AMiiitotiiiei \\ Tinoinli.Sraţov, piaţa mare nr. 30.

Verisoxl neîr&noat* na h primesc*Muraaexipte na «e retrittiS.

INSERATE*• primesc la Administrarea In

Braşov şi la următor«!» BIROURI de AMUNŢURI:

In Vlana: la M. Dukea Nachf., Haz. Augenteld & Bmeric LcS' nex.. Hemricn Sohalek. A. Op- peiik Naokf., Anton Oppeiik In Budapesta la A. V. Gold- b«rger. gkstein Bexnat, Iolin Leopoid (Vil Kxssdbes-k5nit)t

PREŢUL IHSERŢIURILOR : o se­rie garmond pe o ooionă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarifă şi Învoială. — RECLAME pe pagina S-a o seria 30 bani

BEDAOŢIUNEA,

A N U L LXIX.

gazeta“ iese iii Hetesre ţ

0

Áinaaiestepsitri M stio-U igaiiiPe un an 21 cor., pe şeae Inni

13 oor.. pe trei lnnl 6 oox. M-rlI de Dsmlneoi 4 eor. pe an.

Pentru Româna şi străinătate:Pe un an 10 franci, pe şâse

luni 30 fr., pe trei luni 10 fr.K-rli de Dumineci 8 fr. pe an.

Se prenumeră la tóté ofi- eiele poştale din Intru şi din afară şi la d-nii colectori.

D u m n t i l pentru BiasoTldm tn tscro tn tn ta , Piaţa mare,

Térgul Inului Nr. 80. etagiu I.: Pe un an 20 oor., pe şâse luni 10 oor., pe trei luni 5 oor. Cu dusul In casă: Pe un an 24 cor., pe şăse Ioni 12 cor., pe trei luni 6 oor. — Un eseu- piar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se piăti Înainte.

Nr. 195. Braşov, Duminecă 3 (16) Septemvrie, 1906.

Se caută duşmani ai statului.Braşov, 2/15 Septemvrie.

Românii noştri, cari şi-au fost luat avânt a participa la viaţa parla­mentară în iarna anului 1904/5, s’aş- teptau să vadă continuându-se şi înăs- prindu-se sistemul, sub care au fost aleşi atunci. Când colo, intrând în dietă, .cei câţi-va deputaţi naţionalişti s’au aflat înaintea unei situaţiuni cu totul nouă. Sistemul cădut şi parti­dul, pe care s’a răzimat distrus.

Dacă este s6 facem o asemănare, atunci putem (Jice, că nu mai puţin uimită a rămas un an după aceea coaliţia ajunsă la putere v&(jendu-se faţă în faţă cu-o situaţiune, care scoase deodată la iveală cestiunile grave şi delicate ce ating aşa de aproape in­teresele de rassă maghiare, cestiuni la părere împinse pe al doilea şi al treilea plan, cari însă în reali­tate reclamă cu putere urgenta des- legare a lor.

In mijlocul luptelor sufleteşti, ce le-au avut şefii coaliţiei, ajungând în dilema de a se prezenta ori ca nişte egoişti şi reacţionari ordinari ori a face concesiuni, fie şi numai cu vorba, principiilor de dreptate şi de egalitate faţă cu celelalte popoare conlocui­toare, spre a-şî păstra măcar o părticică din vechiul renume, cu nedrept câş­tigat, de oameni cu vederi largi, li­berale şi democratice — în mijlocul acestor lupte sufleteşti, (Jicem, a că­dut cestiunea participărei Românilor dela noi la expoziţia română etno­grafică din Bucureşti.

Cunoaştem peripeţiile acestei par­ticipări. Seim că deja guvernul tim­brat de reacţionar şi ilegal din tim­pul crisei, a încercat de a împedeca pe Român! a expune ca societăţi, eor- poraţiuni la exposiţia din Bucureşti. Seim asemenea în ce mod s’a apla­nat diferendul cu exposiţia, cum pa­vilionul, ce era s6 cuprindă la un loc obiectele venite dela Românii din Un­garia, fii botezat cu numirea colectivă

nedefinită: „Pavilionul Românilor de peste hotare“, fără de a mai spune că-s din Ungaria, ori chiar din Ar­deal şi Bănat.

Nu însS acele obiecte, cari aveau să reamintească trecutul nostru na­ţional şi bisericesc, s6 ilustreze viaţa, portul şi obiceiurile şi progresul nos­tru cultural şi economic, erau, cari îi îngrijeau, nelinişteau aşa de mult pe păzitorii ideii de stat naţional maghiar în frunte cu marele lor augur Albert Apponyi, ci în adev8r, şi nu fără causă, se temeau de manifestaţia ge­nerală a vieţei şi a desvoltărei nea­mului românesc, purtată pe aripile liberei comunicaţii şi a liberului co- merciu dintre state şi popdre, mani­festaţie, dela care era de*o miie de ori mai greu a opri indivizii, decât obiectele lor de expus. C’un cuvânt grija lor era : ce se va întâmpla dacă Românii din Ungaria vor merge în masse la expoziţia română din Bucu- resci şi vor fi primiţi acolo, cum nu s’ar fi putut şi nu se poate altfel, ca fraţi adevăraţi, cu adevărată dragoste şi însufleţire?

Ce se va întâmpla în acest cas? Fişpanii, solgăbirăii şi inspectorii şco­lari unguri n’au putere în România. Rămâne dar ca fraternisările oeasio- nale dela exposiţia din Bucureşti în­tre Români şi Români, să se petreacă şi să fie lăsate cum am (jice, pe mă­seaua acestora. Dar ce se va alege atunci din principiul fundamental, pe care s’au răzimat şi se razimă toată politica ungurească faţă cu Românii, principiu, care în tot ce întreprind, fac şi lucrează aceştia pentru desvoltarea şi înaintarea lor naţională, ea admite şi văd aşa dicând cu de-a-sila p r e s u m p - ţ i u n e a n e p a t r i o t i s m u l a i ş i a d u ş m ă ­n i e i f a t ă c u s ta tu l ş i c u n a ţ iu n e a m a g h i a r ă ?

Au înţeles şoviniştii maghiari din toate perioadele, că Maghiarului îi poate fi permis, ba poate fi chiar în interesul lui să fraterniseze cu Ro­mânul din regatul liber şi indepen­

dent Nici odată el nu va pricepe şi nici odată nu-i va intra în cap, ca „cetăţenii maghiari de limba română“ să poată face ca şi el şi să se poată îmbrăţişa neîmpedecaţi şi necontro­laţi de nimeni cu fraţii lor liberi, gă­sind în această îmbrăţişare un razim tare al sentimentelor lor şi o încu- ragiare în lupta lor pentru câştigarea comorilor culturei naţionale.

Sunt în adevăr în lume unele lu­cruri foarte de neînţeles — şi totuşi nu mai surprind pe ’nimeni, cum nu ne mai poate surprinde un fapt să­vârşit de un om smintit.

Dar sunt sminteli, ce pot cu­prinde cu timpul masse întregi de oameni, de pildă în urma unei pro­pagande veninóse sistematiue de ijeci şi sute de ani. Aceste sminteli nasc credinţe deşerte şl aspiraţiuni imo­rale şi nedrepte în sinul unui intreg popor. Pe astfel dc credinţe şi aspi- raţiunî se întemeiază şi formula po­liticei de maghiarizare, care ţine séma numai de patimile şi de poftele ce­lor ce vor se stápánéscá aceasta ţâră secvestrând în favorul lor esclusiv tot ce se cuprinde în conceptele înalte de libertate şi dreptate.

Pănă acolo au ajuns lucrurile la noi în Ungaria, încât întreaga cons­trucţie ideală a statului naţional ma­ghiar şi întreg sistemul de legi esis- tente, ce au fost destinate a forma fundamentul acestei construeţiuni, se face praf şi cenuşe îndată ce nu s’ar mai găsi între Românii din Ungaria „duşmani ai statului“.

Contele Albert Apponyi, bărbatul, care vrea să trécá de-o ilustraţiune a epocei civilisaţianei moderne, n’ar mai puté conduce resortul ministe- riului cultelor şi al iustrucţiunei pu­blice, pe baza programului din trecut şi present nici 48 de őre, dacă i-s’ar lua odată pentru totdeauna prilejul de a se crede drept un Archangel chemat de provedinţă a scăpa statul ungar şi naţia maghiară de Românii „nepatrioţî“ şi „duşmani ai statului“.

Nu ni-a surprins de loc, când am aflat dela confraţii noştri din regat, că guvernul Wekerle era p’aci s6 oprească corurile române din Unga­ria de a merge la Bucuresci la expo­ziţie şi că numai tactului diplomaţiei române este a se mulţumi delâtura- rea gravului conflict, ce era se isbuc- nească în acel cas. Ni-ar fi surprins însă şi ne-ar fi mirat în adevăr, dacă nu am fi cetit în organul lui Apponyi o săptămână mai târziu, că dânsul ca ministru al şcoalelor a cerut prin telegraf, dela directorul districtual ung. şi dela directorul gimnaziului din Be- iuş, desluşiri şi raport amănunţit asu­pra rolului ce l’au jucat la Bucureşti profesorii dela gimnaziul din Beiuşiti, cari au făcut parte din corul beiuşan, atât de mult lăudat pentru prestaţiu- nile lui eminente la festival.

I s’a raportat adecă ministrului că reuniunea de cântări română din Beiuşih, condusă de profesorul Bu- şiţa, s’â purtat fo a r te sg o m o to s ş i n e ­p a t r io t ic , la concertul dela exposiţia din Bucuresci.

Ce crede d-1 Apponyi, că oare printre cei o miie de corişti români din Ungaria, cari au cântat în arenele Exposiţiei din Bucuresci, s’ar putâ afla unul măcar, care s6 nu privescă învinuirea de „nepatriotism“, ce i-se aduce profesorului Buşiţa, drept de­nunţare miserabilă ce este, şi care s6 nu se mândrescă, că a fost şi el părtaş la acea măreaţă serbare?

Le trebue lns6 cu ori-ce preţ ce­lor ce conduc firele politicei de asi­milare şi aservire în Ungaria, Români „nepatrioţi“ şi „duşmani ai statului“. Altfel ei n’ar maiputâ continua nici mă­car un minut această nenorocită po­litică, care le dă aureola naţionalis­mului faţă cu massele maghiare, singura ce le-a mai rămas şefilor, căci aureola luptei lor pentru independenţa Ungariei, deja de mult a început a se ofili.

bOILETONUL »GAZ. TRANS.<

Asociatiunea transilvanăpentru

literatura română şi cultura poporului român.

(Sesiunea din Iulie 1862, în Braşov).De A. I. Odobescu.

(Urmare.)

Rememorând apoi înjosirile la care poporul român a fost supus, mai ales din* colo de Carpaţi, inimosul orator declară »că in mijlocul furtunelor ce au trecut »peste noi, nici odată n’am încetat de a »exista ca naţiune, nici odată nu n$ am »pierdut limba, nici datinele, nici tradiţiu- >nile, ce le-am moştenit dela părinţii noştri »şi cu care ne distingem de celelalte na- »ţiuni. In starea noastră cea mai apusă, »escluşi de la toate drepturile politice, ca­lomniaţi de toate părţile, noi am păstrat »viul simţ de naţionalitate şi de solidari- »tate naţională, l’am manifestat aici, unde >ni s’a dat ocazîune şi Fam adeverit prin »fapte, îndeplinindu-ne totd’auna cu cre- »dinţa, datoriile noastre cătră înaltul tron »şi cătră patrie.«

Ia urma acestora si aite verzi cuvinte, părintele Popazu, reîntrâod în rolu’i de

păstor creştinesc, a terminat cuvântarea sa, printr’o cuvioasă rugă care a mişcat adânc toate sufletele ascultătorilor....

Se citează apoi textul prea frumos al rugă- ciunei rostite de Popazu.

Glasul sonor şi simpatic al oratoru­lui, emoţiunea şi inspirarea ce erau zugră­vite pe faţa lui, înţelesul adânc şi pătrun­zător al cuvintelor sale deşteptară în ini­mile întregului auditor, o exploziune de entuziasm. Strigătul adese repeţit de: S ă t r â i o s c ă l care înlocuieşte la Românii de peste munţi kăzâcescul nostru H u r r a /, nici odată nu răsună cu o mai vie înfocare. In adevăr, Românii din Ardeal posedă în pro­topopul Popazu, unul din acei preoţi exem­plari cari, în fapte şi în simţiri, au ştiut a se identifica cu adevăratul caracter al păstorului creştin.

Urmarea şedinţei din 28(16) Iulie nu înfăţişă alte amărunte interesante, căci îndată se procedă la alegerea a două co­rni si uni însărcinate, una cu revizuirea so­cotelilor de banii cheltuiţi în cursul luni­lor trecute dela cea din urmă adunare în coace; şi cealaltă, cu elaborarea unui pro­iect privitor la întrebuinţarea şi reparti ţiunea pe viitor a veniturilor Asociaţiunii, întru înţelesul statutelor sale. Zicem că aceste comisiuni au fost a le s e , numai ca să fim conformi protocolului oficial, care totuşi şi viânsul adauge » p r in a c h ia m a r e * ;

dar după ideile ce ne am format noi acum, în viaţa noastră constituţională, despre ale­gerea de mandatari, credem că cu greu s’ar aplica acest epitet ce cuprinde în sine un înţeles cu totul liberal, la denumirea membrilor acelor comisiuni d’a dreptul de cătră preşedintele adunării.

In adevăr modul urmat era astfel: preşedintele declara adunării, că pentru membrii a cutării comisiuni sunt buni c u ­ta r e , c u ta r e şi c u ta r e ; iar adunarea de cur- tenie pentru persoanele numite, sau ca să nu strice plăcerea preşedintelui, răspundea la fie care nume impus, prin urarea sacra­mentală : S ă t r ă i a s c ă ! Şi bine făcea adu­narea de era aşa de amabilă şi de lesne înduplecată, căci altmintrelea s’ar fi putut expune chiar dânsa a primii dela şeful ei, o glumeaţă somaţiune ca aceea ce el adresă sexului frumos care împbdobea galeria su­perioară a sălei şi care, permiţându-şi în- tr’un moment de satisfacere a-şi exprima mulţumirea cătră un orator ce făcea lauda sa, fu apostrofat de cătră preşedinte cu aceste cuvinte, mai mult demne de un Iman turcesc: v D o m n ia , v o a s t r ă d e a co lo d e s u s s ă tă c e ţi. F e m e ile treb u e s ă fie m u te c a p e ş te le«.

Tot în această şedinţă s’a cetit şi un raport asupra activităţii comitetului în lu­nile trecute, precum şi asupra deosebitelor daruri în bani, cărţi şi colecţiuni minera­

logice ce Asociaţiunea primise şi în fin» tot d-1 Bariţ, secretar primar al comite­tului, membrul cel mai activ şi îndemnă- tourl principal al emulaţiunei ce mişca Braşovul în acele zile, închise şedinţa prin cuvintele următoare, în care domnia-lui da seama publicului despre intenţiunea ce a împins pe concetăţenii săi a încerca o ex- poziţiu ne de producte naţionale şi despre folosul ce poate isvorî dintr’un asemenea început.

Culegem câte va idei principale din cuvântarea sa astfel precum a publicat’o Gazeta Transilvaniei No. 60 din 1 Aagust, deşi improvizaţiunea oratorului adaugi şi mai multe considerări asupra greutăţilor ce se întîmpinase în executarea proiectu­lui, greutăţi provenite numai din cauza noutăţii acestui fapt, neobicinuit încă, sub astfel de formă, în poporul român. D-1 Ba­riţ a arătat în cuvintele de mai jos, cât este de rău judecat acest popor şi cât el poate face dela sine adecă cu mult mai mult decât s’ar crede.

Odobescu citează aici câte-va pasage din discursul lui G. Bariţiu referitoare la industria Ro­mânilor.

Apoi, după ce a arătat cu oareşi-care amănunte în ce consistă, sub aceste felu­rite raporturi, activitatea actuală a popo­rului românesc de peste Carpaţi, activitate ce merită a fi învederată şi preţuită, ora-

Pagina 2. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 195. —1906.

Un politician austriac se pro-nunţă în ultimul număr al ziarului „ D ie Z e i t “ în modul următor despre chestia pactului austro-ungar :

>Incă nici nu s’au început negocierile — zice politicianul — şi deja a început să iasă la iveală că Ungaria cere prea mult şi ofere nimica toată. Opinia publică aus­triacă trebue să ţie cont de eventualitatea, că acordul nici măcar între cele două gu­verne nu se va putea încheia, ne cum să fie speranţă a-1 vedea trecut şi prin par­lament. Dacă Austria nu voeste a rainoi pactul în forma de c o n v e n ţie c o m e r c ia lă , atunci nu rămâne alta decât menţinerea reciprocităţii pană la 1917, iar pănă atunci Austriacii se prepare terenul pentru o s e ­p a r a ţ i e c o m p le tă e c o n o m ic ă .

Un nou apostol al statului naţio- nai maghiar pare a se fi sculat în persoana acelui Tali Ferencz Lajos, care se laudă că de un sfert de se­col citeşte tot ce s’a scris referitor la chestiunea naţionalităţilor şi se simte autorizat a ieşi acum pe teren cu pro­puneri menite dea da o soluţiune aces­tei chestiuni. N’am citit broşura şi nici că suntem curioşi a o citi, după ce am văzut reproduse unele pasage într’o foaie maghiară. Iată d. e. care este reţeta d-îui Tali cu privire la pressa naţionalităţilor şi cu privire la votul universal:

»Trebue să revizuim legea despre li­bertatea pressei — zice Tali — în para- grafii referitori la agitaţia naţionalistă. Trebue enunţat în lege că acel cetăţean ungar care agită prin pressa, fie acasă, fie în străinătate c o n tr a u n i t ă ţ i i n a ţ io n a le , ori defaima patria maghiară şi o înjoseşte în faţa străinătăţii — să nu fie pedepsit, ca până acum cu închisoare de stat, ci ca un criminal ordinar cu temniţă, eventual recluziune... (Dar în roată să nu fie tras? — Cor.)

In privinţa reformei electorale păre­rea lui Tali este, că votul universal, fie se­cret, fie public, trebue să fie condiţionat neapărat de c e tir e a ş i s c r ie r e a m a g h ia r ă , căci altmintrea tabloul viitorului parlament ungar va fi aşa, încât de pe acum îl apucă fiori pe ori ce om cinstit maghiar...

Proectele guvernului maghiariu chestia naţionalităţilor.

Se scrie din Paris cu data de 13 Septemvrie :

Ziarul »Siècle« publică amănunte in­teresante inspirate probabil din sorginte ungurească şi cari arată intenţiuniie guver­nului maghiar ţaţă de naţionalităţi in ce priveşte proiectul sufragiului universal şi proiectul ministrului de instrucţiune Ap- ponyi cu privire la punerea şcolilor sub autoritatea statului.

»Sifccle« scrie între altele:Chestia naţionalităţilor n’a fost nici­

odată preocuparea oamenilor politici un­gari ; h e g e m o n ia r a s s e i m a g h ia r e a s u p r a n a ţ io n a l i t ă ţ i l o r c e lo r la lte c a r i lo c u e sc î n U n g a r ia : Românii, slovacii, sârbii, croaţii şi germanii pare a se sprijnifpe baze atât de solide, încât s’ar putea crede exclusă posibilitatea de a vedea repetându-se în Ungaria ceea-ce se petrece în Austria : ca cearta dintre naţionalităţi să paraliseze funcţionarea regulată a puterilor statului.

Ultimele alegeri au dovedit că a fost o greşală lipsa de grije, că s’a văzut deo­dată apărând vre-o 30 de deputaţi ai dife­ritelor naţionalităţi, cari s’au constituit imediat în partid de opoziţie.

E adevărat că această opoziţiune n’a putut să se validiteze în ultima sesiune şi că a fost relativ uşor* de a o aduce la tăcere (?) scrie ziarul francez, dar nu tot astfel va fi când guvernul va fi votai, su­fragiul universal. Maghiarii nu formează ei singuri majoritatea populaţiunei în Un­garia, şi deci nu se poate nega pericolul ce-1 constitue sufragiul universal pentru hegemonia maghiară.

Astfel guvernul începe a se preocupa de această chestiune şi dovadă sunt mă­surile pe cari le ia ministrul instrucţiunei publice, contele Apponyi, contra agitato­rilor panslavişti cari se recrutează în spe­cial din rândurile clerului şi ale institu­torilor şcolilor primare. Acestea sunt a- proape pretutindeni întreţinute de muni­cipalităţi (!) şi deci supuse autorităţei lor.

Pe terenul acesta ministrul caută să combată panslavismul Ei va lua şcolile de sub autoritatea municipală spre a le su­pune autorităţei statului, care se va în­sărcina pe viitor să le întreţină, să nu­mească institutorii, să reguleze planul studiilor. In acest plan învăţământul limbei maghiare va fi obligator după principiul că toţi cetăţenii ungari trebue să cunoască limba maghiară.

Aceste reorganisări nu pot, natural, să se facă într’o zi şi pretutindeni, dar ea e începută de acum în părţile cari sunt centrele agitaţiunilor.

Cheltuelile acestei reorganisări sunt deja fixate în budgetul instrucţiunei pu­blice pe anul viitor.

Măsurile nu tind, zice ziârul francez, ca să apese naţionalităţile (?), ci să pre­vină primejdia ca politica să devină prada naţionalităţilor rivale, ca în Austria.

ŞTIR ILE ZILE I.— 2 (‘5) Septemvrie

Excursiunea membrilor „Asociaţiunei“ la Expoziţia din Bucureşti. Se aduce la cu­noştinţa membrilor » Asociaţiunei«, cari vor veni la adunarea generală din Braşov,

că excursiunea la Expoziţia din Bucureşti, eventual la Constanţa, se va face D u m i­n e c ă î n 1 0 ( 2 3 ) l. c. Un tren special va aştepta pe excursionişti în Predeal şi va pleca de aici Ia oarele 10 şi 32 min. a. m. sosind în Sinaia la 11 h. 10 min. Din Si­naia va pleca trenul la oarele 4 şi 49 min. p. m. şi va sosi în Ploeşti la 7 h. 22 min. seara. Plecarea din Ploieşti va fi la 8 h. 40 min., iară sosirea în Bucureşti la oarele 10 şi 10 min. seara. — Excursioniştii vor beneficia de o reducere de 50% a preţului călătoriei. Totodată s’au luat dispoziţiuni, ca încuartirarea în Bucureşti şi cercetarea Expoziţiei să se facă în condiţiuni avanta- gioase (cu oare care reduceri). Din Bucu­reşti membrii »Asociaţiunei« şi familiile lor, prevăzuţi cu bilete de legitimare, pot călători sub aceleaşi condiţiuni la Con­stanţa şi înapoi, şi apoi se pot întoarce acasă pănă în 12 Octombre n. a. c. prin punctele Predeal, Câineni sau Verciorova. -- înscrierile pentru excursiune se pot face pănă cel mult Joi 8(21) I. c. inclusiv la d-1 profesor N ic . B o g d a n în Braşov, iar biletele de legitimare pentru membrii se vor distribui în cele două zile următoare.

Archiducele Francisc Ferdinand In Herţegovina. Archiducele Francisc Ferdi- nand a sosit Joi la amiazi în Trebinje, sa­lutat la sosire de bubuituri de tunuri. Ar­chiducele a fost salutat la gară de autori­tăţi şi s’a îndreptat apoi la primăria ora­şului unde a primit autorităţile. Răspun­zând mai multor discursuri, archiducele şi-a exprimat bucuria de a se afla pe te­ritoriul Herzegovinei spre a-şi da personal seamă de progresele făcute de ţeară Ar­chiducele a asigurat că Maj. Sa va avea totdeauna grije de Bosnia şi Herzegovina. Cuvintele archiduoelui au fost primite cu

| strigăte de »Jivio !« După recepţiune, ar- ! chiducele a lăcut o plimbare prin împre- ijurimi, fiind pretutindeni aclamat do po- pulaţiune. La oarele 2 jum. archiducele a plecat la Gravosa.

De Ia Reuniunea de cantări. Se atragedin nou atenţiunea membrilor activi ai reuniunei române de cântări asupra repe­tiţiei cu orchestra, ce se va ţinea m â n e , D u m in e c ă , precis la o a r e le 8 d im in e a ţa . Membrii sunt rugaţi a se prezenta în sala gimnaziului deja ia oarele 7%.

Cu privire la distribuirea biletelor pentru concertul de Vineri seara se vor publica în numărul de Luni Marţi al »Gaz. Trans.« amănunte.

Corul din Reiuş la Braşov. Vineriseara cu trenul personal de Predeal a sosit corul din Beiuş la Braşov sub conducerea profesorului Buşita. Astăzi, Sâmbătă au vi­zitat Braşovul, iar de seară cu trenul per son al pleacă spre casa. Corul acesta care a avut un succes atât de frumos la Bucu- cureşti, deşi nu erau decât 24 persoane, cari au cântat, este înfiinţat de-abia din Noemvrîe anul trecut şi are să mulţumească succesul său atât vocilor excelente, cât şi oonducerei abile. — Ţinem aici a accen­tua, că după cum am fost informaţi, ca­zul cu insultarea unei dame din acest cor a fost exagerat şi institutul L o ll io t nu este câtuşi de puţin amestecat în această

I f̂acere.Episcopie gr. or. română în Oradea-

marş. Congresul naţional bisericesc prin concluzul Nr. 64 din 1900, luând în con- sideraţiune dorinţa veche, manifestată, pre­cum şi necesităţile religioase şi culturale ale credincioşilor bisericei gr. or. de sub jurisdicţiunea conzistoriului gr. or. din Ora­dea mare, a decretat înfiinţarea unei epi- scopiii gr. or. române la Oradea mare. Si­nodul eparchial a luat anul acesta hotă- rîrea de a se întreprinde o colectă perma­nentă de contribuiri benevole cu scop de a se alimenta fondul din care să se înfiin­ţeze numita episcopie.

Vicarul episcopesc din Oradea mare, P. C. Sa Va sile Mangra lansează cu data de 17(30) August o circulară adresată pro- topresbiterilor şi parochilor, în care P. C. Sa stărue pentru executarea concluzului luat de Sinodul eparchial.

Sfinţirea de clopot a bisericei române în Statele-unite. »Românul« din America scrie : Duminecă 9 Septemvrie, se va sfinţi clopotul bisericei rom.gr.-cat. Sf.Helena din Cleveiand, Ohio. La 21 Octomvrie se va sfinţi biserica, la care sfinţire vom avea fericirea de a saluta în mijlocul nostru pe Prea Sf. episcopul din Lugoj, Dr. Vasile Hossu. In 20 Octomvrie sa va da o petre­cere grandioasă în folosul bisericei greco- catolice.

Bilete cu preţ redus pentru adunarea generală a Asociaţiunei se dădeau în fie­care an atâtea câte se cereau do cătră preşedintele »Asociaţiunei«. Anul acesta s’a făcut o escepţiune, de sigur pentru a se marca deosebirea între guvernele vechi şi cel din e r a n o u ă . In Joc de 1000 bilete, câte s’au cerut — după cum scrie »T. R.« — au sosit alaltăeri numai 200 (două sute) la biuroul »Asociaţiunei« din Sibiiu. In răspuns se relevează expres, că d-i m i ­n is t r u d e c o m e rc iu rCa g ă s i t d e c u v i in ţă a se a c o r d a m a i m u lte b i l e t e __

0 Ştir8 inexactă. Cetim în »Tribuna«: După unele ziare din România s’a stecurat şi în presa noastră de dincoace o veste alarmantă despre fruntaşul nostru Dr. Ni- colae Oncu. S’a scris anume, că d-lui Oncu i s’a făcut rău sub decursul audienţei co­rurilor la Maj. Sa regele Carol şi că însăşi Maj. Sa regina i ar fi dat acolo întâiele îngrijiri. Ştirea este inexactă. D-1 Oncu şi sub decursul audienţei şi mai ’nainte şi acum s’a bucurat şi se bucură de o per­fectă sănătate. Adevărul e, că Ja audienţa corurilor, d 1 Oncu, după convorbirea avută deja cu Maj. Sa Regele, a ieşit din şir, simţindu-se puţin obos t şi s’a aşezat pe un scaun. Atunci Maj. Sa Regina s’a apro­piat de dânsul şi s’a întreţinut prea gra­ţios mai multe minute cu d-1 Oncu. Chiar după aceasta a urmat un cercle mai lung acordat de MM. LL. deputaţilor Dr. Nico- lae Oncu, Coriolan Brediceanu şi Ştefan Petro viei.

»Uniunea studenţilor români« a hotă-rît ţinerea în Bucureşti a unui congres

S naţional al tuturor studenţilor români, în j cursul Junei Septemvrie. La acest congres în care se vor discuta chestiuni naţionale, culturale etc., vor participa studenţi din toate ţările locuite de Români. Programul discuţiunilor şi ai recepţiunei» se va publica în curând.

torul, în modestia sa de organizator prin­cipal al acestei părţi îesemnate a sărbătorii naţionale dela Braşov caută să scuzeze chiar şi printr’o glumă, tentativa sa, tot atât de interesantă, de instructivă cât şi de bine nimerită.

Aici Odobescu citează câte-va pasage din discursul lui Bariţiu cu privire la importanţa ex- poziţiunilor.

Tot publicul, în adevăr, după aceste cuvinte, se repezi cu curiositate cătră ex- poziţiune. ,Erau patru săli pline cu mai multe mii de obiecte diferite şi pe tot mi­nutul, trimişi din deosebite localităţi ro­mâne de peste munţi soseau aducând alte nouă obiecte; înştiinţarea proiectului se făcuse târziu şi astfel multe din ţările ro­mâne ale Austriei ftu avusese vreme a se pregăti; din Bucovina, din Bihor, din Săt- mar, din Maramureş şi din alte câte-va lo­calităţi nu se trimisese nimic la expoziţiu- nea din Braşov; apoi iar prductele vege­tale, grâne, legume şi poame, erau in nu­măr foarte redus; numai ţara Bârsei adu­sese câţi-va mănuchi de spicuri ’nalte şi groase; din alte ţări mai depărtate, unde n’au fost oameni cari să îndemne mai cu stăruinţă pe ţărani, Românii, bănuitori şi sfieţi din fire, nu se riscase a trimite p r u b e de productele lor, neputând înţelege ce voiesc a face poznaşii de Braşoveni cu grâ- nele dela dânşii.

Dar, ori şi cum, productele manufac­turate erau numeroase: pielăriile, cojocă- riile şi curelăriile, pe de o parte; pe de alta, un model de o moară din nou inven­tată de un Român şi alte specimine de instrumente arătorii; apoi coşurile de ri- chită şi panerile din Răşinari şi din Să- cele şi mâi presus de toate albiturile şi straiele ţesute şi împodobite cu măiestrie de femeile românce, prezentau o privelişte plină de interes.

Industria şi măiestriile, deşi primitive, îşi aveau un caracter al lor românesc, mo­ştenit dela străbuni şi care mai lesne se lega cu măestriile antice pe care le men­ţionează autorul Georgicelor sau agrono­mii latini Caton, Columei şi Paladiu şi cu modelele ce se descoper pe toată ziua in cenuşele Pompei şi altor locuri bogate în rămăşiţi străbune, decât cu productele mai perfecţionate ale manufacturelor mo­derne din ţările Europei apusane. Tradiţiu- nea antică servă de bază la toate lucrările poporului român şi ia toate uneltele cu care el să slujeşte. In expoziţiunea dela Braşov acest adevăr nu fu desminţit şi în zadar publicul aştepta să sosească carul unui preot, mai dibaciu decât toţi compa­trioţii săi, despre care eşise vorba că are să vină cu familia sa într’o căruţă inven­tată de dânsul şi care umbla fără vite trăgătoare.

Printre obiectele însă, provenite din- tr’o cultură câştigată în ţările civilisate, vom menţiona frumoasele colecţiuni de minerale şl petrefacte, pa care un profe­sor din Transilvania ie oferise Asociaţiunii şi şcoalelor române din Braşov şi din Blaj; apoi productele fabricei de hârtie, stabi­lită ia Zârneştî aproape de graniţa Princi­patelor, do pe la Bran şi dirigiată acum de d-1 G. Bariţiu ; şi încă lucrările artis­tice ale junilor pictori studenţi Michail 1. Pop. Vlădăreanu şi Popeseu; ale sculpto­rilor A. Andronk, Nicolae şi I. Pop ; apoi în fine, ca lucrări in care talentul natural ajunsese păv.ă la gradul artei, vom men­ţiona un portret gigantic ai lui Michaiu Viteazul cusut de mână ia gherghef de că­tră o damă româncă din Cluj, apoi mai multe obiecte săpate în lemn de un sculp­tor ţăran din Boita anume Grozea, şi în fine icoanele şi poleiturile făcute de zugra­vul poporan AL istrătescu.

Repeţi oi încă odată că ţesăturile şi cusăturile ocupau o parte din cele mai în­semnate în această expoziţiune naţională. Femeile, mai puţin geloase decât bărbaţii lor de a -ş i ascunde curiosităţii publice pro­ductele mancei şi îndemânării lor, umpluse două săli întregi cu o profusiune de lu­crări de mână de tot felul, începând dela grosolana pânză de cânepă lucrată în argea, pănă la cele mai fine şi mai dibace cusături.

Nu vom spune nimic de pungile şi pernele pe caneva, împletite şi cusute de damele de prin oraşe, căci dvilizaţiurtea, care ştie să niveleze totul, perfecţionând şi generalisând mijloacele de executare, a răpit acelora ori-ce originalitate naţională; dar vestmintele ţesute, croite şi ornamen­tate de Româncele dela ţară, maramele, iiele, cămeşile, zăbunele, brâneie, preşurile, cojoacele chiar umplute cu mătăsuri şi cu firuri, prezentau fără îndoială o colecţiune minunat de variată şi plăcută vederii.

Poate negreşit că aceleaşi obiecte dacă ar fi fost adunate în satele Principa­telor, ar fi prezentat, în colori, mai multă vioiciune şi mai multă armonie, — căci într’adevăr mătăsurîle orientale cu care se servă la noi sătencile spre a împodobi vestmintele lor, au de acele tonuri căldu­roase ale orientului, pe care nu le pot atinge cu nici un preţ văpsitorii din occi­dent. ; — dar ori şi cum, nimic nu poate fi mai graţios ca acele cojocele de oaie albă cusute cu vărgi şi cu triunghiuri de mătase neagră, care se fac şi la noi în Muscele şi în Vrancea şi pe poala opusă a Carpaţilor în Bârsa şi care samănă a fi decorate cu inscripţiuni persane cuneiforme ca păreţii şi stâlpii din Persepolis; apoi iar, celelalte vestminte de pieio înflorate, cusute pe la Sibiiu, cu bucheturi de mii de colori; apoi chimirile de piele roşie îm-

Nr. 195—1906 G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Pagina 3.

Moartea regentului de BraunschweigPrinţul prusian Albrecht, regentul din Braunschweig, a murit Joi dimineaţa la ora 5 în vârstă de 69 ani. El a fost dela 1885 regent la Braunschweig.

»Aurora«, institut de credit şi econo­mii în Baia-mare. Ni se scrie din Baia- mare: In 11 n. a 1. c. sub presidiul d-lui Qeorge P o p de Băşeşti, şi-a ţinut adunarea constituantă institutul de credit şi eco­nomii »Aurora« din Baia-mare infiinţată cu capital social de 100.000 coroane. S’au ales membrii în direcţiune: d-nii George Pop de Băseşti, Alexandru P o p de Capol- noc-Mănăştur, jude la tablă în retragere din Baia-Mare, Iosif P o p de Turţi, jude la tabla reg. în retragere din IIba, Dr. Vasi- lie L u c a c iu , paroch în Şişeşti, Constantin L ucaciu , paroch în Iojib, Dr. Teofii D r a -

Dr. Victor Pop, advocaţi în Baia-mare, jGavril P a r b u l , mare proprietar din Mo- jciră, Niculae L u p a n , paroch în Chiuzbaia jşi Atanasie D e m ia n , proprietar din Ne- ]gre/e. — In comitetul de supraveghiere ţa’au ales d-nii: Ion G h e ţie , director gimn. [din Năsăud, Romul M a r c h iş , paroch din T&maia, Augustin D r a g o ş , proprietar din

[Hideaga, Dimitrie O ion te , paroch în Dum­brăvi ţă şi Ananie G h erech eş, proprietar şi contabil din Chiuzbaia. Noul institut îşi va

(începe activitatea la 1 Ianuarie 1907. Urăm [prosperitate noului institut financiar, care a fost o necesitate urgentă în acele părţi

Ui este chemat a îndeplini o misiune pe te­renul economic al poporului român.

Congresul internaţional al proprietăţiiIliterare. Vineri în 21 Sept. n. se va de­schide în sala cea mare a Ateneului ro­

din Bucureşti, congresul internaţio- i nai al proprietăţii literare. Vor participa jvr’o 80 de oameni învăţaţi străini din [Franţa, Belgia, Italia, Elveţia, Germania şi din România vr’o 60 de literaţi şi oameni

[de legi.Vaporul »împăratul Traian« care se

în drum spre România, venind de la »St. Nazaire, soseşte Duminecă în portul (Constanţa.

Tabloul: »Casa uatală a lui Iancu«.|Ni se scrie din bucureşti:

Comisarul "general al expoziţiei din [Bucureşti, d-1 Dr. Istrati, a binevoit a primi (spre expunere la secţiunea istorică, pavi­lionul retrospectiv, tabloul pictat după na­rară în c o lo r i d e oleu de d-i profesor loan

[Jîşiţia diri Beiuş. Acest tablou reprezenta [casa natala din Vidra (Munţii apuseni) a [eroului Avram Iancu, astăzi proprietatea (Asociaţiunei. Tabloul a fost prezentat d-lui Ilstrati din partea d-lui Dr. Enea Nicola şi [donat din partea autorului pentru muzeul [naţional, ce se va înfiinţa ia Bucureşti.

Aradanii la expoziţie. Eri după amiazi Jla 5 oare a plecat on grup de Români [aradani la expoziţia din Bucureşti. In grup [sunt o mulţime de fruntaşi din comitat, [atât cărturari cât şi ţărani.

învăţători români penzionaţi. in confi­atul Braşovului s’au penzionat pe ziua de

1 Septemvrie următorii învăţători; I. Vă- pşan, Nic. Oancea şi Iosif Aron din Bra- Lov-Scheiu, Florea Şoneriu din Braşovul- jhţchio, N. Munieanu din Cristian, I. Pascu

Turcheş şi G. Ludu din Prejmer. Nimicirea unei bande greceşti. Din

[■Constantinopoi se telegrafiază că după tale primite aci trupele turceşti au sur-

striţaie cu desemnuri felurite, tipărite Sau lipite d’asupra şi decorate cu alămuri strălucitoare; apoi încă preşurile ţesute cu j

alb sau galbin, cu ornamente şi cu ciu- uri lungi de lână colorată, care se lu- srează în Banat, înlocuind acolo şorţurile litotele ţărancelor noastre.

Toate aceste felurite obiecte adunate un loc, ca o expresiune a industriei omânilor de peste munţi, nu dâ însă tuşi de puţin prilej visitatorului venit

pin Principatele române, să simtă că tre- nse graniţa; productele erau cu totul

?i ce ar fi putut să adune şi ţara aoastrâ din sânul ei, fără de a împrumuta ie pe la străini. Aceasta dovedeşte că productele cari deosebesc Transilvania de poi, nu sunt ale Românilor şi că naţiunea,

ori ce stare se afla şi subt ori-ce dom- kire trăieşte, ea totuşi a păstrat, în toate,

' caracter, aceleaşi obiceie în viaţa casnică aceiaşi activitate, aceleaşi tra­

cţiuni industriale, acelaş gust original şi ropriu al său.

Un alt folos ce .se va trage dintr’ st început de expoziţiune, e acela re-

unoscut acum pretutindeni, de a pune lulaţia în inimile producătorilor şi de a (boldi, prin modul acesta, perfecţionarea aducerii. Suntem convinşi că la anul, acă Românii de peste munţi vor repeţi [(fiinţarea unei asemenea adunări de obiecte

prins o bandă grecească de 8 oameni, lângă Staravina, kaza Morihowo, vilaetul Monastir, şi au ucis 6 din ei, iar doi au fost făcuţi prizonieri împreună cu şeful bandei care se numeşte Apostol. Lângă Petrakimaden, kaza Kasandra, vilaetul Sa­lonicului, a fost ucis Jorgaki, şef de bandă împreună cu doi oameni ai săi.

Nenorocire. Cetim în »Sieb. D. Tgbltt« de azi: Viforul de alaltăeri a surpins în pădurile dinspre graniţa României mai mulţi lucrători, ocupaţi cu tăierea pădurii. Copacii răsturnânduse, mai mulţi lucrători au fost ucişi. Lucrătorul Martin Lungu a fost transportat în stare foarte gravă în spitalul din Sibiiu.

Avis amatorilor fie fotografie. Aparatede fotografie pentru salon şi voiaj recu­noscute ca escelente, aparate moment por­tative neîntrecute precum şi tote articolele necesare la fotografie, se capetâ la firma A. Moli k. u. k. Hof-lieferant, Wien I. Tuchlauben 9. Manufactura fotografică fondată 1854 La cerere se trimite catalog ilustrat cu preţuri.

Lupta lui Stolypincontra revoluţiei.

Eluergia, cu care guvernul rusesc pro­cedează acuma împotriva revoluţionarilor, cu deosebire însă proclamarea dreptului marţial potenţează ura pressei jidoveşti şi furia socialiştilor în proporţiuni uriaşe. Nu există în dicţionar cuvânt de batjocură, care să nu fie isbit în făţa guvernanţilor: călăi, mişei, trădători etc, acestea sunt numirile cele mai blânde, cu cari sunt infieraţi toţi aceea, cari se măr­turisesc pe faţă aderenţi ai guvernului. Din contră, revoluţionarii, cari operează cu 0- travă, pumnal şi bombe sunt preamăriţi încă şi mai mult ca pănă acuma drept eroi ai libertăţii şi oameni cinstiţi.

Ura jidovilor contra lui Stoiypin este esplicabilă, căci Stolypin în diferite rânduri li-a spus pe faţă adevărul, acuzându-i direct că ei sunt capul răutăţilor.

Afară de numerosele cazuri cunoscu­te din trecut, se citează din timpul cel mai recent numele Evreicei Sehackerman care a fost de curând condamnată la ştreang fiindcă a săvârşit un atentat împotriva unui poliţist. Mai departe cercetându-se ca­davrul unuia dintre atentatorii contra lui } Stolypin, s’a constatat că a fost de ase­menea jidov. Tot aşa şi spărgătorul do ia banca din Bjaia, Zerkow cu numele, a fost evreu. Nu e de mirat deci, că răbdarea populaţiei creştine pusă la probă atât de grea, adesea se pierde, şi furia indignaţiu- nei isbucneşte în acte desperate ca cel de ia Siedlce, unde jidovii au descărcat gloan­ţe asupra poliţiei.

Stolypin ştie prea bine, că revoluţio­narii nu vor dezarma aşa lesne în faţa re­formelor anunţate de dânsul, căci revolu­ţionarii nu luptă pentru reforme, pentru a căror realizare însuşi guvernul stărue mai

naţionale, colecţiunea va fi mult mai com­pletă şi în multe puncturi se va simţi un învederat progres; apoi urmând tot astfel înainte, industria naţională se va pune pe adevăratul picior al concurenţei, care îi va asigura înaintarea.

Ceea-ce Braşovenii au făcut în vara trecută, cu şase luni mai nainte noi am propus a se face şi dincoace de munţi, când a fost cestiunea de a se trimite ia expoziţiunea universală dela Londra, obiecte produse în Principatele române dela Du­năre, noi am socotit că mijloeui cei mai nimerit de a culege pentru acea exposi- ţiune A lumei, floarea cea mai aleasă a productelor pământului românesc, ar fi de a aduna în capitală, — acum la început, chiar cu cheltueli din partea guvernului, — toate productele ţărei de ori-ce natură

ar fi ; de a forma astfel o exposiţiuoe per­manentă, care în fie-care an, s’ar adaoge şi s’ar împrospăta cu nouă producte. Astfel am avea deodată un museu etnografic na­ţional al tărâmului, al agriculturei, al in­dustriei şi chiar al artelor patriei noastre, în care un străin, ba măcar şi un pămân­tean, ar putea să aibă în vedere, la ori-ce minut, întreaga activitate industriaiă a naţiunei şi toate avuţiile cunoscute ale tărâmului românesc.

(Va urma).

energic, ci pentru nimicirea statului şi a monarchiei şi pentru introducerea regimu­lui socialist. Doar [matadorul socialist. E- vreul Singer a spus-o pe fată la congre­sul din Jena la 1905: „Ţ in ta n o a s t r ă e s te n im ic i r e a s o c ie tă ţ i i b u r g h e z e “.

De când cu introducerea dreptului statarial, speranţa revoluţionarilor de a scăpa în timpul prevenţiei, a dispărut, căci acum ispăşirea urmează imediat după cri­ma constatată.

In urma energiei lui Stolypin agen­ţii secreţi reorganizaţi urmăresc cu succes şi atentatele, ce se pregătesc în străinăta­te. In fruntea secţiunei acesteia se află fostul ministru Durnovo, sprijinit de actu­alul ministru de externe Isvolsky. care a ştiut să facă şî organele diplomaţiei a se pune cu dibăcie în serviciul de ur­mărire.

Foile germane raportează, că cele mai multe arme au fost introduse în Rusia din Galiţia. Se svoneşte chiar că în Cra­covia s’a descoperit o fabrică de bombe. Bombele sunt trecute de cătră nişte ti­neri nebănuiţi în buzunar peste graniţă şi luate în primire la anumite staţiuni, de cătră revoluţionari. Din Galiţia s’au trans­portat şi arme lăzi întregi. S’au încercat asemenea transporturi şi din Germania, dar vigilenţa poliţiei germane a zădăr­nicit planurile.

Numărul cetăţenilor cari s’au lebăme- tisit de agitaţiile teroriste ale revoluţio* narilor, după cum scrie »Kreuzzeitung« creşte din zi în zi şi este speranţă că in curând imperiul rusesc va fi pus în posi­bilitatea de a realisa reformele dorite pe cale pacînică. D . Z.

Situafia î n Rusia.Ştiri din Siedlce anunţă, că acolo s 'a

r e s ta b i l i t l in iş te a . Toate prăvăliile sunt în­chise. Se simte lipsă de medici şi de ali­mente. Poşta şi telegraful au fost redes­chise. Totuşi ori-ce activitate a încetat. O deputaţiune a locuitorilor a plecat la Pe­tersburg spre a se plânge guvernului de urgia care La lovit.

Contele W itte va sosi la începutul lunei Qctomvrie la Petersburg şi de aici va pleca după câte-va zile în Caucaz.

»Agenţia Westnic« află, că lângă Gatchina ir e n n l c a r e v e n ia d e la B e v a l a f o s t a ta c a t Joi de bandiţi cari au încercat să pună mâna pe cassierul trenului, carele înapoia la Petersburg. Garda militară a surprins pe bandiţi şi a izbândit să-i de­părteze prin focuri de armă. Doi bandiţi au fost ucişi şi unul făcut prizonier.

Asasina rentierului Miller este o stu­dentă în medicină numita Tatjana Leetiew născută la Petersburg, ea este fiica unui înalt ofiţer şi ar fi fost implicată într’o a- facere de tentativă de otrăvire a împără­tesei mume.

Ziarui »Slovo Polskie« anunţă din Varşovia că guvernul a hotărît să ia mă­suri exstraordinare în c o n tr a a n a r h iş t i lo r . S’a hotărît că în caz de se va comite un atentat, să se adune imediat în acei loc trupele şi să bombardeze întregul cartier respectiv şi ia nevoe întregul oraş. In mo­dul acesta crede guvernul că va mai în­frâna atentatele anarhiştilor.

In satul Calvaria guvernământul Suwi, unde locuesc vre-o 9000 evrei, s’a produs un mare incendiu. Aproape tot satul a fost prefăcut în eenuşe. Câţl-va Evrei au perit în flăcări.

După ştirile primite la Odesa, satul K u p i n , districtul Kamenez locuit de 200 familii evreeşt! ar fi fost cu io tu l p r ă d a t

şi incendiat de tătarii din împrejurimi. Mai mulţi locuitori ar ti fost asasinaţi sau au murit în flăcări.

Sfinţire de biserică in Agrieş.(Coresp. part. a „Gaz. Trans.“)

— 10 Sept. 1906.

In 9 Septemvrie a. c. s’a sfinţit bi­serica nou edificată în Agrieşui de sus. Actul sfinţirei l’a săvîrşit delegatul epis- copesc, Domnul canonic şi vicar general

episcopesc loan Georgiu, asistat de mai mulţi preoţi tractuali.

Era o mulţime mare de popor din mai multe ţinuturi, ceea-ce se putea ob­serva pe portul lor. Chioreni cu gube albe, ţăreni goi şi vidicani cu strae negre. Fru­mosul port al tinerimei din Agrieş şi îm­prejurime era Impunător, feciorii cu pene de păun la pălărie păreau ca nişte »feţi- frumoşi«, iar fetele înzorzonate ca nişte zine.

Biserica-i mare, turnul puţin diform, interiorul spaţios şi frumos pictat. Prin această biserică ce impune evlavie credin­ciosului, credem că îi va succede harni­cului preot local M. O. D. Emiliu Sigartău a vărsa mai multă moralitate în poporul cam neastâmpărat de fire.

La două ore a fost banchet, luând parte peste şesăzeci de persoane. Sara a fost petrecere cu dans. Atât banchetul cât şi petrecerea s’a ţinut în casele bravului român Grigoriu Sigartău. Ne-a primit cu multă amabilitate d-şoara casei Ludovica Sigartău.

Petrecerea s’a început la 8 oare seara, căci inteligenţii tineri »ridicani« se stre­curau foarte cu anevoie.

Era să se joace şi »Romana«, dar »vidicanii« au protestat şi ’astfel spre re­gretele noastre, acest frumos joc nu s’a jucat.*)

La două oare după mezul nopţii ti­nerii somnuroşi (? — Red.) au dispărut pe rând, lăsând pe domnişoarele doritoare de a dansa fără dansatori. Văzând aşa, au plecat şi dânsele.

V e r id ic u s .

ULTIM E ŞTIR I.Varşovia, 15 Sept. Eri în foarte

mnlte fabrici s’au făcut perchisiţiuni de cătră poliţie; numeroşi lucrători au fost arestaţi. Arestanţii au fost daţi judecăţei. Oraşul e pliu de trupe. Noaptea a avut loc o revizie a tru­pelor din casele oamenilor. In timpul reviziei trei persoane au fost împuş­cate şi 16 greu rănite. In satul Ha- burowska, lângă Varşovia, eri seara cinci oameni au pătruns în casa mo­şierului Pofrowski şi l’au împuşcat în faţa familiei sale. Se crede că din motive politice, s’a comis acest asa­sinat.

Varşovia, 15 Sept. La Kielce 150 soldaţi au căzut bolnavi, cu simp- tomele disenteriei. Se crede că ei au fost intoxicaţi cu carne stricată.

Palermo, 15 Sept. Cutremurile de pământ continuă împrejurul oraşului Palermo. La Termini câteva case au suferit stricăciuni. Locuitorii dorm sub cerul liber.

Petersburg, 15 Sept. Ţarul, ţa­rina şi copiii lor au plecat pe bordul iachtului imperial „Standard", în gol­ful Finlandei pentru o excursiune de câteva zile. Suveranii sunt însoţiţi de ministrul curţei şi de ministrul ma­rinei.

Bucureşti, 15 Sept. D-I Petre Gră- dişteanu a adresat eri din Bucureşti la Constanţa d-lui Wenter de Cianad, unuia dintre martorii consulului Ku- tschera o scrisoare, prin care des- minte categoric ştirea dată de foile maghiare, că ar fi refuzat să se pună la disposiţia martorilor lui Kutschera. Adevărul e că martorii s’au presentat la dânsa! în momentul când avea să plece la Bucureşti în afaceri urgente. Grădişteanu le-a declarat atunci că, d e ş i ci a ş te p ta t 8 z ile , le va sta to­tuşi la dispoziţie în Bucureşti. D-1 Grădişteanu mai zice în scrisoarea sa, că martorii săi sunt constituiţi, şi că aşteaptă pănă Dumineca seara.

*) Era bine, dacă d-1 corespondent ni-ar fi lămurit, ce se înţelege pe acolo sub numele de „vidicani“. încât pentru Romană, mai bine să nu se joace, dacă nu o ştiu exact. — Red.

Proprietar: Dr. Aurel Mureşiam*.Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Corsete—œ cele mai bune şi moderne s —

la B. Goldstein, Braşov strada Vămei 21.

Pagina à G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I Nr. 195 -1 9 (6

C o n c u r sUn post de practicant, dotat cu

800 coroane salar anual, a devenit vacant la institutul de credit şi eco­nomii „Sătmăreana" In Seini.

Pentru ocuparea acestui post se publică concurs.

Practicantul ales va fi denumit de oficial numai după prestarea spre îndestulire a serviciului de un an de probă.

Reflectanţii au să-şi înainteze cererile instruate cu documentele re­feritoare la studiile absolvate, pănă în 30 Septemvrie a. c. direcţiunei institutului în Seini-Szinervâralja.

2528,2-2 DIRECŢIUNEA.

ANUNŢ.> ingineri diplomaţi,

sau cel puţin cu ştudiile topografice şi geodesice terminate, avênd prac­tică, acte şi bune referinţe. Se cu- ndscă suficient vorbirea în limba ro­mână. Vor face ridicări topografice

şi mai ales nivelimente.Inginerii diplomaţi 300 lei lunar,

cei-lalţî 210, şi toţi v o r a v e a locu­inţă în natură şi i n d e m n i s a ţ i e de transport.

A se adresa D-lui InginerP ENESCU-KERTSCH,

8-10.2514 BUCURESCI, S trada Enei 10.

In prăvălia de manufactură şi mărfuri curente a d-lui August Stu- pariu în Blaj s e p rim eşte o ca l­fă tineră care au absolvat 1 — 2 clase gimnasiale, comerciale sau re­ale. Pre lângă limba română se re- cere cunoaşterea unei limbi a patriei.

2523, 3 - 3

| Ape miperale î ' n î ï î S* din isvorele

V I P U VProprietatea statului francez.

A nu neglija nici odată a consulta me­dici, eare apa së se foloséscâ din cele

trei isvôre

Gélestins. Grand-Grille Hôpital, gÿtfE* Se capëtâ îu tête prăvăliile de ape ®

minerale şi la farmacii. 14—5.2 93. B. 1

(tönröosgApa amară

LABORATOR MEDICAL.A nalist! st ©ângrelni, Ţarinei ş i secre ţiirn ilo r ©tornstcnliAi.A n a lisa d.e spvLfuiîîi (TvL"bercn losâ) G o n o c o c c e u etc.

wr- INSTALAŢIUNE ELECTBO-THEItAPEUTICĂp e a a trv L "b o lx ia / v i i n t e r n i ş i d.e n e r ^ r i .

Dr. al medicineţ universale Dr. ARTHUR de KENYERES Tîrgu Boilor nr. 1, etajul I.Ó re de o r d i n a ţ i u n e lPja—121|a.

5—6.2515.

Lucrătoricari se pricep la montarea ilumina­tului de gaz şi Auer, şi vorbesc ro­mâneşte se primesc cu salar de 80 lei lunar.

Tot acolo se caută şi o dom­nişoară, care cunoaşte arderea cio­rapilor Auer. Oferte pe adresa R. I. Bucureşti strada Carageorgevici nr. 9.

2b23,2—2 >

■ to

e°Hdér t r e b u e si p r o b a t renuraitu l

m ed icina!Steckenpferd din lapte de crin

a lui B e r g m a n n ist C o , in Dresden ?i Tetschon a /E .

Săpun din lapte de crin a lui Bergmann (marca 2 mineri) pentru a obţinea un teint alb, fără pistrui

şi o colore fină a feţei.Se afla bucata eu 90 banii,la f a r m a c i i l e :

VICTOB BOTH la „Ursu“,FR STENNER la „Leu“,JUL. HORNUNG la „Arap“,E NEUSTÄDTE8, „Schutzengel“J. Jeckelius la „Speranţă,E3. KUGLER, şi ia drogueria

TEUTSCH & TARTLER La farmacia W. LINGNER şi ia i „ ,

I. B. MISSELBACHER / S'°h 50ra

ia Braşov.

este singurul purgativ natural plăcut la beut. =

& £ ss S g ® î s ®a* o> «’3 0 -©za _g 2 i ®ffi S3 LU

>85 ÛC 3 -“ uj

Cí

S3j. <vT3

Pi<v o

*0»Cö-+-> JXD C3m'©

3w cos r «=3 <D

ca Jr 0 2

u aKi a?m3MMÖ

>Ct5m-Ou

- c eO *3 §

_• <0«•»* jri 5~lm 2« sm « ©

> gg$ o &5 g ü m È °a»

PS <S Q

W =Er* s VI -gj g 133 B O «QDM £ 03O B© O3 »«CS B •B • S(MJ «O

ESívj01

mÉ>Si%âmila

Ir.

Telefon nr. 100.

FARMACIA la URS a lui

wli;5:«

1

T 7Colţul S trada H irscher şi Orfanilor nr. I,

(fo st Târgul S trae lo r în apropierea Teatrului.)

Del md mare dipsu ii specialităţi pharsaceuticeŞI i i l E H Î I . )

r^REME pentru f r u m s e ţ e şi SĂPUNURI,^ DUDRE şi PARFUMURl franţuzeşti,

ARTICOLE de t o i l e t ă .A A P̂E MINERALE.

jy ţă rfu ri de gumă.Expediţie zilnic cu poşta. Proprietarul fiind mai rouîţî anî în

Rnourescî la Farmacia B r u s, dâ răspuns în limba română la ori ce în­trebare. 30 -100.

i'UIi

a

A T I S !

É>

Subscrisul am onoarea a aduce la cunoscinţa Onor. pu­blic din loc şi dela sate, că lu creaz to t feliu l de

Z # U # G ^ R # Ă # Y # I # R # Îce se ţine de branşa aceasta, dela cele mai simple, până la cele mai fine lucrări, după modelele cele mai nouă, solid, şi 8- - ■■ ■ cu preţurile ce le mai m od erate . =■

Apelând la sprijinul Onor. public, sunt cu toată stima, gata spre serviciu.

(jEOUGE BADEA, Zugrav,6— 18. 2512. B R A Ş O V ( S c h e i a ) , P a j i ş t e / a n r . 14.

y/r

r P r a f u r i l e - S e i d l l t z ale lui M O L LV e r ita b ile num ai d^că f ie -c a r e cu tiă e s t e p rovă^ u tă eu m a r ca de

---------------- a p ă ra re a Ini A. MOLL s i cu s u b s c r ie r e a s a . ...........

MOLL'SFrsnibranntwffl

und Sb)z

Prin efectul de lecuire durabilă al Prafurilor-Seidlitz de A. Moli îu contra greutăţi­lor celor mai ce.’bicose la stomac şi pântece, în contra cârceilor şi acreiei la stomac, con- sţipaţiunei cronice, suferinţei de ficat, congestiunei de sânge, haemorhoidelor şi a celor mai diferite bole femeescî a luat acest medicament de casă o răspândire, ce cresce mereu de mai multe decenii încoce. — Preţul unei cutii originale sigilate Corone 2.— Falsificaţii!e se vor urmări pe cale judecătorescă.

Franzbranntwein şi sa re a ini Moli.V eritab il num ai dacă fie care sticlă este provădntă cn marca———. de scutire şi cu plumbul lui A. M oli ___________

F ranzbranntw ein -u l ş i s a r e a este forte bine cunos­cută ca un remediu popular cu deosebire prin tras (frotat), alină durerile de şoldină şi reumatism şi a altor urmări de receiă. —

Preţul unei cutri originale plumbate cor. 1.90.

Săpun de copii a lui Moli,Cel mai fin săpun de copii şi Dame, fabricat după metodul cel mai nou, pentru cultivarea raţională a pelei, cu deosebire pentru copii şi adulţi. — Preţul unei bucăţi cor. —.40 b.

Cinci bucăţi cor. 1.80.= Fie-care bucată de săpun, pentru copii este provădută cu marca de apărare A. Moli. =Trimiterea principală prin Farmacistul A. MOLL Wien, I. Tncklankn 9.

c. şi reg. furnisor al curţii imperiale.— Comande din previncia se efectueză dilnic prin rambursă postdă —

La deposite sS se ceră anumit preparatele provgdute cu iscălitura şi marca de apă­rare a lui A. M O L L.

Deposite în Braşov: la d-nii farmaciştr Ferd. Jekelius, Victor lioih şi en g r o s Ja D. Eremios Nepoţii

« K K K K X K X ï i i s i n n i

X

nXXXXXXXXXXXX

Cruce séu stea duplă. electro - magneticăP a t u a t 2STr. 8 S 9 S 7 .

Nu e crucea lui Voita.Vindecă, şi înviorézà

Deosebita atenţiune e a acest aparat vindecă boa-

r^u e mijloc sec re t.pe lângă garanţie.

se da, împrejurării, că le vechi de 20 anî.

Aparatul acesta vindecă şi foloseşte contra: durerilor de cap fi dinţi, migrene, ne- uralgie, impedecarea circulaţitmei sângelui, anemie, ameţeli, ţiuituri de ureche, bătaie de ini­mă, sgârciuri de inimă, asmă, aucţul greu, sgârciuri de stomac, lipsa poftei de mâncare, re- ceală la mâni şi la pioióre, reumă, podagră, ischias, udul in pat, influenţa, insómnie, epilepsia, circulaţia neregulată a sângelui şi multor altor bólé, cari la tractare normală a medicu­lui se vindecă pr-n electricitate. — In cancelaria mea se află atestate îneurse din tóté păr- file lumii, cari preţuesc cu mulţdmire inventimţea mea si ori-dne póte examina aceste atestate Acel pacient, care în decurs de 45 dile nu se va vindeca, i-se retrimite banii. Unde ori­ce încercare s’a constatat zădarnică. rog a preba aparatul meu.

Atrag atenţiunea P. T. public asupra faptului, că aparatul meu nu e permis s ese co >funde cu aparatul „ Volta“, de óre-ct „ Oiasul- Voltau atât în Germania cât şi în Austro- Ungaris a fost oficios oprit, fiind nefolositor, pe când aparatul meu e în genere cunoscut apreciat şi cercetat. Deja ieftinătates crucei male elsclro-magnetice o recomandă îndeosebi

Preţul aparatu lu i m are e 6 oar. j P reţu i apara tu lu i mic e 4 cor.folosibil la morburi, cari nu sunt j folosibil la copii şi femei de

mai vechi de 15 ani. I constituţie forte slabă.Expediţie din centru şi locul de véndare pentru térá I streinătate e:c.

MÜLLER ALBERT, Budapesta, c o iţu l B t r a d . K á lm án .

«

X n Ä # 4 Ä Ä

Tipografia A. Mureşmva. Rias*(▼.