1. APARITIA CARDURILOR

Primele au aparut cardurile de credit, care nu erau nici bancare si nici de

plastic. Destinatia lor consta in confirmarea credibilitatii detinatorului in afara bancii.

Ele au aparut in SUA, unde creditul de consum al persoanelor fizice se dezvolta

vertiginos inca la sfirsitul secolului XIX. Deja in anul 1914 unele magazine au inceput

sa elibereze clientilor sai cei mai bogati si permanenti carduri speciale pentru a a-i

pastra drept clienti. In anul 1928 compania Farrington Manufacturing din Boston a

emis primele placi de metal pe care se scria in relief adresa si care se eliberau

clientilor de incredere. Vinzatorul introducea placa intr-o masina speciala numita

imprinter si informatia de pe placa se imprimau pe cec. In anii urmatori au fost

inventate asa categoriide ale schemei creditar-financiare, ca rata minima lunara de

rambursare a creditului, perioada aminarii, adica creditarea fara dobinda, si multe

altele.

Aparitia cardurilor bancare

Majoritatea specialistilor considera ca inceputul cardurilor bancare de credit a fost

facut de John S. Biggins, specialist in domeniul creditului de consum din Banca

Nationala Flatbush din Brooklyn. In anul 1946 Biggins a organizat activitatea dupa

schema de credit numita "Charge-it". Aceasta schema prevedea chitante, date de catre

clienti magazinelor pentru cumparaturile marunte. Dupa ce cumparatura avea loc,

magazinul preda chitanta la banca si banca le achita din contul cumparatorilor. In

Flatbush pentru prima data a fost incercat lantul clasic de decontari utilizat in prezent

in domeniul bancar de carduri pretutindeni.

Insa Luis Mandell, cercetatator de virf in domeniul activitatii bancare, considera ca

primul sistem de carduri de plata in masa a fost Diners Club, creat in anul 1949. Una

din diferentele principale a sistemului de cele precedente a fost aceea ca intre clienti si

companiile de comert, ce realizau nu numai marfuri ci si servicii, exista o organizatie

intermediara care lua asupra sa efectuarea decontarilor. Aceasta particularitate a

permis "Diners Club" sa devina primul card universal in masa (spre deosebire de cele

de magazine, "de benzinarie" s.a.).

1

Cum a inceput...

In anul 1949 Alfred Bloomingdale, nepotul fondatorului unuia dintre cele mai

mari magazine universale s-a intilnit cu vechiul sau prieten, Fransis Macnamara,

insotit de juristul sau Ralf Snider. Intilnindu-se, ei au hotarit de a lua masa in

restaurantul Meidjers Cabin Grill, care se afla nu departe de Empire State Building

din centrul Manhattan.

La masa au inceput sa discute despre un client al lui Macnamara din Bronks.

Acest antreprenor permitea vecinilor pentru o oarecare dobinda sa se foloseasca de

contul sau curent. Vinzatorii magazinelor, contactindu-l la telefon, primeau de la el

permisiunea de a inscrie costul cumparaturilor in contul lui. Acest mod de creditare nu

se putea de numit cu totul nou, dar original aici era prezenta intermediarul, care utiliza

credibilitatea sa pentru a oferi credit persoanelor care nu puteau primi credite pe o alta

cale.

Insa ultimul fapt li s-a parut prietenelor a fi un neajuns al acestei scheme

financiare. Deoarece tocmai persoanele ce nu au linie de credit in magazine au cel mai

des probleme. Pe de alta parte cartierul de la periferiea New-York-ului, avind un

numar mic de magazine, nu este cea mai potrivita piata pentru asemenea operatiuni.

Probabil tocmai pentru ca ei se aflau in restaurant, Manhattan avind un mare numar de

restaurante in care zilnic luau masa mii de bussinesmani, li s-a parut un cimp ideal

pentru un bussines nou. Ei l-au chemat pe proprietarul restaurantului si l-au intrebat ce

suma el este gata sa plateasca pentru noii clienti pe care el nu i-ar fi primit intr-o alta

situatie. Proprietarul a raspuns fara a clipi "7 procente" - tariful care citeva zeci de ani

a predominat pe piata cardurilor bancare.

Pentru extinderea cercului de clienti si identificarea lor in restaurante

partenerii au hotarit sa utilizeze placile in relief care deja se utilizau in acea perioada

in majoritatea magazinelor si benzinariilor. Astfel, la sfirsitul mesei a fost luata

hotarirea de a intemeia o noua intreprindere.

Macnamara si Snider au depus in calitate de cota parte "Hamilton Credit Corporation"

cu 35000 USD de datorii nerambursate, Bloomingdale a depus 5000 USD in numerar.

Acesti 5000 USD au fost singurii bani reali de la care s-a inceput afacerea. Desi

Bloomingdale si-a manifestat interesul fata de aceasta idee, el a depus banii din

sentimente prietenesti, nesperind la un bussines avantajos.

Dupa plecarea lui Bloomingdale in California, Macnamara si Snider au

inceput lucrul cu entuziasm. Deoarece biroul lor se afla in Empire State Building, ei

2

strecurau pur si simplu pe sub usile birourilor vecine fluturasi ce contineau o invitatie

de a beneficia de acest nou serviciu. Nu se percepea plata pentru primele carduri si

istoria creditara nu se controla in nici un fel. Pentru a primi un card, clientul era

suficient sa arate decent si sa declare ca lucreaza in aceeasi cladire. Totodata pentru

deservirea acestor clienti au fost atrase 10-12 restaurante din apropiere. In prima luna

compania a obtinut 140 dolari venit de la volumul realizat care a fost de 2000 dolari.

Pe parcursul lunii a doua businessul a inceput sa creasca mai repede si aparuse o

necesitate acuta de capital suplimentar pentru creditare.

La rugamintea partnerilor de a face inca o investire Bloomingdale a pus

conditia de a-i mari cota in capitalul companiei. Dupa ce newyorkezii increzuti pe

deplin in succesul intreprinderii nu i-au cedat, Bloomingdale a inceput in Los Angeles

propriile operatiuni cu cardurile de credit dupa o schema analoga cunoscuta sub

denumirea de "Dine and Sign" ("Cineaza si semneaza"). El a reusit sa atraga 25

restaurante. Dupa 3 luni volumul lunar al realizarilor era de 150000 dolari si el a

inceput sa aiba dificultati, deoarece singur nu avea suficiente surse de credit.

In New-York la acel moment volumul total al operatiilor era de 250000 dolari. Atunci

partnerii au decis sa se uneasca hotarind in principiu: "daca vom arde, atunci toti

impreuna". Astfel, dupa trei luni intreprinderea lor a ajuns la scara nationala activind

in New-York, Los-Angeles si Boston, unde ei au rascumparat operatiunile incepute

mai devreme de fostul partener al Bloomingdale cu "Dine and Sign".

Dupa reunire afacerea pretutindeni a inceput sa se numeasca "Diners Club". 70

procente ii apartineau lui Maknamara, iar restul - in egalitate lui Blumingdale si

Snider. La acel moment Blumingdale a introdus inca 25000 dolari, ceea ce cu primii

5000 si o suma nu prea mare cheltuita pe "Dine and Sign" s-au dovedit a fi unicii bani

reali investiti cindva in aceasta intreprindre.

Dupa un an Diners Club avea deja contracte cu 285 de puncte comerciale si

35000 de detinatori de carduri, de la care se colectau 3 dolari anual. La sfirsitul anului

1951 Diners Club a adus un venit net de 61222 dolari la un volum de incasari de 6,2

mil. dolari. In anii urmatori sistemul continua sa se extinda atit geografic - in Europa,

cit si sa diversifice reteaua comerciala. Initial intreprinderile comerciale si de servicii

nu prea doreau sa accepte cardurile "Diners Club" deoarece in primul rind acestia

subminau pozitiile propriilor carduri de firma si in al doilea rind din cauza necesitatii

de a plati comision companiei.

3

Dezvoltare...

Cu toate acestea, principalele dificultati au inceput odata cu aparitia pe piata a

concurentilor. Cel mai remarcabil pentru cardurile universale in aceasta privinta, fara

indoiala, a devenit anul 1958. In acest an a fost creata sistema Carte Blanshe care

initial a fost un card particular al corporatiei hoteliere "Hilton". In 1965 Carte Blanshe

a fost achizitionata de First National City Bank (actualmente Citibank).

Pe 1 octombrie 1958 a fost emis primul card American Express. Deja peste un

an aceasta companie cuprindea 32 mii de intreprinderi si peste 475 mii de detinatori

de carduri. Un astfel de succes American Express explica prin faptul ca, in primul

rind, compania a achizitionat Universal Travel Card care era emisa de Asociatia

hotelurilor americane. Insa cauza principala a fost reteaua internationala ramificata,

deja existenta, ce deservea cecurile "American Express" si mijloacele finaciare imense

care permiteau creditarea clientilor.

In anii '50 peste 100 de banci americane au startat propriile programe privind

cardurile de credit. Cu toate acestea, perioada principial noua in dezvoltarea

businessului cu carduri a inceput atunci, cind in el au intrat prima si a doua dupa

marime banci americane: Bank of America si Chase Manhattan Bank. Aceasta a avut

loc tot in anul 1958. Chase Manhattan Bank la sfirsitul primului an prin intermediul

programului de card avea 350 mii detinatori de card si a atras 53000 intreprinderi din

sfera comertului cu amanuntul. In 1960 volumul operatiunilor cu carduri a crescut

pina la 25 milioane dolari. Insa concomitent numarul detinatorilor de carduri s-a

micsorat pina la 160 mii, cheltuielile operationale si nerambursarile creditelor s-au

marit si programul in general ducea pierderi. In ianuarie 1962 banca a vindut-o cu 9

milioane dolari companiei Uni-Serve care a inceput sa emita in baza ei cardul

"UniCard". Pe o perioada de timp ea a devenit o parte componenta a American

Express, apoi in 1969 ea din nou a fost rascumparata, deja pentru 50 milioane dolari,

de catre initiatorul ei - Chase Manhattan Bank. Insa si a doua incercare a acestei banci

a fost nereusita: programa aducea annual o pierdere de 1 milion dolari si in ianuarie

1972 din nou a fost vinduta asociatiei National BankAmericard.

Cu dificultati asemanatoare s-au confruntat si alte banci, dar, totusi, crestea

succesul "BankAmericard", emis de Bank of America. Avantajul principal al acestei

banci consta intr-o retea mare de filiale in statul California cu o clientela bogata.

Pe masura cresterii programelor de card majoritatea bancilor s-au confruntat cu

principalul obstacol - caracterul local al deservirii cardurilor sale. In sfirsit, in 1966

4

Bank of America a inceput sa ofere licenzii de emitere a cardurilor BankAmericard

altor banci, in raspuns la aceasta citeva banci mari concurente ai Bank of America au

creat propria Asociatie interbancara de carduri - ICA (Interbank Card Association). In

1969 aceasta asociatie a procurat drepturile asupra cardului "Master Charge". La

rindul sau, bancile ce emiteau "BankAmericard" au insistat ca programa de carduri sa

fie scoasa de sub controlul Bank of America. Astfel, in iulie 1970 a fost creata

National BankAmericard Incorporated - NBI.

In asa mod, la inceputul anilor '70 in SUA s-au creat doi concurenti de baza pe

piata cardurilor bancare universale: NBI si ICA. Printre cardurile nebancare

universale se evidentia "American Express". Trebuie de mentionat, ca initial in

clasificarea internationala a cardurilor universale, cardurile se divizau in carduri

pentru "calatorii si divertisment" (Travel and Entertainment - T&E) si pur bancare.

Primele au fost emise de companiile Diners Club, American Express, Carte Blanshe si

erau in principiu destinate pentru plata hotelurilor, restaurantelor, adica in principal

pentru businessmanii care calatoresc. Cardurile insa emise de banci aveau un caracter

mai mult "consumator" si erau destinate mai mult "clientilor de rind". La momentul

actual aceste diferente in mare masura s-au atenuat si o astfel de divizare este practic

conventionala.

Initial bancile care incepusera emiterea cardurilor s-au alaturat fie la NBI, fie

la ICA. Insa in 1971 Worthen Bank and Trust Company of Little Rock a devenit

membru al ambelor sisteme. Din partea NBI au urmat sanctiuni care interziceau

emiterea cardurilor "Master Charge" de catre membrii NBI. Cazul a ajuns pina la

instanta judecatoreasca si in 1972 judecatoria locala care se ocupa de cazul dat a scos

o hotarire pe 26 de pagini: interdictia din partea NBI este o incalcare a legislatiei

privind antitrustul, o piedica in dezvoltarea liberei concurente si limiteaza drepturile

consumatorilor. NBI a incercat sa efectuieze apelatii, insa in decurs de 5 ani - pe

perioada procesului - multe banci au inceput sa emita ambele carduri si, pina la urma,

in 1976 NBI a cedat. Cazul a fost inchis definitiv, cind citeva banci mari membre ale

NBI, inclusiv Bank of America si Chase Manhattan, in octombrie al aceluiasi an au

depus cerere pentru a deveni membri in Asociatia interbancara de carduri si

corespunzator pentru emiterea cardurilor "Master Charge".

Paralel cu dezvoltarea pietii amricane avea loc si internationalizarea operatiilor

cu carduri. Ea a inceput inca in 1951, cind Diners Club a eliberat prima licenta pentru

utilizarea numelui si sistemei sale in Marea Britanie.

5

Aproximativ in acelasi timp Asociatia britanica de hoteluri si restaurante a inceput sa

emite cardul de credit BHR care nefiind bancar era , totusi, un card universal. In 1965

aceasta sistema unindu-se cu concurentul sau suedez Rikskort proprietarul careia era

familia Wallenberg a infiintat compania Eurocard International cu sediul in Suedia.

Concurenta asociatiilor de carduri a continuat si in Europa.. In 1974 ICA a savirsit un

pas insemnat in lupta de concurenta cu BankAmericard iscalind o intelegere cu

sistema britanica Access Card care intra in Asociatia Eurocard. Astfel, s-a inceput

colaborarea dintre Eurocard si Asociatia interbancara de carduri americane, care

emitea cardurile "Master Charge".

Aceasta a fost una din cauzele care au dus la faptul ca in 1976 NBI a schimbat

denumirea cardului "BankAmericard" in cunoscuta pretutindeni acum "VISA". La fel

a procedat in 1980 si ICA renumind cardul "mai international" prin "MasterCard".

Eurocard deasemenea nu a stationat. Largind colaborarea sa cu MasterCard, aceasta

asociatie, pe masura aparitiei noilor tehnologii, a incheiat intelegeri cu companiile

Cirrus si Maestro, ceea ce a permis sa extinda spectrul serviciilor oferite clientilor

datorita cardurilor pentru ridicarea numerarului in bancomate. La sfirsitul anului 1992

a avut loc unirea Eurocard International cu sistema de plati Eurocheck. Organizatia

noua a fost denumita Europay International.

Lupta de concurenta intre sistemele de plati se desfasura nu numai in Europa.

In Japonia, de exemplu, necatind la incercarile active de a cuceri aceasta piata,

"VISA" si "MasterCard" cedau pozitiile cardurilor JCB. Numarul total de detinatori ai

acestor carduri in 1980 a fost de doua ori mai mare, decit ai cardurilor "VISA" si

"MasterCard" luate impreuna emise in Japonia.

Asadar, in ziua de azi organizatia de plati cea mai mare este VISA Int., care

ocupa cca 60% din piata cardurilor bancare. A doua dupa marime este

Europay/MasterCard Int., care detine cca 30% din piata. Restul 10% revin

cardurilor altor organizatii

internationale si cardurilor locale ale diferitor banci.

Tehnologii...

In continuare va vom prezenta istoria cardurilor din punct de vedere al dezvoltarii

tehnologice.Primele carduri erau din carton, datele pe care erau fie scrise, fie presate.

Apoi au inceput sa se foloseasca plastine metalice, pe care datele se embosau

(presau). Apoi au aparut cardurile plastice. Initial iformatia despre client pe card era

6

numai in forma de date embosate. Pe masura dezvoltarii ideiilor stiintifice, cardul a

capatat o banda magnetica, pe care se pastreaza informatia de baza despre client.

Aparitia benzii magnetice a permis emiterea cardurilor fara a embosa informatia pe

suprafata ei. Aceste carduri pot fi utilizate numai in utilaj electronic, ce permite

obtinerea informatiei de pe banda magnetica. Ultima etapa a evolutiei tehnologice a

adus pe carduri microshemele. Aceasta a permis pastrarea pe carduri a unui volum

mare de informatie. Acest lucru da posibilitate cardurilor sa indeplineasca mai multe

functii decit cardurile cu banda magnetica. Astfel de carduri au primit a doua

denumire - smart card (carduri " destepte"). Denumirea se explica prin faptul ca

cardul, datorita cipului este apt sa indeplineasca functiile documentului, portmoneului

si cardului de credit. Pina ce cardurile cu microcip n-au o raspindire larga in sfera

cardurilor bancare. Aceasta se datoreaza lipsei standardelor unice in ceea ce priveste

microcipurile utilizate pentru carduri si, la fel, dificultatilor trecerii infrastructurii de

primire a cardurilor bancare cu banda magnetica la cele cu cip.organizatiile de plati

planifica o trecere lenta la tehnologii de cip catre anul 2005.

2. TIPURILE DE CARDURI

Tipul cardului se poate de stabilit in dependenta de diferite criterii. In dependenta de

tipul organizatiei care emite carduri se disting carduri bancare, de magazine, de

benzina s.a.; in dependenta de functia de baza cardurile se disting carduri de plata

(decontare sau Charge Card), de identificare (Identity Card), "de loialitate" (Loyalty

Card), de discont (Discount Card) s.a.; in dependenta de tipul schemei de decontare,

se disting carduri de credit (Credit Card), de debit (Debit Card) si de decontare

(Charge Card); in dependenta de tehnologiile aplicate se disting carduri cu banda

magnetica si cu microprocesor.

Sa ne oprim mai detaliat asupra celor mai raspindite tipuri: carduri bancare, de discont

si loiale.

Carduri bancare

Carduri de discont

Loyality Card

7

2.1. Carduri bancare

Card bancar - un instrument universal de plata, ce constituie cheia de acces a

dirijarii contului de card. Cardul permite dirijarea a unuia sau a mai multor conturi.

Prin intermediul cardului bancar se poate de efectuat plata pentru marfuri si servicii,

ridicarea banilor in numerar. Cardul se emite pentru o perioada anumita. De obicei 1-

3 ani. La expirarea termenului de valabilitate al cardului, el este prelungit, adica se

elibereaza un plastic nou. Schimbul cardului este conditionat de uzura a plasticului si

a banzei magnetice. Pentru a primi un card, de obicei, este necesar de indeplinit o

cerere si de prezentat un document ce identifica personalitatea. Daca cardul este de

debit, atunci este necesar imediat de a efectua o depunere minima initiala (daca ea

este prevazuta de catre banca).

Bancile pot emite carduri de utilizare atit locala, cit si internationala.

"Localitatea" sau "internationalitatea" cardurilor depinde cum de organizatia de

plati careia ii apartine cardul,atit si de politica dusa de banca.

2.2. Carduri de discont

Sunt cardurile ce ofera detinatorilor dreptul la reduceri in punctele comerciale,

care au incheiat contract cu organizatia , ce a emis cardul dat. Cardul de obicei este

platit in prealabil - cu cit este mai mare plata anticipata, cu atit sunt mai mari

reducerile si termenul de valabilitate. In Moldova functioneaza citeva sisteme de

disconturi, de exemplu ECO Card.

In afara de cardurile de discont emise de organizatii, cardurile pot fi emise de

anumite magazine. Astfel de carduri ofera dreptul la o anumita reducere numai in

magazinul (sau reteaua de magazine) ce au emis cardul. Un astfel de card, de obicei,

se ofera clientului care infaptuieste o cumparatura pe o suma mai mare. In Moldova

astefel de carduri de discont sunt emise, de exemplu, de catre magazinul "Alina

electronic" si de unele saloane de calculatoare.

2.3. Loyality Card

Loyality Card - cardul "devotamentului". Acest card se elibereaza clientului

pentru a-l lega de organizatia-emitent. Pe card se calculeaza punctele de bonus.

8

Punctele se trec in cont pentru fiecare cumparatura sau volumul cumparaturii.

Punctele pot fi exprimate in bani, kilometri, s.a. Utilizarea punctelor date poate fi

numai in companiile, care au emis cardul sau in companiile partenere. In baza acestor

carduri se petrec diverse loterii, concursuri s.a. In Moldova astfel de carduri inca nu

au fost emise.

3. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE

Cardul bancar poate fi comparat cu un portmoneu. Sa comparam posibilitatile

lor in diverse situatii.

Situatia 1. Dumneavoastra ati venit la magazin si doriti sa achitati cumparatura

efectuata. Daca aveti un portofel cu bani, Dumneavoastra achitati cumparatura,

primiti cecul si plecati. Ce se poate intimpla in acest caz? Dumneavoastra puteti fi

inselat, sa nu vi se dea restul corect, sa va dea rest cu bancnote false. Daca

Dumneavoastra sunteti in posesia unui card si magazinul primeste carduri catre plata -

Dumneavoastra achitati plata pentru cumparatura, semnati cecul si plecati.

Operatiunea achitarii va dura aproximativ un minut, iar Dumneavoastra nu veti fi

inselati la socoteala, decade necesitatea de eliberare a restului, nu e necesar sa tineti in

miini bancnotele "murdare".

Situatia 2. Este necesar sa achitati plata pentru marfa sau servicii in numerar. Daca

Dumneavoastra nu despuneti de card, atunci umpleti portofelul cu bani si mergeti sa

achitati cumparatura. In drum spre punctul comercial Dumneavoastra puteti fi jefuit,

banii pot arde in incendiu sau pierdeti portofelul. In acest caz Dumneavoastra pierdeti

totul. Insa daca sunteti in posesia unui card, atunci mergeti la cel mai apropiat ATM si

ridicati suma necesara.

Daca veti pierde cardul sau cardul va fi furat, sau va arde in incendiu, Dumneavoastra

nu pierdeti nimic: sunati la banca si comunicati pierderea sau furtul, blocati cardul si

nimeni nu poate sa se foloseasca de el! ATM functioneaza zi si noapte, intilnirea cu

vinzatorul (daca suma este mare) poate fi stabilita direct linga ATM, micsorind astfel

posibilitatea pierderii banilor in caz de furt.

Situatia 3. Dumneavoastra plecati peste hotare. Daca exportati bani in numerar,

atunci apar o multime de probleme - securitatea banilor, necesitatea de a declara

mijloacele banesti, schimbul valutei exportate in valuta locala s.a. Daca

Dumneavoastra sunteti in posesia unui card, atunci nu e necesar sa declarati

9

mijloacele banesti, deoarece cardul nu este mijloc banesc, ci un mijloc de acces la

cont. De asemenea nu aveti necesitatea de a converta valuta, deoarece la ridicarea

banilor in numerar sau la achitarea marfurilor si serviciilor convertarea se infaptuieste

automat, de obicei dupa o rata de schinb mai avantajoasa decit in casele de schimb.

Avind un card este foarte comod de bronat un numar la hotel, de arendat un

automobil.

In afara de cele expuse mai sus, cardul este mai mic decit un portofel. Cardul

ne permite mai bine sa administram cheltuielile personale si sa ducem evidenta

contabila casnica.Neajunsul cardului in tara noastra in ziua de azi este dezvoltarea

insuficienta a retelei de acceptare a cardurilor.

4. ORGANIZATII DE PLATA

VISA

Europay/MasterCard

Alte organizatii

VISA

Visa International - cea mai mare organizatie de plati. Ea unifica mai mult de

21'000 de institutii bancare. Cardurile VISA sunt emise si sunt primite spre plata in

300 de tari si teritorii. In total in lume sunt emise mai mult de un miliard de carduri,

care se primesc in peste 18 mln de puncte comerciale. Numarul de ATM, ce eliberaza

bani in numerar prin intermediul cardurilor VISA, compun mai mult de 620 mii.

Numarul tranzactiilor prin cardurile VISA dupa datele din 31.12.99 depaseste 21

mlrd. Volumul tranzactiilor este mai mare de 1.59 trilioane de dolari.

VISA International isi incepe istoria sa in 1958, cind Bank of America a emis

in California primul card BankAmericard cu logotipul albastru-alb-galben. In anul

1970 a fost infiintata asociatia National BankAmericard Inc., in care au intrat bancile

comerciale ce emiteau BankAmericard. In 1974 compania IBANCO a fost

imputernicita sa reprezinte BankAmericard Inc. in afara SUA. In 1976 IBANCO este

redenumita in Visa International, iar National BankAmericard Inc. devine Visa USA

10

Europay/MasterCard

MasterCard International si Europay International - mari organizatii de plati

(dupa VISA) ale SUA si Europei, care ulterior au creat o alianta strategica pentru a

mari capacitatea concurentiala in lupta pentru piata contra VISA Int.

MasterCard International si-a inceput istoria in anul 1966, atunci cind a fost

fondata. Asociatia Interbancara de Carduri - Interbank Card Association (ICA) care

mai tirziu a fost redenumita in MasterCard International.

Spre deosebire de alte sociatii de carduri in ICA nu a fost nici o banca

dominanta. Asociatia a fost condusa de catre Consiliul reprezentantilor imputerniciti

ai participantilor asociatiei.

In 1968 ICA a inceput expansiunea mondiala. Primul pas a fost fondarea asociatiei cu

Banco National, Maxico. In acelasi an MasterCard a format alianta cu Eurocard. In

acelasi an in asociatie au intrat ptimii participanti japonezi.

Pentru a evidentia ca asociatia a devenit intradevar internationala, ea a fost

redenumita in MasterCard Inernational.Compania EuroCard a fost fondata de catre

banchirul suedez Vallenberg in anul 1964 ca o alternativa bancara a companiei

AmericanExpress.In anul 1965 EuroCard a fort reorganizata in societatea pe actiuni

EuroCard International. In anul 1968 a aparut logotipul eurocheque (EC). In anul

1974 a fost fondata organizatia-fiica Eurocheque International. In anul 1988 in scopul

consolidarii aliantei, Mastercard a procurat 12,25% de actiuni ale EuroCard

International. In anul 1991 in rezultatul acordului incheiat intre EuroCard

International si Cirrus International, cardurile Eurocard/Mastercard sunt primite catre

plata in reteaua ATM Cirrus. In anul 1992 companiile EuroCard international,

Eurocheque Int. si Eurocheque International Holdings s-au unit in Europay

International. In acelasi an in rezultatul egalitatii partenerilor intre Mastercard si

Europay a fost fondata compania Maestro International. In anul 1996 a fost incheiat

un nou contract pentru o perioada de 10 ani cu privire la colaborarea dintre

Mastercard si Europay. In rezultat a aparut un nou logotip combinat. Pe cind in anul

2001 companiile au anuntat fuziunea lor.

11

Alte organizatii

American Express

American Express Company - compania care ofera servicii financiare celor ce

calatoresc prin toata lumea. Compania infiintata in anul 1850 se ocupa de emisia

cecurilor de calatorie, cardurilor de credit si a celor de decontare. De asemenea ofera

servicii de planificare financiara, de brokeraj, ipotecare, de asigurare si investitii.

Fiind o mare agentie de turism, American Express ofera servicii turistice persoanelor

fizice si juridice in toata lumea. De asemenea, compania ofera pretutindeni servicii

bancare.

Diners Club

Diners Club - compania care a emis primul card de decontare din lume in anul

1950. Este una din companiile lider, care emite carduri de decontare pentru persoanele

ce calatoresc (T&E). Cardurile sunt primite catre plata in 20 de tari, in mai mult decit

in 5 mln de puncte comerciale, in mai mult de 470 mii ATM. De asa tipuri de carduri

se folosesc mai mult de 8 mln de persoane.

JCB

Incepind cu momentul infiintarii in anul 1961, JBC este liderul busnessului de

carduri in Japonia. In 1981 JBC a lansat un program de dezvoltare internationala.

Cardurile JBC au inceput sa fie emise in Hong-Kong in 1985. In anii 90 compania a

continuat expansiunea pe piata internationala a cardurilor. Sunt emise mai mult de 38

mln de carduri, care sunt primite in mai mult de 5,3 mln puncte comerciale. In

asociatia JCB sunt mai muld de 3000 organizatii financiare.

Trecerea in revista a situatiei pietei internationale de carduri

Piata "cardurilor" se dezvolta vertiginos. Dezvoltarea are loc in directie atit

cantitativa, cit si calitativa. In directie cantitativa - permanent se mareste numarul

detinatorilor de carduri, ATM-uri si al punctelor comerciale ce primesc spre plata

carduri. In plan tehnologic - apar carduri noi, se modifica tehnologiile de pastrare a

datelor cardului. In asa mod, desi o mare parte a pietei si pina acum o ocupa cardurile

cu banda magnetica, partea cardurilor smart permanent se mareste.

In raport cantitativ o mare parte a pietei o impart companii: VISA Int.

aproximativ 57%, Europay/MasterCard Int. aproximativ 26%, AmericanExpress

aproximativ 13%, DinersClub - 1,5%, JCB - 1,6% si aletele - restul.

Mai jos sunt prezentate unele date ale organizatiilor de carduri:

12

Carduri cu banda magnetica si cu cip

Masa esentiala a cardurilor emise pina in momentul de fata este compusa din cardurile

cu banda magnetica. Banda magnetica a cardului serveste pentru pastrarea

informatiei. De obicei contine 2-3 piste. Pe una din ele se contine informatia esentiala

despre numarul cardului, numele si prenumele detinatorului de card, data expirarii

cardului. De asemenea pe banda magnetica se pastreaza informatia care permite

centrului de procesare a organizatiei de plati sa calculeze dupa un algoritm special

PIN-codul. Informatia se inscrie pe card in procesul de personalizare si in continuare

nu se schimba.

Cardurile cu cip contin o microschema de memorie, care permite executarea innoirei

informatiei pastrate in procesul petrecerii operatiunii. Microschemele pot avea o

capacitate diversa. In dependenta de capacitate in microschema pot fi plasate citeva

anexe. Anexa este un portmoneu specific pentru o anumita valuta sau informatia ce

identifica clientul, sau un program ce calculeaza punctele bonusurilor s.a. Adica, spre

deosebire de cardul cu banda magnetica, smart-cardurile permit cardului sa

indeplineasca citeva functii. De exemplu, pe un card poate fi plasat un portmoneu cu

lei, portmoneu "de benzina", in care se tin la evidenta litrii si un portmoneu cu

disconturi al agentiei-avia.

5. CARDURI IN ROMANIA

Cardurile de peste ocean se vand bine in Romania O filiala a unei companii

americane face afaceri cu carduri de fidelizare Cardurile Soramco Best Club (SBC), o

varianta multifunctionala a cardurilor de fidelizare, au fost lansate pe piata

romaneasca anul trecut.

In numai zece luni de la lansare, compania Soramco a reusit sa plaseze pe

piata aproximativ 1,5 milioane de astfel de carduri.Compania brasoveana Soramco

Prod SRL, reprezentanta firmei Soramco Inc. SBC din Statele Unite, a lansat in

primavara anului trecut pe piata romaneasca o varianta de carduri de fidelizare care se

adreseaza atat companiilor, cat si persoanelor fizice. Astfel, dupa zece luni de la

lansare, carduri Soramco Best Club sunt acceptate in 4.714 unitati comerciale ale

13

partenerilor SBC.

Directorul general al companiei Soramco, Sorin Mierlea, considera ca oferta

lansata anul trecut reprezinta pentru comerciantii de bunuri si servicii pasul urmator

dupa cardurile de fidelizare oferite pentru o singura gama de produse. „Ca sa pot

beneficia de disconturi la achizitionarea de bunuri, ar fi trebuit sa-mi umplu servieta

de carduri de plastic. Fiecare firma care acorda reduceri de preturi imi oferea un card

de fidelizare. Erau dificil de utilizat. Am considerat oportun sa atrag aceste firme intr-

un sistem, astfel incat cu un singur card posesorul sa poata obtine reduceri de preturi

pentru mai multe categorii de bunuri si servicii. Asa am demarat planul de afaceri

pentru cardurile SBC“, sustine Sorin Mierlea.

Posesorii economisesc 10-12% din venituri

In martie 2001, au aparut pe piata primele carduri SBC. Trei luni mai tarziu,

vanzarile s-au triplat. Contra unei sume de 199.500 lei, orice persoana fizica poate

intra in posesia unui card SBC. Firma livreaza cardul (valabil un an) la domiciliu, in

maximum 30 de zile de la plata acestei taxe. O data cu cardul este incheiata o polita

de asigurare pentru accidente, valabila tot un an, la una din societatile de asigurare

inscrise in sistem. Exista si o oferta speciala, cu numai 99.500 lei, destinata in special

tinerilor, care nu sunt prea incantati de polita de asigurare. Acestia utilizeaza cardul in

special pentru ofertele de servicii turistice cu discont sau pentru edituri. „Pana acum

nu am apelat la tranzactii directe cu persoane fizice, pentru aceasta actiune fiind

necesara dezvoltarea retelei. Dar am incheiat contracte cu firme care au oferit aceste

carduri drept prime sau recompense angajatilor“, afirma directorul companiei

Soramco. Pe card este inscris, pe langa nume si codul numeric personal(ca date de

identificare), o serie si un numar cu care posesorul poate accesa pe Internet, la adresa

www.sbc.ro, ofertele comerciale cu discont din reteaua SBC.

Cu acelasi card si cu actul de identitate posesorul poate face cumparaturi de la

orice magazin sau firma inscrisa in reteaua SBC. Pentru ca posesorii cardurilor sa

cunoasca gama de produse si servicii pentru care membrii clubului SBC beneficiaza

de disconturi, compania furnizeaza lunar membrilor catalogul SBC, care include toate

firmele inscrise in retea. „Multi dintre posesorii de autoturisme nu au reusit sa incheie

RCA in perioada sarbatorilor, cand disconturile erau de 20-35 %. Posesorii de carduri

SBC beneficiaza de reducere la RCA pe toata perioada anului“, spune Sorin Mierlea.

Directorul SBC afirma ca datele statistice privind tranzactiile comerciale realizate cu

14

carduri SBC arata ca posesorii lor economisesc anual 10-12% din venituri.

Firmele sunt atrase de cresterea vanzarilor.

Companiile care au intrat in sistemul SBC sunt atrase prin cresterea

volumului de vanzari. Utilizand factorul psihologic al disconturilor, companiile care

au intrat in sistem gestioneaza direct efectul reducerilor de preturi acordate

posesorilor de SBC-uri. Taxa de inscriere in program variaza de la 15 la 2.000 de

dolari, in functie de publicitatea contractata de firme in publicatii, cataloage si pe

Internet cu compania Soramco.

In calitate de membru fondator al asociatiei care a lansat programul „Fabricat

in Romania“, Sorin Mierlea a reusit sa atraga o parte din firme in ambele programe.

„Strategia noastra se bazeaza pe incurajarea consumului, prin reducerea adaosurilor

comerciale si acordarea unor disconturi. In acelasi timp, incercam sa promovam in

acest fel produsele si serviciile cu marca Fabricat in Romania“, afirma directorul

general al firmei Soramco. Planul de afaceri al companiei pentru acest an are in

vedere dezvoltarea retelei de bunuri si servicii la cel putin 10.000 de puncte pe

teritoriul tarii. „Avem in vedere atragerea unor servicii prestate pentru cei care pleaca

in strainatate, respectiv cartea verde si asigurarea medicala. In plus, ca sa putem

sustine in mod real dezvoltarea consumului, suntem in negocieri cu doua banci pentru

o formula de creditare pe termen scurt (trei salarii) pentru posesorii de carduri SBC“.

Directorul companiei Soramco afirma ca pana la sfarsitul acestui an, cand s-ar putea

incheia contractele cu bancile, in unitatile care comercializeaza produse si servicii cu

reduceri de pret pentru posesorii de carduri SBC vor fi introduse cititoare de carduri,

astfel incat creditarea sa fie posibila.

Soramco a vandut carduri SBC de 7,5 milioane USD In zece luni

• La numai 31 de ani, Sorin Mierlea a lansat pe piata romaneasca o afacere de succes:

carduri Soramco Best Club (SBC).

• Cardurile SBC au rolul de a fideliza consumatorii prin reducerile de pret oferite

pentru anumite produse si servicii, comercializate prin 4.714 unitati din toata tara.

• Pretul unui card SBC este de 199.500 lei. In zece luni, compania Soramco a vandut

aproximativ 1,5 milioane de carduri.

• Compania negociaza cu doua banci pentru a permite creditarea pe maximum trei

luni a posesorului, pentru achizitionarea unor bunuri si servicii.

In Romania, noua banci detin aproximativ 1.300 de automate bancare

de eliberat cash, dar reteaua de comercianti care accepta cardurile este inca slab

15

dezvoltata.Piata romaneasca a cardurilor este una atipica. Majoritatea tranzactiilor

sunt efectuate la ATM-uri (retrageri de numerar), si nu la comercianti, cum se

intampla pe pietele unde cardurile sunt o prezenta cat se poate de obisnuita. Conform

rezultatelor comunicate de bancile comerciale, pragul de 2,5 milioane de carduri a fost

deja depasit, dar nu putem vorbi inca in Romania, de o maturizare a pietei cardurilor.

Prin definitie, cardul este un instrument de plata si nu unul de obtinere a banilor cash

de la un automat bancar. Ori, in Romania, ponderea tranzactiilor la comercianti (plata

unor bunuri sau produse prin intermediul cardului) este inca foarte mica (sub 25% din

totalul tranzactiilor cu carduri), atat datorita mentalitatii majoritatii romanilor, mult

mai obisnuiti cu utilizarea banilor cash pentru plati, cat si ca urmare a inexistentei

unei retele de aparate (POS-uri), care sa permita efectuarea de plati prin carduri. In

statele dezvoltate, cardul este si un instrument de credit, menit sa incurajeze

consumul. In Romania, ponderea cardurilor de credit in total carduri este de

aproximativ 10% (e drept ca exista o tendinta de accelerare a ritmului de emitere a

acestui tip de card).

Nici despre reteaua de ATM-uri nu putem spune ca este foarte extinsa. Din

cele noua banci care au o retea proprie de automate de eliberat numerar, doar de BCR,

BRD, Banc Post si Banca Agricola-Raiffeisen se poate spune ca au acoperire

nationala, in sensul ca sunt prezente cu unul sau mai multe ATM-uri in fiecare

resedinta de judet, precum si intr-o serie de orase mai mici, cu 20.000 - 100.000

locuitori. Din acest punct de vedere, BCR se detaseaza ca banca ce acopera cel mai

mare numar de localitati cu reteaua sa de ATM-uri. Banc Post-ul s-a orientat, in

schimb, atat pe o prezenta in orasele mari din tara (fiind in primele trei banci din

Romania, din acest punct de vedere), cat si pe acoperirea cu o retea cat mai densa de

automate bancare a localitatilor, „neglijand“ deocamdata actiunea de extindere spre

orase mai mici. Bancile Transilvania si Tiriac, ar putea deveni si ele, in viitorul

apropiat, jucatori cu acoperire nationala pe piata ATM-urilor, dar, deocamdata, se

remarca absenta ATM-urilor lor din orase importante ca numar de locuitori si putere

de cumparare. Banca Romaneasca, Alpha Bank si Volskbank sunt inca la inceputurile

constiturii unei retele de ATM-uri.

BANC POST - cele mai multe bancomate; BCR - cea mai extinsa retea

teritoriala

Desi Banc Post detine cea mai extinsa retea de ATM-uri (411), totusi,

16

automatele bancare ale BCR pot fi intalnite in mai multe localitati din Romania.

Explicatia rezida in faptul ca strategia Banc Post a vizat concentrarea retelei sale de

ATM-uri in orasele mari, in vreme ce BCR a mers si in orase mai mici. Pentru cineva

care calatoreste doar in orase resedinta de judet, faptul de a dispune de un card Banc

Post se poate dovedi un avantaj (comisioane mai mici). Daca insa, respectiva persoana

tranziteaza atat orase mari, cat si unele orase mai mici, atunci cardul BCR este

alegerea mai buna.

• In primul rand, trebuie aleasa o banca sigura, ce poate garanta pastrarea banilor

dumneavoastra existenti in contul de card, in conditii de risc minim. Dupa parerea

noastra, dobanda cu care sunt bonificate sumele de care dispuneti pe contul de card nu

este foarte importanta. Daca doriti sa faceti „economii“ la acest capitol (in sensul

obtinerii unei dobanzi mai atractive) ar trebui, credem noi, sa va ganditi la un depozit

bancar sau orice alt produs investitional, care sigur ofera un randament mult mai

atractiv decat cel pe care l-ati putea obtine in cazul in care va pastrati banii pe contul

de card.

• Tinand cont de cele de mai sus, un element important in luarea deciziei de

alegere a cardului ar trebui sa fie usurinta cu care poate avea loc alimentarea cardului

si retragerea banilor din contul de card.

• O retea extinsa de ATM-uri si POS-uri va procura nu numai confort, prin faptul

ca veti da mai repede peste un astfel de aparat, dar va va scuti si de o serie de

cheltuieli (comisionul de retragere de la propriile aparate este mai mic).

• Comisionul zero pentru achizitionarea de bunuri sau servicii de la comercianti ar

trebui sa fie un alt reper important de alegere a cardului.

• Posibilitatea de a folosi cardul in Romania sau strainatate sau pe Internet.

• Nu trebuie uitat ca fiecare card are punctele sale tari si mai putin tari. De aceea,

o solutie extrem de avantajoasa ar fi sa dispuneti de mai multe carduri prin care sa

reduceti cheluielile si efortul de a folosi banii.

Utilizarea cardurilor in strainatate poate conduce la economii de 5-10% Faptul

ca cetatenii romani au fost scosi de pe lista celor care aveau nevoie de viza pentru a

intra in spatiul Schengen a insemnat si conformarea la noi obligatii pentru a vizita

respectivele state, una dintre ele fiind si detinerea unor sume minime de bani pentru

fiecare zi petrecuta intr-una din cele 15 tari ale zonei. Daca sejurul planificat a fi

petrecut in spatiul Schengen se doreste a fi mai lung, atunci vor fi necesare sume

destul de mari de bani, de genul a mii de euro, destul de tentante de altfel pentru hoti.

17

In aceste conditii si avand in vedere si faptul ca o data cu eliminarea vizelor pentru

romani a avut loc, in majoritatea tarilor din spatiul Schengen, si trecerea la o noua

moneda, bancherii ne recomanda folosirea cardurilor.

In ghidul destinat celor care vor calatorii in spatiul Schengen, ghid lansat de

Ministerul de Interne si care poate fi consultat si pe site-ul acestuia, se arata ca dovada

posesiei banilor necesari calatoriei poate fi facuta nu numai prin prezentarea de cash.

Pentru carduri, dovada poate fi constituita de extrasul de cont care nu trebuie sa fie

mai vechi de doua zile, in raport cu momentul in care are loc parasirea teritoriului

Romaniei sau, in cazul in care la punctul de trecere a frontierei exista bancomate sau

POS-uri, prin intermediul acestora.

Cardurile ofera consumatorilor nu doar o modalitate mai convenabila de plata

la punctele de vanzare sau posibilitatea de a obtine numerar de la ATM-uri, ci in

anumite cazuri si o serie de servicii conexe, cum ar fi servicii medicale gratuite,

asigurari de calatorie, compensatii in caz de rapiri, accidente in timpul calatoriei si

spitalizare, precum si asistenta si compensatii in cazul anularii calatoriei, intarzierii

sau pierderii bagajelor (vezi cardurile Visa emise de Citibank si Banca Romaneasca

sau cele American Express furnizate de Banca Tiriac, singura conditie pentru a fi

beneficiarul acestor servicii fiind aceea ca achitarea transportului - bilet de tren, de

avion sau benzina in cazul calatoriei cu masina - sa se faca prin card). In plus,

folosirea cardului te scuteste de plata unor comisioane mai mari. Cursul de schimb

utilizat in cazul cardurilor este cel de pe piata interbancara europeana (folosit intre

banci), mult mai avantajos decat acela afisat la casele de schimb ale bancilor sau la

cele independente, conform reprezentantilor in Romania ai Visa si Europay, din care

se scad si comisioanele (destul de mari) pe care casele de schimb si bancile din

strainatate le percep de obicei. Conform specialistilor, utilizarea cardurilor in

strainatate poate conduce la economii de 5-10%. Foarte multe din cardurile emise de

bancile din Romania pot fi folosite la cumparaturi in Occident fara ca respectivul

cumparator sa plateasca vreun comision. Altele insa nu. In zona euro, cu care spatiul

Schengen se identifica in mare masura (din cele 15 state din spatiul Schengen, 12 au

inceput la 1 ianuarie 2002, trecerea la euro), Visa dispune de 192.000 automate

bancare si de 3,5 milioane de puncte de acceptare a cardurilor la comercianti, cifrele

fiind apropiate ca valoare si in cazul Europay. In plus, cardurile diminueaza foarte

mult probabilitatea de a fi victima unui furt.

18

Iar daca dumneavostra riscati sa va incurcati la calculele de conversie a leilor,

dolarilor sau a altor valute in euro, cardul cu siguranta ca nu o va face.

19