Dealul Negru.

Rauri: Dambovita, Arges, Olt, Jiu, Motru.Lacuri: - masive de sare: Ocnele Mari

Podisul Getic:Limite: - Nord: Subcarpatii Getici si Podisul Mehedinti; -In Sud: Campia Romana; - In Est: Valea Dambovitei; - In Vest: Valea Dunarii.Litologie: roci sedimentare: marne, argile, nisipuri, pietrisuri.Relieful:

- S-a format prin acumulare de sedimente;- Se apleaca lin dinspre Nord spre Sud; altitudinile in Nord depasesc

500m, iar in Sud 300m;- Relieful este format din vai largi si terase, interfluvii cu versanti

afectati de alunecari de teren. Subdiviziuni: - Platforma Strehaiei – la Vest de Jiu; - Platforma Jiului – intre Motru si Gilort; - Platforma Oltetului – intre Gilort si Olt; - Platforma Cotmeana – intre Olt si Arges; - Platforma Argesului – intre Arges si Argesel; - Platforma Candesti – intre Dambovita si Argesel.Rauri: Olt, Jiu, Arges .Lacuri: - antropice: pe Olt, Arges

Podisul Mehedinti:Limite: - in Est: Motru; -In Vest: Dunarea; - In Nord: Muntii Mehedinti; - In Sud: Podisul Getic.Litologie: sisturi cristaline si calcare.Relieful:

- Cea mai mica, ca suprafata, unitate de podis din Romania;- Este o unitate aparte deoarece pe de o parte se aseamana cu muntii,

prin modul de formare si rocile din care este alcatuit, iar pe de alta parte se aseamana cu dealurile, prin altitudinel nici 500-600m;

- Apar forme ale reliefului carstic: laplezuri, izbucuri, doline, pesteri, etc.

Rauri: Topolnita, Motru.Lacuri: - carstice: Ponoare

Podisul Moldovei:Limite: - in Est: granita cu Republica Moldova respectiv Valea Prutului; -In Vest: Grupa Nordica a Carpatulor orientali si Subcarpatii Moldovei; - In Nord: Granita cu Ucraina; - In Sud: Campia Romana.Litologie: roci sedimentare: marne, argile, nisipuri, pietrisuri.Relieful:

- S-a format pe un fundament felurit: in jumatatea nordica pe fosta platforma rusa, iar in Sud pe o zona de scufundare;

- Este cel mai intins podis din Romania;- Format din interfluvii netede cu altitudini de 300-500m, mai ridicate la

contactul cu Carpatii Orientali; altitudinea maxima este de 688m in Dealul Ciungi din podisul Sucevei;

- Frecvente alunecari de teren in zona Iasilor;- Relief structural cu cueste.

Subdiviziuni: - Podisul Sucevei –situat in Nord-Vest este cea mai inalta subdiviziune;

- Campia Moldovei (Jijiei) in Nord-Est cu altitudini reduse(altitudinea maxima ajungand la 265m) ;

- Podisul Barladului – cu altitudinea maxima de 562m; situat intre Prut si Culoarul Siretului;

Rauri: Siret, Prut, Suceava, moldova, Jijia, etc..Lacuri: - antropice: iazul Dragsani, Stanca-Costesti pe Prut,

Podisul Dobrogei:Limite: - in Vest si Nord: Dunarea; - In Est: Marea Neagra; - In Sud: granita cu Bulgaria.Litologie: in Nord apar roci dure”sisturi verzi” in Podisul Casimcei, granit, calacar. In sud- o cuvertura de loess asternuta pe un fundament de calcare si gresii.Relieful:

- Singura unitate extracarpatica cu cele mai vechi structuri la zi;- Podisul Casimcei apartine orogenezei caledoniene, iar Muntii

Macinului –orogenezei hercinice;restul podisului s-a format prin sedimentare.

Subdiviziuni: I.Masivul Dobrogei de Nord: are altitudinea cea mai ridicata din Podisul Dobrogei respectiv 467m in Muntii Dobrogei .

1. Muntii Macinului prezinta relief carstic in Casimcea si relief dezvoltat pe ”sisturi verzi” in rest.

2. Dealurile Tulcei: intre delta si Razim.3. Podisul Babadag: cu altitudinea maxima de 400m .4. Podisul Casimcea : cu cele mai vechi roci la suprafata respectiv

sisturi verzi.II. Podisul Dobrogei de Sud:

- Este usor ondulat cu platouri intinse la 50-200m altitudine;- Prezinta un strat gros de loess;- In Sud-Est prezinta relief carstic cu coline, pesteri. In cadrul Podisului

Dobrogei de Sud se disting: Podisul Medgidiei, Podisul Negru Voda, Podisul Oltinei;

- In Nord este prezent Canalul Dunare-Marea Neagra, de-a lungul vaii Carasu.

Rauri: Dunarea, raurile ce se varsa direct in Marea Neagra (Telita, Taita, Casimcea).Lacuri: - limanuri fluviative: Oltine

- limanuri maritime: Babadag - lagune: Razim

Dealurile de Vest:Limite: - intre Carpatii Occidentali si Campia de Vest; -In Nord: Somes; - In Sud: Dunarea.Litologie: roci sedimentare recente: nisipuri, pietrisuri; din loc in loc apar maguri de roci dure, cristaline si vulcanice.Relieful:

- S-a format prin acumulare de sedimente;- Au altitudini reduse ce depasesc rar 300m;- Reprezinta o fasie discontinua – intrerupta pe alocuri de patrunderile

campiei pana spre munti;- Raurile au creau vai largi cu terase.

Subdiviziuni: - Dealurile Silvaniei: cele mai ianlte si mai extinse;- Dealurile Crisene: apar izolat ca trepte inguste la marginea muntilor.

Sunt formate din: Dealurile Ghepis, Codrului, Oradea;- Dealurile Banatului: Dealurile Lipovei, Buziasului, Tirolului si Oravitei.

Rauri: Somes, Crisuri, Mures, Timis

Campia de Vest:Limite: - in est: Dealurile de Vest; -In Vest: granita cu Ungaria si Serbia; - In Nord: raul Tur; - In Sud: zona deluroasa din fata Muntilor Locvei.Litologie: predomina roci sedimentarecu aparitia loessului si a nisipului.Relieful:

- S-a format prin acumulare de sedimente;- Este o fasie ingusta de 20-60m, cu o inclinare foarte slaba motiv

pentru care apele raurilor au cursuri sovaielnice (fapt pentru care au fost indiguite);

- Se prezinta ca o campie neteda, cu apa freatica foarte aproape de suprafata in zona Somesului, Crisurilor, Timisului;

- Apar dune de nisip in Campia Careiului; patrund sub forma de ”golfuri” pana la marginea Carpatilor Occidentali

Subdiviziuni: - relieful prezinta doua trepte- Campii inalte ce trec de 100m altitudine: Campia Carei (140m),

Campia Aradului, Campia Vingai (cea mai inalta – 140m), Campia Gataiei, Campia Lugojului;

- Campii joase (80-90m): Campia Somesului, Crisurilor, Timisului. Rauri: Somes,Crisuri, Mures, Timis.Lacuri: - antropice: Cefa

Campia Romana:Limite: - in vest, sud si est: Dunarea; - In Nord:Podisul Getic, Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei.Litologie: nisipuri si pietrisuri acoperite de o cuvertura groasa de leoss.Relieful:

- S-a format prin acumulare de sedimente;- Are un relief plat, tabular, cu vai lungi si interfluvii numite ”campuri”;- Altitudinea maxima 300m in zona Pitestilor;

- Se inclina de la Nord catre Sud dupa cum curg raurile dar si de la Vest catre Est dupa cum s-au retras apele lacului Getic;

- Aparitia crovurilor, ca forme depresionare de tasare in loess;- Aparitia dunelor de nisip ce ”paraziteaza” interfluviile si terasele vailor

din campia Olteniei, sau Versantii Ialomitei, Calmatuiului;- Sunt prezente limanurile fluviale (Snagov) si alcuri cu apa sarata

(Lacul Sarat);- Ca principale trasaturi se deosebesc zone de campie mai ianlta,

piemontana ce ajung la 300m si campii joase, de subsidenta.Subdiviziuni:

- Campia Olteniei: tabulara, situata la Vest de Olt, formata din terasele Dunarii si Jiului; dune de nisip fixate prin plantatii de salcami;

- Campia dintre Olt si Arges: cu aspect de camp inalt (150-300m); fiind formata din Campia Pitesti, Campia Burnazului, Campia Gavanu-Burdea, Campia Boiarului.

- Campia estica dintre Arges si Prut formata din: - campii inalte: Targoviste, Ploiesti, Ramnic; - campii joase: Titu – Gherghita, Siretului Inferior, Buzaului; - campia tabulara a Vlasiei; - campia Baraganului.

Rauri: Jiu, Olt, Arges, Dunare,Ialomita, Siret, etc.Lacuri: - limanuri fluviative: Snagov, Caldarusani etc -lacuri in crovuri: Lacul Sarat -antropice: lacurile din apropierea capitalei.

Delta DunariiLimite: este cuprinsa intre cele trei brate ale Dunarii; - in Nord: granita cu Ucraina; - in Sud: Dealurile Tulcei.Relieful:

- Cea mai joasa si noua regiune din Romania; are o suprafata de 4340km²(impreuna cu Razim);

- S-a format prin colmatarea unui vechi golf al Marii Negre;- Cea mai mare parte o detin suprafetele de apa.

Bratele Deltei Dunarii:- Bratul Chilia –cel ami lung(in Nord) transportand cea mai mare

cantitate de apa;- Bratul Sulina (in centru) canalizat si navigabil pentru navele maritime;- Bratul Sf.Gheorghe(in Sud)prezinta cel mai mare coeficient de

sinuozitate.Relieful pozitiv constituie 13% din suprafata deltei fiind format din grinduri:

- Grinduri continentale: Chilia- Grinduri fluviale- Grinduri fluvio-maritime: Letea – cu altitudinea de 12m, Caraorman,

Saraturile, etc.climat de campie cu temperaturi peste 11 C si precipitatii sub 400 mm/an. Influente de ariditate si pontice:

- plante cu frunze plutitoare - pe grinduri: plopi albi, stejari pedunculati ; pelicani, lebada,

cormorani, vidra, nurca, etc.Rauri: Bratele Dunarii.

Lacuri: Rosu, Pui, Fortuna, etc.

2.CLIMA

A. CLIMA EUROPEI

Factorii genetici- Pozi ia pe glob: Europa este cuprins între 36 si 71ţ ă 0 latitudine Nordic ,ă apar inând în cea mai mare parte zonei de clim temperata; doar 6% dinţ ă suprafa a sa , situat dincolo de Cercul Polar de Nord, apar ine zonei deţ ă ţ clim rece.ă- Radia ia solar : scade de la Sud c tre Nord.ţ ă ă- Circula ia general a atmosferei la latitudini medii.ţ ă- Influen a curentului cald al Atlanticului de Nord în Nord-Vestulţ continentului.- larga deschidere spre Oceanul Atlantic.- Influen a centrilor barici: Anticiclonul Groenlandez, Anticiclonul Islandei,ţ Anticiclonul Siberian, Ciclonul Islandez, Ciclonul Central Asiatic.

Elementele climatice:Temperatura medie anual :ă-scade de la Sud c tre Nord, de la 20ă 0C în Sud ajunge la temperaturi negative în Nord (-40C);-temperatura medie anual scade odat cu creşterea altitudinii astfel c peă ă ă mun ii înal i temperaturile medii au valori negative;ţ ţ-temperatura medie a lunii iulie scade la Sud (25 - 26 0C la Marea Mediteran ) pân la 10ă ă 0C în Nord la Oceanul Arctic.-temperatura medie a lunii ianuarie scade de la Sud (5 – 100C) c tre Nord (-ă150C), dar şi de la Vest c tre Est.ăPrecipita iile:ţ-scad de la Vest la Est, de la 1000mm/an la sub 500mm/an.-precipita iile cresc odat cu creşterea în l imii astfel c în mun ii Alpi şiţ ă ă ţ ă ţ Caucaz pot ajunge la 4000mm/an.Vânturile:

- vânturile de Vest;- criv ul în Est;ăţ- vânturi de tip polar;- austrul -component mediteranean în sudul Europei;ă ă- bora –coboar dinspre Alpii Dinarici c tre Marea Adriatic ;ă ă ă- mistralul în Fran a.ţ

Regionarea climatic :ăElementele climatice de baz duc la stabilirea unor tipuri climatice:ă

Climat subpolar – la Nord de Cercul Polar.:- Temperaturi sc zute aproape tot anul medii 0 – 2ă 0C: 6 luni

temperaturile medii sunt negative in luna ianuarie ajungând la -150C;

verile sunt scurte şi r coroase temperaturile medii ajungând la 10 –ă 150C;

- Precipita ii reduse: 500-800mm/an mai ales sub form de ninsoare;ţ ă- Se manifest vânturile polareă

Climat temperat oceanic:- Specific întregului t rm atlantic al Europei şi unor zone din apropiereaă

litoralului Vest European;- Este generat de ac iunea vânturilor de Vest, Curentului Golfuluiţ- Temperaturile medii anuale variz între 8 – 12ă 0C;- Temperaturile medii ale lunii ianuarie variaz între 1 – 5ă 0C în Nord şi

100C în Sud;- Temperaturile medii ale lunii iulie 15 - 200C;- Precipita ii bogate de peste 1000mm/an;ţ- Apare frecvent cea a.ţ

Climat temperat continetal:- specific estului Europei;- Temperaturile medii anuale variaz intre 2 -3ă 0C în Nord şi 110C spre Sud; cu cât înaint m spre Asia cu atât amplitudinile termice sunt mai ridicate şiă precipitatiile mai sc zute; astfel temperatura medie a lunii ianuarie este deă -14 -150C în Nord si 00C în Sud; luna iulie 15-200C;- Precipita ii mai ridicate spre Nord şi Vest: peste 500mm/an şi mai sc zuteţ ă spre Sud 300-500mm/an;- Circula ia maselor de aer Nordice si Est- continentale;ţ- Apari ia criv ului.ţ ăţClimat de tranzi ie:ţ- Specific Europei Centrale din Estul Fran ei pân în România;ţ ă- Temperaturi negative iarna, iar vara 15 – 180C;- Precipita iile scad de la Vest (800mm/an) c tre Est (500mm/an).ţ ăClimat mediteranean (subtropical):- înt lnit în peninsulele sudice de la Marea Mediteran ;ă ă- temperaturile medii anuale 14-180C. iernile sunt blânde şi ploioase cu temperaturi de 8-100C, iar verile sunt c lduroase (temperaturi medii 25ă 0C);- precipitatii: 600-900mm/an dominante în octombrie şi aprilie;- vânturi: mistralul, bora, sirocco (venit din Nordul Africii).Climat montan:- specific lan urilor muntoase;ţ- duce la o etajare pe vertical a elementelor climatice: temperaturile scad oă dat cu creşterea altitudinilor, iar precipita iile cresc pân la 1500mm/an.ă ţ ă

B. CLIMA ROMANIEI

Factorii genetici ai climei:Pozitia pe glob: Romania se afla situata la jumatatea distantei dintre

Ecuator si Polul Nord (traversata de paralela de 45 latitudine Nordica) – ceea ce determina caracterul temperat al climei;

Pozitia pe continent: in partea central sudica(pe meridianul de 25 longitudine eatica), ceea ce determina caracterul continental al climei;⁰

Diferenta de latitudine dintre sudul si nordul tarii.;Marea Neagra;Relieful;Circulatia maselor de aer.

Principalele elemente climatice:Temperatura aerului:

- Temperatura medie anuala scade cu aproximativ 6 C odata cu cresterea altitudinii;

- Temperatura medie anuala scade de la Sud catre Nord cu aproximativ 2 C;

- Temperatura minima absoluta a fost de -38 C la Bod, judetul Brasov la 25.01.1945;

- Temperatura maxima absoluta a fost de 44,5 C la Ion Sion, judetul Braila in data de 10.08.1951

Pe unitati de relief:-temperaturile cele mai ridicate, de peste 11 C se inregistreaza in Lunca Dunarii, sudul Dobrogei si delta Dunarii;-temperaturi cuprinse intre 10 si 11C in zonele de campie la care se adauga Dealurile de Vest;-temperaturi cuprinse intre 8 - 10C in Podisul Getic(partea sudica), Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Podisul Moldovei-Campia Jjiei si Podisul Barladului),zonele mai joase ale Subcarpatilor.-temperaturi intre 6-8 C in Subcarpati si Podisul Sucevei;-temperaturi intre 0-6 C in zona montana;-temperaturi mai mici de 0 C la peste 2000m altitudine.(indeosebi in Carpatii Meridionali)Precipitatiile:

- Precipitatiile medii anulale 640 mm/an;- Cantitatea de precipitatii creste odata cu cresterea altitudinii;- Cantitatea de precipitatii scade de la vest catre est.- Precipitatiile medii anuale pe unitati de relief:- Cele mai mici cantitati de precipitatii (sub 400mm/an) se inregistreaza

in Lunca Dunarii, sudul Dobrogei si Delta Dunarii;- Precipitatii medii anuale cuprinse intre 400-500 mm/an in Campia

Romana si Campia Moldovei;- Precipitatii intre 500-700mm/an in Podisul Getic, Campia de Vest,

Depresiunea Colinara a Transilvaniei, Podisul Sucevei, Dealurile de Vest;

- Precipitatii intre 700-800mm/an in dealurile inalte- Precipitatii cuprinse intre 800-1200mm/an in zona montana;- Precipitatii peste 1200 mm/an la peste 2000m altitudine.

Vanturile:- Vanturile de Vest;- Crivatul in estul tarii ce produce iarna viscol si geruri;- Austrul - in sud-vest, secetos si cald vara, umed si cald iarna;- Foehn – in Depresiunea Fagaras, Culoarul Alba-Iulia-Turda, Subcarpatii

Curburii etc;- Brizele marine la 5-10km de tarm.

Influente climatice:- Influente oceanice: in vestul tarii; aduc precipitatii bogate;- Influente submediteraneene: in sud-vestul tarii cu veri calde si uscate

si ierni blande si ploioase;- Influente de tranzitie: fac trecerea intre influentele oceanice si cele

continentale;

- Influente de ariditate: in estul tarii cu veri secetoase si ierni geroase;- Influente scandinavo-baltice: in Grupa Nordica a Carpatilor Orientali si

Podisul Sucevei cu temperaturi scazute;- Influente pontice: pe litoral cu amplitudini termice mai mici.

3.HIDROGRAFIA

A. HIDROGRAFIA EUROPEI

a.Aspecte generale.b.Dun rea şi Marea Neagr .ă ă

a.Aspecte generale:Europa dispune de importante şi variate resurse de ap .ă

1.Râurile si fluviile:- Cea mai mare parte a fluviilor şi râurilor europene se alimenteaz dină

precipita ii, topirea z pezilor, ape subterane.ţ ă- Dup regimul de scurgere:ă

o Râuri cu regim complex care în timpul anului are debite oscilante ce scad sau cresc de mai multe ori, specific fluviilor lungi ce str bat mai multe tipuri de clim şi mai multe unit i deă ă ăţ relief. Exp.: Rin, Dun re, Rhon.ă

o Râuri cu regim simplu: cu o singur crestere şi sc dere într-ună ă an. Exp.: Sena, Tanisa.

Tipuri de scurgere:Nordic – cu debite mici iarna şi mari vara. Exp.: Peciora, Duina de Nord;Vestic – cu debite bogate tot timpul anului, mai mari iarna. Specific fluviilor ce se vars în Oceanul Atlantic;ăEstic – cu debite sc zute iarna şi vara şi ridicate prim vara. Specific fluviiloră ă ce se vars în Marea Caspic . Exp.: Volga, Ural.ă ăCentral – cu debite mici toamna şi iarna şi debite mari prim vara. Specifică fluvii ce se vars în Marea Neagr şi Marea Baltic . Exp.: Vistula, Elba.ă ă ăSudic : cu debite mari iarna şi prim vara şi debite mici vara. Specifică fluviilor ce se vars în Marea mediteran . Exp.: Tibru.ă ă

Clasificarea fluviilor europene dup lungime:ăVolga Dun reăUralNipruDonPeciora

NistruRin

Clasificarea fluviilor europene dupa debit:VolgaDun reăPecioraRinNipruVistulaDon.

2.Lacurile:Ocup 2% din suprafa a europei. Sunt numeroase dar în general mici caă ţ suprafa .ţăDup modul în care s-a format cuveta lacustr exist mai multe tipuri deă ă ă lacuri:Lacuri glaciare:

- În regiunile acoperite de calota glaciar : Ladoga, Osega, Vatern, lacuriă Mazuriene, lacurile din finlanda.

- În zonele montane: lacurile Leman, Boden, Como, Garda, Maggore, Zurich, Bâlea, Bucura, etc.

Lacuri tectonice: Balaton, Marea Caspuc , Prespa (în Pen.Balcanic );ă ăLacuri vulcanice: formate în craterele vulcanilor stinşi: Nemi în Masivul Central Francez, Sf.Ana, etc.; Lacuri de baraj natural: lacul Roşu;Lagune şi limane: la Marea Neagr , Marea Baltic , Marea Nordului;ă ăLacuri de baraj artificial: hidroenergetice: Por ile de Fier pe Dun re, Rîbinskţ ă pe Volga, etc.;

Clasificarea lacurilor dupa întindere:Marea Caspic 371.000 kmă 2;Ladoga 17.700 km2

Vanern 5.585 km2

Vatern 1.912 km2

Saimaa 1.800 km2

b. Dun rea şi Marea Neagr .ă ăDun rea:ă

- Izvor şte din Mun ii P durea Neagr din Germania prin dou pâraie:ă ţ ă ă ă Brege şi Brigach, v rsându-se în Mrea Neagr printr-o importantă ă ă delta.

- Str bate 10 ri europene şi 4 capitale.ă ţă- Al doilea fluviu european ca lungime (2.860 km) şi ca debit.- Al doilea ca trafic de m rfuri dup Rin.ă ă- Regim de scurgere complex cu debite mari la sfârşitul prim verii şiă

mici toamna şi iarna.- Apele mari se produc prim vara ca urmare a topirii z pezilor şi ploiloră ă

abundente, pe cursul superior şi mijlociu în lunile martie şi aprilie, iar pe cursul inferior în mai.

- Creşterea debitului are loc de la izvoare spre v rsare: 1470mă 3/s la Passan, 1920 m3/s la Viena, 5300 m3/s la intrarea în România şi 6470 m3/s la v rsare.ă

Cursul Dun rii:ă

- Cursul superior – de la izvoare pân la Viena, având caracterele unuiă râu Alpin cu vitez mare de curgere. Afluen i: Iller, Inn, Isar.ă ţ

- Cursul mijlociu – Viena-Baziaş: Dun rea devine un fluviu leneş deă câmpie. Afluen i: Tisa, Drava, Sava, Morava.ţ

- Cursul inferior –Bazias – Sulina – cuprinde patru sectoare:1.Sectorul Bazias – portile de Fier: numit si Defileul Dunarii; in trecut cu mari dificultati de navigatie; in prezent cursul Dunarii a fost regularizat prin constructia barajului Portile de Fier.2.Sectorul Portile de Fier-Calarasi-Lunca Dunarii: in acest sector Dunarea are o lunca extinsa;3.Sectorul Calarasi-Braila-”Baltile Dunarii”: Dunarea se desparte de doua ori in cate doua brate formand Balta Ialomitei si Insula Mare a Brailei;4.Sectorul Braila-Marea Neagra – ”Duanrea Maritima”: permite navigatia navelor maritime.

Marea Neagr :ă- Rest din fosta mare Sarmatic .ă- Mare de tip continental. Comunic cu Marea Mediteraneean prină ă

intermediul strâmtoriilor Bosfor si Dardanele. - Originalitatea Marii Negre consta in prezenta a doua straturi de apa:- Stratul de suprafata cu salinitate mica (18%), oxigenat, prezentand

vietuitoare.- Stratul de adancime cu salinitate mare (22%), cu hidrogen sulfurat si

fara vietuitoare.- Lipsesc curentii verticali dar apar curentii de compensatie.

B. HIDROGRAFIE ROMANIARaurile interioare: in functie de raul colector si directia de curgere

se impart in cinci grupe:- Grupa de Vest: are ca rau colector Tisa si cuprinde urmatoarele rauri:

IzaViseu Somes format prin unirea Somesului Mare din Muntii Rodnei cu Somesul Mic din Apuseni;Crisurile: Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Crisul Alb;Mures: cu izvorul in Muntii Hasmasu Mare; primeste numerosi afluenti din toate ramurile Carpatilor: Tarnavele din Orientali, Aries si Ampoi din Apuseni, Strei si Sebes din Meridionali

- Grupa de Sud-Vest:BegaTimisCarasNera Cerna.

- Grupa de Sud: are ca rau colector Dunarea si cuprinde urmatoarele rauri:

Jiu: format prin unirea Jiului de Vest din retezat-Godeanu cu Jiul de Est din Parang; afluenti importanti: Gilort, Motru, Amaradia;Olt: izvoraste din Muntii Hasmasu Mare. Afluenti: Raul Negru, Cibin, Lotru, Topolog, Oltet;Vedea cu afluentul sau Teleorman;

Ialomita: izvoraste din Bucegi avand ca afluent principal Prahova.- Grupa de est:

Siret: izvoraste din Carpatii Padurosi de pe teritoriul Ucrainei. Are urmatorii afluenti: Suceava, Moldova, Bistrita, Trotus, Buzau- pe dreapta si Barlad pe stanga.Prut: izvoraste din Carpatii Padurosi din Ucraina.Grupa raurilor dobrogene: c uprinde rauri scurte ce seaca uneori vara, ce se varsa direct in Marea Neagra. Telita, Taita, Slava, Casimcea.

Lacurile.Clasificarea lacurilor dupa origine si dupa asezare:Lacuri din zona montana:

- Lacuri glaciare: in Muntii Rodnei si Carpatii Meridionari: Lala, Ineu, Balea, Bucura (cel mai intins lac glaciar), Zanoaga (cel mai adanc), Capra, etc.

- Lacuri vulcanice: Lacul Sfanta Ana din craterul Ciomater.- Lacuri de baraj natural: Lacul Rosu.- Lacuri in masive de sare: Costiui si Ocna Sugatag din Grupa Nordica.- Lacuri in masive calacaroase: Lacul Varasoaia din Muntii Apuseni.- Lacuri antropice: Lacul Vidra pe Lotru, Lacul Izvorul Muntelui pe

Bistrita si Vidraru pe Arges.Lacuri din zona de deal si podis:

- Lacuri in masive de sare: in Depresiunea Colinara a Transilvaniei si Subcarpati: Ocnele Mari, Slanic Prahova, Ocna Sibiu.

- Lacuri in Podisul Moldovei si Depresiunea Transilvaniei.- Lacuri hidroenergetice pe Olt, Arges, Bistrita

Lacuri din campie:- Limane fluviale: Snagov, Caldarusani,etc.- Lacuri de crov (sarate): Amara, Lacul Sarat.- Balti: Bistret, Suhaia,etc.- Lacuri de agrement in apropierea Bucurestiului: Herestrau, Tei,

Floreasca,etc.- Lacuri hidroenergetice pe Olt , Arges,etc.

Lacuri din Lunca si Delta Dunarii si pe litoral:- Limane fluviale: Rosu, Puiu, Bogdaproste - in Delta si Bugeac, Oltina –

in Lunca Dunarii.- Limane maritime: Tasaul, Techirghiol, Mangalia.- Lagune: Razim, Siutghiol, Zmeica, Sinoe.

4.INVELIŞUL BIOPEDOGEOGRAFIC

A. EUROPAZona de tundr :ă

- Ocup extremit ile Nordice ale Europei (Islanda, Nordul Scandinavieiă ăţ şi a Câmpiei Europei de Est);

- Muşchi, licheni, arbuşti pitici spre Sud;- Faun : vulpe polar , ren, foc , bou moscat, mors , etc.;ă ă ă ă- Soluri: slab evoluate de tundr .ă

Zona de taiga (p duri de conifere):ă- Forma iune compact în nordul continentului între pen scandinavia şiţ ă

Mun ii Ural;ţ

- Molid, pin, zad , brad;ă- Fauna: râs, cerb, urs, hermelina, etc.;- Soluri: din clasa spodosolurilor respectiv podzool si brune alpine acide.

Zona p durilor de foiose:ă- R spândite în climatul temperat continental şi cel oceanic;ă- Fag, stejar, tei, frasin, ar ar, etc.;ţ- Faun : c prioar , lup, vulpe, mistre , jder;ă ă ă ţ- Soluri: din clasa cambisolurilor şi argilunisolurilor: brune, brune acide

de p dure, argiloiluviale. ăZona stepei şi silvostepei:

- Specific estului şi sud-estului Europei (Câmpia Europei de Est,ă Câmpia Panonic , Câmpia Român , etc.);ă ă

- Ierburi m runte: xerofile, graminee, colilie, pâlcuri de p duri deă ă stejar, frasin, carpen, etc.;

- Faun : roz toare, p s ri;ă ă ă ă- Soluri: fertile din clasa molisolurilor (cernoziomuri).

Zona mediteranean :ă- În sudul Europei;- Stejar verde, stejar de plut , tufişuri de maquis şi garriga, tamillares,ă

frigana;- Fauna: scorpion, broasc estoas , vipera cu corn;ă ţ ă- Soluri: terra sosa, roşcate, etc..

Zona semideşertic : ă- În nordul Marii Caspice.

Zona mun ilor înal i: ţ ţ în care vegeta ia, fauna şi solurile sunt etajate peţ vertical.

B. ROMANIAZONELE BIOPEDOCLIMATICE DIN ROMANIA

5.RESURSE NATURALE

A. EUROPA

Europa dispune de o mare diversitate de resurse îns în cantit iă ăţ variabile.Resursele scoar ei terestre:ţ

Resurse energetice:- C rbuni superiori în bazinul Donbass (Ucraina) cel mai mare dină

Europa, bazinul Ruhr (Germania), bazinul Silenzia Superioară (Polonia), bazinul Peciora (Rusia), bazinul Yorkshine (Anglia), etc.:

- Petrol şi gaze naturale – Marea Nordului (Norvegia, Marea Britanie, Olanda, etc.), Marea Caspic şi regiunea Volga –Ural;ă

- Uraniu Masivul Central Francez, Rusia, CehiaMinereuri de fier – Rusia –z c mintele de la Kursk – Belgrad (cel maiă ă

mare din lume) şi din Mun ii Ural, Ucraina (Krivoi Rog şi Kerci), Suediaţ (Laponia), Fran a, Germania.ţ

Minereuri neferoase: Europa dispune de o mare varietate de resurse neferoase îns la pu ine are rezerve semnificative:ă ţ

- În t rile Nordice, Rusia, Polonia: plumb (o treime din mondial), zinc,ă cupru.

- În Fran a, Italia, Grecia: bauxit .ţ ăMetale pretioase: Rusia, Germania, Suedia.Sare gem : Rusia, Ucraina, Germania, Polonia, Olanda.ăSulf: Polonia, Italia, etc.

Potasiu : Germania, Rusia.Roci de costruc ii: gam variat ; marmur : Italia (Carrara), Grecia,ţ ă ă ă

Spania, Portugalia, etc.; granit: Spania, Italia, Marea Britanie.Resurse de sol: se remarca terenurile fertile şi p şunile. Terenurileă

arabile de in 34% din fondul funciar.ţP durile:ă 31% din totalul Europei cu un procent mai ridicat în rileţă

nordice precum Finlanda.Resursele hidroenergetice: Europa concentreaz o cincime din totalulă

mondial. Poten ialul hidroenergetic este mai ridicat în Rusia, tarileţ Scandinave şi rile Carpatice.ţă

B. ROMANIA1.Resurse subsolPrincipalele resurse energetice:Carbunii:

- Superiori: huila, antracit- Inferiori: lignit, carbune brun.

Huila: cel mai mare bazin huilifer il reprezinta Depresiunea Petrosani. O zona mai mica de extractie in Muntii Banatului.Antracitul: in Romania nu se mai extrage decat din localitatea Schela (judetul Gorj).Lignit (cele mai mari cantitati):

- Bazinul Motru-Rovinari (cel mai mare din tara);- Subcarpatii Curburii;- Campia de Vest;- Grupa Centrala a Carpatilor Orientali,etc.

Carbune brun: bazinul Comanesti. Petrol: Podisul si Subcarpatii Getici, Campia Romana, Campia si Dealurile de Vest, Paltforma Continentala a Marii Negre, Subcarpatii Curburii si moldovei, etc.Gaze naturale:

- Gaz de sonda: in aceleasi zone cu petrolul- Gaz metan: in Depresiunea Colinara a Transilvaniei la Nord si Sud de

Mures. Fierul se gaseste in Romania in cantitati reduse. Cea mai importanta zona de extractie o reprezinta Muntii Poiana Rusca. Cea mai mare parte a fierului necesar in siderurgie este importat.Manganul apare in apropiere de Vatra Dornei la Iacobeni si Sura Dornei.Minereuri complexe: se extrag din Muntii Apuseni si Muntii Gutai. Cuprul din Muntii Banat, plumb din Muntii Poiana Rusca. Principalul centru de prelucrare: Baia Mare;Bauxita se extrage din Muntii Padurea Craiului (Muntii Apuseni); se prelucreaza mai intai in alumina in apropiere de Oradea, apoi in aluminiu la Slatina. Un combinat de obtinere a aluminei se gaseste si la Tulcea (materie prima din import);Minereurile auro-argintifere sunt exploatate din Muntii Apuseni si Muntii Gutai si sunt prelucrate la Baia Mare. Sarea se extrage in Romania din Subcarpati si depresiunea Colinara a Transilvaniei.Roci de constructii:Granit: Dobrogea

Bazalt: Apuseni, Carpatii OrientaliMarmura: Muntii poiana RuscaCalcare: Muntii Apuseni, Carpatii OrientaliNisipuri cuartoase: Podisul MoldoveiNisip, pietris, argila, gresii: peste tot in tara.

III.ELEMENTE DE GEOGRAFIE UMANAPOPULA IA ŞI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICEŢ

Europa- în prezent popula ia Europei este de aproximativ 700 milioaneţ

locuitori, ceea ce reprezint 12% din popula ia Terrei;ă ţ- densitatea medie a popula iei este de 71 loc/kmp, îns cu diferen eţ ă ţ

mari de la o regiune la alta: Monaco este statul cu cea mai mare valoare a densit ii de pe Glob ( 16119 loc/kmp), iar în Islanda esteăţ cea mai mic densitate din Europa ( 2,7 loc/kmp);ă

- Dinamica popula iei este determinat de doi factori: - sporul natural,ţ ă negativ în majoritatea statelor, cu excep ia Turciei, Albaniei, Irlandei,ţ Republica Moldova s.a

- bilan ul migratoriu, de asemenea negativ în majoritatea rilor cuţ ţă excep ia celor din Europa Vestic ;ţ ă

- din punct de vedere etnolingvistic în Europa se disting:1. familia indo-europeană reprezentat de popula ia romanic ( italieni,ă ţ ă români, francezi, spanioli s.a.), germanic (germani, austrieci, norvegieniă s.a.), slav (ruşi, bulgari, polonezi, ucrainieni, croa i s.a.) şi celtic (irlandezi,ă ţ ă sco ieni s.a.)ţ2. familia euroasiatică ce cuprinde grupa finic ( finlandezi, estonieni),ă ugric (unguri, secui) şi altaic ( t tari, g g uzi);ă ă ă ă ă- sub aspect confesional majoritatea popula iei europene este creştin ,ţ ă principalul cult fiind catolicismul ( în Europa de vest şi Central ),ă protestantismul şi ortodoxismul.

România- în prezent România are o popula ie de aproximativ 21,6 milioane deţ

locuitori;tendin a dinamicii num rului de locuitori este negativ datorit sporuluiţ ă ă ă natural şi bilan ului migratoriu negativ;ţ

- densitatea medie este de 90 loc/kmp, cu valori variabile de la o regiune la alta;

cele mai mari valori ale densit i le întâlnim în regiunile joase, în regiunileăţ înalte tr ind doar 5 % din num rul total al locuitorilor;ă ă

- mobilitatea teritorial este determinat de exodul rural-urban şiă ă migra ia popula iei spre Europa Vestic şi Sudic ;ţ ţ ă ă

- popula ia României este compus majoritar din români (89,5%), ceeaţ ă ce-i confer statutul de stat unitar;ă

- minorit ile sunt reprezentate de maghiari (6,6%- majoritari înăţ Covasna şi

Harghita), rromi(2,5%), germani (0,3%);- Din punct de vedere cofesional majoritatea românilor sunt creştin-

ortodocşi (86,8%) la care se adaug alte culte: romano-catolici, greco-ăcatolici, penticostali etc.

SISTEMUL DE ORA E AL EUROPEIȘ

- cuprinde totalitatea oraşelor europene definite prin localizare în spa iuţ şi timp; - Europa este cel mai urbanizat continent cu excep ia Australiei;ţ - prime oraşe au ap rut în urm cu cca 4 milenii ( Cnossos, I. Creta).ă ă Dup vechime oraşele Europei se pot grupa stfel:ă- oraşe antice: - oraşe greceşti ( Tomis, Atena) - oraşe romane ( Roma, Paris, Londra);- oraşe medievale , de regul dezvoltate în jurul unor cet i: Madrid, Praga,ă ăţ Moscova, Kiev;- oraşe moderne, la apari ia c rora a stat revolu ia industrial şi dezvoltareaţ ă ţ ă comer ului: Manchester, Odessa, Rotterdam etc. ;ţ- oraşe contemporane - oraşele ap rute dup al Doilea R zboi Mondial, maiă ă ă ales în rile comuniste: Victoria (România), Novo Lipe k (Rusia).ţă ţPARIS

- capitala Fran ei;ţ- este situat în Bazinul Parisului, pe râul Sena;- a ap rut în perioada antic ;ă ă- 9,8 milioane de locuitori;- unul dintre marile centre economice şi financiar-bancare mondiale;- are o industrie diversificat : autoturisme, avioane, parfumuri,ă

cosmetice;- este cel mai important nod de transport al Fran ei: pornesc 11ţ

magistrale feroviare, 25 magistrale rutiere, mari aeroporturi( Charles de Gaulle, Orly);

- important centru cultural şi turistic al lumii: Universitatea Sorbona, Arcul de Triumf, Catedrala Notre-Dame, Muzeul Luvru, Domul invalizilor etc.

LONDRA

- capitala Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;- este situat în Bazinul Londrei, pe fluviul Tamisa;- a ap rut în perioada antic ;ă ă- 7,6 miliane de locuitori;- este un mare centru comercial, financiar-bancar şi industrial( nave

naritime, avioane, microprocesoare, produse de lux);- se remarc şi func ia de transport: aeroportul Heathrow, cu cel maiă ţ

mare trafic din Europa, Eurotunelul, cel mai vechi şi lung metrou din lume;

- centru cultural artistic şi turistic: Turnul Londrei, Big Ben, British Musseum, Catedrala Westminster etc.

MOSCOVA- capitala Federa iei Ruse;ţ- este situat în Câmpia Europei de Est, pe râul Moscova;- a ap rut în perioada medieval ;ă ă- 10,6 milioane de locuitori – cel mai mare oraş european;- este unul din cele mai mari centre economice ale lumii;- unul dintre marile noduri de comunica ie la nivel mondial: transportţ

feroviar ( aici începe cea mai lung magistral feroviar din lume –ă ă ă

Transsiberianul), transport aerian ( 4 aeroporturi) , fluvial ( 3 porturi fluviale), rutier, subteran.

- important centru cultural-artistic şi turistic: Galeriile Tretiakov, Biblioteca Rus de Stat, complexul Kremlin, Balşoi Teatr.ă

ROMA- capitala Italiei;- situat în Peninsula Italic , pe râul Tibru;ă- aşezare antic , capital a Imperiului Roman;ă ă- 2,7 milioane de locuitori- important centru : - industrial: textil , metalurgic , alimentar etc.ă ă ă

- cultural – artistic; - universitar ( Universitatea La Sapienza); - turistic: Colosseum, Columna lui Traian, arcurile de triumf etc.

BUCUREŞTI- capitala României;- este situat în S rii, în câmpia Vl siei, pe Dâmbovi a şi Colentina;ţă ă ţ- este un oraş medieval, men ionat pentru prima data în 1459;ţ- puternic centru industrial şi cel mai mare nod de comunica ie al rii:ţ ţă

din Bucureşti pornesc 9 magistrale feroviare, 9 rutiere, are 2 aeroporturi, metrou (74 Km);

- centru cultural-ştiin ific;ţ- centru turistic: muzee (Muzeul Satului, Antipa), biserici şi m n stiriă ă

( Antim, Darvari, Domni a B laşa), Complexul Curtea Veche etc.ţ ă

ACTIVIT I ECONOMICEĂŢCaracteristici generale

- în Europa sunt prezente toate activit ile economice de pe Glob, însăţ ă în crearea PIB-ului predomin servicii, urmate de industrie şiă agricultur ;ă

- materiile prime sunt variate, îns resursele sunt semnificative doar înă câteva rii.ţă

-A.Agricultura Europei

- pe ansamblu, agricultura Europei are caracter intensiv;- creşterea animalelor şi cultura plantelor au ponderi aproximativ egale;

Cultura plantelor- având un fond funciar important, pe continentul nostru se cultiv :ă

-cereale: - secar – locul I pe Glob;ă - grâu – 1/3 din produc ia mondial ;ţ ă - orz, ov z şi porumb,ă- plante industriale: - sfecl de zah r: Rusia, Polonia, Fran a, Germania;ă ă ţ - floarea-soarelui: Rusia, Ucraina, Fran a, România;ţ- cartofi: cca. ½ din produc ia mondial : Rusia, Ucraina, Polonia, Belarus,ţ ă Olanda;- fructe:- m sline – locul I în lume ( rile mediteraneene);ă ţă - struguri: Italia, Spania, Fran a, Portugalia, România;ţ

- prune: Serbia, România, Germania; - pere: Italia, Germania.

Creşterea animalelor- predomin creşterea intensiv în complexe agrozootehniceă ă

specializate;- efectivele nu sunt mari la nivel mondial, îns caliattea esteă

superioar ;ă- cel mai mare num r de animale îl au Rusia, Fran a, Germania, Polonia,ă ţ

Regatul Unit, Spania;- la nivel mondial mondial, Europa se înscrie cu produc ii mari de lapteţ

produse lactate (unt, brânzeturi), realizând jum tate din produc iaă ţ mondial ;ă

- principalele produc toare: Fran a, Germania, Olanda, Italia etc.ă ţ-

B.Agricultura României- România dispune de un fond funciar bun la nivel european şi mondial,

cu o pondere ridicat a terenurilor arabile, dar şi p duri, p şuni şiă ă ă fâne e;ţ

- relieful, condi iile climatice şi solurile sunt favorabile atât culturiiţ plantelor cât şi creşterii animalelor.

Cultura plantelor- principalele plante cultivate sunt:

- cereale: - grâu – în regiunile joase din Câmpia Român , Dobrogea, Câmpiaă Moldovei; - porumb: Câmpia Român , Câmpia de Vest, Podişul Getic,ă Dobrogei, Moldovei, Depresiunea Colinar a Transilvaniei;ă - orz, ov z, secar ;ă ă- plante industriale: - floarea-soarelui – locul III în Europa; - sfecl de zah r;ă ă- cartofi: în depresiunile intramontane, Podişul Sucevei, Culoarul Siretului;- vi de vie:ţă - în Subcarpa ii de Curbur : podgoriile Panciu, Odobeşti,ţ ă Dealu Mare, Valea C lug reasc ;ă ă ă - Podişul Moldovei: Cotnari Huşi, Iaşi; - Podişul Dobrogei: Murfatlar, Ostrov, Niculi el;ţ - Podişul Transilvaniei: Jidvei, Târnave, Alba Iulia; - Podişul Getic: Dr g şani, Strehaia;ă ă - Câmpia Român : D buleni, Calafat, Sadova;ă ă - Câmpia şi Dealurile de Vest: Valea lui mihai, S cuieni;ă- pomi fructiferi: cu ponderi mari prunul şi m rul, în Subcarpa i,ă ţ Depresiunea Colinar a Transilvaniei, Banat;ă Creşterea animalelor

- cu o baz furajer reprezentat de p şuni, fâne e şi plante furajere, înă ă ă ă ţ România se cresc:

- bovine: în regiunile montane, colinare şi de podiş;- ovine: în regiunile joase (Dobrogea, estul câmpiei Române) şi în

zonele montane de tradi ie.ţ- porcine: cu mari efective în Banat, estul câmpiei Române,

Transilvania;- p s ri: în cresc torii situate în apropierea marilor oraşe.ă ă ă

Industria EuropeiEuropa este leag nul ă revolu ieiţ industriale şi unul dintre cele mai

industrializate continente;Industria extractiv este semnificativ într-un num r redus de ri dină ă ă ţă

Europa de Est: Rusia, Ucraina, Polonia;Industria energiei electrice utilizeaz surse variate: combustibili fosiliă

(petrol, gaze, c rbuni), for a apelor curg toare, energie solar , eolian , for aă ţ ă ă ă ţ mareelor, uraniu. În structura produc iei de energie a continentuluiţ predomin termoenergia, dominant în rii precum Rusia, Germania, Mareaă ă ţă Britanie, Italia, Spania, Ucraina. Hidroenergia are o pondere însemnat înă

rile cu relief predominant muntos şi în rile scandinave: Norvegiaţă ţă (99,9%), Suedia ( 50%), Elve ia (70%), Austria (60%). Atomoenergia esteţ dominant în Fran a şi Lituania (ambele cu procente de 78-80%), Belgia,ă ţ Suedia s.a.

Industria prelucr toare este extrem de diversificat , remarcându-seă ă urm toarele ramuri:ă

- siderurgia (o el, font ) şi ţ ă metalurgia neferoasă( aluminiu, cupru, zinc): Rusia, Germania, Fran a, Polonia;ţ

- industria constructoare de maşini: autoturisme (Germania, Fran a şiţ Spania care ocup locurile 2-3, şi, respectiv 6 pe Glob), aeronautică ă (Fran a, Marea Britanie, Rusia), echipamente şi utilaje industriale,ţ

- industria uşoar şi alimentară ă este bine dezvoltat şi diversificat . Seă ă remarc la produc ia de bere (Germania – loc. 3 pe Glob, Mareaă ţ Britanie, Olanda, Belgia), vinuri (Fran a, Italia, Spania);ţ

- industria de exploatare şi prelucrarea lemnului: Germania, Fran a,ţ Italia, Marea Britanie.

Industria RomânieiRomânia dispune de resurse minerale variate, majoritatea îns înă

rezerve reduse;principalele ramuri ale industriei româneşti sunt:

- Siderurgia - foloseşte ca materia prim fierul, huila cocsificabil ,ă ă mangan.

Fierul se g seşte în România in cantit i reduse. Cea mai important zonă ăţ ă ă de extrac ie o reprezint Mun ii Poiana Rusc . Cea mai mare parte a fieruluiţ ă ţ ă necesar în siderurgie este importat.Manganul apare în apropiere de Vatra Dornei la Iacobeni şi Şura Dornei;Combinate siderurgice:- Gala i: cel mai mare combinat siderurgic din Romania – foloseşte materieţ prima din import fiind avantajat de pozi ia sa (port pe Dunarea maritim )ţ ă- întreprinderi specializate: Târgovişte, Iaşi, Buz u, Roman, Câmpia Turzii.ă

- Metalurgia neferoasă foloseşte ca materie prim minereurileă neferoase:

- minereuri complexe: se extrag din Mun ii Apuseni şi Mun ii Gutâi;ţ ţ- cuprul din Muntii Banat, plumb din Mun ii Poiana Rusc . Principalul centruţ ă de prelucrare: Baia Mare;- bauxita se extrage din Mun ii P durea Craiului (Mun ii Apuseni); seţ ă ţ prelucreaz mai întâi în alumin în apropiere de Oradea, apoi în ă ă aluminiu la Slatina. Un combinat de ob inere a aluminei se gaseşte şi la Tulcea (materieţ prima din import);

- minereurile auro-argintifere sunt exploatate din Mun ii Apuseni şi Mun iiţ ţ Gutâi şi sunt prelucrate la Baia Mare.

- Industria energiei electrice:Termocentralele: Turceni, Rogojelu, Br ila, Craiova, Mintia-Deva, Bucureşti,ă Leduş- Iernut, etc.Hidrocentrale: Por ile de Fier I şi II pe Dun re, Stejaru pe Bistri a, Lutru-ţ ă ţCiunget pe Lotru, Stânca-Costeşti pe Prut, Vidraru pe Argeş. Cele mai numeroase hidrocentrale se afla pe Olt, Argeş si Bistri a.ţAtomocentrala: Cernavoda.

- Industria constructoare de maşini produce:utilaj minier: Târgu Jiu, Petroşani, Baia Mare;utilaj petrolier: Ploieşti;maşini unelte: Bucureşti, Arad, Craiova, etc.;rulmen i: Braşov, Alexandria, Bârlad;ţelecronice şi electrocaznice: G ieşti (frigidere), Timişoara, Bucureşti, etc.;ătractoare şi maşini agricole: Craiova, Braşov, Miercurea Ciuc, Bucureşti, etc.;autoturisme: Piteşti, Craiova;locomotive: Craiova, Bucureşti;vagoane: Arad;nave: Constan a, Gala i;ţ ţavioane: Bucureşti, Craiova, Braşov.

- Industria chimica: foloseşte o gam variat de materii prime:ă ă hidrocarburi, lemn, sare, potasiu, pirite, etc.

o Industria produselor clorosodice foloseşte ca materie primă sarea. Sarea se extrage în România din Subcarpa i şiţ Depresiunea Colinar a Transilvaniei. Industria produseloră clorosodice produce sod , sod caustic ,: Craiova, Giurgiu,ă ă ă Ocna Mureş.

Acid sulfuric: Baia Mare, Copşa Micăo Îngraş minte chimice: Turnu M gurele, Craiova, Târgu Mureşă ăo Petrochimia – produce cauciuc sintetic, materiale plastice, fire

şi fibre sintetice. Mari combinate se afla la Midia N vodari,ă Brazi, Piteşti.

o Medicamente: Iaşi, Bucureşti, Timişoara.o Celuloz şi hârtie foloseşte ca materie prima lemnul, paiele siă

stuful: Piatra Neam , Buşteni, Constan a, C l raşi, Drobetaţ ţ ă ă Turnu Severin.

- Industria lemnului este strâns legat de zonele împ durite. Cele maiă ă numeroase centre se g sesc în zonele montane (mai ales în Carpa iiă ţ Orientali ce reprezint cea mai împ durit ramura a Carpatilor).ă ă ă

o Industria cherestelei mai ales în Carpa ii Orientali.ţo P.A.L si P.F.L.o Industria mobilei: în apropierea marilor oraşe.o Alte produse din lemn: instrumente muzicale la Reghin,

chibrituri la Br ila, Gherla, Bucureşti.ă- Industria materialelor de constuc ii.ţo Materii prime:o granit: Dobrogea;o bazalt: Apuseni, Carpa ii Orientali;ţo marmura: Muntii Poiana Rusca;

o calcare: Mun ii Apuseni, Carpa ii Orientali;ţ ţo nisipuri cuar oase: Podişul Moldoveiţo nisip, pietris, argil , gresii: peste tot în ar .ă ţ ăo Industria liantilor produce ciment si var: Câmpulung Moldovenesc,

Bicaz, Medgidia, Comarnic, etc.o Industria ceramicii:

igl : Jimbolia;ţ ă ceramica fin : Curtea de Argeş.ă

o Industria sticlei: Bucureşti, Mediaş, Câmpia Turzii, etc.

TURISMUL ÎN EUROPA- Europa este leag nul turismului mondial şi totodat continentul careă ă

atrage cel mai mare num r de vizitatori;ă- cele mai mari venituri din turism le încaseaz Fran a, Spania şi Italia.ă ţ- Principalele tipuri de turism practicate în Europa sunt:

turism balneo-maritim – practicat pe litoralul M rii Mediterane undeă se afl sta iuni renumite la nivel mondial:Palma de Mallorca, Nisa,ă ţ Marbella, Antalya; litoralul M rii Negre: Ialta (Ucraina), Varnaă (Bulgaria), Mamaia (România); litoralul Oceanului Atlantic: San Sebastian (Spania), Estoril (Portugalia); litoralul M rii Nordului,ă M rii Baltice s.a.ă

turism montan şi de sporturi de iarn : în Mul ii Alpi ( Chamonix-ă ţFran a, Innsbruk-Austria, Davos-Elve ia,), Mun ii Carpa iţ ţ ţ ţ ( Tatranska Polianka – Slovacia, Poiana Braşov – România);

turism cultural-istoric: cet i, palate, biserici, muzee, castele etc.ăţ

TURISMUL ÎN ROMÂNIAPoten ial turistic natural:ţ

- zona montan cu numeroase peşteri, chei, defilee;ă- Marea Neagra;- Delta Dunarii;- Vulcanii Noroioşi şi Focurile Vii etc.

Poten ial antropic:ţ- m nastirile din nordul Moldovei: Putna, Suceava, Sucevi a, etc.;ă ţ- castele: Peleş, Bran etc.;- sta iuni montane şi de litoral: Poiana Braşov, Mamaia, etc.;ţ- muzee;- case memoriale;- obiective etnografice si folclorice.

Tipurile de turism practicate în România sunt:- balneomaritim: Mamaia, Eforie Nord, Eforie Sud, Neptun etc.;- balneoclimateric: B ile Felix, B ile tuşnad, B ile Herculane etc.;ă ă ă- montan şi de sporturi de iarn : Poina Braşov, Sinaia, Semenic, P ltinişă ă

etc.

SISTEME DE TRANSPORT ÎN EUROPA

Europa dispune de cel mai diversificat, dens şi complementar sistem de transport din lume.

Transporturile feroviare:- acest tip de transporturi a luat naştere pe continentul nostru la

începutul secolului al XIX-lea;- re eua de c i ferate din Europa este cea mai dens şi electrificat deţ ă ă ă

pe Glob (cca jum tate);ă- se remarc re eaua de c i ferate pe care circul trenurile de mareă ţ ă ă

vitez (TGV), mai ales în Fran a, ce pot atinge viteze de de peste 500ă ţ km/h.

Transporturile rutiere- s-au dezvoltat în ultimele decenii datorit moderniz rii şi extinderiiă ă

re elei de autostr zi, mai ales în Europa de Vest: Germania şi Spania (ţ ă 12000 km fiecare), Fran a ( peste 10000km), Italia, Marea Britanie;ţ

- în Norvegia se afl cel mai lung tunel rutier de pe Glob (24509m).ăTransporturile maritime

- sunt favorizate de rmurile dantelate, cu numeroase golfuri şiţă estuare;

- cea mai intens activitate portuar se desf şoar în bazinul Oceanuluiă ă ă ă Atlantic şi M rii Mediterane, mai ales dup inaugurarea Canalului Sueză ă (1869);

- marile porturi sunt: Rotterdam ( locul I pe Glob), Hamburg, Londra, Le Havre, Barcelona, Marsilia, Constan a.ţ

Transporturile fluviale- se desf şoar pe marile artere fluviale: Rhin, Dun re, Volga, Sena,ă ă ă

Tamisa, Rhon;- Rusia are cea mai mare re ea navigabil de pe Glob;ţ ă- Porturi: Duisburg ( locul I în lume), Basel, Sakt Petersburg, Samara,

Gala i s.a.ţTransporturile aeriene

- ocup locul II pe Glob dup America de Nord, atât la num r deă ă ă pasageri, cât şi la t/km;

- cea mai mare frecven a transporturilor aeriene se întâlneşte înţă Europa Vestic şi Central ;ă ă

- marile aeroporturi sunt: Heatrow (Londra), Charles de Gaulle (Paris), Frankfurt am Main (Germania), Leonardo da Vinci (Roma), Seremetievo ( Moscova);

SISTEME DE TRANSPORT ÎN ROMÂNIA

Transporturile rutiere:- Re eaua de şosele are o lungime de 73.000 kmţ- În România exist dou autostr zi: A1 Bucureşti-Piteşti şi A2 –ă ă ă

Bucureşti – Constan a (în construc ie).ţ ţ- Drumuri europene:

o E60 : vine de la Hamburg-Borş-Oradea-Cluj Napoca – Braşov-Bucureşti – Constan a – Vama Veche;ţ

o E70 : vine din Serbia –Moravi a-Timişoara-Craiova – Piteşti –ţ Bucureşti – Giurgiu;

o E85 : Siret –Suceava – Bucureşti – Giurgiu. Transporturile feroviare:

- În România exist noua magistrale feroviare ce pornesc din Bucureştiă c tre oraşele mari, aflate în apropierea grani ei.ă ţ

- Bucureşti – Timişoara: punct de grani Jimbolia şi Moravi a;ţă ţ- Bucureşti – Arad: punct de grani Curtici;ţă- Bucureşti – Oradea: punct de grani Episcopia Bihorului;ţă- Bucureşti – Satu Mare;- Bucureşti – Suceava: punct de grani Vicşani;ţă- Bucureşti – Iaşi: punct de grani Ungheni;ţă- Bucureşti – Gala i;ţ- Bucureşti –Constan a: punct de grani Mangalia;ţ ţă- Bucureşti – Giurgiu;

Transporturi pe apa:- transporturi fluviale pe Dunare; importante porturi la Gala i, Br ila;ţ ă- transporturi maritime pe Marea Neagr ; cel mai mare port: Constan a.ă ţ

Transporturi aeriene:În Romania exist 17 aeroporturiă

- Cele mai mari aeroporturi deservesc Bucureştiul: Henri Coand –ă Otopeni şi Aurel Vlaicu – B neasa;ă

- alte aeroporturi mari: Constan a, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, etc.ţ

IV.STUDIU DE CAZ

MUN II CARPA IŢ Ţ

- fac parte din sistemul alpino-carpato-himalayan, în l a i şi cuta i înă ţ ţ ţ orogeneza alpin ;ă

în perioda neogen s-au produs puternice erup ii vulcanice , care au dus laă ţ formarea celui mai lung lan vulcanic din Europa, situat în România: M. Oaş,ţ Gutâi, ibleş, C limani, Gurghiu, Harghita;Ţ ă

- lan ul carpatic se desf şoar pe cca 1300 km, între Bazinul Vieneiţ ă ă care îi desparte de Mun ii Alpi şi Valea Timokului, din Serbia, care-iţ separ de Mun ii Balcani.ă ţ

- se desf şoar pe teritoriul a 6 state: Slovacia, Polonia, Ucraina,ă ă Ungaria, Româania şi Serbia;

- sunt alc tui i dintr-o mare varietate de roci: metamorfice,ă ţ sedimentare( calcare, conglomerate, gresii) şi vulcanice ( bazalt, andezit, granit);

- în Carpa i exist o diversitate de forme de relief impuse de oţ ă îndelungat evolu ie: ă ţ

- platforme de eroziune rezultate în urma ac iunii agen ilor externi şi aţ ţ ridic rilor succesive, pe vertical ;ă ă

- relief glaciar cuaternar modelat de ghe ari: circuri, v i glaciare,ţ ă creste, lacuri glaciare în M Tatra, Rodnei şi C. Meridionali;

- relief carstic: peşteri, chei ( Peştera Urşilor, Vântului, Muierii, Cheile Nerei, Bicazului);

- relif vulcanic: platouri vulcanice, cratere, conuri în C. Orientali;- relief dezvoltat pe conglomerate: sfixul, babele (în M Bucegi),

tig ile( M Ciucaş);ă- din punct de vedere fizico-geografic, Carpa ii pot fi împ r i i în treiţ ă ţ ţ

grupe:

- Carpa ii Nord-Vestici- se desf şoar de la Depresiunea Bratislaveiţ ă ă pân la Valea Biala din S-V Poloniei. În acest grup se afl Mun iiă ă ă ă ţ Tatra , cel mai înalt masiv cristalin carpatic (Vf. Gerlachovska, 2655m) şi un relief glaciar bine dezvoltat.Divizuiuni: Tatra Joas , Mun iiă ţ Metaliferi, Carpa ii Mici;ţ

- Carpa ii Centrali – situa i între Valea Biala şi Culoarul Rica-Svica. Esteţ ţ o zon montan mai coborât , cu altitudini ce rar dep şesc 700-ă ă ă ă800m, caracteristice fiind culmile paralele, fragmentate de v i pu ină ţ adâncite.

- Diviziuni: M. Matra, Carpa ii P duroşi (în Ucraina- 2061m, vf. Hovîrla)ţ ă- Carpa ii Sud-Estici – Se desf şoar între culoarul Rika-Svica şi Valeaţ ă ă

Timokului. Pe teritoriul României se împart în: C Orientali, C Meridionali, C. Occidentali.

C. Orientali- - sunt cuprinşi între grani a de nord cu Ucraina şi Valeaţ Prahovei. - sunt caracteriza i de paralelismul culmilor muntoase peţ direc ia NV-SE;ţ - alt max – Vf Pietrosu 2303, Mun ii Rodnei;ţC. Meridionali – sunt cuprinşi între V. Prahovei şi Culoarul Timiş-Cerna-Bistra

- este cel mai înal şi masiv sector carpatic românesc;- alc tui i predominant din roci cristaline;ă ţ- se individualizeaz 4 grupe: Bucegi ( între Prahova şi Dâmbovi a),ă ţ

F g raş ( între Dâmbovi a şi Olt), Parâng ( între Olt şi Jiu), Retezat( între Jiuă ă ţ şi Culoarul Timiş-Cerna- Bistra); - C. Occidentali – sunt cuprinşi între Defileul Dun rii şi Valea Someşului;ă - au altitudini reduse (alt max 1849m, M. Bihor); - sunt puternic fragmenta i;ţ - prezint un relif carstic complex;ă - au fost împ r i i în trei grupe: M. Banatului, M. Poianaă ţ ţ Rusc , M. Apuseniă- dezvoltarea pe vertical a Carpa ilor a determinat etajarea elementeloră ţ biopedoclimatice. Sub raport climatic temperaturile medii anuale scad de la 7-8 grade la poalele mun ilor la -4 grade pe culmile Mun ilor Tatra, iarţ ţ precipita iile cresc de la 700-800 mm pe an la poale pân la 1400mm pe anţ ă în zona înalt . Acest etajare climatic a impus şi o etajare a vegeta iei şi aă ă ă ţ solurilor. Astfel în zonele joase sunt întâlnite p duri de stejar şi fag cuă argiluvisoluri şi cambisoluri, în zonele mai înalte p duri de conifere cuă spodosoluri, iar la peste 1800m sunt întâlnite asocia ii vegetale alpine şiţ subalpine.

V. RILE VECINE ROMÂNIEIŢĂUCRAINA

Localizare: în Europa de Est, având ieşire la Marea Neagr şi Marea Azov.ăRelieful: - podişuri: - Podişul Podolic în partea central -vestic cu altitudine de 350-450m;ă- Podişul Done ului (400m);ţ- câmpii:- Câmpia Niprului situat pe un fundament continental vechi, cu altitudiniă reduse (100-150 m), modelat de calota glaciar pleistocen ;ă ă ă- Câmpia M rii Negre, situat în sudul rii;ă ă ţă

- mun i:ţ- Carpa ii P duroşi ( cu muntele Hovârla – 2061 m);ţ ă- Mun ii Iaila în Peninsula Crimeea.ţ Clima

- temperat continental , cu temperaturi medii anuale ce cresc de la 7ă grade în nord, la 13 grade în sud;

- în Peninsula Crimeea clima este subtropical .ă Râuri

- Nipru ( râul na ional al Ucrainei);ţ- Nistru, Tisa, Prutul, Siretul ce izvor sc din Carpa ii P duroşi;ă ţ ă- Done .ţ

Vegeta iaţ- step şi silvostep în est;ă ă- p duri de foioase şi conifere în vest.ă

Popula iaţ- aproximativ 46 milioane de locuitori;- spor natural negativ.

Oraşe- Kiev – capitala (2 mil locuitori);- Harkov ( 1 mil locuitori);- Odessa ( principalul port);

Resurse de subsol:- c rbuni – locul 3 în Europa exploata i în principal din Bazinul Donbas şiă ţ

Bazinul Niprului;- minereuri de fier – locul II pe continent;- mangan;- titan – locul II în lume;- sulf, grafit;

Industrie- industria energiei electrice ( mai ales în centrale nucleare);- industrie siderurgic – locul 6 în lume;ă- industria constructoare de maşini: autovehicule, tractoare, avioane,

locomotive, nave);- industria chimic şi petrochimic .ă ă

Agricultura- cereale – locul IV în Europa;- floarea-soarelui – locul II pe Glob;- cartofi;- este unul din principalii cresc tori de porcine şi bovine.ă

Transporturile- rutiere – cea mai lung re ea de autostr zi din Europa de Est;ă ţ ă- fluviale;- feroviare – jum tate din re ea electrificat ;ă ţ ă- maritime.

REPUBLICA MOLDOVALocalizareîn Europa de Est, f r ieşire direct la mare.ă ă ă

Relieful- unit ile de relief sunt vechi, cu fundament precambrian, ce fac parteăţ

din Platforma Est-European ;ă- predomin dealurile joase şi câmpiile;ă- unit i de relief: Podişul Moldovei de Nord, Podişul Moldovei Centrale,ăţ

Câmpia Moldovei de Sud şi Câmpia Nistrului Inferior;- la suprafa sunt sedimente acoperite de un strat gros de loess.ţă

Clima- temperat continental , cu precipita ii medii de 400-500 mmă ţ /an, ierni

geroase şi veri aride.Râuri: Prut, Nistru.Vegeta iaţ

- step şi silvostep ;ă ă- p duri de foioase.ă

Oraşe- Chişin u – capitala;ă- Tiraspol, Tighina, B l i.ă ţ

Economia-are caracter agrar;- este ara cu cel mai mic PIBţ /loc din Europa;- se cultiv cereale, vi de vie, pomi fructiferi, plante tehnice;ă ţă- predomin industria alimentar şi uşoar ;ă ă ă- se remarc la produc ia de vinuri, fructe şi tutun.ă ţ

BULGARIALocalizare: în Peninsula Balcanic , cu ieşire la Marea Neagr .ă ăRelieful

- este predominant înalt;- mun i: Mun ii Stara Planina (Balcani), Mun ii Rila-Rodopi (2915 m- ceaţ ţ ţ

mai mare altitudine din ar ), Mun ii Pirin.ţ ă ţ- Câmpia Înalt a Dun rii situat între Mun ii Balcani şi Dun re;ă ă ă ţ ă- Câmpia Traciei Superioare, drenat de fluviul Mari a.ă ţ

Clima- temperat continental în nord;ă- mediteranean în sud.ă

Râuri- Dun rea;ă- Mari a.ţ

Vegeta iaţ- step şi silvostep în nord;ă ă- p duri de migdali, castani în sud.ă

Oraşe- Sofia – capitala (1,4 mil locuitori);- Varna, Burgas, Ruse.

Economie- este de tranzi ie spre economia de pia ;ţ ţă- resursele sunt variate dar în cantit i modeste (lignit, minereuriăţ

neferoase);- ramuri industriale: industria alimentar , industria siderurgic ,ă ă

industria electronic ;ă

- se cultiv ; cereale (porumb, grâu), tutun (locul II pe Glob la produc iaă ţ pe cap de locuitor), floarea-soarelui, vi a-de-vie, trandafiri Locul I înţ lume la produc ia de ulei de trandafir);ţ

SERBIALocalizare: în Peninsula Balcanic , f r ieşire la mare.ă ă ăRelieful

- este variat.- în nord: Câmpia Voivodinei (diviziune a Câmpiei Panonice), traversată

de Dun re;ă- în centru: Câmpia Moravei;- în est: Mun ii Serbiei;ţ- în S şi SV : Alpii Dinarici (2522m).

Clima- temperat continental ;ă- Alpii Dinarici constitue o barier orografic în calea maselor de aeră ă

maritim. Râuri

- Dun rea cu afluen i s i Tisa, Timiş, Sava, Moravia, Timok.ă ţ ă Vegeta iaţ

- p duri de foioase în sud;ă- step şi silvostep în nord.ă ă

Oraşe- Belgrad – capitala;- Novi Sad, Nis, Subotica

Economia- resurse variate: c rbuni inferioari, cupru, magneziu;ă- ramuri industriale: siderurgie, industria constructoare de maşini,

chimic ;ă- se cultiv : cereale, pomi fructiferi (loc I în lume la produc ia de prune);ă ţ- vi -de-vie.ţă

UNGARIA Localizare: în Europa Central .ăRelieful

- este predominant jos, în cea mai mare parte de câmpie;- Câmpia Panonic format din Kiss Alfold în nord-vest şi Alfold înă ă

centru şi est, str b tut de Dun re şi Tisa;ă ă ă ă- mun ii ocup suprafe e reduse şi au în l imi mici: Mun ii Matra (1014ţ ă ţ ă ţ ţ

m), Bukk, Bakony şi Mecsek. Clima este temperat continental de tranzi ie între cea continental şi ceaă ţ ă oceanic .ăApe

- Dun rea;ă- Tisa cu afluen ii s i Mureş, Criş şi Someş;ţ ă- Drava, în sud;- Lacul Balaton, legat de Dun re prin canalul Sio.ă

Vegeta iaţ- step şi silvostep (denumit pust ),ă ă ă ă- P duri de foioase în mun i.ă ţ

Oraşe: Budapesta ( 2,1 mil loc), Debrecen, , Pecs, Szeged.

Economie- bazat pe servicii (2ă /3 din structura PIB-ului);- resurse naturale: gaze naturale, bauxit , minereuri neferoase;ă- industria este diversificat : constructoare de maşini, alimentar şiă ă

uşoar ;ă- se cultiv : cereale ( grâu şi porumb pe jum tate din suprafa a rii),ă ă ţ ţă

plante tehnice (floarea-soarelui), vi -de-vie, legume, pomi fructiferi;ţă- turismul este dezvoltat.

ROMANIA SI UNIUNEA EUROPEANAVI.FORMAREA UNIUNII EUROPENE ŞI EVOLU IA INTEGR RIIŢ Ă

EUROPENE

UE reprezint o asociere voluntar a statelor europene, în domeniulă ă politic şi economic, pentru a asigura men inerea p cii în Europa şi a favorizaţ ă progresul economic şi social.

UE s-a format pe parcursul a trei etape:- Prima etap – înfiin area în 1951 a „Comunit ii Europene aă ţ ăţ

C rbunelui şi O elului” (CECO), ce reunea 6 ri: Belgia, Fran a,ă ţ ţă ţ Olanda, Luxemburg, Italia, Germania. Ini iatorii acestei organiza ii auţ ţ fost Robert Shuman (ministru de externe al Fran ei) şi Jean Monnetţ ( industriaş şi om politic);

- A doua etap – înfiin area Comunit ii Economice Europene (CEE) prină ţ ăţ semnarea Tratatelor de la Roma din 1957. Principalul obiectiv era crearea unei pie e comune;ţ

- A treia etap – transformarea CEE în Uniunea European (UE), prină ă semnarea Tratatului de la Maastricht în 1992, intrat în vigoare pe 1 ianuarie 1993. Obiectivele UE erau:

crearea unei uniuni vamale; adoptarea mai multor politici comune: agricol ,ă

comercial , de transporturi s.a.;ă crearea unei Pi e Unice;ţ libera circula ie a bunurilor, a for ei de munc , aţ ţ ă

serviciilor şi a capitalului; crearea unei uniuni economice şi monetare;

Valurile de aderare au fost:- 1973: Danemarca, Irlanda, Marea Britanie;- 1981: Grecia;- 1986: Spania şi Portugalia;- 1994: Austria, Finlanda, Suedia,- 2004: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,

Slovenia, Ungaria;- 2007: Bulgaria, România.

Simbolurile Uniunii Europene sunt:- drapelul:12 stele aurii (num r invariabil, simbol al perfec iunii) pe fondă ţ

albastru,- imnul: „Oda bucuriei”, peima parte din preludiul Simfoniei a IX-a

compus de Beethoven;ă- moneda: euro, lansat pe 1 ianuarie 1999, introdus în circula ie pe 1ă ă ţ

ianuarie 2002;- 9 mai: ziua Europei – Declara ia lui Robert Shuman din 1950.ţ

VII.CARACTERISTICILE FIZICO-GEOGRAFICE, ECONOMICE ŞI POLITICE ACTUALE ALE UNIUNII EUROPENE

- se suprapune Europei de Vest şi Centrale;- de ine jum tate din întinderea continentului (45%) şi peste 2/3 dinţ ă

popula ia acestuia (69%);ţ- relieful este variat cuprinzând toate formele de relief: mun i ( Alpi –ţ

4807m, alt maxim , Carpa i, Balcani, Pirinei etc.), podişuri ( Bavariei,ă ţ Boemiei, Masivul Central Francez), câmpii (Panonic , Germano-ăPolon , Padului, Andaluziei), delte (a Dun rii, a Rhonului);ă ă

- clima este temperat moderat cu puternice influen e oceanice şiă ţ mediteraneene;

- re eaua hidrografic bogat : Rhin, Dun re, Rhin, Rhon, Tamisa, Sena,ţ ă ă ă Pad;

- este singura grupare de state care-şi propune s aib şi un rol politică ă nu numai economic;

- realizez 32% din PIB-ul mondial, dep şind SUA;ă ă- include 5 dintre cele mai dezvoltate state ale lumii: Germania, Fran a,ţ

Marea Britanie, Italia şi Spania;- în realizarea PIB-ului predomin serviciile;ă- de ine 1ţ /3 din exporturile mondiale;- se remarc pe plan mondial la: aeronautic (AIRBUS), autovehiculeă ă

(Germania, Fran a, Spania), industrie uşoar ( înc l minte,ţ ă ă ţă cosmetice, parfumuri), alimentar (vinuri, ciocolat , bere, produseă ă lactate);

- agricultura este performant , UE de inând primele locuri la m sline,ă ţ ă vi -de-vie, citrice, secar , floarea-soarelui etc.;ţă ă

- transporturile sunt moderne şi diversificate: feroviare, aeriene, maritime, fluviale, rutiere, speciale.

-VIII.STATELE UNIUNII EUROPENE

GERMANIALocalizare: în Europa Central , având o larg ieşire la Marea Nordului şi laă ă Marea Baltic .ăRelieful:

- este dispus în trei trepte, altitudinile crescând de la nord la sud astfel:- în nord se afl Câmpia Germaniei de Nord, câmpie fluvio-glaciar ,ă ă

joas , cu altitudini sub 200 m;ă- în centru se afl masive hercinice, sub aspect de podişuri datorită ă

îndelungatei eroziuni: Masivul Şistos Renan, Mun ii Hartz, Mun iiţ ţ P durea Neagr s.a.;ă ă

- în sud se afl Alpii Bavariei, cu altitudinea maxim din ar – 2963 mă ă ţ ă în Vf. Zugspitze, la poalele c rora se afl Podişul Bavariei.ă ă

Clima:- de tranzi ie între climatul oceanic şi cel continental;ţ- în sud climat alpin.

Râuri:- Rhin, Elba şi Weser ce se vars în Marea Nordului;ă- Dun rea ce se vars în Marea Neagr ;ă ă ă- Oder ce se vars în Marea Baltic .ă ă

Vegeta ia: ţ p duri de foioase, p duri de conifere şi p şuni.ă ă ă

Popula ia:ţ- este a doua ar ca num r de locuitori din Europa şi prima dinţ ă ă

Uniunea European (82,5 milioane de locuitori);ă- aproximativ 90% din popula ie tr ieşte în mediul urban.ţ ă

Oraşe:- Berlin – capitala (4 milioane de locuitori);- Hamburg, Munchen, Frankfurt am Main, Dortmund s.a.

Economia- este ara cu cea mai puternic economie european şi pe locul II înţ ă ă

lume;- este supranumit „locomotiva” economiei mondiale;ă- structura PIB-ului este dominat de servicii (70%);ă- resurse de subsol: c rbuni, petrol şi gaze (Marea Nordului), sare,ă

s ruri potasice, minereuri de fier (în Mun ii Hartz);ă ţ- industria este foarte performant şi diversificat : industriaă ă

constructoare de maşini (locul II în lume la autovehicule), industrie chimic şi petrochimic , insustrie siderurgic , metalurgie neferoas ,ă ă ă ă industrie alimentar şi uşoar ;ă ă

- agricultura este una dintre cele mai performante de pe Glob;- se cultiv : cartofi, cereale, sfecl de zah r, plante furajere;ă ă ă- se cresc: porcine (locul I în Europa), bovine;

Transporturi:- sistemul de transport este puternic dezvoltat, divirsificat şi

modernizat;- are cea mai lung re ea feroviar din Europa, jum tate fiindă ţ ă ă

electrificat ,ă- are cea mai lung re ea de autostr zi;ă ţ ă- cel mai mare port fluvial din lume: Duisburg pe Rhin;- mari aeroporturi (Frankfurt am Main – cel mai mare);

FRAN AŢ Localizare

- în Europa de Vest, fiind cea mai mare ar din UE ca suprafa ;ţ ă ţă- are o larg ieşire la Oceanul Atlantic. Marea Mediteran şi Mareaă ă

Mânecii. Relieful

- este predominant jos, de podişuri şi câmpii în partea nordic şiă central : Bazinul Parizian, Bazinul Aquitaniei, Masivul Central Franceză (1886 m), Podişul Ardeni şi Podişul Lorenei;

- treapta montan , situat în S-E şi S-V include Mun ii Alpi (4807 m – Vf.ă ă ţ Mont Blanc), Mun ii Jura, Mun ii Vosgi şi Mun ii Pirinei;ţ ţ ţ

Clima- temperat oceanic în regiunea atlantic litoral ;ă ă ă- mediteranean în sud;ă- climat montan în Alpi.

Râuri- Rhin ce se vars în Marea Nordului, cu afluentul s u Meuse;ă ă- Rhon ce se vars în Marea Mediteran ;ă ă- Loara ce se vars în Oceanul Atlantic;ă- Sena ce se vars în Marea Mânecii.ă

Vegeta iaţ

- p duri de foioase şi conifere în regiunile mai înalte;ă- vegeta ie mediteranean , numit maquis în sud.ţ ă ă

Popula ia:ţ 60,8 milioana, puternic urbanizat (peste 75%)ăOraşe

- Paris – capitala (9,8 mil. loc.);- Marsilia, Toulouse, Nisa, Strasbourg, etc.

Economia- este una din marile puteri mondiale;- serviciile contribuie cu peste 70% în crearea PIB-ului;- resurse de subsol: minereuri de fier, uraniu, bauxit ;ă- industria se remarc la produc ia de avioane (Toulouse, Bordeaux),ă ţ

autoturisme, nave maritime (Le Havre, Marsilia), produse chimice şi petrochimice, produse alimentare;

- agricultura este dezvoltat şi performant ;ă ă- se cultiv cereale, floarea-soarelui, vi de vie (este cel mai mareă ţă

exportator mondial de vinuri);- se cresc bovine, porcine şi ovine;

Transporturile- se remarc la re eua de TGV-uri care este cea mai mare de pe Glob;ă ţ- dispune de o însemnat re ea de autostr zi;ă ţ ă- principalele porturi maritime sunt Le Havre şi Marsilia;

Turismul- Fran a este una din cele mai vizitate ri şi cu cele mai mari venituriţ ţă

din turism;

REGATUL UNITLocalizare: în Europa de Vest, fiind cel mai mare stat insular din Europa. Relieful

- este predominant jos, mun ii fiind vechi, puternic eroda i (1343 m, Vf.ţ ţ Ben Nevis, Mun ii Grampiani – altitudinea maxim );ţ ă

- datorit prezen ei ghe arilor în timpul ultimei glacia iuni, întregulă ţ ţ ţ relief a suferit o medelare glaciar ,ă

- principalele unit i de relief sunt: Câmpia Angliei de Sud (Câmpiaăţ Londrei), Mun ii Penini, orienta i N-S, cu aspest de podiş în centru,ţ ţ Mun ii Caledonieini şi Grampiani în nord.ţ

Clima- temperat oceanic , cu ierni blânde şi veri moderate;ă- precipita iile medii anuale – 2000m/an.ţ

Râuri- re ea hidrografic bogat ;ţ ă ă- râurile au debite bogate, dar, sunt scurte;- Tamisa şi Severn.

Vegeta iaţ- p duri de foioase;ă- p şuni ce ocup jum tate din suprafa a rii.ă ă ă ţ ţă

Popula iaţ- numeroas – cca 60 milioane de locuitori;ă- densitatea popula iei este ridicat ;ţ ă- peste 90% din popula iei tr ieşte în mediul urban.ţ ă

Oraşe- Londra – capitala (7,4 mil. loc)

- Birmingham, Manchester, Liverpool, Leeds, Glasgow, etc.Economie

- ¾ din structura PIB-ului este creat de servicii;ă- resurse de subsol: c rbuni, petrol, gaze naturale, s ruri de potasiu;ă ă- industria este foarte puternic : constructoare de maşini ( naveă

maritime, avioane, autoturisme, echipamente industriale), chimic şiă petrochimic , siderurgic , textil ;ă ă ă

- agricultura este intensiv , puternic mecanizat ;ă ă- este primul cresc tor european de ovine,ă

Transporturile- prima cale ferat din lume a fost construit în Marea Britanie întreă ă

oraşele Manchester şi Liverpool;- aeroportul Heatrow din Londra este cel mai mare din Europa,- re ea rutier şi fluvial important .ţ ă ă ă

ITALIALocalizare: în Europa Sudic , ocupând Peninsula Italic , mai multe insule şiă ă o parte continental .ă Relieful

- este predominant muntos, datorit prezentei a dou prezen ei a două ă ţ ă lan uri muntoase:ţ

- Mun ii Apenini ce formeaz structura principal a Peninsulei Italice, cuţ ă ă altitudinea maxim de 2914 m în partea central (Mun ii Abruzzi);ă ă ţ

- Mun ii Alpi situa i în nord, se împart în trei grupe: Alpii Occidentaliţ ţ (4807 m pe grani a cu Fran a), Alpii Centrali şi Alpii Orientali;ţ ţ

- mun ii vulcanici sunt o caracteristic a reliefului Italiei: Vezuviu şi Etnaţ ă (în Sicilia);

- Câmpia Padului situat între Mun ii Alpi şi Apenini, str b tut de Pad.ă ţ ă ă ă Clima

- mediteranean în partea peninsular şi insular ;ă ă ă- temperat continental în nord.ă

Apele- Fluviul Pad ce se vars în Marea Adriatic printr-o delt ;ă ă ă- Tibru ce str bate Roma.ă- lacuri glaciare: Como, Garda, Maggiore;- lacuri vulcanice: Bolsena, Trasimeno.

Vegeta iaţ- mediteranean în cea mai mare parte;ă- p duri de foioase şi conifere în zonele înalte.ă

Popula iaţ- cca 58 milioane locuitori;- densitate mare a popula iei (190 loc/kmp).ţ

Oraşe- Roma – capitala;- Milano, Torino, Napoli, Palermo, Genova s.a.

Economia- s-a dezvoltat în ultimele decenii;- predomin serviciile în structura PIB-ului (70%);ă- ramuri industriale predominante: industria constructoare de maşini,

chimic şi petrochimic , industrie uşoar şi alimentar ;ă ă ă ă- agricultura are un randament ridicat;

- se cultiv : m sline, vi de vie (locul I la produc ia de struguri înă ă ţă ţ lume), citrice (locul II mondial la l mâi), mere, pere, orez etc.;ă

- turismul este foarte dezvoltat, fiind vizitat de cc 40 milioane deă turişti anual (locul III în lume).

SPANIALocalizare: ocup cea mai mare parte din Peninsula Iberic .ă ăRelieful

- este predominant înalt, cu o altitudine medie de 660 m;- este alc tuit din podişuri numite „mesetas”, înconjurate de lan uriă ţ

muntoase: Mun ii Pirinei, Cordiliera Betic cu altitudinea maxim dinţ ă ă ar (3468 m în Vf. Mulhacen), Mun ii Cantabrici în nord.ţ ă ţ

- În S-V se afl Câmpia Andaluziei, drenat de râul Guadalquivir.ă ă Clima

- temperat oceanic în N-V;ă- mediteranean în S şi E;ă- temperat continental în centru;ă

Râuri- Ebru, Guadalquivir, Tejo şi Duero.

Vegeta iaţ- mediteranean de tip gariga şi maquis;ă- p duri în zonele montane.ă

Popula iaţ- 44 milioane de locuitori;- densitate – 78loc/kmp.

Oraşe- Madrid – capitala,- Barcelona, Valencia, Sevilla, Zaragoza,etc.

Economie- predomin serviciile;ă- ramuri industriale importante: alimentar (ulei de m sline – loc I înă ă

lume, vinuri – loc IV în lume, zah r), uşoar , siderurgie, construc ii deă ă ţ maşini;

- agricultura se bazeaz în mare parte pe iriga ii;ă ţ- se cultiv : cereale, citrice, vi de vie, m slini, orez etc,ă ţă ă- din punct de vedere turistic Spania este una din rile cu cea maiţă

înalt voca ie turistic .ă ţ ă

GRECIALocalizare: în Europa de Sud, în Peninsula Balcanic .ăRelieful

- predomin masivele muntoase,ă- principalul lan muntos îl reprezint Mun ii Pindului, care traverseazţ ă ţ ă

partea central a Greciei;ă- altitudinea maxim se afl în Muntele Olimp – 2917 m, dezvoltat peă ă

şisturi cristaline;- câmpiile litorale au întinderi reduse;

Clima- mediteranean , cu veri toride şi ierni blânde;ă

Râuri- Struma, Axios.

Vegeta iaţ- tipic mediteranean : maquis şi pin mediteranean.ă

Popula iaţ- 10 milioane locuitori.

Oraşe- Atena – capitala (3 milioane loc.)- Salonic, Piure, Patras.

Economia- se caracterizeaz în continuare prin ramurile tradi ionale: comer ul şiă ţ ţ

naviga ia ( de ine cea mai mare flot din Europa);ţ ţ ă- resurse de subsol: bauxit (pe baza c rora produce o cantitateă ă

important de aluminiu), marmur ;ă ă- în domeniul agricol se impun culturile de vi de vie, m slini, citrice şiţă ă

tutun;

AUSTRIALocalizare: în Europa Central .ăRelieful

- este predominant muntos;- Alpii Austrieci au relief glaciar, cu altitudini de aproape 4000 m;- Câmpia Vienei este situat în est şi este str b tut de Dun re.ă ă ă ă ă

Clima- de tranzi ie, cu ierni reci şi lungi şi veri r coroase;ţ ă- precipita iile medii anuale dep şesc 2000 mm/an în zonele montane.ţ ă

Râuri- re eaua hidrografic este bogat , colectat de Dun re;ţ ă ă ă ă- principalii afluen i sunt: Innul şi Ennsul;ţ- lacuri glaciare: Constan a.ţ

Vegeta iaţ- p duri pe 2/5 din suprafa a rii;ă ţ ţă- p şuni pe suprafe e însemnate.ă ţ

Popula iaţ- aproximativ 8 milioane de locuitori.

Oraşe- Viena – capitala;- Graz, Salzburg, Innsbruk, Linz.

Economie- resurse de subsol: sare, magneziu, minereuri de fier, c rbuni, grafit,ă

cupru;- ramuri industriale: siderurgia, metalurgia neferoas , construc ii deă ţ

maşini;- agricultura este specializat în creşterea animalelor: bovine şiă

porcine;- se cultiv : cereale, cartofi şi plante furajere;ă- principalele atrac ii turistice sunt sta iunile montane din Alpi şi oraşulţ ţ

Viena.

MODELUL PROPUS DE M.E.C.T.S. - 2011SUBIECTUL I (30 de puncte)

Harta de mai sus se refer la subiectul I A – D. Pe hart suntă ă marcate state cu litere si orase- capital cu numere.ăA. Precizati:1. numele statului marcat, pe hart , cu litera ă D;2. numele orasului-capital marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă 9. 4 puncteB. Scrieti, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completează ă propozitiile de mai jos:1. Muntii Ural se afl pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera ……ă ă2. Orasul Berlin este marcat, pe hart cu, num rul …ă ă

3. Statul marcat, pe hart , cu litera ă A se numeste … 6 puncteC. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectă ă pentru fiecare dintre afirmatiile de mai jos:1. Este str b tut de Dun re orasul marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă ă ăa. 1 b. 3 c. 8 d. 12 2 puncte2. Orasul-capital marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă 7 se numeste:a. Dublin b. Oslo c. Reykjavik d. Vilnius 2 puncte3. Este o monarhie constitutional statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. A b. D c. E d. F 2 puncte4. Altitudinea maximǎ din Muntii Alpi se aflǎ pe teritoriul statului marcat, pe hartǎ, cu litera:a. D b. E c. H d. I 2 puncte5. Orasul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 1 este capitala statului:a. Austria b. Cehia c. Slovenia d. Ungaria 2 puncteD. Precizati trei deosebiri intre clima statului marcat, pe hart , cu litera ă C si clima statului marcat, pe hart , cu litera ă B.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre urm toarele elemente deă climă: tip de clim , etaj climatic, factori genetici, temperaturi mediiă anuale/vara/iarna, amplitudine termic , precipitatii medii anuale/vara/iarna,ă vânturi cu frecvent ridicat .ă ăNota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac deosebirile vor fiă prezentate comparativ si nu separat.

6 puncteE. 1. Precizati dou materii prime folosite in industria siderurgic .ă ă2. Mentionati dou state europene in care industria siderurgic este foarteă ă dezvoltat .ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer la subiectul II A – D. Pe hart suntă ă marcate unit ti de relief cuălitere, orase cu numere de la 1 la 6 si râuri cu numere de la 7 la 12.A. Precizati:1. numele unit tii de relief marcate, pe hart , cu litera ă ă B;2. numele raului marcat, pe hart , cu num rul ă ă 7.

4 puncteB. Scrieti, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completează ă propozitiile de mai jos:1. Munti formati in orogeneza hercinic se g sesc in unitatea de reliefă ă marcat , pe hart , cu litera...ă ă2. Lacuri glaciare s-au format in unitatea de relief marcat , pe hart , cuă ă litera...3. Port la Dun re este orasul marcat, pe hart , cu num rul...ă ă ă

6 puncteC. Scrieti, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectă ă pentru fiecare dintre afirmatiile de mai jos:1. Silvostepa este prezent in unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera:ă ă ăa. B b. D c. E d. F 2 puncte2. Cel mai important afluent al raului marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 este:a. Dambovita b. Ialomita c. Prahova d. Vedea 2 puncte3. Gaz metan se exploateaz din unitatea de relief marcat , pe hart , cuă ă ă litera:a. A b. D c. E d. H 2 puncte4. Raul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 se numeste:a. Somesul Mare b. Somesul Mic c. Crisul Alb d. Crisul Negru

2 puncte

5. Orasul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 3 se numeste:a. Baia Mare b. Oradea c. Satu Mare d. Zal u ă 2 puncteD. Precizati trei deosebiri intre relieful unit tii marcate, pe hart , cu litera ă ă E si relieful unit tiiămarcate, pe hart , cu litera ă G.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre urm toarele aspecte aleă reliefului: mod deformare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor si a v ilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice aleă reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac cele trei deosebiri vor fiă prezentate comparativ si nu separat.

6 puncteE. Prezentati:1. o cauz care explic densitatea redus a populatiei in Muntii Carpati.ă ă ă2. o cauz care determin diferenta de precipitatii dintre vestul si estulă ă Romaniei.

4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul ă ă ă ă III A - B si prezint evolutia ătemperaturilor si a precipitatiilor medii lunare la o statie meteorologic dină Uniunea European .ă

A. Precizati:1. valoarea maxim a cantit tii de precipitatii,precum si luna in care seă ă inregistreaz ;ă2. valoarea minim a temperaturii medii lunare,precum si luna in care seă inregistreaz .ă

4 puncteB. Scrieti pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corect,ă ă pentru fiecaredintre afirmatiile de mai jos:

1. Tipul de clim in care se inregistreaz valorile mentionate in diagramaă ă climatic de mai sus este:ăa. ecuatorialb. temperat continentalc. temperat - oceanicd. subpolar2. Amplitudinea termic este de aproximativ:ăa. 6-7oC b. 12-13oC c. 20-21oC d. 25-26oC3. Precipitatiile cad in cantit ti mai ridicate iarna datorit p trunderiiă ă ă maselor de aer:a. ecuatorial b. oceanicc. polar continental d. tropical

6 puncteC. Pentru Spania, precizati:1. o insul sau un arhipelag care apartine acestui stat;ă2. dou state vecine, membre ale Uniunii Europene;ă3. numele a dou unit ti montane;ă ă4. un tip de clim ;ă5. numele a dou orase, altele decat capitala;ă6. numele a dou regiuni turistice.ă

10 puncteD. Tabelul de mai jos prezint suprafata si populatia unor t ri din Uniuneaă ă European .ăłara Suprafata (km2) Populatia (nr. loc.)Malta 316 400.000

Suedia 449.964 9.016.000Sursa: The World Factbook, estim ri la nivelul anului 2006ăNot : ă Datele referitoare la populatie au fost rotunjite.1. Calculati densitatea medie a populatiei in Malta si in Suedia.2. Precizati o cauz care explic densitatea redus a populatiei din Suedia.ă ă ă

6 puncteE. Prezentati doi factori care favorizeaz productia mare de cereale ină Franta.

4 puncteRezolvare

SUBIECTUL I ( 30 DE PUNCTE)A. Se acord cate 2p pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. D – Franta;2. 9 – Londra.

Total (1+2) = 4 puncteB. Se acord cate 2p pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. G; 2. 10; 3. Polonia.

Total (1+2+3) = 6 puncteC. Se acord cate 2p pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. c; 2. a; 3. d; 4. a; 5. b.

Total (1+2+3+4+5) = 10 puncteD. in statul marcat pe harta cu nlitera C apare climat oceanic si climat subpolar comparativ cu statul marcat cu B in care apare climat mediteranean

In statul marcat cu C temperaturile sunt mai scazute(o – 5 grade celsius) comparativ cu statul marcat cu B (15 grade celsius)In statul marcat pe harta cu B precipitatiile sunt mai bogate iarna comparativ cu statul marcat cu C unde sunt distribuite uniform pe parcursul anului.E. 1. Fier, mangan. 2. Rusia, Ucraina

SUBIECTUL II ( 30 DE PUNCTE)

A. Se acord cate 2p pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. B – Subcarpa ii Moldovei;Ń2. 7 – Olt.

Total 4 puncteB. Se acord cate 2p pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. H; 2. D; 3. 5. Total (1+2+3) = 6 puncteC. Se acord cate 2p pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. d; 2. a; 3. a; 4. b; 5. d. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncteD. Se acord cate 2p pentru fiecare deosebire corect formulat intre reliefulă ă Carpatilor Curburii si relieful Podisului Barladului. Pentru r spunsuri partială corecte se acord cate 1p.ăDeosebirile se pot referi la oricare dintre urm toarele aspecte ale ă reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor si a v ilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specificeă ale reliefului.Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dac cele trei deosebiri vor fiă prezentate comparativ si nu separat. Pentru tratarea separat a celor două ă unit i de relief se acord jum tate din punctaj.ăŃ ă ăNota 2: Se poate face referire la unit tile de relief respective fie cu litereleă cu care sunt marcate pe hart , fie cu denumirile lor reale. ă

Total 6 puncteExemple de raspunsuri:Deosebire – unitatea marcata pe harta cu litera E s - a format prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine comparativ cu unitatea notata cu G formata prin acumulare de sedimenteDeosebire- unitatea marcata pe harta cu litera E este mai inalta(altitudinea maxima 1954m) decat unitatea marcata pe cu litera G(450 m)Deosebire – in unitatea marcata cu E apare relief dezvoltat pe conglomerate comparativ cu unitatea marcata pe harta cu litera G unde nu apare acest tip de reliefE. 1. Se acord 2p pentru o cauz corect prezentat . Pentru r spuns partială ă ă ă corect se poateacorda punctaj intermediar (1p).Exemplu de raspuns:Releful accidentat cu altitudini ridicate si pante abrupte;2. Se acord 2p pentru o cauz corect prezentat . Pentru r spuns partială ă ă ă corect se poate acorda punctaj intermediar (1p).Exemplu de raspuns:

in vest influente oceanice ce aduc precipitatii bogate; in est influente continentale, de ariditate, etc

Total 4 puncteSUBIECTUL III

A. Se acord 4p astfel:ă1. 112,5 mm (se accept si 110 mm) – ă 1p; decembrie – 1p;2. se accept orice valoare cuprins intre 5 si 7oC – ă ă 1p; decembrie – 1p.

Total (1+2) = 4 puncteB. Se acord cate 2p pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. c; 2. b; 3. b.

Total (1+2+3) = 6 puncteC. Se acord cate 1p pentru fiecare element:ă1. o insul sau un arhipelag care apartine Spaniei : Insulele Baleare,Canare,ă etc– 1p;2. dou state vecine, membre ale UE :Franta, Portugalia– ă 2p (cate 1p pentru fiecare);3. dou unit ti montane: Cordiliera Betica, Pirinei,etc – ă ă 2p;4. un tip de clim : mediteranean– ă 1p;5. dou orase, altele decat capitala: Barcelona, Valencia, Sevilla, etc – ă 2p;6. dou regiuni turistice:tarmul Marii mediterane, muntii Pirinei etc –ă

2p. Total (1+2+3+4+5+6) = 10 puncte

D. Se acord 6p astfel:ă1. Malta 1265,8 loc./km2 (se accept si 1265 sau 1266 loc./km2) – ă

2p;Suedia 20 loc./km2 – 2p;2. Se acord 2p pentru o cauz corect precizat . Pentru r spuns partială ă ă ă corect se poate acorda punctaj intermediar (1p)Exemplu de raspuns: clima rece, nefavorabila mai ales in Nordul tarii, etc

. Total 6 puncteE. Se acord cate 2p pentru fiecare factor corect prezentat. Pentruă r spunsuri partial corecte se poate acorda punctaj intermediar (1p).ăPonderea mare a campiilor, climatul favorabil, etc.

Total 4 puncte

MODELE DE SUBIECTE SI REZOLVARI PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2011

VARIANTA 1

SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe

- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă C şi F;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 3 şi15.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 14 este traversat de fluviul numit ...2. Mun ii Pindului se afl pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera …ţ ă ă3. Podişul Meseta se desf şoar pe teritoriul statului a c rui capital esteă ă ă ă marcat , pe hart , cu num rul…….ă ă ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintreafirma iile de mai jos:ţ1. rmurile cu fiorduri sunt caracteristice statului marcat, pe hart , cuŢă ă litera:a. B b. C c. E d. F 2 puncte2. Oraşul Berna este marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 6 b. 7 c. 12 d. 15

2 puncte3. Minereuri de fier se exploateaz din statul a c rui capital este marcat ,ă ă ă ă pe hart , cu num rul:ă ăa. 6 b. 8 c. 14 d. 15

2 puncte4. Vegeta ia mediteranean se întâlneşte pe teritoriul statului marcat, peţ ă hart , cu litera:ăa. C b. F c. H d. J

2 puncte5. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8 este capitala statului:a. Belgia b. Liechtenstein c. Luxemburg d. Olanda

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima Peninsulei Iutlanda şi clima Peninsulei Balcanice.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Explica i influen a climatic a M rii Negre asupra zonei litorale, precizândţ ţ ă ă dou efecte ale acestei influen e.ă ţ

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A-C. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor sau al subunit ilor de relief marcate, pe hart , cuăţ ăţ ă literele E şi H;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 2 şi 5. 4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Râul care d numele subunit ii de relief marcate pe hart , cu litera ă ăţ ă H se numeşte …2. Lacul hidroenergetic Vidra este situat în unitatea de relief marcat , peă hart , cu litera …ă3. Subunitatea marcat pe hart cu litera ă ă C se numeşte….

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintreafirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 1 este str b tut de râul:ă ăa. Bârlad b. Bistri a ţ c. Jijia d. Moldova 2 puncte2. În subunitatea marcat , pe hart , cu litera ă ă D este situat oraşul:a. Drobeta-Turnu Severin b. Piteşti c. Râmnicu Vâlcea d. Târgovişte

2 puncte3. Cele mai multe lacuri de tip iaz se g sesc în subunitatea marcat , peă ă hart , cu litera:ăa. A b. E c. G d. H 2 puncte

4. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 5 este un centru industrial situat în unitatea de reliefnumit :ăa. Câmpia Moldovei b. Câmpia Român ă c. Câmpia de Vest d. Câmpia Transilvaniei

2 puncte5. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă C are un climat temperat cu influen e:ţa. baltice b. de ariditate c. oceanice d. submediteraneene

2 puncteD. Compara i ţ clima Podişului Moldovei cu clima Dealurilor de Vest, precizând dou deosebiri şi o asem nare.ă ăNota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Preciza i dou caracteristici care demostreaz originalitatea M rii Negre.ţ ă ă ă

4 puncte

SUBIECTUL III (30puncte)

Graficul al turat se refer la subiectul III A - B şi prezint evolu iaă ă ă ţ precipita iilor medii lunare la ţ o sta ie meteorologic din Mun ii Carpa i.ţ ă ţ ţ

A. Precizati:1. valoarea maxim a precipita iilor medii lunare, precum şi luna în care seă ţ înregistreaz ; ă2. valoarea minim a precipita iilor medii lunare, precum şi luna în care seă ţ înregistreaz . ă

4 puncteB. Preciza i:ţ1. o lun cu precipita ii medii de 80mm ;ă ţ2. o lun cu precipita ii medii cuprinse între 80 şi 100 mm; ă ţ3. diferen a dintre cantit ile medii de precipita ii din lunile iunie şiţ ăţ ţ octombrie.

6 puncte

C. Pentru Ucraina, preciza i:ţ 1. dou unit i majore de relief;ă ăţ 2. doua râuri importante care traverseaz teritoriul rii;ă ţă 3. o zona biogeografic specific şi un tip sau clas de soluri;ă ă ă 4. doua resurse de subsol şi o ramur industrial bazat pe exploatareaă ă ă acestora; 5. oraşul-capitală 10 puncteD. Analiza i datele statistice de baz din tabelul de mai jos:ţ ăStatul Suprafa a (kmţ 2) Popula ia (loc.)ţ PIB (mld.euro)Germania 357.021 82 300 000 35.539Finlanda 338.145 5.255.000 37.988

R spunde i urm toarelor cerin e, pornind de la informa iile din tabel:ă ţ ă ţ ţ1. Numi i ara cu densitatea cea mai mare a popula iei, precizând o cauzţ ţ ţ ă care determin aceas situa ie.ă ţă ţ2. Numi i ara cu valoarea mai mare a PIB/loc.ţ ţ

6puncteE. Preciza i dou argumente care s explice valoarea negativ a bilan uluiţ ă ă ă ţ migratoriu din rile de Est şi Sud-Est..ţă

4puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 1

SUBIECTUL I

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. C- Lituania; F – Grecia;

2. 3 – Madrid, 15 – Stocholm.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Dun re; 2 – F(Grecia); 3 – 3 (Madrid).ă

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – c; 2 – a, 3 – d; 4 – b; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Peninsulei Iutlande şi clima Peninsulei Balbanice. Ex de raspuns:

- în Peninsula Iutlanda este specific climatul temperat continental, iar în Peninsul Balcanic cel mediteranean;ă

- în Peninsula Iutlanda temperaturile medii anuale sunt mai sc zute decât în Peninsula Balcanic ;ă ă

- în Peninsula Iutlanda iernile sunt aspre cu precipita ii subţ form de z pad , iar în Peninsula Balcanic iernile suntă ă ă ă blânde şi ploioase.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

Marea Neagr înfluen eaz clima zonei litorale pe o fâşie deă ţ ă cca 25 Km de la rm. Acest influen const în:ţă ă ţă ă

- formarea brizelor marine;

- temperaturi moderate( ierni blânde şi veri lipsite de canicul )ă

SUBIECTUL IIA. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. E – Podisul Somesan; H – Campia Moldovei(Jijiei)2. 2 – Targoviste 5 – OradeaB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1. Jijia; 2. F; 3. Podisul Dobrogei de SudC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. a; 2. c; 3. d; 4. c; 5. bD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:

In ambele unitati de relief intalnim etaj climatic de dealuri si podisuri – asemanareIn Dealurile de Vest intalnim influente climatice oceanice comparativ cu Podisul Moldovei unde sunt intalnite influente de ariditate si respectiv scandinavo baltice in Podisul Sucevei – deosebireIn Dealurile de Vest bat Vanturile de Vest comparativ cu Podisul Moldovei unde apare crivatul – deosebireE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

Originalitatea Marii Negre consta in lipsa curentilor verticali si stratificarea pe doua nivele: unul superior cu apa mai putin sarata, cu oxigen , in care vietuitoarele au o dezvoltare deosebita; altul superior mai sarat, cu hidrogen sulfurat din care lipseste oxigenul;maree reduse; prezenta curentilor de compensatie etc

SUBIECTUL al III-lea

A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. 140 mm(1p.), iunie (1p.);2. 58 mm(1p.), noiembrie (1p.). Total: 4puncte

B. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. februarie (2p.);2. aprilie (2p.);3. 80 mm. (2p.).

Total: 6 puncteC. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Podişul Podolic (1p.), Carpa ii P duroşi (1p);ţ ă2. Nistru (1p.), Nipru (1p.);3. silvostep (1p.), cernoziomuri (1p.);ă4. petrol, gaze naturale(2p.), industria siderurgic (1p.);ă5. Kiev (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord 6 puncte astfel:ă1. Germania are o densitate a popula iei mai mare (2p.); Climat favorabilţ locuirii, num r mare de resurse naturale( 2p.);ă 2. Finlanda are un PIB/loc. mai mare decât Germania (2p.).

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul astfel:ăValoarea negativ a bilan ului migratoriu este cauzat de disponibilitateaă ţ ă for ei de munc în urma restructur rii economiei na ionale a acestorţ ă ă ţ state(2p.), dar şi de salariile mai mari practicate în rile din Vestul Europeiţă (2p.).

Total: 4 puncte

VARIANTA 2

SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A - D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe–capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă H şi G;

2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 3 şi 7.4 puncte

B. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Statul marcat, pe harta, cu litera B se numeşte …2. Oraşul Riga este capitala statului marcat, pe harta, cu litera …3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 se numeşte …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul Vilnius este marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 2 b. 4 c. 5 d. 9

2 puncte2. Se afl în fiordul cu acelaşi nume, oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ăa. 2 b. 7 c. 9 d. 10

2 puncte3. Este o monarhie, statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. A b. C c. E d. G

2 puncte4. Oraşul Bruxelles este marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 3 b. 4 c. 7 d. 9

2 puncte5. Fluviul Dun rea traverseaz statul marcat, pe hart , cu litera:ă ă ăa. C b. D c. E d. H

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima statului marcat, pe hart , cu litera ă B şi clima statului marcat, pe hart , cu litera ă F.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale climei: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică, tip de climă.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. 1. Preciza i dou materii prime folosite în industria siderurgic .ţ ă ă2. Nota i dou state europene în care industria siderurgic are o pondereţ ă ă însemnat .ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, râuri cu numere de la 1 la 6 oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele subunit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă E şi B;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 3 şi 6.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Bazinul de huil Petroşani se afl în unitatea de relief marcat , pe hart ,ă ă ă ă cu litera…2. Bra ul navigabil Sulina se afl în unitatea de relief marcat , pe hart , cuţ ă ă ă litera …3. Port la Dun rea maritim este oraşul marcat, pe hart , cu num rul…ă ă ă ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintreafirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8 se numeşte:a. Bac u ă b. Bârlad c. Piatra Neam ţ d. Suceava 2 puncte2. Oraşul Vaslui este marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte3. Defileul Topli a - Deda este format de râul marcat, pe hart , cu num rul:ţ ă ăa. 2 b. 4 c. 6 d. 7 2 puncte4. Crovurile sunt forme de relief specifice unit ii de relief, marcat , peăţ ă hart , cu litera:ă

a. A b. E c. F d. G 2 puncte5. Reşedin a jude ului Olt este marcat , pe hart , cu num rul:ţ ţ ă ă ăa. 7 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă clima unit ii de reliefăţ marcate, pe hart , cu litera ă C şi clima unit ii de relief marcate, pe hart ,ăţ ă cu litera E.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă deosebirile şi asemănările vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i dou cauze ale distributiei spatiale neuniforme a densitatiiţ ă populatiei pe teritoriul Romaniei.

4 puncte

SUBIECTUL III (30puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A - B şi prezintă ă ă

popula ia unor state ţ europene în anul 2005.

A. Preciza i:ţ1. numele statului cu popula ia cea mai numeroas şi valoarea acesteia; ţ ă2. diferen a între num rul de locuitori din Germania si Fran a.ţ ă ţ 4 puncteB. Preciza i:ţ1. statul a c rui popula ie este de 60 mil. locuitori;ă ţ2. statul cu cel mai mic num r de locuitori din Europa Vestic ;ă ă3. statul din Europa Central care nu are ieşire la mare.ă 6 puncteC. Caracteriza i Germania precizând:ţ1. o mare la care are deschidere;2. dou unita i de relief;ă ţ3. un tip de clim ;ă4. dou fluvii;ă5. dou resurse naturale;ă

6. dou oraşe.ă 10 puncte

D. Analiza i datele statistice de baz din tabelul de mai jos:ţ ăStatul Suprafa aţ

(km²)Popula iaţ

Grecia 131.940 11.260.402Norvegia 385.155 4.799.252

Preciza i:ţ1. densitatea medie pentru fiecare stat;2. o cauz care determin diferen a de densitate între cele dou ri.ă ă ţ ă ţă 6 puncteE. Preciza i doi factori care determin prezen a pe suprafe e extinse aţ ă ţ ţ vegeta iei de step şi silvostep în Ucraina şi Republica Moldova.ţ ă ă 4puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 2

SUBIECTUL I (30puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă

astfel:

1. H – Elve ia; G – Letonia.ţ

2. 3 – Reykjavic; 7 – Sarajevo.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Irlanda; 2 – G; 3 – Lisabona.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – a; 2 – c; 3 – a; 4 – b; 5 – c.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulat între clima Irlandei şi clima Muntenegrului . Exă de raspuns:

- În Irlanda clima este temperat oceanic , iar în Muntenegruă este un climat mediteranean;

- În Irlanda precipita ii le sunt bogate (peste 1000 m/an)ţ repartizate uniform tot anul, iar în Muntenegru sunt mai reduse şi cad doar în anotimpul iarna.

- În Irlanda verile sunt r coroase şi umede, iar în Muntenegruă verile sunt toride şi secetoase.

E. Se acord 4 puncte, câte 1 punct pentru fiecare precizare corect,ă astfel:

1. Huila, minereurile de fier;

2. Ucraina şi Polonia.

SUBIECTUL II (30puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă

astfel: 1. E – Campia Baraganului; B – Dealurile Silvaniei 2. 3 – Arges; 5 – Jiu

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1. D; 2. F; 3. 10 C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel: 1. c; 2. a ; 3. b; 4. b; 5. c D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulat :ăC – CAMPIA TIMISULUI E – CAMPIA BARAGANULUIAsemanare – in ambele unitati de relief intalnim etaj climatic de campieDeosebiri - in unitatea marcata pe harta cu litera C intalnim influente oceanice comparativ cu unitatea marcata cu E unde intalnim influente de ariditate

- In unitatea de relief marcata pe harta cu C cantitatea de precipitatii este mai ridicata(600 – 650 mm/ an) decat in unitatea de relief marcata cu E(400 – 500mm/an)E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare precizare corecta,ă astfel: – relieful - existenta resurselor naturale - cauze de ordin istoric si economic, etc

SUBIECTUL III (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. Germania (1p.), 82mil. loc.(1p.);2. 82 mil.loc. – 60 mil.loc = 22mil.loc; (2p.). Total: 4puncteB. Se acord c te 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă1. Fran a(2p.);ţ2. Olanda (2p.);3. Ungaria (2p.). Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Marea Nordului (1p.);2. Mun ii Alpi (1p.), Mun ii P durea Neagr (1p.); ţ ţ ă ă3. Clima-temperat de tranzi ie (1p.);ă ţ4. Dun rea (1p.), Rhin (1p.);ă5. c rbuni (1p.), minereu de fier (1p.); ă6. Hamburg (1p.), Bremen (1p.);.Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Grecia- 85 loc/km² (2p.), Norvegia-12 loc/ km² (2p.);2. Climatul favorabil din Grecia ofer condi ii bune pentru o densitate mareă ţ a popula iei (2p.).ţ Total: 6 puncteE. Se acord dou puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă-temperaturi ridicate vara şi sc zute iarna (2p.), precipita ii scazute,ă ţ dep rtarea de ocean creşte continentalismul climatic favorabilă acestui tip de vegetatie (2p.). Total: 4 puncte

VARIANTA 3

SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectele I A – E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe – capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă F şi G;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numă ă ǎrul 2 şi 9.

4 puncte

B. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Punctul extrem nordic al Europei se aflǎ pe teritoriul statului marcat, pe hartǎ, cu litera …2. Mun ii ţ Stara Planina (Balcani) se afl pe teritoriul statului ă marcat, pe hartǎ, cu litera …3. Aglomera ia urbanţ ǎ Rin-Ruhr este situat ă în statul marcat, pe hartǎ, cu litera …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Este o monarhie constitu ionalţ ǎ statul marcat, pe hartǎ, cu litera:a. A b. B c. C d. D

2 puncte2. Fluviul Dunǎrea traverseazǎ oraşul-capitalǎ marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:a. 2 b. 5 c. 8 d. 9

2 puncte3. Grupa popoarelor slave existǎ în numeroase ţǎri europene printre care şi în statul marcat, pe hartǎ, cu litera:

a. A b. B c. D d. G 2 puncte

4. Face parte din genera ia oraşelor antice, capitala marcatţ ǎ, pe hartǎ, cu numǎrul:a. 1 b. 5 c. 8 d. 10

2 puncte5. Statul situat în Peninsula Iutlanda este marcat, pe hartǎ, cu litera:a. B b. D c. E d. J

1 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Câmpiei Padului şi relieful CâmpieiEuropei de Est.Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, distributia spatiala aaltitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor si a vailor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat

6 puncteE. Prezenta i dou argumente care sţ ă ǎ sus inţ ǎ afirma ia: „Râurile sunt scurteţ şi au debite mari în statul marcat pe hartǎ cu litera B”.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se referă la subiectul II A – E. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief culitere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Precizaţi:1. numele râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1 şi 2;2. numele unitatilor de relief marcate cu A si G.

4 puncteB. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:1. Conuri şi cratere vulcanice sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...2. Este situat în Subcarpaţii Getici oraşul marcat, pe hartă, cu numărul ...3. Prezintă roci foarte vechi unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ...

6 puncteC. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintreafirmaţiile de mai jos:1. Zăcăminte de marmură şi minereu de fier există în subsolul unităţii de relief marcată, pe hartă,cu litera:a. B b. C c. E d. H 2 puncte2. Prezintă un relief de domuri unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:a. A b. C c. D d. G 2 puncte3. Străbate Podişul Getic râul marcat, pe hartă, cu numărul:a. 2 b. 3 c. 4 d. 6 2 puncte4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 străbate oraşul:a. Buzău b. Focşani c. Galaţi d. Slobozia 2 puncte5. Este situat într-o zonă de podiş oraşul marcat, pe hartă, cu numărul:a. 9 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncteD. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera E şirelieful unităţii marcată, pe hartă, cu litera D.Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului:mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Precizaţi doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunarii. 4 puncte

SUBIECTUL III (30puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A - B şi prezintă ă ă evolu ia debitelorţmedii lunare ale unui râu ce str bate teritoriul României. ă

A. Preciza i: ţ1. valoarea maxim a debitului şi luna în care se înregistreaz ; ă ă2. valoarea minim a debitului şi luna în care se înregistreaz .ă ă 4 puncte B. Preciza i:ţ1. dou cauze ale creşterii debitului în intervalul martie - mai;ă2. un factor care determin debitele reduse din intervalul septembrie –ă decembrie. 6 puncte

C. Pentru Marea Britanie, preciza i:ţ1. trei unit i de relief;ăţ2. dou resurse de subsol;ă3. dou ramuri industriale care se dezvolt pe baza resurselor precizate maiă ă sus;4. un tip de clim ;ă5. dou oraşe.ă 10 puncte D. Se d urm torul tabel:ă ăStatul Popula ia (nr.ţ

loc.)Imigran i (nr.ţ loc)

Emigran i (nr. loc)ţ

Letonia 2 274 735 1.627 7.131Norvegia 4.799.252 47.776 22.053

1. Calcula i bilan ul migratoriu în valori absolute pentru cele dou ri.ţ ţ ă ţă

2. Preciza i o cauz care s justifice faptul c Norvegia este o ar cu un fluxţ ă ă ă ţ ă imigra ionist mare.ţ 6 puncteE. Identifica i dou cauze care determin valorile sc zute ale densit iiţ ă ă ă ăţ popula iei în t rile din Peninsula Scandinav .ţ ă ă 4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 3

SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. F – Spania; G – Austria,

2. 2 – Varşovia; 9 – Lisabona.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – H (Norvegia); 2 – E (Bulgaria); 3 – C (Germania).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – b; 2 – b; 3 – a; 4 – d; 5 – d.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire şi asem nare, corect formulat între relieful Câmpiei Padului şi reliefulă ă Câmpiei Europei de Est. . Ex de raspuns:

- deosebire: Câmpia Padului este o câmpie de acumulare fluvial , format prin umplerea cu sedimente a unui bazină ă tectonic, iar Câmpia Europei de Est s-a format peun fundament precambrian, acoperit de depozite sedimentare modelate de calota glaciar pleistocen ;ă ă

- deosebire: Câmpia Padului este o câmpie format înă Cuaternar,iar Câmpia Europei de Est este o câmpie veche proterozoic ;ă

- asem nare: ambele câmpii au relief de câmpie, cu altitudiniă de sub 200m.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- râurile sunt scurte datorit faptului c Marea Britanie este ună ă stat insular cu o suprafa relativ redus ;ţă ă

- debitele mari ale râurilor se datoreaz precipita iilor bogateă ţ specifice climatului temperat oceanic.

SUBIECTUL II (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. 1- Crisul Alb; 2 – Ialomita

2. A – Campia Olteniei; G – Podisul DobrogeiB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect,

astfel:

1- D; 2 – 8; 3 – G

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:1 – d; 2 – b; 3 – b; 4 – d ; 5 - c

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire şi asem nare, corect formulat :ă ă

E – GRUPA RETEZAT – GODEANU D- GRUPA CENTRALA

Asemanare – ambele grupe s- au format in cea mai mare parte prin incretirea scoartei terestre, exceptie facand partea vestica a unitatii cu D

Deosebire – unitatea marcata cu E este mai inalta decat unitatea marcata cu D ,altitudinea maxima din E fiind de 2509m in varful Peleaga comparativ cu altitudinea maxima din D 2100m in varful Pietrosu

Deosebire – in unitatea marcata cu D intalnim relief vulcanic comaparativ cu unitatea marcata cu E in care nu intalnim acest tip de relief

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare factor corect, astfel:ă

Dunarea, prin cantitatea mare de aluviuni adusa si Marea Neagra prin lipsa mareelor

SUBIECTUL III (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. 325 mc/s (1p.), luna mai (1p.);2. 60 mc/s (1p.), luna octombrie (1p.). Total: 4 puncte B. . Se acord c te 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă 1. Creşterile mari de debite se datoreaz cantit ii mari de precipita ii dină ăţ ţ primavar (2p.), topirii z pezilor (2p.).ă ă2. Debitele reduse în intervalul septembrie-decembrie se datorează cantit ii mai mici de precipita ii, inghe ului (2p.).ăţ ţ ţ

Total: 6 puncteC. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Mun ii Grampiani (1p.), Mun ii Caledonici (1p.), Mun ii Penini (1p.);ţ ţ ţ2. C rbuni(1p.), miă nereu de fier (1p.);3. Industria siderurgic -minereu de fier(1p.), industria energetic -c rbuniă ă ă (1p.);4. Clima temperat oceanic (1p.);ă5. Londra (1p.), Liverpool (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul astfel: ă1. Letonia: Bm=-5504 loc. (2p); Norvegia: Bm: 25723 loc. (2p.)2. Norvegia primeşte un num r mare de for de munc pentru c este ună ţă ă ă stat dezvoltat economic (2p.) Total: 6 puncteE. Valori sc zute ale densit ii popula iei se datoreaz climatului receă ăţ ţ ă nefavorabil locuirii (2p.) şi reliefului accidentat (2p.). Total: 4 puncte

VARIANTA 4

SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe–capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă E şi I;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 1 şi 4.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul - capital marcat, pe hart , cu num rul 9 se numeşte ...ă ă ă2. La grani a dintre Fran a şi statul marcat, pe hart , cu litera ţ ţ ă A se află Mun ii ...ţ3. În statul marcat, pe hart , cu litera ă F, este specific climatul temperat ...

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Statul marcat, pe hart , cu litera ă H se numeşte:a. Cehia b. Serbia c. Ungaria d. Ucraina

2 puncte2. Se învecineaz cu Ucraina statele marcate, pe hart , cu literele:ă ăa. B, C, H b. B, E, H c. C, E, G d. B, C, G

2 puncte3. Pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera ă I se afl de Mun ii:ă ţa. Alpi b. Balcani c. Carpa i ţ d. Ural

2 puncte4. Fluviul Dun rea traverseaz teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera:ă ă ăa. C b. E c. F d. I

2 puncte5. In statul marcat, pe hart , cu litera ă J predomin vegeta ia:ă ţa. mediteraneean ă b. p duri de conifere ă c. p duri de foioase ă d. de stepă

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima statului marcat, pe hart , cu litera ă A şi clima statului marcat, pe hart , cu litera ă J.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudin termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i ţ doi factori care determin diferen ele de temperatur dintreă ţ ă sudul şi nordul Europei.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A–E. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă D şi C;

2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 10 şi 11.4 puncte

B. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 3 este str b tut de râul numit ...ă ă2. Utilaj petrolier este produs în oraşul marcat, pe hart , cu num rul ...ă ă3. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă F se numeşte ...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Sunt centre ale industriei siderurgice, oraşele marcate, pe hart , cuă numerele:a. 1 şi 3 b. 1 şi 4 c. 2 şi 4 d. 3 şi 5 2 puncte2. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8 se numeşte:a. Cerna b. Lotru c. Motru d. Olt 2 puncte3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 1 se numeşte:a. Botoşani b. Piatra Neam ţ c. Suceava d. Vatra Dornei 2 puncte4. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 str bate oraşul:ăa. Baia Mare b. Bistri a ţ c. Cluj-Napoca d. Zal uă 2 puncte5. Gazul metan este exploatat din unitatea de relief marcat , pe hart , cuă ă litera:a. B b. D c. F d. G 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ relieful unit ii marcate, pe hart , cu literaăţ ă A şi relieful unit ii marcate, pe hart , cu litera ăţ ă E.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Preciza i dou argumente prin care s sus ine i afirma ia: „Unitatea deţ ă ă ţ ţ ţ relief marcat , pe hart , cu litera ă ă B reprezint o regiune important deă ă exploatare a combustibililor minerali fosili.” 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul ă ă ă ă III A şi B şi

prezint evolu ia temperaturilor şi precipita iilor medii lunare la o sta ieă ţ ţ ţ meteorologic din Europa. ă

A. Preciza i: ţ1. valoarea maxim a cantit ii de precipita ii înregistrat într-o lun ,ă ăţ ţ ă ă precum şi luna în care se înregistreaz ;ă2. valoarea minim a cantit ii de precipita ii, precum şi luna în care seă ăţ ţ înregistreaz . ă 4 puncte B. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corect,ţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Tipul de clim în care se înregistreaz valorile men ionate în diagramaă ă ţ climatic de mai susăeste: a. ecuatorial b. mediteranean (subtropical) c. temperat - oceanic d. subpolar2. Cele mai reduse cantit i de precipita ii se înregistreaz în intervalul:ăţ ţ ă a. aprilie - mai b. iulie – august c. mai - iunie d. septembrie – octombrie3. Temperaturile au valori ridicate în anotimpul de var datorit p trunderiiă ă ă maselor de aer: a. ecuatorial b. polar continental c. polar maritim d. tropical 6 puncte C. Pentru Italia, preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. dou oraşe cu o popula ie de peste 1.000.000 locuitori, altele decâtă ţ capitala;3. un tip de clim ;ă4. un tip genetic de lac şi un exemplu din acest tip;5. fluviul care str bate capitala;ă6. dou culturi agricole cu specific mediteranean.ă 10 puncte D. Analiza i datele statistice de baz din tabelul de mai jos:ţ ă

Statul Lungimea c iloră ferate

Germania 38 126România 11 376

Preciza i:ţ

1. ponderea lungimii c ilor ferate din fiecare ar raportat la nivelulă ţ ă ă Europei, ştiind c lungimea total a re elei feroviare pe continent este deă ă ţ 369 000 km;2. dou cauze care determin valoarea diferit a lungimii c ilor ferate dină ă ă ă cele dou state.ă 6 puncteE. Prezenta i dou cauze care determin valorile mari ale densit iiţ ă ă ăţ popula iei de-a lungul râuluiţRhin, în cursul mijlociu şi cursul inferior. 4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 4SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. E – Macedonia; I – Elve ia;ţ

2. 1 – Roma; 4 – Sofia.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 - Belgrad; 2 – Pirinei; 3 – oceanic.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – a; 2 – d; 3 – a; 4 – a; 5 – b.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulat între clima Suediei şi clima Spaniei. Ex deă raspuns:

- în Suedia este prezent climatul subpolar în nord şi temperat continental în restul rii, iar în Spania este climat temperatţă oceanic în nord-vest, mediteranean în sud şi temperat în centru;

- în Suedia tempetaturile medii anuale sunt sc zute (cca 5ă grade C), iar în Spania temperaturile medii anuale sunt mai ridicate ( ex: peste 15 grade C pe litoralul mediteranean);

- În Suedia este frecvent circula ia meselor de aer polar, iar înă ţ Spania vânturile de vest şi cele mediteraneene.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- bilan ul radiativ, a c rei valoare scade dinspre sudul spreţ ă nordul continentului;

- desf şurarea mare a continentului în latitudine.ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă

astfel:

1. C – Subcarpatii Moldovei; D – Podisul Tarnavelor

2. 10 – Trotus; 11 – Somesul Mare

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1- Vedea; 2 – 5; 3 – Podisul Dobrogei

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – c; 2 – b; 3 – c; 4 – c; 5 – b

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulată

A – GRUPA RETEZAT – GODEANU E- GRUPA SUDICA

Deosebire – unitatea marcata cu A este mai inalta decat unitatea marcata cu E,altitudinea maxima din E fiind de 2509m in varful Peleaga comparativ cu altitudinea maxima din E 1954m in varful Ciucas

Deosebire – in unitatea marcata cu A intalnim relief glaciar comaparativ cu unitatea marcata cu E in care nu intalnim acest tip de relief

Deosebire – in unitatea de relief marcata pe harta cu litera A predomina rocile dure , cristaline comparativ cu unitatea marcata cu E unde predomina flisul

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel: - in Podisul Getic se afla cel mai mare bazin carbonifer din Romania ,respecti bazinul Motru – Rovinari cu exploatarea lignitului; Numeroase exploatari de petrol existente in Podisul Getic

SUBIECTUL III (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. 720 mm (2p.), luna decembrie (2p.);2. 10 mm (2p.), luna iulie (2p.). Total: 4 puncteB. Se acord dou puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă1. b (2p.), 2. b (2p.), 3 d (2p.) Total: 6 puncteC. Se acord ă câte 1punct pentru fiecare element:1. Mun ii Apenini (1p.), Mun ii Alpi (1p.);ţ ţ2. Milano (1p.), Napoli (1p.);3. clima mediteranean (subtropical )- (1p.);ă ă4. lac glaciar (1p.), exemple: Como, Garda, Magiore (1p.);5. Tibru (1p.);6. m slini, portocali (2p.).ă Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă Total: 10 puncte

D. Se acord câte dou puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă1. Germania- 10,33% (2p.), România-3,08% (2p.);2. În România relieful montan ocup o suprafa mai mare ca în Germaniaă ţă (2p.). Total: 6 puncteE. Se acord dou puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă- resurse de c rbuni -cursul mijlociu (2p.);ă- important port la Marea Nordului -curs inferior (2p.). Total: 4 puncte

VARIANTA 5

SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe–capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă B şi D;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 12 şi 14.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ

1. Statul marcat, pe hart , cu litera ă A are ieşire la Marea ...2. Capitala statului marcat, pe hart , cu litera ă H se numeşte ...3. Statul marcat, pe hart , cu litera ă G ocup partea vestic a Peninsulei ...ă ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Mun ii Penini sunt situa i pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera:ţ ţ ăa. A b. C c. F d. G

2 puncte2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8, este capitala statului:a. Albania b. Croa ia ţ c. Macedonia d. Muntenegru

2 puncte3. Fluviul Po (Pad) str bate partea nordic a statului marcat, pe hart , cuă ă ă litera:a. D b. E c. F d. J

2 puncte4. Valoare ridicat a densit ii medii a popula iei se înregistreaz în statulă ăţ ţ ă marcat, pe hart , cu litera:ă

a. C b. F c. G d. I 2 puncte

5. Portul Rotterdam se afl pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. C b. F c. G d. J

.2 puncteD. Preciza i trei asem n ri între ţ ă ă clima statului marcat, pe hart , cu litera ă F şi clima statului marcat cu litera G.Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factori ce influenţeaz ă clima, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei asemănări vor fi prezentatecomparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze care explic poten ialul agricol ridicat al unor riţ ă ă ţ ţă precum România, republica Moldova, Ucraina.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă C şi E;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 4 şi 5.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Podişul Sucevei este marcat, pe hart , cu litera ...ă2. În unitatea de relief marcat pe hart cu litera ă ă G, se resimt influen eţ climatice ...3. Depresiunea Braşov este situat în unitatea de relief marcat , pe hart ,ă ă ă cu litera ...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Z c minte de bauxit exist în unitatea de relief, marcat pe hart cuă ă ă ă ă ă litera:a. A b. B c. C d. H 2 puncte2. Din Mun ii Rodnei izvor sc râurile marcate pe bart cu numerele:ţ ă ăa. 7 şi 8 b. 8 şi 9 c. 9 şi 10 d. 11 şi 12 2 puncte3. Este centru al metalurgiei neferoase oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte4. Râul Bahlui traverseaz oraşul marcat pe hart cu num rul:ă ă ă

a. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte5. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 str bate oraşele:ăa. Braşov şi Craiova b. Petroşani şi Sibiuc. Râmnicu Vâlcea şi Sfântu Gheorghe d. Slatina şi Timişoara 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima unit ii de relief marcate, pe hart , cuăţ ă litera A şi clima unit ii de relief marcate, pe hart , cu litera ăţ ă G.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze care explic faptul c în Carpa ii Orientali exist oţ ă ă ă ţ ă varietate de tipurigenetice de relief.

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul III A - B şiă ă ă ă

prezint evolu ia temperaturilor medii lunare la o sta ie meteorologic dină ţ ţ ă Europa.

A. Preciza i:ţ1. dou luni în care temperatura medie este de 0°C; ă2. dou luni în care temperatura medie este de 15°C.ă 4 puncteB. Preciza i:ţ1. temperatura maxim şi luna în care se înregistreaz ;ă ă2. temperatura minim şi luna în care se înregistreaz ;ă ă3. modul de calcul al temperaturii medii anuale. 6 puncteC. Pentru Serbia preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. un tip de clim ;ă3. dou râuri sau fluvii;ă

4. dou oraşe;ă5. un stat vecin membru al UE;6. dou resurse naturale.ă

10 puncteD. Preciza i:ţ1. Compara i cadrul natural al Spaniei cu cel al Ungariei precizând oţ asem nare şi dou deosebiri. ă ă• Asem narile se pot referi la caracteristicile reliefului, climei, re eleiă ţ hidrografice, vegeta iei şţ i solurilor. • Punctajul complet va fi acordat numai dac asem n rile şi deosebirile voră ă ă fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Preciza i dou cauze care influen eaz distribu ia inegal a popula iei şi aţ ă ţ ă ţ ă ţ oraşelor pe teritoriul Greciei. 4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 5SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. B – Fran a; D – Bulgaria;ţ

2. 12 – Minsk; 14 – Bruxelles.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Marea Baltic ; 2 – Lisabona; 3 – Peninsula Scandinav .ă ă

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – c; 2 – a; 3 – b; 4 – b; 5 – d.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulat între clima Marii Britanii şi clima Norvegiei. Ex de raspuns:ă

- în ambele state bat vânturile de vest;

- în ambele state este prezent climatul temperat oceanic;

- precipita ii abundente(peste 1000 mm/an) ce cad tot anul.ţ

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- solurile sunt fertile din clasa molisoluri favorabile culturii plantelor, iar în zonele de deal şi podiş, viticultura şi pomicultura;

- exist suprafe e arabile extinse.ă ţ

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă

1. C – Podisul Tarnavelor; E – Masivul Dobrogei de Nord2. 4 - Resita; 5 – Ploiesti

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1- H; 2 – submediteraneene; 3 – D

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – b; 2 – a; 3 – a; 4 – c; 5 - c

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulată

A – Campia de Vest la nord de Mures G- Campia OltenieiDeosebire –in unitatea marcata cu A precipitatiile sunt mai

bogate(650mm/an) decat in unitatea marcata cu G(500-600mm/an)Deosebire – in unitatea marcata cu A bat vanturile de Vest

comparativ cu unitatea marcata cu G unde apare austrulDeosebire – in unitatea de relief marcata pe harta cu litera A sunt

influente oceanice comparativ cu unitatea marcata cu G unde se resimt influente submediteraneene

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel: prezenta vulcanismului in vestul Carpatilor Orientali a dus la existenta reliefului vulcanic.

Altitudinile de peste 2000m din muntii Rodnei au dus la existenta reliefului glaciar

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. februarie (1p.), decembrie(1p.);2. mai(1p.), octombrie (1p.). Total: 4 puncteB. Se acord dou puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă1. 23°C, luna iulie (2p.);2. - 2°C, luna ianuarie (2p.);3. Temperatura medie anual se calculeaz ca media aritmetic aă ă ă temperaturilor medii lunare (2p.). Total: 6 puncteC. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Câmpia Voivodinei (1p.), Mun ii Dinarici (1p.);ţ2. clima temperat continental (1p.);ă3. Dun rea (1p.), Tisa (1p.);ă4. Belgrad (1p.), Novi Sad (1p.);5. România (1p);6. c rbune (1p.), lemn (1p.).ă Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect astfel:ă ă- Relieful Spaniei este variat, pe când cel al Ungariei este dominant de câmpie (2p.);- Clima Spaniei este temperat-oceanic , pe când clima Ungariei esteă temperat de tranzi iei (2p.);ă ţ- În ambele state exist suprafe e de câmpie (2p.).ă ţ Total: 6 puncteE. Se acord dou puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă- relieful accidentat şi calcaros al Greciei nu permite dezvolarea aşez riloră umane (2p.);- num rul mare de insule şi arhipelaguri care nu permit r spândireaă ă uniform a popula iei şi a aşez rilor omeneşti (2p.).ă ţ ă Total: 4 puncte

VARIANTA 6SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe–capital ă cu numere.

A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă F şi I;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 4 şi 11.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 1 este capitala statului numit …2. Podişul Meseta se afl situat pe teritoriul statului marcat pe, hart , cuă ă litera …3. Fluviul Pad str bate statul marcat, pe hart , cu litera …ă ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Climatul mediteranean este specific statelor marcate, pe hart , cuă literele:a. A şi F b. A şi J c. B şi F d. F şi J

2 puncte2. Numeroase lacuri glaciare se afl ă pe teritoriul statului marcat, pe hart ,ă cu litera:a. B b. F c. H d. I

2 puncte3. Fluviul Vistula str bate statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. B b. D c. F d. G

2 puncte4. Oraşul Reykjavik este capitala statului marcat, pe hart , cu litera:ăa. D b. E c.H d. I

2 puncte5. Port la Marea Baltic este oraşul-capital marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă ăa. 4 b. 5 c. 7 d. 14

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri ţ între clima statului marcat, pe hart , cu litera ă B şi clima statului marcat pe hart , cu litera ă J.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climat, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. 1. Preciza i dou tipuri de energie alternativ utilizat în statele dinţ ă ă ă Europa Vestic .ă2. Nota i dou state vest-europene în care se utilizeaz tipurile de energieţ ă ă precizate anterior.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă D şi E;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 2 şi 6.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Depresiunea Braşovului este situat în unitatea de relief marcat , peă ă hart , cu litera …ă2. Influen e climatice pontice se întâlnesc în unitatea de relief marcat , peţ ă hart , cu litera …ă3. Râul Argeş traverseaz unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera …ă ă ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Relieful vulcanic este caracteristic unit ii marcat , pe hart , cu litera:ăţ ă ăa. A b. D c. F d. H 2 puncte2. Râul care se vars în sectorul Dun rii maritime este marcat, pe hart , cuă ă ă num rul:ăa. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte3. Vegeta ia de step este tipic pentru unitatea de relief marcat , pe hart ,ţ ă ă ă ă cu litera:a. C b. D c. G d. H 2 puncte

4. Oraşul Craiova este str b tut de râul marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă ăa. 7 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte5. Teritoriul jude ului Ialomi a se suprapune peste unitatea de reliefţ ţ marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. A b. D c. E d. G 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful unit ii marcat ,ăţ ă pe hart , cu litera ă A şi relieful unit ii marcat , pe hart , cu litera ăţ ă ă B.Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i dou cauze care au generat sc derea popula iei României dupţ ă ă ţ ă anul 1990.

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul III A - B şi prezintă ă ă ă ă evolu ia debitului mediu lunar al fluviului Vistula.ţ

A. Preciza i:ţ1. valoarea debitului maxim şi luna în care se înregistreaz ; ă2. valoarea debitului minim şi luna în care se înregistreaz . ă 4 puncteB. Scrie i pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Fluviul Vistula str bate oraşul-capital :ă ă a. Bratislava b. Minsk c. Praga d. Varşovia 2. Debitele mai bogate ale fluviului Vistula în perioada martie – iulie sunt o consecin a:ţă a. alimentarii subterane b. pantelor line c. ploilor bogate şi topirii z peziloră d. temperaturilor ridicate

3. Fluviul Vistula se vars în Marea:ă a. Alb b. Baltic c. Nordului d. Norvegiei ă ă 6 puncteC. Pentru Germania, preciza i:ţ1. trei resurse de subsol;2. dou ramuri industriale foarte dezvoltate;ă3. dou regiuni industriale;ă4. un fluviu navigabil şi un oraş-port traversat de acest fluviu;5. un oraş-port la Marea Nordului. 10 puncteD. Analiza i datele statistice din tabelul de mai jos:ţStatul Suprafa a (kmţ ²) Popula ia (mil.ţ

loc)Popula ia urbanaţ%

Italia 301 230 58 133 509 38 929 032Finlanda 338 145 5 231 372 3 499 706 Preciza i:ţ1. densitatea popula iei din Italia;ţ2. procentul popula iei urbane în totalul popula iei din Finlanda;ţ ţ3. o cauz care determin num rul mic de locuitori din Finlanda.ă ă ă 6 puncteE. Preciza i dou argumente care s demonstreze faptul c Marea Britanieţ ă ă ă dispune de un important poten ial turistic.ţ 4puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 6SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. F –Austria; I – Finlanda;

2. 4 – Tirana; 11 – Praga.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Norvegia; 2 – A (Spania); 3 – J (Italia).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – b; 2 – d, 3 – d; 4 – b; 5 – d.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulat între clima Belgiei şi clima Italiei. Ex de raspuns:ă

- în Belgia este specific climatul temperat oceanicl, iar în Italia cel mediteranean;

- în Belgia bat vânturile de vest, iar în Italia vânturile nord-africane;

- în Belgia precipitatiile medii anuale sunt mai ridicate, cu valori ce dep şesc 1000 mm/an şi cad tot anul, iar în Italiaă precipita iile sunt mai reduse sub 1000 mm/an şi cad înţ anotimpul iarna.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- hidroenergia şi energia mareelor;

- Norvegia şi Fran a.ţ

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă

astfel:

1. D – Podisul Getic; E – Podisul Dobrogei

2. 2 - Timisoara; 6 – Arad

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1- A; 2 – E; 3 – D

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – c; 2 – b; 3 – c; 4 – c; 5 – d

D.Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare asemanare si deosebire, corect formulat :ă

A – GRUPA SUDICA B - GRUPA APUSENI

Asemanare –ambele unitati de relief s – au format prein incretirea scoartei terestreDeosebire – in unitatea marcata cu A apare mozaicul petrografic pe cand in unitatea de relief marcata cu B predomina rocile sedimentare cutateDeosebire –unitatea marcata pe harta cu A are altitudini mai ridicate decat unitatea marcata cu B, altitudinea maxima din unitataea marcata cu A fiind de 1954 m in varful Ciucas pe cand altitudinea maxima din unitatea marcata cu B este de 1849 m in varful Bihor

E.Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel: sporul natural adevenit negativ in conditiile scaderii natalitatii; liberalizarea avorturilor; migratia populatiei; cresterea mortalitatii in conditiile fenomenului de imbatranire a populatiei

SUBIECTUL III (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. 325 m³/s (1p.), luna mai (1p.);2. 70 m³/s (1p.), octombrie (1p.). Total: 4 puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. d (2p.), 2. c (2p.), 3. b (2p.). Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1.minereuri de fier (1p.), c rbune (1p.), sare(1p.);ă2. industria chimic (1p.), industria constructoare de maşini (1p.);ă3. zona Koln-Ruhr (1p.), zona Mannheim- Frankfurt (1p.);4. Elba (1p.), Hamburg (1p.);5. Bremen (1p).Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă Total: 10 puncteD. Se acord câte dou puncte pentru fiecare ră ă ăspuns corect:1. Italia: 192, 98 loc/km² (2p.);2. Finlanda: 66,9 % loc/km² (2p.);3. clima nefavorabil locuirii (2p.).ă Total: 6 puncteE. Se acord dou puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă ă- diversitatea obiectivelor culturale (2p.);- diversitatea obiectivelor turistice naturale (2p.).

Total: 4 puncte

VATIANTA 7SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectele I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe – capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă A şi H;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 3 şi 10.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 4 este capitala statului numit ...2. Capitala statului marcat, pe hart , cu litera ă F este oraşul numit ...3. Vulcanii Etna şi Vezuviu sunt situa i pe teritoriul statului marcat, pe hart ,ţ ă cu litera ...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul Minsk este capitala statului marcat, pe hart , cu litera:ăa. D b. F c. H d. I

2 puncte2. Mun ii Balcani se desfaşoar pe teritoriul statului marcat, pe hart , cuţ ă ă litera:a. B b. C c. F d. G

2 puncte

3. Fluviul Nistru traverseaz statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. A b. E c. G d. J

2 puncte4. Mun ii ţ Penini se desf şoar pe teritoriul statului marcat, pe hart , cuă ă ă litera:a. C b. E c. H d. I

2 puncte5. P durile de conifere ă (taiga) ocup suprafe e extinse în statul marcat, peă ţ hart , cu litera:ăa. A b. D c. G d. J

2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Alpilor Scandinavi şi relieful Mun ilor Alpi.ţNota 1: Deosebirile şi asem narea se pot referi la oricare dintreă următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou argumente prin care s explica i reparti ia neuniform aţ ă ă ţ ţ ă precipita iilor peţteritoriul Europei.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – E. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă F şi G;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 5 şi 6.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul cu cel mai mare num r de locuitori stră ǎb tut de râul marcat, peă hartǎ, cu numǎrul 10 se numeşte…2. Gazul metan se extrage din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…3. Şisturile verzi sunt specifice unita ii de relief marcat , pe hartţ ă ǎ, cu litera…

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Râul marcat, pe hartǎ, cu num rul ă 7 se numeşte:a. Cerna b. Jiu c. Motru d. Timiş 2 puncte2. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 3 este strǎbǎtut de râul:a. Argeş b. Dunǎre c. Jiu d. Olt 2 puncte3. Defileul Dunǎrii este situat la sud de unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:a. A b. C c. F d. G 2 puncte4. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 1 se numeşte:a. Alba Iulia b. Deva c. Hunedoara d. Petroşani 2 puncte5. Râul Someşul Mic strǎbate oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:a. 1 b. 2 c. 4 d. 6 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima unitǎ ii de relief marcate, pe hartţ ǎ, cu A şi clima unita ii de relief marcate, pe hartţ ǎ, cu F.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze care explicţ ă ǎ masivitatea redus a unit iloră ăţ marcate, pe hartǎ, cu literele F şi G.

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A - B şiă ă

prezint evolu ia temperaturiiă ţmedii lunare ale aerului la o sta ie meteorologic din Câmpia Român .ţ ă ă

A. Scrie i pe foaia de examen:ţ1. valoarea maxim a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care seă înregistreaz ; ă2. valoarea minim a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care seă înregistreaz . ă

4 puncte

B. Preciza i:ţ1. modul de calcul al temperaturii medii anuale;2. valoarea amplitudinii termice medii anuale;3. un factor natural care influen eaz varia ia ţ ă ţ temperaturii medii lunare.

6 puncteC. Referitor la Fran a preciza i:ţ ţ1. numele a trei unit i majore de relief;ăţ2. dou tipuri de climat;ă3. numele a dou râuri sau fluvii;ă4. dou ramuri industriale;ă5. un obiectiv turistic.

10 puncteD. Analiza i datele statistice din tabelul de mai jos:ţ

StatulSuprafa a (kmţ ²) Popula ia (mil.ţ

loc)PIB (mld. $)

Olanda 41.526 16.491.461 512Estonia 45.226 1.324.333 26

1. Calcula i valoarea densit ii popula iei şi valoare PIB/loc. în cele dou ri.ţ ăţ ţ ă ţă2. Preciza i o cauz a valorii mari a densit ii popula iei în Olanda.ţ ă ăţ ţ3. Preciza i o cauz a valorii PIB/loc. în Estonia.ţ ă

6 puncteE. Preciza i doi factori care influen eaz distribu ia inegal a c ilor rutiere înţ ţ ă ţ ă ă

rile UE.ţă4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 7SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. A – Spania; H – Italia;

2. 3 – Lisabona; 10 – Paris.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Irlanda; 2 – Tallin; 3 – H (Italia).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – d; 2 – a; 3 – c; 4 – b; 5 – b.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire şi asem nare, corect formulate între relieful Alpilor Scandinavi şi reliefulă Mun ilor Alpi. Ex de raspuns:ţ

- Alpi Scandinavi s-au format prin orogeneza caledonic , iară Mun ii Alpi prin orogeneza alpin ;ţ ă

- altitudinea maxim în Mun ii Alpi dep şeşte 4000 m(4807m înă ţ ă Vârful Mont Blanc), iar în Muntii Scandinaviei altitudinile sunt mai reduse( 2469m în Vârful Galdhopiggen);

- în ambele unit i montane exist relief glaciar;ăţ ă

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- prezen a Oceanului Atlantic în vestul continentului determinţ ă precipita ii bogate în aceast regiune;ţ ă

- întinderea masei continentale în est determin sc dereaă ă precipita iilor.ţ

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. F – Muntii Apuseni G – Grupa Banat2. 5 - Ploiesti; 6 – Ramnicu - ValceaB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Bucuresti; 2 – G; 3 – H;C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – a; 2 – c; 3 – d; 4 – b; 5 - cD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:A – SUBCARPATII MOLDOVEI F - GRUPA APUSENIDEOSEBIRE–Iunitatea marcata cu A etaj climatic de dealuri inalte comparativ cu unitatea marcata cu f unde intalnim etaj climatic montanDeosebire – in unitatea marcata cu A apar influente climatice de ariditate comparativ cu unitatea marcata cu F unde apar influente oceanice

Deosebire –in unitatea marcata pe harta cu A precipitatiile sunt mai scazute(600 – 800mm/an) comparativ cu unitatea marcata cu F unde precipitatiile sunt mai ridicate(800 – 1200mm/an)E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- gradul de fragmentare foarte ridicat datoret numeroaselor rauri, depresiuni din aceste grupe; marea varietate a rocilor;

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. 23° C (1p.), luna iulie (1p.);2. -4° C (1p.), luna ianuarie (1p.).

Total: 4 puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Temperatura medie anual se calculeaz ca media aritmetic aă ă ă temperaturilor medii lunare (2p.);2. 23°C – (-4°C) = 27°C (2p);3. intensitatea variabil a radia iei solare (2p).ă ţ

Total: 6 puncteC. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Masivul Central Francez (1p.), Mun ii Pirinei (1p.), Mun ii Alpi (1p.);ţ ţ2. climat temperat-oceanic (1p.), climat meditarenean (1p.);3. Sena (1p.), Loire (1p.);4. industria siderurgic (1p.), industria textil (1p.);ă ă5. Turnul Eiffel (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul astfel:ă1.

Olanda: - densitatea popula iei ţ 16.491.461 loc / 41.526 km2 = 397,1 loc/km2; (1p.);- PIB: 512.000.000.000 $ / 16.491.461 loc = 31046 $/loc. (1p.);Estonia: -densitatea popula iei ţ 1.324.333 loc / 45226 km2 = 29,2 loc/km2; (1p.);-PIB: 26.000.000.000 $ / 1.324.333 loc = 19632 $/loc. (1p.).2. dezvoltarea economic a statului (1p.)ă3. Estonia are PIB redus pentru c gradul de dezvoltare economic este maiă ă sc zut decât la alte state europene (1p.).ă

Total: 6 puncteE. Se acord câte dou puncte pentru fiecare r spuns corect.ă ă ă- în rile în care relieful este accidentat c ile rutiere sunt mai pu inţă ă ţ dezvoltate (2p.);- dezvoltarea economic diferit de la o ar la alta impune o reparti ie aă ă ţ ă ţ c ilor rutiere diferit (2p.).ă ăPentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 4 puncte

VARIANTA 8SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectele I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe – capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă F şi I;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 1 şi 13.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 este capitala statului numit ...2. Mun ii Pirinei se afl situat pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu literaţ ă ă …3. Statul din Peninsula Scandinav , membru al Uniunii Europene, esteă marcat, pe hart , cu litera ...ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul Varşovia este capitala statului marcat, pe hart , cu litera:ăa. A b. D c. F d. J

2 puncte2. Mun ii Apenini se desf şoar pe teritoriul statului marcat, pe hart , cuţ ă ă ă litera:

a. B b. E c. H d. I 2 puncte

3. Capitala statului Finlanda este oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 4 b. 6 c. 8 d. 14

2 puncte4. Fluviul Sena traverseaz oraşul-capital marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă ăa. 2 b. 5 c. 10 d. 12

2 puncte5. Climatul temperat-oceanic este caracteristic în statul marcat, pe hart , cuă litera:a. C b. E c. G d. H

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei Italice.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparative şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze care au stat la baza creşterii num rului popula ieiţ ă ă ţ Europei în cea de-a doua jum tate a secoluli al XVIII-a.ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – E. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief cu

litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.

A. Preciza i:ţ1. numele subunit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi F;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 8 şi 9.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 7 se numeşte ...2. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 se numeşte ...3. Oraşul Iaşi este situat în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ...ă ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 se numeşte:a. Alba Iulia b. Deva c. Hunedoara d. Sibiu 2 puncte2. Structuri boltite sub form de domuri exist în unitatea de relief marcat ,ă ă ă pe hart , cu litera:ăa. A b. B c. C d. H 2 puncte3. Cea mai redus cantitate de precipita ii medii anuale cade în unitatea deă ţ relief marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. D b. E c. F d. G 2 puncte4. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 5 se numeşte:a. Argeş b. Dâmbovi a ţ c. Ialomi a ţ d. Prahova 2 puncte5. Vegeta ia de step este predominant în unitatea de relief, marcat , peţ ă ă ă hart cu litera:ăa. B b. C c. E d. G 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful unit ii marcate,ăţ pe hart , cu litera ă D şi relieful unit ii marcate, pe hart , cu litera ăţ ă H.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze care explica faptul ca industria materialelor deţ ă constructii este foarte raspandita in Romania1990. 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)

Graficul de mai sus se refer la subiectul III A – B şi reprezint evolu iaă ă ţ temperaturii medii lunare la Londra.

A. Preciza i:ţ1. luna în care se înregistreaz valoarea medie cea mai ridicat aă ă temperaturii aerului;2. luna în care se înregistreaz valoarea medie cea mai coborât aă ă temperaturii aerului;3. valoarea temperaturii medii în luna ianuarie;4. valoarea temperaturii medii în luna iulie. 4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintreafirma iile de mai jos:ţ1. Anotimpul în care se înregistreaz temperatura minim este:ă ă a. iarna b. prim vara c. toamna d. vara ă2. Valori ale temperaturii medii lunare de 6o C se înregistreaz în lunile:ă a. martie şi aprilie b. martie şi decembrie c. martie şi noiembrie d. noiembrie şi decembrie 3. Diferen a dintre temperatura medie a lunii august şi temperatura medie aţ lunii aprilie este: a. 3°C b. 5°C c. 8°C d. 12°C 2 6 puncteC. Pentru Bulgaria, preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. un râu3. forma de guvern mânt;ă4. o resurs natural ;ă ă5. dou culturi agricole tradi ionale;ă ţ6. dou oraşe-port la Marea Neagr ;ă ă7. o regiune turistic important ;ă ă 10 puncteD. Compara i cadrul natural al Austriei cu cel al Greciei precizând oţ asem nare şi dou deosebiri.ă ă• Asem narea şi deosebirile se pot referi la caracteristici ale: reliefului,ă climei, re elei hidrografice, vegeta iei şi solurilor.ţ ţ

• Punctajul complet va fi acordat numai dac asem n rile şi deosebirile voră ă ă fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Preciza i dou argumente pentru a explica ponderea ridicat a energieiţ ă ă nucleare în structura energetic a Fran ei.ă ţ 4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VATIANTA 8SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1.F – Estonia; I – Belarus;

2. 1 – Bruxelles; 13 – Sarajevo.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Ungaria; 2 – A (Spania); 3 – D (Suedia).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – d; 2 – c; 3 – b; 4 – c; 5 – b.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Peninsulei Scandinave şi clima Peninsulei Italice. Ex de raspuns:

- în Peninsula Scandinav este climatul temperat oceanic şiă subpolar, iar în Peninsula Italic este prezent climatulă mediteranean,

- în Peninsula Scandinav sunt caracteristice vânturile de vestă şi cele polare, iar în Peninsula Italic cele nord-africane;ă

- în Peninsula Scandinav temperaturile medii anuale suntă sc zute (0-2 grade C), iar în Peninsula Italic temperaturileă ă medii anuale sunt de peste 15 grade C.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- revolu ia industrial ;ţ ă

- creşterea natalit ii şi reducerea mortalit ii.ăţ ăţ

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A– Campia transilvaniei; F – Subcarpatii Moldovei2. 8 - Cluj – Napoca; 9 – CraiovaB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Ploiesti; 2 – Mures; 3 – GC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – a; 2 – a; 3 – b; 4 – a; 5 - bD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:

D – GRUPA APUSENI H - GRUPA NORDICAAsemanare–ambele unitati au un grad de fragmentare ridicatDeosebire – in unitatea marcata cu H apare relieful glaciar comparativ cu unitatea marcata cu D unde nu apare acest tip de relief

Deosebire –in unitatea marcata pe harta cu H altitudinile sunt mai ricate decat in unitatea marcata cu D astfel altitudinea maxima din H este de 2303m in varful Pietrosu din muntii Rodnei comparativ cu altitudinea maxima din unitatea marcata cu D 1849m in varful BihorE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- marea varietate a rocilor de constructii; necesarul mare de constructii etc

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel: ă1. iulie (1p.); 2. ianuarie (1p.); 3. 3°C (1p.); 4. 17°C (1p.). Total: 4 puncteB. Se acord câte un punct pentru fiecare r spuns corect.ă ă1. a (2p.); 2. c (2p.); 3. (2p.). Total: 6 puncteC. Se acord câte 1 punct pentru fiecare element:ă1. Muntii Balcani (Stara Planina), (1p.), Mun ii Rodopi (1p.);ţ2. Dun rea (1p.);ă3. Republic parlamentar (1p.);ă ă4. c rbuni (1p.);ă5. cultura trandafirilor (1p.), tutun (1p.);

6. Varna (1p.), Burgas (1p.);7. Nisipurile de Aur (1p.).Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul astfel:ăAsem n ri: relief carstic (2p.);ă ăDeosebiri:- în Austria altitudinea maxim dep şeşte 4000 de metri, pe când în Greciaă ă altitudinea maxim este sub 3000 de metri. (2p.);ă- în Austria clima este temperat de tranzi ie, iar în Grecia clima esteă ţ mediteranean .ă (2p.).Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă Total: 6 puncte E. Se acord câte dou puncte pentru fiecare r spuns corect.ă ă ă- în Fran a s-a dezvoltat industria energiei electrice în perioada în careţ energia nuclear era considerat una din cele mai rentabile. (2p.);ă ă -Fran a de ine zacaminte insemnate de substan e radioactive (2p.).ţ ţ ţ Total: 4 puncte

VARIANTA 9SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe–capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă E şi J;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 8 şi 15.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Statul Papal este o enclav în oraşul-capital marcat, pe hart , cuă ă ă num rul …ă2. Statul marcat, pe hart , cu litera ă B se numeşte …3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 este capitala statului numit …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Este membru al Uniunii Europene statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. B b. D c. I d. J

2 puncte2. Statul marcat, pe hart , cu litera ă G se numeşte:a. Belarus b. Letonia c. Lituania d. Polonia

2 puncte3. Capitala Croa iei este oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ţ ă ă

a. 1 b. 7 c. 8 d. 10 2 puncte

4. Statul marcat, pe hart , cu litera ă I se numeşte:a. Danemarca b. Finlanda c. Norvegia d. Suedia

2 puncte5. Are deschidere la Marea Baltic statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. A b. C c. D d. F

2 puncteD. Preciza i trei asem n ri între ţ ă ă clima Peninsulei Italice şi clima Peninsulei Iberice.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou premise naturale care favorizeaz cultura vi ei de vie înţ ă ă ţ Peninsula Italic şiăPeninsula Iberic .ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi sau subunităţide relief cu litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ

1. numele unit ilor sau al subunit ilor de relief marcate, pe hart , cuăţ ăţ ă literele A şi H;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 8 şi 10.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Podişul Mehedin i este unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera …ţ ă ă2. Este str b tut de râul Mureş, oraşul marcat, pe hart , cu num rul ...ă ă ă ă3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 2 este str b tut de râu numit l…ă ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Relief de dune se afl în unit ile de relief marcate, pe hart , cu literele:ă ăţ ăa. A şi C b. B şi E c. E şi F d. F şi G 2 puncte2. Râurile marcate, pe hart , cu numerele ă 7 şi 12 despart Grupa Retezat - Godeanu de Grupa:a. Banat b. F g raş ă ă c. Parâng d. Poiana Ruscă 2 puncte3. Se produc autoturisme de oraş în oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 1 b. 2 c. 3 d. 6 2 puncte4. Sunt situate în Subcarpa i oraşele marcate, pe hart , cu numerele:ţ ăa. 1 şi 2 b. 2 şi 6 c. 3 şi 6 d. 4 şi 6 2 puncte5. Oraşele Sfântu Gheorghe şi Miercurea Ciuc sunt str b tute de râulă ă marcat, pe hart , cuănum rul:ăa. 8 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ relieful unit ii marcate, pe hart , cu literaăţ ă C şi relieful unit ii marcate cu litera ăţ D;Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE.Prezenta i dou cauze care au determinat creşterea popula iei urbane înţ ă ţ România.

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul III A şi B şiă ă ă ă

prezint evolu ia temperaturilor medii lunare şi cantit ilor medii lunare deă ţ ăţ precipita ii la sta ia meteorologic Murmansk, Peninsula Kola.ţ ţ ă

A. Preciza i: ţ1. valoarea minim cu aproxima ie, a temperaturii medii lunare, precum şiă ţ luna în care se înregistreaz . ă2. cantitatea minim de precipita ii înregistrat într-o lun , precum şi luna înă ţ ă ă care se înregistreaz .ă 4 puncteB. Scrie i pe foaia de examen, litera corespunz toare ţ ă r spunsului corectă pentru fiecare dintre afirma iile deţ mai jos:1. Valoarea maxim a temperaturii medii lunare se înregistreaz în luna:ă ă a. mai b. iunie c. iulie d. august2. Cele mai mari cantit i de precipita ii atmosferice se înregistreaz înăţ ţ ă luna: a. aprilie b. august c. iulie d. octombrie3. Tipul de clim în care se înregistreaz valorile men ionate în diagramaă ă ţ climatic al turat este:ă ă ă a. subpolar b. mediteranean c. temperat arid d. temperat 6 puncteC. Pentru Spania, preciza i:ţ1. dou state vecine membre UE;ă2. dou unit i de relief;ă ăţ3. dou tipuri de clim ;ă ă4. dou oraşe cu excep ia capitalei;ă ţ5. o insul , sau un arhipelag care apar ine acestui stat;ă ţ6. strâmtoarea care se afl în sudul acestui stat.ă 10 puncte

D. Tabelul de mai jos cuprinde suprafa a, num rul de locuitori şi pondereaţ ă popula iei urbane a dou state europene.ţ ăara Ţ Suprafa a (kmţ ²) Popula ia (mil.ţ

loc)Popula ia urbanţ ă (%)

Albania 28 700 3,2 38Belgia 30 500 9,9 97

1. Calcula i densitatea popula iei din Albania şi Belgia.ţ ţ2. Preciza i o cauz a diferen ei de densitate a popula iei dintre cele douţ ă ţ ţ ă state.

6 puncteE. Preciza i dou argumente conform c rora turismul din Italia este maiţ ă ă dezvoltat şi mai diversificat decât cel din Danemarca. 4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 9SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. E –Irlanda; J – Bosnia şi Her egovina;ţ

2. 8 – Bratislava; 15 – Londra.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – 12 (Roma); 2 – Lituania; 3 – Belgia.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1- a; 2 – a; 3 – b, 4 – c; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare asem nare, corectă formulate între clima Peninsulei Italice şi clima Peninsulei Iberice. Ex de raspuns:

- în ambele peninsule bat vanturile nord-africane;

- temperaturile medii anuale dep şesc valoare de 15 grade Că atât în Peninsula Italic , cât şi în cea Iberic ;ă ă

- în ambele peninsule este prezent clima mediteranean .ă

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- condi ii climatice favorabile, cu veri secetoase şi c lduroase şiţ ă ierni blande;

- vi a de vie este plant specific zonei mediteraneene.ţ ă ă

-

SUBIECTUL II (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A– Subcarpatii Curburii; H – Podisul Barladului2. 8 - Tarnava Mare; 10 –Somes MareB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- F; 2 – 5; 3 – Bistrita;C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – b; 2 – a; 3 – c; 4 – b; 5 - cD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:

D – GRUPA APUSENI C - GRUPA PARANGDeosebire – in unitatea marcata cu C apare relieful glaciar comparativ cu unitatea marcata cu D unde nu apare acest tip de relief

Deosebire –in unitatea marcata pe harta cu C altitudinile sunt mai ricate decat in unitatea marcata cu D astfel altitudinea maxima din H este de 2519m in varful Parangu Mare din muntii Parang comparativ cu altitudinea maxima din unitatea marcata cu D 1849m in varful BihorDeosebire – in unitatea marcata pe harta cu litera C gradul de fragmentare este redus comparativ cu unitatea marcata cu D in care gradul de fragmentare este ridicatE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- atragerea unui numar insemnat de persoane din mediul rural indeosebi ca urmare a mecanizarii lucrarilor agricole;trecerea unor localitati rurale in categoria oraselor etc.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. 10 °C (1p.), luna februarie(1p.);2. 18 mm (1p.), luna februarie (1p.). Total: 4 puncteB. Se acord câte un punct pentru fiecare r spuns corect.ă ă1. c (2p.); 2. b (2p.); 3. a (2p.). Total: 6 puncteC. Se acord câte 1 punct pentru fiecare element: ă1. Fran a (1p.), Portugalia (1p.);ţ2. Mun ii Pirinei (1p.), Mun ii Cantabrici (1p.);ţ ţ3. temperat oceanic (1p.), mediteranean (1p.);ă4. Barcelona (1p.), Valencia (1p.);

5. I-le Baleare (1p.);6. Gibraltar (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctă ă ă ă aj maxim. Total: 10 puncteD. Se acord punctajul astfel:ă1. Albania: 111,4 loc/km² (2p.), Belgia: 324,5 loc/km² (2p.);2. In Albania predomina mai mult un releif montan (1p.), iar în Belgia cel cu altitudini joase (1p.). Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă- Italia are mai multe obective culturale p strate din antichitate, fa deă ţă Danemarca (2p.);- Zona montan din Italia permite realizarea mai multor tipuri de turismă (2p.).Total: 4 puncte

VARIANTA 10SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectele I A - C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă A şi G;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 3 şi 4.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Prin capitalele marcate, pe hart , cu numerele ă 1 şi 5 trece fluviul numit…2. Insula Sicilia apar ine statului marcat, pe hart , cu litera …ţ ă3. Statul marcat, pe hart , cu litera ă D are un climat …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. rmurile cu fiorduri sunt caracteristice statului marcat, pe hart , cuŢă ă litera:a. A b. C c. F d. I

2 puncte2. Face parte din familia limbilor fino-ugrice limba vorbit de locuitoriiă statului a c rui capital este marcat , pe hart , cu num rul:ă ă ă ă ă

a. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte

3. Câmpia Loarei este situat în ă statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. B b. C c. D d. E

2 puncte4. Insula Creta este situat în partea de sud ă a statului marcat, pe hart , cuă litera:a. A b. D c. E d. F

1 puncte5. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 este capitala statului numit:a. Austria b. Bulgaria c. Cehia d. Elve ia ţ

2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Alpilor Scandinavi şi relieful Mun ilor Alpi.ţNota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou argumente prin care s sus ine i afirma ia: „Înţ ă ă ţ ţ ţ determinarea climei Europeiintervin mai mul i factori genetici”.ţ

4 puncteSUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unitati de relief cu

litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor su al subunit ilor de relief marcate, pe hart , cuăţ ăţ ă literele D şi F;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 1 şi 6.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Apar ine Depresiunii Transilvaniei subunitatea de relief marcat , peţ ă hart , cu litera …ă2. Cele mai multe lacuri glaciare se întâlnesc în unitatea de relief marcat ,ă pe hart , cu litera …ă3. Terenurile arabile au ponderea cea mai mare în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera …ă ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Relieful carstic este mai dezvoltat în unitatea de relief marcat , pe hart ,ă ă cu litera:a. B b. D c. E d. G 2 puncte2. Cel mai mare debit îl are râul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 7 b. 8 c. 9 d. 12 2 puncte3. Resursele energetice (petrol, c rbuni, gaze naturale) cele mai bogate seă g sesc în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera:ă ă ăa. A b. D c. E d. F 2 puncte4. Curge în totalitate pe teritoriul rii noastre râul marcat, pe hart , cuţă ă num rul:ăa. 8 b. 9 c. 10 d. 11 2 puncte5. Secetele frecvente sunt specifice unit ii de relief marcate, pe hart , cuăţ ă litera:a. A b. C c. D d. G 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful unit ii marcat ,ăţ ă pe hart , cu litera ă A şi relieful unit ii marcat , pe hart , cu litera ăţ ă ă H.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Mentionati doi factori care determina diferenta dintre valorile medii ale densitatii populatiei din judetele Caras – Severin si Prahova.

4 puncteSUBIECTUL III (30 puncte)

Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul ă ă III A - B şi prezintă evolu ia temperaturii medii lunare la o sta ie meteorologic din Europaţ ţ ă

A. Preciza i:ţ1. dou luni în care temperatura medie lunar este de 5°C; ă ă2. dou luni în care temperatura medie lunar este de 10°C. ă ă

4 puncteB. Preciza i:ţ1. lunile cu cea mai ridicat temperatur medie lunar ;ă ă ă2. lunile cu cea mai sc zut temperatur medie lunar ;ă ă ă ă3. valoarea diferen ei de temperatur între lunile mai şi noiembrie.ţ ă

6 puncteC. Pentru Ungaria, preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. dou caracteristici climatice;ă3. doi afluen i ai Tisei;ţ4. un lac natural;5. o zon de vegeta ie;ă ţ6. dou oraşe, altele decât capitala.ă

10 puncte

D. Se d urm torul tabel care se refer la subiectele III D si E.ă ă ăaraŢ Temperatura

aerului în ianuarie (T°C)

Temperatura aerului în iulie (T°C)

Precipita iiţ medii(mm/an)

Ucraina -7,1 23,8 520Ungaria -5,1 21,2 700

D. 1. Calcula i amplitudinile termice anuale pentru Ucraina şi Ungaria.ţ 2. Preciza i tipurile de influen e climatice dominante pentru fiecare dinţ ţ cele dou ri.ă ţă

6 puncteE. 1. Calcula i diferen a dintre cantitatea de precipita ii care se înregistreazţ ţ ţ ă în Ungaria şi cantitatea de precipita ii care se înregistreaz în Ucraina.ţ ă 2. Preciza i un factor care determin aceast diferen .ţ ă ă ţă

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 10SUBIECTUL I (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă

1.A – Polonia; g – Portugalia;

2. 3 – Helsinki; 4 - Kiev.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Dun rea, 2 – F (Italia); 3 – mediteranean. 2 - ă

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – d; 2 – b; 3 – b; 4 – b; d.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire şi asem nare, corect formulate între relieful Mun ilor Alpi şi reliefulă ţ Mun ilor Scandinavi. Ex de raspuns:ţ

- deosebire: altitudinea maxim în Mun ii Alpi este de 4807m,ă ţ Vârful Mont Blanc, iar în Mun ii Scandinavi este de 2469m,ţ vârful Galdhopiggen.

- deosebire: Mun ii Alpi sunt mun i tineri forma i prin orogenezaţ ţ ţ alpin , iar Mun ii Scandinavi sunt mun i vechi forma i prină ţ ţ ţ orogeneza caledonian ;ă

- asem nare: în ambele unut i montane exist relief glaciar.ă ăţ ă

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- bilan ul radiativ înregistreaz valori ce scad de la sud la nord;ţ ă

- relieful , prin varietatea sa, este principalul element care determin diversitatea elementelor climatice.ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. D – Podisul Getic; F – Podisul Barladului2. 1 - Brasov; 6 – CraiovaB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- E; 2 – H; 3 – GC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – a; 2 – c; 3 – b; 4 – c; 5 - dD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:

A – GRUPA CENTRALA H - GRUPA RETEZAT - GODEANUDeosebire – in unitatea marcata cu H apare relieful glaciar bine dezvoltat comparativ cu unitatea marcata cu A unde nu apare acest tip de relief

Deosebire –in unitatea marcata pe harta cu H altitudinile sunt mai ricate decat in unitatea marcata cu A astfel altitudinea maxima din H este de 2509m in varful Peleaga din muntii Retezat comparativ cu altitudinea maxima din unitatea marcata cu A 2100m in varful PietrosuAsemanare – ambele s- au format in cea mai mare parte prin incretirea scoartei terestre , exceptie facand partea vestica a unitatii marcate cu A formata prin vulcanismE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- relieful- judetul Caras – Severin se suprapune in cea mai mare parte pe o regiune muntoasa comparativ cu judetul Prahova ce apare, in cea mai mare parte intr – o zona de campie si deal;resursele si activitatile economice sunt mai bine dezvoltate in judetul PrahovaSUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. ianuarie (1p.), decembrie (1p.);2. mai (1.p), octombrie (1p.); Total: 4 puncte

B. 1. iulie-august (2p.), 2. ianuarie-decembrie (2p.), 3. 5°C (2p.). Total: 6 puncte C. . Se acord câte 1 punct pentru fiecare element: ă 1. Câmpia Tisei (1p.), Mun ii Matra (1p.);ţ2. climat temperat de tranzi ie (1p.), p trund influen ele oceanice (1p.);ţ ă ţ3. Someş(1p.), Mureş (1p.);4. Lacul Balaton (1p.);5. p duri de foioase (1p.);ă6. Szeget(1p.), Gyor (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă Total: 10puncteD. Se acord punctajul astfel:ă1. Ucraina 30,9°C (1p.), Ungaria 26,3 °C (1p.);2. Ucraina: influen continental (2p.), Ungaria: influen oceanic (2p.). ţă ă ţă ă

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect: ă ă- 180 mm (2p.), - clima continental a Ucrainei (2p.). ă Total: 4 puncte

VARIANTA 11SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă C şi F;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 3 şi15.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 14 este traversat de fluviul numit ...2. Mun ii Pindului se afl pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera …ţ ă ă3. Podişul Meseta se desf şoar pe teritoriul statului a c rui capital esteă ă ă ă marcat , pe hart , cu num rul…….ă ă ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. rmurile cu fiorduri sunt caracteristice statului marcat, pe hart , cuŢă ă litera:a. B b. C c. E d. F

2 puncte2. Oraşul Berna este marcat, pe hart , cu num rul:ă ă

a. 6 b. 7 c. 12 d. 15 2 puncte

3. Minereuri de fier se exploateaz din statul a c rui capital este marcat ,ă ă ă ă pe hart , cu num rul:ă ăa. 6 b. 8 c. 14 d. 15

2 puncte4. Vegeta ia mediteranean se întâlneşte pe teritoriul statului marcat, peţ ă hart , cu litera:ăa. C b. F c. H d. J

2 puncte5. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8 este capitala statului:a. Belgia b. Liechtenstein c. Luxemburg d. Olanda

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima Peninsulei Iutlanda şi clima Peninsulei Balcanice.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

7 puncteF. Explica i influen a climatic a M rii Negre asupra zonei litorale,ţ ţ ă ă

precizând dou efecte ale acestei influen e.ă ţ4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief, cu

litere, oraşe (cu peste 50 000 loc.) cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Scrie i pe foaia de examen:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă F şi H;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 7 şi 10.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Unitate de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă B , se învecineaz la nord, cuă Câmpia ...2. Subunitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă G, face parte din unitatea major de relief numit , Depresiunea ...ă ă3. În unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă B, sunt specifice influen ele climatice ...ţ

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă F este limitat la nord deă râul numit:a. Mureş b. Târnava Mare c. Târnava Mic ă d. Timiş 2 puncte2. Cele mai mari cantit i de precipita ii se înregistreaz în unitatea de reliefăţ ţ ă marcat cu litera:ăa. B b. C c. D d. H 2 puncte3. Vegeta ia de silvostep este specific unit ii marcate, pe hart , cu litera:ţ ă ă ăţ ăa. C b.E c.G d. H 2 puncte4. Pescuitul este ocupa ia principal a locuitorilor din unitatea de reliefţ ă marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. C b. D c. E d. G 2 puncte5. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 1 se numeşte:a. Arad b. Caransebeş c. Reşi a ţ d. Timişoara 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri ale reliefului intre unitatea de relief marcat , peţ ă hart , cuălitera D şi unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă F.Not ă 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE.. Prezenta i dou argumente prin care demonstra i importan a economicţ ă ţ ţ ă a Dun rii pentru ara noastră ţ ă

4 puncteSUBIECTUL III (30 puncte)

Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul III A - B şiă ă ă ă prezint ponderea hidroenergiei în produc ia de energie electric în câtevaă ţ ă

ri europene.ţă

A. Preciza i:ţ1. cea mai mare produc ie de hidroenergie şi ara în care se ob ine; ţ ţ ţ2. o ar a c rei produc ie de hidroenergie este sub 5 %. ţ ă ă ţ

4 puncte

B. Analizând graficul de mai sus, scrie i pe foaia de examen, r spunsulţ ă corect:1. cea mai redus valoare a ponderii hidroenergiei este în statul:ă a. Austria b. Belgia c. Bulgaria d. Lituania2. o pondere, aproximativ egal , a hidroenergiei exist între statele:ă ă a. Belgia şi Bulgaria b. Belgia şi Lituania c. Germania şi Ungaria d. Lituania şi Ungaria3. hidroenergia are pondere redus în Ungaria din cauza:ă a. ape curg toare cu debite reduse; b. lipsei apelor curg toare c.ă ă reliefului de câmpie d. utilizarea intens a resurselor alternativeă

6 puncteC. Pentru Serbia, preciza i:ţ1. trei state vecine;2. dou unit i de relief;ă ăţ3. o resurs natural ;ă ă4. dou caracteristici climatice;ă5. un râu sau un fluviu;6. un oraş

10 puncteD. Compara i cadrul natural al Fran ei cu cel al Ucrainei, precizând treiţ ţ deosebiri.Nota 1: Deosebirile se pot referi la caracteristici ale: reliefului, climei, reţelei hidrografice,vegetaţiei şi solurilor.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă desebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncte

E. Preciza i dou activit i în domeniul serviciilor care ar putea duce laţ ă ăţ creşterea PIB-ului Bulgariei.

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din ofă iciu.Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 11SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

3. C- Lituania; F – Grecia;

4. 3 – Madrid, 15 – Stocholm.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

2 – Dun re; 2 – F(Grecia); 3 – 3 (Madrid).ă

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

2 – c; 2 – a, 3 – d; 4 – b; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Peninsulei Iutlande şi clima Peninsulei Balbanice. Ex de raspuns:

- în Peninsula Iutlanda este specific climatul temperat continental, iar în Peninsul Balcanic cel mediteranean;ă

- în Peninsula Iutlanda temperaturile medii anuale sunt mai sc zute decât în Peninsula Balcanic ;ă ă

- în Peninsula Iutlanda iernile sunt aspre cu precipita ii subţ form de z pad , iar în Peninsula Balcanic iernile suntă ă ă ă blânde şi ploioase.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

Marea Neagr înfluen eaz clima zonei litorale pe o fâşie deă ţ ă cca 25 Km de la rm. Acest influen const în:ţă ă ţă ă

- formarea brizelor marine;

- temperaturi moderate( ierni blânde şi veri lipsite de canicul )ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. F – Muntii Poiana Rusca; H – Subcarpatii Moldovei2. 7 - Siret; 10 – ArgesB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Moldovei; 2 – Transilvaniei; 3 – continentaleC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – a; 2 – c; 3 – b; 4 – a; 5 - dD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:

D – GRUPA NORDICA F – MUNTII POIANA RUSCADeosebire – in unitatea marcata cu D apare relieful glaciar comparativ cu unitatea marcata cu F unde nu apare acest tip de reliefDeosebire –in unitatea marcata pe harta cu D altitudinile sunt mai ricate decat in unitatea marcata cu F astfel altitudinea maxima din D este de 2303m in varful Pietrosu din muntii Rodnei comparativ cu altitudinea maxima din unitatea marcata cu F 1374m in varful PadisDeosebire – In unitatea marcata cu D apare relieful vulcanic in vest comparativ cu unitatea marcata cu F unde nu apare acest tip de reliefE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- navigatie, hidroenergie, turism, irigatii etc.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 12 %(1p.), Austria (1p.);

2. Lituania. Total: 4puncte

B. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. b (2p.); 2. c (2p.); 3. c (2p.)

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Croa ia (1p.), România (1p), Bosnia Her egovina (1p.);ţ ţ2. Alpii Dinarici (1p.), Câmpia Panonic (1p.);ă

3. c rbune (1p.);ă4. clima temerat-continental (1p.); p trund influen ele oceanice (1p.);ă ă ţ5. Dun rea (1p.);ă6. Belgrad (1p.).

Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte D. Deosebiri:- în Frant altitudinea maxim dep şeşte 4808m în Mun ii Alpi, pe când înă ă ă ţ Ucraina altitudinea maxim este sub 2100m, în Mun ii Carpa i (2p.);ă ţ ţ- în Mun ii Alpi în Fran a exist relief glaciar bine dezvoltat, pe când înţ ţ ă Mun ii Carpa i din Ucraina relieful glaciar lipseşte (2p.).ţ ţ- în Frant clima este temperat oceanic , pe când in Ucraina clima esteă ă temperat continental (2p.). ă

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă -Turismul (2p.); Comer ul (2p.).ţ

Total: 4puncte

VARIANTA 12SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă B şi F;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 3 şi 8.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Vulcanul Hekla este situat în statul marcat, pe hart , cu litera ...ă2. Capitala statului marcat, pe hart , cu litera ă G se numeşte…3. Fluviul Nipru str bate statul marcat, pe hart , cu litera …ă ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Aglomera ia urban Rin - Ruhr este situat pe teritoriul statului marcat,ţ ă ă pe hart , cu litera:ăa. B b. E c. G d. H

2 puncte2. Mun ii Stara Planina (Balcani) sunt situa i pe teritoriul statului, marcat, peţ ţ hart , cu litera:ăa. B b. C c. D d. H

2 puncte3. Statul marcat, pe hart , cu litera ă A are capitala în oraşul:a. Atena b. Bucureşti c. Londra d. Stockholm

2 puncte4. Bora este vântul caracteristic în statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. A b. B c. G d. J

2 puncte5. Vegeta ie mediteranean este specific statului marcat, pe hart , cuţ ă ă ă litera:a. A b. D c. F d. I

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima statului marcat, pe hart , ă cu litera C şi clima statului marcat,pe hart , cu litera ă D.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativşi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze care determin distribu ia ţ ă ă ţ spa ial inegal aţ ă ă valorilor densit ii popula iei în ăţ ţ Peninsula Italic .ă

2 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A-C. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief, culitere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi H;

2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 10 şi 12.4 puncte

B. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Râul Buz u izvor şte din unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera …ă ă ă ă2. Relief pozitiv de grinduri şi ostroave se g sesc în unitatea de reliefă marcat , pe hart , cu litera…ă ă3. Oraşul ce reprezint cel mai important centru siderurgic al rii esteă ţă marcat, pe hart , cuănum rul …ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Râurile Suceava, Moldova şi Trotuş sunt afluen i ai râului marcat, peţ hart , cu num rul:ă ăa. 1 b. 2 c. 4 d. 5 2 puncte2. Criv ul bate în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera:ăţ ă ăa. A b. E c. G d. H 2 puncte3. Vegeta ia de step este caracteristic unit ii de relief marcate, pe hart ,ţ ă ă ăţ ă cu litera:a. A b. B c. G d. J 2 puncte4. Altitudini de peste 2500m au vârfurile montane din unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. C b. E c. G d. J 2 puncte5. Cel mai mare oraş din ar , ca num r de locuitori, este str b tut de râulţ ă ă ă ă marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 2 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Podişului Getic şi relieful PodişuluiDobrogei.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Prezenta i dou argumente prin care demonstra i importan a iazurilorţ ă ţ ţ pentru Romania;

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A - B şiă ă

prezint evolu ia debitelor ă ţ medii lunare ale unui râu din Europa

A. Preciza i:ţ1. luna cu cel mai ridicat debit mediu lunar şi valoarea acestuia;2. luna cu cel mai sc zut debit mediu lunar şi valoarea acestuia;ă 4 puncteB. Preciza i:ţ1. valoarea diferen ei de debit dintre lunile iulie şi septembrie; ţ2. luna în care se înregistreaz un debit mediu de 100 m3/s;ă3. un factor care influen eaz varia iile debitului mediu lunar.ţ ă ţ 6 puncteC. Pentru Italia, preciza i:ţ1. dou m ri la care are ieşire;ă ă2. dou unit i montane;ă ăţ3. un râu sau fluviu;4. un tip de clim ;ă5. o resurs de subsol;ă6. o ramur industrial care valorific resursa men ionat mai sus;ă ă ă ţ ă7. dou regiuni turistice.ă 10 puncteD. Analiza i datele statistice de baz din tabelul de mai jos:ţ ăStatul Suprafa a (km²)ţ Popula ia (nr.ţ

loc.)Olanda 41 526 16 491 461Luxemburg

2 586 474 413

Preciza i:ţ1. densitatea medie a popula iei dein cele dou ari;ţ ă ţ2. un factor care determin diferen a de densitate a popula iei din cele două ţ ţ ă state. 6 puncteE. Men iona i dou argumente prin care s sustine i afirma ia c “ Londraţ ţ ă ă ţ ţ ă este o important metropol economic şi cultural a lumii”.ă ă ă ă

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 12SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. B – Danemarca; F – Letonia;

2. 3 – Lubljana; 8 – Tallin.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – J (Islanda); 2 – Sarajevo; 3 – C (Ucraina).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – b; 2- d; 3 – d; 4 – c; 5 – d.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Ucrainei (C) şi clima Marii Britanii (D). Ex de raspuns:

- în Ucraina este specific clima temperat continental , iar înă Marea Britanie temperat oceanic ;ă

- în Ucraina precipita iile medii anuale au valori reduse (500ţ -1000mm/an), iar în Marea Britanie au valori ridicate (2000 mm /an),

- în Ucraina bate Criv ul, iar în Marea Britanie bat vânturile deăţ vest.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- relieful, care prin altitudine influen eaz r spândireaţ ă ă popula iei;ţ

- resursele naturale, valorificate în diferite ramuri economice, a determinat concentrarea popula iei în regiunile dezvoltate.ţ

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – Podisul Somesan; H – Podisul Tarnavelor2. 10 – Sibiu; 12 – Alba - IuliaB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- I; 2 – D; 3 – 9C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – b; 5 - cD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:

D – GRUPA NORDICA F – MUNTII POIANA RUSCADeosebire – Podisul Dobrogei, partea sa nordica si centrala , aprtine orogenezei baikaliene si hercinice, fiind cea mai veche unitate de relief din Romania ce apare la zi, pe cand Podisul Getic s- a format prin acumulare de sedimente

Deosebire – Podisul Getic este mai inalt decat Podisul Dobrogei astfel ca ,in nord, Podisul Getic ajunge pana la 700m ,pe cand Podisul Dobrogei la maxim 467m.Asemanare – partea sudica a Podisului Dobrogei este formata din roci sedimentare ca si Podisul GeticE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- irigatii, pescuit, etc

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 240 m3/s(1p.), luna aprilie(1p.); 2. 50 m3/s(1p.), septembrie (1p.); Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. 50 m3/s (2p.), 2. iulie (2p.), 3. cantitatea de precipita ii2p.).ţ

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă

1. Marea Adriatic (1p.), Marea Liguric (1p.);ă ă2. Mun ii Alpi (1p.), Mun ii Apenini (1p.);ţ ţ3. Pad (1p.);4. Clima mediteranean (1p.);ă5. c rbune (1p.);ă6. Industria energetic (1p.);ă7. litoralul M rii Mediterane (1p.), Mun ii Alpi (1p.).ă ţ Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect.ă ă 1. Olanda: 16 491 461 / 41 526 = 397,13 loc/(km²), (2p.); Luxemburg: 474 413 / 2 586 = 183,45 loc/(km²), (2p.). 2. Num rul popula iei este mai mare în Olanda decât în Luxemburg (2p.).ă ţ

Total: 6 puncte

E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- Londra este capitala unui stat puternic dezvoltat economic (2p.); de ineţ multe obiective culturale (2p.).

Total: 4 puncte

VARIANTA 13SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A - D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşecapital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă A şi I;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 5 şi 13.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Statul marcat, pe hart , cu litera ă G are ieşire, în nord, la Oceanul ...2. Oraşele Amsterdam şi Haga sunt capitalele statului marcat, pe hart , cuă litera ...3. Statul marcat, pe hart , cu litera ă H ocup partea vestic a ă ă Peninsulei...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Mun ii Balcani (Stara Planina) se desf şoar pe teritoriul statului marcat,ţ ă ă pe hart , cu litera:ăa. A b. C c. D d. G

2 puncte2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 9 este capitala statului:a. Albania b. Croa ia ţ c. Macedonia d. Muntenegru

2 puncte3. Fluviul Sena str bate statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. B b. E c. F d. J

2 puncte4. Cea mai mic ă valoare a densit ii popula iei ăţ ţ dintre statele marcate, pe hart , se înregistreaz înă ăstatul marcat cu litera:

a. C b. E c. F d. H 2 puncte

5. Important port maritim european, Marsillia, se afl pe teritoriul statuluiă marcat, pe hart , cuălitera:

a. A b. B c. D d. J 2 puncte

D. Preciza i trei asem n ri între ţ ă ă clima statului marcat, pe hart , cu litera ă F şi clima statului marcat cu litera H.Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tipul de climă, etaj climatic, factori ce influenţeaz ă clima, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei asemănări vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cause ale densit ii reduse ale popula iei din spa iulţ ă ăţ ţ ţ montan.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – E. Pe hart ă sunt marcate unităţi sausubunităţile de relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ

1. numele oraşele marcate, pe hart , cu numerele ă 10 şi 12;2. numele râurilor marcat, pe hart , cu num rul ă ă 1si 6

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Bra ul Dun rii marcat, pe hart , cu num rul ţ ă ă ă 5 se numeşte ...2. Sectorul din Câmpia Român situat la vest de unitatea de relief marcat ,ă ă pe hart , cu litera ă C se numeşte Câmpia ...3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8 este reşedin a jude ului numit...ţ ţ

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. O unitate de relief format prin cutare este cea marcat , pe hart , cuă ă ă litera:a. B b. C c. D d. H 2 puncte2. Râul ce se vars direct în Dun re dintre cele marcate pe hart , este celă ă ă marcat cu num rul:ăa. 1 b. 2 c. 4 d. 6 2 puncte3. Influen e climatice submediteraneene se resimt în unitatea de reliefţ marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. D b. E c. F d. G 2 puncte4. Clasa molisolurilor este prezent în unitatea de relief marcat , pe hartă ă ă cu litera:a. A b. B c. F d. H 2 puncte5. Petrolul reprezint o resurs a subsolului unit ii de relief marcate, peă ă ăţ hart , cu litera:ăa. C b. D c. G d. H 2 puncteD. Preciza i o asem n re şi doua deosebiri între ţ ă ă relieful unit ii marcate,ăţ pe hart , cu litera ă E şi relieful unit ii marcate cu litera ăţ H.Nota 1: Asemănarea şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă unităţi de relief vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Preciza i dou cauze pentru care fondul forestier este valorificat diferit înţ ă unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă C, fa de cel din unitatea deţă relief marcat , pe hart , cu litera ă ă H. 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Analiza i diagrama în coloane care prezint evolu ia temperaturilorţ ă ţ

medii lunare în oraşul Belgrad. Diagrama se refer la subiectul III A - B.ă

A. Scrie i pe foaia de examen: ţ1. valoarea maxim a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care seă înregistreaz ;ă2. valoarea minim a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care seă înregistreaz .ă

4 puncte

B. Preciza i: ţ1. amplitudinea termic medie anual ;ă ă2. treapta major de relief în care este situat oraşul;ă3. diferen a dintre temperaturile medii din lunile august şi februarie.ţ

6 puncte

C. Pentru Franţa, preciza i:ţ1. dou caracteristici ale agriculturii;ă2. trei resurse de subsol;3. dou râuri sau fluvii;ă4. oraşul unde se afl sediul Parlamentului European;ă5. dou porturi maritime.ă

10 puncte

D. Se d urm torul tabel:ă ăŢara Suprafaţa

(km²)Populaţia(nr.loc.)

Islanda 103.819 294.000Bulgaria 110.994 7.518.000Finlanda 338.145 5.231.372

1. Calcula i densitatea medie a popula iei Bulgariei şi Finlandei.ţ ţ2. Prezenta i o cauz a densit ii reduse a popula iei în Islanda.ţ ă ăţ ţ

6 puncte

E. În Europa Central exist areale extinse afectate de procese deă ă degradare accentuat a terenurilor.ă

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 13SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. A – Polonia; I – Finlanda;

2. 5 – Viena; 13 – Budapesta;

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Oceanul Atlantic; 2 – J (Olanda); 3 – Iberice.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – c; 2 – b; 3 – a; 4 – a (Islanda); 5 – b.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare asem nare,ă corect formulate între clima Marii Britanii(F) şi clima Portugaliei (H). Ex de raspuns:

- în ambele state este specific clima temperat oceanic ;ă ă

- în ambele state clima este influen at de circula ia maselor deţ ă ţ aer oceanice;

- atât în Marea Britanie cât şi în Portugalia precipita iile suntţ abundente (peste 1000 – 2000).

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- condi ii climatice nefavorabile (temperaturi sc zute,ţ ă precipita ii abundente);ţ

- fragmentarea terenului îngreuneaz accesibilitatea.ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. 10 – Braila; 12 – Baia - Mare2. 10 – Lotru; 12 – Crisul AlbB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Chilia; 2 – Olteniei; 3 – VasluiC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – d; 2 – c; 3 – d; 4 – b; 5 - aD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:

E – GRUPA SUDICA H – MUNTII APUSENIDeosebire – unitatea de relief marcata pe harta cu litera E este mai inalta decat unitatea marcata pe harta cu litera H, altitudinea maxima din E fiind de 1954m in varful Ciucas comparativ cu altitudinea maxima din H – 1849m in varful Bihor

Deosebire – in unitate de relief marcata cu E predomina flisul comparativ cu unitatea marcata cu H ,unde apare mozaicul petrograficAsemanare – Ambele unitati de relief s- au format prin cutarea scoartei terestre in timpul orogenezei alpineE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- unitatea de relief marcata cu H este impadurita in cea mai mare parte, fiind o regiune muntoasa; apar atat paduri de fag dar si paduri de conifere,valorificate in industria cherestelei, mobilei,etc; in unitatea marcata cu C ,padurile apar doar pe mici suprafete ,sub forma de palcuri; aici vegetatia naturala a fost intens transformata cea mai mare parte devenind terenuri agricole;etc

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 22°C(1p.), luna iulie(1p.) ; 2. 0°C (1p.), ianuarie (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. 22 °C (2p.), 2. Câmpia Moravei (2p.), 3. 20°C (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Fran a este una din cele mai mari exportatoare de produse agricole.ţ Ocupa locul I în produc ia de vinuri (1p.) şi primul produc tor european deţ ă carne (1p.);

2. c rbuni (1p.), minereuri de fier (1p.), bauxit (1p.);ă ă3. Sena (1p.), Loire (1p.);4. Strasbourg (1p.);5. Marseille(1p.), Bordeaux(1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect.ă ă1. Bulgaria: 7.518.000 / 110.994 = 67,7 loc/km² (2p.); Finlanda: 5.231.372 / 338.145 = 15,4 loc/km² (2p.);2. Climatul nefavorabil (2p.).

Total: 6 puncte E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă : - suprapopularea cotinentului; - utilizarea ira ional a terenurilor agricole.ţ ă

Total: 4puncte

VARIANTA 14SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă E şi G;2. numele oraşelor - capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 4 şi 10.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Are ieşire la Marea Neagr ă statul marcat, pe hart , cu litera …ă2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 este situat în Câmpia..3. În nordul statului marcat, pe hart , cu litera ă H se afl Mun ii …ă ţ

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Statul marcat, pe hart , cu litera ă F este situat în Peninsula:a. Balcanic ă b. Iberic ă c. Italic ă d. Scandinavă

2 puncte2. Insula Sardinia apar ine statului marcat, pe hart , cu litera:ţ ăa. A b. C c. H d. I

2 puncte3. Oraşul - capital Viena este marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă

a. 2 b. 4 c. 5 d. 13 2 puncte

4. Climatul temperat-oceanic şi mediteranean este caracteristic statului marcat, pe hart , cu litera:ăa. A b. C c. D d. I

2 puncte5. Vegeta ia de step şi silvostep este specific pe teritoriul statuluiţ ă ă ă marcat, pe hart , cu litera:ăa. A b. B c. D d. I

2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Mun ilor Apenini şiţ relieful Mun ilor Ural.ţNota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci predominante, altitudini, grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă asemănarea şi deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE.Prezenta i dou cauze care au determinat deplas ri ale popula iei cuţ ă ă ţ caracter temporar sau definitiv în Europa.

3 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – E. Pe hart ă sunt marcate unităţi sau subunităţide relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.

A. Preciza i:ţ1. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 1 şi 2;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 11 şi 12.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Râul Mureş traverseaz oraşul marcat, pe hart , cu num rul...ă ă ă2. Bra ul navigabil din unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ţ ă ă F, se numeşte...3. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă D este numit ...ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Cea mai joas unitate de relief dintre cele marcate pe hart , esteă ă unitatea:a. A b. B c. D d. F 2 puncte2. Principala resurs de subsol din unitatea de relief marcat , pe hart , cuă ă ă litera B este:a. gazul metan b. huila c. lignitul d. petrolul 2 puncte3. Oraşul cu cel mai mare num r de locuitori este marcat, pe hart , cuă ă num rul:ăa. 7 b. 8 c. 9 d. 10 2 puncte4. Cele mai mari cantit i de precipita ii cad în unitatea de relief marcat ,ăţ ţ ă pe hart , cu litera:ăa. A b. B c. D d. E 2 puncte5. Industria siderurgic se g seşte în oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă ăa. 7 b. 8 c. 9 d. 12 2 puncteD. Preciza i o asem n re şi doua deosebire între ţ ă ă relieful unit ii marcate,ăţ pe hart , cu litera ă C şi relieful unit ii marcate cu litera ăţ E.Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de rellief.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă unităţi de relief vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Prezenta i dou cauze care s explice frecven a mare a alunec rilor deţ ă ă ţ ă teren în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă G. 2 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul III A şi B şiă ă ă ă

prezint evolu ia debitelor medii lunare ale Siretului.ă ţ

A. Preciza i:ţ1. luna cu cel mai crescut debit şi valoarea maxim a acestuia;ă2. luna cu cel mai sc zut debit şi valoarea minim a acestuia. ă ă 4 puncteB. Preciza i:ţ1. luna în care debitul mediu este de 100m³/s;2. anotimpul cu cele mai crescute debite şi un factor determinant;3. anotimpul cu cele mai sc zute debite şi un factor determinant.ă 6 puncteC. Referitor la Germania, preciza i:ţ1. numele a dou unit i de relief;ă ăţ2. un tip de clim ;ă3. numele a dou fluvii sau râuri;ă4. dou resurse de subsol şi dou ramuri industriale dezvoltate prină ă prelucrarea acestora;5. numele unui oraş port fluvial. 10 puncteD. Compara i cadrul natural al Fran ei cu cel al Ungariei precizând oţ ţ asem nare şi dou deosebiri.ă ă

• Asem n rile şi deosebirile se pot referi la caracteristicile reliefului, climei,ă ă re elei hidrografice, vegeta iei şi solurilor.ţ ţ• Punctajul complet va fi acordat numai dac cele trei deosebiri vor fiă prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncte

E. Preciza i dou activit i de servicii care au dus la creşterea PIB-ului dinţ ă ăţ Fran a.ţ 4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 14SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. E – Lituania; G – Irlanda;

2. 4 – Varşovia; 10 – Reykjavic.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1- D (Ucraina); 2 – Campia Londrei; 3 – Apenini.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – d; 2 – c; 3 – c; 4 – b; 5 – c.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire şi asem nare, corect formulate între relieful Mun ilor Apenini şiă ţ relieful Mun ilor Ural. Ex de raspuns:ţ

- deosebire: Mun ii Apenini s-au format în timpul orogenezeiţ alpine, iar Mun ii Ural în timpul orogenezei hercinice,ţ

- deosebire: altitudinile maxime în Mun ii Apenini dep şescţ ă 2900 m (2914m, vârful Gran Sasso), iar în Mun ii Uralţ altitudinile maxime sunt sub 2000 m (1894 m, Vârful Narodnaia);

- asem nare: ambele unit i montane sunt alc tuite din rociă ăţ ă dure precum şisturile cristaline, granitele etc.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- conflictele militare;

- discrepan ele nivelului de dezvoltare economic a unorţ ă regiuni.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. 1 – Crisul Repede ; 2 – Bega2. 11 – Craiova; 12 – BrasovB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- 7; 2 – Sulina; 3 – Podisul Getic C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – d; 2 – a; 3 – d; 4 – d; 5 - bD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:

C– MUNTII POIANA RUSCA E – GRUPA FAGARAS SI BUCEGIDeosebire – unitatea de relief marcata pe harta cu litera E este mai inalta decat unitatea marcata pe harta cu litera C, altitudinea maxima din E fiind de 2544m in varful Moldoveanu comparativ cu altitudinea maxima din C – 1374m in varful Padis

Deosebire – in unitate de relief marcata cu E apare relieful glaciar comparativ cu unitatea marcata cu C unde nu apare acest tip de reliefAsemanare – Ambele unitati de relief s- au format prin cutarea scoartei terestre in timpul orogenezei alpineE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- prezenta argilei si pantele mai mari favorizeaza producerea alunecarilor de teren; defrisarile masive,etc

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. aprilie-mai(1p.), 350 mc/s(1p.); 2. b (1p.), 75 mc/s (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. februarie (2p.), 2. prim vara, datorit precipita iilor bogate(2p.), 3. iarna,ă ă ţ datorit înghe ului(2p.).ă ţ

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă 1. Alpii Bavariei (1p.), Câmpia Germaniei (1p.);2. climat temperat de tranzi ie (1p.);ţ3. Elba (1p.), Rhin (1p.);4. c rbune-industria energetic (2p.), minereu de fier-industria siderurgică ă ă (2p.);

5. Hamburg (1p.).Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă- Ambele ri prezint relief de câmpie (2p.);ţă ă- În Fran a clima este temperat oceanic , pe când in Ungaria clima esteţ ă temperat de tranzi ie(2p.);ă ţ- În Fran a domin p durea de foioase, pe când în Ungaria dominţ ă ă ă silvostepa(2p.).

Total: 6 puncte

E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- comer ul (2p.), turismul (2p.).ţ

Total: 4puncte

VARIANTA 15SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statului marcat, pe hart , cu litera ă I;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 4, 9 şi 14.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Capitala Danemarcei este oraşul marcat, pe hart , cu num rul ...ă ă2. Vulcani activi sunt pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera ...ă3. Are ieşire la Marea Neagr ă şi Marea Azov statul marcat, pe hart , cu literaă ...

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Este traversat de fluviul Tamisa oraşul capital marcat, pe hart , cuă ă num rul:ăa. 2 b. 12 c. 14 d. 15

2 puncte2. Lacul Balaton s-a format pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera:ăa. C b. F c. H d. I

2 puncte3. Mun ii Pirinei sunt situa i la grani a dintre statele marcate, pe hart , cuţ ţ ţ ă literele:a. A şi C b. B şi D c. B şi E d. F şi H

2 puncte4. P durile de conifere (ă taiga) au o larg extindere pe teritoriul ă statului marcat, pe hart , cu litera:ăa. C b. E c. F d. G

2 puncte5. Capitala Germaniei este oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 3 b. 10 c. 13 d. 14

2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Mun ilorţ Scandinaviei şi relieful Alpilor Dinarici.Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, înclinare, orientarea văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou argumente care s eviden ieze importan a economic aţ ă ă ţ ţ ă axei de naviga ieţfluvial Rin - Main - Dun re la nivelul continentului european.ă ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă E şi G;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 5 şi 6.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Lacul Sfânta Ana este situat în unitatea de relief marcat , pe hart , cuă ă litera ...2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 4 se numeşte ...3. Bazinul carbonifer Motru-Rovinari este situat în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ...ă ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintreafirma iile de mai jos:ţ1. A ap rut în perioada antic oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă ăa. 2 b. 4 c. 5 d. 6 2 puncte2. În unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă A predomin soluri dină clasa:a. argiluvisoluri b. cambisoluri c. molisoluri d. spodosoluri 2 puncte3. Relieful pe structur boltit (de tip „dom”) este caracteristic în unitateaă ă de relief marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. A b. C c. D d. H 2 puncte4. Oraşul Craiova este str b tut de râul marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă ăa. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncte5. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 str bate oraşul:ăa. Arad b. Oradea c. Satu Mare d. Timişoara 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima unit ii de relief marcat , pe hart , cuăţ ă ă litera B şi clima unit ii de relief marcat , pe hart , cu litera ăţ ă ă F.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Prezenta i dou argumente privind complexitatea geologic şiţ ă ă geomorfologic a PodişuluiăDobrogei. 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)

Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A şi B şiă ă prezint evolu ia precipita iilor medii lunare înregistrate la o sta ieă ţ ţ ţ meteorologic din Europa.ă

A. Identifica i:ţ1. dou luni în care precipita iile medii sunt sub 40 mm;ă ţ2. dou luni de toamn în care precipita iile medii dep şesc 60 mm. ă ă ţ ă

4 puncte

B. Preciza i:ţ1. valoarea maxim a precipita iilor medii lunare şi luna în care seă ţ înregistreaz ;ă2. valoarea minim a precipita iilor medii lunare şi luna în care seă ţ înregistreaz ;ă3. valoarea diferen ei de precipita ii medii între lunile iunie şi august.ţ ţ

6 puncte

C. Pentru Italia, preciza i:ţ1. dou unit i montane;ă ăţ2. un tip climatic specific acestui stat;3. dou resurse naturale;ă4. dou ramuri industriale (cu excep ia industriei alimentare);ă ţ5. dou oraşe, cu excep ia capitalei;ă ţ6. o zon turistic .ă ă

10 puncte

D. Se d urm torul tabel care se refer la subiectul III D şi E.ă ă ăaraŢ Temperatura

aerului în ianuarie (T°C)

Temperatura aerului în iulie (T°C)

Precipita iiţ medii (mm/an)

Ucraina -7,1 23,8 520Ungaria -5,1 21,2 700

1. Calcula i amplitudinile termice anuale pentru statele Ucraina şi Ungaria;ţ2. Preciza i tipurile de influen e climatice dominante pentru fiecare dintreţ ţ cele dou ari.ă ţ

6 puncte

E. În Europa Sudic şi Central exist areale extinse afectate de eroziuneaă ă ă solului. O situa ieţsimilar este şi în România. Preciza i doi factori care au condus laă ţ extinderea acestor areale.

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 15SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspunsă corect, astfel:

1. Letonia;

2. 4 – Sofia; 9 – Berna; 14 – Stocholm.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – 1; 2 – D (Italia); A (Ucraina).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – a, 2 – b; 3- c; 4 – d; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire şi asem nare, corect formulate între relieful Mun ilor Scandinavieiă ţ şi relieful Mun ilor Dinarici. Ex de raspuns:ţ

- deosebire: Mun ii Scandinaviei s-au format în timpulţ orogenezei caledonice, iar Alpii Dinarici în timpul orogenezei alpine;

- deosebire: în Mun ii Scandinaviei este prezent relieful glaciar,ţ iar în Alpii Dinarici nu;

- asem nare: în ambele unit i montane altitudinile dep şescă ăţ ă 2000m.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- realizeaz leg tura pe calea apelor între Marea Neagr şiă ă ă Marea Nordului,

- asigur schimburile comerciale şi pe calea apelor a unor riiă ţă f r ieşire la mare, precum Austria sau Ungaria.ă ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. E – Subcarpatii Moldovei ; G – Subcarpatii Getici2. 5 - Focsani; 6 – PloiestiB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- D; 2 – Resita; 3 – HC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – a; 2 – c; 3 – b; 4 – c; 5 - bD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:

B– MUNTII POIANA RUSCA F – CAMPIA MOLDOVEIDeosebire – In unitatea de relief marcata pe harta cu litera B este intalnit climat montan comparativ cu unitatea marcata cu F unde apare climatul de dealuri joase

Deosebire – in unitate de relief marcata cu B apar influente climatice oceanice comparativ cu unitatea de relief marcata cu F unde apar influente de ariditate Deosebire – in unitatea marcata cu B temperaturile sunt mai scazute(2 – 6 grade celsius) decat in unitatea marcata cu F(8 – 10 grade Celsius)E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- cea mai veche unitate de relief ce apare la zi in Romania respectiv P. Casimcea format in timpul orogenezei baikaliene si M. Macin formati in timpul orogenezei hercinice; cele mai vechi roci respectiv sisturile verzi; relief dezvoltat pe sisturi verzi, relief carstic, relief dezvoltat pe granit etc

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. ianuarie (1p.), februarie(1p.); 2. octombrie (1p.), noiembrie (1p.).

Total: 4puncte

B. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. 79 mm (1p.), luna iulie (1p.);2. 30 mm (1p.), februarie (1p); 3. 10 mm (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă 1. Mun ii Alpi(1p.), Câmpia Padului (1p.);ţ2. climat mediteranean (1p.);3. c rbune (1p.), lemn (1p.);ă4. industria energetic (1p.), Industria lemnului (1p.);ă5. Vene ia (1p.), Milano(1p.);ţ7. Mun ii Alpi (1p.).ţPentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Ucraina 30,9°C (1p.), Ungaria: 26,3°C (1p.);2. Ucraina- influen continental (2p.), Ungaria: influen oceanic (2p.).ţă ă ţă ă

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- suprapopularea continentului (2p.), defriş ri masive (2p.).ă

Total: 4puncte

VARIANTA 16SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A - C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe-capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu litera ă A şi F;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 1 şi 7.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Din fostul stat Cehoslovacia au f cut parte statele actuale marcate, peă hart , cu literele ă C şi …2. Oraşul-capital marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă 5 se numeşte …3. Alpii Dinarici se desf şoar şi pe teritoriul statului marcat, pe hart , cuă ă ă litera …

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Este situat în Peninsula Balcanic , o mare parte din teritoriul statuluiă marcat, pe hart , cu litera:ăa. A b. B c. G d. I

2 puncte2. Alpii Dinarici se afl în statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. F b. G c. H d. J

2 puncte3. Are deschidere la Marea Baltic statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. A b. F c. G d. I

2 puncte4. Oraşul - capital Berna este marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ăa. 2 b. 6 c. 12 d. 15

2 puncte5. Vegeta ia de taiga (p dure de conifere) şi tundra sunt specifice statuluiţ ă marcat, pe hart , cu litera:ă

a. E b. F c. I d. J 2 puncte

D. Preciza i trei deosebiri între ţ clima Europei Vestice şi clima Europei Estice.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale climei: precipitaţii medii anuale, temperatura medie anuală, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparative şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou caracteristici ale reliefului Câmpiei Europei de Est.ţ ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – E. Pe hart ă sunt marcate unităţi şi subunităţi de relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ

1. numele subunit ii de relief marcat , pe hart , cu litera ăţ ă ă G si F2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 1 şi 5;

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 3 se numeşte …2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 7 se numeşte …3. Cel mai extins bazin hidrografic, dintre râurile marcate pe hart , îlă prezint cel marcat cuănum rul …ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Influen a climatic resim it în unitatea de relief marcat , pe hart , cuţ ă ţ ă ă ă litera C este cea:a. baltic ă b. oceanic ă c. pontic ă d. submediteraneană 2 puncte2. Se afl localizat în bazinul hidrografic al Someşului oraşul marcat, peă hart , cu num rul:ă ăa. 7 b. 8 c. 10 d. 12 2 puncte3. Tr s tura comun subunit ilor marcate, pe hart , cu literele ă ă ă ăţ ă E şi H este cea referitoare la:a. altitudinile maxime asem n toareă ăb. cantitatea de precipita ii medii anuale cuprins între 1.000 – 1.200ţ ă mm/anc. formarea prin depunere de sedimented. influen a climatic ponticţ ă ă 2 puncte4. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 9 se numeşte:a. Arad b. Caransebeş c. Ordea d. Timişoara 2 puncte5. Tr s tura comun unit ii marcate, pe hart , cu litera ă ă ă ăţ ă A şi subunit iiăţ marcate cu litera B se refer la:ăa. altitudinile similare b. aspectul reliefuluic. influen a climatic est-european ţ ă ă d. modul de formare 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ relieful unit ii marcate, pe hart , cu literaăţ ă C şi relieful unit ii marcate cu litera ăţ D.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Prezenta i patru exemple pentru a demonstra c oraşul marcat, pe hart ,ţ ă ă cu num rul ă 10 are func ii complexe.ţ 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A şi B şiă ă

prezint num rul de locuitori din unele state din Uniunea European .ă ă ă

A. Preciza i: ţ1. dou state cu o popula ie mai mare de 60 milioane de locuitori; ă ţ2. dou state cu o popula ie înte 50-60 milioane de locuitori. ă ţ

4 puncte

B. Referitor la reprezentarea grafic al turat preciza i:ă ă ă ţ1. trei state care au ca form de guvern mânt monarhia;ă ă2. dou state care au ieşire la Marea Mediteran ;ă ă3. o cauz care a determinat creşterea num rului de locuitori în Regatulă ă Unit si Germania.

6 puncte

C. Pentru Republica Moldova, preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. un tip de clim ;ă3. dou râuri sau ă fluvii;4. o zon de vegeta ie;ă ţ5. dou oraşe;ă6. dou culturi agricole.ă

10 puncte

D. 1. Preciza i dou argumente pentru a sus ine afirma ia: “Agriculturaţ ă ţ ţ britanic produce 60% din necesarul de hran al arii, cu doar 1% popula ieă ă ţ ţ activ ”.ă 2. Preciza i un argument pentru a sus ine afrima ia: “ Fran a seţ ţ ţ ţ caracterizeaz printr-o mare varietate a reliefului”.ă

6 puncte

E. Preciza i:ţ1. dou cauze care au determinat valorile sc zute ale densit ii popula ieiă ă ăţ ţ din Norvegia.2. dou cauze care au determinat valorea ridicat a PIB-ului în Suedia.ă ă

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 16SUBIECTUL I (30 puncte) Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. A – Lituania; F – Fran a;ţ

2. 1 – Dublin; 7 – Berlin.

A. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – D (Slovacia); 2 – Viena; 3 – H (Bosnia şi Her egovina).ţ

B. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – b; 2 – c; 3 – a; 4 – b; 5 – c.

C. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Europei Vestice şi clima Europei Estice. Ex de raspuns:

- în Europa Vestice este un climat temperat oceanic, iar în Europa Estic un climat temperat excesiv.ă

- precipita iile medii anuale în Europa Vestic dep şesc 2000ţ ă ă mm/an, iar în Europa Estic au valori reduse de 300-500ă mm/an;

- în Europa Vestic bat vânturile de vest, iar în Europa Estică ă este prezent Criv ul.ăţ

D. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- s-a format pe un fundament precambrian, apar inândţ Platformei Est Europene, acoperit de depozite sedimentare modelate de calota glaciar pleistocen ,ă ă

- apare ca o asociere de câmpii joase, câmpii colinare şi podişuri vechi.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. G – Podisul Somesan ; F – Subcarpatii Getici2. 1 - Bistrita; 5 – Crisul NegruB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Buzau ; 2 – Suceava; 3 – 4C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – b; 2 – b; 3 – c; 4 – a; 5 - cD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate: C– MUNTII APUSENI D – GRUPA NORDICADeosebire – In unitatea de relief marcata pe harta cu litera D altitudinea este mai ridicata decat in unitatea marcata cu C, altitudinea maxima din D fiind de 2303m fata de C – 1849m.

Deosebire – in unitate de relief marcata cu D culmile sunt dispuse paralel fata de unitatea marcata cu C unde sut dispuse radiar Deosebire – in unitatea marcata cu D apare relieful glaciar comparativ cu unitatea marcata cu C unde nu apare acest tip de reliefE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- oras capitala; important centru cultural ; nod de comunicatii: 8 magistrale feroviare, doua aeroporturi, drumuri europene etc;cel mai mare centru economic etc.SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. Fran a (1p.), Germania(1p.); ţ 2. Italia (1p.), Regatul Unit (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Olanda(1p.), Regatul Unit (1p.), Spania (1p.);2. Spania (1p.), Italia (1p); 3. dezvoltarea economic (1p.).ă

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă 1. Podişul Moldovei Centrale(1p.), Câmpia Moldovei de Sud (1p.);2. climat temperat continental (1p.);3. Prut (1p.), Nistru (1p.);4. silvostep (1p.);ă5. Soroca (1p.), Tiraspol(1p.);

7. sfecl de zah r (1p.), vi de vie (1p.).ă ă ţăPentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. În Marea Britanie se practic o agricultur modern , intensiv , careă ă ă ă necesit un num r mic de for de munc (4p.);ă ă ţă ă2. Pe teritoriul Fran ei întâlnim toate unit ile de relief (mun i, podişuri,ţ ăţ ţ delauri, câmpii)-(2p.)

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :1. climatul nefavorabil, relief predominant muntos;2. Suedia este un stat dezvoltat, cu o economie performant .ă

Total: 4 puncte

VARIANTA 17SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C şi E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe - capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă A şi I;2. numele oraşelor - capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 6 şi 12.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Este situat în Peninsula Balcanicǎ statul marcat, pe hartǎ, cu litera …2. Este strǎbǎtut de Dunǎre oraşul - capitalǎ marcat, pe hartǎ, cu numǎrul …3. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 15 este capitala statului numit …

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Fluviul Tamisa strǎbate oraşul-capitalǎ marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:a. 2 b. 3 c. 5 d. 12

2 puncte2. Se învecineazǎ cu Polonia statul marcat, pe hartǎ, cu litera:a. B b. C c. D d. E

2 puncte3. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 11 este capitala statului numit:

a. Austria b. Cehia c. Danemarca d. Italia 2 puncte

4. Are un climat subtropical (mediteranean) statul marcat, pe hartǎ, cu litera:a. A b. B c. F d. J

2 puncte5. Este capitala Belgiei oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:a. 1 b. 2 c. 3 d. 4

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ relieful Mun ilor Penini ţ şi relieful Mun ilorţ Caucaz.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilorNota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparative şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze care s explice diferen ele de densitate aţ ă ă ţ popula iei între stateleţmarcate, pe hartǎ, cu literele B şi J.

2 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate cu litere, unităţi derelief, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă B şi G;

2. numele râului marcat, pe hart , cu num rul ă ă 7 şi al bra ului Dun riiţ ă marcat cu num rul ă 9.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă E se învecineaz la sud cuă Subcarpa ii ...ţ2. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă F se numeşte ...3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 4 se numeşte ...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă D este limitat la sud deă râul numit:a. Mureş b. Someş c.Târnava Mic ă d. Târnava Mare 2 puncte2. Cele mai mici cantit i de precipita ii se înregistreaz în unitatea de reliefăţ ţ ă marcat cu litera:ăa. B b. C c. G d. H 2 puncte3. Vegeta ia de step este specific unit ii marcate, pe hart , cu litera:ţ ă ă ăţ ăa. C b. E c. F d. H 2 puncte4. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 se numeşte:a. Mureş b. Olt c. Târnava Mare d. Târnava Mică 2 puncte5. Peisajul alpin este caracteristic unit ii de relief marcat , pe hart , cuăţ ă ă litera:a. A b. B c. F d. H 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ activităţile economice din unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă C şi activităţile economice din unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă H.Not ă 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: industrie, agricultură, căi de comunicaţii, turism.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Men iona i dou modalit i prin care s se reduc num rul de emigran iţ ţ ă ăţ ă ă ă ţ români în rile UE.ţă 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A şi B şiă ă

reprezint evolu ia debituluiă ţ mediu lunar al fluviului Vâltava la Praga.

A. Preciza i:ţ1. valoarea minim a debitului lunar, precum şi luna în care se produce;ă2. dou luni în care debitul mediu are valori mai mari de 50 m³/s.ă 4 puncteB. Preciza i: ţ1. valoarea debitului mediu în luna martie;2. valoarea maxim a debitului lunar, precum şi luna în care se produce;ă3. dou luni în care debitul mediu este de aproximativ 20 m³/s;ă4. o cauz a diferen ei de debit între lunile extreme.ă ţ 6 puncteC. Pentru Ucraina, preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. dou râuri sau fluvii;ă3. dou resurse de subsol;ă4. dou oraşe importante, cu excep ia capitalei;ă ţ5. tipul predominant de clim ;ă6. o peninsul la Marea Neagr .ă ă 10 puncteD. Tabelul de mai jos cuprinde denumirile unor state europene şi anumite resurse de subsol carese exploateaz din statele respective.ă

Statul Suedia Germania UcrainaResursa de subsol

mienreu de fier

c rbuneă sare

Preciza i trei ramuri industriale care utilizeaz materiile prime mai susţ ă men ionate.ţ 6 puncteE. Preciza i doi factori care determin prezen a pe suprafe e extinse aţ ă ţ ţ vegeta iei de step şi silvostep în Republica Moldova şi Ucraina.ţ ă ă 4 puncteToate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ă

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 17SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspunsă corect, astfel:

1 . A – Finlanda, I – Polonia;

2 6 – Moscova; 12 – Roma.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – E (Grecia); 2 – 1 (Bratislava); 3 – Suediei.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – c; 2 – c; 3 – c; 4 – c; 5 – b.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între relieful Mun ilor Penini şi relieful Mun ilorţ ţ Caucaz. Ex de r spuns:ă

- Mun ii Penini sunt mun i vechi faorma i în orogenezaţ ţ ţ caledonic , iar Mun ii Caucaz sunt forma i în timpulă ţ ţ orogenezei alpine;

- altitudinile în mun ii Penini sunt sub 1000 m, iar în Mun iiţ ţ Caucaz dep şesc 5000 m;ă

- în Mun ii Caucaz este prezent relieful glaciar actual, iarţ înmun ii penini lipseşte.ţ

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- în Olanda este un climat temperat oceanic, favorabil desf şur rii activit ii, iar în Islanda este o clim nefavorabil ;ă ă ăţ ă ă

- în Olanda este un relief de câmpie, iar în Islanda este un relief predominat muntos.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. B – Grupa Sudica; G – Campia de Vest2. 7 - Moldova; 5 – Sfantu GheorgheB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Moldovei; 2 – Podisul Getic; 3 – Targu - JiuC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – a; 2 – b; 3 – a; 4 – c; 5 - dD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:C– PODISUL DOBROGEI D – GRUPA PARANG SI RETEZATDeosebire – In unitatea de relief marcata pe harta cu litera C se practica cultura cerealelor comparativ cu unitatea marcata cu D unde apare predominant cresterea animalelor.

Deosebire – in unitate de relief marcata cu C apar vtransporturi maritime si fluviale comparativ cu unitatea marcata cu D unde nu apar aceste tipuri de transporturiDeosebire – in unitatea marcata cu D apare turismul montan comparativ cu unitatea marcata cu C unde apare turismul litoralE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- cresterea nivelului de trai cu crearea de locuri de munca;cresterea economica , dezvoltarea infrastructurii ,etc.SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 10 m3/s.(1p.), septembrie(1p.); 2. aprilie (1p.); mai (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. 24 m3/s (1p.);2. 53 m3/s (1p.), mai (1p); 3. iulie (1p.), decembrie (1p.);4. cantitatea de precipit ii (1p.).ţ

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Câmpia Niprului (1p.), Podişul Podolic (1p.);2. Nipru (1p.), Nistru (1p.);3. c rbune (1p.), minereu de fier (1p.);ă4. Done k (1p.), Krivoi Rog (1p.);ţ5. clima temperat-continetal (1p.);ă6. Peninsula Crimeea (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă 1. minereu de fier- industria siderurgic (2p.)ă 2. c rbune- industria energetic (2p.)ă ă 3. sare- industria chimic (2p.).ă

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- precipita ii sc zute, temperaturi ridicate vara şi mici iarna (2p.);ţ ă- dep rtarea de întinderea oceanic creşte continentalismul climatică ă favorabil dezvolt rii stepei şi silvostepei (2p.).ă

Total: 4 puncte

VARIANTA 18SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C şi E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe - capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă D şi H;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 11 şi 6.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Climatul caracteristic statului marcat, pe hart , cu litera ă C este ...2. Fluviul care traverseaz oraşul - capital marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă ă 13 se numeşte....3. Oraşul - capital marcat, pe hart , cu num rul 12ă ă ă se numeşte...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Statul cu deschidere la Marea Baltic este marcat, pe hart , cuă ă litera:a. C b. D c. H d. I

2 puncte2. Cu litera J este marcat, pe hart , statul:ăa. Austria b. Elve ia ţ c. Polonia d. Ungaria

2 puncte3. Câmpia Nord-European ocup o parte din teritoriul statului marcat, peă ă hart , cu litera:ă

a. B b. C c. H d. I 2 puncte

4. Oraşul marcat, pe hart , cu numarul ă 9 este capitala statului:a. Belgia b. Elve ia ţ c. Fran a ţ d. Olanda

2 puncte5. Capitala statului Norvegia este marcată, pe hart , cu num rul:ă ăa. 4 b. 7 c. 11 d. 15

2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Mun ilor Alpi şiţ relieful Mun ilor ţ Ural.Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice alereliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemanarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i:ţa. doi factori care influen eaz clima Europei.ţ ăb. o cauz a prezen ei ghe arilor ă ţ ţ actuali în Mun ii Pirinei;ţ

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – E. Pe hart ă sunt marcate unităţi sau subunităţi

de relief cu litere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi G;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 4 şi 5.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 se numeşte …2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 9 este traversat de râul numit …3. Influen e climatice pontice se resimt în unitatea de relief marcat , peţ ă hart , cu litera ...ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Bra ul Dun rii marcat, pe hart , cu num rul ţ ă ă ă 2 se numeşte:a. Borcea b. Chilia c. Sfântu Gheorghe d. Sulina 2 puncte2. Oraşul Sibiu este marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 9 b. 10 c. 11 d. 12 2 puncte3. Depresiunea Braşov este str b tut de râul marcat, pe hart , cuă ă ă ă num rul:ăa. 1 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte4. Relieful glaciar se întâlneşte în unitatea de relief marcat , pe hart , cuă ă litera:a. A b. C c. D d. E 2 puncte5. Este port fluvio – maritim oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 7 b. 8 c. 10 d. 11 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima unit ii de relief marcate cu ăţ F şi clima unit ii de reliefăţmarcate cu H.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influenţă climatică, etaj climatic.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Preciza i dou cauze care determin densitatea redus a popula iei înţ ă ă ă ţ unitatea de reliefmarcat , pe hart , cu litera ă ă E. 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A - B şi E şiă ă

prezint valorile densit ii popula iei în câteva state europene în anul 2005.ă ăţ ţ

A. Preciza i: ţ1. valoarea minim a densit ii popula iei şi numele statului în care seă ăţ ţ înregistreaz aceasta;ă2. valoarea maxim a densit ii popula iei şi numele statului în care seă ăţ ţ înregistreaz aceasta. ă

4 puncte

B. Preciza i:ţ1. o cauz care s explice valoarea foarte mare a densit ii popula iei dină ă ăţ ţ Malta;2. dou cauze care s explice valoarea foarte mic a densit ii popula ieiă ă ă ăţ ţ din Finlanda.

6 puncte

C. Pentru Ungaria, preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. dou râuri sau fluvii;ă3. un lac natural;4. tipul de clim predominant;ă5. trei oraşe;6. forma de guvern mânt.ă

10 puncte

D. 1. Calcula i pe baza tabelului de mai jos, bilan ul natural al popula ieiţ ţ ţ pentru anii 1992 şi 2002; 2. Preciza i o cauz care a determinat valoarea negativ a sporuluiţ ă ă natural în 2002.Anul Rata natalita iiţ

(‰)Rata mortalit iiăţ ((‰)

1977 9,4 5,91992 9,6 6,22002 8,1 8,5

6 puncte

E. Preciza ii dou cauze pentru a explica situarea pe primele trei locuri laţ ă produc ia de ulei de m sline la nivel mondial, a Italiei, Greciei, Spaniei.ţ ă

4 puncteToate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ă

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 18SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. D – Polonia; H – Bulgaria,

2. 11 – Minsk; 6 – Praga.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – temperat oceanic; 2 – Tamisa; 3 – Bratislava.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1–b; 2 – a; 3 – a; 4 – b; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire şi asemanare, corect formulat între relieful Mun ilor Alpi şi reliefulă ţ Mun ilor Ural. Ex de raspuns:ţ

- deosebire: Mun ii Alpi sunt mun i tineri forma i în timpulţ ţ ţ orogenezei alpine, iar Mun ii Ural sunt mun i vechi forma i înţ ţ ţ timpul orogenezei hercinice;

- deosebire: altitudinea maxima în Muntii Alpi este de 4807 m (Vârful Mont Blanc), iar altutudinea maxima în Mun ii Ural esteţ de 1894 m (Vîrful Narodnaia);

- asem nare – în ambele unit i montane este prezent reliefulă ăţ glaciar.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

a. - circula ia maselor de aer şi relieful;ţ

b. – altitudinile de peste 3000 m.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – Subcarpatii Getici; G – Grupa Sudica2. 4 - Mures; 5 – IalomitaB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Prut; 2 – Crisul Repede; 3 – BC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – d; 2 – c; 3 – a; 4 – d; 5 - bD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:

F– SECTORUL OLT - ARGES H – GRUPA NORDICADeosebire – In unitatea de relief marcata pe harta cu litera F se intalneste etaj climatic de campie comparativ cu unitatea marcata cu H unde apare etaj climatic montan si alpin

Deosebire – in unitate de relief marcata cu F precipitatiile sunt mai scazute(500mm/an) comparativ cu unitatea marcata cu H (800 – 1200 mm/an)Deosebire – in unitatea marcata cu temperaturile sunt mai ridicate (10 – 11 grade celsius)decat in unitatea marcata cu H (0 – 6 grade celsius si chiar mai scazute la peste 2000m)E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- relief accidentat cu pante abrupte si altitudini ridicate, climat nefavorabil, soluri putin fertile, etc

SUBIECTUL III (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 10 loc/km².(1p.), Finlanda(1p.); 2. 1280 loc/km² (1p.), Malta (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. suprafa a foarte mic (2p.);ţ ă2. climat rece (2p.), suprafe e mari ocupate cu lacuri (2p).ţ

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Câmpia Tisei (1p.), Mun ii Matra (1p.);ţ2. Dun rea (1p.), Tisa (1p.);ă3. Lacul Balaton (1p.);4. clima temperat-continetal (1p.);ă5. Debrecen(1p.)Miskolc (1p.), Eger (1p.);6. Republic parlamentar (1p.)ă ă . Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1.1992= 3,4‰ (2p.). 2002= -0,4‰ (2p.). (Bn=N-M)2. datorit sc derii natalit ii şi creşterii mortalit ii (2p.).ă ă ăţ ăţ

Total: 6 puncte

E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :1. Cadrul natural permite cultivarea m slinilor. Precipita iile sc zute dină ţ ă timpul verii (2p.), solurile terra rossa permit cultivarea m slinilor şi implicită ob inerea uleiului de m sline (2p.).ţ ă

Total: 4puncte

VARIANTA 19SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C şi E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe - capital ă cu numere.A.1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă D şi G; 2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 1 şi 4.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Lisabona este capitala statului marcat, pe hart , cu litera...ă2. Oraşul - capital marcat, pe hart , cu num rul 11 se numeşte....ă ă ă3. Mun ii Penini se g sesc în statul marcat, pe hart , cu litera...ţ ă ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. rmurile cu fiorduri sunt specifice statului marcat, pe hart , cu litera:Ţă ăa. A b. B c. F d. J

2 puncte2. Fluviul Pad este situat în statul a c rui capital este oraşul marcat, peă ă hart , cu num rul:ă ăa. 5 b. 9 c. 11 d. 14

2 puncte3. Viticultura se practic ă pe suprafe e întinse în statul marcat, pe hart , cuţ ă litera:a. B b. F c. G d. H

2 puncte4. Capitala Sloveniei este oraşul marcat, pe hart , ă cu num rul:ăa. 11 b. 12 c. 14 d. 15

2 puncte5. Forma iuni vegetale de tip ţ maquis sau gariga sunt specifice pe teritoriul statului marcat, pehart , cu litera:ă

a. B b. C c. G d. H 2 puncte

D. Preciza i trei deosebiri între ţ clima Eurpei Nordice şi clima Europei Sudice.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i:ţ1. o cauz a prezen ei lacurilor glaciare în Peninsula Scandinav ;ă ţ ă2. o cauz a fenomenului de îmb trânire a popula iei Europei.ă ă ţ

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ

1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă G şi F;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 7 şi 8.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Importante z c minte de gaz metan exist în unitatea de relief marcat ,ă ă ă ă pe hart , cu litera ...ă2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 4 se numeşte ...3. În unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă A se resimt influen eţ climatice ...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Un centru de prelucrare a minereurilor auro-argentifere este în oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncte2. Oraşul Buz u este str b tut de râul marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ă ă ăa. 7 b. 8 c. 9 d. 12 2 puncte3. Influen e climatice continentale (de ariditate/est-europene) se resimt înţ unitatea marcat , pe art , cu litera:ă ăa. A b. B c. C d. F 2 puncte4. Mun i vulcanici exist în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera:ţ ă ă ăa. C b. D c. E d. H 2 puncte5. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 10 str bate oraşul:ăa. Braşov b. Craiova c. Slatina d. Timişoara 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful unit ii de reliefăţ marcat , pe hart , cu litera ă ă B şi relieful unit ii de relief marcat , pe hart ,ăţ ă ă cu litera D.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul defragmentare, orientarea culmilor si văilor principale, tipuri genetice de relief, ale aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea, vor fiprezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Preciza i dou exemple prin care s demonstra i c Dun rea are oţ ă ă ţ ă ă importan economicţă ăeuropean .ă 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)

Analiza i diagrama în coloane care prezint evolu ia temperaturilorţ ă ţ medii lunare în oraşul Budapesta. Diagrama se refer la subiectul III A-B.ă

A. Scrie i pe foaia de examen:ţ1. valoarea maxim a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care seă înregistreaz ;ă2. valoarea minim a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care seă înregistreaz . ă

4 puncte

B. Preciza i:ţ1. amplitudinea termic medie anual ;ă ă2. treapta major de relief în care este situat oraşul;ă3. diferen a dintre temperatura medie din luna februarie şi temperaturaţ medie din luna august.

6 puncteC. Pentru Spania, preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. dou resurse ale subsolului;ă3. dou tipuri de clim ,ă ă4. dou ramuri industriale care valorific resursele subsolului men ionateă ă ţ mai sus;5. dou porturi maritime;ă

10 puncte

D. Preciza i câte o cauz pentru:ţ ă1. num rul mare de locuitori din Europa Central ;ă ă2. diferen a privind num rul locuitorilor din Europa de Nord şi Europa deţ ă Vest;3. emigrarea popula iei din Europa de Est.ţ

6 puncteE. Preciza i dou caracteristici ale economiei Uniunii Europene.ţ ă

4 puncteToate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 19SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se accord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1. D – Danemarca; G – Estonia;

2. 1 – Madrid; 2 – Berlin.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – A(Portugalia); 2 – Praga; 3 – C( Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – c; 2 – b; 3 –a; 4 –d; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire corect formulat între clima Europei Nordice şi clima Europeiă Sudice. Ex de raspuns:

- în Europa Nordic sunt prezente tipurile de clim subpolar şiă ă ă temperat oceanic , pe când în Europa Sudic climatulă ă mediteranean;

- în Europa Nordic bat vanturile polare şi de vest , iar înă Europa Sudic vânturile nord-africane;ă

- precipita iile medii anuale au valori cuprinse între 500 – 700ţ mm în climatul subpolar şi cad predominant sub form deă z pad , iar în Europa Sudic , precipita iile medii anuale auă ă ă ţ valori cuprinse între 600-900 mm şi cad predominant în stare lichid .ă

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă

corect, astfel:

1. – lacurile glaciare din Peninsula Scandinav sunt rezultatulă prezen ei calotei glaciare cuaternare;ţ

2. Spor natural negativ.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. G – Subcarpatii Getici; F – Campia Moldovei2. 7 - Barlad; 8 – MuresB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- C; 2 – Resita; 3 – oceaniceC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – a; 2 – c; 3 – d; 4 – b; 5 - bD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asermanare, corect formulate:

B– MUNTII POIANA RUSCA D – GRUPA CENTRALADeosebire – In unitatea de relief marcata pe harta cu litera B se altitudini mai scazzute(maxima de 1374 in varful Padis) fata de unitatea marcata cu D( maxima de 2100 in varful Pietrosu)Deosebire – in unitate de relief marcata cu D apare relieful vulcanic comparativ cu unitatea marcata cu B unde nu apare acest tip de reliefAsemanare – ambele unitati s- au format in cea mai mare parte prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpineE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

- navigatia : prin canalul Dunare – Rin – Main legatura dintre marea Neagra si Marea Nordului; hidroenergie – sistemul hidroenergetic de la Portile de Fier in colaborare Romania – Serbia

SUBIECTUL III (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 21°C (1p.), iulie(1p.); 2. -2 °C (1p.), ianuarie (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. 23°C (2p.);2. câmpie (2p.);3. 20°C (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă

1. Cordiliera Betic (1p.), Mun ii Pirinei (1p.);ă ţ2. c rbune (1p.), minereu de fier(1p.);ă3. clim temperat oceanic (1p.), clim mediteranean (1p.);ă ă ă ă4. industria energetic (1p.), industria siderurgic (1p.);ă ă5. Barcelona (1p.) Valencia (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. În Europa Central predomin unit ile de relief joase, favorabile locuiriiă ă ăţ (2p.);2. În Europa de Vest sunt condi ii de mediu mai favorabile locuirii (clima,ţ relief, soluri)(2p.);3. Datorit condi iilor de trai mai reduse (2p.).ă ţ

Total: 6 puncte E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- pia economic liber (2p.);ţă ă ă- libera circla ie a persoanelor şi m rfurilor(2p.).ţ ă

Total: 4puncte

VARIANTA 20SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C şi E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe - capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă G şi J;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 3 şi 14.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Muntii Apenini se g sesc pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu literaă ă …2. Oraşele – capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 9, 10 şi 14 sunt traversate de fluviul ...3. Statul marcat, pe hart , cu litera ă J are ieşire la Marea …

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Fluviul care strabate statul marcat, pe hart , cu litera ă H este:a. Nipru b. Nistru c. Vistula d. Volga

2 puncte2. Masivul Centaral Francez se g seşte pe teritoriul statului marcat, peă hart , cu litera:ăa. B b. C c. E d. F

2 puncte3. Capitala statului Belarus este oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 1 b. 4 c. 6 d. 10

2 puncte4. Climatul temperat - oceanic este caracteristic statului marcat, pe hart ,ă cu litera:a. C b. D c. G d. J 2 puncte5. Cel mai mare produc tor de autovehicule din Europa Central este statulă ă marcat, pe hart , cu litera:ă

a. A b. B c. H d. I 2 puncte

D. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Mun ilor Carpa i şiţ ţ relieful Mun ilor Ural.ţNota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, distributia spatiala aaltitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor si a vailor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i ţ dou cauze care determin densitatea sc zut a popula iei dină ă ă ă ţ PeninsulaScandinav .ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi E;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 3 şi 5.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 se numeşte …2. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8 se numeşte …3. Depozite de loess exist în unitatea de relief marcat , pe hart , cu literaă ă ă …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintreafirma iile de mai jos:ţ1. Influen e climatice submediteraneene se resimt în unitatea de reliefţ marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. B b. C c. E d. F 2 puncte2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 2 se numeşte:a. Br ila ă b. Buz u ă c. Focşani d. Gala iţ 2 puncte3. Magistrala feroviar Bucureşti – Oradea trece şi prin oraşul marcat, peă hart , cu num rul:ă ăa. 1 b. 2 c. 3 d. 5 2 puncte4. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 4 este reşedin a jude ului:ţ ţ

a. Botoşani b. Cluj c. Hunedoara d. Vâlcea 2 puncte5. Relief glaciar s-a format în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. B b. F c. G d. H 2 puncteD. Preciza i dou asem n ri şi o deosebire între ţ ă ă ă relieful unit ii marcate,ăţ pe hart , cu litera ă C şi relieful unit ii marcate, pe hart , cu litera ăţ ă H.Nota 1: Asemănările şi deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă asemănările şi deosebirea vor fi prezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. 1. Preciza i o cauz a lipsei p durilor în zona alpin .ţ ă ă ă2. Preciza i o cauz a lipsei p durilor în B r gan.ţ ă ă ă ă 4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectele III A şi B şiă ă

prezint evolu ia temperaturilor medii lunare la o sta ie meteorologic dină ţ ţ ă Europa.

A. Preciza i:ţ1. dou luni în care temperatura medie are valori cuprinse între 0 şi 5°C; ă2. valoarea temperaturii medii din lunile februarie şi octombrie;

4 puncteB. Preciza i:ţ1. cea mai mic valoare a temperaturii medii lunare, precum şi luna în careă se înregistreaz ;ă2. cea mai mare valoare a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care se înregistreaz ;ă3. amplitudinea medie anual (diferen a dintre valorile extreme aleă ţ temperaturii în cursul anului).

6 puncteC. Pentru Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, preciza i:ţ1. numele unei unit i montane;ăţ2. numele unui râu sau fluviu;

3. dou resurse de subsol;ă4. dou ramuri industriale;ă5. trei oraşe, altele decât capitala;6. o regiune turistic .ă

10 puncte

D. Se d urm torul tabel:ă ăStatul Suprafa a (km²)ţ Popula ia (nr.loc.)ţAustria 83.870 8.192.880

Cipru 9.250 784.301

Suedia 449.964 9.016.596

1. Calcula i densitatea medie a popula iei pentru Cipru şi Suedia.ţ ţ2. Preciza i o cauz a densit ii mai ridicate a popula iei în Austria decât înţ ă ăţ ţ Suedia.

6 puncte E. Prezenta i dou argumente care s demonstreze faptul c Marea Britanieţ ă ă ă şi Irlanda de Nord dispun de un important poten ial turistic.ţ

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 20SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. G – Bosnia şi Her egovina; J – Finlanda;ţ

2. 3 – Amsterdam; 14 – Viena.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – C; 2 – Dun re; 3 – Marea Baltic .ă ă

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – c; 2 – c; 3 – a; 4 – b; 5 – b.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire şi asemanare, corect formulat între relieful Mun ilor Carpa i şiă ţ ţ relieful Mun ilor Ural. Ex de raspuns:ţ

- deosebire: Mun ii Carpa i sunt mun i tineri forma i în timpulţ ţ ţ ţ orogenezei alpine, iar Mun ii Ural sunt mun i vechi forma i înţ ţ ţ timpul orogenezei hercinice;

- deosebire: altitudinea maxim în Mun ii Carpa i este de 2655ă ţ ţ m (Vârful Gerlacovska), iar altitudinea maxima în Mun ii Uralţ este de 1894 m (Vârful Narodnaia);

- asem nare: relieful glaciar este prezent în ambele unit iă ăţ montane.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- clima aspr ;ă

- soluri cu fertilitate sc zut , înghe ate în cea mai mare parte aă ă ţ anului.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – Podisul Tarnavelor; E – Podisul Mehedinti2. 3 - Cluj – Napoca; 5 – HunedoaraB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Targu – Mures; 2 – Timis; 3 – DC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – c; 2 – d; 3 – c; 4 – d; 5 - dD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:

C– GRUPA NORDICA H – GRUPA PARANGDeosebire – In unitatea de relief marcata pe harta cu litera C apare relief vulcanic comparativ cu unitatea marcata cu H unde nu apare acest tip de relief

Asemanare - in ambele unitati de relief apare relieful glaciarAsemanare – ambele unitati s- au format in cea mai mare parte prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpine

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă1. Conditiile climatice , solurile brune alpine acide, etc2. solurile foarte fertile au facut din Baragan cea mai importanta regiune agricola a Romaniei, astfel ca cea mai mare parte a padurilor au fost defrisate in favoarea terenurilor arabile;

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. martie (1p.), noiembrie(1p.); 2. -3°C (1p.), 10°C (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. -4°C (1p.), ianuarie(1p.);2. 21°C (1p.), iulie (1p.);3. 25°C (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Mun ii Penini (1p.);ţ2. Tamisa(1p.);3. huil (1p.), minereu de fier (1p.)ă4. industria energetic (1p.), industria siderurgic (1p.)ă ă5. Liverpool (1p.), Bristol (1p.), Manchester (1p.)6. Capitala- Londra (muzee, monumente, castele, parcuri),(1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Cipru: 784.301/9.250= 84,7 loc/(km²), (2p.); Suedia: 9.016.596/449.964=20,0 loc/(km²),(2p.);2 În Austria clima este mai favorabil locuirii (2p.).ă

Total: 6 puncte E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- num rul mare de obiective culturale (2p.), dar şi num rul mare deă ă obiective turistice naturale (2p.)

Total: 4 puncte

VARIANTA 21SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C şi E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe - capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă G şi C.2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 3 şi 4.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Statul marcat, pe hart , cu litera ă I se numeşte …2. Climatul subpolar este caracteristic pe teritoriul statului marcat, pe hart ,ă cu litera …3. Mun ii Apenini ţ sunt situa i ţ pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu literaă …

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Între rile europene se remarc la produc ia de m sline statul marcat,ţă ă ţ ă pe hart , cu litera:ăa. A b. C c. D d. H

2 puncte2. Statul care are ieşire la Marea Baltic este marcat, pe hart , cu litera :ă ăa. E b. F c. G d. H

2 puncte3. Energia mareelor este valorificat în statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. A b. D c. F d. J

2 puncte4. În Europa, ara care îşi asigur în propor ie de 100% energia electric dinţ ă ţ ă resursehidroenergetice este marcat , pe hart , cu litera:ă ă

a. D b. E c. I d. J 2 puncte

5. Cel mai important râu, ca lungime, suprafa a bazinului hidrografic şiţă debit de pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera ă A este:

a. Pad b. Rin c. Rhon d. Sena 2 puncte

D. Preciza i trei deosebiri între clima statului marcat pe hart cu a şi climaţ ă statului marcat pe hart cu EăNota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipde climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dun rii .ţ ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A - C. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă D şi F;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 7 şi 9.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 3 se numeşte …2. Cel mai important oraş pe care îl traverseaz râul marcat, pe hart , cuă ă num rul ă 8 se numeşte …3. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă B se numeşte …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Sunt traversate de râul Mureş oraşele marcate, pe hart , cu numerele:ăa. 1 şi 4 b. 1 şi 5 c. 2 şi 4 d. 2 şi 5 2 puncte2. Pe hart , cu num rul ă ă 10 este marcat râul numit:a. Bistri a ţ b. Buz u ă c. Ialomi a ţ d. Trotuş 2 puncte3. Domurile gazeifere sunt prezente în unitatea de relief marcat , pe hart ,ă ă cu litera:a. A b. C c. D d. E 2 puncte4. Temperaturi medii anuale mai mari de 10°C sunt specifice unit iiăţ marcate, pe hart , cu litera:ă

a. A b. C c. D d. E 2 puncte5. Aluminiul se produce în oraşul marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 1 b. 3 c. 5 d. 6 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă clima Câmpiei de Vest şi clima CâmpieiRomâne.Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, influen ţă climatică, etaj climatic.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Prezenta i dou cauze care explic diversitatea tipurilor genetice deţ ă ă lacuri din România.

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Analiza i diagrama climatic care se refer la subiectul III A – B şiţ ă ă

prezint evolu ia temperaturiloră ţ medii lunare ale aerului la o sta ieţ meteorologic din Câmpia Panonic .ă ă

A. Scrie i pe foaia de examen:ţ1. valoarea maxim a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care seă înregistreaz ;ă2. valoarea minim a temperaturii medii lunare, precum şi luna în care seă înregistreaz .ă

4 puncte

B. Preciza i:ţ1. modul de calcul al temperaturilor medii anuale; 2. valoarea amplitudinii termice medii anuale;3. luna în care temperatura medie anual este de 0°C.ă

6 puncte

C. Pentru Germania, preciza i:ţ1. dou state vecine, membre ale UE;ă

2. dou unit i de relief;ă ăţ3. dou resurse de subsol;ă4. dou ramuri industriale dezvoltate pe baza resurselor men ionate maiă ţ sus;5. un oraş-port fluvial;6. un oraş-port maritim.

10 puncteD. Analiza i datele statistice de baz din cele dou ri:ţ ă ă ţăStatul Produc ia deţ

grâu (mil.t)Popula iaţ activ înă agricultur (%)ă

Popula iaţ urbană(%)

Fran aţ 30,5 4 76Germania

19,3 3 88

1. procentul popula iei rurale din cele dou ari;ţ ă ţ2. doi factori naturali care au determinat produc ii mai mari de grâu dinţ Fran a.ţ

6 puncte

E. Preciza i:ţ1. o cauz a prezen ei lacurilor glaciare în Peninsula Scandinav ;ă ţ ă2. o cauz a fenomenului de îmb trânire a popula iei Europei.ă ă ţ

4 puncteToate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 21SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. G – Letonia; C – Portugalia;

2. 3 – Dublin; 4 – Budapesta.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Belarus; 2 – E (Norvegia); 3 – A (Italia).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

3 – a; 2 – c; 3 – b; 4 – b; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulat între clima Italiei şi clima Norvegiei. Ex deă raspuns:

- în Italia predomin climatul mediteranean , iar în Norvegiaă climatul temperat oceanic şi subpolar;

- în Italia bat vânturile nord-africane, iar în Norvegia vânturile de vest şi polare;

- temperaturile anotimpului vara sunt în Italia de cca 25 grade C, iar în Norvegia sunt de 15 grade C.

F. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- lipsa mareelor din Marea Neagr ;ă

- cantitatea mare de aluviuni c rate şi depuse de Dunareă înainte v rsare.ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. D – Podisul Tarnavelor; F – Podisul Getic2. 7 - Mures; 9 –JiuB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Bucuresti; 2 – Timisoara; 3 – Podisul MehedintiC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă1 – a; 2 – b; 3 – c; 4 – a; 5 - d D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:Deosebire – In Campia de Vest apar influente climatice oceanice comparativ cu Campia Romana unde apar influente de ariditate si submediteraneene

Deosebire – in Campia de Vest apar Vanturile de Vest pe cand in Campia Romana apare crivatul si austrulAsemanare - in ambele unitati de relief apare etajul climatic de campieE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă- vulcanismul manifestat in vestul Carpatilor Orientali a dus la existenta craterelor vulcanice si astfel la formarea lacului vulcanic Sf. Ana; altitudunile de peste 2000m din Carpatii Meridionali si din Muntii Rodnei a dus la existenta ghetarilor in perioada glaciara si asfel, la aparitia circurilor glaciare in care s –au instalat lacuri glaciare; prezenta calcarului a dus la formarea lacurilor carstice , etc

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 22 °C (1p.), iulie(1p.); 2. -5°C (1p.); februarie (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Temperatura medie anual se calculeaz ca media aritmetic aă ă ă temperaturilor medii lunare (2p.);2. 27°C (2p.);3. ianuarie (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Polonia (1p.), Fran a (1p.);ţ2 .Mun ii P durea Neagr (1p.), Câmpia Germaniei de Nord (1p.);ţ ă ă3. huil (1p.), minereu de fier (1p.);ă4. industria energetic (1p.), industria siderurgic (1p.);ă ă5. Duisburg (1p.); 6. Hamburg (1p.); Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Fran a: 100%-76%= 24% (2p.), Germania 100%-88%=12%(2p.);ţ2. condi ii climatice favorabile culturii grâului (1p.), soluri fertile (1p.).ţ

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :1. lacurile glaciare din Finlanda s-au format datorit prezen ei caloteiă ţ glaciare din perioada pleistocen (2p.);ă2. valori mici ale natalita ii (2p).ţ

Total: 4puncte

VARIANTA 22SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe–capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă H şi I;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 10 şi 13.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ

1. Oraşul-capital , marcat pe hart , cu num rul ă ă ă 12 este traversat de râul ...2. În partea central a statului marcat, pe hart , cu litera ă ă F sunt situa iţ Mun ii ...ţ3. Statul a c rui capital este marcat , pe hart , cu num rul ă ă ă ă ă 14 se numeşte ...

6 puncte C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Cele mai mari altitudini sunt în mun ii din statul marcat, pe hart , cuţ ă litera:a. A b. B c. C d. I

2 puncte2. Fluviul Dun rea ă izvoar şte de pe ă teritoriul statului, marcat, pe hart , cuă litera:a. B b. D c. E d. F

2 puncte3. Dintre urm toarele ă fluvii ce traverseaz statul marcat, pe hart , cu literaă ă A, în Marea Mediteran se vars :ă ă

a. Garonne b. Loara c. Rhone d. Sena 2 puncte

4. Podişul Bavariei este situat pe teritoriul statului marcat, pe hart , cuă litera:a. A b. B c. C d. D

2 puncte5. În Peninsula Balcanic se afl ă ă statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. B b. C c. H d. J

2 puncteD. Preciza i trei asem n ri între ţ ă ă clima statului marcat, pe hart , cu litera ă A şi clima statuluimarcat, pe hart , cu ă litera B.Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factori ce influenţeaz ă clima, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei asemănări vor fi prezentatecomparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i dou cauze care s explice valorile mici ale densit ii popula ieiţ ă ă ăţ ţ din statul marcat, pe hart , cu ă litera E.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi C;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 2 şi 6.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Influen e climatice pontice sunt specifice unit ii de relief marcate, peţ ăţ hart , cu litera...ă2. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 se numeşte...3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 4 se numeşte...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Minereu de fier şi marmur se exploateaz din unitatea de relief marcat ,ă ă ă pe hart , cu litera:ăa. A b. C c. F d. H 2 puncte2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 3 se numeşte:a. Piteşti b. Râmnicu Vâlcea c. Slatina d. Târgu Jiu 2 puncte3. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 7 se numeşte:a. Bega b. Caraş c. Cerna d. Timiş 2 puncte4. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 este traversat de râul:a. Crişul Alb b. Mureş c. Olt d. Someş 2 puncte

5. În unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă F cel mai înalt vârf este:a. Moldoveanu b. Omu c. Peleaga d. Parângu Mare 2 puncteD. Preciza i dou asem n ri şi o deosebire între ţ ă ă ă relieful unit ii marcate,ăţ pe hart , cu litera ă D şi relieful unit ii marcate cu litera ăţ E.Nota 1: Deosebirea şi asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi o asemănare vor fiprezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Prezenta i doi factori care au determinat formarea Deltei Dun riiţ ă .

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A - B şiă ă

prezint evolu ia precipita iilor ă ţ ţ medii lunare la o sta ie meteorologic dinţ ă Câmpia Român .ă

A. Scrie i pe foaia de examen:ţ1. valoarea maxim a precipita iilor medii lunare şi luna în care seă ţ înregistreaz ;ă2. valoarea minim a precipita iilor medii lunare şi luna în care seă ţ înregistreaz . ă

4 puncte

B. Preciza i:ţ1. modul de calcul al cantit ii medii de precipita ii anuale;ăţ ţ2. diferen a dintre valoare maxim şi valoarea minim a precipita iilor mediiţ ă ă ţ lunare;3. lunile în care precipitatiile medii lunare variaz între 60-80 mm. ă

6 puncte

C. Pentru Spania, preciza i:ţ1. dou unit i de relief;ă ăţ2. o resurs natural ;ă ă3. trei oraşe, altele decât capitala;

4. dou regiuni turistice;ă5. dou insule sau arhipelaguri care apar in acestui stat.ă ţ

10 puncteD. Preciza i trei argumente pentru a sus ine urm toarea afrima ie:”ţ ţ ă ţ Prezen a Carpa ilor, a Dun rii si ieşirea la Marea Neagr favorizeaz leg turaţ ţ ă ă ă ă României cu majoritatea t rilor europene”.ă

6 puncteE. Preciza i numele strâmtorii situate în sudul Peninsulei Iberice şiţ importan a economic a acesteia pentru rile din sudul Europei.ţ ă ţă

4puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 22SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. H – Estonia; I – Ucraina;

2. 10 - Bratislava; 13 – Sofia;

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Tamisa; 2 – Apenini; 3 – Grecia.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 – a; 2 – b; 3 – c; 4 – d; 5 – d.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulat între clima Fran ei şi clima Spaniei. Ex de raspuns:ă ţ

- în ambele state este specific clima mediteranean în sud şiă ă temperat oceanic pe litoralul atlantic;ă

- în ambele state bat vanturile de vest şi cele nord africane;

- precipita iile medii anuale au valori medii de peste 1000m/an.ţ

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- condi ii climatice nefavorabile;ţ

- soluri nefertile, înghe ate în cea mai mare parte a anului.ţ

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – Muntii Poiana Rusca; C – Subcarpatii Curburii2. 2 - Suceava; 9 – Targu - MuresB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1- Bucuresti; 2 – Timisoara; 3 – Podisul MehedintiC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1 – a; 2 – b; 3 – d; 4 – b; 5 - cD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:

D – GRUPA CENTRALA E – MUNTII APUSENIDeosebire – In unitatea de relief marcata pe harta cu litera D culmile sunt dispuse paralel comparativ cu unitatea marcata cu E unde culmulr sunt dispuse radiarAsemanare – ambele unitati de relief s- au format in cea mai mare parte prin incretirea scoartei terestre in timpul orogenezei alpineAsemanare - in ambele unitati de relief apare etajul relief vulcanicE. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă- Dunarea prin cantitatea mare de sedimente pe care o aduce; Marea Neagra prin lipsa mareelor, etc.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 90 mm (1p.), iunie(1p.); 2. 25 mm (1p.); februarie (1p.);

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Cantitatea de precipita ii medii anuale se calculeaz ca media aritmeticţ ă ă a precipita iilor medii lunare (2p.)ţ ;2. 90 mm- 25 mm = 65 mm (2p.);3. mai (1p.), iulie (1p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Mun ii Pirinei (1p.), Podişul Castiliei (1p.);ţ2 .minereuri radioactive(1p.);3. Barcelona (1p.), Valencia (1p.), Cartagina (1p.);4. litoralul M rii Mediterane(1p.), zona montan (1p.);ă ă5. I. Ibiza (1p.), I. Menorca (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Prin sistemul de canale Dun re-Main-Rhin, Dun rea leag ara noastr deă ă ă ţ ă Europa Central şi de Vest (2p.);ă2. Marea Neagr faciliteaz leg tura cu întreg Oceanul Planetar (2p);ă ă ă3. Mun ii Carpa i sunt o component de baza a reliefului Europei(2p.).ţ ţ ă

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- strâmtoarea Gibraltar (2p);- asigur leg tura dintre rile Europei de Sud cu întreg Oceanul Planetară ă ţă (2p.).

Total: 4puncte

VARIANTA 23SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă I şi J;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele 2ă ă şi 5.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Portul maritim Rotterdam este situat în statul marcat, pe hart , cu literaă …2. Este situat în Peninsula Scandinav statul marcat, pe hart , cu litera …ă ă3. Oraşul - capital marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă 10 se numeşte ...

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Are un climat temperat oceanic statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. D b. E c. F d. J

2 puncte2. Oraşul - capitala Copenhaga este marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 3 b. 9 c. 10 d. 13

2 puncte3. Statul marcat, pe hart , cu litera ă C are deschidere la Marea:a. Alb ă b. Azov c. Baltic ă d. Neagr ă

2 puncte4. Statul papal independent, Vatican, este o enclav în capitala statuluiă marcat, pe hart , cuălitera:

a. D b. E c. H d. J b. 2 puncte

5. Insulele Baleare apar in statului marcat, pe hart , cu litera:ţ ăa. D b. E c. H d. J

2 puncteD. Preciza i trei asem n ri între ţ ă ă clima statului marcat, pe hart cu ă litera B şi clima statului marcat,pe hart , cu ă litera G.Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei asemănării vor fi prezentatecomparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i doi factori care au favorizat procesul de urbanizare înţ Germania.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, râuri cu numere de la 1 la 6 oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă B şi D;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 1 şi 3.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 7 este reşedin a jude ului numit…ţ ţ2. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 5 se numeşte…3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8 se numeşte …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Solurile din clasa molisoluri sunt dominante în unitatea de relief marcat ,ă pe hart , cu litera:ăa. A b. B c. E d. F 2 puncte2. Influen e climatice de ariditate se manifest în unitatea de relief marcat ,ţ ă ă pe hart , cu litera:ăa. B b. E c. F d. G 2 puncte3. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 10 este situat în zona de:a. câmpie b. deal c. munte d. podiş

2 puncte

4. Vegeta ia de step este caracteristic unit ii de relief marcate, pe hart ,ţ ă ă ăţ ă cu litera:a. A b. C c. E d. F 2 puncte5. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 este situat pe râul numit:a. Mureş b. Olt c. Someş d. Târnava

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ relieful unit ii marcate, pe hart , cu literaăţ ă F şi relieful unit iiăţmarcate, pe hart , cu litera ă G.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou premise naturale ale practic rii culturii cerealelor înţ ă ă Câmpia Român .ă

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectul III A şi B şiă ă

prezint valoarea PIB/loc. ă În câteva state din Uniunea European .ă

A. Preciza i: ţ1. cea mai mare valoare a PIB/loc. şi ara în care se înregistreaz ;ţ ă2. dou state al c ror PIB/loc. are valori cuprinse între 30 - 40 mii euro. ă ă

4 puncteB. Referitor la reprezentarea grafic al turat preciza i:ă ă ă ţ1. dou state care au ieşire la mare;ă2. dou state a c ror form de guvern mânt este monarhia;ă ă ă ă3. o cauz care determin PIB-ul redus din Bulgaria.ă ă

6 puncteC. Pentru Italia, preciza i:ţ1. dou ri vecine, membre ale UE;ă ţă2. numele unit ii montane cu altitudinea maxim ;ăţ ă

3. trei vulcani;4. dou râuri sau fluvii;ă5. dou culturi agricole cu specific mediteranean.ă 10 puncteD. Se d urm torul tabel: ă ă

araŢ Anul Populatia (nr.loc)

Nr. n scu iloră ţ vii

Nr. deceselor

Cehia 2006 10 235 455 90 910 109 001Norvegia 2006 4 610 820 59 234 44 002

1. Calcula i bilan ul natural, în valori absolute, pentru Cehia şi Norvegia;ţ ţ2. Prezenta i o cauz care determin diferen e ale valorilor bilan ului naturalţ ă ă ţ ţ în cele dou state.ă

6 puncteE. Preciza i dou caracteristici ale re elei europene de transport.ţ ă ţ

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 23SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1 . I - Olanda; J – Albania;

3. 2 – Viena; 5 – Villnius.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – I (Olanda); 2 – B (Norvegia); 3 – Helsinki.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

4 – b; 2 – d; 3 – c; 4 – a; 5 – c.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare asem nare, corectă formulate între clima Islandei (G) şi clima Norvegiei(B). Ex de raspuns:

- în ambele state este prezent climatul subpolar;

- în ambele state clima este influen at de circula ia maselor deţ ă ţ aer polare si de vest.

- în ambele state verile sunt scurte r coroase şi iernile lungi şiă geroase.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- modernizarea agriculturii a deteminat eliberarea for ei deţ munc din mediul rural, îndreptându-se spre cel urban;ă

- dezvoltarea spectaculoas a industriei.ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. B – CAMPIA DE VEST; D – SUBCARPATII MOLDOVEI2. 1 – SOMES; 3 – SIRETB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1. MARAMURES; 2. MURES; 3. BOTOSANIC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. b; 2. d; 3. a; 4. b; 5. aD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate: In Grupa Nordica altitudinile sunt mai mari(2303m)decat in Podisul Barladului(561m). In Grupa Nordica apar roci cristaline iar in Podisul Barladului roci sedimentare. In Grupa Nordica exista relief vulcanic iar in Podisul Barladului nu.E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă- Existenta molisolurilor care sunt soluri fertile. -caracteristicile favorabile ale reliefului de campie.

SUBIECTUL III (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1. 69 mii euro (1p.), Luxemburg(1p.); 2. Austria (1p.); Danemarca (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Suedia (1p.), Bulgaria (1p);2. Suedia (1p.), Danemarca (1p);3. dezvoltarea economic (2p.).ă Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Fran a(1p.), Austria(1p.);ţ2 .Mun ii Alpi (1p.);ţ3. Etna (1p.), Vezuviu (1p.), Stromboli (1p);4. Pad(1p.), Tibru(1p.);5. m sline (1p.), portocale (1p.).ă Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare ră ăspuns corect:1. Cehia: bilan ul natural este de – 18 091(2p.); Norvegia: bilan ul naturalţ ţ este 15 232 (2p). 2. Norvegia încurajeaz prin politici demografice cresterea natalit ii, fiind şiă ăţ o ar dezvoltat (1p.), pe când Cehia prezint mai multe problemeţ ă ă ă demografice determinate de instabilitatea social şi Economic (1p.).ă ă

Total: 6 puncte E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă : - este diversificat (2p.);ă - are densitate mare în rile dezvoltate(2p.).ţă

Total: 4puncte

VARIANTA 24SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă A şi G;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 12 şi 13.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Lacurile glaciare Como şi Garda sunt situate în statul marcat, pe hart , cuă litera …2. Fluviul care str bate oraşul - capital marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă ă 4 se vars în Marea ...ă

3. Statul marcat, pe hart , cu litera C ă se numeşte …6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Regiunea turistic Coasta de Azur este situat pe teritoriul statuluiă ă marcat, pe hart , cu litera:ăa. A b. C c. F d. H

2 puncte2. Câmpia Padului este situat pe teritoriul statului marcat, pe hart , cuă ă litera:a. A b. D c. E d. J

2 puncte3. Oraşul-capital Viena este marcat, pe hart , cu num rul:ă ă ăa. 5 b. 7 c. 8 d. 14

2 puncte4. Statul al c rei capital este oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă ă 15 are deschidere la Marea:a. Alb ă b. Baltic ă c. Egee d. Neagră

2 puncte5. rmuri cu fiorduri sunt specifice zonelor litorale ale statului marcat, peŢă hart , cu litera:ăa. A b. C c. D d. G

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima statului marcat, pe hart , cu litera ă I şi clima statului marcat,pe hart , cu litera ă F.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, tip de climă, amplitudine termica.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparati şi nu separat.

6 puncteE. Men iona i dou argumente care sus in afirma ia: „Europaţ ţ ă ţ ţ Mediteranean , reprezint oă ăimportant regiune turistic a Europei”.ă ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectele II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele subunit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi F;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 8 şi 9.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 7 se numeşte ...2. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 se numeşte ...3. Oraşul Iaşi este situat în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ...ă ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 se numeşte:a. Alba Iulia b. Deva c. Hunedoara d. Sibiu

2 puncte2. Structuri boltite sub form de domuri exist în unitatea de relief marcat ,ă ă ă pe hart , cu litera:ăa. A b. B c. C d. H 2 puncte3. Cea mai redus cantitate de precipita ii medii anuale cade în unitatea deă ţ relief marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. D b. E c. F d. G 2 puncte4. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 5 se numeşte:

a. Argeş b. Dâmbovi a ţ c. Ialomi a ţ d. Prahova 2 puncte5. Vegeta ia de step este predominant în unitatea de relief, marcat , peţ ă ă ă hart cu litera:ăa. B b. C c. E d. G 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful unit ii marcate,ăţ pe hart , cu litera ă D şi relieful unit ii marcate, pe hart , cu litera ăţ ă H.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă deosebiri şi asemănarea vor fiprezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou argumente privind rolul Carpatilor in clima Romaniei. ţ ă

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul III A ă ă ă ă şi E şi reprezintă evolu ia precipita iilor medii lunare, înregistrate la sta ia meteorologicţ ţ ţ ă Atena.

A. Preciza i:ţ1. luna cu cantitatea maxim de precipita ii, precum şi valoarea acesteia; ă ţ2. luna cu cantitatea minim de precipita ii, precum şi valoarea acesteia.ă ţ

4 puncteReprezentarea grafic al turat se refer la subiectul III B ă ă ă ă şi E şi reprezintă evolu ia cantit ii medii lunare de precipita ii la Bordeaux (Fran a).ţ ăţ ţ ţ

B. Scrie i pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Regimul anual al precipita iilor care se înregistreaz la Bordeaux, seţ ă încadreaz în tipulăde regim pluviometric: a. ecuatorial b. musonic c. temperat-continental d. temperat-oceanic;2. Cantitatea maxim de precipita ii se înregistreaz în anotimpul de:ă ţ ă a. iarna b. prim vara c. toamn d. vară ă ă3. Factorul climatic care determin cantit i medii anuale mari deă ăţ precipita ii la Bordeaux este:ţ a. altitudinea redus a reliefului b. circula ia vestic a maselor de aer c.ă ţ ă regimul radia iei solare d. regimul temperaturii aeruluiţ

6 puncteC. Pentru Bulgaria, preciza i:ţ1. dou state vecine, membre ale UE;ă2. marea la care are iesire acest stat;3. fluviul care delimiteaz acest stat în partea de nord;ă4. o unitate montan ;ă5. oraşul-capital şi un oraş-port fluvial;ă6. anul în care a fost acceptat în UE;ă7. dou resurse naturale.ă

10 puncteD. 1. Preciza i dou state ale Uniunii Europene în care dezvoltarea industrieiţ ă metalurgice a fost influen at de existen a materiilor prime.ţ ă ţ 2. Men iona i dou materii prime pe baza c reia s-a dezvoltat industriaţ ţ ă ă metalurgic în statele precizate mai sus.ă 3. Men iona i dou materii prime pe baza c reia s-a dezvoltat industriaţ ţ ă ă energetic .ă

6 puncteE. Preciza i dou cauze care determin valori sc zute ale densit iiţ ă ă ă ăţ popula iei în rile din Peninsula Scandinav .ţ ţă ă

4 puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 24SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect,ă astfel:

1. A – Cehia; G – Bosnia şi Her egovina;ţ

2. 12 – Madrid; 13 – Moscova.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – J (Italia); 2 – Mânecii; 3 – Portugalia.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect,ă ă astfel:

1 –d; 2 – d; 3 – c; 4 – b; 5 – c.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Irlandei (I) şi clima Belarusului (F). Ex de raspuns:

- în Irlanda este specific clima temperat oceanic , iar în Belarusă cea temperat continental ;ă

- în Irlanda clima este influen at de circula ia maselor de aerţ ă ţ umede, oceanice, iar în Belarus clima este influen at deţ ă circula ia maselor de aer Est Europene;ţ

- în Irlanda precipita iile medii anuale au valori medii de pesteţ 2000 mm/an, iar în Belarus precipita iile medii anuale auţ valori de 500-800mm/an;

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect,ă astfel:

- prezen a a numeroase vestigii istorice;ţ

- infrastructura turistic foarte bine dezvoltat .ă ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – CAMPIA TRANSILVANIEI; F – SUBCARPATII MOLDOVEI2. 8 – CLUJ-NAPOCA; 9 – CRAIOVAB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 7. PLOIESTI; 6. MURES; 3. GC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. a; 2. a ; 3. b; 4. a; 5. bD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate: In ambele unitati de relief fragmentarea este accentuata(multe depresiuni) – asemanare. In Grupa Nordica apare relieful glaciar,iar in Muntii Apuseni nu. Inaltimile sunt mai mari in Grupa Nordica(2303m) decat in Muntii Apuseni(1849m).E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă- prin altitudine duc la o etajare a principalelor elemente climatice- constituie o bariera in calea maselor de aer.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1.decembrie (1p.), 70 mm(1p.); 2. iulie (1p.); 5mm (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. d (2p.);2. a (2p.);3. b (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Grecia(1p.), România (1p.);2 .Marea Neagr (1p.);ă3. Dun rea (1p.);ă4. Mun ii Rodopi(1p.);ţ5. Sofia (1p.), Ruse (1p.);6. 2007(1p.);7. petrol (1p.), c rbune (1p.).ă Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Germania de ine huil - cocs metalurgic(1p.), Spania-de ine bauxit -ţ ă ţ ăaluminiu (1p);2. Spania-bauxit (1p.), Germania- huil (1p.);ă ă3. petrol (1p), c rbune (1p).ă

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- climat rece, nefavorabil locuirii (2p.);- relieful accidentat (2p.)

Total: 4puncte

VARIANTA 25SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A - D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe - capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă E şi G;2. numele oraşelor-capital marcate pe hart cu numerele ă ă 2 şi 5

. 4 puncteB. Scrie i pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 13 este capitala statului numit …2. Oraşul-capital marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă 15 este traversat de râul numit …3. Câmpia Loarei este situat în statul marcat, pe hart , cu litera:ă ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. ara a c rei capital este marcat , pe hart , cu num rul Ţ ă ă ă ă ă 10 are ieşire la Marea:a. Baltic ă b. Caspic ă c. Mediteran ă d. Neagră

2 puncte2. Fluviul Volga traverseaz statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. E b. F c. H d. J

2 puncte3. Vegeta ia de step este bine reprezentat în statul marcat, pe hart , cuţ ă ă ă litera:a. A b. B c. D d. F

2 puncte4. O câmpie fluvio-glaciar , ă cu morene glaciare, se afl pe teritoriul statuluiă marcat, pe hart , cu litera:ă

a. C b. D c. F d. H 2 puncte

5. Viticultura ocup suprafe e ă ţ extinse în statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. A b. B c. E d. I

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima statului marcat, pe hart cu litera ă D şi clima statului marcat cu litera J.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă, etaj climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele dou ă unităţi de relief vor fi tratatecomparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze ale existen ei circurilor şi lacurilor glaciare în Alpiiţ ă ţ Scandinaviei.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe (cu peste 50 000 loc.) cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Scrie i pe foaia de examen:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi G;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 1 şi 4.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Unitate de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă E se numeşte ...2. Subunitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă H face parte din unitatea major de reliefănumit , Podişul ...ă3. În unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă G predomin etajulă climatic de ...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă F este limitat la sud deă râul numit:a. Mureş b. Someş c.Târnava Mic ă d. Târnava Mare 2 puncte2. Cele mai mici cantit i de precipita ii se înregistreaz în unitatea de reliefăţ ţ ă marcat cu litera:ăa. B b. C c. G d. H 2 puncte3. Zona alpin se desf şoar în unitatea de relief marcat , pe hart , cuă ă ă ă ă litera:

a. C b. D c. G d. H 2 puncte4. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 se numeşte:a. Argeş b. Dâmbovi a ţ c. Olt d. Prahova 2 puncte5. Tipul de mediu şi peisaj subcarpatic se întâlneşte în unitatea de relief marcat cu litera:ăa. A b. B c. E d. H 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ activităţile economice din unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă A şi activităţile economice din unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă C.Not ă 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente: industrie, agricultură, căi de comunicaţie, turism.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i dou cauze care determin diversitatea tipurilor genetice deţ ă ă relief în Carpa ii Orientali.ţ

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic de mai jos se refer la subiectele III A şi B şiă ă

reprezint evolu iaă ţtemperaturilor medii lunare la o sta ie meteorologic din Europa.ţ ă

A. Preciza i:ţ1. valoarea maxim a temperaturii medii lunare şi luna în care s-aă înregistrat; 2. valoarea minim a temperaturii medii lunare şi luna în care s-aă înregistrat.

4 puncteB. Preciza i:ţ1. lunile în care temperatura aerului are valori cuprinse între 5 – 11º C;2. anotimpul în care temperatura aerului coboar sub 0ºC şi anotimpul înă care temperatura aerului dep şeşte 13ºC;ă3. modul de calcul al amplitudinii termice medii anuale.

6 puncte

C. Pentru Grecia, preciza i:ţ1. tipul de clim specific;ă

2. cea mai mare aglomera ie urban ;ţ ă3. dou oraşe-port;ă4. trei tipuri de culturi agricole ce ocup suprafe e însemnate;ă ţ5. trei insule sau arhipelaguri care apar in acestui stat.ţ

10 puncteD. 1.Calcula i pe baza datelor din tabel, densitatea popula iei din stateleţ ţ respective.

Statul Popula ia (nr.ţ loc.)

Suprafa aţ (km²)

Olanda 16 491 461 41 526Germania

82 422 299 357 021

Portugalia

10 100 000 92 391

2. Preciza i statul cu cea mai mare densitate a popula iei.ţ ţ3. Men iona i o cauz a volorilor mari ale densit ii popula iei, în statulţ ţ ă ăţ ţ respectiv.

6 puncteE. Preciza i dou avantaje ale reducerii folosirii combustibililor fosili înţ ă îndustria energetic european .ă ă

4puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 25SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspunsă corect, astfel:

1 . E – Cehia; G – Albania;

2.2- Dublin; 5 – Varşovia.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Helsinki; 2 – Tamisa; 3 – A (Fran a).ţ

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – d; 2 – d; 3 – d; 4 – a; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Italiai (D) şi clima Rusiei (J)). Ex de raspuns:

- în Italia este specific clima mediteranean , iar în Rusia ceaă temperat continental ;ă

- în Italia iernile sunt blânde şi ploioase, iar în Rusia sunt geroase şi precipita iile cad în stare solid ;ţ ă

- în Italia predomin masele de aer fierbin i dinspre Africa, iar înă ţ Rusia cele polare şi continentale.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- localizarea acestui lan muntos la latitudini mari;ţ

- în perioada cuaternar acesti mun i au fost acoperi i de calotaă ţ ţ glaciar care a modelat numeroase circuri, în care după ă retragerea ghe arilor s-a acumulat ap şi s-au format lacuriţ ă glaciare.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – MUNTII APUSENI; G –CAMPIA OLTENIEI 2. 1 – BOTOSANI; 4 – RESITAB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1.SUBCARPATII GETICI; 2.MOLDOVEI; 3. CAMPIEC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. a; 2. b; 3. b; 4. b; 5. cD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:

In Muntii Apuseni activitatea agricola de baza este cresterea animalelor,iar in Podisul Dobrogei cultura plantelor.In Podisul Dobrogei se practica turismul litoral iar in Apuseni turismul montan.In Podisul Dobrogei sunt prezente transporturile fluvio-maritime. E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă-varietatea tipurilor de roci(cristaline,vulcanice,etc)care alcatuiesc unitatea.-prezenta ghetarilor in Muntii Rodnei.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă 1.18 °C (1p.), iulie(1p.); 2. - 5°C (1p.); ianuarie (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. aprilie (1p.), octombrie(1p.) ;2. iarna (1p.), vara (1p);3. diferen a dintre valorile extreme ale temperaturii în cursul anuluiţ (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. clim mediteranean (1p.);ă ă2. Atica, cu aglomera ia urban Atena- Pireu(1p.);ţ ă3. Salonic (1p.), Larissa (1p.);4. portocale (1p.), m slini (1p.), tutun(1p.);ă5. I-le. Ionice (1p.), I-la Creta (1p.), I-le Ciclade (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Olanda: 16 491 461 / 41 526= 397,1 loc/kmp (1p.), Germania: 82 422 299 / 357 021= 230,8 loc/kmp (1p.), Portugalia: 10 100 000 / 92 391= 109,3 loc/kmp (1p.);2. Olanda (1p.);3. relieful de câmpie, suprafa a mic a rii (2p.).ţ ă ţă

Total: 6 puncte E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- protejarea mediului înconjur tor (2p.);ă- ob inerea curentului electric la pre uri mai mici (2p.).ţ ţ

Total: 4puncte

VARIANTA 26SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe–capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă A şi C;2. numele oraşelor – capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 1 şi 3.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Statul marcat, pe hart , ă cu litera F are ieşire la Oceanul ...

2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 7 este capitala statului numit ...3. Clima subpolar este caracteristic p r ii nordice a statului marcat, peă ă ă ţ hart , cu litera:ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1 Oraşul Minsk este capitala statului marcat, pe hart , cu litera:ă

a. C b. D c. F d. I 2 puncte

2. Zona p durilor de amestec (conifere, foioase) sunt specifice stateloră marcate, pe hart , cuăliterele:

a. A şi C b. B şi D c. C şi E d. E şi H 2 puncte

3. O arter fluvial navigabil care traverseaz Europa şi leag Mareaă ă ă ă ă Neagr de Marea Nordului este format din:ă ă

a. Dun re şi Rhin ă b. Dun re şi Rhon ă c. Nipru şi Vistula d. Rhin şi Rhon2 puncte

4. Statul marcat, pe hart , cu litera ă I este situat în Peninsula:a. Balcanic ă b. Iberic ă c. Italic ă d. Scandinav ă

2 puncte5. Insulele Sardinia şi Sicilia apar in statului marcat, pe hart , cu litera:ţ ăa. C b. E c. F d. H

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima Europei Sudice (Mediteraneene) şi clima Europei de Vest (Atlantice).Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparative şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i:ţ1. o cauz care s explice diferen ele mici de temperatur dintre var şiă ă ţ ă ă iarn din cadrul climatului temperat-oceanic.ă2.o caracteristic a re elei hidrografice din Peninsula Scandinav .ă ţ ă

6 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul lI A – C. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12 .

A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi C;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 2 şi 5;

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Au orientare predominant NV-SE culmile mun ilor din unitatea de reliefţ marcat , pe hart , cu litera …ă ă2. În unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă D se manifest influen aă ţ climatic …ă3. Oraşul-port fluvial marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 se numeşte .…

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Relief carstic diversificat este specific în unitatea de relief marcat , peă hart , cu litera:ăa. B b. D c. F d. H 2 puncte2. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 este str b tut de:ă ăa. Buz u ă b. Ialomi a ţ c. Jiu d. Olt 2 puncte3. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 4 str bate Depresiunea:ăa. Giurgeu b. Loviştei c. Maramureş d. Petroşani

2 puncte4. Str bate o câmpie de subsiden râul marcat, pe hart , cu num rul:ă ţă ă ă

a. 2 b. 3 c. 4 d. 5 2 puncte5. Vegeta ia alpin este bine reprezentat în unitatea de relief marcat , peţ ă ă ă hart , cu litera:ăa. C b. E c. F d. H 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful Podişului Getic şi relieful DepresiuniiColinare a Transilvaniei.Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, distribuţia spaţial ă aaltitudinilor, gradul de fragmentare, înclinare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i dou argumente care s sus in afirma ia c „Podişul Dobrogeiţ ă ă ţ ă ţ ă este cea mai veche şi mai complex unitate de relief din ar .”ă ţ ă

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)

Diagrama al turat se refer la subiectul III A ă ă ă şi B şi prezint evolu iaă ţ valorilor medii ale debitelor lunare ale unui râu din Europa.

A. Preciza i:ţ1. valoarea maxim a debitului mediu şi luna în care se înregistrează ă aceast valoare; ă2. valoarea minim a debitului mediu şi luna în care se înregistrează ă aceast valoare. ă

4 puncteB. Preciza i:ţ1. anotimpul în care se înregistreaz debite medii lunare maxime;ă2. anotimpul în care se înregistreaz debite medii lunare minime;ă3. diferen a dintre debitul maxim şi debitul minim.ţ

6 puncteC. Caracteriza i Austria precizând:ţ1. dou unita i de relief;ă ţ2. un tip de clim ;ă

3. dou râuri;ă4. o zon de vegeta ie;ă ţ5. dou oraşe;ă6. dou culturi agricole.ă

10 puncte

D. Analiza i datele statistice de baz din tabelul de mai jos, care prezintţ ă ă structura produc iei de energie electric în trei state ale Uniunii Europene.ţ ă

Statul Energia nucleară%

Hidroenergia%

C rbuneă%

Gaze naturale%

Petrol% Alte resurse%

Belgia 29 1 3 27 40 -Lituania 75 3 - 8 14 -Ungaria 15 1 17 38 28 1

1.Calcula i ponderea, în procente, a combustibililor fosili (c rbune, gazeţ ă naturale, petrol) în structura de energie electric din Belgia şi din Ungaria;ă2. Preciza i un factor natural care determin ponderea energiei nucleare înţ ă structura energetic a Lituaniei.ă

6 puncte

E. Preciza i dou efecte negative asupra mediului produse de dezvoltareaţ ă accentuat a transporturilor terestre în statele Uniunii Europene.ă

4 puncteToate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 26SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspunsă corect, astfel:

1 . A – Slovacia; C – Portugalia;

2.1 – Londra, 3 – Varşovia.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Oceanul Atlantic; 2 – Rusia; 3 – I ( Finlanda).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – b; 2 – b; 3 – a; 4 – d; 5 – d.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Europei Sudice şi clima Europei de Vest. Ex de raspuns:

- în Europa Sudic este o clim mediteramean , iar în Europaă ă ă de Vest clim temperat oceanic ;ă ă

- în Europa Sudic bat vânturile nord africane, iar în Europa deă Vest bat vânturile de vest;

- în Europa Sudic verile sunt secetoase şi c lduroase, iar înă ă Europa de Vest verile sunt r coroase şi umede.ă

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

1. Prezen a Oceanului Atlantic în imediata apropiere, ce areţ rol de moderator termic.

2. Râuri scurte, cu debite bogate.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – GRUPA NORDICA; C –MUNTII POIANA RUSCA 2. 2 – SIRET; 5 – BISTRITAB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1.A; 2.OCEANICA; 3.DROBETA-TURNU SEVERINC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. b; 2. c; 3. b; 4. a; 5. bD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:- in ambele unitati de relief sedimentarea materialelor a avut loc in regim lacustru. -in Depresiunea Colinara a Transilvaniei altitudinile sunt mai mari decat in Piemontul Getic. - se remarca aparitia in Depresiunea Colinara a Transilvaniei a rocilor cu structura boltita denumite domuri gazeifere.E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă-formarea unitatii in orogenezele caledoniana si hercinica.-prezenta celor mai vechi roci la zi din tara noastra(sisturi verzi).

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă

1. 230 m³/s(1p.), aprilie(1p.); 2. 50 m³/s (1p.), septembrie (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. primavara (2p.);2. toamna (2p.);3. 180 m³/s (2p.)..

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Câmpia Vienei(1p.), Mun ii Alpi (1p.);ţ2. climat temperat de tranzitie(1p.);3. Dun rea (1p.), Inn (1p.);ă4. p duri de foioase (1p.);ă5. Viena (1p.), Salzburg (1p.);6. grâu (1p.), porumb (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. Belgia: 3%+27%+40%=70% (2p.); Ungaria: 17%+38%+28%= 83% (2p.);2. prezen a resurselor de uraniu şi lipsa altor resurse energeticeţ importante(2p.).

Total: 6 puncte E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- creşterea polu rii (2p.);ă- creşterea consumului de combustibil (2p).

Total: 4puncte

VARIANTA 27SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – C. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe– capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă C şi J;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 10 şi 14.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşele marcate, pe hart , cu numerele ă 4 şi 9 sunt situate în zona de clim temperat ă ...2. Lacurile glaciare Ladoga şi Onega sunt situate în statul marcat, pe hart ,ă cu litera ...3. Capitala Uniunii Europene şi Sediul NATO se afl în oraşul marcat, peă hart , cu num rul ...ă ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul-port Rotterdam se afl în statul marcat, pe hart , cu litera:ă ăa. A b. D c. E d. H

2 puncte2. Insula Sardinia apar ine statului marcat, pe hart , cu litera:ţ ă

a. A b. D c. F d. H 2 puncte

3. Este capitala unui stat - monarhie constitu ional oraşul marcat, pe hart ,ţ ă ă cu num rul:ăa. 3 b. 7 c. 11 d. 15

2 puncte4. Vegeta ia arbustiv de tip maquis apare în statul marcat, pe hart , cuţ ă ă litera:a. B b. D c. H d. J

2 puncte5. Bazinul carbonifer Silezia Superioar ă este localizat în statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. B b. D c. I d. J

2 puncteD. Preciza i trei asem n ri între ţ ă ă relieful Mun ilor Alpi şi ţ relieful Mun ilorţ Pirinei.Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orogeneză.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei asemănări vor fi prezentatecomparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou argumente prin care s sus ine i afirma ia: „Londra esteţ ă ă ţ ţ ţ unul din cele mai mari noduri de transport de pe Glob.”

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, râuri cu numere de la 1 la 6 şi oraşe cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă E şi G;2. numele oraşelor marcate, pe hart , cu numerele ă 8 şi 9.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 5 se numeşte…2. Oraşul marcat, pe hat , cu num rul ă ă 12 se numeşte …3. Râul care traverseaz oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă 7 se numeşte …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Solurile din clasa spodosolurilor caracterizeaz unit ile de relief marcate,ă ăţ pe hart , cu literele:ăa. A şi D b. B şi F c. C şi E d. G şi H 2 puncte2. Cele mai vechi roci din România care apar la zi (suprafa ) intr înţă ă alc tuirea unit ii de relief marcat , pe hart , cu litera:ă ăţ ă ăa. B b. F c. G d. H 2 puncte3. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 se numeşte:a. Bârlad b. Jijia c. Prut d. Siret 2 puncte4. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 se numeşte:a. Alexandria b. Craiova c. Râmnicu Vâlcea d. Slatina

2 puncte5. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 3 str bate, de la izvor spre v rsare,ă ă oraşele:a. Alba Iulia, Hunedoara, Arad b. Arad, Deva, Târgu Mureşc. Sibiu, Deva, Arad d. Târgu Mureş, Deva, Arad

2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful unit i marcate, peăţ hart , cu litera ă A şi relieful unit ii marcate, pe hart , cu litera ăţ ă D.Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte alereliefului: mod de formare, tipuri de roci, distribuţia spaţial ă a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor şi văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă asemănarea şi deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. 1. Preciza i doi factori care determin valori mai mici, decât media peţ ă ar , ale densit iiţ ă ăţ

popula iei în unele regiuni ale rii.ţ ţă2. Men iona i dou jude e din aceste regiuni unde popula ia are densit iţ ţ ă ţ ţ ăţ mai mici decât media pear .ţ ă

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Graficul de mai jos se refer la subiectul III A - B şi prezint evolu iaă ă ţ

debitelor medii lunare ale râului Siret la v rsare în Dun re.ă ă

A. Preciza i:ţ1. valoarea maxim a debitului lunar şi luna în care se înregistreaz ; ă ă2. valoarea minim a debitului lunar şi luna în care se înregistreaz .ă ă

4 puncteB. Preciza i:ţ1. dou luni în care debitul mediu lunar are aceleaşi valori ;ă2. diferen a dintre valoarea debitului în luna aprilie şi valoarea debitului înţ luna decembrie;3. o cauz a creşterilor de debit în luna aprilie.ă

6 puncteC. Pentru Ucraina, preciza i:ţ1. trei state vecine, membre ale UE;2. un tip de clim ;ă3. dou râuri sau fluvii;ă4. dou resurse de subsol cu rezerve importante;ă5. dou oraşe, cu excep ia capitalei;ă ţ

10 puncteD. În tabelul al turat sunt reprezentate principalele ri produc toare deă ţă ă grâu în anul 2005. Calcula i: ţ1. diferen a de produc ie de grâu între Germania şi Spania;ţ ţ2. ponderea total a produc iei de grâu a primelor trei ri mariă ţ ţă produc toare;ă3. produc ia de grâu a Italiei împreun cu Polonia.ţ ă

Statul Produc ie (mil.t)ţ Pondere (%)Fran aţ 30,5 5,2Germania 19,3 3,5Regatul Unit 14,3 2,6Polonia 7,8 1,4Spania 6,3 1,1Italia 6,3 1,1

6 puncte

E. Preciza i doi factori care influen eaz regimul hidrologic al Volg i.ţ ţ ă ă 4puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 27SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspunsă corect, astfel:

1. C – Macedonia; J – Suedia;

2. 10 – Zagreb; 14 – Praga.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – oceanic ; 2 – I (Rusia); 3 – 2.ă

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – d; 2 – c; 3 – a; 4 – b; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare asem nare, corect formulate între relieful Mun ilor Alpi şiă ţ relieful Mun ilor Pirinei. Ex de raspuns:ţ

- ambele unit i montane s-au format în timpul orogenezeiăţ alpine;

- atât în Mun iiPirinei cât şi în Mun ii Alpi este prezent reliefulţ ţ glaciar reprezentat de circuri, v i glaciare, creste etc;ă

- ambele lan uri prezint masivitate şi altitudini de peste 3000ţ ă m.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- Londra este unul din cele mai mari porturi ale lumii;

- Londra este cel mai important nod rutier şi feroviar al Marii Britanii;

- are numeroase aeroporturi, printre care Heathrow, cel mai mare din Europa.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. E – SUBCARPATII CURBURII; C – CAMPIA TRANSILVANIEI 2. 8 – SIBIU; 9 – TARGOVISTEB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1.ARGES; 2.BRAILA; 3.CRISUL REPEDEC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. a; 2. b; 3. b; 4. d; 5. dD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:.- in ambele unitati de relief exista relief glaciar. -in Grupa Nordica apare relieful vulcanic iar in Grupa Parang nu. - altitudinile sunt mai mari in Grupa Parang(2519m)decat in Grupa Nordica(2303m).

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă1.-existenta unor suprafete intinse acoperite de ape(Delta Dunarii). -relieful montan cu altitudini mari si climat rece(Carpatii Orientali).2.-Tulcea. -Harghita.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă1.Se accept orice valoare cuprins între 350-360 ă ă m³/s (1p.), mai (1p.); 2.Se accept orice valoare cuprins între 70-75 ă ă m³/s (1p.), ianuarie(1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. noiembrie (1p.), decembrie(1p.) ;2. 260 m³/s ( (2p.);3. cantitatea mare de precipita iiţ (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. România(1p.), Polonia (1p.), Ungaria (1p.);2. Clima temperat continental (1p.);ă3. Nistru (1p.), Nipru (1p.);

4. c rbune (1p.), minereu de fier (1p.);ă5. Odessa (1p.), Krivoi Rog (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncte

D. Se acord punctajul pentru fiecare r spuă ă ns corect:1. 19,3 mil.t - 6,3 mil.t = 13 mil.t. (2p.);2. 5,2% + 3,5 % + 2,6% = 11,3% (2p.);3. 6,3 mil.t + 7,8 mil.t. = 14,1 mil.t. (2p.).

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- cantitatea de precipita ii c zut (2p.);ţ ă ă- perioada de înghe (2p.).ţ

Total: 4puncte

VARIANTA 28SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A - E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe- capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă C şi E;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 7 şi 8.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Statul marcat, pe harta, cu litera F se numeşte …2. Vulcani activi sunt pe teritoriul rii marcate, pe hart , cu litera ...ţă ă3. Oraşul capital marcat, pe hart , cu cu num rul 4 se numeşte…….ă ă

6 puncte

C. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul San Marino este marcat, pe hart , cu num rul:ă ăa. 4 b. 5 c. 8 d. 10

2 puncte2. Este traversat de fluviul Vistula oraşul-capital marcat, pe hart , cuă ă num rul:ăa. 3 b. 5 c. 7 d. 8

2 puncte3. Este o monarhie statul marcat, pe hart , cu litera:ăa. C b. E c. F d. H

2 puncte4. Statul marcat, pe hart , cu litera ă D se numeşte:a. Estonia b. Letonia c. Lituania d. Ucraina

2 puncte5. Fluviul Nipru traverseaz statul a c rui capital este oraşul marcat, peă ă ă hart , cu num rul:ă ăa. 3 b. 5 c. 7 d. 9

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima statului marcat, pe hart , cu litera ă G şi clima statului marcat, pe hart , cu litera ă B.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă,temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factori ce influenţeaz ă clima,amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i dou cauze care s explice valorile mici ale densit ii popula ieiţ ă ă ăţ ţ din statul marcat, pe hart , cu litera ă A.

5 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul II A – E. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă B şi G;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 10 şi 12.

4 puncte

B. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Altitudini mai mari de 2.500 m sunt în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera …2. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 4 este strǎbǎtut de râul numit …3. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 6 se numeşte …

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Lacul hidroenergetic Vidraru este situat pe râul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul:a. 7 b. 8 c. 9 d. 11 2 puncte2. Se aflǎ sub influen e scandinavo - baltice unitatea de relief marcatţ ǎ, pe hartǎ cu litera:a. A b. B c. E d. H 2 puncte3. Este o subdiviziune a Câmpiei Române subunitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:a. A b. B c. D d. G 2 puncte4. Oraşul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul 3 este numit:a. Brǎila b. Focşani c. Gala i ţ d. Tulcea 2 puncte5. Roci vulcanice sunt specifice unitǎ ii de relief marcate, pe hartţ ǎ, cu litera:a. A b. C c. D d. H 2 puncteD. Preciza i dou deosebiri şi o asem nare între ţ ă ă relieful unita ii marcate,ţ pe hartǎ, cu litera B şi relieful unita ii marcate, pe hartţ ǎ cu litera F.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele douǎ deosebiri şi asemănărea vor fiprezentate comparativ şi nu separat. 6 puncteE. Prezenta i dou cauze care determinţ ă ǎ diferen a de temperaturţ ǎ dintre unitǎ ile marcate, pe hartţ ǎ, cu literele A şi H.

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Reprezentarea grafic al turat se refer la subiectul III A şi B şiă ă ă ă

prezint evolu ia debitului mediu lunar al fluviului Rhone.ă ţ

A. Preciza i:ţ1. valorile debitelor medii în lunile iulie şi decembrie;2. dou luni în care sunt înregistrate debite între 500 şi 600 m3/s. ă

4 puncteB. Scrie i pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Fluviul Rhone se vars în:ă a. Marea Mânecii b. Marea Mediteran c. Marea Nordului d. Oceanulă Atlantic 2. Fluviului Rhone str bate statul:ă a. Fran a b. Italia c. Portugalia d. Spaniaţ3. Debitele mai bogate ale fluviului Rhone în perioada mai – septembrie sunt datorate: a. evapor rii reduse b. pantelor line c. precipita iilor bogate d.ă ţ temperaturilor ridicate

6 puncteC. Pentru Bulgaria, preciza i:ţ1. dou state vecine;ă2. un tip climatic specific acestui stat;3. dou resurse ale subsolului;ă4. oraşul-capital ;ă5. dou ramuri industriale (cu excep ia industriei alimentare);ă ţ6. dou sta iuni turistice.ă ţ

10 puncteD. Preciza i:ţ1. dou resurse care au favorizat dezvoltarea industriei siderurgice înă Ucraina;2. un argument pentru a sus ine afrima ia: “Fran a are o agriculturţ ţ ţ ă dezvoltat ”.ă

6 puncteE. Prezenta i doi factori care influen eaz distribu ia spa ial neuniform aţ ţ ă ţ ţ ă ă popula iei în spa iul european.ţ ţ

4 puncteToate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 28SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspunsă corect, astfel:

1. C- Austria; E – Suedia;

2. 7 – Varşovia, 8 – Bruxelles.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Belarus; 2 – A (Islanda); 3 – Berna.

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – 10; 2 – 7; 3 – b; 4 – c; 5 – a.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Danemarcei (G) şi clima Greciei (B). Ex de raspuns:

- în Danemarca este o clim temperat oceanic , iar în Grecieă ă clim subtropical ;ă ă

- în Danemarca verile sunt r coroase şi umede, iar în Greciaă sunt calde şi secetoase;

- în Danemarca precipita iile medii anuale au valori de pesteţ 1000 mm/an, iar în Grecia, precipita iile medii anuale au valoriţ reduse.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- relief înalt, fragmentat, greu accesibil;

- soluri nefertile.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. B – MUNTII BANATULUI; G – CAMPIA BARAGAN2. 10 –CRISUL ALB; 12 – TROTUSB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1. F; 2.JIU; 3.BAIA MAREC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. c; 2. d; 3. d; 4. c; 5. dD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire sau asemanare, corect formulate:- ambele unitati s-au format prin cutari repetate in orogeneza alpina. -in Grupa Fagaras apare relieful glaciar iar in Muntii Banatului nu apare. - altitudinile sunt mai mari in Grupa Fagaras(2544m)decat in Muntii Banatului(1446m).E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă-in Grupa Nordica altitudinile sunt mai mari iar temperaturile mult mai scazute. -in Grupa Nordica se resimt influente scandinavo-baltice,iar in Podisul Dobrogei de Sud influente de ariditate.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. iulie-650 m³/s (1p.), decembrie-740 m³/s (1p.); 2. iunie (1p.), septembrie(1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. b (2p), 2. a (2p.) 3. c (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. România(1p.), Grecia (1p.);2. Clima temperat continental (1p.);ă3. c rbuni (1p.), minereu de fier (1p.);ă4. Sofia (1p.);5. industria chimic (1p.), industria siderurgic (1p.);ă ă6. Nisipurile de Aur (1p.), Varna (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă

1. prezen a z c mintelor de minereu de fier şi huil (2p.)ţ ă ă ă2. productivitate mare la hectar (2p.), unul din principalii exportatori de cereale (2p.)

Total: 6 puncte E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :1. condi iile climatice (2p.);ţ2. relieful prin altitudine (2p.).

Total: 4puncte

VARIANTA 29SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – D. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şioraşe - capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă D şi J;2. numele oraşelor - capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 7 şi 15.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 12 este situat în bazinul hidrografic al fluviului ...2. Mun ii ţ Pindului sunt situa i pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu literaţ ă …3. Oraşul-capital marcat, pe hart , cu num rul ă ă ă 14 se numeşte ...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Unit i montane vechi, ăţ caledoniene, se g sesc ă pe teritoriul statului marcat, pe hart , cu litera:ăa. B b. C c. D d. J

2 puncte2. In Europa de Vest, clima mediteranean este caracteristic p r ii sudice aă ă ă ţ statului marcat, pe hart cu litera:ă

a. C b. H c. I d. J

2 puncte3. P durile de conifere (taiga) se dezvolt pe teritoriul statului marcat, peă ă hart , cu litera:ăa. C b. D c. H d. J

2 puncte4. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 este capitala statului numit:a. Austria b. Croa ia ţ c. Elve ia ţ d. Slovenia

2 puncte5. Ca form de guvern mânt este monarhie, statul marcat, pe hart , cuă ă ă litera:a. B b. F c. G d. I

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima statului marcat, pe hart , cu ă A şi clima statului marcat cu C.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, factorii genetici, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparative şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze care au determinat o densitate redus a c ilorţ ă ă ă ferate în PeninsulaScandinav .ă

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul Il A – C. Pe hart ă sunt marcate unităţile de relief cu

litere, oraşe cu numere de la 1 la 6 şi râuri cu numere de la 7 la 12.A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi E;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 7 şi 9.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Cele mai mari altitudini se înregistreaz în unitatea de relief marcat , peă ă hart , cu litera...ă2. Este traversat de râul Jiu unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera...ă ă ă3. Influen a climatic pontic p trunde în unitatea de relief marcat , peţ ă ă ă ă hart , cu litera...ă

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Grinduri s-au format în unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera:ă ăa. D b. E c. F d. H 2 puncte2. S-a format prin încre irea scoar ei unitatea de relief marcat , pe hart , cuţ ţ ă ă litera:a. B b. C c. D d. F 2 puncte3. Minereuri auro - argintifere se extrag din unitatea de relief marcat , peă hart , cu litera:ăa. A b. C c. D d. G 2 puncte4. Relief pe structuri de domuri s-a dezvoltat în unitatea de relief notat , peă hart , cu litera:ăa. B b. C c. D d. G 2 puncte5. Este situat într-o unitate subcarpatic oraşul notat, pe hart , cu num rul:ă ă ăa. 1 b. 2 c. 3 d. 4 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima Câmpiei de Vest şi clima Podişului Dobrogei.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, etaj climatic, influen ţă climatică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i:ţ1. o cauz care determin densitatea redus a popula iei în Delta Dun rii;ă ă ă ţ ă2. o cauz care explic existen a a numeroase centre de prelucrare aă ă ţ lemnului în Carpa ii Orientali.ţ

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)

Analiza i diagrama în coloane de mai jos care prezint evolu iaţ ă ţ valorilor medii lunare ale precipita iilor atmosferice la o sta ie meteorologicţ ţ ă din Europa.Diagrama se refer la subiectul III A şi B.ă

A. Preciza i: ţ1. valoarea maxim a precipita iilor medii lunare şi luna în care seă ţ înregistreaz ; ă2. valoarea minim a precipita iilor medii lunare şi luna în care seă ţ înregistreaz .ă

4 puncteB. 1. Calcula i diferen a dintre cantitatea maxim şi cantitatea minimţ ţ ă ă lunar a precipita iilor.ă ţ2. Preciza i modul de calcul al cantit ii medii de precipita ii anuale.ţ ăţ ţ3. Preciza i dou luni cu valori ale precipita iilor de peste 60 mm.ţ ă ţ

6 puncteC. Pentru Ungaria, preciza i:ţ1. o unitate de relief;2. tipul de clim specific;ă3. dou ape curg toare şi un lac natural;ă ă4. o zon biogeografic specific ;ă ă ă5. dou resurse naturale importante în economia rii;ă ţă6. oraşul - capital ;ă7. un obiectiv turistic.

10 puncteD. Compara i cadrul natural al Germaniei cu cel al Fran ei precizând oţ ţ asemanare şi dou deosebiri. ă• Asem n rile si deosebirile se pot referi la caracteristicile reliefului, climei,ă ă re elei hidrografice, vegeta iei şi solurilor.ţ ţ• Punctajul complet va fi acordat numai dac asem n rile şi deosebirile voră ă ă fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Preciza i doi factori care favorizeaz practicarea sporturilor de iarn înţ ă ă Austria.

4 puncteToate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ăTimpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 29SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspunsă corect, astfel:

1 . D – Norvegia; J – Bulgaria;

3. 7 – Helsinky; 15 – Praga.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Dun re; 2 – C (Gracia); 3 – Berlin.ă

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – c; 2 – b; 3 – b; 4 – d; 5 – b.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Irlandei (A) şi clima Greciei (C). Ex de raspuns:

- în Irlanda este clim temperat oceanic , iar în Grecia climă ă ă mediteranean ;ă

- în Irlanda precipita iile medii anuale dep şesc 2000 mm/an,ţ ă iar în Grecia au valori reduse;

- în Irlanda verile sunt r coroase şi umede, iar în Grecia suntă secetoase şi toride.

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- relieful înalt, datorit prezen ei Alpilor Scandinaviă ţ

- densitatea redus a aşez rilor.ă ă

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – GRUPA NORDICA; E – DELTA DUNARII2. 7 – OLT; 9 – IALOMITAB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1. G; 2. H; 3. EC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. b; 2. a; 3. a; 4. c; 5. cD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:

- In Campia de Vest bat vanturile de vest,iar in Podisul Dobrogei se bate crivatul. -influentele pontice sunt specifice Podisului Dobrogei iar in Campia de vest se resimt influentele oceanice. - precipitatiile sunt mai reduse in Podisul Dobrogei(450mm/an)decat in Campia de Vest(600-700mm/an).E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

1-faptul ca exista putine asezari.(cauza fiind intinderile mari de ape). 2-aceasta unitate montana este principala regiune forestiera a tarii.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. 82 mm (1p.), iunie (1p.); 2. 40 mm (1p.), februarie(1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. 42 mm (2p), 2. Se calculeaz ca media aritmetic a precipita iilor mediiă ă ţ lunare. (2p.) 3. mai şi iunie (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Câmpia Panonic (1p.);ă2. Clima temperat continental (1p.)ă3. Dun rea (1p.), Tisa (1p.), lacul Balaton 9 (1p.);ă4. p dure de foioase (1p.);ă5. bauxit (1p.), petrol (1p.);ă6. Budapesta(1p.);7. regiunea balnear a lacului Balaton (1.).ă Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă- asem nare: atât în Germania cât şi în Fran a întâlnim relief glaciar înă ţ Mun ii Alpi (2p.);ţ- deosebiri:- în Germania clima este temperat de tranzi ie, pe când înă ţ Fran a clima este temperat oceanic (2p.);ţ ă - în Germania predomin p durile de conifere, pe când în Fran aă ă ţ predomin p durile de foioase (2p.).ă ă

Total: 6 puncte E. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :- predomin relieful montan favorabil amenaj rii pârtiilor (2p.);ă ă- clima permite acumularea z pezii şi men inerea ei un timp mai îndelungată ţ pe pârtii (2p.).

Total: 4puncte

VARIANTA 30SUBIECTUL I (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul I A – E. Pe hart ă sunt marcate state cu litere şi oraşe–capital ă cu numere.A. Preciza i:ţ1. numele statelor marcate, pe hart , cu literele ă B şi D;2. numele oraşelor-capital marcate, pe hart , cu numerele ă ă 1 şi 2.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 5 este capitala statului …2. Oslo este capitala statului marcat, pe hart , cu litera …ă3. Peninsula Crimeea apar ine statului marcat, pe hart , cu litera ţ ă ...

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 3 este capitala statului:a. Albania b. Bulgaria c. Croa ia ţ d. Serbia

2 puncte2. Statul marcat, pe hart , cu litera ă C se numeşte:a. Estonia b. Letonia c. Ucraina d. Ungaria

2 puncte3. Rezerve mari de minereuri de fier se g sesc în subsolul statului marcat,ă pe hart , cu litera:ăa. D b. F c. G d. J

2 puncte

4. Lacurile Ladoga şi Onega se afl pe teritoriul statului a c rui capital esteă ă ă marcat , pe hart , cu num rul:ă ă ăa. 11 b. 13 c. 14 d. 15

2 puncte5. Peninsula în care este situat statul marcat, pe hart , cu litera ă G se numeşte:a. Balcanic ă b. Iberic ă c. Iutlanda d. Kola

2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ clima statului marcat, pe hart , cu litera ă G şi clima statului marcat, pe hart , cu litera ă J.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă: tip de climă, temperaturi medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparative şi nu separat.

6 puncteE. Densitatea popula iei în statul marcat, pe hart , cu litera ţ ă D este sub 3 loc./km2 iar în cel marcat cu litera B de aproximativ 250 loc./km2. Preciza iţ dou cauze care determin ă ă aceste diferen e de densitate a popula iei dintreţ ţ statele amintite anterior.

4 puncte

SUBIECTUL II (30 puncte)

Harta de mai sus se refer ă la subiectul ll A– D. Pe hart ă sunt marcate unităţi de relief culitere, râuri cu numere de la 1 la 6 oraşe cu numere de la 7 la 12.

A. Preciza i:ţ1. numele unit ilor de relief marcate, pe hart , cu literele ăţ ă A şi C;2. numele râurilor marcate, pe hart , cu numerele ă 3 şi 4.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, r spunsurile corecte care completeazţ ă ă propozi iile de mai jos:ţ1. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 11 se numeşte…2. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 5 se numeşte…3. Unitatea de relief marcat , pe hart , cu litera ă ă G se numeşte…

6 puncteC. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintre afirma iile de mai jos:ţ1. Râul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 6 se numeşte:a. Crişul Alb b. Crişul Negru c. Crişul Repede d. Mureş

2 puncte2. Unitatea de relief creat prin aluvionare este marcat , pe hart , cu litera:ă ă ăa. B b. D c. H d. E 2 puncte3. Carpa ii Meridionali sunt str b tu i de la nord la sud de râul marcat, peţ ă ă ţ hart cu num rul:ă ăa. 2 b. 5 c. 6 d. 11 2 puncte4. Relief glaciar se întâlneşte în unitatea de relief marcat , pe hart , cuă ă litera:a. A b. B c. C d. D 2 puncte5. Oraşul marcat, pe hart , cu num rul ă ă 8 se numeşte:a. Buz u ă b. Piteşti c. Ploieşti d. Slobozia 2 puncteD. Preciza i trei deosebiri între ţ relieful unit ii marcate, pe hart , cu literaăţ ă B şi relieful unit ii marcate, pe hart , cu litera ăţ ă C.Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod deformare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dac ă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncteE. Prezenta i dou cauze pentru a explica faptul c în regiunile montane seţ ă ă practic mai multăcreşterea animalelor decât cultura plantelor.

4 puncte

SUBIECTUL III (30 puncte)Graficul de mai sus se refer la subiectul III A – B şi prezint evolu iaă ă ţ

temperaturii medii lunare la Moscova.

A. Preciza i: ţ1. luna în care se înregistreaz valoarea medie cea mai ridicat aă ă temperaturii aerului;2. luna în care se înregistreaz valoarea medie cea mai coborât aă ă temperaturii aerului;3. valoarea temperaturii medii în luna ianuarie;4. valoarea temperaturii medii în luna iulie.

4 puncteB. Scrie i, pe foaia de examen, litera corespunz toare r spunsului corectţ ă ă pentru fiecare dintreafirma iile de mai jos:ţ1. Anotimpul în care se înregistreaz temperatura maxim este: ă ă a. iarna b. prim vara c. toamna d. vara ă2. Valori ale temperaturii medii lunare de peste 15°C se înregistreaz înă lunile: a. mai, iunie şi iulie b. mai, august şi septembrie c. iunie, iulie şi august d. decembrie,ianuarie şi februarie3. Diferen a dintre temperatura medie din luna mai şi temperatura medieţ din luna decembrie este de: a. 5°C b. 10°C c. 15°C d. 20°C

6 puncteC. Pentru Grecia, preciza i:ţ1. numele peninsulei în care este situat ;ă2. dou state vecine;ă3. numele a dou insule;ă4. numele a trei oraşe;5. dou ramuri economice dezvoltate.ă

10 puncteD. D. Compara i cadrul natural al Elve iei cu cel al Grecia precizând oţ ţ asem nare şi dou deosebiri. ă ă• Asem n rile si deosebirile se pot referi la caracteristicile reliefului, climei,ă ă re elei hidrografice, vegeta iei şi solurilor.ţ ţ• Punctajul complet va fi acordat numai dac asem n rile şi deosebirile voră ă ă fi prezentate comparativ şi nu separat.

6 puncte

E. Preciza i patru tipuri de turism practicate în Spania.ţ4puncte

Toate subiectele sunt obligatorii. Se acord 10 puncte din oficiu.ă

Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

REZOLVARE VARIANTA 30SUBIECTUL I (30 puncte)

A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspunsă corect, astfel:

1. B – Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord; D – Islanda;

2. 1 – Atena; 2 – Sofia.

B. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel:

1 – Portugalia; 2 – A (Oslo); 3 – J (Ucraina).

C. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spunsă ă corect, astfel:

1 – c, 2 – a; 3 – d; 4 – d; 5 – b.

D. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate între clima Spaniei (G) şi clima Ucrainei(J). Ex de raspuns:

- în Spania este clim subtropical , iar Ucraina clim temperată ă ă continental ;ă

- în Spania bat vânturile de vest si cele nord africane, iar în Ucraina Criv ul;ăţ

- temperaturile medii anuale sunt mai ridicate în Spania şi mai sc zute în Ucraina.ă

E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argumentă corect, astfel:

- clima aspr , subpolar a Islandei;ă ă

- Marea Britanie este o veche arie de locuire.

SUBIECTUL II (30 puncte)A. Se acord 4 puncte, câte un punct pentru fiecare raspuns corect, astfel:ă1. A – PODISUL TARNAVELOR; C – CAMPIA MOLDOVEI(JIJIEI)2. 3 – JIU 4 – PRUTB. Se acorda 6 puncte , câte 2 puncte pentru fiecare raspuns corect, astfel: 1. ORADEA; 2. BISTRITA; 3. PODISUL SOMESANC. Se acord 10 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect, astfel:ă ă 1. a; 2. d; 3. a; 4. b; 5. dD. Se acorda 6 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare deosebire, corect formulate:- Grupa Nordica s-a format prin cutari repetate in orogeneza alpina,in timp ce Campia Moldovei s-a format prin sedimentare pe un fundament foarte vechi(Platforma Est-Europeana). -In Campia Moldovei rocile specifice sunt cele sedimentare iar in Grupa Nordica apare o varietate de roci(vulcanice,cristaline,sedimentare). -altitudinile sunt mult mai mari in Grupa Nordica(2303m) fata de cele din Campia Moldovei(265m).E. Se acord 4 puncte, câte 2 puncte pentru fiecare argument corect, astfel:ă

1-ponderea mare a suprafetelor acoperite cu pasuni din zonele montane. 2-verile scurte si racoroase care nu permit cresterea si dezvoltarea plantelor.

SUBIECTUL III (30 puncte)A. Se acord 4 puncte astfel:ă1. iulie (1p.); 2. ianuarie (1p.); 3. -18°C (1p.); 4. 20°C (1p.).

Total: 4puncteB. Se acord câte 2 puncte pentru fiecare r spuns corect:ă ă1. d (2p), 2. c (2p.) 3. b (2p.).

Total: 6 puncte

C. Se acord câte 1punct pentru fiecare element:ă1. Peninsula Balcanic (1p.);ă2. Albania(1p.), Bulgaria (1p.);3. Eubeea(1p.), Creta (1p.);4. Atena (1p.), Salonic (1p.), Patras (1p.);5. turismul (1p.), agricultura (1p.). Pentru oricare alt variant corect se acord punctaj maxim.ă ă ă ă

Total: 10 puncteD. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corect:ă ă- asem nari: în ambele ri exista vegeta ie forestier (2p.);ă ţă ţ ă

- deosebiri: - în Grecia altitudinea maxim este sub 3000 m în Mun iiă ţ Pindului, pe când în Elve ia altitudinea maxim dep şeşte 4000m în Mun iiţ ă ă ţ Alpi. (2p.); - în Grecia clima este mediteranean , pe când în Elve ia climaă ţ este temperat de tranzi ie(2p.).ă ţ

Total: 6 puncteE. Se acord punctajul pentru fiecare r spuns corectă ă :turism montan (1p.), turism litoral(1p.), turism cultural(1p.), turism de afaceri(1p.).

Total: 4puncte