utilizarea cardurilor bancare

8/19/2019 Utilizarea Cardurilor Bancare

1/58

CuprinsIntroducere.................................................................................................3Capitolul I. Cardul - Concept, istoric, avantaje.....................................51.1 Tipuri de carduri......................................................................................5

1.2. Smart - cardul.........................................................................................51.2.1. Portofelul electronic.............................................................................51.2.2. Mediul de funcţionare a sistemului de portofel electronic...................51.2.3 Caracteristici de operare ale Smart – cardului.....................................51.3. Sisteme mondiale majore care asigur plţile prin Carduri...................5

Capitolul II. Organizaţii internaţionale...............................................52.1. !isa "nternational................................................................................52.2. #uropa$ "nternational %Mastercard&.....................................................52.3. 'merican #(press................................................................................52.). *iners Clu+ "nternational....................................................................5

Capitolul III. Piaţa Cardurilor bancare în România........................5

3.1. Stadiul organi,rii pieţei +ancare de Carduri n om/nia................53.2. 0+iectie priind de,oltarea pieţei +ancare ele.............................5carduri n om/nia..................................................................................53.3. !"S' "nternational n om/nia..........................................................53.). !"S' "nternational pe piaţa rom/neasc de carduri.........................53.5. 0 0MC'*.............................................................................53.4. #miterea cardurilor +ancare.............................................................53.. 'cceptarea de comercianţi la plata a cardurilor +ancare.................5

Capitolul I. !istemul electronic de trans"er al "ondurilor........5).1. *istri+uitorul automat de numerar...............................................5).2. 'utomatul +ancar.........................................................................5

).3. Terminale electronice de /n,are la comercianţi %#6T P0S&.........5).). Pro+leme priind utili,area frauduloas a cardurilor +ancare.......5

Concluzii..........................................................................................5#ne$e..............................................................................................5%ibliogra&e.....................................................................................5

Introducere

7n toate domeniile, dorinţa de mbuntăţire 8i perfecţionare a rezultatelor prin experienţ 8i cercetare au condus spre apariţia unor idei ce au reu8it să le depă8easc pe cele actuale. Dorinţa de a mbuntţi 8i spori rezultatele, experienţa 8i cercetarea, conduc spre apariţia unor idei de avangard, a unor idei a cror calitate, pentru domeniul respectiv, o dep8e8te pe cea a celor existente. Aceste concepte noi aprute n urma unor eforturi deosebite, at/t cantitative c/t 8i calitative, se regsesc sub un nume relativ obi8nuit - progres. Cea mai mare revoluţie tehnologic a acestui, secol o reprezint, f r ndoial comunicaţiile. Dezvoltarea f r precedent a suporturilor (fibra optic, transmisia prin satelit) ct 8i a interfeţelor multi-media (reţele de calculatoare 8i softuri specializate) au condus la o adevărat explozie a comunicrii. !lobalizarea informaţiei, transmisia la mare distanţ n tim

1


2/58

p real, accesibilitatea 8i dezvoltarea mass-media, au produs modificri structurale n viaţaoamenilor din ntreaga lume. "ra inevitabil ca această revoluţie tehnologică să antreneze #i mi8crile de fonduri9 motorul economiei mondiale. Această introducere evidenţiaz c/teva idei generale, de ansamblu, asupra banilor electronici, a circulaţiei acestora 8i a impactului pe care l au asupra vieţii noastre de zi cu zi. $nstrumentul de plat numit card bancar nu este altceva dec/t o parte din realizrile civilizaţiei umane , un rezultat al evoluţiei 8tiinţei 8i practicii economice, un v/rf de aisberg ce are ca baz zeci de ani de practic 8i teorie n domeniul tranzacţiilor monetare.

%aloarea cardurilor bancare este dat de convenţia &ncheiată de mai multe bănci constituite &ntr-o mare asocia'ie cooperatistă de bănci ce se supun aceluia#i regulament #i participa &n comun la dezvoltarea sistemului asocia'iei. rin acceptarea acestei &n'elegeri se poate spune că a fost primul pas &n civilizarea #i dezvoltarea schimburilor economice, #tiind că &n urmă cu sute de ani se foloseau ca instrumente de schimb stofele, vinul, ceaiul, tutunul, cochiliile de scoici, urmnd ca mai trziu acestea să fie &nlocuite cu metalele pre'ioase &n special aur #i argint ale căror proprietă'i le predispuneau la utilizarea monetară. ai trziu cnd au apărut bancnotele, acestea confereau deţinătorilor posibilitatea dea face plaţi pentru un bun său serviciu, de a stinge o datorie sau de a face rezerve prin economisire.

Toate acestea cu o singură condiţie: ca cel care desfăşură vreuna din acţiunile enumerate

mai sus să posede monedă în mod fizic, să o aibă asupra sa.

*umele mari &n numerar necesit, ns, spaţii corespunzătoare de depozitare, siguranţ, cheltuieli 8i numeroase riscuri &n manevrare.

Au apărut apoi şi instrumente de plată care permiteau realizarea funcţiilor monedei şi fără

prezenţa ei efectivă. 7n 'ările civilizate, cu economie de piaţa dezvoltat sfera numerarului a fost limitat la minimum, prin introducerea 8i folosirea de forme 8i instrumente de decontare f r numerar,u8or accesibile. +ăspndirea decontrilor fără numerar este diferită de la o 'ară la alta, &n raport cu specificul fiecăreia #i a scopului urmrit. Deosebit de avantaele tehnicii de decontate, un scop esenţial este #i acela al limitrii masei monetare &n circulaţie #i a atenuării procesului inflaţionist.

. Aceasta este dovada valorii gândirii economice în ceea ce priveşte schimburile monetare ale

civilizaţiei umane. Acesta este stadiul cel mai avansat la care sa putut a!unge până acum.

"rincipalele argumente pentru că cele afirmate mai sus să nu fie considerate simple supoziţii

sunt nenumărate şi pot fi regăsite în lucrare.

Două dintre ideile fundamentale ce sus'in argumentele conform cărora cardul bancar face parte din familia marilor descoperiri, sunt- prima idee conform căreia raportul dintre avantaele #i dezavantaele unui card bancar &nclină covr#itor &n favoarea avantaelor acestuia #i anume prin simplitate, confiden'ialitate, siguran'ă, rapiditate #i controlabilitate.- a doua idee prin care se precizează că toate aceste avantae sunt accesibile pentru oricine dore#te acest lucru.

2


3/58

Capitolul I. Cardul - Concept, Istoric, avantaje

Cardul prin defini'ie, reprezintă un instrument de decontare prin care se pot efectuaplă'i pentru anumite produse sau servicii, &n baza unui sistem bazat pe &ncheierea unor contracte &ntre de'inător, emitent #i comerciant sau prestator de servicii fara pre,enta

efectia a numerarului Cardul facilitea,a legatura :nanciara intre comercianti si consumatori9 :ind osimpla c;eie de acces la un cont +ancar< acela al detinatorului de card. n baza a#a numitelor căr'i de plată, titularul poate depune sau retrage numerar la #i din contul personal, a#adar se poate spune că este un instrument de plată fără numerar prin intermediul căruia se poate achita contravaloarea anumitor bunuri sau servicii ce au fostachizi'ionate de la comercian'ii abilita'i sau se pot ob'ine anumite lichidită'i de la banca care a emis cardul.

#onform $%&'(A)%*T'('+ .*.$. nr.- din / noiembrie 001 privind principiile şi

organizarea platilor cu card de catre societatile bancare, capitolul , articolul 2 , punctul - : “ Cartela de plata, care va f denumita, conorm practicii internationale,card, este un suport de inormatie standardizat, securizat si individualizatcare semnaleaza ca detinatorul sau ar putea avea succes la dreptul de a-lolosi pentru plata, conerit de emitent; un card este acceptabil de catrecomerciant ca mijloc de plata, de catre detinator, a obligatiilor asumate decatre utilizator la procurarea de maruri, consumul de servicii sau obtinereade avansuri in numerar de la comerciant, in termenele si in coditiile legii, aobligatiilor reciproce si a altor reglementari aplicabile.

Un card va f acceptat ca mijloc pentru plata conorm conditiilor in carea ost emis, stipulate prin obligatii reciproce. =

n card a : acceptat ca mijloc pentru plat conform condiţiilor n care a fost

emis9 stipulate prin o+ligaţii reciproce.Cardul are caracteristicile uniersale ale unui instrument de plat9 dar deţine 8i

o caracteristic proprie9 8i anume aceea de a permite o+ţinerea necondiţionat denumerar.

Primele au aprut cardurile de credit9 care nu erau nici +ancare 8i nici de plastic. "nitial acestea au aut forma unor +onuri alorice %c;itante& in sc;im+ul carorase puteau face ac;i,itii de la comerciantii care au acceptat sa participe la acestplan de creditare.

Comerciantii care indeau marfuri9 de regula de alori mici9 in sc;im+ul acestor+onuri alorice9 le depuneau periodic la +anca9 iar +anca factura cumparatorilorcontraaloarea acestora.

3


4/58

Clasi:carea cardurilor < Sunt doua criterii mai importante<'. din punct de vedere al "unctiilor speci&ce pe care le indeplinesc(

• carti de credit %credit card-uri& repre,inta un instrument de plata carecon:rma faptul ca detinatorului lor i-a fost desc;isa o linie de credit pe oanumita perioada de timp si pe +a,a caruia poate face plati sau poateretrage numerar pana la un plafon sta+ilit. Creditul acordat de +anca seintinde pe un termen relati scurt %catea saptamani& si poate : gratuit saupe termen mai lung %catia ani& ca, in care este insotit de o do+anda al carui

niel este apropiat de cel practicat pentru orice credit de consum.• carti de de+it %de+it card-uri& este un instrument de plata care permite

de+itorului sa ac;i,itione,e +unuri si sericii prin de+itarea directa a contuluisau personal.

• carti o+isnuite de retragere a numerarului este un instrument cu ajutorulcaruia detinatorul poate depune sau retrage numerar prin +ancomat.

• carti de garantare a cecurilor repre,inta un instrument care garantea,a casuma de plata inscrisa pe cec are acoperire in contul personal aldetinatorului.

'ceasta carte poate functiona ca o carte de credit9 ca o carte de de+it sau ca ocarte o+isnuita pentru retragerea numerarului.). din punct de vedere al modului de inregistrare pe suportul magnetic

• carti magnetice• carti electronice

Cardurile sunt diferite din punct de edere al funcţiilor pe care le ndeplinesc9 ns au o serie de trsturi comune n ce prie8te construcţia lor9 trsturi care dauposi+ilitate cardurilor de a se deose+i de celelalte instrumente de plat. Trsturile comune sunt <a& ca suport :,ic9 cardul +ancar este reali,at din material plastic9 compara+il caform 8i dimensiune cu o carte de i,it. 're form dreptung;iular 8i dimensiunistandard 8i poart diferite menţiuni pe recto %faţ& 8i erso %spate&.+& pe faţa cardului sunt menţionate< numele +ncii emitente9 numrul de card

format din 14 sau 13 cifre9 numele deţintorului de card9 data e(pirrii cardului9sigla organi,aţiei internaţionale su+ egida creia este emis cardul9 ;ologramaspeci:c9 numrul de control tiprit deasupra numrului de card %este format din )cifre identice cu cele ale numrului de card&.c3 pe versoul cardului se găsesc:

- o +and magnetic pe care sunt codate datele standard referitoare la deţintorulde card 8i anume< numar de cont9 numar de cont con:denţial9fonduri disponi+ile9nulitatea titlului9 un spaţiu destinat semnturii autori,ate a deţinatorului de card .Su+stanţa si structura cardului pre,int caracteristici semni:catie.

)


5/58

Primul lucru care tre+uie 8tiut despre carduri este faptul c ele nu sunt dec/t ointerfaţ9 o legtur ntre noi 8i +anii no8tri. Pentru a aea un card este neoie se(iste contul din spatele acestuia. Practic atunci c/nd depunem cererea deeli+erare a unui card solicitam 8i constituirea contului de card . Cele dou elementelucrea, mpreuna sunt insepara+ile. *e :ecare dat c/nd facem o tran,acţie cu cardul de fapt dam o comandapentru contul de card aferent . Practic le ,icem +anilor cum sa se mi8te . Majoritatea specialistilor considera ca inceputul cardurilor +ancare de credit afost facut de >o;n S. ?iggins9 specialist in domeniul creditului de consum din ?anca

@ationala 6lat+us; din ?rooAl$n . "n anul 1B)4 ?iggins a organi,at actiitatea dupa sc;ema de credit numitaC;arge-it.

'ceasta sc;ema preedea c;itante9 date de catre clienti maga,inelor pentrucumparaturile marunte. *upa ce cumparatura aea loc9 maga,inul preda c;itantala +anca si +anca le ac;ita din contul cumparatorilor. "n 6lat+us; pentru prima dataa fost incercat lantul clasic de decontari utili,at in pre,ent in domeniul +ancar decarduri pretutindeni.

4e la acest plan de creditare pâna la apariţia efectivă a primei cărţi de credit moderne nu

mai era decât un pas, pas care în 01 este făcut de 5ran6lin *ational an6 din *e7 8or6.

9n 01, 4inners #lub introducea prima carte pentru călătorii şi amuzament ;T < % #ard3.

5


6/58

Această nouă carte a stârnit interesul băncilor de a considera o nouă formă de acordare de

credite pe baza unei cărţi de plastic, care funcţiona întrun mod similar cu bonurile valorice

introduse de iggins. +deea de creditare pe baza cărţilor de plastic sa transformat în realitate

abia în 0- întrun instrument propriu zis, când an6 of America a lansat an6Americard ;în

prezent denumită =+>A3.

an6Americard a fost utilizată la început de foarte puţini consumatori, ca apoi, în numai

ani, statisticile să indice e?istenţa a peste 2 milioane de deţinători de carduri, în 0@ sau

prelucrat peste @ milioane de bonuri de vânzări, fiecare reprezentând câte o singură

achiziţie. "ână în 0 numărul cărţilor a!unsese la @B milioane, iar în 00 această cifră

crescuse la 1 milioane.

9n data de 2- iulie 2 =+>A +nternational a sărbătorit 21 de ani din momentul în care

an6Americard şia schimbat numele în =+>A. "rimul card marca =+>A emis de Co7ard an6

a fost utilizat la 2- iulie 0@-, la Thompson Travel, în statul american =ermont. =aloarea

tranzacţiei a fost de @ '>4, plata reprezentând contravaloarea unor bilete de avion.

Ddată cu succesul nemaiîntâlnit al cărţii an6Americard, un grup de @ bancheri din

diferite instituţii financiare sa decis să creeze propria reţea prin care săşi accepte reciproc

cărţile de credit locale. Astfel, în 0--, aceste @ bănci înfiinţează Asociaţia +nterbancară de

#arduri, care se ocupa cu procesele de autorizare, de clearing şi decontare. "ână în 0@,

peste 1 de instituţii financiare aderaseră la )aster #harge şi e?istau B- milioane de

deţinători de carduri. Ddată cu dezvoltarea pe plan internaţional a acestei organizaţii, sa

redenumit în 0@0 )astercard. Această organizaţie a cunoscut, ca şi an6 America ;=+>A3 odezvoltare rapidă, a!ungând ca în 00 să aibă peste 0 de milioane de carduri )aster#ard în

circulaţie.

'tilizarea cărţilor de plată în %uropa a crescut mai repede decât utilizarea altor

modalităţi de plată. în ultimii doi ani, volumul plăţilor efectuate cu cîrţi de plată a crescut cu

/E a!ungând la peste miliarde de tranzacţii. 4e asemenea, numărul deţinătorilor de cărţi de

plată a crescut în ultimii doi ani ca 2E. a!ungânduse la ,B carduriFadult.

7n pre,ent9 e(ist 1D ţri care au mai multe crţi de plat dec/t numruladulţilor. Cea mai mare densitate este n Marea ?ritanie9 unde suntapro(imati dou crţi de plat pentru :ecare adult9 la cealalt e(trem sesituea, Turcia9 "rlanda 8i Erecia9 care au D95 crţi de plataFadult.7n ciuda faptului ca proporţia deţinut de cardurile de de+it in totalul crţilorde plat a nregistrat o scdere9 acestea sunt totusi cele mai importantecarduri din #uropa9 repre,ent/nd 53G din totalul cardurilor emise.

4


7/58

Era:c 1.1 Ponderea cardurilor de credit n totalul tipurilor de carduri'st,i9 in lume e(ist peste un miliard de carduri !"S'9 care generea, anualunolum de /n,ri de apro(imati 2.DDD de miliarde dolari

Cardurile pre,int anumite aantaje <*in punct de edere al comercianţilor.

a& /n,rile se puteau autori,a cu u8urinţ.*ac numrul de card nu aprea pe lista neagr a comerciantului 8i aloareatran,acţiei se ncadra su+ limita de autori,are sta+ilit 9 atunci ac;i,iţiadeţintorului de card era considerata solid. 7n ca,ul n care aloareatran,acţiei dep8ea lirnita de autori,are sta+ilit de +anca9 comerciantul lualegtura telefonic cu centrul de autori,are al +ncii pentru a alidatran,acţia . Prin aceast procedura simpl comercianţii nu erau e(pu8iriscurilor ine(istentei de fonduri sau a aliditţii cardurilor9 sumele cuenitepltindu-se de ctre +anc n momentul n care ace8tia depuneau la +ancc;itanţele n original. +& cre8terea olumului /n,rilor comercianţilor ?ncile 8i asociaţiile

naţionaleemitente de carduri9 au c;eltuit sume nsemnate de +ani pentru pu+licitate8i direcţionarea posesorilor de carduri ctre punctele de /n,are ce a:8auautocolante cu nsemnele +ncii.0dat cu cre8terea numrului deţintorilor de carduri9 comercianţii au nceput s accepte mai multe mrci de carduri9 contri+uind astfel lacre8terea olumului /n,rilor.

Comercianţii agreau cardurile pentru motiul c posesorii acestora fceau

ac;i,iţii de alori mult mai mari dec/t ar : fcut cu numerar. c& comercianţii au putut inde pe credit odat cu apariţia MastercardH"nternational 8i !isa "nternational. Astfel, orice comerciant care acceptacarduri putea s /nd pe credit oricrui consumator care folosea carduriIe,ultatul imediat a fost o sporire a numrului de carduri9 a olumului 8ialorii /n,rilor comercianţilor. *in punct de edere al +ncilor care ofereau carduri clienţilor lor < a& linia de credit reoling asociat cardurilorClientul putea mprumuta din nou fără a : neoit s mearg la +anc pentrua completa o nou cerere de mprumut. 't/t timp c/t suma mprumutat nudep8ea plafonul de creditare sta+ilit %adic suma pe care +anca o punea la

dispo,iţia clientului& deţintorul de card se putea mprumuta continuu 8iram+ursa sumele la scadente lunare. ?ncile foloseau cardurile ca omodalitate simpl de a acorda credite 8i de a ncuraja clienţii s se mprumute9 eniturile +ncii sporind cu do+/nda ncasat de la clienţii care mprumutau +ani 8i care i rambursau n tran8e lunare la scadent. +& atragerea 8i a clienţilor care nu locuiau n apropierea +nciiContrar ideii clasice de creditare conform creia clientul tre+uie s sepre,inte la +anc ori de c/te ori dorea s o+ţin un credit9 cu ajutorulcardului clientul putea o+ţine credite fără prea multe inconeniente9portofoliul +ncii cresc/nd necontenit. Pe de altă parte9 multe +nci au


8/58

ncercat cu aceast oca,ie s ofere clienţilor 8i alte sericii 8i produse+ancare. c& comercianţii plteau comisioane +ncii pentru prestarea sericiilorde prelucrare 8i decontare a tran,acţiilor cu carduri. Pe l/ng eniturile dincomisioane9 comercianţii mai aduceau şi depozite suplimentare +ncii. ista euc;itanţe a comerciantului era considerat drept un depo,it. *eci9 +aniio+ţinuţi din ac;i,iţiile clienţilor cu ajutorai cardului generau noi depo,itepentru +anc9 iar aceste sume la r/ndul lor deeneau noi surse de creditare.

'.' *ipuri de carduri

Clasi:carea cardurilor< *up modul de stocare a caracteristicilor de securi,are < a. carduri cu +and magnetic +. carduri cu microprocesor a. cardul cu +and magnetic asigur pe trei piste distincte încriptarea 8i

securi,area unor informaţii despre utili,atorul cardului9 emitentul acestuia9precum 8i a algoritmului unic de codareFdecodare a datelor de eri:care aaliditţiiI +. cardul cu microprocesor %c;ip& - smartcardul - asigur9 prin intermediul chipului ata8at pe erso9 stocarea informaţiilor de securitate direct n acestc;ip 8i poate opţional asigura alimentarea 8i golirea :nanciar %transferefecti de fonduri3. ncep/nd din 1BB29 cardurile cu c;ip au nceput s-8ie(tind aria de rsp/ndire9 iar din 1BBJ marii operatori ai acestorinstrumente de decontare au promoat pe scar larg chipul, ncerc/nd nlocuirea te;nologiei de securi,are pe +and magnetic cu cea demicroprocesor.

*up funcţiile speci:ce pe care le ndeplinesc < a - carduri de de+itI + - carduri de creditI c - carduri de retragere a numeraruluiI d - carduri de garantare a cecurilorI e - carduri multifuncţionale sau deriateI f - carduri pentru transferul electronic de fonduri la punctele de/n,are.

a. Cardurile de de+it asigur utili,atorului ac;i,iţionarea de +unuri 8isericii sau retragerea de numerar "ar pre,enţa efecti a nsemnelor

J


9/58

monetare. Condiţia esenţial de funcţionare a acestui tip de card o repre,intpre,erarea unor fonduri ntr-un cont de card 8i efectuarea de c;eltuieli nlimita soldului disponi+il. Toate plţile efectuate prin intermediul unui asemenea card seregsesc n grupa debitorului contului ata8at cardului. n card de de+it poate funcţiona printrun cont curent de operaţiuni sau printrun cont pentru tranzacţii cu carduri. Cu toate c acest tip de card se apropie cel mai mult de ideealic;iditţilor :nanciare fizice %c;eltuielile se fac n limita disponi+ilului

e(istent&9 practica mondial demonstrea, o reţinere eident pentruprodusele de de+it. 0 societate +ancar orientat pe gestionarea pro:ta+ila unor produse de retail %produse 8i sericii +ancare pentru populaţie& nueste interesat de ncadrarea consumului n limitele disponi+ilitţilor proprii9ci de stimularea c;eltuielilor pe credit.

+. Cardurile de credit asigur utili,area de bunuri 8i servicii sau retragereade numerar9 iar plţile se efectuează dintrun credit sau linie de credit acordatpe numele posesorului de card. 6uncţionarea sistemului crţilor de credit se sprijin pe dou entitţispeci:ce < centrele de autori,are 8i cele de prelucrare.

Centrele de autori,are sunt organi,ate de +nci 8i repre,int intereselelor. a cererea comercianţior, acord autori,aţia de plat9 adic recunosce(istenţa condiţiilor de plat potriit informaţiilor pe care le deţin9 sesi,/ndca,urile de inoportunitate9 de furt9 pierdere sau utili,are a+u,i. Centrele de prelucrare sunt gestionate de societţi de sericii 8i inginerieinformatic9 a/nd ca sarcină principal primirea documentelor sauinformaţiilor priind plţile desf8urate. Plţile care se ncadrea, n normelesta+ilite se iau n eidenţ9 datele sunt prelucrate 8i transmise celorinteresaţi. Se asigur astfel Ku(urile monetare implicate 8i modi:careasoldurilor din conturile +ancare n faoarea comercianţilor9 prin diminuareadisponi+ilitţilor pltitorilor.

7n funcţie de gradul de e(punere al +ncii faţ de creditul potenţiale(ist <• cardul de tip c;arge pentru utili,atorii fr o credi+ilitate +ancar

considera+il-sau n lipsa cunoa8terii unor comportamente +ancareanterioare. Posesorul este o+ligat ca n ma(im o lun s acopere dep8ireade sold nregistrat %credit de oerdraft& sau creditul temporar acordatI

• card de credit cu funcţiuni depline pentru utili,atorii cu punctaje de creditre,ona+ile. C;eltuielile sunt acoperite dintr-un plafon sau linie de creditnegociat anterior. Practica mondial rele c acest tip de card este cel mai aantajos9at/t pentru utili,atori 8i pentru +nci9 c/t 8i pentru comercianţi. 0rice

c;eltuial efectuat de utili,ator generea, instantaneu enituri +ancare 8isurse de pro:t pentru comercianţi. *o+/nda la credit asigur fructi:carearesurselor +ancare9 iar utili,atorii 8i pot satisface oric/nd dorinţele c;iardac nu dispun de sumele necesare. c. cardul pentru retrageri de numerar este un instrument cu ajutorulcruia posesorul poate dispune sau retrage numerar prin distri+uitorulautomat de +ilete % cas; dispenser &9 operaţiunea re:ect/ndu-se9 dup ca,9 n de+itul sau creditul contului su personal desc;is la o instituţie :nanciar.

d. cardul de garantare a cecurilor este un instrument de garantare că sumelede plat nscrise pe cec au acoperire n contul personal al deţintorului. #l

B


10/58

poate funcţiona at/t ca o carte de de+it sau de credit9 c/t 8i ca o cartepentru retrageri de numerar. e. cardul multifuncţional sau deriat are funcţii mi(te 8i facilitţi sporite8i deri din celelate tipuri de cârti menţionate. #(emplu sunt crţile decltorie sau de agrement %care ndeplinesc funcţiile unei crţi de credit alcrei plafon nu poate : dep8it& 8i crţile priate emise de comercianţipentru a : utili,ate n propriile lor maga,ine.7n funcţie de calitatea emitentului

'. carduri emise de +nci %carduri +ancare&I ?. carduri emise de comercianţi %carduri priate&I C. carduri emise de societţi nonbancare %alte instituţii sau organi,aţii&. '. Cardurile +ancare n ultimele dou decenii numrul deţintorilor 8i olumul plţilor efectuateprin crţi +ancare au cunoscut o cre8tere spectaculoas. ?ncile au fcuteforturi pentru uni:carea ofertei 8i eliminarea concurenţei dintre ele9 apr/ndastfel un nou fenomen


11/58

6iecare dintre cele 2 reţele ofer cartea sa de perstigiu: P#M"# pentru !"S'8i E0* pentru M'ST#C'*9 create n mai 8i respecti septem+rie 1BJ4. ?. Cardurile priate Sunt emise n principal de marii comercianţi care deţin un segmentimportant de piaţ 8i care sunt foarte +ine cunoscuţi de consumatori.#(istenţa acestor crţi priate presupune crearea unei reţele :nanciareparalele administrat de instituţiile de credit. Spre deose+ire de cardul +ancar care e acceptat n orice lanţ de

maga,ine9 cardul priat este acceptat doar de un comerciant sau de un grupde comercianţi. #mitenţii acestui tip de card ofer o gam atracti de sericii prin careurmresc< sta+ilirea unei relaţii directe cu clienţii9 cre8terea /n,rilor care justi:c apelarea la credite9 oferirea 8i administrarea mai +un a unorsericii9 stimularea cumprturilor9 etc. Concurenţa dintre crţile priate 8i cele +ancare are loc ca urmare ade,oltrii sericiilor asociate primelor. 'ceste sericii %care urmrescatragerea 8i :deli,area clientelei& sunt adesea nsoţite de facilitţi de credit.Cartea este eli+erat dup acceptarea ofertei preala+ile pentru desc;idereaunui credit propus de comerciant9 acceptare care are loc imediat dac

emitentul este legat direct la o instituţie de credit. Plafonul c;eltuielilorma(ime se sta+ile8te :e de comun acord cu comerciantul, :e este impus 8irepre,int pentru deţintorul cardului datoria ma(im autori,at9 numitre,er pentru cumprturiI.Cardurile priate ofer9 în principal9 patru aantaje<

- plata din disponi+ilitţile clientuluiI

- creditulI

- retragerile de numerarI

- sericii.ane(e multiple.

Plata din disponi+ilitţi.cardul pre,int9 n funcţie de punctele de /n,are două posi+ilitţiI L plata imediat. Se menţionea, opţiunea pentru plata dindisponi+ilitţi9 ca, n care nielul cumpărăturilor a : preleat ulterior asupracontului +ancar ata8at crţii9 iară c;eltuieli suplimentare 8i n termenul de ncasare a unui cecI

L plata prin cec trimis gestionarului crţii sale9 n urma primirii lunare

a e(trasului de cont detaliat pentru c;eltuielile sale.

Creditul

*eţintorul cardului poate opta pentru plata pe credit sau parţial credit9parţial disponi+ilitţi9 put/nd alege ntre urmatoarele tipuri de credite <∗ plata am/nat gratuit n 2D-5D ,ile de la data efecturii

cumprturilorI

∗ un credit scurt cu plata n 2-3 vărsăminte lunare 8i cu plafonarea9 n

general9 a c;eltuielilorI

∗ e8antionarea plţilor pe o perioada de la 3 la 2) luni9 cumprtorul

put/nd sta+ili cote lunare care-i conin mai +ine9 rata do+/n,ii :ind diferit

de la un comerciant la altulI11


12/58

∗ credit reoling %linie de credit permanent pe care deţintorul o poatefolosi dup opţiunea sa n limita plafonului sta+ilit n cadrai ei&.etrageri de numerar 'cest sericiu l ofer doar anumite carduri 8i are dou forme I

∗ din disponi+ilitţi< suma ramasă este de+itat n acela8i interal de timp ca8i un cec9 ca pentru cumprturile pltite cas;I

∗ pe credit< clientul +ene:cia, pentru retrageri de numerar de condiţii decredit identice creditului permanent.

'lte sericii< reducerile speciale9 remi,e la sf/r8itul anului9 asigurareama8inilor9 a locuinţelor9 asigurarea pentru rspundere ciil9 asigurareacontului 8i a crţii care s. acopere riscurile de +oal9 8omaj9 pierderea saufurtul crţii9 etc.C. Carduri emise de societţi nonbancare"nstituţiile 8i organi,aţiile care emit acest tip de card sunt< instituţiiinternaţionalespeciali,ate9 instituţii de credit companii de transport şi telecomunicaţii9 companiiautorutiere8i de nc;irieri de e;icule9 companii petroliere9 societţi de. asigurri9agenţii de turism, clu+uri 9 etc.

#(ist patru tipuri de astfel de carduri I∗ crţi de plat sau de credit cu larg accesi+ilitate9 utili,a+ile pentru

toate tipurile de comerţI∗ crţi de plat selectie9 cu accesi+ilitate redusI∗ crţi care se su+stituie plţii %crţi de a+onament&I∗ crţi de identi:care9 care dau dreptul sau nu la anumite aantaje sau

sericii9 dar care nu pot : folosite ca instrumente de plat. Crţile de plat sau de credit cu larg accesi+ilitate pot : asimilate prin ntre+uinţri cu crţile +ancare9 :ind utili,a+ile la un numr mare de punctede /n,are.

*in punct de edere al accesi+ilitţii clientelei crora li se adresea, 8i alnaturii emitentului lor9 e(ist<∗ crţi emise de instituţii internaţionale - cele mai ec;i 8i mai

prestigioaseI∗ crţi emise de instituţii de credit - efectul de,oltrii recente a pieţei

cardurilor < *iners Clu+9 'merican #(press9 'merican #(press Eold. 'ceste trei crţi ofer urrnatoarele sericii 8i facilitţi<

accepta+ilitate n peste 1D de ţri9 fr limit de sum9 c;eltuielilesunt de+itate ntr-un termen foarte scurt %1D ,ile& prin preleareautomatI

retrageri de numerar n numeroase agenţii n toat lumeaI asigurare automat 8i gratuit a cltoriilorI asigurare medical 8i material internaţional gratuitI garanţii pentru pierderea sau furtul crţilorI garanţii pentru re,erarea ;otelierI linii de credit permanente egale cu c/8tigul pe mai multe luniG numeroase alte sericii.

Crţile de plat selectie pot : folosite doar la o singur categorie de+unuri 8i servicii %crţi de telefon9 crţile companiilor petroliere9 cariile deasigurare&. #ărţile de a+onament au o utili,are speci:c9 clientel limitat 8i sunt

emise de companiile de transport aerian şi rutier. Tre+uie menţionat c ele12


13/58

nu se su+stituie n totalitate plţii9 gener/nd reduceri 8i alte aantajepreferenţiale pentru deţintori %+ilete gratuite9 etc.&. Crţile de identi:care pot : folosite doar n scop de identi:care aposesorului şi sunt emise de agenţii economici a căror activitate constă în inchirierea autoe;iculelor9 agenţii de turism, hoteluri, dierse clu+uri9 organi,aţiiprofesionale9 etc. cardul proprietar este folosit ca mijloc de pstrare a disponi+ilitţilor+ne8ti9 8i în unele ca,uri9 ca instrument de plat. Primul card de acest fel a

fost emis de ?* n 1BB5. ' urmat emiterea n 1BB a cardului de de+it al ?@ pentru plata salariilor angajaţilor acestei instituţii 8i lansarea9 trei ani mait/r,iu9 în decem+rie 2DDD9 a produsului din aceea8i clas denumit !endor Card9al crui proprietar este Citi+anA. Cardurile proprietar au aparut naintea cardurilor emise su+ licenţa%!"S'9 %uropaJ3, şi au fost destinate acoperirii neoilor unor segmente relatilimitate de clienţi. 'cest tip de card poate : segmentat din punct de edereal instituţiilor emitente astfel< carduri +ancare 8i carduri nonbancare. 7n ultima vreme se asist ns la e(pansiunea creditului proprietarnon+ancar9 cu care se pot plti dierse +unuri 8i sericii fără a folosi numerar.'stfel a apărut cardul >hell, cardul 'cces ucureşti şi cardurile nonbancare naţionale

emise de compania austriaca 0M! %acestea pot : folosite n reţelele de+en,inrii ale companiilor partenere n cadrul $oute?D)=. State 0il9 ?ritis;Petroleum9 "taliana Petroleum 8i 'rai&. Cardurile proprietar e(istente pe piaţ sunt n marea lor majoritatelo$alt$ card %S;ell9 &ima, Conne(9 0range&. Cu ele nu se pot cumpr+unuri 8iFsau servicii. #ste puţin credi+il ideea de a le considera concurentecardurilor +ancare9 deoarece funcţionea, ntr-un cerc restr/ns de utili,atori8i comercianţi. a fel9 cardurile %uro >hell 8i 0M! care funcţionea, pesistemul preplătit sau credit furnizor, dar nu sunt acceptate dec/t la staţiilerespectie. n acela8i timp9 cel puţin n #uropa9 staţiile S;ell 8i 0M! acceptcardurile !isa 8i #uropa$9

7n general9 aceste carduri se utili,ea, pe arii mai restr/nse 8i suntstrict speciali,ate %de e(emplu numai pentru sericii telefonice9 ac;i,iţii deproduse petroliere sau operaţiuni doar n cadrul unui anumit lanţ demaga,ine&. Majoritatea acestor carduri sunt ac;itate %cumprate cu plat naans& 8i nu sunt personali,ate.

n e(emplu clasic este cel al cartelelor telefonice. n alt tip de card proprietar este cardul care acumule,i puncte %nmicroprocesor sau pe +anda magnetic&. 7n anumite ca,uri9 aceste cardurisunt personali,ate9 iar principiul funcţional const n acumularea de punctealorice - n +a,a unor regulamente ariate - care ulterior pot : utili,atepentru achiziţii n cadrul aceluia8i lanţ comercial. n esenţ9 prin acest tip de

card comerciantul acord utili,atorilor un discount de preţ ca mijloc de:deli,are a clientelei 8iFsau atragerea de noi clienţi. Caracteristica principala sistemului const în faptul ca se acord un discount retroacti9 n sensul creducerea de preţ deine efecti numai n momentul utili,rii puncteloralorice acumulate %respecti ulterior cumprturilor care generea,acumularea de puncte&.'stfel9 cardurile proprietar<- rspund unor necesitţi ale clientelei9 adresânduse n general9 unor pieţe noia căror cucerire nu este posi+il< %e(< sericii telefonice& sau nu esteconsiderat pro:ta+il de +nciI

13


14/58

- piaţa rom/neasc de carduri9 :ind n pre,ent n e(pansiune9 permite 8i ncurajea, apariţia atât a cardurilor +ancare cu ariat utili,are %su+ sigleconsacrate&9 c/t 8i a cardurilor proprietar9 cu condiţia ca sericiile ata8ate acestora din urm s:e de un real folos utili,atorilor %cum ar : de e(emplu contoarele electrice deapartament cu cartel9 istoric medical pe card cu microprocesor9 etc&.- cardurile proprietar rom/ne8ti - cu e(cepţia cartelelor telefonice seadresea, deocamdat unui pu+lic cu enituri medii 8i mari9 nereu8ind nc

s dein concurenţi serio8i pentru cardurile +ancare de larg utili,are9emise su+ sigle consacrate.

'.). !mart - cardul

7n 1BBD9 6ranţa a fost pionier n lansarea smartcardurilor pentru aplicaţii:nanciare9 prin conertirea cardurilor +ancare n smartcarduri. n pre,ent9 ceamai comun aplicaţie folosind un smart-card este n telefonia pu+lic.Cardurile folosite sunt carduri care nmaga,inea, informaţie9 dar nu conţinmicroprocesor. 'pro(imati 2DD milioane de astfel de smart-carduri sunt

emise anual numai n 6ranţa 8i &ermania, şi multe alte ţri9 inclusiv om/nia9 folosesc sau au n plan folosirea de sisteme similare. Cardurile cu cip mai sunt denumite 8i smart-carduri9 carduri cu circuitintegrat sau carduri cu microprocesor. Pe acest suport se pot rula aplicaţiicare utili,ea, parametri sau opţiuni care pot : sta+ilite de ctre emitentulcardului 8i folosesc date speci:ce deţintorului de card9 cum ar : numrul decont al acestuia. Procesul de nlocuire a cardurilor cu +and magnetic cu cardurileinteligente este n plin desf8urare. a ora actual e(ist n lume Dmilioane de smart-carduri. #(ist apro(imati 1D de tipuri de smart-carduri n lume 8i peste 1D companii produc cip-uri pentru Smart- carduri.

Cardurile sunt fa+ricate respect/nd standardele "S0. 6a+ricarea unuismart-card ncepe cu tipul. 'cesta este un mic dispo,iti fa+ricat dinmaterial semiconductor su+ţire9 de o+icei siliciu9 care conţine un set speci:cde caracteristici electrice. Pentru a produce un smart-card9 fa+ricantul nglo+ea,a cip-ul ntr-un card de plastic.

Mare parte din informaţiile conţinute ntr-un cip sunt nscrise n memoria0M n timpul fa+ricaţiei acestuia9 din raţiuni de e:cienţ a costurilor.Sistemul de operare al cip-ului 8i multe alte aplicaţii sunt stocate n memoria'M. 0pţiunile 8i informaţiile speci:ce deţintorului de card sunt programate n memoria #P0M atunci c/nd un card speci:c este utili,at. Tot atunci9cardul este em+osat 8i personali,at9 iar +anda magnetic este codat cuinformaţii care corespund informaţiilor din cip. 'cum cardul este gata pentua : folosit de ctre deţintor. 7n 1BB39 !"S'9 #uropa$ 8i Mastercard au nceput cola+orarea pentru aela+ora speci:caţii pentru utili,area cip-urilor n domeniul plţilor. Scopurileacestei cola+orri au fost< - s asigure o interopera+ilitate glo+al9 astfel nc/t smart-cardurilc9terminalele 8i dispo,itiele implicate n operaţiuni cu acestea sinteracţione,e cu succes n toat lumea9 indiferent de locaţie9 instituţie:nanciar9 sau furni,or de te;nologie. 'stfel9 deţintorul de card poate :sigur c9 oriunde s-ar aKa9 cardul su a : acceptat9 iar comercianţii nu sunt

1)


15/58

neoiţi s inesteasc n diferite te;nologii de acceptare n scopul deseririituturor clienţilor si< - s instituie standarde ridicate pentru smart-carduri 8i terminale9 nscopul descurajrii fraudelor. 6actorii care inKuenţea, cre8terea recent 8i potenţial a programelor+a,ate pe smart-card 8i pe industria sericiilor :nanciare9 sunt< - concurenţa crescut din partea noilor intraţi pe piaţa sericiilor:nanciare9 care a impus instituţiilor :nanciare s caute noi modalitţi de a

menţine 8i m+untţi relaţiile cu clienţii lor. Te;nologia cip-urilor permiteinstituţiilor :nanciare s ofere pac;ete de sericii prin proiectarea unui cardcare s in n ntimpinarea neoilor clienţilor. n astfel de produs9 un smart-card9 poate asigura accesul la mai multe conturi9 inclu,/nd conturi dedepo,it 8i de credit9 programe de loialitate9 informaţii personale aledeţintorului de card9 etc.9 facilit/nd desf8urarea relaţiei client-+an coriunde 8i oric/nd. - de,oltarea te;nologiei 8i implicit a cilor de acces ctre aceasta9de,oltarea dierselor sericii interactie %informaţii on-line9 cumprturi 8isericii de consum&9 face ca legtur cu aceste sericii :nanciare modernes ai+ loc prin intermediul smart-carduluiI

- costul cardurilor este n scdere din cau,a cre8terii producţiei. "nacela8i timp sunt de,oltate o mai +un securitate a cardului9 capacitţile destocare 8i procesare a informaţiilor.Smart-cardul a fost recunoscut ca singur te;nologie capa+il s lupte mpotriafraudelor. Permite efectuarea de tran,acţii on-line 8i o-line9 reduc/nd astfelcostultran,acţiei. #ste de asemenea considerat c te;nologia ideal pentru a oferisericiisuplimentare deţintorului de card 8i comerciantului, servicii care nu pot : oferitefolosind tehnologia e(istent cu +and magnetic.

'.).'. Porto"elul electronic

Cerinţe funcţionalen portofel electronic este un smartcard care nlocuie8te numerarul saucecurile. Sistemele de portofel electronic pre,int urmatoarele aantaje <

u8urinţa de al purtaI sunt ieftineI sunt sigure din punct de edere funcţionalI

sunt pre,ute cu un nalt grad de securitate9 necesar pentru a preenifraudele 8i falsurileI un singur smart-card poate : folosit ca un portofel electronic 8i poate

s includ 8i alte funcţii ca facilitţi de de+it sau credit. n sistem de portofel electronic este nc;is atunci c/nd acela8i operatoremite carduri 8i accept tran,acţiile. n sistem deschis necesit compensareatran,acţiilor ntre diferiţi emitenţi. n portofel electronic de unic folosinţ este /ndut la aloarea nglo+ata n el.

0dat consumat9 poate : aruncat sau colecţionat la fel ca 8i cardurilepentru telefonia pu+lic. n portofel electronic rencarca+il poate :

15


16/58

rencrcat la +nci sau 'TM-uri9 sau poate : folosit at/t timp c/t soldul sueste creditor.

!aloarea nglo+at ncard

Pre-pltit Pre-autori,at

poate : ori prepltit,

oripreautori,at. nportofelelectronic pre-pltit

înglobeaza +ani reali9

transferaţi dintrun cont

+ancar sau dintrun depo,itde numerar. n portofel

electronic pre-autori,at nglo+ea,a aloarea%costul&unei cumpraturi9 pecareoperatorul portofelului o

garantea,. Se poateoptapentru un portofel

electronic pre-pltit n

situatia unei pieţematuredin punct de edere al

plţilor9 iar n ca,ulpieţelor

în formare pentru sisteme

pre-autori,ate.

14


17/58

!aloarea nglo+at +ani electronici o linie de credit

repre,int...

*o+/nda aferent Koat-ului

operatoruluiportofelului

clientului +ncii

reine...

Cumprturile sunt... anonime eidenţiate

Ta+el 1.1 < Comparaţie ntre portofelul electronic pre-pltit 8i cel pre-autori,at

Portofelul electronic poate : domestic sau internaţional9 ca, n care estenecesar un card care se adresea, mai multor alute. 'ceasta necesitdispo,itie capa+ile s e(ecute - schimbul valutar 8i un sistem de compensare ntre operatorii portofelului.

'.).). +ediul de "uncţionare a sistemului deporto"el electronic

7n orice sistem de portofel electronic e(ist cel puţin trei participanţiprincipali<?anca n sistem de portofel electronic este promoat9 de o+icei9 de ctre ungrup de +nci sau alte instituţii :nanciare sau asociaţii de comercianţi %ncontinuare instituţia care promoea, portofelul electronic a : denumit

+anc&. ?anca poart ntreaga rspundere pentru operarea 8i securitateasistemului de portofel electronic. ?anca a implementa sau su+contractaemiterea portofelului9 operaţiunile de la 'TM-uri pentru ncrcareaportofelului 8i transferul de fonduri de la comercianţi. 7n cadrul unui sistem naţional9 e(ist mai multe +nci sau instituţiiimplicate ntr-un sistem de portofel electronic. 'cestea implic e(istenţa acel puţin a unui acceptant 8i o reţea de case de compensaţii pentru a colectatran,acţiile de la comercianţi 8i a le redistri+ui ntre +nci. *e aceea9 unsistem de portofel electronic porne8te de la un sistem pilot care implic osingura +anc pentru a se asigura de operarea corect a sistemului9 dupcare sistemul este e(tins la scar naţionala.

*eţintorul de card #ste persoana care prime8te de la +anc un portofel electronic9 l ncarccu numerar electronic 8i l folose8te pentru cumprturi. n mod normal9deţintorul portofelului pretinde c acesta s :e acceptat acolo unde esteacceptat 8i numerarul 8i n locurile ce l aantajea,.

ComerciantulComerciantul a accepta plata- cu un portofel electronic în schimbul

+unurilorFsericiilor /ndute deţintorului de portofel. Plata se a face cuajutorul unui terminal #6TP0S.

?ene:cii 8i limitri

1


18/58

Pentru +anc9 portofelul electronic asigur o nou metod de plat carepermite acesteia s intre ntr-o piaţ a tran,acţiilor9 care estecomplementar pieţei tran,acţiilor cu de+it sau credit-carduri. Portofelulelectronic nu pre,int riscul de neplat 8i generea, enituri din e(istenţacontului de Koat. 'tunci cind portofelul electronic este com+inat cu un de+it-card9deţintorul acestuia poate plti cu un singur card toate cumprturile dealoare mic p/n la medie9 :ind u8or de folosit 8i a/nd posi+ilitatea de a

consulta soldul portofelului oriunde 8i oric/nd.Pentru comerciant9 un sistem total de portofel electronic a nsemna ometod simpl de a accepta plţi9 cu eliminarea numerarului 8i a costurilorde manipulare a acestuia 8i frfraude. Marii detaili8ti pot folosi cardul 8i terminalul instalat 8i pentruprograme de loialitate %practic foarte des nt/lnit n 0ccident&.

'.). Caracteristici de operare ale !mart cardului

#miterea cardurilor

'tunci c/nd +anca emite un portofel electronic9 se creea, un cont deKoafHcare concentrea, toate tran,acţiile din sistemul portofeluluielectronic. Portofelele electronice or : emise numai clienţilor care au uncont desc;is la +anca respecti. cardul emis poate aea 8i funcţie de de+it-card9 ca, n care funcţiile de de+it-card 8i de portofel electronic sunt folosite n concordanţ cu aloarea +unurilor 8i sericiilor ac;i,iţionate.

Portofelul electronic poate : emis 8i celor care nu poseda de+it-card. 7ncrcarea portofelului 'tunci c/nd un deţintor 8i ncarc portofelul su electronic9 elde+itea, suma respecti din contul su curent. ncrcarea se face :efolosind un 'TM on-line sau un PC la sediul +ncii9 :e terminalele dedicate

din sediul +ncii9 telefoanele mo+ile sau telefoanele :(e cu ecran. n interior9+anca creditea, contul de Koat. Soldul contului de Koat este sumasoldurilor tuturor portofelelor electronice pe care +anca le-a emis9 la care seadaug suma tuturor cumprturilor efectuate cu portofelele electroniceaKate nc n sistemul de compensare. *eoarece ncrcarea portofelului electronic este efectuat on-line9 esteposi+il s se eri:ce dac deţintorul are su:cient credit pentru ncrcare9acest lucru elimin/nd toate pro+lemele legate de garanţia plţii. 'c;i,iţionarea de +unuri 8i sericii 'tunci c/nd deţintorul de portofel electronic cumpr un produs sau unsericiu9 cardul su este de+itat. *eoarece garantarea plţii cu un portofelelectronic nu este o pro+lem9 numai ala+ilitatea9 soldul 8i opţionalidentitatea deţintorului portofelului electronic tre+uie eri:cate. Toateacestea pot : efectuate o-line de cardul comerciantului sau de #6TP0S9astfel nc/t nu e(ist nici o ntir,iere sau cost asociat legturii telefonice cu+anca n timpul efecturii tran,acţiei. Posi+ilitatea de a lucra o-line9 nsiguranţ9 nseamn c portofelul electronic poate : utili,at ca mijloc deplat la automate de /n,are9 telefoane pu+lice sau la automatele de ta(arepentru parcarea autoturismelor. @umerar electronic +ancar a interale de timp regulate %n mod normal ,ilnic&9 comerciantulcomunic +ncii numerarul electronic pe care l-a o+ţinut. ?anca transfer

1J


19/58

suma corespun,toare din contul Koat n contul comerciantului. Transferulde fonduri electronice .ctre +anc poate : efectuat "n mai multe moduri.Cel mai comun presupune ca aceste fonduri s :e stocate n #6TP0S careare o facilitate de transmitere automat a datelor prin modem. 6ondurilesunt transferate n timpul nopţii9 n afara /rfurilor de aglomeraţie areţelelor telefonice. 'tonei c/nd #6TP0S-ul funcţionea, on-line. informaţiapoate : ncrcat n #6TP0S la fel ca 8i o list actuali,at de carduri pierdutesau furate. 'colo unde aceast soluţie nu este practica+il9 fondurile sunt

stocate n cardul comerciantului 8i transferate +ncii prin intermediul unui'TM on-line sau c;iar prin po8t. 7n ca,ul automatelor care funcţionea, o-line9 fondurile tre+uie colectate iniţial ntr-un card de colectare 8i apoitransferate +ncii prin intermediul unui 'TM sau prin po8t. Contulcomerciantului se creditea, cu suma repre,ent/nd totalul tran,acţiilor. 7ntr-un sistem n care mai multe +nci emit portofele electronice9 fonduriletransferate +ncilor or : procesate printr-o cas de compensaţie ntr-omodalitate similar cu cea utili,at pentru de+itFcredit-cardurile e(istente npre,ent. Componentele unui sistem de portofel electronic <a. porto"elul electronic9 care conţine<

• un identi:cator de cardI• un identi:cator pentru +anca emitent pentru a permite compensarea

8i decontareaI• soldulI• c;ei criptogra:ce de de+itare pentru a securi,a acţiunea de

cumprareI• c;ei criptogra:ce de creditare pentru a securi,a rencrcareaI• soldul ma(imI• nregistrarea ultimelor tran,acţii.

b. cardul comerciantului9 care conţine c;eile secrete cu care #6TP0S-ul

autenti:c portofelul electronic9 eri:c e(trasul de cont cu soldul curent 8ide+itea, din soldul portofelului aloarea +unurilor 8i sericiilorac;i,iţionate.c. /*PO!-ul care tre+uie <

• s ai+ capacitatea de a conecta dou carduri<• s a:8e,e pe displa$ aloarea curent stocat n portofelul electronicI• s a:8e,e pe displa$ aloarea curent a tran,acţiei efectuateI• s permit deţintorului s-8i dea acordul pentru cumprareI• s eri:ce cardul 8i certi:catul de de+itareI• s permit deţintorului s introduc P"@-ul suI•

s tipareasc c;itanţa %pe ;/rtie& cu suma tran,acţieiI• s memore,e tran,acţiile 8i aloarea lor totalI• s memore,e :8ierul tran,acţiilor pentru comerciantul care l

operea,9 situaţie n care terminalul transmite acest :8ier +ncii sauacceptantului 8i o+ţine de la acesta lista cardurilor pierdute 8i furate.

d. cardul de colectare care este folosit pentru a colecta datele referitoarela -tran,acţii o-line efectuate prin dispo,itie de tipul distri+uitor automatde produse. ?anii electronici colectaţi9 precum 8i informaţia asociat pot :descrcate direct la centru de procesare sau on-line9 folosind un 'TM9 unPC cu modem 8i un cititor de Card.

1B


20/58

e. jurnalul tranzacţiilor este nregistrarea tuturor tran,acţiilor efectuatede ctre un comerciant9 de-a lungul unei perioade de. timp9 de o+icei o ,i 8ieste pstrat n #6TP0S sau n cadrul comerciantului. #l conţine toate detaliile:ecrei tran,acţii9 cum ar :< suma9 identi:catorul +ncii care a emisportofelul electronic9 identi:catorul portofelului 8i a comerciantului9 data 8iora la care s-a desf8urat tran,acţia. 7ntr-un astfel de sistem este posi+il ca9teoretic9 s se poat reconstitui soldul unui portofel pierdut sau furat 8i sdetecte,e orice form de fraud prin eri:carea ncruci8at a tuturor

informaţiilor.". #*+-ul sau alt dispo,iti pentru ncrcarea portofelului. 7n ca,ul folosirii 'TM-ului9 acesta a : n legtur on-line cu +ancaemitent unde sunt pstrate c;eile secrete necesare pentru ncrcareaportofelului. 'TM-ul este9 de asemenea9 capa+il s descarce cardulcomerciantului. Tran,acţia prin intermediul smart-cardului<

• clientul ine la locul unde se efectuea, plata cu smart-cardulI• clientul introduce cardul n terminalI• suma de plat apare pe ecranI• clientul apas o tast prin care accept sumaI• este solicitat introducerea codului P"@I• Pl@-ul introdus este transmis cardului clientului pentru alidareI• c/nd Pl@-ul este acceptat9 smart-cardul este gata pentru tran,acţie.

Suma este transmis microprocesorului smart-cardului. *ac suntsu:ciente fonduri pe card9 soldul este ajustat 8i tra,actia este nregistrat n jurnalul tran,acţiilor. 'cceptarea tran,acţiei este transmis terminalului 8i oc;itanţ este tiprit pentru client 8i comerciant. *atele sunt nregistrate ncardul comerciantului9 astfel :nali,/ndu-se tran,acţia.

'plicaţiile 8i justi:crile economice ale sistemului smart-cardurilor nsistemul smart-cardurilor nu este neoie de c;itanţe9 prelucrare saurestituiri. 'stfel9 este accelerat procesul de eri:care de ctre comerciant9acesta nemaia/nd neoie de o list acardurilor pierdute9 sau furate. *e asemenea 8i +anca este scutit detiprirea 8i distri+uirea acestei liste. 6iecare tran,acţie este autori,at nlimita fondurilor e(istente.

Metoda electronic nlocuie8te munca angajaţilor +ncii de a mai str/ngedate. Pro+lemele priind m/nuirea numerarului9 securitatea acestuia 8icelelalte actiitţi +ancare complementare sunt reduse sau eliminate.6olosirea caselor de marcat9 a celor de imprimat carduri 8i seturi de

formulare sunt eliminate9 precum 8i neoia de a instrui cumprtorii 8icomercianţii. 'cestea sunt doar c/tea aantaje re,ultate dinimplementarea smart-cardurilor. na peste alta9 sistemul de transfer :nanciar prin intermediul smart-cardurilor pare incitant. #l ofer noi funcţii electronice 8i de control 8i pare aaea factori economici justi:caţi. Smart-cardurile sunt mai scumpecomparati cu cardurile cu +and magnetic.

Costurile smart-cardurilor personali,ate pot : c;iar de dou ori mai maridec/t cele ale cardurilor o+i8nuite. @u toate soluţiile priind operatiitatea9securitatea 8i controlul smart-cardurilor au fost satisfacatoare pentruindustria +ancar a S'9 ns utili,area pe termen lung a adus re,ultate

2D


21/58

satisfctoare. Pe scurt9 ne aKm la nceput de drum n ceea ce prie8tede,oltarea smart-cardurilor. 'st,i9 transferul :nanciar prin intermediulcardurilor cu +and magnetic nt/mpin c/tea limitri9 inclu,/ndcapacitatea redus a nregistrrilor pe +and9 sla+a securitate 8i lipsaperspectielor pentru o eoluţie iitoare.

'stfel9 cutarea de soluţii n mediul comunicaţiilor a redesc;ide noidirecţii priind te;nologia cardurilor. Cum neoile sunt ntr-o continucre8tere9 smart-cardurile pot 8i sunt un candidat pentru satisfacerea lor.

'.. !isteme mondiale majore care asigur0 pl0ţileprin Carduri

!"S' "MT#@'T"0@' #0P'N "@T#@'T"0@' 'M#"C'@#OP#SS

1. !"S' Classic Card 1. #0C'*FM'ST#C'*Classic Card

1. 'merican#(press ?usiness

Card1.1. cardul de de+it !"S' C'SS"C

2. Cirras 2. 'merican#(press Eold Card

1.2. cardul de credit !"S' Classic

3. #0C'* 'TM 3. 'merican#(press Classic

Card2. !"S' ?usiness ).#uroc;eue

3. !"S' Eold %EoldCardFPremier &

5. #dc

). !"S' #lectron%#lectron Card&

4.Maestro

5. !"S' Cas; . #uropa$ C"P

4. ':nit$ Card

21


22/58

. !"S' TraellersC;eues

Ta+el 1.3 < Sisteme mondiale majore care asigur plţile prin Carduri

Capitolul II. Organizaţii internaţionale

).'. isa International

I!# I1*R1#*IO1#2 este o organi,aţie non-pro:t9 proprietate amem+rilor ei9 n:inţat 8i su+enţionat prin intermediul ta(elor 8i acosturilor de participare. Societatea

I!# I1*R1#*IO1#2 este alctuit din organisme :nanciare cum ar :<+nci comerciale9 case de economii9 etc. !"S' este o societate cu sigl nregistrat9 aceast marc inclu,/nd faimoasele +en,i colorate n al+astru9al+ 8i gal+en 8i autori,/nd mem+rii n decontarea tran,acţiilor internaţionale.

Cardurile de tip 3 Classic 3 4I!# Classic Card5

0fer deţintorilor un acces conena+il9 controla+il 8i glo+al la fondurilelor. Poate : autori,at prin intermediul unui #6TP0S sau 'TM. 'colo unde sefolosesc sisteme manuale9 sumele tran,acţionale tre+uie s :e autori,ateocal atunci c/nd aloarea tran,acţiei dep8e8te plafonul limit sta+ilit de!"S' pentru tipurile speci:ce de comercianţi. Sericiile suplimentare oferitede emitent contra-cost9 speci:ce acestui tipde card sunt< nlocuirea cardurilor n situaţii e(cepţionale %fort9 pierdere9 etc.&eli+erarea de numerar cu ma(im operatiitate.

cardul de credit 3 I!# Classic 3

Presupune apro+area anterioar a unei linii de credit. Clienţii pot c;eltui9 n limita plafonului apro+at9 folosind cardul. n aceia8i timp9 emitenţii pote(tinde creditul ntr-un mod practic 8i pro:ta+il. n sistem on-line cardulpoate : folosit la #6TP0S-uri. n sisteme o-line9 autori,area telefonic prinoce ajut la minimali,area folosirii gre8ite a cardurilor 8i a fraudelor. noricare din aceste situaţii9 deţintorii de carduri pot face cumprturi 8i poto+ţine numerar ia un numr mare de +nci9 comercianţi 8i 'TM-uri.

22


23/58

cardul de tip 3 I!# %usiness 3

#ste un produs destinat pentru a : utili,at de persoane ce cltoresc 8i ntreţin n mod regulat afaceri 8i au un potenţial ridicat. 'cest tip de card se

utili,ea, pentru ac;itareacltoriilor de afaceri9 a ca,rii9 nc;irierii de autoturisme9 a acanţelor9 etc.Sericiile suplimentare oferite de ctre emitent contra-cost sunt< sericiispeciale de asistenţ medical 8i juridic n ca,uri fortuiteI nlocuireacardurilor n ca,uri e(cepţionaleI sericii de re,erri % ;oteluri9autoturisme &.

cardul de tip 3 6old Card Premier 3

0fer clienţilor cu enituri mari acces la fondurile proprii 8i facilitţi decreditare prin intermediul celei mai e(tinse reţele de 'TM-uri i comercianţi

din lume. Sericiile oferite de programul !"S' Eold Card includ


24/58

#uropa9 'sia9 Canada9 'merica atina 8i S' ar folosi un astfel de carddatorit ite,ei de lucru 8i a simplitţii.

#(ista trei tipuri de astfel de carduri< de unic folosinţ9 rencrca+ile 8imultifuncţionale %un credit sau un de+it card care conţine aplicaţia !"S'Cas;&.

#&nit8 card

'cest tip de card este un produs re,ultat n urma unui acord ntre !"S' 8ialte organi,aţii sau grupuri %ntreprinderi& care nu pot : mem+re !"S'. cumar : autoclu+uri.societţi pro:late pe nc;irieri auto9 organi,aţii profesionale sau de caritate.

I!# *ravellers C7e9ues

Cecurile de cltorie sunt destinate acoperirii c;eltuielilor pe perioadaacanţelor 8i a cltoriilor de afaceri9 iar reţeaua creat de !"S' este npre,ent cea mai de,oltat reţea de astfel de cecuri din ntreaga lume9

acestea emiţ/ndu-se n 1) alute.

).). uropa8 International 4+astercard5

#uropa$ "nternational cuprinde societatea MasterCard "nternational9 cusediul n S'8i #urocard "nternational9 cu sediul n ?elgia9 cele dou societţi acord/ndreciproc dreptul de emitere 8i acceptare a crţilor de plat MasterCard 8i#urocard pe teritoriul naţional al mem+rului. Ca re,ultat al acestei structuri9+ncile mem+re #uropa$ pot emite 8i accepta at/t crţile de plat #urocard

%care reunesc siglele #urocard 8i MasterCard&9 c/t 8i MasterCard %care nupoart sigla #urocard&. Posesorii de carduri emise su+ marca Mastercard au efectuat n 2D1D2D94 miliarde de tran,acţii9 care au generat un olum +rut de 291) trilioanedolari9 n cre8tere cu 1592G faţ de 2DDB. a sfarsitul anului 2D1D9 cele25.DDD de instituţii :nanciare mem+re Mastercard din ntreaga lume aeauemise peste BD milioane de carduri9 mai mult cu 1)G faţ de 2DDB. *easemenea9 posesorii Mastercard au putut s-8i foloseasc instrumentele deplat n peste 3D de milioane de locaţii de acceptare nregistr/nd o

cre8tere cu 2594G faţ de 2DDB. Maestro9 marca de de+it glo+al on-iine

este acceptat pentru plata cumprturilor la peste 93 milioane de terminaleinstalate a comercianţi9 n B3 de ţri 8i teritorii9 8i la peste J21.44 'TM-uri. n al patrulea trimestru al anului 2D1D9 olumul tran,acţiilor a crescut cu1292G9 ajungind la 3DJ9B miliarde Q9 ceea ce a nsemnat al cincispre,eceleatrimestru consecuti n care se nregistrea, o cre8tere de 1DG. Principalul o+iecti atins a fost fu,iunea cu #uropa$ "nternational9 care adus la reorgani,area MasterCard 8i formarea unei companii pe acţiuni. *easemenea9 pentru prima dat n istorie9 n 2DD2 MasterCard "nternational adeenit lider pe piaţa din S' n ceea ce prie8te numrul de carduri decredit emise.

2)


25/58

Pe piaţa rom/neasc circul n pre,ent peste un milion de carduri dede+it 8i de credit emise su+ sigla Mastercard9 prin intermediul crora s-auefectuat tran,acţii n 2DD2 de peste un miliard de euro.#. urocard:+asterCard-Classic Card#ste un card de tip de+it-card care se adresea, tuturor categoriilor deutili,atori pre,ent/nd un anumit grad de siguranţ. #l poate : folosit nlumea ntreag at/t pentru tran,acţii comerciale c/t 8i pentru o+ţinerea denumerar9 prin intermediul ec;ipamentelor electronice %'TM9 P0S& sau cu

preluarea manual a datelor operaţionale.%. Cirrus#ste un card tip de+it-card care se adresea, categoriilor de utili,atori cugrad nalt de risc9 put/nd : utili,at n lumea ntreag pentru retragerea denumerar prin intermediul ec;ipamentelor electronice %'TM&.C. urocard-#*+#ste un card tip de+it-card care se adresea, categoriilor de utili,atori cugrad nalt de risc9 put/nd : folosit numai n #uropa pentru retragerea denumerar prin intermediul ec;ipamentelor electronice % 'TM&.;. uroc7e9ue#ste un cec de cltorie acceptat numai n #uropa9 adresat persoanelor care

cltoresc frecent 8i nu deţin conturi n +anc. . dc#ste un card de tip de+it-card care se adresea, categoriilor de utili,atori cugrad nalt de risc9 put/nd : folosit numai n #uropa pentru tran,acţiicomerciale prin intermediul ec;ipamentelor electronice %P0S&/. +aestro#ste un tip de de+it-card care se adresea, categoriilor de utili,atori cu grad nalt de risc9 put/nd : folosit n ntreaga lume pentru tran,acţii comercialeprin intermediul ec;ipamentelor electronice %P0S&.6. uropa8 C2IP*eţintorul cardului folose8te una din metodele de ncrcare cu moned sau

alut la alegere9 dupa care este li+er s foloseasc cardul :e n ţara sa9 :e n strintate. C"P este singurul produs de plat de acest tip proiectat sopere,e :e local9 :e la niel internaţional. !aloarea nglo+at n card estestocat n cip9 sumele pltite deduc/ndu-se n momentul efecturii uneitran,acţii9 astfel nc/t nu este necesar conectarea on-line sau un P"@.

).. #merican $press

'merican #(press este un sistem glo+al de plţi prin carduri promoatde +anca american 'merican #(press. Prelu/nd modelul creat de

organi,aţiile non-pro:t #urocard sau Mastercard9 ?anca 'merican #(press aimpus pe piaţa american 8i apoi treptat a glo+ali,at sistemul de carduri su+sigla 'merican #(press.#merican $press 3 %usiness Card 3#ste destinat n special acelei categorii de clienţi care cltoresc foarte mult n interes de sericiu 8i ntreţin n mod regulat relaţiile de afaceri c/t 8iclienţilor care au un potenţial :nanciar foarte ridicat.#merican $pres 3 6old Card 3#ste destinat categoriei de clienţi cu un potenţial :nanciar foarte mare. Seimpun anumite condiţii speciale la eli+erarea produsului.#merican $press 3 Classic Card 3

25


26/58

'cest produs se poate eli+era oricrei categorii de client-persoan :,ic.#ste un produs cu o larg utili,are internaţional 8i este destinat satisfaceriinecesitţilor de consum ale clienţilor o+i8nuiţi ai +ncilor.

).


27/58

.'. !tadiul organiz0rii pieţei bancare de Carduri în România

'nul de+utului programelor de carduri +ancare n om/nia poate :considerat anul 1BB2. 'cceptarea la decontare a cardurilor emise desistemul +ancar internaţional a fost posi+il n om/nia nc din 1B29 daracest sericiu9 gestionat de 0rgani,aţia @aţional de Turism era disponi+ilnumai pentru persoanele :,ice nere,idente. *in anul 1BB29 +ncile rom/ne< ?anca 'gricol9 ?anca Comercial

om/n9 ?anca om/n pentru *e,oltare9 ?ancore(9 ?anca Comercial"on iriac9 iar din 1BB5 8i ?ancPost9 au pus +a,ele programelor de carduri n om/nia9 angaj/ndu-se at/t n emiterea cardurilor9 c/t 8i n creareacondţiilor pentru acceptarea acestui mijloc de plat ca mijloc de decontare nmediul economic rom/nesc. ?ncile sus menţionate au aderat ntr-o prim fa, la sistemelemondiale !"S' "@T#@'T"0@' 8i n 1BB) la #0P'N "@T#@'T"0@' 8i maiapoi au creat departamente +ancare speciali,ate9 dedicate e(clusioperaţiunilor cu carduri. Pentru procesarea tran,acţiilor cu carduri potriit cerinţelor mondiale nmaterie9 +ncile comerciale amintite au constituit la ?ucure8ti o societate

comercial9 denumit 0MC'*9 speciali,at n prelucrarea automat aoperaţiunilor derulate prin carduri n om/nia. 'stfel9 comercianţii rom/nipot o+ţine autori,rile n ma(im 3D de secunde 8i decontrile alutare nma(im dou ,ile lucrtoare.7ntr-un timp foarte scurt9 +ncile comerciale au atras n sfera plţilor princarduri toţi comercianţii repre,entatii din om/nia9 astfel nc/t la s:r8itulanului 1BB4 pe teritoriul naţional se a:8au siglele !"S'9#0C'*FM'ST#C'* sau 'M#"C'@ #OP#SS 8i se acceptau carduri ladecontare n apro(imati 25DD puncte comerciale rom/ne8ti %;oteluri9restaurante9 maga,ine9 +en,inrii9 agenţii de turism9 etc.& Toţi ace8ticomercianţi au decontat p/n la s:r8itul anului 1BB4 documente de /n,are

n aloare de peste 35 milioane S*. Tran,acţiile derulate prin carduri au adus enituri nsemnate 8i +ncilorpromotoare9 care9 n +a,a comisionului de procesare9 au ncasat cel puţin 2milioane S*9 acoperind astfel inestiţia lor iniţial n proiectul de acceptare. n alt element important9 care a asigurat promoarea acestui instrument+ancar ca mijloc de plat n economia rom/neasc l-a repre,entatdemararea programelor de emisiune de carduri n moneda naţional."niţial9 preponderente au fost emisiunile de carduri ce acţionau n afaragraniţelor naţionale %carduri de tip de+it emise su+ sigla !"S' sau#0C'*FM'ST#C'*& care asigurau proprietarilor sau angajaţilor

agenţilor economici rom/ni efectuarea c;eltuielilor pe parcurs e(tern ndeplin siguranţ. Prin promoarea tran,acţiilor derulate de deţintorii de carduri emise9+ncile romane8ti au o+ţinut cel puţin 2 surse de enituri< eniturile din ta(epe operaţiuni 8i surse +ne8ti din depo,ite n cont. P/n n pre,ent9operatorii frecenţi ai cardurilor alutare rom/ne8ti au ncasat enituri dinoperaţiuni de ordinul sutelor de mii de dolari. C/8tigul +ncilor ns a fostrepre,entat n special de constituirea de surse alutare atrase care9 printr-opolitic adecat conduce la de,oltarea altor sectoare +ancare %credite9garanţii alutare& 8i reduce presiunea asupra re,erelor alutare ale ţrii.

2


28/58

?ncile comerciale din ţar au de,oltat deci 8i programe de emisiunede carduri n lei. Primul card n lei a fost emis n om/nia de ?* ndecem+rie 1BB5. #l se numea Prima 8i aea o serie de caracteristici care nuau mai fost pre,ente la nici un card lansat pe piaţ n anii urmtori. 'stfel9Prima era un card cu funcţii duale9 respecti de+itFcredit pentru persoane:,ice 8i de+it pentru companii. *ar principala particularitate o constituiafaptul c Prima era un card proprietar9 el ne:ind emis su+ licenţa 'M#"C'@#OP#SS9 *"@#S C?9 #0P'N9 >'P'@ C#*"T ?#'9 sau !"S'.

'ceast e(perienţ nu a mai fost repetat9 toate cardurile emise ulterior desistemul +ancar rom/nesc :ind lansate su+ o marc internaţional. a nceputul lunii octom+rie 2DD1 se aKau n circulaţie 53 de tipuri diferite decarduri actie. "ndiferent c sunt de de+it sau de credit9 em+osate sau nu9acceptate intern 8iFsau internaţional9 pentru persoane :,ice sau pentrucompanii9 cardurile rom/ne8ti au fost emise su+ mrcile !"S'9 'M#"C'@#OP#SS 8i #0P'N. 'nali,ele efectuate de ctre compartimentele speciali,ate ale +ncilorau indicat c succesul programelor de carduri a : direct dependent de tipulcardurilor lansate. 'stfel9 pe piaţa rom/neasc or : introduse de :ecare+anc promotoare produse care s satisfac at/t necesitţile de consum ale

persoanelor :,ice cu standard mediu 8i ridicat9 c/t 8i cererile de fonduri alepersoanelor mai puţin faori,ate n pre,ent.

Pro:lul utili,atorilor de carduri pune n eidenţ o nclinaţie sporit deutili,are a cardurilor n r/ndul tinerilor ntre 1J 8i 2) ani %13.3G faţ de B.BGmedia&9 a studenţilor 8i angajaţilor cu studii superioare %2D.5G respecti14.G& 8i a persoanelor care proin din familii cu enituri mari %24.2G nca,ul persoanelor cu enituri de peste 125 S* pe mem+ru de familie&.Penetrarea cardurilor personale n 'rdeal este semni:cati mai mare dec/t n Moldoa 8i Muntenia %e(cept/nd ?ucure8tiul&.

'lturi de atenţia acordat de sistemul priat faţ de programele decarduri apare 8i implicaţia statului. 'stfel9 apare o+ligaţia municipiilor 8iora8elor de a de,olta 8i sisteme de plat electronic a ta(elor 8i impo,itelorlocale pre,ut cu termene< 1 fe+ruarie 2DD3 pentru municipii 8i 1noiem+rie 2DD3 - pentru ora8e. 6urni,orii de utilitţi 8i comercianţii caredeseresc populaţia9 n funcţie de nielul cifrei de afaceri9 or tre+ui saccepte cardul la plat din ianuarie 2DD) - a declarat apoi 'driana icu9secretar de stat MCT"9 cu oca,ia Conferinţei cardul9 instrument de platpentru utilitţi. *in iulie 2DD3 a derula un proiect pilot de introducere aplţilor prin card la care or lua parte un numar de comercianţi ce se asta+ili prin ordonanţa de urgenţ - a adaugat sursa citat.

0rdonanţa de urgenţ nr. 1B3 din 12 decem+rie 2DD29 priindintroducerea sistemelor moderne de plat9 preede o+ligatiitatea cafurni,orii de sericii de utilitate pu+lic precum 8i instituţiile pu+lice care ncasea, impo,ite9 ta(e9 amen,i9 penalitţi 8i alte o+ligaţii de plat saccepte ncasri 8i prin intermediul cardurilor ncep/nd cu 1 fe+ruarie 2DD39pentru cei care 8i desfasoar actiitatea n municipii 8i 1 noiem+rie 2DD39pentru cei care 8i desf8oar actiitatea n ora8e. Tot de la 1 fe+ruarie a.c.90E 1B3 preede ca persoanele juridice care reali,ea, acte 8i fapte decomerţ 8i dep8esc o anumit cifr de afaceri9 sta+ilit prin ;otr/reaEuernului9 or accepta ca mijloc de plat 8i cardurile.

2J


29/58

7n ianuarie 2DD39 pe piaţa rom/neasc se nregistrau 14 emitenţi decarduri %din )D de +nci&< '?@ 'M0 ?anA9 'lp;a ?anA9 ?anca Comercialom/n9 ?anca om/neasc9 ?anca Tiriac9 ?anc Post9 ?*-Eroupe SocieteEenerale9 ?anca Transilania9 Citi+anA9 Commercial ?anA of Ereece9 RN?'ustria9 "@E ?anA om/nia9 Piraeus ?anA9 aieisen ?anA9omanian"nternational ?anA 8i !olfs+anA.'ceste +nci au pus n circulaie peste JD de tipuri diferite de carduri dupcum urmea,< )J emise su+ licenţa !"S'9 2J su+ licenţa

#0C'*FM'ST#C'* 8i 8ase su+ 'M#"C'@ #OP#SS.Cu e(cepţia cardurilor ?* !"S' Classic %iei&9 ?C #urocardMastercard %lei&9?ancPost !isa #lectron - ?riliant %lei 8i S*&9 "? #urocardMastercard Eold %lei 8iS*& 8i#urecardFMastercard Classic %lei 8i S*&9 '?@ 'M0 #urocard Mass C;argeCard %S* 8i #& toate celelalte carduri puse n circulaţie sunt de de+it9marea majoritate oferind facilitatea de oerdraftFdescoperire de cont ntruc/t sunt carduri pentru plata salariilor n cont. Statisticile +ncilor arat c gradul de utili,are al cardurilor n funcţie descopul operaţiunii este ntr-o proporţie de peste J5G numai la 'TM-uri

pentru eli+erarea de numerar. n singur emitent din om/nia nregistrea, omedie anual de peste 3D de tran,acţii pe cardurile proprii. #ste or+a de'lp;a ?anA om/nia care aea la sf/r8itul anului trecut 15.241 de cardurialide 8i o reţea proprie de acceptare format din 1 'TM-uri. Principalii treiemitenţi din piaţa rom/neasc a cardurilor9 +ncile ?C9 ?anc Post 8i ?*9 nregistr/nd o medie anual situat n jurul a 2D de tran,acţii. Cel mai sla+interes n utili,area cardurilor se nregistrea, la clienţii ?ncii Transilania 8iomanian "nternational ?anA. Statisticile priind gradul de utili,are sunt mai puţin ngrijortoare dec/tpar la prima edere ntruc/t nu toate cardurile alide sunt 8i actie. 0ricum9faţ de o medie de cel puţin 1D-15 tran,acţii pe lun - c/t se nregistrea, n

ţrile de,oltate - piaţa rom/neasc este nc departe.

Ta+el 2.1 < Situaţia cardurilor emisep/n la 31 decem+rie 2DD2'ctie

3.)52.1J

PierduteF6urate 1D2.)J

'lte situatiiL 55D.52

Total ).1D5.)42

7n principal9 carduri care au ie8it din termenul de ala+ilitate. Sursa< ?anca@aţional a om/niei Ta+el 2.2 < @umr conturi decarduri la 31 decem+rie 2DD2Conturi salariaţi

5D.15)

Conturi persoane :,ice 2.455.3DD

Conturi persoane juridice 21.B12

2B


30/58

Total 3.2).344

Sursa< ?anca @aţional a om/niei

Ta+el 2.B : Conturi decard desc;ise depersoane :,ice %31decem+rie 2DD2&#mitent

@umr deconturi

*in care9 pe +a, deconenţie pentru platasalariului

?C JJ4.4D) 24.BJ

?anc Post J4.21) 4.3)1

?*-ESE J4B.5 523.DD5

aieisen an6om/nia

3)2.BJ ).43

?anca Transilania 125.4DD 4.42

?anca Tiriac B1.)1J 1D43

'lp;a ?anA om/nia 1).112 5J4

?anca om/neasc 11.555 225

!olAs+anA 3.JJ3 13

R!? omania 1.B2 )J

'?@ 'mro ?anA 44D D

omani an"nternational ?anA

5BD 2)

Commercial ?anA ofEreece

514 ))

Total 3.225.)5) 5D.15)

>ursa: *$ 4irecţia >tatistică

@ota< *in ta+el lipsesc datele referitoare la #itiban6, +*& an6 om/nia 8i "iraeusan6

3D


31/58

Ta+el 2.)


32/58

• clientul economise8te timp, 8i c;iar nervi, acesta nemaifiind o+ligat s sedeplase,e la g;i8eele de cele mai multe ori aglomerate - unde seefectue, plţile respectieI

• plata poate : efectuat în orice ,i9 8i a orice or9 singura condiţie :indcea de operaţionalitate a automatului bancar. *e asemenea9 plataimpo,itelor 8i ta(elor locale tinde s dein o operaţiune purelectronic< eTa( este un sistem de plat electronic a ta(elor 8iimpo,itelor locale. Prin implementarea acestui sistem se dore8te ca

orice contri+ua+il s poat vizualiza sumele datorate +ugetului local %prinpagina de internet a primriei respectie& 8i s poat plti prinmijloace electronice de plat .

Plţile se pot reali,a prin mai multe metode9 acestea :ind diferite de laprimrie la primrie. 'ceste metode sunt<

• plata prin card9 utili,/nd "D>urile aKate la casieria *irecţiei de "mpo,ite8i Ta(e ocale din cadrul primriei. a acest sericiu au acces toţiposesorii de card9 indiferent de +anca emitent a cardului9 de tipulacestuia %de salarii sau nu9 de de+it sau de credit9 em+osat sau neembosat etc.& sau de domiciliul posesorului de cardI

• prin bancomate. *in orice punct al ţrii se pot plti impo,itele locale

datorate la o primrie de la orice bancomat al bănciiFbăncilor agreate deprimaria respectivăG

• utilizarea facilitţilor de internet +anAing sau ;ome +anAing. Pot : pltitecreanţele ctre +ugetul local doar de persoanele care au conenţii semnate cu +ncile furni,oare de astfel de sericii 8i doar n msura ncare primria agrea, +anca respecti.

?a,a legal o constituie<• 0E 2)F2DD2 priind ncasarea prin mijloace electronice a impo,itelor şi

ta(elorlocale

•

(egea nr. 2B1F2DD2 priind apro+area 0rdonanţei Euernului nr.2)F2DD2 priind ncasarea prin mijloace electronice a impozitelor şi ta(elor locale

RE 1J1F2DD2 priind @ormele de aplicare pentru 0rdonana nr.2)F2DD2 priind încasarea prin mijloace electronice a impo,itelor şi ta(elor locale. 'c;i,iţionarea de +unuri 8i servicii pe card în 2DDB a nsemnat 2.)G dintotalul tranzacţiilor pe +a, de card - potriit datelor raportate de emitenţi la?@. *in aceasta sum9 52G s-a tran,acţionat la comercianţii din străinătate.

Tabel 2.1 : 'c;i,iţionarea

de +unuri

şi sericii

pe card@umr detran,acţii cucarduri proprii

!aloare tran,acţieicu carduri proprii %mii lei&

!aloarea medie aunei tran,acţii %mii lei&

"nternetFTelefon 4.31D 14.433 2.4

P0S9 din care< J45.D44 1.2J).3)5 1.5

- us on usL 23D.B)2 1B.D3J D.3

- us on naţionalLL )43.5B 5DD.BB) 1.1

32


33/58

- us oninternaţionalLLL

1D.345 4D).313 3.5

Manual F"mprinter9din care<

B5.521 312.4J2 3.3

- us on us 4.2D1 12.D4J 1.B

- us on naţional 2.2D1 55.32D 2.D

- us oninternaţional

42.11B 2)5.2B) 3.B

T0T' B44.JB 1.413.44D 1.

H tranzacţii efectuate cu cardurile unui emitent la "D>urile si imprinterele aceluia8iemitentLL tran,acţii efectuate cu carduri rom/ne8ti la P0S-urile 8i imprinterele altoremitenţi auto;toni -LLL tran,acţii efectuate cu cardurile rom/ne8ti n strintate Potenţialul estimat al om/niei se situea, n jurul alorii de 8aptemilioane de carduri9 n condiţiile n care pe lun se emit ntre )5.DDD -4D.DDD de noi carduri. n semn +un l repre,int 8i faptul c om/nia s-a nscris su+ media normal gradului de fraudare a plţilor electronice, care estede opt cenţi la suta de dolari9 a spus adu Dbre!a, icepre8edinte !isa"nternational C#M#'cardul de credit a merge pe un trend ascendent9 mai ales c s-a constatatc e(ist cerere mare pentru aceste instrumente de plat. *e asemenea9piaţa a : mprţit ntre mai mulţi juctori9 pe l/ng cei e(istenţi 8i alte+nci 8i-au manifestat intenţia de a intra pe piaţ9 a declarat "on Matei9directorul *epartamentului Carduri din anca Comercial $omână.

9mprumuturile o+ţinute în baza unui card de credit au, în general9 dobânzi mai mici dec/t

creditele o+i8nuite. 'ceast scdere a do+/n,ilor 8i dispariţia perioadei de graţie sunt principalele elemente de noutate nregistrate n ultima perioadă de timp în domeniul cardurilor de credit.@umrul utili,atorilor este ns n cre8tere. Condiţiile n care posesorul unui card de credit poate +ene:cia de mprumuturi putem spune c s-au nrutţit n 2D11 faţ de 2D1D. *ac anultrecut puteau : gsite pe piaţa trei tipuri de carduri care acordau o perioadde graţie %"n care +ene:ciarul folosea mprumutul fr a plti do+/nda& dema(im )5 de ,ile9 n pre,ent nu mai e(ista nici unul. *ispariţia perioadei degraţie a fost ns compensat de diminuarea comisioanelor la retragerile denumerar. Msura poate : considerat justU n condiţiile n care numrul decomercianţi acceptatori de carduri este nc destul de redus. n om/nia9

doar n ora8ele cu peste 1DD.DDD de locuitori e(ist un numr mai mare decomercianţi acceptatori de carduri.0ra8ele mai mici9 ,onele rurale9 8i c;iar multe ,one turistice au o

acoperire foarte sla+ din punctul de edere al acceptatorilor de carduri.0ricum9 se pstrea, un stimulent pentru folosirea cardurilor de credit lacumprturi9 prin faptul c la comercianţi nu se percep comisioane9 spredeose+ire de retragerile de numerar. n alt moti de mulţumire pentru utili,atorii mprumuturilor o+ţinuteprin intermediul ciţilor de credit este scderea do+/n,ilor9 eoluţie datoratfenomenului general de scdere a do+/n,ilor9 nregistrat la nielul ntregiipieţe rom/ne8ti. *ac n urm cu un an do+/nda la creditele pe carduri n lei

33


34/58

se situa n jurul a )D-)5G acum a sca,ut drastic. 0 dat cu scdereado+/n,ilor percepute la creditul luat pe card au sc,ut ns 8i do+/n,ile+oni:cate la soldul creditor. Tre+uie remarcat ns c9 n ciuda cre8teriinumrului de carduri de credit9 numrul de +nci emitente de astfel decarduri a rmas nemodi:cat faţ de acum un an. ?anca Transilania9 emiteun card de de+it prin intermediul cruia9 n anumite condiţii se poate o+ţineun credit a crui aloare este de sase ori salariul net al solicitantului. isculdestul de mare de gestionare a acestui tip de credit9 lipsa unui istoric al

reiaţilor dintre client 8i +anc9 sunt c/tea din motiele care e(plic faptul cnu au mai aprut noi +nci emitente de carduri de credit n ultimele 12 luni.Conform speciali8tilor n domeniu9 ca urmare a intensi:crii concurenţeidintre +nci 8i a diminurii ritmului de cre8tere a cardurilor de de+it9 n 2D118i n anii urmtori am putea asista la o aderat e(plo,ie a numrului decarduri de credit9 n paralel cu cre8terea numrului de emitenţi. 6aptul c om/nia conduce n topul emitenţilor de carduri de creditdin #uropa Centrala 8i de #st %14G ponderea cardurilor de credit n numrultotal de carduri9 comparati cu G Polonia 8i 2G Ce;ia&9 arat gradul nalt deso:sticare pe care l-a atins piaţa rom/neasc. n continuare9 numrul decarduri de credit a cre8te9 odat cu intrarea pe piaţ 8i a altor emitenţi - a

a:rmat adu 0+reja9 icepre8edinte !isa "nternational C#M#'.

3)


35/58

.). Obiective privind dezvoltarea pieţei bancare ele

carduri în România

Pentru a se asigura succesul actiitţii +ancare de impunere a cardurilorca mijloc de plat n economia rom/neasc9 ar : necesar ndeplinireaurmtoarelor o+iectie <

• proiectarea 8i punerea n aplicare n scurt timp a unui program depromoare pu+licitar a cardului ca modalitate de plat. #ste cunoscutfaptul c succesul lansrii unui produs este direct dependent9 decalitatea 8i e:cienţa programelor pu+licitare iniţiale.

'/nd n edere costurile ridicate ale actiitţilor pu+licitare9 se impune odirecţionare e:cient a mesajului mass-media. ?anca tre+uie s-8ide:neasc produsul pe care intenţione,i a-l lansa9 precum 8i segmentul depopulaţie cruia i se adresea,I

• propuneri legislatie priind direcţionarea plţilor din economie ctreinstrumente de plat "ar numerar.

7n pre,ent9 apro(imati 4DG din tran,acţiile economice din ţara noastr seefectuea, n numerar. #(tinderea utili,rii cardurilor n mediul economic arputea : generat de e(emplu de o+ligatiitatea societţilor comerciale de a-8i ac;ita salariile direct prin conturi +ancare9 cardul :ind cel care facelegtur direct 8i n timp real ntre contul +ancar indiidual de salarii 8icomerciant. Pentru o +anc9 re,ultatele unei astfel de iniţiatie legislatiesunt uria8e9 dator/ndu-se atragerii de noi 8i importante surse :nanciare.*ac o +anc comercial 8i-a creat 8i o reţea numeroas de comercianţiacceptatori de carduri9 toate c;eltuielile efectuate de o persoan :,ic directprin carduri generea, enit +ancar datorit perceperii unui comision deprocesare.

• 7n:inţarea unor departamente speciali,ate n cadrul +ncilor care sasigure proiectarea9 implementarea 8i administrarea unui program decarduri integrat %emitere si acceptare&.

Se impune o speciali,are strict a lucrtorului +ancar care desere8te acestdomeniu de actiitate.

.. I!# International în România

!"S' - "s t;e a$ t;e orld pa$s

35


36/58

!"S' "@T#@'T"0@' este o organi,aţie non-pro:t9 proprietate a mem+rilorei9 n:inţat 8i su+enţionat prin intermediul ta(elor 8i a costurilor departicipare. Societatea !"S' "@T#@'T"0@' este alctuit din organisme:nanciare cum ar :< +nci comerciale9 case de economii9 etc. !"S' este osocietate cu sigl nregistrat9 aceast marc inclu,/nd faimoasele +en,icolorate n al+astru9 al+ 8i gal+en 8i autori,/nd mem+rii n decontareatran,acţiilor internaţionale. !"S' "@T#@'T"0@' este coordonat de mem+rii si prin intermediul

Consiliului de *irectoriI e(ist dou nieluri ale Consiliului9 respectiConsiliul "nternaţional %mem+rii din ntreaga lume& 8i Consiliul egional%mem+rii reparti,aţi pe ,one geogra:ce&. !"S' "nternational cuprinde 8aseorgani,aţii regionale < 'sia-Paci:cI CanadaI #uropa Centrala 8i de #st90rientul Mijlociu 8i 'frica % C#M#'&I #I 'merica atin 8i Carai+eI S'. n 1BD9 !"S' se limita doar la Statele nite9 cu 2)3 mem+ri 8i acoperea plţi n aloare de 3 miliarde Q cu 3D milioane de carduri. n 2DD19 a fostacceptat n 1B milioane de locaţii n efecti toate ţrile 8i teritoriile 8iacoperea costuri de apro(imati 1.4 trilioane Q9 cu mai mult de 1 miliard decarduri9 din care crţile de credit constituiau o majoritate co/r8itoare. 7nanul 2DD2 au fost /ndute +unuri 8i sericii n aloare de apro(imati 2

trilioane Q utili,/nd produse !"S'. nul din principalele motie care a dus lasuccesul acestei organi,aţii a fost deţinerea 8i manipularea cardurilor !"S'de ctre +nci din ntreaga lume. a mijlocul anilor 2DDD9 'merican #(press a iniţiat un proces antitrust nStatele nite9 consider/nd !"S' 8i Mastercard ca :ind monopoluri. 'cesteaau fost ninuite de practici a+u,ie. #ste nsa prea dereme pentru aformula conclu,ii n aceast speţa9 erdictul :ind nc a8teptat.

34


37/58

.


38/58

Ta+el 2.. Structura cardurilor emise de !"S'<Premium Classic #lectron Commercial

Polonia 1 13 J3 2ngaria 1 12 J4 1

Ce;ia D 15 J2 2

Sloacia D 3 B4 1

om/nia D 2D B 1

3J


39/58

.=. RO2>2 RO+C#R;

0MC'* a fost creat n 1BB) ca o societate comercial cu participareaegal a ?ncii 'gricole9 ?ncii om/ne pentru *e,oltare9 ?ancore( 8i ?nciiComerciale "on iriac. 7n pre,ent acţionarii ei sunt ?*-ESE 8i 6inanciaraS'9 care repre,int 8i principalii +ene:ciari de sericii. 0MC'* estesingurul care procesea, n pre,ent tran,acţii cu carduri 'M#O9 *iners Clu+sau >C?.

Motiele crerii 0MC'*a nceput de drum n lansarea 8i de,oltarea operaţiunilor prin carduri9+ncile pioniere au considerat c este mai e:cient din punct de edereeconomic s nu efectue,e separat inestiţiile necesare deţinerii de noduri deacces indiiduale ctre !"S' 8i #0P'N9 ci s utili,e,e n comun nodurile ceurmau a : instalate la 0MC'* %costul estimat la acel moment era deapro(imati JD.DDD Q pentru :ecare din cele 2 noduri de acces&.*e asemenea9 +ncile au considerat ca :ind mai e:cient din punct deedere al costurilor s nu efectue,e inestiţiile necesare deţinerii indiidualea modulelor soft care permiteau acceptarea cardurilor !"S' 8i #0P'N 8i sdeţin n comun acele module9 la niel 0MC'*9 a/nd drepturi egale de

utili,are asupra acestora%modulele soft necesare actiitţii de acceptareerau ealuate ntre 5D.DDD - 3DD.DDD Q9 n funcţie de capacitate&.a crearea 0MC'*9 +ncile au depus cate )D.DDD Q 8i 1D milioane lei:ecare9 deenind astfel operaţionale din punct de edere al acceptriicardurilor la apro(imati cinci luni de la crearea 0MC'*.

'stfel9 0MC'* este instituţia care ofer <• nod de acces electronic de autori,are9 compensare 8i decontare a

băncilor menţionate anterior la reţelele !"S' 8i #0P'N9 a tran,acţiilorprin carduri emise de +nci străine 8i rom/ne8tiI

• nod de acces al altor +nci emitente de carduri din ntreaga lume ctrereţelele de acceptare carduri a ?ncii 'gricole9 ?ncii $omâne pentru*e,oltare9 ?ancore( 8i ?ncii Comerciale "on iriac.

Concret9 $omcard reali,ea, următoarele operaţiuni pentru +ncile comerciale <• prime8te 8i transmite ctre !isa 8i #uropa$ cererile de autori,ari

ocale %telefonice& 8i electronice %de la #6TP0S 8i 'TM& a tran,acţiilorcomerciale 8i de eli+erare de numerarI

• prime8te 8i transmite ctre +ncile mem+re omcard 8i ctrecomercianţii acestora codurile de autori,are sau mesajele speci:ceprimite prin reţelele !"S' 8i #0P'NI

• prime8te 8i transpune n formatul electronic standard !"S' 8i #0P'N chitanţele operaţiunilor comerciale 8i eli+erri de numerar ntocmite cuec;ipamente mecaniceI

• prime8te 8i transpune n formatul electronic standard !"S' 8i #0P'N:8iere de tran,acţii transmise de puncte automate de /n,are%#6TP0S&I

3B

utilizarea cardurilor bancare

Documents