ZIAR INDEPENDENT, I! a n u l ii, n r . i isEXPRESIE A OPINIEI PUBLICE DIN JUDEŢUL CLUJjj JOI 17 MAI 19‘JO .

-8 PAGINI 1' LEU

Vizita domnului Ion Kâţiu, candidat la preşe­dinţie, a fost scurtă şi a lăsat in urmă o undă de încredere în rîndul sus­ţinătorilor săi, dar şi sem­ne de întrebare in minţile. celor ce mai cred în F.S.N. Domnul Raţiu şi- . amina t sosirea la Cluj, iar: programul domniei sale n-a mai putut fi respectai Se pare .că a fost reţinut la guvern, de anumite •probleme legate de cam­pania electorală. Tot din asemenea motive a şi ple­cat la oreîe 18, fără a mai ţine conferinţa de. presă. Avionul domnului- Raţiu î sosit la orele 14 La ae­roportul Someşeni. A fost

/primit, într-o atmosferă sărbătorească, de nume­roşi susţinători ai’ P.N.Ţ.- c.d. şi de membri din con­ducerea 'acestui partid. Coloana oficială s-a în­dreptat 'Spre Televiziune: Pe drum, 5a o oră în care: aglomeraţia . creştea în mod vizibil, cîţiva oa­m eni' de pe - marginea > străzii au vociferat la a- pariţiir maşinii candidatu­lui ia. preşedinţie. Con* ■

; seainâm că nu era vorba de simpatie^ După intra­rea d̂ omn ului Raţiu în lo­calul televiziunii, în ju­rul orei 15, au apărut doi ■ candidaţi, la funcţia de senatori: domnii Em il'O- naca şi Virgil-Andrei ."

• Vaţi. Nu ştim ce s-a în- . tîmplat mai departe, dar prezenţă acestor domni poate'fi semnificativă. , -:

De la. orele 16, împre­ună cu domnul Demoste- ne Şofron. m-am aflat in

' ' i}

balconul Casei d e Cultură a. Studenţilor privind mulţimea care se strîngea treptat în Piaţa Păcii pen­tru. a . participa la miting;

' Au mai sosit ziarişti, fo­toreporteri şi ' operatori occidentali, precum şi're­prezentanţi at ziarelor Adevărul, România libe­rii, NU, Attas' Clujul-liber şi Patria.-La orele 16 şi 45 de minute a început” o ploaie , torenţială; dar Spre. cinstea - lor, susţină- * torii domnului_Raţiu ri-ati părăsit piaţa. S-a scandat

• „Nii^plecăm, nii plecăm!" A foit arborată o lozincă^1

.roşie pe care scria cti' majuscule • albe: „JOS COMUNISMUL!"- Baloane' ş i. pungi de plastic galbene, culoarea •electorală-a domnului Ra* ţiu, aii fost distribuite în rîiidul ; manifestanţilor. Uri grup de tineri îrabră- ' caţi în- treninguri gaibe-, ne, pe pieptul cărora era înscris:; „LIBERTATEA şl ■ purtînd eşarfe tricolore,

au intrat în piaţă, sean: dind: „Raţiu — preşe-

;■ dinte!* Mitingul a început la orele 17, iar în urale-f le :. manifestanţilor ■ . a ’ îuat cuvîntul domnul lori Raţiu. domnia sa a pornit 'de lă o pildă biblică; A, fost un^mod simbolic de -

: a cere poporului român âă urrţieze exemplul lui SaM; care a auzit vocea . şi a văzut lumina Dom­nului în drumul siitî spre Damasc, devenind creştin

* şi sfînţ' apărător, al cre­dinţei, sub numele de Petru; Românii nq se mai pot'IntoarcQ la comiînfem.»'

’ Domnul Raţiu "s-a* referit pe larg la noile condiţii de viaţă şi libertatea- de ' acţiune oferită de priva­tizarea întreprinderilor, precum şi de revenirea la forma ; clasică de îm­proprietărire a ţăranilor. S-au scandat lozinci an ti* F.S.N. şi anticomuniste de . către cei 4500 de ma­nifestanţi. Un grup de susţinători ai Frontului,

•masaţi îri'faţa.mâgazinu- lui -„-Spicul* l-au huiduit pe vorbitor. Disputa din- : tre susţinători şi opozanţi ■ a Continuat şi după în-

' chcierea mitingului,- .un.-; tordon de poliţie despăr- ■' tind cele > douâ " tabere. Perfecta organizare'a po- . liţiei şi poate spiritul mai --

' puţin violent ai color - - două grupuri de wOâmeni. ..

au salvat, totuşi, onoarea oraşului nostru. Un grup i de susţinători ai dom nii-'1 lui. Raţiu, probabil: şi re­prezentanţi ai al tor.-par- :::

7 tide anticomuniste, s-au :: deplasat--în Piaţa Liber- >

'taţii, în- vzona'liberă: de- - comunism".- Oricum, înainte de ale-" Beri, clujenii, puţin mai- . agitaţi decît-sînt-de obicoi, ■ au dat dovadă de civili- • zaţie. Sperăm că acest ~ lucru se va petrece şi în : continuare:' Drumul -Da*:;.'., maşcului e abia la înce­put înţelepciunea' stă în-"T““ tre încredcrc şi neîncre'- . dere. ■i<;- ' ,;V

Dorin SERGIIIE

. < Trăim un cvsnimefit unic, de cumpănă. 1$'existenţa dramatieă ,a acestui .neam. Ziua primelor alegeri li­bere din '.ultima jumătate dc ’ veac este şi o binecuvîn- tată zi a- adevărului. Căci poporul, in sfirşit, hi va spune liber cel.dinţii- cuvînt,.in. fi despre noua lume ivită din singele - Iui decembrie.-trecut, cel dintît cu-' vint-faptă cu care îşi este dator sieşi,-'Europei, Vniver sului. - Căci acest popor, . umilit şi terorizat, a fost vrenie de 45 de ani sclav, prizonier şi oşţatec in pro­pria'lui f ară, E incredibil dar'tn tot acest răst imp în­doliat, şi, barbar al istoriei. lot milenare, românii n-otţ ales, n-au vorbit- în,nupiele lor, n au decis şi n-au cre­zut. în nimeni: şi în nimic, oficial, ci doar în soarta lor dihtotdeauna: aspră şl răscolitoare şi iri credinfa sfinţii a strămoşilor. ... .. , ’

Ihtă-nc ajunft, clupă iutii; de ■mări tensiuni, încercări şi primejdii,:în ^ lă ^ i' prlnielor alegeri libere. Nc a -, flăm lă început ’de drurn’i căci rpeste doi—trei ani vor urriia alte alegeri.-■• 'Am-'păştt in rioiia Iunie ce se in- firipă , cu jertfă şi luptă. cit ezitări şi căutări, cu Im-'

'plinifi’nevisaiei'cţi negări şi contestaţii violente, cu greşeli şi îndoieli, ctu nesiguranţă şt răbdare, cu calm şi încredere în ziua ăe azi f i de 'mîine; Am izbutit in scurt timp să avem pliiripartidismul, o democraţie ne­visat ă acum 'citevă luni, adevărat departe de a fi perfectă, libertăţi inhiiaginubile, să avem o Ţară caro a revenit in' Eurapa:‘"*Au existat şi voci care au cerut anxînarea alegerilor, şphimbarpa legii . după ce ea a fost

‘ votată, toate .dcesieă. avînd . drept - scop o destabilizare a societăţii, a ţării. ‘ Oare să nu:fim liberi? Să ne fi furat cineva ■revoluţia^ democraţia,, liniştea? Unii au căutat să ne convingă că ăia e, încâlcind, legile, apa- lînd la forţă, înlocuind’ muncă şi creaţia cil protestul şi demonstraţia de[stradă. ; 'Ieri ni se impuneau legi, .decretc, hoiăfiri-apel.^prociamaţii 'şi planuri de un grup ’de .indivizi ca se'erijat^ in reprezentanţii, poporu­lui. . Şi nu au izbutit,'căci Un popor. spurieâ marele medie Iuliu IIaţiegahu — nu poate f i cucerit prin for­ţă,- ci doar-atunci cind cucerite sînt inimile sale! Deci, să citcerim, inimile, , nii pieţele, oameni buni! ,. : ' ..‘ : Unii se terţţy de cornimism,' cînd ' in toată ’■ lumea el. moare său a murit'fi nimeni nu va-putea salva cadavrul Aău dă lă: dispariţie. ■ Căci tot ce se;naşte in natură moare.' E una din deqilc supreme căreia i se supune însuşi omul! Şi cum el e muritor,: la f e l . sînt şi toata calc'rsăvirşiic d e e l . 1' * -• , -

Duminică,, poporul va alege pentrn prima oară un preşedinte. " Va avea. un ales privilegiu. Va .alege un

'S enat"şi0 'Carieră' o Deputaţilor. Iar noi ne votn su­pună judecăţii, lui supreme. E un ceas unic pentru na­ţiune, pentru ţară Un ceas'ce trebuie trăit cu demni- tata. jj rcspcct. cu omenie ş t înţelepciune; Să fim la' înălţimea- om en iei,şi; ihtei?pciiinii;. gliei noastre stră­bune.- Să judecăm .âţlinc şt sa procedăm1 drept. Ţara ■are nevoie de adevărl^ ^̂ ^ Y : ’^ ^ '.:V-

' v V î o i r ^ ' ^ A C

MOMENT „LUCIAN BLAGA"• „V a tra Româneasca* vă înyitâ să participaţi la un moment tbiriembrâtiir ^Lucian Slaga", care va avea loc azi, 17 mai, ora l î . i n sala da conferin­ţe a B.C.U. Vdr confrenţia: A. Mihu — prof, univ., A. Cordoban — conf, univ., T. Mihadaş — scriitor, M. P o p a ;- critic literdr, Vi Pădurean — .student. ■ ■ ' ’ ■ '

C O M u ; N : r c A T-privind realizarea prevederilor la principalii indicatori econom lco-sociali

ai judeţului Cluj pe 4 luni 1990In multe întreprinderi din

judeţ, chiar în condiţiile în care -activitatea economică s-a aflat sub semnul insta­bilităţii şi a unor greutăţi întîmpinate în asigurarea bazei materiale necesare, s-a înregistrat un ritm as-" cendent al producţiei de la o lună la alta, ceea ce. a condus ca pe ansamblu; în luna aprilie a.c., volumul producţiei marfă industri­ală să fie mai mare cu 4,9 la sută faţă de cel reali­zat In luna ianuarie 1990. Programul de fabricaţie, pe primele patru luni din a- cest an la producţia niar-, fă industrială a fost înde­plinit în proporţie de 101,0 la sută, tn condiţiile reali­zării unei productivităţi a muncii ■ superioare faţă de nivelul stabilit.

Din cele 49 produse iri* ■ .dustrialo de bază la: 30 pro­duse s-au înregistrat depă* şiri fată do prevederi. La desfacerile de mărfuri cu amănuntul s-a înregistrat o depăşire faţă de program de 8,7 la sută, tar compa­rativ cu primele patru luni din anul trecut a fost pus în vînzare ,uh volum de mărfuri mai mare cu 23,1 la sută.. tn domeniul evportului

este de reţinut că s-au li­vrat partenerilor , comer­ciali externi, mărfurile ce au constituit obiectul con­tractelor scadente pe patru luni, neraportîndu-se; nici- im contract neonorat

D e-la începutul- - anului ' s-au dat în folosinţă popii- .

laţiei 526 apartamente, . construite din- fondurile statului. Analiza , în dina- . mică a nivelului realizări­lor arată că volumul pro- . ducţiei marfă, industrială obţinut -pe patru luni 'din . acest an este mai mic cu17,6 la sută faţă de cel din perioada corespunzătoare a anului precedent: nivelul productivităţii muncii pe

un salariat, este de aseme- ,-riea mai mic faţă de pri­

mele patru luiii din' anul trecut cu 21 la sută. .Vo­lumul mărfurilor exportate

- în perioada la care ne re­ferim ‘a. scăzut faţă de cel înregistrat pe patru luni' din 1980 cu 45,9 la. sută pe relaţiai cliring ţări socia­liste, şi cu 57,9 la sută pe devize convertibile,

In trimestrul I, a.c. s-a realizat o mie de lei pro­ducţie marfă cu un nivel at cheltuielilor . materiale mai mare cu 12,1 lei faţă de aceeaşi perioadă a anu­lui trecut.

Dirccţia Judeţeană de statistică

DIN PARTEA BIROULUI ELECTORAL DE CIRCUMSCRIPŢIE CLUJ

-Alegătorii domiciliaţi în raza secţiei do votare, o- »*i?i din listele electorale, pot vota pe baza buletinului dc identitat(*şi vor CI trecu{l pe lista specială.

Alegatorii cu viză de flotant-in raza «ecţici dc vo­tare unde locuiesc pot voia la acea secţie, indiferent dac3;sînt sau nu trecuţi tn livtele electorale, pe baza buletinului de identitate. In această situaţie, pre.şe- : dţntols. biroului electoral nl secţiei va înscrie, pc pa­gina cu vi*ă de flotant din buletinul dc identitate, num3rul circumscripţiei electoralo şi numărul sccţici . de votare semnînd.

FaccM apel sS fie- ridicate cîto 2 buletine de vot. . anulate, de reprezentanţii partidelor politice, ailor formaţiuni polilico şi candidaţii independenţi, de la JliroiU Glcctoral de Circumscripţie Cluj,

în primul birou execu­tiv al FJS.N.,: ce i. aproxi- j mativ 7 milioane de ro- - mâni ardeleni; nu aveau 1 nici un reprezentant Ne-am zis că lupta apri­gă pentru putere trebuie să fia în toi, aşa că tre­buie să avem răbdare, ş i ' dacă nici noi ardelenii riu , avem răbdare atunci cine are? Cu amărăciune în-- suflet am plecat la Bucii- r reşti să-i. cunoaştem pe-- protagoniştl, pe cei care au pus mîna - pe putere- sau o vor pune. ;

Ziarele centrale şi’ tele-.. viziunea au fost şi ele foarte drăguţe cu noi ar­delenii. N-ău ce face, tre­buie să publice- ceea ce primesc de. la cetăţenii . insistenţi, care bombar- - dează redacţiile cu scri­sori şi ameninţa că dăcă <■ nu vor fi publicaţi . . . Un : ziar central nu mal are

. corespondenţi judeţeni, ■ alt ziar chiar dacă mai ■ are cîte un corespondent ■ acesta trebuie să se ocupe de 4—5 Judeţe.

Iar tn ceea ce priveşte numărul-populaţiei, 3—4 * judeţe înseamnă mai-mult decît „Bucureştii". Ce or fi ca, strict pentru Bucu­reşti, ziarul respectiv să aibă un singur ziarist! Ni se explică cu oarecare nervozitate că problemele ] din Bucureşti sint esen­ţiale pentru viitorul de­mocraţiei, este adevărat

. . . In final, nu ştiu

ce au înţeles cei cu care : am stat de vorbji, conclu-,' zia pe care noi am ţras-o ţ este că nu putem aştepta^, de la ziariştii din Capi-, tală să ne apere,; ş ă n e cunoască şl că ’ despre ce ; se întîmplă a le i.. trebuie.

să scriem noi.- Şi, penthi. - că Ceea ce vom - scrie - noi -

. să fie. cunoscut în întreaga tară, cred; că trebuie să fondăm un ziar' tipărit la’ ’■'■ Braşov- şi răspîtidit 1 I n - cele patru colţuri ale ? t«rii. . •'

Ar fi exagerat ca tele­viziunea să acorde o ze- - clme din timpul de emi­sie BucureştlulOi, iar res­tul ţării, dar şi' mai exa* ’ gerat şi de neacceptat es­te ca Bucureştii să ocupe. opt ' zecimi din' timp şi biata ţară să se oglin­dească în ce mai rămine.Şl dacă ţinem cont că tn această bucăţică oferită ţării sc văd şl se aud cei mai gălăgioşi, mal stri­denţi şl mai nerăbdători şl, în fine, cu mai mult tupeu şi lipsă de cuviinţă „căci, doar ei âu avut de suferit", ajungem a soa»- teala că adevărata ţară nu- se mai prea vedo d e . la Bucureşti. '.

", Suferinţele^ cele mai mari ni le pricinuiesc'co- naţionalil noştri care, fie 'din: incoiîştierţţă sau in­teres personal, fie din in-* ternaţlonaUsm, care pen­tru ei e , neapărat antiro-' mânesc, se simt chemaţi

?de istorie,-Şi lista acesto­ra'începe’ cu Petru Groza şî se încheie cu un Mih-

: nea Berindei, Paul Go­ma, Victor Blrsan şi alţii. Crecl.că o-parţe din ne­cazurile noastre ar dlşpS*

. rea dacă (s-a mai spust) Capitala ar fi în mijlocul vetrei îri care s-a plămă-

Jdit poporul român, în ■Transilvania undeva lîri- gă Braşov. Idee pentru care,- dacă vom milita tn

: m od" consecvent şi tena-. ce. Se va putea săvîrşi în. cîţiva’ orii. Toate argu­mentele de ordin istoric, şl naţional sint In favoa­rea acestei idei rămînînd în discuţie costul mutării. Şi lntr-o viziune nouă, descentralizată, în viitoa­rea capitală nu trebuiesc

' aduse toate instituţiile na- ' -ţlonale. Astfel. Patriarhia poate fi undeva in Ţara d o 1 Sus' a lui Ştefan cel Mar5, Confederaţia gene­rală a sindicatelor la Ploieşti;" Academia la Bu-\ cufeşti. ş.aiTid. Prin ur­mare, nici nota de plată hu va ' f l ca îri vremea dictatorului.

lng. Octavian CAl'AîţiVA

= P A G I N A 2

Cine poartă

crucea

i EROULUI?

In Cluj a avut loc demonstra­ţia asociaţiei care Susţine cauza ră­niţilor din Revoluţie. In - numele celor căzuţi. în numele memoriei noastre ni­meni nu trebuie să tacă, dar mai ales ni­meni nu trebuie să folosească prilejul pentru a vorbi despre altceva. Este ono­rabil că nimeni nu a vorbit decît despre jertfa tinerilor aruncaţi in eternitate. Par­ticipanţii au dorit numai o procesiune în memoria victimelor şi cei 300 de oameni s-au purtat mai mult decît corect, accen- tulnd caracterul apolitic al manifestaţiei. Domnul dr. Octavian Buracu, preşedintele C.P.U.N., era prezent, după declaraţia domniei sale, absolut întîmplător la de­monstraţie.* Amintim-că totuşi cauza vic­

timelor a fost discutată In cadrul unei şe­dinţe a C.P.U.N., iar demonstraţia a fost declanşată pentru grăbirea procesului ce­lor vinovaţi de represiunea' din timpul Revoluţiei. Domnul dr. Octavian Buracu a mai declarat că este greşită ideea că a- ceastă manifestaţie ar face parte din campania clcctorală a domniei sale. Dom­nul profesor de istorie Ioan Deac, repre­zentant al „golanilor", ce manifestă-în continuare pentru Proclamaţia de la Timi­şoara, a afirmat că toate partidele istorice sînt. anticomuniste, că însăşi mişcarea „go­lanilor" este anticomunistă şi sprijină in mod activ Asociaţia pentru adevărat Re­voluţiei din judeţul Cluj, ce luptă numai pentru cauza victimelor şj nu pentru alte scopuri. Discutînd cu domnii Liviu Borţig şi Szabo Ioan Arpad, conducători ai Aso­ciaţiei, aflăm că dînşii doresc sprijinul moral' şi material al organizaţiilor şi par­tidelor politice, indiferent de culoare, pen­tru că, firesc, cei suferinzi, ca şi morţii, nu fac decit să-şi respecte poziţia: adevă­rul.

Drumul Golgotei continuă. Cine poarta crucea Eroului? In viaţă nici o întrebare nil poate fi retorică.

Dorin SERGIIIE

Aplauze pentru balerinii clujeni^ In Cu dragoste pentru

Opera; Română aminteam de turneul pe care an­samblul, artistic al insti­tuţiei n .va întreprinde

• peste hotare. Iată primul , . ecou, despre care a avut ! amabilitatea să ne vor- ’ bească domnul Adrian ! Mureşan, maestru core- ' graf: „Intre 30 aprilie şi j 2 raai, corpul de balet al• Operei a făcut deplasarea r' în Austria, mai precis la

- Graz, unde am prezentat,în cadrul unei Gale a .O- perei din localitate, bale-

: tul. Carmen;' Adaptarea şi libretul baletului sînt semnate de domnul Emil'

.. Strugaru, coregrafia de : Adrian Mureşan şi - sce­nografia de Andrei ŞcMo- pu. A fost de fapt pri­mul spectacol al nou în­fiinţatei asociaţii; Kultur-

; project Humunicn, a că­rei baze au fost puse de domnii Mathis Huber, Cristian Loghin şi doam-

• na Tania Karlovici. Aso­ciaţia îşi propune,1 pe lîngă organizarea de tur-

: - nee, ajutorarea noastră• materială, cum ar fi fil­

tre pentru reflectoare, materiale pentru măşti şi peruci, ştime, magneto- foane.. — Carc este distribuţia baletului CARMEN şi cum a fost: el primit de public?

— DecT, Monica Martin (Carmen), Dani Sas (Don Jose), Dan Orădan (To­readorul). Anca Opriş (Ines) şi .Marius Toda (O- fiţerul). Baletul a fost pri­mit, atît de public, cît şi de specialişti, foarte bine, a fost un succes. O dove­deşte şi faptul că acţiu­

nea începută cu această primă deplasare va con­tinua cu luna septembrie. Se intenţionează apoi, in­cluderea baletului în re­pertoriul Operei din Graz.

— Cum s-a desfăşurat Gala. care au fost invi­taţii?

— Gala a . cuprins trei părţi, iar dintre invitaţi Ludovic Konya, Eugen Sârba, George Angelescu, Andreas Stohr, David McShane, ca să amintesc câţiva. S-a clntat Mozart, Verdi. Bach, Hossini, Berg.'

Demostene ŞOFRON

0 şansă celor care nu fac politicăr '

Dacă există oameni care nu fac, politică (electorală, bineînţeles) sau măcar nu sînt total antrenaţi de febra care a cuprins poporul român în această perioadă şi cred că mai există şi altceva în afara ei, îi anunţăm că la Muzeul de-artă este deschisă o expoziţie Nicolae Grigorescu, unde p o t 'fi văzute şi admirate unele dintre cele.mai valoroase creaţii ale marelui pictor român. Ex­poziţia este' deschisă şi luna viitoare.' S-o vedem acum, să ne întoarcem în sălile muzeului şi după 20 „mai, bucuroşi sau trişti de rezultatele alegerilor. O altă ex­poziţie, de, fotografii, ale lui Szabo Tamaş şi Vasile Dan, este deschisă Ia Secţia Donaţii a Muzeului de artă. (C.V.j

Clubul iubitorilor de teatruDe curînd s-a reînfiinţat la Turda, primenit şi revi­

gorat, clubul celor care iubesc templul patronat de Ţhalia: Clubul iubitorilor de teatru.' O rază 'd e lumină uneşte astfel conştiinţele şi sufletele turdenilcr iubitori- de'teatru, de bine şi frumos — liant al; liniştii, extazu­lui şi optimismului. Legitimaţia specială asigură pose­sorilor participarea la întîlnirile periodice (deocamda­tă joia, ora 17) cu oameni de cultură, literatură şi artă, la vernisarea unor expoziţii, la vizionarea unor specta­cole. Ele se desfăşoară în contextul organizatoric'al subfilialei „Vatra Românească" şi Asociaţiei intelectua­lilor turdeni, cu prezenţa auditoriului format din mem­brii acestora şi altor conorăşeni.

Zilnic (in cadrul unui program afişat) posesorii rîv- nitelor legitimaţii îşi pot oferi momente de . discuţii, destindere şi reverie în faţa paharelor cu cafea şi sucuri — la sediul clubului din incinta Teatrului de

'Stat.

EPIGRAME...

ELECTORALELa biroul electoral, al

unei gazete pluraliste:

Cu mult elan în gest şi ; \ ■ ■ - gîas,

ui tind toate obidele, expertul şi-a pierdut un

ceassă-mi numere . . .

partidele. a______________________;____

In cea de-a 29-a etapă a Campionatului diviziei A la fotbal, au fost consemnate următoarele rezultate: Universitatea Cra­iova — F.C. Ar«eş 3—0 (1—0). Golurile au fost înscrise de Ciurea (2), unul din lovi­tură de la 11 m, şi Neagoe; F.C.M. Braşov — F.C. Inter Sibiu 3—2 (1—1). Pentrti bra­şoveni au marcat Barbu. Mandoca şi An­draşi, golurile oaspeţilor fiind realizate de Teneş (2); S.C. Bacău — Petrolul Ploieşti 4—1. Au marcat Burleanu, Jercălău, Scîn- teie şi Ghioane, . respectiv Matei, (din Io-- vitură de Ia H m): Jiul Petroşani — Po­litehnica Timişoara .2—1 (2—0). Pentru gazde au înscris Bicu şi Lasconi, în timp

CAMPIONATUL DIVIZIEI A

LA FOTBAL „29“

ce oaspeţii au redus din handicap 'prin CrăQiun; Corvinul Hunedoara — F.C. Fa­rul Constanţa 3—1 (1—1). Golurile hune- dorenilor au fost înscrise de Gabor (2) şi Hanganu, după ce fotbaliştii, de pe litoral deschiseseră scorul prin Stere; Sportul Studenţesc — Dinamo Bucureşti 1— 1 (0—0). Au marcat Ţîrlea, respectiv Lazăr pentru Dinamo; F.C. Bihor Oradea — Uni­versitatea Cluj 0—0.

Iri clasament continuă să conducă Dina­mo Bucureşti, cu 48 puncte, urmată de Steaua ~ 47 puncte şi Universitatea Cra­io v a — 44 . puncte.

Fotbal, divizia C. seria a Xl-aIN LINIE DREAPTA . . .

- Sc pare că „zarurile au fost aruncate" şi în seria a Xl-a a diviziei ,.C“ de fotbal, la intrarea în linia dreaptă a actualei edi­ţii a campionatului, c în d . au mai rămas de disputat doar patru etape. Cu un avans confortabil. 7 puncte faţă de a. doua cla­sa ţi echipa metalurgiştilor din Cugir se poate considera deja în eşalonul doi al fotbalului românesc. Oricît am regreta că echipele din judeţul nostru n-au avut un cuvînt mai greu'de spus, trebuie , să recu­noaştem că Metalurgistul este o cîştigă- toare merituoasă, care.a controlat autoritar întreaga cursă, permiţîndu-şi, iată, să mai piardă, chiar şi la scor. spre finalul cam­pionatului.,

Amenînţînd mereu poziţia ̂ liderului, ..sSnnarii“ din Cîmpia Turzii nu au avut totuşi suflul necesar pentru un finiş în forţă, care-i putea propulsa pe ei în frunte.

' Ne place însă să credem că datele proble­mei vor fi cu totul altele în ediţia viitoare a campionatului şi nu numai pentru In­dustria Sîrmei ci şi pentru C.U.G. şi Uni­rea Dej, echipe, de asemenea, cu disponi­bilităţi mult mai mari decît cele arătate pînă. acum.- Extrem de neplăcută şi de tristă situ­

aţia „SticleiV una dintre „pepinierele" fotbalistice de frunte ale judeţului şi chiar ale ţării dar care, iată, se zbate în coada clasamentului. La cei doi poli ai clasamen­tului situaţia se menţine neschimbată şi după etapa a 26-a:‘ 1. Metalurgistul — 37 puncte; 2. Industria sîrmei Cîmpia Turzii— 30-puncte . . . 15. Soda Ocna Mureş — 21 puncte: 16. Sticla Turda — 18 puncte.

Iată şi rezultatele complete ale etapei de duminică: Victoria Cărei — Metalurgistul Cugir 5—f>; Minerul Băita — Oaşul Ne­greşti 3—2: Voinţa Oaş Negreşti — Meta­lul Aiud I—0; Laminorul Victoria Zalău— Industria Sîrmei Cîmpia,Turzii 2—1; Mobila Armătura Şimleu — Sticla Arieşul Turda 4—0; Energia C.P.L. Sebeş — Mi­neral Sărmăşag oi—1; C.U.G. Cluj-Nanoca '— Soda Ocna Mureş 1—0; Cuprom Baia Mare —. Unirea. Dej 2r—0.

L. EMIL

Acromodelisnt

CONCURSURI LA . . . ÎNĂLŢIME!

Poligonul Someş-Dezmir a găzduit re­cent două interesante eontursuri de aero- modele-planoare, clasa F. 1. E. — pilot au­tomat, cu participare internaţională. ~ .

.Primul concurs, dotat cu „Cupa Transil­vania", a reunit la start şase echipe şi cincisprezece sportivi. în final cei mai buni dovedindu-se: I. Eugen Pop — Teh­nofrig Cluj — 887 puncte; II. Crîngu Popa— AVIA Bucureşti — 885 puncte: fll. Herbert ITeiss — Kolibri Austria — '871 puncte. Pe echipe: 1. Tehnofrig. 2 Kolibri. 3. Aurul Brad.

Al doilea concurs a fost prilejuit de campionatele naţionale la aceeaşi clasă, F.l.E. — pilot automat, participarea fiind de această dată mai largă: 8 echipe şi 17 sportivi; înafară de concurs au evoluat şi sportivii austrieci de la Kolibri. După o luptă strînsă şi spectaculoasă, cel mai bun s-a dovedit a fi Crîngu Popa de lâ AVIA Bucureşti, care i-a întrecut pe Eugen Pop şi pe George Arghir, ambii de la Tehno­frig Cluj. Titlul naţional pe echipe a fost cîştigat de sportivii clujeni de la Tehno­frig Cluj, urmaţi de Aurul ’ Brad şi AVIA Bucureşti.

In clasamentele internaţionale, Felix Schobel (Kolibri) s-a situat pe locul II în clasamentul individual iar echipa Kolibri— .Austria pe locul I.\ De remarcat buna organizare a celor două concursuri (director de concurs Mi­hai Muscă), nivelul ridicat al1 întrecerilor şi sportivitatea de care au dat' dovadă competitorii.

Ca urmare a valorii sportivilor clujeni şi, mai ales, a capacităţii lor organizatorice şi a condiţiilor bune de concurs pe care le oferă poligonul Someş-Dezmir. cluje­nilor li s-a atribuit organizarea. "în anul viitor, a Campionatului Mondial şi a Cu­pei Mondiale la aeromodelism-planoare — clasa F.l.E. —■ pilot, automat. "

--------- • Emil LUCA

Mică publicitate a unui partid mic:Şi-a fost senzaţia enormă : aflînd Intr-un anunţ-

pilulă:„Pierdut pe uliţă

. • . platformă.Consideraţi-o . . . nulă!“ .

Trei din familia Ţene — Ion, Titiana, Florinei — : Sandu — - şi-au depus

carididatura în alegeri:' Familia e un mister, zicea vecinul meu alene, de-aceea m-a rugat sever să nu-i votez : . . Pe Ţe Ne!

Domnului Ion lliescu nu i se fartS zimbetul

„electoral":

Din ziua competiţiei, întîmplător . . . dacă

învingi.

de dragul opoziţiei, învaţă, domnule, să plîngi!

Domnul Octavian Buracu ■ se încrede în platforma proprie:

Cu ezitări şi mai prudent, sătul de marea vălmăşală, s-a declarat independent sperînd să-l ia o . .

.' Iiber(al)ă.

ClIMtnrilL CU PRODUSE ALIMENTARENu putem să nu recunoaştem că în ultimele luni ■

s-a îmbunătăţit aprovizionarea populaţiei ‘ cu produ­se alimentare. Pentru această !an3 — după cum sintem informaţi de dl. Ioan Bcnca, directorul Di­recţiei comerciale a Judeţului — există resurse mai Mari de carne dc vită (inclusiv mînzat), dc porc şi pasăre, preparate din carne, lapte şi produse din lapte, inargarină,-unt etc. Cu toate accstca sînt.. multe nereguli In comerţul cu produse, alimentare. Vinovaţi fiind atit unităţile producătoare, cit şi cele comerciale, unele cadrc de conduccrc, şefi dc unităţi care dau dovadă de imobilism, de tendinţe înguste dc breaslă in detrimentul nostru. La unele aspecte nc vom referi în ede ce urmează.

CE SE INTÎMPLA CU PUNEA?De Ia o vreme se. întîmplă .ceva în' fabricarea plinii,

care crccază nemulţumiri: calitatea s-a Înrăutăţit, iar in unclp după-amieze (mai aies Ioni, marţi) pîinea lip­seşte.. ' „De c f nu este pîinea de bună calitate" — am întrebat reprezentantul Întreprinderii participant • la o şedinţă la Primăria judeţului. ^Pentru că griul' este slab" — mi se răspunde. , .• Să fie, oare, aceasta cauza principală? N-aro crede!

Tîint unităţi în Cluj şi în Judeţ unde din acelaşi grîu — ■ din aceeaşi fă in ă — se face pline mult mai bună.

De ce sint goluri .în aprovizionarea cu pîine, cînd ma­teria primă există? Pentru că întreprinderea nu-şi or­ganizează bine activitatea. Am înţeles că a fost des­fiinţat schimbul doi de duminică, din care cauză se porneşte la-început de săptămină cu un stoc redus.

Mai adresăm conducerii întreprinderii două întrebări: de ce s-a renunţat la franzela de 400—500 gjame? Dacă sc justifică fabricarea franzelei de 1,200 kg? De ce o gamă atit de restrînsă de produse de panificaţie?

Nu cu mult timp în urmă găseam, în pline, . aţă, sfoară, sîrmă, cuie. şuruburi, piuliţe etc. Acum am vă­zut un şoarece sărind dintre franzelele aduse cu auto­speciala 31-CJ-3447. Deci, stăm In continuare „bine" cu igiena ia „Panificaţie". ' ,

UNA ZICEM, ALTA FACEMToţi cei care răspund de producţia alimentară şl de

desfacerea acesteia zic că sint condiţii, că este marfă, dar dau vina unii pe alţii atunci cînd cineva le face ob­servaţie privind aprovizionarea.

Sint multe lucruri care nu au explicaţie; singura ar fi că stăm încă rău în ce priveşte organizarea, răspunde­rea, disciplinai. Punctăm cîtcva exemple (situaţii) pen­tru argumentare: vineri, 4 mai. In cadrul unui coman­dament de aprovizionare, ' s-au stabilit cantităţile de preparate din came care urmau a fi furnizate de In­dustria cărnii, Dar, simbătă, cînd s-au dus maşinile după marfă, In Baciu, . porţile erau'închisei Nimeni nu era la lucru Inginerul şef. Petru Szanto ne spune că vinovat se face şeful antrepozitului Gabriel CAldăruş. „Dar — precizează In continuare — promitem că nu sc

vor mai întîmplă asemenea situaţii" (adică a nu se livra produse sîmbătă).

Unele magazine sint aprovizionate bine, altele mai puţin. Unele stnt pline cu ouă, în altele nu se găsesc. In unele telemeaua se află pe tejghea, în altele lipseşte de mai multă vreme. Exemple se mai pot da.

Ce ne spun acestea? Ga pe unii responsabili de ma­gazine puţin îi interesează dacă sînt sau nu mulţumiţi cumpărătorii. Dacă pe ei nu-i interesează, ar trebui să-i intereseze pe cei din compartimentele de resort' din în­treprinderea comercială.

PE SCURT• Intr-un mare număr de unităţi comerciale din ca­

dru] I.CJS. Produse Alimentare nu funcţionează instala­ţiile frigorifice. Să nu uităm că a venit căldura şi nu sînt condiţii pentru păstrarea unor produse.

• înainte aveam ambalaje pentru livrarea laptelui pentru populaţie, dar nu aveam destul lapte. Acum, a- vem mai1 mult lapte dar nu avem sticle şl folie! Ce-i de făcut?

• în unităţile de vînzare ,a legumelor şi fructelor nu se găseşte ceapă, deşi in toamnă s-a însilozat o cantitate dublă faţă de necesar. Acum nu avem nici din cea ve­che, nici din cea nouă.

■ „Avicola" dispune dc mari cantităţi de pui. dar nu-i vedem la rotiserii.

• Industria cărnii se implică insuficient în asigurarea necesarului de preparate, dar mal ales fn diversificarea sortimentală. Lipsesc sau apar în cantităţi prea mici sortimente dc calitate superioară. ___Ion GOI *

P A G IN A 3 A D E V Ă R U L - IN LIBERTATE

O P B R A T l Q f t »

VILLAGESR O U M A I f t l S

OPERATION VILLAGES ROUMAINS LA CLUJ La Primăria municipiului Cluj Napoca a avut loc

simbătă, 12 mai a.c., o întîlnire organizată de Uniu­nea Vatra Românească cu delegaţia de primari eu­ropeni care au luat parte Ia Operaţiunea Satele Ro­mâneşti. La întîlnire au luat parte şi reprezentanţii unor partide şi formaţiuni politice. După intîlnirea cu Vatra Românească, delegaţia primarilor europeni s-a întîlnit şi cu reprezentanţii UDMR Cluj. în urma acestor întîlniri s-a, dat publicităţii următorul docu­ment:

PROTOCOLUL DE LA' CLUJ

Aleşii locali europeni şi ceilalţi participanţi însărci­naţi cu misiuni din partea operaţiunii Villages Rou- fnams, constată în urma îr.tilnirilor din 12 şi 13; mal 1990 din Ardeal cu asociaţii şi partide ce se interesează de problema relaţiilor dintre comunităţi în România

x — că participanţii condamnă orice act de violenţă intre comunităţi, acte care nu pot fi decît opera unor extremişti ce nu pot avea nimic de a face cu pârtiei par.ţii la acest dialog;

— că participanţii recunosc faptul că în România pre­cum în multe alte ţări europene, trăiesc mai multe ̂ et­nii egale în drepturi cu românii;

— că, după cum declară participanţii, nici una dintre aceste naţionalităţi r.u pune in discuţie integritatea te­ritoriului; , ' - j

— că participanţii declară cu toţii România ca patria lor comună; _ •- — câ participanţii, indiferent din ce comunitate pro­

vin, se. angajează să respecte identitatea celorlalţi şi să evite orice provocare de . natură să lezeze integritatea ţării;. •' ■-

-. • — că participanţii se angajează să facă totul pentru a crea o comisie pluralistă, compusă din partide şi a- sociaţii, însărcinată cu elaborarea unor propuneri con­crete care să . definească anumite reguli asupra dreptu­rilor ş i . obligaţiilor minorităţilor din România;

— că elaborarea viitoarei Constituţii ar trebui să dea " ocazia consacrării drepturilor individuale şi colective,

precurrt şi îndatoririle tuturor cetăţenilor ţării conform cu textele internaţionale şi europene (Declaraţia Uni­versală a Drepturilor Omului, concluziile Comisiei pen­tru .Securitate şi Cooperare în Europa, Convenţia eu­ropeana a Drepturilor omului etc.); ,* V ' — că toate părţile sînt de acord că evenimentele-du-

- feroase ale istoriei nu pot fi obstacol' pentru căutarea unei soluţii, conviviale în calea rezolvării problemelor intercomunitare şi că, în acest context, iele se angajea­ză să nu ţină seama de tentativele provenite dir. comu­nităţile aflate în exil care ;ar viza aţîţarea tensiunilor intercomunitare, mai degrabă decît înlăturarea lor;: — că există o înţelegere asupra următoarelor:

1. că -fiecare comunitate are dreptul să-şi folosească- limba maternă; :

■ că învăţămîntul în această limbă este asigurat pe toată durata studiilor primare, medii, liceale şi univer­sitare; învăţâmîr.tul universitar în limba etniilor; tre­buie să reflecte necesităţile reale ale populaţiilor' res­pective, stabilite într-un cadru comun legal;

3. că e necesar să se asigure predarea limbii române tuturor cetăţenilor în cadrul sistemului educativ.

— că participanţii doresc ca Consiliul Europei să Ini­ţieze o misiune destinată încurajări, tn România,'a cău­tării de soluţii bazate pe experienţa europeană multi­plă îr. privinţa drepturilor minorităţilor.

PROCLAMAŢIA DE LA CLUJ invită forurile inter­naţionale sâ asigure garanţiile reciproce - în celelalte ţări din Europa cu privire Ja drepturile etniei româ­neşti care există în aceste ţări şi să insiste în asigura­rea realizării acestor principii. ,

■■ • ' . x L,Alcsii locali europeni şi ceilalţi participanţi însărci­

naţi cu misiuni din partea operaţiunii Villages x Rou- mains» precum şi ceilalţi semnatari se angajează să a - plice întrutotul acest consens general constatat şi să' : asigure difuzarea prezentului text.Cluj. 13 mai 1990

ATENŢIE, ALCOOL!Despre pcricolul, care-1 prezintă conduccrca aula-

'mobilelor sub influenţa alcoolului credem că nu este „azul să mai vorbim. Toată lumea cunoaşte conse­cinţele alcoolului la volan şi cu toate accstca numă­rul conducătorilor auto carc se urcă la volan „gri- zaţi“ este în creştere. Care este explicaţia accstui f e n o m e n ? Iresponsabilitatea. Iată, numai în ultima perioadă numărul accidentelor cauzate de alcool as­te de 46, cu *8 morţi şi 22 de răniţi, ’din totalul dc 105 accidente, cu 52 de morţi, şi 101 răniţi. In data dc tl n13' ’ .tre* orc s"a executat de către or­ganele dc poliţie din cadrul serviciului Circulaţie al municipiului Cluj mai multe „filtre” în diverse punc- tc a*c oraşului. Rezultatul: 13 conducători auto au rămas fără carnet de conducere şi asta fiind un caz fericit. CU» dintre aceştia puteau să ajungă la spital sau în faţa organelor de anchetă penală? Vă pre­zentă111 cîţiva din aceşti „aşi« ai volanului: Gheor­ghe Ilorbc (I—Cj^-1GG5); Vaier Marian (G—Cj—2377); Ioan Sas Mircea (3—Cj—1208). Sînt doar cîţiva din­tre cei care, prieteni cu Iiachus, iau în dcrîdere celo jnai elementare legi, puni iul în pericol po toţi par- licipanţii Ia traficul rutier, mult crescut în accstc zile fierbinţi de mai.

N. PETCU j

L DICTATOREra şi din păcate este şi acum u n . . . mic dictator,

fiindcă mică-i este şi „feuda" (secţia Turda a. IAMN— Bucureşti) în care îşi exercită, cu mînă forte, preroga­tivele asupra unui colectiv de cercetători, tot atît de mic, în mare _ parte ales însă pe criterii. . . diferite, pre­cum diferite îi sînt şi interesele familiare.

Cine avea „curajul" să se opună, i se arăta poarta, gest întărit printr-un „argument" forte: Ia uşă bat atî­ţia! Aşa a păţit şi domnul.Nieola Săvuţiu, posesor a două licenţe, dar în opoziţie flagrantă cu „ideile" năstruşnice ale micului dictator. "Pentru a vă introduce în atmos­fera creată în mica „feudă", vom reda. stimaţi cititori, cîteva pasaje din declaraţia domnului Săvuţiu, actualmen­te şef birou aprovizionare la IPR „9 Mai" Turda.

— „Perioada în care mi-am desfăşurat activitatea îh această secţie (1984—1987), a constituit o perioadă de grele încercări, cea mai amară din viaţa mea. Şeful sec­ţiei, dr. ing. I. T. Rodeanu (că despre el este vorba) a abuzat întotdeauna de funcţia pe care o deţine, excepţie de la regulă făcînd cei doi fii ai săi şi nurorile care tră­iesc, bine mersi, sub aripa ocrotitoare a părintelui gri­juliu, precum şi o mică parte dintre angajaţii care îi satisfac, în primul rînd, interesele personale.?

După.ce mai enumeră cîteva din abuzurile săvîrşite de dr.. ing. X. T. Rodeanu, sub masca bine camuflată a omu­lui legii, domnul Săvuţiu, continuă:- „Deşi lucrez îm­preună cu soţia şi avem o retribuţie peste nivelul me­diu, totuşi, mereu apelăm la ajutorul.. . CAR-ului.. Cum atunci alţii deţin maşini, televizoare color, garaje, cal­culator personal, antenă parabolică? (aluzia, fireşte se referă la buna stare a familiei micului dictator).

De unde? Uşor de aflat dacă mai cităm cîteva decla­raţii. lată-le. „Subsemnatul Raţiu Octavian, tehnician chimist, am lucrat la secţia IAMN între anii 1971— 1983. In 1983 am sacrificat un porc din care o jumătate am vindut-o colegilor de muncă. Cealaltă jumătate (cca 30 kg) i-am dat-o dr. ing. I. T. Rodeanu, lă cererea aces­tuia, în schimbul a 18 kg alcool etilic de 96 grade, luat bineînţeles din unitate. Şoferul Praţa Liviu mi-a dus al­coolul acasă". ,_

Praţa nu recunoaşte că a făcut acest transport De ce ar face-o? Doar şi el şi soţia sa se numără printre cei privilegiaţi.- Deşi soţia acestuia este încadrată ca lăcă­tuş, ea lucrează în biroul ing. Rodeanu Cristian, unul din fiii micului dictator.

Cînd a fost luat la întrebări, dr. ing. I.T. Rodeanu nu .

a recunoscut nici una din acuzaţiile aduse. Aşa cum a l • a recunoscut (cine estenebun să-şi pună cu propriile mîini laţul la gît?) nici. atunci cînd Raţiu Luminiţa Ma­ria a declarat că pentru angajarea ei şi a. fratelui sâu, tatăl ei i-a dat doctorului în faţa mamei sale cîte 4000

■lei, şl nici atunci clnd Mocanu Gavrilă, tot pentru a fi angajat, i-a dat doctorului (aşa declară) 10 litri de vin $i o pulpă de porci ‘

Spaţiul nu ne permite, să mai vorbim şi de alte multe abuzuri pe care d. ing. î. T. Rodeanu'le-a făcut în pri­vinţa acordării premiilor, încadrării în schemă, fiindcă şi aici avem argumente: ;Bucure.ştiul angajează, nu eu!

: Nici măcar Poliţia, atunci cînd l-a anchetat, nu s-a în­trebat: Cine a propus Bucureştiiilui angajarea? Câ şi la

•Bucureşti doctorul a. ştiut s ă . . . ungă. . . osiilel Că aşa este şi nu altfel ,încă o declaraţie a Măriei Vilţ: „De

, 10 ani am fost detaşată la IAMN. Nici acum nu am acte în regulă. Deşi doctorul, între timp,, a angajat nume­roase femei din afară şi pe mine, la toate insistenţele, m-a lăsat nedarificată. Dacă aceste femei n-au dat nimic în schimbul angajării/atunci eu de ce nu am fost defini­tivată pe post?" ' .t .

Explozia nemulţumirilor s-a produs în 22 decembrie 1989. Mai mulţi muncitori doritori să se ataşeze coloa­nelor de demonstranţi pentru doborîrea marelui dicta­tor (este vorba de Călugăr Valentin, Crişan Grigore, Sîr- bu Gheorghe, Toşa Nicolae, Ji.şa Cornel, Hanc Vasile, Gyori Anton. Rusu Alexandru, Bega Victor, Ciurar Emil, Lăscurean Eugen. Arion Marius. Cesp Ştefan etc.) de­clară câ au fost împiedicaţi d e . . . micul dictator să o facă. Cine merge la demonstraţie, îi ameninţă şeful de secţie, va fi pontat nemotivat! Toţi aceşti oameni de

. bine declară în accst fel, dar .I.T Rodeanu este de altă „părere": „Am fost la Bucureşti atunci!" Şi flutură o delegaţie. Prea vechi trucul cu delegaţia ca să nu-I cu-

‘ noaştem. 'După victoria Revoluţiei* 48 de muncitori, dorind şi ei

; să se bucure de drepturi democratice, au denunţat, în cadrul unei demonstraţii de stradă, abuzurile şefului de secţie. Din nou relaţiile au intervenit. Cei 48 au intrat ■ într-o grevă de. cinci săptămini. Nu au gasit_ înţelegerea nici la centrală, nici la minister. M otivul. ipvocat din

i ambele părţi: „nu sînteţi majoritari." ■'/...Dr. irig. I. T. Rodeanu este trecut de 61 ani. Ar putea

Să stea liniştit ,1a pensie. „Bunăstarea* familiei îl deter­mină însă să ţină cu ghiarele şi cu dinţii d e .. . ciolanul puterii discreţionare. -

, Ing Marian BIA,preşedinte C.P-TI.H.- -~

T U ir l iA

MACAROANE Şl LAPTEMinerii au făcut grevă şi au tot ce şi-au dorit, pe­

troliştii — la fel, Tarom-ul — la feL Pensionarii nu dau cărbune sau petrol şi, greşeală fatală, nici măcar nu zboară pe ' curscle 'internaţionale. Îşi văd doar de viaţa' lor, atîta cită le-a mai rămas. Majoritatea : nici politică nu fac, căci dacă ar î i prins momentul şi s-ar fi constituit în partid. Casa de ajutor reciproc a~ pen­sionarilor din 'Cluj âr fi obţinut, fără îndoială, apara­tul de multiplicat (de exemplu un xerox) de care are atîta nevoie. Este adevărat că au primit totuşi unele ajutoare: macaroane şi lapte pentru optzeci de oameni. Ştiţi Insă cîţi bătrîni trăiesc sub limita sărăciei' aici, lîngă noi, poate chiar, peste drum? Numărul Jor depă­şeşte o mie. Unii sînt internaţi la'-az.il, alţii supravie­ţuiesc cu o pensie de cîteva sute* şi numai Dumnezeu ştie cum îşi plătesc chiria sau curentul. Cine s-ar. în-, cumeta să le explice că acum este democraţie? Unii sînt singuri, alţii cu copii ce au uitat să-şi ajute pă­rinţii

Membrii CARP din oraşul nostru beneficiază de une­le facilităţi: împrumuturi şi ajutoare băneşti, asistenţă

medicală, ateliere de tîmplărie şi croitorie, un club. Preşedintele acestei asociaţii, Partenie Morocoş, ar dori şi dacă va fi înţeles şi ajutat va reuşi — să extindă asistenţa medicală şi să diversifice serviciile (inclusiv prin transportul alimentelor la domiciliul- bolnavilor), să dea o mînă de ajutor pentru a face ca viaţa celor din căminul de bătrîni să devină şi să rămînă întot-

■ deauna- decentă. - A ceste, . iniţiative. Iqcale ■ sînt frumoase şi lăudabile, dar sînt insuficiente. Ar trebui un program, bine* conturat, la nivel naţional, care sâ se ocupe'de problemele-lor. Poate că ar fi bine ca din bazele de tratament ale fostului UGSR să li.se rezerve

. o parte acestor oameni care toată viaţa, vrînd nevrînd_, au plătit cotizaţia. Şi poate maşina de emis legi şi decrete ar trebui să aibă în vedere un sistem de re­calculare periodică a tuturor pensiilor pentru a le pune în concordanţă cu preţurile. Să nu credeţi, însă, că

, pensionarii nu au cerut pînă' acum aceste • lucruri. Au făcut-o demult, dar cu discreţie, fără pancarte sau

. mitinguri. Bătrînii noştri nu au 'ieşit în stradă să n e . ; aducă aminte' că mai au dreptul şi la altceva decît să * stea lă cozi sau să-şi crească nepoţii.. Şi, aşa- cţim îi

ştim. probabil nu o vor face vreodată. ' • '1Adrian CHIRCA

in atenţia inginerilorAdunarea generală a

Filialei Cluj a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România va avea loc joi, 24 mai 1990, ora 17, în Sala d\* festivităţi a fos­tului Consiliu judeţean al sindicatelor.— Cluj-Na- poca, Bulevardul Eroilor nr. 16. —

Se va adopta -Statutul, ' forma de organizare, ale- i gerea consiliului de con­ducere şi participarea la • Congresul A.G.IJt., care t se va desfăşura la Bucu­reşti tn perioada 6—7 iu­nie 1990, avînd o normă de participare de 1 la 20 membri A.G.I.R.

Pentru o reprezentare pe măsura potenţialului teh­nic uman de care dispun, unităţile din teritoriu, ru­găm pe inginerii şi sub- inginerii care doresc să se înscrie şi să activeze ' in cadrul Filialei Cluj a A.G.I.R. să participe la întîlriirea de luni, 21 mai 1990, ora 18, în sala '316 a Facultăţii de electroteh­nică a Institutului poli-

FUGARUL A FOST PRINS rapiditate şi l-a prins pe Infractor în Bu­cureşti. îşi aranja ploile, după propria-!

, Vlad Viorel, omul care a comis un afirmaţie, cu membri marcanţi ai P.N.Ţ.- grav accident la Nicula şi. a lăsat victima, ad. Ploi acide, bănuim, după cum vom încă în viaţă, abandonată In Gherla, a- vedea în reportajul de mîine. fost prins. Poliţia de aici. a acţionat cu. , (R.V.)

tehnic din Cluj-Napoca, “str. Gh. Bariţiu, nr. 26.

Şîntem încrezători tn capacităţile creatoare ale corpului ingineresc şi în dorinţa acestui puternic detaşament al tehnicii de a-şi- afirma competenţa şi prestigiul în reconstrucţia României.

Vă aşteptăm,- fiind în­credinţaţi că experienţa şi aportul fiecăruia vor con­tribui la organizarea' şi funcţionarea cît mai bună ă Filialei Cluj a Asocia­ţiei Generale a: Ingineri­lor .din România.

Preşedintele Consiliului provizoriu

al Filialei Cluj ă AGIIt, ing. Mircea BEJAN

n u

I* 'V

* ¥ , ’i

Mulţi sint. doamne, cci de „culoare" verdel

' « H M»- - «w• ^ ,k ̂ '

•- ■ '

A D E V Ă R U l - IN LIBERTATE; :P A G I N A Î

VIRGILIU PAVEL SALVANU, candidat pentru senat din partea Mişcării Ecologiste din România

• Sunt arhitect şi am do- ' f 4 miiciliat toată viaţa la Cluj. ' * - " „Mi-am terminat studiile de arhitectură • şi urbanism în anul 1048 ţi am avut oca­zia să preiau tradiţiile ar­hitecturii nioderne româ­neşti din perioada interbe- Jică, care s-au putut aplica doar parţial în ultimele decenii. •’ Doresc să-mi aduc contri­

buţia In cadrul senatului ia aplicarea următoarelor principii ale urbanismului contemporan -în deplină concordanţă' cu • programul Mişcării Ecologiste din Ro­mânia: . , .

• Criteriul de baza pen­tru dezvoltarea oraşelor şi a sateldir sâ fie, protejarea

"echilibrului ecologic al naturii şi asigurarea unor condiţii optime pentru să­nătatea; prosperitatea, şi confortul tuturor cetăţeni­lor ţării, independent de naţionalitate, religie sau a- parteriehţă politică.

• Majoritatea populaţiei să trăiască în cartiere de •

■ locuinţe individuale. Ora­şele grădină să ia treptat locul actualelor cartiere de

.blocuri supraaglomerate.Sâ asigîaăfji oamenilor bu­curia'de Viaţă în loc de a-i sili să trăiască într-un me- , diu artificial inuman.;

• Prin zonele de parcuri şi artere de circulaţie plan­tate să, se asigure legătura cu mediul natural din ju­rul oraşelor.Cursurile de apă să fie nepoluante, in­tegrate in viaţa oraşelor.

• Să se ;«xtindă reţelele , de circulaţie pentru ca: •*: — traficul de tranzit să nu. deranjeze zonele , cen­trale; "7 ■■■■■-•

7— ' accesul -lâ locurile de muncă Sâ. fie rapid şi co-Y mod; • ■

— zonele industriale să se extindă la distanţe po­trivite, pentru â evita po­luarea zonelor de locuinţe.

•; * Să ■ se amplaseze locu­rile de muncă şi locuinţele , penţrji-a. asigură accesul ' cît mar uşor.• • Să fie asigurate zone- pentru pietoni mai ales în . cehtrul oraşelor. - - ■ *

In activitatea mea de ar- .hitect am reuşit să aplic doar parţial neesţe princi­pii în cadrul următoarelor lucrâri:' . . .

• — Planul director al o- , raşuJui Cluj întocmit in perioada 1849—1952;

— îndrumarea proiectă­rii cartierului Grigorescu' în etapă I, cu demolări mi­nime şi spaţii libere largi; ‘Complexul de cămine-stu-.

denţeşti Haşdeu şi Piaţa Mihai Viteazul in perioada 1960-62;

’— Proiect publicat in. Japonia in 1982, în care se propune pentru - mileniul viitor eliberarea maxirhă a

.cadrului natural şi elimi­narea traficului de autove­hicule.

Cunosc limbile maghia­ră, germană, franceza şi engleză.

Am avut ocazia să călă­toresc • şi şă cunosc condi­ţiile de viaţă din S.U.A., Finlanda, Suedia, Japonia, Anglia, R.F.G.; Franţa, Da­nemarca, Belgia, Olanda, precum şi ţările învecinate cu România. . . .' Pentru realizarea acestor dorinţe fireşti consider că vor vota pentru Mişcarea Ecolgista din România: -

— cei ce iubesc şi res­pectă natura şi sînt conşti­enţi câ sînt responsabili pentru condiţiile de .viaţă pe care le vor lăsa copii­lor rioştrt,

— cei ce doresc să tră­iască in condiţii de sănăta­te' şi civilizaţie, şi doresc, să le ofere şi generat iilor vii­toare, ;•>' . " -

— cei ce doresc să avem ; aer curat, apt limpezi şi pămînturi fertile, - nedegra­date prin exploatarea ne- raţională,

— cei ce doresc să avem o agricultură şi zootehnie

'prosperă aşa cum au avut în trecut ţăranii, dar folo­sind mijloacele de produc­ţie oferite de tehnicai avan­sată, ■ :, — cei ce doresc sa avem

din nou muriţi împăduriţi, ape nepoluate şi o climă, e- chilibrată, .

— cei ce îndrăgesc ex­cursiile, turismul, sporturi^

' le, vînătoarea, pescuitul şiapicultura,

— cci ce doresc sâ avem o ţară bogată; prosperă, frumoasă, liberă şi", demo­cratică.

ISAILA BRAIFÂLEAN, c?didot ■Democrat pertu Adunor(!a Deputati|or ,

Doresc din tot sufletul caaccste luni şi aceşti, ani dc tulburări să însemne o schimbare efectivă a siste­melor economic, social, po­litic. Doresc ca ţara să aibu •parte de o Constituţie ca­rc să prefigureze economia de piaţă ck’y.valtată ş id e ­mocraţia parlamentară sta­bilizată.

Mi-aţ, fi dorit că tranzi­ţia economiei româneşti sa nu aducă suferinţe, costuri, ■scăderea nivelului de trai şi aşa prea coborît, să nu se intiniple ceea-ce susţin savanţii ştiinţelor economi­co. Şi mărturisesc că, deşi ştiu că economia ss află ia mare ananghie, sper, tot mai-sper să nu apară con­secinţe . dramatice. Mă în­grijorează cel mai mult posibilitatea ca principala pătură care să sufere, carc să . suporte costurile, să ■ fie tocmai muncitorimea din marile întreprinderi indus­triale. Ţăranii au- suportat, sub Gheorghiu-Dej şi sub Ceauşescu, cele mai mari nedreptăţi din istorie, ală­turi de intelectualitate, in­clusiv de cea politică. Nu aş dori ca fiii lor, dezrădă­cinaţi, ; mutaţi la oraşe, sâ le repete drarria vieţilor distruse: • Rămîn conster­nat, de. perspectiva incrimi­nării, chiar dacă nu expli­cită, a industriei maşiniste ca ... . reacţionară. Româ­nia are nevoie de protccţie . socială (a oamenilor) şi e- coriomieă (a „mastodonţi­lor" industriali acum fără vlagă,-cuni sînt C.U.G. din Cluj, Combinatul Metalur­gic din Cîmpia Turzii, Com­binatul de celuloză şi hîi‘7 tie din' Dej etc.). Toţi ve­dem cum . „comercianţii11 (speculanţii, şi contraban- . diştii) cîştigă- tot - mai • bine în raport .cu salariaţii. ;

Economia naţională a României trebuie protejată de marile companii ale lu­mii, folosindu-ne, însă, de forţa lor financiară, tehno-' logică, organizatorică.

Protecţia • tiu trebuie să fie, în nici-un caz, cocolc- şire,,ci stimulare a muncii aspre,' creatoare, efifeiente. Cei - care nu fac faţă nu trebuie lăsaţi pradă dispe­rării, dar venitul lor 1 din asigurări ş i . asistenţă tre­buie separat de salariul bun al mtmeii cinstite. Mă preocupă- în mod special situaţia categoriilor defa­vorizate: ' tinerii, femeile,; hătrînii.

Mă frămîntă situaţia căi­lor de transport (cale fera­tă Turda Cîmpeni — Brad) corelată cu turismul (in Apuseni), transporturile (Clujul, al doilea oraş al ţării ca suprafaţă are drep­tul la acel „monorai"), po­luarea (îndeosebi la Turda şi Dej). Pămîntul va trebui

să ajungă să fie lucrat în' ferme familiale — cea mai bună soluţie a agriculturii coliriare. Probleme sînt cil serviciile de locuit, ' cele comerciale etc. . , . Proble­me grave, sînt in învăţă­mînt, sănătate , .

România, din nefericire, are multe exemple în isto­ria sa dc schimbări forma­le,, fără să se simtă în via-' ţa oamenilor, exemple de foi me fără fond. Observ cum, după unii, privatiza­rea este o simpiâ distribu­ire de hîrtii care să ateste o „proprietate" de care riu poţi dispune' pe piaţă, ne-

. stimulativă din punctul de vedere al procesului econo­mic. ' ■

Aş dori să existe garan­ţii politice că vor veni tim­puri' de schimbări' efective, că sacrificiile pe care le-am dori cît mai puţine, dar ca­re sînt de mult prezente, vor avea sens, vor fi utile patriei. Sper că nu vor veni vremuri de zbucium inutil, ca peştele pe uscat, din cauza incapacităţii liderilor noştri politici de-a . da un cod legislativ economic pe baza căruia să se dezvolte o piaţă naţională autenti­că, care să prezinte tot tim­pul oamenilor adevărul despre munca şi averea lor.

Mă întristează şi faptul că încă multe aspecte im­portante ale vieţii noastre politice se desfăşoară pe ascuns. Prea mult predomi­nă setea de- glorie şi de pu­tere, exploatarea resenti-

. mentelor faţă de Occident inoculate în mase de Ceau­şescu ca şi a cosmopolitis- mului, demagogia îmbinării consumului capitalist cu

- lîncezeala comunistă.Schimbările efective sînt

garantate ; de schimbarga Inspirată a oamenilor che­maţi să le gireze. Mai rar poate exista garanţia că oamenii respectivi- se vor schimba. Retragerea unor astfel, de oameni incapabili sâ .înţeleagă- vremurile este o.datorie pe care cei îri cauză ar trebui să ' şi-o psume singuri..

ROMÂNI!

VOTAŢI ACEST SEMN

, PRECIZAREîntrucît dintr-un viciu de formă pc

buletinele de vot nti apare prescurta­rea .*A. W.R.';: ruşăn alegătorii care dor-, resc Bă voteze cu Partidul de Uniune Naţională a Românilor din Trarisilvâ- • riia şi Partidul Republican . care for­mează Alianţa pentru Unitatea Româ­nilor su aplice ştampila îri căsuţa unde sînt scrise numele celor două partide şl este desenată harta României. Aşadar, semnul nostru doctoral' care apare p* buletinele de vot este harta României cu însemnele VR (Vatra Românească).

Alianţa pentru Unitatea. Românilor.

maţiilov şi diversitatea tematicii, publica­t a 'Cluj

O NOUA PUBLICAŢIE iK»EPKN0ENTA ;ţî“ tuturor, categoriilor de c>~. titon. : .

„PIRAMIDA" Informaţii din actualitatea internă şi in-‘ • ternaţjonală,-fapte şl mărturisiri, deosebit

Dc astăzi, la Cluj apare' o. nouă publi- dc interesante Vă oferă „PIRAMIDA*,. nu-r cnţie independentă. Prin varietatea infor- mărul 1/1090. ■>■■■.• -

J -

C O M U N I C A TIri data de 18 mai 1990,

ora 16, la sediul 6.P.U.N. ' âl judeţului Cluj, str. 22 ‘ Dccembrie nr. 52, sala nr. 37; va avea loc o şedinţă privind urgentarea • începe­rii proceselor sau cel puţin punerea sub stare de arest a vinovaţilor de genocid din judeţul Cluj, precum şi, discutarea altor proble­me care privesc victimele revoluţiei. La şedinţă sînt invitaţi, pe lîngă membrii asociaţiei, şi repfezentanti din partea formaţiunilor, partidelor şi organizaţiilor politice sau apolitice,' pre­tur» şi -reprezentanţi ai presei." .

Asociaţia pentru, ade­vărul' Revoluţiei din

Judeţul . Cluj. preşedin­te Livia BORŢIG

GRIGORE CĂMĂRÂŞAN, candidat independent pentru adunarea deputaţilor

In vederea realizării u- nei democraţii reale în Ro­mânia, în care libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului să fie ga­rantate de Constituţia ţârii, se impune ca viitorul Par­lament care , va fi~ ales să adopte un pachet de legi care in principiu să sti­puleze următoarele:

1. DESCENTRALIZAREA unităţilor economice şi în­curajarea unui sistem eco­nomic .flexibil, deschis li­berei .iniţiative, în care forma de proprietate şi de participare la beneficii Sâ fie hptărită de- salariaţii proprii. -

2. DEPOLlTlZAREA to­tală a întreprinderilor şl'... instituţiilor în care singu­rele organe reprezentative ale salariaţilor să fie sin­dicatele libere, prezente în Consiliul de Administraţie pe principiul parităţii.

Aceste sindicate vor tre­bui, să aibă garantate prin lege libertăţile sindicale şi dreptul la miting, demons­traţie şi grevă pentru apă­rarea drepturilor salariaţi-^ lor, fără nici un fel de în-' grădiri.

3.. REANAI.IZ ARE A nor­melor de muncă în colabo­rare cu sindicatele libere, astfel îneît să se poată a- junge la garantarea unui salariu minim care să fie în concordanţă cu nivelul preţurilor de pe piaţa in­ternă şi a tarifelor din sfera serviciilor către popu­laţie.

4. SĂPTĂMÎNĂ DE LU- de 5 zile şi 40 de ore, cu excepţia sectoarelor cu foc continuu, unde se vor cău- • ta noi forme- de compensa­re sau plată>: în înţelegere cu sindicatele, a timpului lucrat suplimentar.

5. MAJORAREA conce­diilor legale de Odihnă, ac­tualmente printre cele mai mici din lume — Ia nivelul celor existente pe plan mondial şi plata lor câ al 13-lea salar, pe om, cunos- cînd faptul ;că cheltuielile 1 gospodăreşti -ale- cetăţeanu­lui nu se sistează în această perioadă.

6. REDUCEREA vîrstei de pensionare, la cerere, care ar. trebui să fie la băr­baţi de 55 de ani cu o ve­chime minimă în muncă de 30 de ani, iar ia femei de .50 de ani cu o vechime mi­nimă. în muncă de 25 de ani, existînd şi în acest fel posibilitatea creerii de noi locuri de muncă.

7. LEGALIZAREA prin­cipalelor sărbători naţio­nale şî religioase care vor fi zile libere plătite inte­gral.: 8 . MAJORAREA alocaţi­ilor de stat pentru copii.

9. CONCEDIU prenatal de 3 luni plătit _ 100 la su­tă, iar pentru îngrijirea co- pilului, la cerere, un an plătit cu 75 la sută şi pîriă la 3 ani plătit cu 50 la sută din retribuţia tarifară, cu garantarea păstrării locu­lui de muncă.

10. ASIGURAREA de a- sistenţă medicală' gratuita pentru toate categoriile de cetăţeni. ’

11. SISTEMUL. DE ASI­GURĂRI şi asistenţă socia­lă va garanta • rezolvarea problemelor tuturor cate­goriilor de salariaţi, cu a- sigurarea unui nivel de trai corespunzător (pensii, concedii, ajutoare de boală, şi şomaj ete.). , *

12. ÎMPROPRIETĂRI­REA ţăranilor fără,despă­gubire, . aceştia .'urmînd să-şi aleagă singuri forma de proprietate asupra, pă» mîntului, cu drept de moj-

tenire, închiriere sau îns­trăinare, dar numai după. ce îi va fi lucrat' minim 10 ani, pentru prevenirea apariţiei marii proprietăţi moşiereşti.

13. GARANTAREA pen­tru ţăranii ocupaţi în agri­cultură, indiferent de for­ma de proprietate asupra pămîntului, cu condiţia co -' tizării la asigurările socia­le, a unei pensii de bătrî- neţe de minim 1500 lei, la o vechime de m em bru. ce- tizant, egală cu vechimea în muncă prevăzută de lege. ■■

14. DEZVOIJTAREA, di­versificarea şi specializarea serviciilor ca sector prio^' ritar, prin încurajarea ini­ţiativei particulare, a tu­rismului ca industrie prio­ritară, Sn contextul . inte­grării în diviziunea euro­peană a muncii, încurajîri- du-se şi dezvoltarea unui sector turistic privat. •. "

15. ÎNCURAJAREA in­vestiţiilor cu capital străin în economia românească în limita păstrării de către stat a controlului, indife­rent de forma de priori- ; tate în care intervin,

16. ASIGURAREA unei s largi Cooperări internaţio­nale, prin schimburi, eco­nomice, comerciale, cultu­rale şi sportive. \ -

17. ÎNVĂŢĂMÎNT gra­tuit, la toate- nivelele, cu garantarea invă.ţăi«ÎRtului în limba naţionalităţilor, conlocuitoare pînă la, ni vel mediu, -urmînd ca învăţă- mîntul profesional, tehnic şi universitar să. se desfă­şoare Î11 limba română, cil excepţia acelor forme care pregătesc cadrele necesare conservării culturii etnice ale naţionalităţilor conlo­cuitoare. -

18. REORGANIZAREA cercetării ştiinţifice proprii, fundamentale şi aplicative, precum şi încurajarea schimburilor de tehnologie din ramurile de vîrf, cu toate ţările lumii..

19. PROTEJAREA natu­rii şi mediuliji înconjură^ tor, cu asigurarea unui e-, chilibru ecologic în corifoi-- mitate cu normele interna­ţionale, începînd cu corec­tarea erorilor existente în momentul de faţă. ,,

20. IN PRIVINŢA ÂPA- . RARII NAŢIONALE seimpune depolitizarea ime­diată a armatei şi poliţiei, reorganizarea acestor- ins­tituţii pe baze noi, care să asigure creşterea capacită­ţii de luptă a armatei, priri intensificarea Drocesulni de instruire specifică, fără câ efectivele militare să mai fie folosite în activitiiţi e- conomice, îmbunătăţirii do-, tării tehnico şi,de luptă, iar in ceea ce priveşte poliţia, aceasta prin ‘regîndirea ro­lului ei ln societate, tre­buie să-şi reclştige încre­derea poporului.

21. IN RELAŢIILE IN­TERNAŢIONALE ţară noastră, va trebui să ducă o politică de respectare a acordurilor seranate, de promovare d spiritului de înţelegere şl colaborare cu toate ţările lumii.

P A G IN A 5 - A D E V Ă R U L r ÎN LIBERTATE

SGRISGRI DESCHISE • SCRISORI DESCHISE

Partidul Uniunii Creştine din România

Iu b it e ş i s t i m a t e , a l e g a t o r .

Doar cîteva zile Te mai despart de data dc 20 maia.c., cînd fiecare cetăţean cinstit ; al ţării se va pre­zenta să-şi exercite dreptul de vot, garantat de lege.

Vei vota sau nu? Dacă da, cu cine anume? Pe ca- ‘ re candidat la funcţia de preşedinte, senator pri de- putaţ îl vei considera cel mai corespunzător? Care dintre ei este cel niai com­petent să-ţi reprezinte in­teresele legitime pe care le- ai în calitate de alegător?' Cui să acorzi încredere, pentru funcţii aşa de im­portante?

lata cîteva întrebări, ca- re-şj caută răspunsul pînă duminică, 20 mai.

Indiferent ce hotărîre Vei lua, va trebui să f i i ,, con­vins' că exprimarea votului: este p profundă problemă de conştiinţă. Hotărîrea de a-ţi da votul unuia sau al­tuia/dintre candidaţi sau partide se poate lua numai după o îndelungată chib­

zuinţă şi cu responsabilita­

tea cinică necesară.: Nu trebuie să-ţi fie indiferent cui dai votul tău, ţinînd seama. de consecinţele im­portante pe care le. are e- xercitarea lui.

PARTIDUL UNIUNII 6REŞTINE DIN ROM­NIA, cu sediul.în Cluj, str. Moţilor rir. 72, , singurul partid autentio creştin din ţâră —: raportat la cuprin­sul Platformei sale pro-' gram — .încearcă'să te con­vingă că” exprimarea unui vot sincer şi hotărît con­stituie o obligaţie morală, o îndatorire de conştiinţă, o ■ datorie creştinească.

Pe aceste coordonate, fa­cem recomandarea să 'vo­tezi, la 20. mai 1990, candi­daţii partidului nostru, ca­re a desemnat pentru ale­geri în circumscripţia elec­torală a judeţului Cluj un candidat pentru ’ senator,; poetul-redactor Adrian Po­pescu şj patru candidaţi, de deputaţi: avocatul La­zăr I. Liviii, economista Trîmbiţaş Elena. ing. So- pon Sergiu şi studentul

; Pop Cristian.în 'justificarea solicitării

pe care o facem, arătăm- următoarele:

a. un creştin adevărat poate să voteze numai can­didaţii unui partid auten­tic creştin, '■, ',

b. partidul ' nostru, abir- dează toate problemele e- cohomice; sociale, politice şi culturnl-spirituale, în spirit democratic autentic creştin, ;

c. restul partidelor poli­tice , Îşi candidaţilor inde­pendenţi au ca obiective şi fac promisiuni doar de or­din material şi numai re­feritoare la trup şi nevoile sale, negii.jînd total pro­blemele legate de suflet,.

de spiritualitate. Partidul nostru, ştiind că fiinţa u- mână . este formată din trup şi suflet, acordă im­portanţă mai mare sufletu­lui, în cadrul componenţei dihotemice a omului. în a-; ceasta-: direcţie, se urmă­reşte în principal totala schimbare a omului, . con­vertirea lui, readucerea sa la cele. mai bune etc. Con­siderăm că omul preluat cu ocazia minunatei revoluţii din decembrie 1989 feste poluat moral spiritual. Dic­tatorul poartă vina, nu nu­mai pentru genocidul pri­vind cei 60.000 oameni u- ci.şi, ci în special pentru consecinţele genocidului inoral-spirituâl â majori­tăţii cetăţenilor- majori ai ţării. Omut actual este în­că; egoist, invidios, corup­tibil, urmărind în special parvenirea şi îmbogăţirea lui, nefiind preocupat : de problemele privind sufle­tul şi virtuţile ce-1 carac­terizează pe un , creştin practicant..... De aceea, cpn- siderăm că fără schimba^ rea omului nu se va putea realiza aproape nimic, . iar. promisiunile.;ce le fac celc- lalte . partide sînt iluzorii fără prezenţa unui om nou, total diferit de cei profund deformat spiritual în cei 45 de ani de regim totalitar,

d. obiectivele şî dezide­ratele majore ale partidu­lui nostru, superioare, sqreferă. în. special la: intro­ducerea religiei în învăţă-, mînt, catehizarea creştină

..a omului, practicarea cari­tăţii creştine care este to­tal diferită de altruismul .laic, iubirea aproapelui co- , nectată pe iubirea de

Dumnezeu; sprijinirea din punct de vedere moral-spi- ritual şi material a tineri­lor căsătoriţi, trimiterea

-‘în străinătate... la studii a ; tineretului ; ş i, în tabere." a

copiilor, şi multe altele re- zultînd din cuprinsul plat­formei program,' ." -

. e. semnul distinctiv r al partidului'este un cerc în care se a£Jă un triunghi e - .'chilateral, iar în interiorul acestuia este Crucea, lui Sristoş. Semnificaţia siglei, este profundă. Cercul, for­ma geometrică perfectă, iie reaminteşte de Perfecţiune Dumnezeiască, , triunghiul reprezintă Sfînta Treime, iar Crucea lui Cristos este cea care ne-â mîntuit de păcatul strămoşesc.

Iată numai cîteva din ar­gumentele ce ne. îndreptă­ţesc să-ţi cerem, stimate alegător, sâ ne dai cu în­credere preţiosul vot.; Mai adăugăm la acestea

; că Patroana aleasă a parti­dului nostru este Prea Cu­rata Fecioara . Maria, îri a cărei lu n ă — mai — este .fixată şi daţa alegerilor.

Iubite alegător. Gîndeş- te-te la cuprinsul acestei scrisori şi ia hotărîrea ca la 20 mai a.c., în cabina de votare, să aplici ştampila

j numai pe listele de sena­tori şi deputaţi pe care vei găsi semnul descris ante­rior (CRUCEA LUI CRIS­TOS într-un triunghi) şi numele candidaţilor Parti­dului ©niunii‘ Creştine din

, România, indicaţi.. mai sus.! Prin - acordarea votului candidaţilor : ̂partidului nostru, îţi vei îndeplini da­toria de. creştin şi vei con­

tribui la renaşterea moral- , spirituală a cetăţeanului

român al zilelor noastre.

avocat LAZĂR I. LIVIU

MIRCEA GPRIŢĂ, candidat pentru mandatul de senator

din partea Partidului Democrat Ecologist

iu b it e p r ie te n e ; * .jReproşurile tşle'zîrnbitoare m-au urmărit şi după des-,

părţirea .noastră, eu unul râminind. cu o oarecare amă­răciune în suflet,, amărăciunea celui ce nu s-a făcut în­ţeles pînă l.i capăt. Şi întrucît problemele răscolite de vorbele tale riu sînt numai unele de interes particular, înai iau libertatea să-ţi răspund public.

E adevărat, prietene, cuvîntul ecologic e ceva mai nou în limbajul nostru, dar mi Ee pare destul de intrat in .locul.ce i se cuvine la acest sfîrşit de secol 20. N-aş paria că vom găsi chiar atît de mulţi inşi care să nu îi auzit incă de obiectivele ecologiei ori să nu-şj fl pus cît d e -c it întrebări privitoare la nevoia de â le înfăptui. Dacă- In-urmă cu două decenii cultura noastră în mate­rie--era destul de săraca îneît să primim cu uimire, ea , p e -o curiozitate, vestea participării la alegeri a unor partide-ecologiste din ApUs, astăzi am învăţat destuleîneît sâ acceptăm un asemenea fenomen drept normal pînă şi la noi. . '

Şi, la urma urmei, cine ţi-a spus că intre obiectivele noastre n-ar fi unele foarte practice, precum pensiile pentru toată lumea muncitoare, inclusiv pentru ţărani? Eu unul i-am văzut îmbătrînind pe cei arpopiaţi mie, ruinîndu-se încet împreună cu gospodăriile, eu.satele lor. Şi odată ce revoluţia ne deschide perspectiva unei renaşteri naţionale, nu pot concepe ca bătrînii noştri pă­rinţi de la ţară să rămînă de-acum înainte fără spriji­nul necesar zilelor, deloc uşoare, pe care Iq mai au,-do trăit Ştiu că ei privesc cu nelinişte agitaţia politică a orăşenilor, âu fost prea mult exploataţi şi înşelaţi ca să nu fie prudenţi faţă de promisiunile tuturor celor ce se Înghesuie să le facă. Adevărul c totuşi că, în reglarea prin-lege ă complicatului mecanism economic ■ care e statul, şl partidele ecologiste se Implică,'prin program, la fel de energic ca multe alte partide: Cît priveşte şo­majul, iniţiativa liberă şl alte chestiuni ce ţin de viito­rul, lumii noastre, vei găsi în platformă destule, argu­

m ente, peiltru o atitudine realistă. • întrucît mă oonsi- der-eu Însumi un om muncitor, am respectat întotdea­

una munca, o respect in continuare şi o doresc tuturor cît mai bine plătită, feu condiţia să fie' de calitate! So- v cietatea pe care o întrevăd este una a ideilor fertile, a iniţiativelor creatoare. Mulţi le-ans avut şi pînă acum. Printre piedici de netrecut, le-ana lăsat să se • macine în gol; ori să moară prin'anticamerele -diverşilor şefi ob- - tuzi, cenzori-de inteligenţă'. Este. dăzul să le trezim din -' nou, îndemnîndu-Je, provocîndu-le chiar să-şi dea m ă-' - sura puterii lor-miraculoase. Sa l e vedem aşadar la lucrU, să le permitem să producă... Iu ce priveşte, obiectivele speciale ale' programului e- cologist, am simţit la tine, iubite prietene, tendinţa de a le minimaliza, de a le reduce importanţa. N-ai-rostit cuvîntul „fleacuri". însă mi-ai dat de înţeles că la ora asta există în ţară lucruri mai importante'de făcut deci* să-l înveţi pe român să nu scuipe pe jds şi să nu-şi a- runce chiştoacele la întîmplare. , © fi — deşi asemenea- mărunte gesturi care califică în mod regretabil omul sînt semnificative pentru distanţa ce ‘ ne desparte • incă " de civilizaţie. Dar că problema gunoaielor care ne o- trăvesc aerul cartierelor perifcrice ar fi banală, neglija­bilă, străină de contextul politic actual, asta n-o mai cred. Iar că în zona fabricilor, pe : platforma industria-’ lă a Clujului, la Turda şi Ia Dej, s-ar putea găsi soluţii înţelepte, în aşa fel îneît cei ce muncesc acolo să-şi cîş- tige pîinea şi să-şi' crcască copiii fără riscuri majore • pentru propria lor sănătate, asta iarăşi n-o pot consi­dera decît ca un Obiectiv de maximă importanţă. Ga să nu mai vorbim de păduri. 6a să nu mai vorbim de ctt de-important apare acum, după decenii de. secătuire inr conştientă a solului, un program; adecvat de refacere a . proprietăţilor lui.

Sper că m-ai înţeles şi, pe calea aceasta ocolită, ai Înţeles raţiunea pentru care s-a coniUitult în plin mie­dul delicatelor probleme ale judeţului nostru un Partid ! Democrat Ecologist.'. Viitorul se aranjează lucid, şi din timp, lat pentru asta fcineva, astăzi, trebuie să stea me­reu cW faţa ţntoar^ spre el. - ,

PROGRAMUL DR. EMIL ONACA PENTRU JUDEŢUL CLUJ, CA SENATOR AL JUDEJULUI CLUJ

. 1. Construirea unui hotei „IITLTON INTERNATIONAL* cu 50 etaje, îri spatele .Casei'.învăţătorilor din Cluj.

2. Am vîndut mării firme „TOKIO INTERNATIONA» v LTp.‘‘ -New. York <Sity ~toate- maşinile produse de Uzina ,;Unirea“, inclusiv cele împachetate de 10 ani pentru■ Bangladesh. ;' 3.'.Am vîndut firmei-„TOKIO INTERNATIONAL NEW YQRK-. producţia fabricilor de sticlărie din Turda şi -Me­diaş,.; .covoare,; vinuri şi apa'minerală.r ; - • - ' : .- 4. Am făcut compania mixtă — „JOINT VENTURE" -4 "

cu ÎNTREPRINDEREA JDE ELECTRONICA INDUSTRlA- LA ŞJ AUŢOMAT12ARI;(I.E.I.A.) şi cea,mai mare com­panie americană de computere şi aparatură electronică medicală: „OXFORD MEDICAL1NG** Florida, . care are acoperită deja toată piaţa mondială, americană şi.euro- ' peană pentru aceste computere şi aparatură electronică, avînd cea mai avansată tehnologie din lum e... Firma „JOINT-VENTURE“ se numeşte „OXFORD—ROMANIA MEDICAL LTD.“ (SLUJ.: Acum I.E.I.A. are nu na ai de produs computere medica­le şi automatizări industriale, în Gluj, pe dolari şi toată producţia este garantat vîndută pe dolari, pe piaţa Sta­telor Unite, pe piaţa Europei şi pe piaţa mondială. •

Asta, dragi alegatori ai judeţului Gluj, pune întreprins , derea clujeană şi Clujul nostru drag pe piaţa lumii întregi. ■ . ;. 1' , ■ :

5. Firma ■ new-york-eză „TOKIO INTERNATIONAL LTD.* vrea toată încălţămintea, tot porţelanul şi ţdată,' faianţă produsă de clujeni. . .. , , . ̂ ;

,6. Eu ana să mobilez cu mobilă produsă la „Libej^teâ®-ro­diii Sluj, 15.hoteluri „HILTON INTERNATIONAG* prri- iectate în Europa răsăriteană şi 10 în Uniunea Sovietică. ,

La 1 septembrie 1990 se anunţă deschiderea cursurilor : de ^Marketing1* şi „Joint-Ventures" ale Frontului Salvării Naţionale sub catedra liderului marketingului american şi mondial, dl. dr. EMTL ONACA, doctor’ln 'ştiinţe ecoiîo* ‘ mice al Universităţii'din Paris .̂ doctor în ştiinţe politice; - al Universităţii Columbia din New York City. S.U.A., membru de onoare al „American Marketing Associatiori for the Advanceraent of Science in. Marketing® djri 1961," preşedintele lui „Araeriean^Romaman - Intercontinental Ltd.. ^Experts o f „Joint-Ventures“ on a Global Scale", ' ‘

Domnul dc, Emil ©naca oferă acest curs de «Marke­ting" şi „ Joint-Ventures* drept aportul dînsului şi ca simbcl al admiraţiei şi aprecierii pentru Frontul, Salvării Naţio­nale şi eroii căzuţi la 22 decembrie 1989, pentru victoria democraţiei, libertăţilor şi.-prosperităţii României liberei

C O M U N I C A T ; ; . ; ; ; ;- UNIUNEA DEMOCRATA MAGHIARĂ din _ ROMÂNI Ai

în concordanţă cu hotărîrile Congresului său, a ijijţiat negocieri cu cei trei candidaţi la prezidenţie. " ;

în zilele de 9 şi 10 raai au fost purtate discuţii cu 'd-nii lori Raţiu şi Ion lliescu. La cererea d-lui Radu Gârapea- - nu, întrevederea ce urma să aibă loc cu Domnia sa a trebuit să fie amînată pentru o dată nespecificată.. : . <‘ U.D.M.R -ul consideră că, începînd cu lovitura de stit comunistă din 30 decembrie 1947, România trăieşte într-o ‘ st are de ilegalitate. în 'consecinţă, nu puterii ̂accepta va* ■ labilitatea nici unei hotăiîi'i luate cu pretenţia^de act iS- toric {etatizare, colectivizare etc.) efectuate din acel- mo­ment. • • ' ' ' ’ ... 'V

Pornind de la acest fapt, cîtă vreme societatea rontâ- nească nu s-a pronunţat legal asupra formei-de stat-pe care'doreşte s-o adopte, alegerea pripită a unui preşedin­te al republicii ar însemna legitimarea. ulterioară a lo­viturii de Stat sus-aniintite.. Trebuie ...naenţionat că nic ̂ .. • competenţa nu a fost clar delimitată,!nici puterea-de de^ . cizie a preşedintelui care ar urma să fie ales,_ situaţie ca* re ar permite ca parlamentul care s-ar întruni sub^îndru- _ marea şi influenţa preşedintelui • să legifereze conîcrrn •intenţiilor acestuia competenţa prezidenţială.

în. cadrul discuţiilor purtate de ţonducerea UiD.M.R.* . s ului'cu numiţii candidaţi la prezidenţie, s-a conturat de comun acord punctul de vedere după care nun»ai paria- menţul şi constituţia elaborată de acesta pot fi privite ca un element decisiv şi in problersele legate de soarta mi­norităţilor;,'! , ' . . . ;

, Avînd, deci, în vedere râ nici aceşti catididaţi nu # considcră câ fiind îndreptăţiţi să formuleze promisiuni de ordin politic pe termen raai lung şi ţinînd seama de ten» siunea îrv continuă cresteVe cave caracterizează sociotatea- ‘românească în' problema alegerilor . prezidenţiale.- U.D.M.R.-ul îşi vede justificată poziţia cura că r.umal ut referendum naţional sau parlamentul pot decide asupra, celei mai înalte funcţii de stat. ■' ; s

B.D.M.R.-ul nu intenţionează să-şi angajeze membri! in favoai-ea unuia sau. altuia dintre candidaţi, dar tn cazul : a lcjcrilor prezidenţiale, pe baza experienţelor istorte al® ; minorităţii, Maghiare din lîomânia, ţine să declare’ < tetp pentru democraţie, respingem orice forma 3 n«?oc«v muhisiMUlui. ’ ' ‘ * ' - .

Facem, deci, un apel la membrii noştri să parţ'ciPJ' alegeri, să-şi dea voturile .pentru candidaţii.. S.u.M.jţ ■ pentru parlament şi senat, iar în privinţa candidaţilor i r prezidenţie.să voteze după propriul lor dlseernămmt. tn»- • potriva neocomunismului. •

Consiliul do <'«iv!ucerc..nl Democrat*

A D E V Ă R U L - IN LIBERTATE .P A G I N A 6

Adresele punctelor de colectare şi cîteva telefoane utile din municipiul Cluj-Napoca sint: 1. str. Fabri­cii nr. 4; 2. str. Fabricii nr. 93—95; 3. Piaţa Cipariu f.n. 4. str. Fîntînele nrv 7; 5. str. Nădăşel nr. 12; 6. str. S Balir.t nr. 2; 7. str. Republicii f.n.; 8. str. Pas- teur nr. 74'; 9. str. Tulgheş nr. 10; 10. str. Bucureşti nr. 17; 11. Complex Mercur; 12. Complex Flora; 13. Aleea Băişoara f j i .; ‘ 14. Piaţa Abator f.n.; 15. str. Pe- trila f.n.; 1G. Piaţa 14 Iulie f.n.

Centrul Cluj-Napoca — depozit metale — str. Ma- şiniştilor nr. 186, telefon 3—63—47, 3—67—97.

Centrul Cluj-Napoca — depozit nemetale — str. Fabricii de-Zahăr nr. 163—165, telefon 4—51—16.

O A M E N I CA NOIDEOCAMDATĂ,

ATIT

Evident că întreprin­derea Judeţeană Pen­tru .Recuperarea şi Va­lorificarea Materialelor Refolosibile Cluj nu are nimic spectaculos. Dar, dacă ne gîndim Ia fap­tul că, la ora actuală, nici ţările cele mai dezvoltate nu-şi permit să piardă ceea ce se poate reutiliza, ne dăm seama câ activitatea des- -făşurată aici are o im­portanţă • deloc neglija­bilă.'- Sub denumirea de materiale refolosibile se grupează - atît deşeuri rezultate din procese industriale sau ,din gos­podăriile populaţiei, cît şi piese şi subansamble obţinute din casări ale mijloacelor fi>ţe. .- "Clipă cum ştim, în acest domeniu, ca în a- tîtea altele, s-a lucrat pînă nu de mult . după nişte planuri - fantezis­te. Se pare însă-că se va reveni la acest sistem. La Cluj, trebuie să . ' se realizeze , conform pla- . nulul primit d e . la cen­trală, un beneficiu, pe trimestrul al doilea, de

.7,4 milioane; Iei, In timp ce pe primul trimestru s-au înregistrat doar 4,7 milioane, Această in­versare de cifre ’ nu este o greşeală, ba chiar s-ar putea să fie motivul u- nor salarii reduse şi al unor sîmbete libere ne* acordate. Faptul devine absurd, dacă ne gîndim că întreprinderea este

.Jtotuşi rentabilă. Nu- se ştie emu-'vor rămîne pî­nă Ia urmă lucrurile, dar aceşti oameni, care sînt ca noi toţi, riu pot pro­duce materiale refolo­sibile, ci doar le colec­tează. In condiţiile ac­tuale ale lipsei de ma­

terii prime, unităţile e- conomice preferă, ca îf» măsura posibilităţilor, să le rcutilizeze chiar ln cadrul lor. Mai mult, u-

• nele preferă valorifica­rea deşeurilor fără a mai apela la cei auto­rizaţi s-o facă. De pil­dă, dacă cineva doreşte sîrmă de bobinaj' duce, cuprul direct la pro­ducător. Acest mod de lucru încalcă legea, dar este Ia ora actuală, mai simplu şi eficient. Din aceste cauze l!lVMR-ul ar trebui să . fie lăsat să-şi stabilească singur posibilităţile, după cum a şi propus. A propus, i. s-a promis, şi deocam­dată, atît'.

CE TREBUIESA FACEM? ’r

E limpede' că între­barea nu mai este re­torică pentru cei ce muncesc aici. în pre­zent, se află în stadiul de definitivare o fltouă investiţie, care va aju­ta la reintroducerea ra­pidă în circuitul eco­nomic. a unor materiale prelucrate . corespunză­tor, fiind vorba despre o linie de gara} pro­prie şi o instalaţie . de compactare . a fierului vechi. De asemenea, se află în curs de perfec­ţionare un dispozitiv de separare al aluminiu­lui sau cuprului din conductori pe baza pro­prietăţilor' electrice di­ferite ale particulelor supuse sortării.

Proiectele • pentru vii­tor sînt mai multe şi au nevoie de sprijin şi o legislaţie corespunză­toare. Referitor Ia con­tractele cu marii bene­ficiari se prevede sta­bilirea unor noi preţuri de livrare, mai - avan­tajoase. Şi aceasta de­

oarece preţurile de a- ciiiziţie de la populaţie au1 crescut la hîrtie, car­ton şi - cioburi de sticlă, cele de livrare rămînind

■ aceleaşi, ceea ce în­seamnă practic scăderea beneficiului. Primăria

-a r putea ajuta Ia obţi­nerea unor terenuri în toate zonele municipiu­lui, rezolvînd astfel problema creşterii nu­mărului punctelor de colectare, deci implicit apropierea acestora de locuinţele cetăţenilor. Funcţionarea reţelei de colectare poate fi asi­gurată cu oameni care să fie; un. fel de man­datari, întreprinderea Urmînd să rezolve spa­ţiul necesar, împreună

; cu mijloacele de trans­port. Cei care au ideî

; sau sugestii în acest . sens ' sînt aşteptaţi. Inie-'

diat ce va exista ca­drul legal, se va iniţia şi o activitate de valo­rificare a pieselor . sau subansamblelor recon­diţionate şi se va înfi­inţa un atelier de con­fecţii metalice, unde se vor putea găsi, spre e- xemplu, diferite profi- le de ţevi. O altă va-

" rxantă posibilă o con- i stituie amplasarea unor

containere speciale pen­tru diverse deşeuri. Din păcate, s-a mai încercat însă fără succes, mulţi făcînd' confuzia cu con­tainerele de gunoi. Poa­te este o problemă de educaţie sau poate, una privind buna gospodări­re a oraşului; •

Sigur, trebuie găsite soluţii în problema ma-

: terialelor refolosibile. Dar oamenii care lu­crează în domeniu aii . deja propuneri concre-

; te şi, sîntem siguri, le vor materializa ime- diăt ce 'Vor avea ocazia.

Adrian CIIIRCA

o TONĂ PE CELULOZAty . o b U r tt cU p l 9.

3 -4 mc. lemnc s n

4 6 j t c a X t fizbriCA.

kirtie (ienfiru.

3 0 0 kwh nergie electrica

2 5 OOcaiete

2 5 0 K q , . . com b osfi'b il

400 cutii de amba\aj

Berea noastră cea de toate zilelei

. >a nt : ■

t - -♦

w l l l »Sk* * *^ 5 1

V * «-C * * \

:v 4 * *

. ̂ V*-\ î ^ - *

* ,; î» m j }

j , - i ! U. ■»'„ ‘ '

- ' * •"*. ■

* v ̂ hn j ;

* V* A t ‘4

‘ 4 S î ţ s y “ •

-v . ■ .S.tţ

Butoane penlru . . . controlul procesului tehnologic

f:

.'■is§||®|

, i

i i

V ÎJi !

' *»,* :t

* *

1^ *■*«, i* L , "Ş

£ 1 î"* ‘ * |lj> t j . ' ^ . iV » s » s \ < v %

Jf**1 * * * ’ *% fir , * * ' # ^ w i ^* ' 4f' ţ *>'* <% > * ' - i r * - |fs -s ' -î -st * • t l + ' « 4 I

^ £ 9 * 1 „ 1

Un fluviu de bere în sticle, . .

Berea continuă să fie unul dintre cele mai căutate produse. Cînd oamenii pre­supun că urmează a fi adusă bere la «Alimentara", „Gospodina*,, şi restau­rante se fac cozi, . cumpărătorii se, în­ghesuie cu lăzi şi sacoşe dintre cele mai mari, se ceartă cu vînzătorii, se ceartă între ei etc. Dacă berea vine, cei mai din faţă au noroc, alţii veniţi mai tîrziu se întorc acasă cU sticlele goale, în ajun de sărbători, de sîmbete libere oamenii se aşază Ia rînd dimineaţa, In speranţa că berea va sosi. Solicitările erau şi sint, In continuare, în mică mă­sură satisfăcute.

Fabricăm mai puţină bere, întreprin­derea lucrează Ia capacitate redusă, ce se întîmplă? Aceste întrebări le-am adre­sat doamnei ing. Carolina. Vrăjitoru, di­rectorul unităţii.

Din. discuţiile avute pe această temă am aflat că se lucrează în flux conti­nuu, zi şi noapte, fără sîmbătă şi dumi­nica liberă pentru posturile de bază. „întreprinderea noastră — ne spune ■ doamna Carolina Vrăjitoru — a fost con­struită în 1878. In 1973 s-a realizat o primă foarte importantă mărire a capa­cităţii de producţie — cu aproximativ 70 la sută. A urmat alta ln 1985. In prezent spaţiile de care dispunem riu permit extinderea. Nu avem o curte tehnologică corespunzătoare unde să intre maşinile pentru încărcare, motiv pentru care stau în jurul întreprinderii, motiv justificat de nemulţumire din partea unor locatari, în urmă cu 10— 12 ani ne chinuiam să vindem toată berea pe care o fabricam. Acum..

In primele 4 luni din acest an între­prinderea a livrat comerţului aproape 160.000 hl. bere. Sigur, cifra nu spune multe; dar precizarea că faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut livrările sînt mai mari cu 6.000 hl — totul pentru mu­nicipiul nostru, spune ceva. Spune, dar situaţia de fapt nu ne poate mulţumi. Intr-o astfel de situaţie ce este de făcut?■ Cererea mereu sporită de bere In a* cest an, dar şi Ia 1989 şi chiar mai îna­

inte se datoreşte şi cantităţilor aproape - prohibite de alte băuturi şi în primul

rînd de vinuri livrate. Oamenii au făcut şi fac nunţi, botezuri, diverse alte multe mese comune prilejuite de aniversări, pensionări, şi la tristele înmormîntări. Ce altceva'să consume: bere. Iar acum, practic; e vară, e cald, oamenii doresc

v bere pentru că nu avem pepsi, nu avem sucuri naturale, nu avem altceva similar.

Din punctul de vedere al întreprinde­rii nu se poate'promite un plus de bere. Cum am mai spus, , se lucrează cu capa­citatea maximă. Sînt gînduri dfe viitor — realizarea unei fabrici de malţ — ma­terie primă esenţială pentru fabricarea berii, extinderea spaţiului actual al uni­tăţii pentru noi capacităţi de producţie. Sînt gînduri bune, dar cu posibilă fina­lizare în perspectivă. întreprinderea so­licită Direcţiei comerciale un spaţiu pen­tru magazin propriu pentru a putea des­face nu numai bere ci şi produse se­cundare de mare importanţă.

Deci, aceasta este situaţia cu berea privită din punctul, de vedere a produ­cătorului. Mai, mult, acum nu se poate. După opinia • doamnei director un plus de 40—50 la sută de berc ar apropia o- ferta de cerere.

Ce e de făcut?La această întrebare cu siguranţă se

gîndesc şi cel din conducerea comerţu­lui nostru. Să aducem din alte judeţe? Şanse, probabil, nule. Situaţia nu poate

. fi mai bună în alte zone, fabrica noas­tră fiind a şasea în ţară ca mărime. Pînă la' apariţia vinurilor, pe care le dorim a fi de acum înainte în totalitate din stru­guri, singura soluţie este importul. Am mai cumpărat, nu chiar cu foarte mutţi ani în : urmă, bere din cîteva ţări din est. In diverse sortimente, de foarte bună calitate. .

Dcci, cam asta este situaţia cu , berea.

Ion GOIA Ion RUS

■ iFotografiile; 11, SINTEJUDEAN

M G I N A 7

AGENŢIA SERVICII VIDEO »VSA“ CLUJ

tfDEO S ER V IC E A G E N C Y

telefon 5-07-67, oferă ur­mătoarele servicii; • Cil-

, nienză po vidcocaselă price . eveniment (nunţi, botezu ri, -banchete, onomastici, re- / clame, serbări şcolare etc.)

• organizează la domiciliul dvs. sau la sediul organiza­ţiilor economice, prezenta' rea filmelor pc vidcocasc- te, asigurind şi aparatura

- - adecvată • împrumută,imprimă, vinde videocasete. (646) .

flO M A N IA

I.C.S.A.P. CLUJ,. str. 6 Martie nr. 34 telefon: 1-72-75 , •

încadrează: • I contabil principal pe perioadă determi­nată • I fochist * Ifrigotehnist. Condiţii: ■domiciliul siabil îh Cluj-Napoca, Pregătire ln specialitatea respec­tivă. <596) : ’ . ; - '

ÎNTREPRINDEREA „SINTEROM" CLUJ.B-dul Muncii nr. 12 , •

încadrezaă prin concurs • INGINER sau INGINER PRINCIPAL In specialitatea electronică şi depanări cuo vechime minimă tn specialitate de 3 ani. încadrarea se vâ face fn condiţiile:Legii nr. 12-'197l şi a Legii nr. 57' 1974. Informaţii suplimentare la sediul unităţii. Biroul P.LS. intre orele 7,00 — 8,00 -şi 13,00 — 15,00, telefon:4-60-88, interior 135. (591)

UNIVERSITATEA „BABEŞ-BOLYAI" CLUJ

scoate la concurs (Ih vederea promovării prin transfor­mare) • 31 POSTURI CERCETĂTORI ' în următoarea stiucturâ: • 4 POSTURI CERCETĂTORI ŞTIINŢIFICI PRINCIPALI L • 9 POSTURI CERCETĂTORI ŞTIIN­ŢIFICI PRINCIPALI IL • 5 POSTURI CERCETĂTORI ŞTIINŢIFICI PRINCIPALI III ţi « 1 3 POSTURI CER­CETĂTORI , ŞTIINŢIFICI.

încadrarea conform, Legii nr. 12'1971 . şi Legii nr. 57/4974.. Relaţii suplimentare la serv. plan-retribuire-perso- nai. (604) . , . ~....

MUZEUL DE ISTORIE AL TRANSILVANIEI

organizează concursuri pentru ocuparea -posturilor de • ARHITECT • GRAFICIAN-DESIGNER • FIZICIAN

. fspectogrăfie). Informaţii•» suplimentare la-secretariatul- muzeului str. Em il,Isac nr; 2, telefon 11-36-77. (640) j :

PRIMĂRIA j u d e ţ u l u i c l u j( . V , ANUNŢA:

. Acordul Comisiei Naţionale pentru Industria Mică şi Servicii, necesar pentru organizarea şi desfăşurarea ac­tivităţii economice pe bază liberei iniţiative (Decret Le­ge nr. 54^1990) In judeţul Cluj se eliberează, , înccpînd cu10 mai 1990, de către împuternicitul Comisiei, care poa­te fi găsit in sediul Primăriei jude'ţului,-camera.42,^con­form programului afişat. (656) Ş

. BJ.A.T.M. SĂLAJ — ZAI.AU

cu sediul in Zalău, angajează prin concurs • 1 INGI­NER DE SISTEM — specialitatea electronică şi calcu­latoare • 1 PROGRAMATOR — specialitatea informati- tică. Relaţii suplimentare!se pot primi la biroul orga- nizare'al unităţii telefon 2-02-65, int. 168. (651)

UNIUNEA JUDEŢEANA A COOPERATIVELOR MEŞTEŞUGAREŞŢI BISŢRIŢA-NASAUD ,

cu sediul in str. Dornei 14—16 Bistriţa, telefon 1-75-60, organizează în ziua de 21 mai 1990, ora 9, Ia sediul u- nităţii, concurs pentru ocuparea postului de ,• ŞEF. OFI­CIU CALCUL. Condiţiile de participare sînt cele prevă­zute de Legea nr. 12'] 971. (652)

AUTOBAZA CALATORI CLUJ

angajează prin transfer sau repartiţia Oficiului Forţelor de Muncă • I MECANICI AUTO CATEG. 4—5 şi • UN TAPIŢER CATEG. 2—3. Relaţii suplimentare ia resor­tul personal din Autobaza călători, str. CImpina nr. 51— 53 telefon 4-14-16, interior 119. (653)

ÎNTREPRINDEREA DE MORARIT, PANIFICAŢIE ŞI PRODUSE FĂINOASE CLUJ

Calea'Baciului nr. 2—4

organizează concurs pentru ocuparea postului de • juris­consult. De asemenea, încadrează, prin transfer sau re­partizarea Oficiului forţei de muncă • 4 fochişti, cat.2—4, cvi autorizaţie pentru cazane de medie presiune sau de Joasă presiune. încadrarea se va face conform Leiţii nr. 12/1971. Cererile se primesc pină la flata de 23 mal 1990, Relaţii suplimentare la-sediul "unităţii, la telefon 8-22-15. interior 134. (654) , ,

BIROUL DE CONSULTANŢA ECONOMIC A „APOLLO"

asigură, prin domnul MIRGEA HOREA HOSSU • con­sultanţă în activitatea de autorizare şi înregistrare a fir­melor particulare • asistenţă economică în relaţiile cu băncile ţi organele financiare • îndrumare metodologică privind evidenţa contabilă şi întocmirea bilanţului con tabil şi orice alte răspunsuri la întrebările dumneavoas­tră; Consultaţiile se acordă zilnic între orele 16—20, la sediul firmei: Cluj-Napoca, str. Braşov nr. 37. Programă­rile se fac anticipat la telefon 4-53-47. (650)

COOPERATIVA „ELECTROMECANICA** CLUJ

angajează de urgenţă, prin concurs « doi clcctronisti pen­tru confecţionarea dc interfoane. (635)

Î.T.C; INSTITUTUL DE CERCETĂRI PENTRU CAL­CULATOARE ELECTRONICE CLUJ-NAPOCA, str. Re­publicii 109. telelon 1-60-60, 1-76-S1 irit. 907. telex 3-13-82 ITC R, oferâ celor interesaţi în analize microscopice, executarea de determinări cantitative în domeniile granulometrie • croraatografie în strat subţire • analize medicale de laborator, eventual şi alte aplicaţii la cerere. Se eliberează buletine de analize cu ajutorul unei insta­laţii' electronice de prelucrări de imagini, la sediul in­stitutului. ' -'

• T .A .G .C .M .— S.U.T. CLUJ, Compartimentul Aprovi­zionare, Calea Baciului nr. 47 încadrează de urgenţă prin transfer .sau Oficiul forte! de muncă • şoferi ca carnet de conducere grupă -„C“ ş i „ E “ • tractorişti rutierişti.Relaţii suplimentare ia telefon 8-50-15 serv. P.I.R. (633)

• INSTITUTUL POLITEHNIC CLUJ-NAPOCA

anunţă vacante următoarele posturi: • '3 posturi condu~ cători auto* • 1 post inecanic auto categoria VI • 1 post muncitor-necalificat încărcător- descărcător la magazia institutului -Relaţii suplimentare la Institutul Politehnic Cluj-Napoca, compartimentul personal, str. Emil Isac nr. 15, între orele 11—14. (631) '

• TRUSTU ANTREPRIZA GENERALA DE CONSTRUC­ŢII INDUSTRIALE Cluj str. Tineretului nr. 2. '

Oferă spre vînzare fonduri fixe cu durată de serviciu neexpirată şi expirată ce urmează a se casa precum ma­teriale' rezultate - din casări în baza decretului-lege nr.50 din februarie. 1990.- Cei interesaţi se pot adresa la serviciul: Mecanizare telefon 4-60-38, interior 122, unde se găsesc listele complete.,. (10379) -

• ADMINISTRAŢIA PARCURILOR ŞI STRĂZILOR anunţa închiderea Băii comunale din str. Argeş nr. 1—3 începînd cu data de 14 m a i'1990, în vederea executării reparaţiei. (617) ■

• ÎNTREPRINDEREA DE PRODUSE DIN CERAMICA FINA PENTRU CONSTRUCŢII CLUJ-NAPOCA Str! Beiuşului nr. 1 < ■ " v , . ■

încadrează de urgenţă prin transfer sau repartiţia o fi­ciului forţei de muncă următorul personal: • 4 fochişti pentru centrala, termică, cu autorizaţie I.S.<S.IR. •1 mecanic de locomotivă • 1 mecanic ajutor de locomo­tivă • 3 pazn ici.» 4 primitori-distribuitori • 10 munci tori necalificaţi. Informaţii suplimentare se primesc la Bi­roul P.I.R., telefon 4-70-38 interior. 130. (618)

• OFICIUL JUDEŢEAN DE TURISM CLUJ

primeşte oferte de spaţii în locuinţe particulare pentru cazarea turiştilor români şi străini. Ofertele,-însoţite de schiţele locuinţei şi camerei oferite, vor fi depuse la Dis­peceratul de cazare al O.J.T. Cluj din str. Şincai nr. ,2. (619) '

• CENTRUL DE CALCUL ELECTRONIC MINIER CLUJ- NAPOCA str. Horea nr. 78 încadrcază prin transfer sau repartiţia Oficiului forţei de muncă • 2 paznici (contro­lori poartă), bărbaţi, pentru sediul nou ai unităţii din str. Pată nr. 2. Solicitanţii trebuie să aibă domiciliul stabil In municipiul Cluj-Napoca. stagiul militar satis­făcut, vlrsta minimă 21 ani şi să nu fie angrenaţi In forme de învăţămînt seral sau fără frecvenţa. încadrarea se face conform Legii nr. 12/1971 şl nr. 57/ 1974, Decretul nr. 477/1983. Cererile se vor depune la secretariatul uni* tăţil pină la data de 16 mai 1990. Relaţii suplimentare la sediul unităţii sau Ia telefoanele 5*40-36 sau 3-28-Gr>. (621)

• A N U N Ţ

C.C.H DEJ solicită tuturor persoanelor care au fost încadrate la această u n ita tP . ln perioada anilor 1983— 1989 şi posedă sume neridicate de „părţi sociale” , să se pre­zinte la casieria unităţii pentru plata acestora. Infor­maţii suplimentare la Serviciul Financiar zilnic intre orele. 7—15, telefon 1-13-31 int. 5. interior 101 (R22)

• AUTOBAZA TWRDA

str. Clujului nr. 71, telefon 1-19-25, 1-14-59 execută pen­tru deţinătorii de mijloace auto particulare şi de stat lucrări de: spălare, gresare, vulcanizare, verificat şi re­parat radiatoare, verificat şi format acumulatori şi alte lucrări de întreţinere şi reparaţii. Informaţii la telefon1-19-25, interior 909. (623) . -

ÎNTREPRINDEREA SE REPARAŢII AUTO; CLUJ- NAPOCA Str. Aurel Vlaicu nr. 182

execută în anul 1990 pentru unităţi socialiste pe bază de comandă fermă următoarele lucrări: • reparaţii capitale la autovehiculele R 8135, R 10215, R 12215, R 19215 • Montează macara de 2,5 tone pe autovehicule R 8135 F sau DAC 6135 — cu sau fără reparaţia autovehiculului• Utilaje de garaj: cricuri hidraulice de 10 tf lung şl scurt, macarale hidraulice de 1,25—2 tone, aparate de gresat cu pedală şi pneumatice, transpalete manuale hi­draulice 12 KN, aparate de verificat presiunea în pneuri şi staţii de spălare autovehicule ISMA 80. Informaţii su­plimentare se pot obţine la telefon 4-27-88 interior 116 şi 140. (624) ... ' ,

• ŞCOALA DE ŞOFERI AMATORI CLUJ.anunţă: • , - , «

Candidaţii pentru seria de şcolarizare mai se vor pre-' zenta pentru achitarea taxei după cum urmează: 16.05.1990— elevii care au întrunit 21 puncte lâ testul, de legis­laţie rutieră; 17.05.1990 — elevii care au întrunit 20 puncte la testul de legislaţie rutieră. TAXA DE ŞCOLA­RIZARE ESTE DE 2600 LEI ŞI SEVACfflTA ÎNTRE ORELE 7—10. -

4r ' 'Datorită noilor reglementări intervenite, candidaţii care au întrunit mai puţin de 20 puncte, vor achita taxa de şcolarizare pentru seria septembrie după cum urmează: 12.06.1990 — elevii care aU întrunit 19* puncte; 13-06.1990— elevii care au întrunit 18 puncte; 14.06.1990 — elevii care au întrunit 1? puncte. (G37) ‘ . . . - : .

ÎNTREPRINDEREA PENTRU ÎNTREŢINEREA ŞI RE­PARAREA UTILAJELOR DE CALCUL- ŞI ELECTRO­NICA PROFESIONALA cu sediul în str. Einstein nr. 12 Cluj-Napoca angajează urgent prin transfer sau reparti­ţia forţelor de muncă « PAZNICI. Informaţii suplimen­tare la sediul întreprinderii şl la telefon 3-46-12; 3-40-88. (638) - v

ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ PENTRU RECUPE­RAREA ŞI VALORIFICAREA MATERIALELOR REFO­LOSIBILE CLUJ str. Decebal nr. 8. ■

organizează concurs, în data de 28 mai 1990, • ora 10, pentru ocuparea postului de: • UN ECONOMISIT sau ECONOMIST PRINCIPAL specialist în probleme, fihân- ciar-contabile. Cererile de înscriere Ia concurs: se pri? mese pînă la data de 25 mal 1990. La cerere se va anexa Un extras de pe carnetul de muncă, capitol IX, referitor la activitatea în muhcă. Informaţii suplimentare la tele­fon 3-40-87. (636) • 1 • - - S-

• DIRECŢIA SANITARA A JUDEŢULUI CLUJ. DIS­PENSARUL POLICLINIC CU PLATA CLUJ-NAPOCA.

In cadrul Dispensarului policlinic cu plată din Cluj-Na­poca funcţionează: cabinete de. specialitate, str. Măloasa nr. 19; laborator de analize, str. Măloasa nr. 19; labo­rator radiologie,- str. Măloasa nr. 19: cabinete de sto­matologie, str. Mâloasa hr. 19 (lîngă pompa de benzină din str. Horea), str. M. Eminescu nr; 16; str. Padin nr. 20 (lîngă pompa de benzină din Mănăştur), str. Clinicilor nr. 32. str. Parcului nr. 2 în oraşul Gherla. NOUTATE: Homeopatia — metodă de terapie • naturistă cu indicaţii în tulburări funcţionale, nevroze, afecţiuni alergice, in­toleranţe medicamentoase, boli cronice respiratorii reci- divante, astm bronşic ş i'tn afecţiunile care nu răspund la alte metode terapeutice. Cabinete de psihologie,— consultaţiile la acest cabinet vor interesa atît pe părinţii ai căror copii au o reuşită, şcolară nemulţumitoare cit şi pe cei care ' doresc un sfat competent atunci cînd Ui- tîmpină din partea copiilor l o r , -unele-insuccese, con­flicte de personalitate sau comportamente mai dificile, neadaptări la metodele educative din familie.' Orarul de funcţionare al Policlinicii: LUNI, MARŢI, MIERCURI» JOI şi VINERI do la 7,00—20,00; SlMlîATA de la 7.00—14.00. Informaţii legate de funcţionare, tarife, personal medical se pot solicita la sediul unităţii tntre ore' e 7 ,20. sîmbătă 7— 14 la telefoanele: 3-03-30 şl 3-23-63. <639).

ÎNTREPRINDERREA DE MĂTASE «ROMÂNIAMUNCITOARE" CLUJ-NAPOCA • 1

organizează pe data de 25 mai 1990, ora 8, concura pen-

rienia in murn-a. iuiow;----- ---transfer sau O.F.M.' LALATUŞl MECANICI. pentru montatori In ţesătorie (stagiul militar satisfăcut,20—35 ani. categoria I—111). Condiţiile de încadrare cele prevăzute de I-egea nr. 12'l97t şi LcBe .̂ lnt_.laţii suplimentare la biroul_P.l.S., telefon 6-25-J .. rior 135. (626) ; . . ' . • . ;

A D E V Ă R U L :- IN LIBERTATE P A G I N A I

^ A N I ¥ E R S Â R I .s t

9 Cu ocazia îm plin irii 'f r u ­m oasei virste d e CS an i şl a - nlversarca a $ 0 de an i d e că ­sătorie, dorese b u n ei şl scu m - ' p c l m ele soţii C AROLIN A

TO.ŞA din N ădăşel, m u ltă să ­nătate, ferlclro şi neu itatul tradiţional „L a m ulţi an i“ .

. Soţul G heorghe. (10761), • Cu ocazia an iversării fr u ­

m oasei virste d o 63 ani. d orim , scum pei noastre m am e, s o a -

ere,' bunici şi străbun ici CAROLINA TOŞA din N ădăşel, m ultă bucuria ş i sănătate şi neuitatul tradiţional „L a m ulţi a n i" . C ornel şi V e ro n i- - ca, V idrei, v io r ic a ş l B ianca, Cornelia, ştefan . ş i M aria . ..

>MATtR1MQNXAT,E.

• IntolecttuliS, 44 an i, s e r i­oasă, fără ob ligaţii, d oreso

’ dom n serios între 43—50 an i. T e le fon 6-71-30, o re le 18—21. (16129) '

O Pensionar, dorese cu n o ş ­tinţă cu cloamnă , pensionară singură, pentru a ju to r m e n a j, rec ip roc . T e le fon 1-47-18.(10335)

• In g in e r ,' rom ân , cetă ţean am erican (M iam i, F lorid a ) 37 ani, situaţie bună , fă ră o b l i ­gaţii, doreşte căsătorie c u r o ­m âncă, studii su p erioare , v îr s - ta adecvată . In form a ţii C lu j- N apoca, ziln ic 17—21, te le fon 1-08-51. (10725) -

»C.U,MPÂRÂRI,9 C um păr v id eo M ov le , n ou ,

; V II3 . T e le fon 933/6-85-71.; 0846) ■

• V în d fam ilii d e a lb ine. T e le fo n 3-10-03. (10193)

, • V in d ca roserie n ou ă T ra - feant ş l T rabant 601. T e le fo n «-43-SG, du p ă ora 18. (10101)

• V înd CEC D acia 1S0Î Ins-' . c r ie re iobt. T e le fo n B-09-3T,'

(10192)r ♦ v în d B ron h ovaxon şl z a -■ diten tablete,' Ia p reţ o fic ia l.> T eleton S-G3-S0, după ora 18.: (10470)- ■ ;

. • Cum păr ceas d e buzunar Om ega, fabricaţie 1804, ch iar dacă nu este ta stare d e fu n c ­ţionare. T e le foa 5-42-82. (10500)

• V înd a con vertoa re 1,3 db în stare perfectă ( ja p on eze ).

, Teiefon 4-93-83. (lom): • Cumpăr. .D acia 1S09 a c c i­

dentată sau distrusă com p le t.; T e le fon 1-28-73. (10195)

• V in d c e c D acia 1800, Iu ­n ie 19*7. T e le fon *-55-33, după Ora l î . (10487) :

• D o v în zare casfi cu tre i fcamero şl depend in ţe !n cen* Irul oraşu lu i C îm pia T u rzii. T e le fon 653,'6-81-4». (10438)

. • C um păr urgen t L ada p u - '. ţ in rulată, te lev izor c o lo r ş l

sport. T e le fo n 8-83-23. (1 0 1 7 7 )< • V in d m otoc ic le tă s im s o n S port 350. D a rbosse 88, te le fon 8-12-59..(10410) .

• V înd M ercedes £30 au to ­m atic . T e le fo n 624/1-38-13, o - re le 23—23, (io 4 is> .

• ' • V ln d poţi M ercedes, piUut copil, uşă fle r fo r ja t . S trada M u zeu lu i nr. fl (lingă cH irtcl). in tre o re le 13—21. (10416)

• V in d CEC D acia isoa în s ­c r ie re m a . in form a ţii d u p ă o - r a 18, te le fon 3-M-03. ( 1 0 4 2 1 ). .• V în d casă cu g răd in a şl

m ob ila , s tr . N Sdaşei n r. 50, te le fon S-5 7 - 8 O, in tra o re le 15— 3». ( 10543)

• V in d m otoc ic le tă M ob ra , Şfare bunfi. s t r . a Iu n ie n r . II» . C lu j. (10537)

• V în d în scriere CEC O ll- elt, rld icabll Im ediat. T e le fo n 933/1-30-23, după .o ra 1 8 .(10570) »

• C um păr casa particu lară cu S—3 ca m cre tn zon a A n d re i M ureşanu , even tu al g răd in ă pen tru con3l.cucţIc. T e ie fo n

după ora lt . ( 10389)• V ln d com b in a m u zica la

n o u a cti te lecom a n d a „ T o w a - a a " . T e le fo n 1-87-58. (10333)

• V in d garn itu ra m ob ilă D rob eta ţl m aşinii dn cu su t I lea n a . T e le fon e -29-su . (10703)

• V în d D acia 1310, BreaTe, an fa b r ica ţ ie im . T e le fo n 1-76-18. ( 10818/ A )

• Vîr.tl fol ccarS elblne stas, ţ 'e le fo n 2- 37- 68. ( 10733)

• V lnd con venab il D acia 1100 ln stare bună . ToleCon 3-98-32.(10809)

• V înd D acia n erl Jieată. T e le fon 3-44-61, după ora 18.(10702)

• C um păr apartam ent cu3—4 cam ere în cartieru l G h e ­orghen i sau Pata. In form aţii la te le lon 3-21-03, z iln ic între ore le 17—20. (10727)

• D e v în zare m ed icam ent ■pentru inim ă Isolcct retard 20.T e le fon 8-05-97. (10710).

• C um păr urgent c o n g e la ­tor. T e le fon 4-00-48, z iln ic -In­t r i o re le ’ 2 1 —2 2 , dum inică toa ­tă ziua. (10713)■ • Vind sau sch im b cu D a­cia 1310, 1410 0 km , caban ă ş i g r ă d i n ă (1600 m p ). I n f o r m a ţ i i t e l e f o n 1-96-06. (10717)

• C u m p ă r ' D acia n ou ă pe• dolari. T e le fon 3-74-83, Intre

o re le 15-21. (10322) r. ‘ • Cum păr , urgent ru lotă .

T e le fon 6-21-77. (10833)• Cum păr ru lotă n ep reten ­

ţioasă la preţ con ven ab il. T e -. le ton 5-07-71, după ora 10,

(10827)• C um păr apartam ent 3 ca ­

m ere decom andate, ex c lu s p a r ­ter şi ultim ul etnj, în ca rtie ­rul Mănăştur- (F lora, I I , -G r i - g o r o A lexandreseu ). O ferte la te le fon , 7-35-81. .(10033) '

• V înd .. u rgen t, apartam ent d ou ă cam ere M ănăştur, m ag­neto fon R ostov , v id e o p orta ­b il cu accesorii J .V .C ., benzi m agn eto fon şl v ld eocasete , T e leton 1-03-87. (10724)

• V înd D acia 1310 fabrica-: . . ţ i e 1983, cu jn o to r V o lk sw a ­

gen G o lf D iesel sau sch im b eu casă cu grădină. T e le fon3-50-68. (10636) ‘

• D e v în za re garson ieră , ^ m o b ilă com bin ată , m ob ilă de ' bucătărie, m ob ilă de tin eret,

sebă de aragaz, m ag n eto fon M ajak , T e le fon 6-04-35. (10720) :

. • D e v în zare apartam ent cu■ 4 cam ere. T e le fon 6-07-84.'

(10728)• C um păr locu in ţă 1—2 c a ­

m ere, con fort, cen tral sati- a - p rop lere . T e le fo n . 1-99-91; (10727)

. • C um păr casă cu grăd ină , în cartieru l A n d re i M ureşanu . - P lă loso parţia l în va lu tă . T e ­le fo n 1-13-51. (10897) ■

• V în d p archet d in fa g 72 m etri pătraţi, in clu s iv „P a lu x " . R elaţii la teleton 7-20-37, du p ă .

■orele 19. (10823) ; . ;• V înd - t e le v iz o r -c o lo r , r T e - '

• îc to n 8-34-96. (10947)• V ln d u rgen t F ord G ran a ­

da 1760 cm , sta re excep ţion a lă . T e le fo a . 8-58-08. '

• V în d , u rgen t F ord G ra n a - > d a 2000 cm , eu S Toţl^riazervă,-- s tare excepţiona lă . T e le fo n 8-72-75, (10620/A )

■ U T .R R T ) F .R T _

tlmaţhs şt ca rn et stu den t, fcfe- ' d eclarăm ’ n u le .

• P ierd u t c lin e rasă c lo b ă -, n csc germ an (lu p ), zon a str. . R ep u b lic ii In data d e 8 m al 1690. R ăsp u n d e la n u m ele d e Jessy . O fer recom p en să . - T e - ! le fon 1-24-63. (10571)

• C eiiean A u re l, R u s R adu , Dan A u re l, B ozsodI A n d re i, Sucală Ioa n , C îm pean P e tru -, ca , M incea A u rel, Jaşcău F lo ­rin, B orza C ornelia , P o to - peanu G abrie l, Ţ a p u L a yos , Jucan Ioan , B u icu M ariana, Şăulcan M ircea, K lra ly Ş te -

■ fan , G ilăuan V ior ica , M ureşan ş te fa n , M orar F lorin Dan, Dan V asile, G ardu ll A n a , M ureşan A u rel, V eroşcza n R od ica , M o l­dovan Ioan , Ilen d ea N , V iorel, K a lol F ran cisc, C ia co i S orin , C lacoi C laudia , A n d o n o Ioan M arius, la n ch iş L em uel, G h e r- ghj.şnn C ristian , S abău R adu . S ăm ărtinean Ion C ălin , Len* gh e! A n a , D um a E caterina,

’ B aciu N ico lae , P o p L iv iu , H u- drea E teonora , L upaş V iorica , P ura C ornel, N ăstase C on s­ta n tin ,. C osm a D u m itru , G o -

. ron N atalia , C adar .Ioa n , I lă - răngu? G abrie la L u c ia , B ar- tha M argarela A d e la ," Buk;>s Ştefan, F ilip M aria, S tan M e- lânîa, Z ă groan D ana M on ica, T a loş S im ion , P o p A lex a n d ru , ■ D ak o E lisabeta , D ak o Ştefan, 2 u b a şcu , B eniafn in , K on ya , ■Laszlo, B alla Iu liu , M nerie Ioan, D olh a V ictor ia , Suâtean

v A na, V ecerza q P atrii, M ărgi­nean E m anuel, C osliiia ş V io - . rel, D ioşan M inail, .-C u lcuş . V aier, P o p V asile M artin , F e - cheta X’ iorel, C ova ci V io r e l ,- p ierdut leg itim aţiile d e s e rv i­ciu . L e declarăm nule.

,PiyjE,R,SE.

• St-roc D aniela p ierd u t ca r - ; n et d e student. î l d e c la r nu l.; (10174)ţ . • P ierdut cer tifica t m ed ica l-

în g r i jir e . c o p i l b o ln a v cu n u ­m ăru l 659598. G ăsitoru lu i re-

- com p en să . T e le fo n 5-99-23. (10480) .

■ • P ierdut ştam pilă C .A .P . P od en i, O d ecla r nu lă . (10704)

• I. „E lectrom eta t" anunţă p ierderea carn etu lu i d e CEC cu lim ită d o S'jmîi, seria A . 43. /400401. S e declara nu l. (10820)

• Bârătan A lexa n d ru p ie r ­dut adeverinţă d e tra vă r e li ­berată de ARCOM — T R IP O L I.O d ecla r nu lă . (10825)

• N em eş G abriela p ierd u t con ced iu m ed ica l p e luna ' a - p r illc . Il d e c la r tiu î. (10385)'. • O ros Ioan d ecla r anulat

con tractu l d o locu in ţă cu nr. 42381/17 septem brie 1973 e lib e ­rat d e G .I.G .C .L . C lu j. (10351). • Corşeu A na p ierdut foa te d e ca lcu l IC R A L. O d ecla r nu lă . (10219). • D răgan îoa n pierdut co n ­tract de în ch ir iere e liberat IC R A L (str. Snagov) cu nr. 305800/23 d eccm b rie 1 9 8 3 . 11 d cc la r nu l. (10098)

© S toica M ihai,. M a ior T lb e - riu , T u d or A n lşoara , M oga A lin a , Zah A nda Ileana, B rn - Sa S ilviu C onstantin, n a rb e ş .

• M ircea, Jaroslev lti n ea ta , B artha M argareta, S abău R a - ţlu , G iurgiu Radu C ălin , p ie r ­du t earnete d o student. L e d e ­cla ră m nu le.• • n y e s Ioan pierdut legîU -

friaţle de e lev L ice u l Ind u s- ria l nr. 3. O d cc la r nu lă.(9215)

• B laga S orin , P ătrăşcan Ilean a V olclilfa , p ierdut legi*

• C entrul radar m e te o ro lo ­g ic C lu j anunţă co n cu rs p e n ­tru o cu p a re a a d ou ă p o stu r i d e m eteoro log . R ela ţii la te ­le fo n S-64-S3. 1 (10627)

• C ad re le d id a c tice cu res - tcin gere d e a ctiv ita te îri ju ­deţu l C lu j şl în a lto ju d e (e sîn t c o n v o ca te j o i , 24 m al, la F acu ltatea d e F ilo lo g ie , sala „M ih a i E m in escu ", o ra 18, la C on ferin ţa A soc ia ţie i ca d re lor d id a c tice cu res lr în g e ro d e activ itate . (10581)

• în n oa p tea de 13 m al 1 9 5 0 ora 2 s -a fu ra t un ca l d e c u ­loa re ga lb en ă - cu coa m a spre a lb d e la d om n u l C ova ci ig - ' nat z is C h loreanu . C in e p oate da re la ţii la a d resa : fam ilia M ilalc M ih a i com u n a B aciu n r . .

> 535, te le fo n 3-39-55. G ăsitoru lu i* re co m p e n să m a rc ; (10703)

• C asa d e cu ltu ră a stu ­d en ţilo r în co la b o ra re cu M iş­ca re a d e in tegrare spiritua lă în a b so lu t anunţă desch iderea cu rsu r ilo r Intensive d e V oga , in clu z în d in iţie re în P arap si­h o lo g ic , T era p eu tic i naturiste ş l n e con ven ţion a le , P irâ m id o - log ie , A stro lo g ie e tc . în s cr ie r i la sala d e sp o r t a C asei de cu ltură a stu d en ţilo r Jn 19 m al 1998, Intre o re le 10—18. (10382)

• Cu respdet fa ţă d e m ăies­tria p ro fe s io n a lă a d u o ca ld e m u lţu m iri - d om n u lu i co lo n e l

d o c to r în m ed ic in ă IO AN IIORJE, pen tru a -m l f i redat lum ina o ch ilo r . In g . R aez A n ­ton . (10798)

„Î-NGHIRI-ERU• tnch irlc?. ca m eră m o b ila ­

tă, con d iţ ii studii e x ce p ţio n a ­le . V in d CEC D a d a 1308, la c parch et. T e le fo n 4-08-58.

.(10178) . . ’• D au în ch ir ie garson ieră

tn M ănăştur. V în d m otoretă M ob ra . In form a ţii te le fonS-10-G2. (10709)

• S tudentă , ca u t p en lru In-- c iilr la t garson ieră (e x c lu s z o ­r ilo r ) . T e le fo n 6-83-73, du p ă o* ra 18. (10341)

• Intelectuală , ca u t g a rs o ­n ieră In ch lriab llă cen tru , M i* ră şti,’ P ata . T e le fo n S-98-72, (10135) .. . .

, • C aut pentru în ch ir ia t g a r ­son ieră . T e le fo n 4 - 1 0 - 3 3 . (10613)

• D au In ch ir ie apartam ent a ca m ere n em ob ila t In G rigo* rescu p a term en lu n g . In fo r ­m aţii te le fo n 8-70-15. (10113)

• în ch ir ie z ro c lile . da m i­reasă. T e le fo n 1-S0-13, d u p î ora ÎS. (10319)

• în ch ir ie z una ca m eră cu intrare separată , c o n fo r t , p e n ­tru 2 persoan e In cartieru l M ănăştur. T e le fo n 0-02-98, Sn» tre o re le 17—20. (10331)

m , t ) r'R TC 'l 5 . S / E w M

^ C O M E M O R Ă R I .• Sintem alături d c fa ­

m ilia Cruelţa L u cac i In m area durere pricinu ită d c m oaTtea fiu lu i drag. Fam i­lia M iron . (10744/A )

• Cu sentim ente de a- lcAsă com p a siu n e sintem alături de co leg a noastră M on ica M lron la m area, d urere pricinu iţii - de p ie r­derea m ult iubitu lu i ei lo ­

god n ic , VI.Al>. S incerc co n d o lca n ţc din partea c o ­lege lor de Ia U nitatea ■ 31 „In fim " . (10837)

• C onducerea A cadem iei d e m uzică „ O . D im a" ş l co lectivu l ca tedrei do pian anunţă cu ad in că durere

■ încetarea d in viaţă a d is­tinsei co leg e pensionare le ctor un iv . G ABRIELA

’ţEHEANU şi exprim ă În­treaga lo r com pasiun e fa -■ n îilic l îndoliate . (10734) .

® Sîntem alături d e fa ­m ilia dr. M iron iu c In m ă ­reţ . durere pricinu ită de m oartea m am ei dragi ş» transm item s in ccre co n d o ­leanţe. V ecin ii d c la ' sca ­ra V W .' (10739)

• D ragă L ia , sîntem a- lături d o tine la despărţi­rea de fra te le tău drag

V LA B I. N aşii. (107:11) ___ '• Corpul p ro fesora l şl

studenţii F acultăţii de con strucţii îşi iau un u l­tim răm as b un d c la d is­tinsul p ro fe s o r dr. inginer VIOREL T O P , om de alea­să bunătate ş l om enie , şl exp r im ă con dolea n ţe fa ­m ilie i lndoliate ; ( l ţM « 3 )_ _

• îm părtăşim in aceste c lip e grele durerea co le ­gu lu i nostru Lfcvi Vasile cauzată d e p ierderea m a­m ei sale d ra g i. C olectiv P . 5. -- — U nirea . (10624)-

• Sintom alături d e cum ­natu l nostrn Va'Mle L ucaci in m area d urere pricinu ită

d e d ecesu l fratelu i săn V L A D IM IR . C um natu l V a ­s ile F eneşan c n fam ilia . (10*23) .

• P ro fu n d îndureraţi exp rim ă m con d olea n ţe fa ­m ilie i L um iniţa ş l M arian H ulea pentru- d ispariţia fu lgeră toa re a fostu lu i nos­tru d ască l, p ro fe s o r d r . ing . V IO R EL P O P . C olectivu l A telieru lu i 'd e p ro iecta re T .A .G .C .M . C lu j. (10624)

• N e alăturăm durerii ş i îm părtăşim su ferin ţa co le ­gu lu i - nostru E m il ih tris ­teţea în ce r ca tă • Ia neaş­teptata trecere In nefiin ţă

a tatălu i MJItCEA P E T R IŞO B . C olectivu l  - te llcn ilu l d e p roiectare T .A .G .C .M . C lu j. (10SS/A)

• S in tem a lături d e m a­rea d u rere a fam ilie i P c - trl.şor ta p ierd erea iub itu ­lu i tată ş i so ţ M IRCEA

P E T R lŞ O n . O dlhnească- se -n p a c o ! O ana şi Corina.' (10C26/B) _____ _

• U n u ltim om ag iu c e ­lu i ca re a fo s t V LAD IM IB LU CA C I d in partea co le ­g ilo r d e la A te lieru l sc ii- lă rie S . II . S in cere co n d o ­leanţe fa m ilie i îndoliate. (10829)

• L a trecerca In nefiin ţă a tatălui Iubit n e alăturăm cu . g în du ri d e com p asiu n e d u rer ii d om n u lu i Inginer D ănuţ P etrlşor . S incere con d o lea n ţe fa m ilie i. C o­le ctivu l C .T .A . — P .C . <.(10833)

• C olectivu l P o lic lin ic ii C .F .K . C lu j este a lături de co le g a d r . R od ica F olea în m arca d u rere Ia p ierderea tatălui d ra g . (10(31)

• S in cere ' con doleanţe d o m n u la l p ro fe s o r

G h e o rg h e L azolt In aceste m om en te d u reroase p r ic i­n u ite <le p ierd erea soţleL C olectiv u l cta sc l a ’ VUI-a K, Ş coa la n r . 3. (10821)

• S in tem a lături de fo s ­ta co le g ă E lena M otoaşcă Ia p ie rd erea tatălui drag. F a m iliile T u rd ca n , B an , K is . (10723)

• S in tem alături de co* . legu l npstru M arinei

M o ld ova n In m area durero p ricin u ita d e m oartea fra ­telu i său drn g . C olectivu l d o m u n că l t . P resa — I.M . M.R. „16 F e b ru a rie0. (10831)

• N ic i la crim ile , n ic i t im p u l n u v o r şterge din su fle tu l m e u trist ş l Îndu­rerat z iu a ' d e 14 m al 1990 cin d soarta n em iloasă a sm u ls fu lg eră tor de Ungă m ln o p c scu m p u l m eu p r ie ­ten V L A D IM IR LU CACI ln v irstă d e 23 a n i. T e p lîn g şl te v o i p lin ge toată v ia ­ta ş l v e l răm în e veşn ic o a m in tire v ie şl scu m p ă In in im a m ea . D um nezeu să te p rim ea scă in rîndu l a le ­ş ilor săi pentru că i-a l fo s t cre d in c io s . M on ica . (10744) _ '■ - '

• S in tem alături de c o ­legu l n ostru P etrică M orar In d u rerea p ierderii tatălui drag . S in cere con doleanţe fa m ilie i. C olegii de la B .A . A .S . — I.R .E .C . (10805)

• S în tem alături de d ra ­ga noastră soră Itozalia ln a ccs tc m om en te grele p r i­cinu ite d e m oarte^ soţu lu i c i d ra g VICENŢIU, p e ca ­re nu-1 v o m uita n iciodată . D um nezeu s ă -l ierte ş l să -l od ih n ea scă In p a cc . S u ro ­rile ş i fraţii L con tin , V io ­r ica , G h eorgh e , N lcolae , M aria şi D um itru cu fa m i- liilc . (10810,A ) ^

• S in tem alături d e c o ­legu l nostru V asile R ăccan in m area durere pricinu ită de d ecesu l m am ei dragi. C o leg ii d e la A te lie r tîm - p lăr ie — P o lig o n P lcv n el. (10303) . .

• S in cere con dolean ţe d oa m n ei p ro fesoare

V aleria R u s u ' în m area ' d u rere pricinu ită de m o a r­tea m am ei dragi. L iccu l e- c o n o m lc , co le ctivu l clasei a X l - a A .S . 1. (10711)

• S in cere - con doleanţe d r. F rled m an E rvin din partea salariaţilor serv ic iu ­lu i S to m a to lo g ie , G herla .(10714)

• L a 10 an i de la deces un g în d p ios în m em oria lu i ION M IRON . Cele 4 fe ­te şl fam ilia B orod i. (10716)

• C olectiv u l C lin icii g i- n e c o o lg ie I transm ite sin ­ce re con d olea n ţe fam iliei d r .-A u r e l şl C lara M iron iu c pen tru p ierd erea grea su ­fe r ita . (10383)

• S în tem alături d e c o ­legu l n ostru P etre M orar la p ierd erea tatălui d ra g ..I.R .E .C . — B .I.C .M , (10306)

• A u trccu t şase an i de la d e ce su l. Iu b ite i ' m ele s o ţii N O R A O A N Ţ A . E x­p r im a ceea şi constantă p re ­ţu ire ş l p ioasă om ag iere . S o ţu l. (9917) __

• N e şte a rsă 'a m in tire c e ­lu i m a i bun soţ, tată şi s o cru GHEORGH E H O ZA la îm p lin irea a ii an i de la d e ce s . F am ilia . (10142)

• C u aceeaşi d u rere r e ­a m in tim îm plin irea a 1 an i d e la decesu l m u lt re ­greta tu lu i n ostru soţ, tată ş i b u n ic N ICOLAE B O A R . F am ilia . (10086)

• u n p ios om agiu la îm ­p lin irea a t an ! d e la tris­ta d esp ă rţire d e Iubitu l n o s tru so ţ, tată, socru ' şi

b u n ic In sp cctor finanţe, EUGEN SCIIW EITZEB.

F am ilia . (10328)

• U n u ltim om ag iu scu m p u lu i nostru nep ot V L A D IM IR LU CACI şt

co n d o le a n ţe fa m ilie i. U n ­ch ii A rg h ir . Ion (P işi) Ca­la şt A n a cu fa m iliile . C hi­p u l lu i nu-1 vom uita n l- c lod a tă ) (10799)

• tn z iu a d c 14 m al a .c. a fo s t co n d u s p e u ltim u l

său drum ln g . A L E X A N D R U G A d A LEA N . F a m ilia îndurera tă m u lţu ­m eşte p e această ca le ce ­lo r c e I-au con d u s şl v o r păstra v e şn ică am intire. (t0431/C) ________ '

• P io s om ag ia , ad incă p reţu ire la S săptăm îni d c la d u reroasa despărţire de

Iubita noastră M A R IA ŞERB soţie , m am ă, b u n i­că ş l s trăbun ică neasem u­ită . O v o m păstra m ereu v io ş l lum inoasă tn Inim i­

le n oa stre . C om em orarea , s îa ib ă tă , 13 m al 1990, la b ise r ica d in str. P . G roza . F am ilia îndurerată . (10532)

• P io s om ag iu cc lu l c a ­ro a fo s t co lo ca ta ru l n o s ­tru V LA D IM IR LU CACI

(23 a n i) . S in ccre c o n d o le ­anţe fa m ilie i. A socia ţia de loca ta ri b lo o C 3, V ldraru 13—13. (10733}

• C u In im ile z d ro b ite a 1 n u n ţăm în ce ta rea d in v ia ­ţă a iub itu lu i-, n o s tru f iu , so ţ, tată, fra te ş t u n ch i V A S IL E O S Z T R IC Z A ' tB v îrstă d e 46 a n i. I n m o r - ruuitarea a re Io c Ia 18 m a l 1990, o ra 14 d in ca p e la c i ­m itiru lu i M ănăştur. F a m i­lia în d o liată . (10902)

• Cu p ro fu n d ă d u rere a - m m ţ.lm în ceta rea d in v ia ­ţă a scu m p c» n oa stre s u ­ro r i ş l m ătuşl L U C R E Ţ IA P O P (sora O tllia) In v irstă d c 89 an i d in F e iu rd en l. In m orm in tarea va avea lo c v in eri, 18 m al 1990, o r a 13, din capela n ou ă a c im it i­ru lu i M ănăştur. F am ilia . (10882) ’ '________

• V om păstra m ereu v ie In In im ile n oastre a m in ti­rea d rage i n oastre I.I’.O N A COM AN (B u n i). F am ilia d r . M areş. (10872/A) . - - , ■ ■'

• Cu neţărm urită d u re ­re anunţ.Im că s -a stins d in v i a ţ ă 'l a v irsta d e 90 a n i, iub ita n oa stră m am ă şl b u n ică LE O N A COM AN (B u n i). In m orm in tarea va a v e a 'l o c la P ru n d u l-B irg ă - u lu i, v in eri, o ra 13. L ia , L u - lu ş l N lcfci. (10372)

• S în tem a lă t u r i . d c fa ­m ilia M ureşan in . m a rca d u rere p ric in u ită prin d e ­

c c s u l cu scru lu i A L E X A N D R U . F am ilia F o ­lea . (10336) -

• S întem a la iu ri d c c o ­legu l nostru G uşti M ureşan în m area d u rere pricin u ită d c m oartea tatălui d rag . C oleg ii d e la A .R .A .P J .

' (Î0392) '• Cu resem nată m ih n lrc

in fa ţa ' v o in ţe i . D om nu lu i p rieten ii ş l co le g ii d e m u n ­că d in S ecţia a H -a a în ­trep rin d erii „E lectrom eta l* anunţă d isp ariţia fu lg e ră ­

toare a d ragu lu i V LA D IM IR LU CA C I. D u m ­n ezeu să-I Ierte. (19700)

• D ragă V a lorica , P u iu şl u n ch iu l D o d o ; s in te m -a - lă tu ri d e v o i în a ceste c l i ­p e g re le p ric in u ite d e p ierd erea m am ei, so a cre i ş i cu scre i d ra g i, d istinsa şi

stim ata noastră tanti N A D IA . F am ilia Iustin n i - d lşan şi fam ilia M lltai M u ­reşan , (10699) i .'

• S in tem alături d e c*>- legu l nostru ln g . M ihai

F o lea în m area d n rere p r i­c in u ită d e m oartea Socru­lu i. C o leg ii de la B rigada1 C on stru cţii. (10815)

• U n u ltim şl p io s o - m ag iu d ra gu lu i n ostru v e - , . r iş o r V LA D IM IR ~

l u c a c i u . , D c iu cu ; fa m i­lia : (10318) • ;

• S in tem a lătu ri d e c o ­lcg u l n ostru V itos K â ro ly In m area d u r e r e -p r ic in u iţ i d e m oartea fra te lu i. C o le ­g ii d e la A te lie ru l 14* I.C . P ,I.A .F . (10813)

• Z d ro b iţ i d e d u rere a- nunţănt m oartea fu lg eră ­to a re , In tr-un tra g ic a c c i ­d en t, a m u lt Iubitei n o a s ­tre f iice , n ep a a to ş i v e r i-

şoaro C AM ELIA - T A M A ŞA N d in EercU Ieş. I* fra ged a v îrstă d a 15 a n i. In m orm in tarea v in eri, 1* m ai, o ra 13 tn satul B o - te n l, com u n a M ociu . F a m i­lia T ăm Sşan V asile U ţu.(10740)

• Se îm p lin esc 6 tuni d e c in d n e -a pă ră sit pentru totdeaun a ce a ca re n e -a

tost f i ică , m am ă , soţie - L IA N A NECIU . A m intirea e l v a ră m in e .v e şn ic v ie In in im ile n oa stre . M am a, L ă ­cră m ioa ra , Ş erbăn tcă . ((10741)

• B una noastră soră , m ă­tuşa Z A M F IR A B O T A , n u te v o m uita n iciod a tă . Inm orm ln* tarea va fi In 17 m al. Cere iertare d e la toate cunoştin* ţe le . F am ilia . (10819)

• N ep u tin cioşi în fa ţa d es­tin u lu i n -a m putut smulg® m o rţ ii n em iloase pe tratele nostru VICEN ŢIU FEN EŞAN , , tre cu t In nefiin ţa la 14 m ai ̂1990. A lături d o soţia ta R o ­z ica , cS rc la -i Îm părtăşim du* rerea , v e i ră m in e v eşn lo în in im ile n oastre . F le .ţi ţârîna u şoa ră . O ctavian , V io r ica , O- l lm p la ,-R o d ica , E m il D an, Fia- v iu cu fam iliile ., (10812)

• S in tem alături da co lega ' noastră O lim pia H agianu , lam arca d u rero p ricin u ită de d ecesu l s o rc i d rag i. C olectivu l un ităţii n r. 33. (10621)

COLEGIUL DE R£DAC|«i --------------l Dan Itobrcann (reductoi jet cdluici),(secreta? genera) dt retfacilt}» Vaiet Cmonona,

Emil Luca, ton Rui.

Dio C&fop {redacta» cel].Traian Bara Beâac(ta C!aV Napoca or» lt. re lefon Mt-U; M lefom * tntetlaire) tsaretariat - ta i «jeli* «rultur*!* — «n |1

Î2*J probleait unlali gl toomlo* — tn . ta . aantinlsuav» - n i ; BpojraBa - lîS, 2». Mica publlollate ts prlmejtt ctlnte, tolr» or«I« numai I* admlnlilnin». ilrada N«{ib«a o a U, parter.