Giindirea cuprinde o gamalarga de activitati mentale, dela giindirea creativa, respon-sabilii pentru mari descope-riri sau opere de arta, piinala alegerea micului dejun. Iartipurile ~i procesele degiindire variaza.

R atiunea, abilitatea de a gindi, este con-siderat~ caracteristica distinctiv~ a fiinteiumane. Cele mai recente studii demon-

streaz~ c~ ~i alte fiinte, in special cimpanzeii,care sunt cele mai aproape de om din punctde vedere genetic, sunt capabile s~ desf~~oareprocese de gindire elementare. ~tirn c~ abili-tatea lor de a rezolva anumite probleme, de aatinge anumite scopuri, cum ar fi procurareahranei care nu este foarte accesibil~, demon-

O Femeie dinPanama, membra atribului Cuna, facando bluza colorata.Pe langa satisfac,iapersonala, actul

crea,iei genereazaaprobare sociala,mai ales daca rezul-tatul place celor dinjur. La fel ca altetipuri de gandire,gandirea necesara inactul crea,iei pre-supune combinareaunor idei ~i concepteajungandu-se launrezultat satisfacator.Dar spre deosebirede ra,ionamentulnecesarinrezolvarea proble-melor, actul crea'ieinu se bazeaza peni~te reguli strictecare sa fie aplicateobiectelor sale, cipermite libertatea

expresiei.

~

~0:)

e!

~i;:0\~

'E

I

~

O Capacitatea

-0;~"'

i

Filozoful grec Platon spunea c~ persoanelecreative se pierd In momentul creatiei,devenind o unealt~ a unor puteri superioare:"Divinitatea acapareaz~ gandirea acestoroameni transformandu-i In discipolii ei".Albert Einstein, unul dintre marii ganditori aisecolului 20, nu a reu~it s~ ofere o explicatie~tiintific~ cu privire la natura gandirii. Elsustinea c~ nu exist~ un anumit demers logiccare s~ conduc~ la o important;l descoperire~tiintific~: "gandirea trebuie s~ fac~ un salt, lafel cum se Intampl~ In poezie sau In pictura".

Arthur Koestler, Intr-o vast;l cercetareasupra istoriei gandirii creative, cuprins~ Inlucrarea Actul creatiei, propune notiunea dedisociere. Prin aceasta el explic~ modul Incare ideile sau conceptele sunt combinate,dand na~tere unor noi perspective. SigmundFreud, p~rintele psihanalizei, a efectuat o

streaza: ca: notiunile de concept sau idee nu lesunt total stra:ine. O idee este corelata: cu oalta ~i a~a mai departe, pan:l cand se ajungela rezultatul dorit.

Aceasta este prezentarea unui proces degandire elementar. Fiintele umane beneficiaza:de aceasta: abilitate la un nivel de complexi-tate ~i sofisticare mult mai mare, care le asigu-r:l suprematia asupra lumii animale. Chiardaca: oamenii sunt din punct de vedere fizicmult mai slabi decat multe alte animale,capacitatea lor de a gandi creativ li aiuta: sa:depa:~easca: aceste dezavantaje.

cazut pe ganduriChiar daca: istoria a dat na~tere unor ganditoride mare valoare -Platon, Aristotel, Leonardoda Vinci, Newton ~i Einstein -nici unul nu adat o explicatie convinga:toare cu privire la

natura gandirii ~i creativit~tii. Pe de a parte,notiunea de gandire este aproape imposibilde definit, deoarece cuprinde a mare diversi-tate de procese mentale. De asemenea, stu-dierea gandirii este dificil~, situatia fiind com-parabil~ cu cea in care diamantul se poate t~iadoar cu diamant ( un fel de confruntare lntreegali); s~ gande~ti despre gandire, s~ exam-inezi gandirea prin prisma gandurilor .

pan~ ~i dictionarele ofera definitii diferiteale cuvantului "gand". Unele sustin doar c~este rezultatul procesului de gandire, medi-tatie sau decizie. Altele lns~ sustin c~ este pro-dus al mintii sau al con~tiintei. Dar nu exist~un consens nici cu privire la notiunile decuget, con~tiint:l sau rninte.

Aceast~ problem~ este studiat~ din multepuncte de vedere -al psihologiei, filosofiei,fiziologiei -cu opinii foarte diferite.

203

oamenilor de agandi logic sebazeaza, intr-o maremasura, pe abilitateacreierului de a aranjavarietatea de eveni-mente din lumeaexterioara intr-unmodel relevant.Acest lucru sereflecta ~i in si metriaregasita in obiectelecreate de om, cumar fi acest material.

GANDIREA $1 CREATIVITATEA

O Schi,e realizatede artistul leonardoda Vinci, un mareganditor creativ.

O Sherlock Holmes~i Dr. Watson creauconcepte pentru aexplica evenimenteaparent lipsite de

leg3tur3.

serie de studii cu privire la arti~ti renumiti caMichelangelo ~i Leonardo ~ Vinci, sau scri-itori cunoscuti, cum ar fi Shakespeare,Dostoievski ~i Ibsen. Studiile lui Freud auunru1rit motivatiile subiectilor s~i, originea ~ievolutia ideilor lor.

O dovada a complexi~tii ~i diversit~tiiideilor cu privire la acest subiect este ~i faptulc~, pentru fiecare opinie avansat~ de unul dinganditorii pomeniti mai sus, a fost lansa~ ~i oidee contradictorie. Dar toate aceste persona-lit~ti erau preocupate doar de formele avan-sate ale gandirii creative, care duceau lad~scoperiri ~tiintifice sau ~ari opere de art~.Doar indivizii cu un talent de exceptie sunt

piciorul coco$ului, atunci conceptul de floareva cuprinde doar caracteristicile pe care le arepiciorul coco$ului. Conceptul de floare nu i-arfi de folos pentru a recunoa$te ma~ul ca floa-re, deoarece florile de mac au caracteristicidiferite de cele ale piciorului coco$ului. Darmodificand conceptul astfellncat s~ cuprind~doar caracteristicile commune macilor $i picio-rului coco$ului -tulpini verzi cu petale colo-rate ata$ate -conceptul este generalizat $ipoate fi folosit pentru a recunoa$te In viitor $ialte tipuri de flori. Interesant, In urma unorstudii asupra cimpanzeilor s-a descoperit c~maimutele, dup~ ce au fost Inv~tate prin lim-bajul sernnelor s~ recunoasc~ mai multe tipuride flori, au putut recunoa$te drept flori plantepe care nu le mai v~zuser~ pan~ atunci.

Acest proces de formare a conceptelor areloc permanent In cazul copiilor care Inva~ saclasifice obiectele Intalnite. Prin intermediulexperientei, e dezvoltat~ o gam~ larg~ de con-cepte generale. cand Intalnim situatii sauobiecte complet noi, e uneori necesar s~ fieanalizate $i combinate mai multe conceptepentru a g~si o explicatie satisf~c~toare cuprivire la o serie de observatii sau eveni-mente. Acest proces are loc prin gandire.Noua combinatie de concepte, care este toc-mai solutia problemei, devine ea Ins~$i unconcept generalizat, stocat in minte $i folositIn viitor In situatii asem~n~toare.

Luarea deciziilorOamenii iau decizii mereu. Deciziile sunt deo mare diversitate, de la cele obi$nuite, cumar fi alegerea meniului la restaurant, la celemai complexe $i mai importante, cum ar fialegerea n1u~rilor In timpul unei partide de$ah sau luarea unor decizii cu impact mareasupra viitorului personal -alegerea uneicariere sau a unui partener de viat~.

Deciziile 16gice presupun evaluarea tutu-ror consecintelor ce pot s~ aparn, In toatealtemativele posibile de aqiune, $i estimareavariantei care va avea cele mai avantajoaserezultate. Cu cat mai complex~ este o decizie,cu atat sunt inai multi factorii necunoscuticare ar putea influenta consecintele $i cu atatmai grea alegerea cursului de actiune cel maifavorabil. Situatia este $i mai complicat~ dac~trebuie evaluate avantajele unor consecintede naturi diferite: de exemplu, pentru foartemulti oameni ar fi complicat s~ aleag~ Intre aprimi un milion de dolari sau a tr~i cu zeceani mai mult, In m~sura In care o asemeneaoferta ar fi posibil~.

capabili de asemenea forme de gandire. Cutoate acestea, gandirea este indispensabila Inviata cotidiana, ~i nici un studiu de psihologienu ar fi complet fara o abordare a proceselorde gandire din viata de zi cu zi.

O forma de gandire -Insu~irea concep-telor -are ca scop obtinerea unor explicatiisatisfacatoare pentru fenomene ~i lucruriobservate. Exemple de acest tip de rationa-ment sunt Incercarile oamenilor de ~tiinta dea gasi o teorie valabila pentru diferite feno-mene, sau cercetarile lui Sherlock Holmes saualtor detectivi, reali sau de fictiune.

Un alt tip de gandire este necesara pentruluarea deciziilor In munc~ sau In context so-cial. Aceasta prestipune a prevedea urmarilepropriilor actiuni ~i ale altora ~i evaluareaconsecintelor. in rezolvarea unei probleme,trebuie mai Intai evaluate cauzele; apoi solu-tia poate fi cautat~, fie pas cu pas prin meto-da analizei logice, fie prin perspicacitate, carenecesita o abordare mai putin conventionala.Oamenii au ~i gandire imaginativa, In care ojuxtapunere Intre experientele ~i conceptelevechi ~i noi produc idei utile ~i interesante.

Utilizarea conceptelorPsihologii au fost de acord asupra importanteipe care o au conceptele In gandire. Folosireaconceptelor In gandire este o extensie afolosirii lor In perceptie, iar felul In careoperam cu concepte este cel mai bine expli-cat de modul In care ele actioneaza la nivelperceptiv.

Conceptul de floareeste fbrmatprin expe-rientele unui individ legate de obiecteledespre care i s-a spus ca sunt flori. Daca sin-gurele flori pe care o persoana le-a vazut sunt

O Este nevoie de un efort de gandire consi-derabil pentru compilarea ~i in1elegerea aces-

~ tei pove~ti despre un om ~i porcul sau neas-~ cultator. Solu1ia este asocierea unor sunete~ care se potrivesc in contextul povestirii.

204

O Acest joc al chib-ritelor necesita per-spicacitate pentru afi rezolvat; cele ~asechibrite trebuie ast-fel aranjate incat saformeze patru tri-

unghiuri congruente,avand laturile egalecu lungimea unuichibrit. Solu,ia estedescoperita mai

degraba printr-osclipire de moment,decat printr-undemers logic.

O Acest labirintnecesita o abordaremai directa. Un

drum din mijlocpana la fundaturadin col,ul stang, dinpartea de jos a labi-rintului, poate tigasit prin incercari

repetate.

poate face 1n mod normal o analiz~ completlpentru trei sau patru mi$c~ri consecutive.Efortul $i timpul solicitat de luarea deciziilorlogice corecte, li determin~ de multe ori peoameni s~ renunte la acest mod de abordare$i s~ se bazeze pe experient~, intuitie saunimereal~. Pe de alt~ parte, perspicacitatea,iniuitia, permite de multe ori oamenilor s~vad~ combinatii utile ale diferitelor actiuni, pe

care nu le-ar fi identificat printr-o abordarepur logica. Astfel se explica de ce multe com-putere performante nu reu~esc sa-i invinga pemarii mae~trii ai ~ahului.

in unele situatii care impun luarea uneidecizii, nici una dintre variantele posibile deacuune nu pare sa fie mai avantajoasa decatcelelalte. in acest caz este foarte greu sa iei odecizie. Studiul matematic cu privire la strate-giile ~i modul de luare a deciziilor, numit teo-ria probabiliraulor, s-a dovedit util in a-i ajutape oameni sa aleaga cea mai buna varianta deacuune. Una dintre cele mai elaborate apli-caul ale acestei teorii este cea din Jocurile deR:lzboi, in care deciziile tactice ~i strategicesunt luate folosind astfel de metode ~tiinufice.

in mod similar, decizii care la primavedere par excesiv de complicate pot fi sim-

O Fa~ia din

stanga trebuie

a~ezata peste cai

astfel in cat ambii

cow-boy sa fie

calare. Ideile precon.

cepute ar putea fi

in~elatoare.

O O abordaredirecta in rezolvareaproblemei poate fifolosita in incercareade a gasi o stearegulata cu cincilaturi ascunsa in

acest mozaic.

1 '=:--1

I B

I

I.. /

A

205

Mai multe cuno~tinte cu privire la deciziilelogice au fost obtinute din Incerc~rile oame-nilor de a programa computerele s~ "joace"~ah sau alte jocuri, care presupun luarea maimultor decizii. Procesele de gandire ale omu-lui au fost folosite ca exemplu pentru creareaunor astfel de programe; calculatorul are ladispozitie o selectie de 7-8 mi~c~ri posibile ~ipe care le analizeaz~ de fiecare dat~ cand esterandul lui s~ "joace". Apoi alege 7 sau 8mut~ri pe care e cel mai probabil s~ le fac~concurentul, ~i In functie de ele alege 7 sau 8mu~ri pe care el le-ar putea face, ca urmarea mu~rilor ipotetice ale oponentului s~u.

Aceast~ previziune a cursului jocului poatecuprinde urm~toarele 4 sau 5 mut~ri, In func-tie de performanta calculatorului. Computerulevalueaz~ rezultatul fiec~rei serii de mu~riprevizibile, prin estimarea avantajului strate-gic oferit de fiecare, f~cand apoi un demersinvers pentru a determina mutarea initial~,care ar genera cel mai avantajos rezultat.

Oamenii iau decizii In mod similar, de~i decele mai multe ori oponentul nostru nu este oal~ persoan~, ci lumea In ansamblul ei. Capa-citatea oamenilor de a evalua toate rezultateleposibile ale actiunilor lor este mult mai limi-ta~ decat aceea a unui computer. O persoan~

GANDIREA $1 CREATIVITATEA

000 lata ~isolu'iile. Presupu-nerile ca jocul cuchibriturile ar puteafi rezolvat in doardoua dimensiuni. sauca cei doi cow-boyar putea fi a~eza'i pecai, a~a cum se aflaei prezenta'i inimagine, au fostgre~ite. Cu toateacestea, incercarilerepetate se vordovedi cu folospentru a gasi steauacu cinci laturi.

Mult timp gandirea lagica a fast canside-rata singura care afern salutia unei prableme.Dar multi filazafi maderni vad aceasta abar-dare, care presupune pracesarea unar can-cepte inflexibile, ca este inadecvata pentrurezalvarea multar prableme ale lumii mader-ne. jn multe cazuri, datele detinute cu privirela a prablema sunt insuficiente pentru a per-mite adaptarea unei salutii printr-a abardarelagica.

Gandirea creativaEdward de Bono, filozof ~i sustin:ltor impor-tant al procesului de gandire colateral:l, sus-tinea c:l datorit:l faptului c:l viata nu se in-cadreaz:lln ecuatii claI:e, oamenii au ajuns s:lprefere sentimentele In locul gandirii. Com-parand progresul realizat In tehnologie cu celdin domeniile umaniste (exemplificat prinsfera larg:l de probleme sociale ~i economicepe care oamenirea le-a creat), el sugereaz:l c:lmetodele noastre de rationament au nev6iede o revizuire radical:l, deoarece sistemul ac-tual face o confuzie lntre informatie ~igandire.

plificate prin simpla notare a consecintelorposib~e ale diferitelor cursuri de actiune,fiec~reia atribuindu-se valori, pozitive saunegative, astfel incftt procesul de decizie estemult mai u~or de realizat prin examinareavizual~ a argumentelor pro ~i contra generatede diferitele variante de actiune.

Gandirea colaterali1 promovati1 de dr.Bono este o unealti1 meniti1 si1 eliberezegandirea creativi1 a oamenilor, dandu-le posi-bilitatea si1 se foloseasci1 mai bine de com-portamentul modelator al gandirii. Gandireacolaterali1 a fost deja folositi1 pentru a rezolvaprobleme industriale $i pentru a eficientizaprocesul educational. O companie care aveainsuficiente lifturi in cli1dire oferi1 un exemplude gandire colaterali1. Angajatii ci1deau des intimp ce se gri1beau si1 coboare sci1rile alune-coase. Conduci1torii firmei au gi1sit doui1solutii destul de costisitoare: si1 creasci1 vitezalifturilor sau si1 mi1reasci1 numi1rullor. Adeptiigandirii colaterale au sugerat o solutie maisimpli1 $i eficienti1: si1 se instaleze oglinzi pesci1ri. Angajatii erau a$a de preocupati si1 sepriveasci1 In oglinzi, incat coborau sci1rilelncet, reducandu-se riscul unor accidente.

Salt mentalSe pare ci1 nu existi1 reguli rigide dupi1 careprocesele de gandire opereazi1 pentru a gi1sisolutii satisfi1ci1toare unor probleme. O mareparte a efortului necesar rezolvi1rii unei prob-leme se desfi1$oari1 incon$tient. Multi sustin ci1dupi1 ce s-au concentrat ore In $ir asupra uneiprobleme, au descoperit solutia doar dupi1 ceproblema a fost li1sati1 de o parte In subcon$-tient, timp de ore, zile sau uneori chiar maimult. Solutia poate api1rea sub forma uneirevelatii fulgeri1toare, sau simbolic in vis.

in aceasti1 situatie gandirea $tiintifici1devine greu de delimitat de creatia artistici1.Binelnteles, toti oamenii de $tiinti1 $i arti$tii,indiferent de domeniu, trebuie si1 petreaci1mult timp studiind problemele cu care se con-frunti1, fie ci1 urm:lresc construirea unui modelteoretic al universului, sau compunerea uneisimfonii. Dar este surprinzi1tor cat de multidintre ace$ti oameni disciplinati sustin pute-rea "saltului creator", o intuitie de momentcare oferi1 solutia problemei. Modul In caresubcon$tientul analizeazi1 datele unei prob-leme sau sintetizeazi1 ideile creative ri1mane Incontinuare un mare mister.

O Ideile creativesunt deseori luate inderadere daca con-travin unor credin~esau metode inrada-cinate. JonasHanway. care aintrodus umbrela inAnglia. a fost criticat..pentru ca sfidamenirea cereasca aploii... El a intampi-nat dificulta~i in a-idetermina peoameni sa renun~e lametoda mult maiineficienta. dar

-tradi~ionala. folosita] pana atunci: un co~~ de mari dimensiuni.

206 Corpul omenesc 63 -PERCEPTIA SI ILUZIA OPTIcA Corpul omenesc 64 -COMPETENTELE DE BAzA ALE CREIERULUI