Utopii tehnologice

În ciuda diversității culturale pe care o găsim în lume, în ciuda progreselor pe care le-a

cunoscut omenirea de-a lungul timpului, realitatea nu a fost niciodată mulțumitoare. Nu am gasit

încă forma perfectă de guvernare, forma supremă de libertate și de egalitate, sursa inepuizabilă

de bunăstare și leacul-minune pentru vindecarea tuturor bolilor. Dar, de la "Republica " lui

Platon până la conceptele futuriste și complet tehnologizate ale secolelor noastre, mentalul

colectiv a fost contaminat cu virusul visării. Toate invențiile imaginative din scrierile literare și,

mai târziu, din cinematografie și-au pus amprenta asupra viziunii colective a umanității.

Exemplul scrierii lui Morus este unul concludent, întrucât, afirma Frank E.Manuel, "odată ce

acesta a fost recunoscut ca fundator al rasei utopienilor, odată ce aceștia au început să-și

traseze genealogia pornind de la el, Utopia a devenit un text inspirațional spre care oamenii de

actiune se întorceau în mod regulat pentru susținere și ajutor. A devenit un dialog de natură să

ofere susținere și confort moral celor nemulțumiți de ordinea socială a prezentului." 1 Iată, deci,

cum astfel de invenții mentale, odată patrunse în subconștientul indivizilor, pot chiar să instige

masele la revoluții. Ele oferă scenariul unei forme supreme de viețuire umană, și vin, totodată,

ca dovadă a lipsurilor, neplăcerilor și suferințelor cu care individul se confrunta, dar și a faptului

că totul este într-un proces continuu de schimbare. Dacă desăvârșirea la care umanitatea visează

de atâtea secole nu a fost încă atinsă, asta nu poate fi decât din cauza faptului că totul este

perfectibil, că aspirațiile și dorințele omenirii se schimbă de la o epocă la alta. La fel și ideea de

perfecțiune. Toate utopiile sunt raportate la valorile, ideologiile, la gradul de dezvoltare și la

potențialul de evoluție al prezentului. Lumile perfecte ale secolelor îndepărtate înfățișau diferite

forme de organizare politică, economică și socială, în încercarea de a găsi rețeta ideală pentru o

viată perfectă. Și, în acord cu observația lui Umberto Eco, marea majoritate a acestora erau

construite pe o insulă: "țările ce țin de Utopie se găsesc(cu câteva excepții izolate, cum ar fi

împărăția Preotului Ioan) pe o insulă. Insula e simțită ca un ne-loc, imposibil de atins, unde se

acostează, întâmplător, dar unde, odată lăsată în urmă, nu ne vom mai putea întoarce. Prin

urmare, numai pe o insulă se poate realiza o civilizație perfectă, despre care noi am afla doar

din legende.[...] De unde vine farmecul insulelor? Nu atât din faptul că sunt un loc care, după

cum spune chiar cuvântul, e izolat de restul lumii, ci din aceea că,până în secolul al XVIII-lea,

1 Frank E. Manuel, Fritzie P. Manuel. Utopian Thought in the Western World, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Massachusetts, 1997

când a fost posibilă determinarea longitudinilor, o insulă puteai s-o întâlnești și din întâmplare,

și, precum Ulise, puteai să fugi de ea, dar nu era chip s-o regăsești." 2

Treptat, însă, știința distruge misterul și farmecul insulelor și oferă umanității noi

perspective. Ultimele secole sun caracterizate de o evoluție uimitoare în tot ceea ce înseamnă

transporturi, robotică, mecanicizare, digitalizare sau inginerie genetică. De aceea, în mod

inevitabil, atunci când vorbim de utopii ale modernității, vorbim de tehnologie. Acesta este

elementul chieie care, în viziunile secolelor noastre, ne-ar putea elibera de sclavia muncii, ar

putea dărâma barierele timpului și ale distanței și ar putea depăși limitele biologice impuse de

corpul uman.

De remarcat este modul în care tehnologia este receptată de marile mase și cum modifică

ea, de-a lungul timpului, conștiința colectivă. De la obiectele de uz caznic, ce ne ușurează

considerabil traiul cotidian, până la ramura transporturilor, a comunicațiilor și a medicinei, toate

au suferit inovații tehnologice majore ce oferă umanității o perspectivă cu totul și cu totul

diferită. În plin secol XXI, călătorim mai ușor și mult mai rapid decât în secolele trecute, în toate

colțurile lumii; fie că vorbim de mijloace de transport navale, subacvatice, terestre sau aeriene,

toate au cunoscut o evoluție rapidă și încă se află într-un continuu proces de perfecționare.

Televizoarele, computerele, telefoanele, gadgeturile și toate elementele ce alcătuiesc tehnologia

comunicațiilor elibereaza circulația informațiilor și intercomunicația umană de orice barieră a

spațiului și a timpului. Și, nu în ultimul rând, tehnologizarea medicinei și îmbunătățirea

ingineriei genetice ajunge să sfideze caracteristicile naturale ale corpului uman, oferind diverse

extensii ale acestuia, diverse posibilitâți de reproducere artificială și chiar posibilitatea creării

clonelor umane. Iată, deci, cum omenirea capăta o alt fel de conștiintă: ea nu mai apare ca o

specie dominată de natură, de legile creației și de divinitate, ci ca una care, prin intermediul

tehnologiei, poate controla toate acestea.

Utopiile prezentului înfățișează diferite versiuni de societăți în care mașinăriile preiau

integral muncile fizice, în care formele de inteligență artificială vor depăși cu mult inteligența

umană, în care teleportarea în timp și spațiu va fi la îndemana tuturor, iar cybernetica și ingineria

genetică vor schimba radical sensul și funcționalitatea corpului uman.2 Umberto Eco, Cum ne construim dusmanul, Polirom, 2013

Dacă ne raportăm la romanele și filmele science-fiction, ca expresie a tuturor ideilor

futuriste împărtășite publicului larg, putem urmări transformările suferite de utopiile tehnologice

într-un interval de timp relativ scurt: mașinăriile timpului se transformă în mijloace moderne și

mult mai rapide de teleportare, sistemele de transport își îmbunătățesc considerabil forma și

funcționalitatea, iar roboții capătă, treptat, înfățișare umană; mergând chiar puțin mai departe,

apare ideea creării unor roboți cu sentimente umane. Anne Forest, specialist în tehnologie și

știintă computerizată, susține o ipoteză destul de interesantă în aceasta privință: "Dacă îi lăsăm

să facă parte dintr-o comunitate, dacă îi învățăm cum să interacționeze, exact așa cum facem

noi, să învețe să distingă între ei și tot ceea ce îi înconjoară, automat lucruri ca iubirea vor

aparea. Un bebelus nu se naste cu toate astea, le invata interactionand cu parintii, cu familia, cu

comunitatea." 3

În ceea ce privește utopiile tehnologice care transcend limitele corpului uman, ele încep

să se apropie de realitate. Crearea diferitelor extensii ale corpului sau implementarea unor cipuri

în creierul uman nu mai apar doar ca fantezii tehnologice, ci se conturează acum ca posibile

variante ale viitorului. Proiectul "Genomul uman", început în 1990 și finalizat în 2003 cu

publicarea întregii secvențe a genomului uman, deschide noi perspective în ceea ce privește

modificarea limitelor biologice. Apare posibilitatea prevenirii și vindecării unor boli ereditare

prin intermediul terapiei cu gene sau posibilitatea transplantului de organe în orice fel de

circumstanță; prin implementarea unor gene ADN ale primitorului în organul care urmează a fi

donat, este posibil ca acesta sa devină compatibil chiar dacă, inițial, nu era. "Corpul uman nu

este sacru. Felul în care noi suntem facuți nu este vreun fel de plan al lui Dumnezeu, ci este un

accident pur. Iei două seturi de gene, le amesteci, și asa poate lua naștere o psihoza, tendința de

a dezvolta o furie extremă, o dependență sau diferite tulburări de comportament. Oamenii spun

că asta este ceva normal, însă mie mi se pare absurd. Într-un astfel de context, ingineria

genetică pare să fie unul dintre cele mai morale lucruri pe care le putem face" 4, afirma filozoful

Max More.

Un alt proiect care are drept scop folosirea tehnologiei ca principal mijloc de

îmbunătățire a vieții umane este Proiectul Venus. Inginer social, designer industrial, inventator

3 Bionics, Transhumanism, and the end of Evolution - Documentary,20134 Ibidem

și futurolog, americanul Jacque Fresco propune o reconstruire a întregii societăți, bazată

exclusiv pe cele mai avansate forme ale tehnologiei. "Întreaga societate este depășită", spune el.

"De ce să nu o reproiectăm?"

Proiectul său înfățișează o societate cu o economie bazată pe resurse, în care principalul

interes este bunăstarea tuturor indivizilor și principalul mijloc de realizare a acestui lucru este

tehnologia. În fapt, el înfățișează tehnologia, alături de o gestionare inteligentă a resurselor, ca

singure necesități pentru a crea o societate ideală, contestând toate variantele distopice în care

excesele tehnologice duc la pierderea sensului de umanitate:"Când vom înțelege că tehnologia

creată de mintea umană este cea care dă libertate umanității și crește calitatea vieții, atunci vom

realiza că trebuie să ne concentrăm atenția asupra managementului inteligent al resurselor.

Proiectul Venus cheamă la o societate cibernetică în care computerele ar putea înlocui sistemul

demodat de alegerea politicienilor care în majoritatea cazurilor reprezintă diverse grupuri de

interese. Aceasta nouă tehnologie nu va dicta sau monitoriza viața individuală, deoarece ar

putea fi considerat o ofensivă socială şi contraproductivă. Cărți cum ar fi 1984 şi Brave New

World şi filme artistice ca Blade Runner şiTerminator 2 au transmis teamă unor persoane cu

privire la preluarea controlului de către tehnologie în societatea noastră. Singurul scop al

Proiectului Venus Project este de a eleva potențialul spiritual şi intelectual al tuturor oamenilor,

în acelaşi timp cu furnizarea de bunuri şi servicii care vor îndeplini nevoile individuale şi

materiale." 5

Casele viitorului vor avea o cu totul altă forma și funcționalitate. Toate acoperișurile vor

fi fotovoltaice, iar întreaga suprafață a cladirilor va transforma lumina solară în electricitate.

Astfel, iluminarea pereților va fi integrală, cu posibilitatea de a alege culoarea luminii, parțial sau

total. Funcționalitatea toaletelor se va baza exclusiv pe un sistem de economisire a apei, iar

încăperile vor beneficia de un sistem care va produce o ușoară creștere a presiunii, împiedicând

astfel patrunderea prafului din exterior. În plus, locuințele vor fi dotate cu senzori pentru

detectarea focului, a materialelor toxice sau a oricăror alte materiale care pot afecta viața omului.

Sistemele de transport vor fi capabile să atingă o viteză de 4000 km/h, deoarece vor pluti

pe un câmp magnetic, fiind dotate, în interior, cu un întreg sistem de divertisment; astfel, ele vor

fi mai durabile deoarece nu vor mai avea întreg mecanismul de funcționare pe roți care să se

5 Future by Design - Documentary, 2006

uzeze ți, bineînțeles, nu vor mai produce poluare. De asemenea, ele vor fi alcătuite din mai multe

unități, astfel că, dacă un anumit numar de persoane va vrea să părăsească vehiculul, acesta

încetinește până la 250 km/h, iar sectorul pasagerilor care pleacă va fi ridicat și introdus altul în

loc.

Autovehiculele vor avea o formă extrem de aerodinamică, pentru a opune un minim de

rezistență, oferind cea mai mare distanță parcursă cu un minim de combustibil. Partea din față va

fi echipată cu rădare, sonare sau alte dispozitive senzoriale care să detecteze distanța dintre

autovehicule și să o mențină automat, evitând, astfel, accidentele. Și, chiar dacă, prin absurd, se

vor ciocni, ele vor fi făcute dintr-un material cu memorie a formei, ceea ce înseamnă că vor

reveni la forma inițială fără a necesita nici un fel de reparație.Vor exista, de asemenea, și unități

de transport suspendate, ce vor călători la 3-4 metri deasupra pamântului, eliminând astfel nevoia

străzilor și a podurilor, și care se vor deplasa cu ajutorul electrodinamicii, atrăgând sau

respingând aerul. Sistemele de transport subacvatice, mult mai eficiente, din punct de vedere al

vitezei, decât cele care se deplasează la suprafața apei, vor emite, în partea din față bule de aer

care vor reduce considerabil rezistența la înaintare. Se vorbeste aici și de posibilitatea

comunicării directe cu creierul uman, prin intermediul unui computer care să transforme limbajul

în imagine, eliminând astfel barierele comunicării orale.

Cu toate acestea, Proiectul Venus se află încă la limita dintre utopie și realitate. Chiar

dacă există posibilitatea reproiectării unei societăți complet tehnologizate, în care resursele

naturale să asigure bunăstarea întregii planete, dispunem, oare, de resursele umane necesare? Se

va putea modifica întreaga conștiință a umanității într-atat încât să privim tehnologia ca salvare a

omenirii, și nu ca mijloc de a o controla, de a obține profit sau putere?