Universul Ы XLIV Nr. 18 ЩШ JHU - literar

GALERIA SUFLETULUI ROMANESC

286. — U N I V E R S U L L I T E R A R

s u l i d u l г о в ш і ш ч с GALERIA SUFLETULUI ROMANES

Leon Bourgeois, mai limpede decât toţi teoreticiana solidarismului social, a fixat datele acestei probleme arătând că ni­meni, într'o societate, fie ea oricât de pu­ţin organizată, nu e atât de independent încât să nu datoreze celor din jurul lui nimic. Rolurile sunt împărţite în societate, dur meritele sunt aceleaşi, când munca este făcută cu sinceritate.

Ni se pare însă că există şi o solidari­tate internaţională, iar un solidarism in­ternational ar trebui să explice că dacă românii n'au produs de cât foarte pu­ţin în domeniul culturii universale, este Şi datorit faptului că aci la drumul mare al orientului au avut prea mult de luptat cu musafiri nepoftiţi. Apărând Europa întrea­gă ei au août de suportat împrejurări prea grele, ca să se poată gândi la aşezăminte culturale. Abia după câteva veacuri, po­porul românesc 3 pulut să-şi realizeze in­dependenta complectă. Un copil ajuns la majorat foarte târziu este astăzi statul ro­mânesc, în hotarele lui fireşti.

Iată un lucru perfect ştiut. Rămâne să Ira gem toate Concluziile.

C'a toţi minorii a fost—în domeniul cul­tural—numai consumator şi imitator, cu ore-o două excepţii. La elaborarea culturii universale, poporul românesc nu a luat parte până la începutul veacului acesta.

Savanţii lui re'au adus descoperiri noui, mărind hotarele ştiinţei, scriitorii lui n'au fost traduşi şi asimilafi în limbi străine ca să fermenteze conştiinţa universală, ar­tiştii lui nu au sporii patrimoniul arlistic, iar oamenii lui de stat au fost prea aca­paraţi de organizarea statului pentrucă să poată participa direct la stabilirea po­sibilităţilor sociale în lume.

Astăzi condiţia stalului românesc e alta. Munca pentru încheerea hotarelor a luat sfârşit. Forţele i-au rămas disponibile pen­tru o altă activitate. Normal după ce Şi-a clădit o casă omul se gândeşte să întemee-ze o familie menită să ducă mai departe însuşirile rasei şi bunurile câştigate.

E timpul ca, acum când e stăpân, în casa lui, neamul românesc să devie din consumator de cultură, producător. Nu tâ-gădueşte nimeni că până acum n'a fost aci o continuă elaborare spirituală, o sforţare spre sporirea bunurilor intelectuale, dar în catastioul cel mare al culturii univer­sale în raport cu alte neamuri, nu suni trecute, în mii de pagini scrise mărunt, aproape deloc, nume româneşti. Veţi zice: dar în fruntea tuturor stau popoarele mari pulernice. Cum putem noi năzui să ne mă­surăm cu ele ?

E foarte adevărat că un stat populat şl puternic are mai multe mijloace pentru producerea bunurilor culturale, sunt totuşi atâtea cazuri când popoare mici stau în prima linie. Gândifi-vă la Belgia şi Olan­da, la Norvegia şi încă la câteva altele. Capacitatea de a gândi înalt, de a sim(i frumos şi adânc nu e neapărat în funefre de numărul chilomeirilor pe care trebue să-i străbaţi dela un hotar la altul.

E limpede prin urmare că statul româ­nesc trebue să meargă—acum când cele­lalte impérialisme sunt perimate — către un imperialism cultural, care să aşeze po­porul nostru in acelaşi rând cu popoarele de frunte ale lumii.

N'avem nici o îndoială că rasa noastră nu e predestinată pentru acest soiu de cuce­riri. Produs din două rase puternice, altoit cu numeroase influenţe, sufletul românesc e ponte una dintre cele mai oii şi mai complexe formule etnice. El cuprinde toa­te posibilităţile şi avem dreptul să nu ne lăsăm inlimidafi de nimic. Acest lucru ne-am propus să-l demonstrăm publicând galeria sufletului românesc Şi socotim că l-am dovedit cu prisosinţă. In putinii ani de independenţă adevărată şi poporul nostru a dăruit culturii europene câte­va nume cu valoare de circulaţie.

Galeria înfăţişată de noi e în acelaş timp o recapitulare menită să ne dea în­credere în noi cum e şi un serviciu de popularizare pentru educarea marelui pu­blic.

Iată un muzicajit de geniu, George Ene-seu, unul dintre cei mai mari ai timpului, către care se îndreaptă privirile din două continente. Un mare istoric Şi animator fără pereche, ca N. lorga, tine cursuri, a-ducând fapte inedite în capitala lumii. Acolo două actriţe, Elvira Popescu şi Ma. ria Ventura, înfăţişează în nuanţe origi­nale sensibilitatea românească.

O altă româncă, d-ra Elena Văcârescu, scriitoare în limba franceză şi ambasador cultural, g u n memento, pentru cele mai a -rislrocratice refugii, al acestui suflet româ­nesc. Un inginer ca Gogu Constantinescu, e cercetătorul luat de Amundsen la polul Sud, în încercarea lui de a mări cercul de lu. e un inventator popular pentru tot occi­dentul, un savant ca Ţiţeica e citat tn au file d" matematici înalte. Em. Racovitf e cercetătorul luat de Amundsen la polul Sud, în încercarea lui de a mări cercul de lumină al cunoştinţelor noastre. Patru me­dici : Dr. Marinescu, dr. Paulescu, dr. Jean Cantacuzino, dr. Levaditi sunt în primele

rânduri ale bătăliei date de savm lume pentru biruinţa vieţii.

Un orator ca N. Tilulescu e dut et cht oratorilor din lumea întreagă. I alţii, colaborează cum aţi văzut la rărea conştiinţei culturale a timpuk

E o socoteală menită să ne dere deplină in posibilităţile suflete manete. Un pământ care produce f atât de rodnice Şi atât de ѵагіаіе în subt acelaş climat, e un pământ în pot pune toate nădejdile.

S'a pus de atâtea ori întrebam sunt caracteristicile acestui suflet nesc, care îi e specificul ?

Privind această galerie răspunsul II formezi aşa cum construeşti o te gând punctele determinante- ' arieti frunfi şi priviri de pe coperta neat azi înseamnă jaloane pentru directa fiel ului românesc în artă, în şliinti, tivitatea socială. Adâogându-le trecutului—cure din motive specifn pulut trece graniţa—formulam uşoară.

Şlim încotro va trebui să merge mai ales că va trebui să mergem colo, căci un stat nu se consolide, prin cultură.

Dacă încheem seria aceasta dit galeria sufletului românesc, nu îi că am epuizat valorile noastre de azi. E încheiată numai întâii Mai târziu vom reveni, înfăţişau personalităţi prin care sufletul n participă la elaborarea sufletului mea întreagă.

C A M I L PE

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 287

Ш* o %ъ ж i e DRAGOŞ PROTOPOPESLV

F A B U L A

Pe patru grele mic! picioare Şi gras şi blond — ca şi un om. Cil-nu aer pururea bonom Şedea bursucu-odată 'n soare. Când al digestiei simptom Se anunţa 'n aşa siestă, Că micul nostru genti lom Se descheie dacă — avea vestă... Alături, lângă-n tufănică O viperă, subţire, mică Şi de un verde — à la Corot, Cu capul ţ II uni, ii de frică Şi tupilări ori încotro, Părea, pe brânci, un Pierrot ! Şi soarele cădea buluc Pe viperă şi pe bursuc, Şi-aşa, în marginea pădurei Cocea deopotrivă, cuc, In caldul razelor descântec Şi brumăriul roşu-al murei Şi vânătul, şi albul pântec Şi rodu 'n pomi al unui cântec — Cocea deopotrivă 'n soare O burtă ca şi o cicoare.

Bursucul totuşi, mai solemn De soare acumulator, Torcând u-şi ca pe un mosor Electric, L-nea, zise demn : „Ce tot consumi la calorii De arşiţă şi tu de-asurda ! Rea, veninoasă, de mânii Fugind gonită, ca din durdâ, Iu tine par'că frigul sburdă, Aşa că, zilnic, inutil La soare mi te mai prăjeşti : Argint viu poţi să fii tiptil Curgând pe muchi de muşuroi. Dar câtă vreme eşti ce eşti, Fătată par'că de un sloi, Rămâi un ţurţur printre noi".

Răspunse atunci răutăcios Şi vipera cu cap t ă i o s :

iE. BAUDELAIRE

MOARTEA S Ă R A C I L O R

„De soare înmagazinat Şi de electrică lumină, Bursuce tont şi-astâmpărat, Intr'adevăr eşti o bobină. Dar, iartă-mâ, prea eşti rotund... De sunt fricoasă, tu eşti laş ! Când greutatea "u ţi-o laşi Decât pe marginea de prund. Desigur, cald cum să nu-ţi (ie Un soare 'n formă de zăduf In tine, ca într'un burduf Căzut ? Eu sunt, acut, L'n vârf electric ce filtrez Răscolitor, cum e un crez, Pe sub pământ, ca sub o şură A lumei vastă 'n câmp căldură. Due frig cu mine ? Prost ce eşti Bursuce, de-fi închipiieşti Că frigul altceva-i decât Căldură pe un timp urât... Sunt vânătă ' E fiindcă nu-s Delà pământ ceva mai sus, Dar soarele când pe furiş Strecoară 'n frunze luminiş Şi aleargă 'n arbori ca o gârlă, Ce este dacă nu şopârlă ? In fine-amicul meu august, Decât un soare fără gust, Păstrat, precum în garderobă Un magistrat îşi ţ ine.o robă. Mai bine tăvălit prin zgură lin soare prefăcut în ură ; • Decât mai plat decât o stridie Mai bine-o umbră de invidie Muşcând întocmai ca o bubă A lutului meschină hrubă, Ducând scăpat ca din săneaţă Prin bolovani, un glonţ de viaţă !

Şi o sbughi, cu ea purtând Prin ierburi, umbra unui gând Şi a rămas cu burta "n soare Вм-sucul gras, lângă-o cicoare.

N. FURCA

N O A P T E A L B A S T R Ă Pe noi. vai: numai moar tea ne l ace să t r ă im , Cici ea e scopul vieţei şi s i n g u r a s p e r a n ţ ă Ce, zilnic, ca un ba lsam, n e ' n c â n t ă şi n e fură

[(veşnic ne îndeamnă să m e r g e m î n a i n t e ;

• Prin ploae şi furtuna, prin viscole cumpl i t e , Esingura lumină în z a r e a ' n t u n e c a t ă ; Escumpa noastră casa. înscr isă 'n c a r t e a vieţei , Ce pururi ne aşteaptă cu masa p r e g ă t i t ă ;

Slngerul ce (ine în m a n a f e rmeca t ă Iicmnul ca şi haru l de vise m i n u n a t e ; Ppatul nostru veşnic mângâ ie to r şi du lce ;

floria divină ca şi g r â n a r u l mist ic • liverea iioastiă'ntreagă şi p a t r i a s t r ăveche , Çipoarta care duce sp re Zări n e c u n o s c u t e !

AL. T. S T A M A T I A D

E noapte plină de visuri, Viscol nebun învârte zăpada în fund de abisuri. Gerul muşcă, viscolul sfâşie. Ce glas deşteptat din vis chiamă ? Singur în nesfârşita şi alba câmpie Un copil cu ochii dogoare strigă : „Mamă !" Tăcere. Vremea de toate-1 desparte Şi strigătu'n noapte se pierde departe, departe...

Viscol nebun şi lătrat de câini Copilul îşi suflă snfletu'n mâini, Dogoare.i din ochi se st inge deodată Şi abia strigă încă odată Şi iară tăcere... Tăcere adâncă pe "atinsa câmpie. Acum ora e mică, zăpada albastră Viscolul bubue şi ţipă'n fereastră,

— Noapte de iarnă ! Copilărie !...

288. — U N I V E R S U L L I T E R A R

M I R E A S A \ F. Aderca

Autorul „Omului descompus" este unul dintre cei câţiva scrii/ori adevăraţi iii care confirma adevărul că arta este expresia unei personalităH.

Poet de o subtilitate maladivă, critic plin de curiozitate şi curiozităţi, totdtt neaşteptat de interesant, dar mai ales prozator de o putere de sugestie rar ajunsă, F.Ai dă o impresie de viaţă autentică şi complexă, pe lângă care opera celor pe cura admiră pare deadreptul Ut reşcă.

Se a d u n a s e r ă în t r ic l in ium tot«. Messal ina, în a d ă s t a r e a ore i c a r e să-i

po runcească să se r idice şi cu a l a iu l tot să po rnească sp re locuinţa soţului , îşi lă­sase M I pul îu piept şi luând, mâna lui Va­le r ius Asiat icus, vecinul în t âmplă to r , sus­pin,! :

- - Mi-e frică, Valer ius , mi-e f r i c ă ! Şi cum în colţul gure i c ava l e ru lu i cu

p ă r u l uşor î ncă run ţ i t începu să joace un s u r â s de ironie, căci ( ' la tului , mirele , e ra un b ă r b a t pânteeos , Messal ina ca r e e ra orgol ioasă îşi r idică bă rb i a şi adaose :

— Mi-e frică p e n t r u Claudiu. . . — Va fi împăra t , Messalina ! rost i g r a v

Valer iu . Apoi. cu o p r iv i re în jur cău tă pe Po-

peia, femeia lui Seil ion. pe ca r e o iubea . Messal ina închise ochii , ( a n t a î n l ăun-

tru, l in iş te şi s i gu ran ţ ă . Pr ie ten i i casei, c a r e s t ă r u i s e r ă pen t ru căsă to r ia micei Messalina cu vi i torul s t ăpân al liimei, că­zuseră şi ei pe locuri le lor, în t r ' o toro­pea lă d e nep r i cepu t . Toată lumea tăcea, f l a u t e l e ca re s u n a s e r ă pr in toa te col­ţii i i le casei, lăsaseră d u p ă ce au p leca t sp re casa mirelui , un gol şi un pust iu , neobişnui te în ce le la l te ore de l inişte. Dăn ţu i t oa re l e s i r iene, care-şi î np le t i se ră până mai ad ineaor i t r u p u r i l e şi cân tece le lor molat ice — plecând, l ua se ră cu e le şi vâ r t e ju l în ca r e t impul , ameţ i t , dev ine volupta te . Respi ra ţ ia lor r i tmică şi fier­binte , car i dăduse via ţă şi co lonadelor , p ier i se ; p ie r i tă d e p a r c ă nic iodată n ' a r fi fost, a roma grea şi a ţ â ţ ă t o a r e a t r u p u ­r i lor golaşe, î n f i e rbân t a t e în d a n ţ ; s tă­ruia doar , pal idă ca venind d e la c ine ştie ce d e p ă r t a r e , a m i n t i r e a sonor i t ă ţ i i ca re se tă ia scur t , a sune tu lu i unic, îm­p r e u n a t la f iecare sfârşit <le danţ , î n m i e a boltă a ce ru lu i gu re i lor.

G e r m a n u l Wesex. l iber tu l lui C lau ­diu, sta s ingur a l ă tu r i (le o co lumnă, t reaz şi drept ca o sabie r idicată . Fără u m b r ă de oboseală pe chipul lui, bă lan ca un răsă r i t de lună. Scipion şi Popeia, ţ i i iân-du-se de mâini ca doi vechi p r ie ten i , îşi a m i n t e a u pr iv ind în a l t ă . p a r t e , de n u n t a lor şi se î n t r e b a u , cu'n p u m n a l de re -muşca re în in imă , înfipt p â n ă 'n punc tu l de d e s f ă ş u r a r e al vieţei .—Scipion, u n d e e Scipion când Popeia, iat 'o a l ă tu r i a t â t de a d e v ă r a t ă , ea ca re t ine acum m â n a unei u m b r e . — Popeia, u n d e c m ă c a r amin t i ­rea Popoii c a r e a râs oda tă î n t r e a rbuş t i d e l au r verde , cu glas şi .sâni de mi rea ­să Bătrâni i soţi s'ait pr ivi t cu b l ânde ­ţe, şi-au su râ s şi despă r ţ indu- se , Scipion s'a î n d r e p t a t că t re Miriam, sclava semi tă care- i a d u c e v inul şi-i cân tă îna in te de a se cu lca . Popeia că t r e Va le r ius Asiat icus, s inguru l care-i mai poate d e z m i e r d a su­fletul obosit.

— U n d e e Lucia ? î n t r e b ă s ingură Mes­

sal ina, ne mai putâtnd sufer i a cea s t ă sin­g u r ă t a t e . Dar cuvintele- i r ămân în gâ t l e j . Lucia se a r a t ă de la s ine, c h e m a t ă d e gând, şi s u r â d e cu toa tă g u r a ei de b u ­n ă t a t e hă lae , ochi lor î nc run ta ţ i ai m i r e ­s e i .

Messalina, cu t rupu l d e pa i sp rezece an i abea 'nă l ţa t şi cu totul ne 'inplitiit, s'a.r c rede că poa r t ă un cap de băia t , d a c ă nu s'ar vedea g reu t a t ea neag ră a bu­clelor care- i a scund urechi le . Nasu l d r e p t ca un gest d e po runcă şi bă rb ia r o t u n d ă ca o m â n g ă e r e «unt d e s p ă r ţ i t e de na ran i -za mică a d â n c c re s t a t ă a gure i . G e n e l e se îmb ină încet, ca două gându r i . P r iveş te p u r u r i îna in te , d rep t , cu doi ochi mar i ca două medal i i de a p ă n e a g r ă şi c â n d v r e a să p r ivească n lă tur i , se ' n t o a r c e toa tă . Nu iubeş te cu a d e v ă r a t decâ t pe Lucia şi nici una din şoapte le mamei care- i p r egă ­teş te acum. cu d o u ă sclave, în locuinţa lui C laud iu c a m e r a .nupţ ia lă , n 'ar fi îni-pins 'o la căsă tor ie , cât p lăcerea s igu ră că nu se va mai despăr ţ i de Lucia, p r i e ­t ena ci mai m a r e .

- Mi-e frică Lucia ! Mi-e frică ! Pes te un ceas voi fi î n t r ' a d e v ă r soţia lui C l a u ­diu şi mi-e frică d e tot ce va Iii de-исі îna in te , d e tot ce va fi şi eu nu ştiu !

- De ce ? Ştii tot. Vei fi î m p ă r ă t e a s ă . Nu-i de -a juns ?

...Şi tu... tu ai să Iii cu mine ? D e ce 111 se poate , Lucia , să fim a m â n d o u ă • împărătesc. . Să-1, î n t r e b pe C l a u d i a . Vre i ?

Şi Messal ina privi pe Lucia d r e p t în ochi, cu ochii ei mari şi ch ipul de copil ser ios .

Lucia în ţe lese că e clipa 'n c a r e m a r e a t a ină t r e b u e d e s v ă l u i t ă acestui băia t me­nii să dev ie fără nici o p lăcere , femee. o luă de bra ţ şi se î n d r e p t a r ă a m â n ­d o u ă sp re g răd ină . Pe t r e p t e , se loviră do t â n ă r u l şi ene rg icu l Sena tor . Silius, c a r e u rca . Silius apucă mi reasa de bărbie" şi râse :

— Messal ina, să nu iei şi impusa cu t ine, că a r e el, C l a u d i u a l t e j u c ă r i i !

Messal ina s imţ ind cu d u r e r e g luma lui <le bă rba t , se feri, a runcând i i - i d o a r o c ă u t ă t u r ă de u ră .

„Doica ' ' , b a b a ca re c rescuse şi pe m a ­nia Mcs.sulinei şi pe Messal ina , se ivi ca din pămân t , cocoşată, luă m â n a mi rese i şi o povă ţu i :

— Nu t e s u p ă r a , suf le te le , d e m u r d ă ­ri i le nun taş i lo r ; ide sunt . dacă le 'n ţe legi cum se cuv ine şi fără g lumă, toa tă ferici-c i rea oameni lo r . Ad ineaor i ţ i -am a r s o şuvi ţă de păr . ţ i -am limpezit a p a mică a pân tecu lu i t ău şi ţ i-am citit u rs i ta , bă i a tu babei băiat . în m ă r u n t e l e făzăniţei ca re - | i c iugulea din pa lmă.

Şi î n t r e două buto iaşe cu dafini as ia­tici, p ipernic i ţ i , din faţa casei, baba rnge-nuch iand şi r id icând o m â n ă la cer , ci t i

în p ă m â n t l i te re numai de ea ca re se scr iau şi p iereau cu iuţeală,

— în t â i a noap te a ta nu va fi cui diu, ci CU l iber tu l Wesex , care-ţi fecioria în palul soţului tău beat. va d e s c h i d e nu a tâ t micul tău

' c r u d , cât sufletul , ca re va li dea n e d u m e r i t şi nepotol i t . Tu vei voi b u c u r i d e t oa t e pr ive l i ş t i le l u m e a l ina, s'o sorbi în f iecare iliinincii o c i reaşă î n g h e ţ a t ă în copacul col ţ i i lor. Vei mânca frunza verde cu vei fugi cu u rechea înt insă după! mier le i , f lautul p i tpa lacu lu i şi toba nonei : f iecare gând scris de /ci I <le ochii tăi ager i pe chipul oiiiuci vei voi să-1 culegi în inima ta. gâudu- l în zada r vei plânge, te M cini şi-l vei a lunga . Neputând să te] t raini ca fumul în beţia Iurnei, vei ca să bagi aceas tă beţ ie în t in ta mes tecând din greşeală timpul 1 vei c rede că locul pipăi t dulce Щ de bă lanu l Wesex e sufletul penii reciinosciiseşL în ace laş ceas. Vei d i n t r e oameni i lui ( a Înclin. jalnicii cu buzele umede de l i n g u ş e a l ă ! a r li s ă r u t a t Tă lp i le împărate 1 " n a s u r i l e moi a t â r n â n d ca nişte n e t r e b n i c e — şi nopţi de-a rând r â n d u - t e pa r fumată , ca un miez de locală în bolta femeilor putrede, ne locul femeii celei mai cercetate cunoşt i lup tă tor i i , legionari i , scnal filozofii, când sun t adevăraţi ceasul ivirei lor pe Iu ine. Vei ucide, peia şi pe Valer ius . Asiaticus, ge b ă u t u r a lor a m a r ă ca r e e feriep sfârşit d e via ţă , iar pe Lucia ovei pa ce o vei îmbiba insăji cu aromi Claudiu şi l eg ionaru lu i de garda, să te simţi şi 'crezi bă rba t , apoi ari m i n i din g r a j d ; şi neiiiul|uiiiituii| rea ocliilor, vei pune să i se dospi tecul , să vezi cum s'au amestecat] nele fi inţelor nefăcute , în mica I n i ţă d e s ânge . Pe Silius care a Щ ad ineaor i u rechea ta de copil, pa te va urâ şi r idicândii-se în Scnal. defă ima fără t e a m ă ca un adcvări bat , îl vei iubi Messal ina — şi vei a r ă ţ i hune i în t r eg i că dintre sál se ivesc împă ra ţ i . Te vei cununa tu soaţa lui Claudiu şi mamă aШ şi în car t r iumfal vei t r ece prin For. va avea a l ă tu r i de t ine, cu frunţile mina te de laur i , chip mai palid (lei cava le r , s inucis pr in golirea vini ber ţ i i î m p ă r a t u l u i cu două nunii ce şi ca lde ca pâ inea când iese dq tor. s e vor duce să-1 anunţe, la măr i i . Tu vei p r i nde de veste pi ziu şi în d imnea ţ a în care vei ieşi î m p ă r a t u l u i îna in te pe dru vine de la Ostia , nu vei găsi pe Romei decâ t o co t iugă de gm

vi

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 289

A D O U A M O A R T E A J U P A N I T E I V A R V A R A

ION O R L E A N U Intre Câmpina s i C o m a r n i c , p loa ia

începuse să «ulii . A b u r i . M u n ţ i i în-BtBjăiitaţi tntr ' im c e n u ş i u de r ă z b o i u . ifnhova,. tulbure, c locotea . (J'e ferestrele v a g o n u l u i , î n g u i l o i i n ă , fcopireci tambur inau u n r i t m m e c a n i c , 'renul s e mlădia d u p ă s i nuoz i t ă ţ i l e văiei. •ager i i , la curbe, îşi d e p l a s a u centrul!

le gravitate când ipe d r e p t u l , c â n d pe IguL Compartimentu(L e r a gol. B a n u , Jjiuşe blondă d o r m e a ghemuriită. S 'a r «tut s ä facă pante d i n m o b i l i e r . Re­

ue, caut un i n v e n t a r . Nu o g ă s e s c . Mă întorc la valize. S t r e i n a v a fi g reu

! e t id ic te t . Trecuse p r i n h o t e l u r i l e a I puţin S ţări. To tuş i v r e a u s'o iden-ІС. Va fi ceva ma i a m u z a n t d ecâ t u n Ban poliţist. După fizic, iprobabil ger ­m a , Pometele însă. p r e a roş i i . D u p ă thie, finlandeză.. ( N u m a i la Hels infone Beile au aerul u n e i su f iage te ) . D u p ă uiură. englezoaică. Vail'izeile TIU m i n ­ieră- Detaliu: stranilu. O h roşe în e m a i l , praiăi. 0 a d e v ă r a t ă f a r f u r i o a r ă de (ceaţă semnată „Oroffors". C iuda t , De I mi-a venit în m i n t e a c e s t n u m e ? Ktte pontruca cenuş iu l de afară , . . D a r «Stă. broşe o cunosc . P r i e t e n a m e a fct„, Bergen... da-dn.. . d o m n i ş o a r e l e total,, mătuşoile Abbéi. . . (p loa ia s'a (ţit,, va veni c i n e v a ila g a r ă ?)... Şi lanternele... mai a v e m a t â t d e p u ţ i n

toâ la toamnă),.. Nu... n u e posibil . . . Iţei Bassarab... re g a r ă d r ă g u ţ ă , sca­

p i cu un châlet deilta Voss ) , . E o nor -leajană!... Di'.-igNi'. c h i a r a m c.unots-i'o,, (Ceaiurile dela Abba,..) . .sau a m bonit'o la Ifapparamda, c â n d î n g h e ţ a ţ i m trecerea Tormeo-ului n.m î n c e p u t să • м е ш eu zăpadă, fo r ţ ând as t fe l n e u -Blitilleii Norvegiei... Toi u-i î m i p a r e Itcum râl."va zile... (cât e de f r u m o s mii podului...) ...a... n u c u m v a . . . Tar ­tei şir... Unde... u n d e ? (Opr i rea a fost |»fă. Poate eram ţie p u n c t u l de a...). Matei ! ! Mă nit-i : i np re iu r . En i m r e n ­ie că altul strigase. Mi-era r u ş i n e de ВИояге. En mă pr ivea c u orb i i Iuti lei L Acelaş vordo-pris , cu s t r ie r i d e І 0 salutai şi greoi î nce r ca i s ă p a r a ­ît Ponipa.ntiimemituUl Fa m ă opr i . M ă pM o" o voce r.rist nil i n ă c â t m a i e • la Sinaia. Iimi s u r â s e rurieteneste. prea i s e făcuse umedă . I r i su l ochi-bpăr»a lini uf de ploao... Tmi vorbi en-

pste. apoi franţuzeşte. î n c e r c a t o n u -I і . ; ; - ) Г і г - Г -

[mentir. Şi urcată pe gunoae le Ro­ii... I» Nu vreau Lucia, nu vreau ! r ăcn i •lina " bem II i ud u -se la spuma albă a lllui ei. 10! Messaliivii. Iu mai crezi în baz­ine ilnii-ilar ? Claudia ca re te p i e rde belii, te 4i linişti c i n â n d îi s u r â s e Щ LŞi tu. Luciii, şi tu ! scânci Messali 'na barere de rău. | h liniştea care se făcu deoda tă în !:. ! primă\ăratic. l impede şi răco-Ira un iiiz. sc aii/i depe coper işul ca-prigiîtiil ciungului, pus să vegheze şi •nnte ivirea luceafărului <le seară , le ridică în picioare şi vesti :

S fâ r ş i t u l v o r b e l o r s a l e e r a u s fâş ie -t o a r e ca n i ş t e a c o r d u r i d e h a r p ă . E r a o p a s e r e s t i n g h e r ă a s v â i i i t ă d e f u r t u n ă . E r a n e n a t u r a l ă i n a s e m e n e a codru . Mâi -niiile i se f r â n g e a u u ş o r s c o ţ â n d a c o r d u r i pe o c l a v i a t u r ă d u r e r o a s ă . . . D u p ă u n tiimp d e t ăce re , z â m b i duirero». ,,Mi se p a r e c ă v ' a m imai cunoscut . . . " . N u r ă s ­p u n d e a m n i m i c . N u v r o i a m s ă r u p în-c â n t a r e a . Te d e s t ă i n u e ş t i m a i c u r â n d li­ne i fan tome. . . : ,,Viiu p e n t r u p r i m a o a r ă în R o m â n i a . ( Ins t inc t iv , îşi a r u n c a s e ochii a s u p r a hărţiii d i n pe re t e ) . Locuese în Oslo (...3 m i n u t e î m i t r e b u i t ă p e n t r u iden t i f i ca re ) ) . E u n o r a ş d r ă g u ţ . S t r a d a p r i n c i p a l ă s e a m ă n ă c u u n t-cfobogami...". (De ce o a r e m i se p a r e c ă n u a m c,u-noscuit n i c i o d a t ă , .acest" Oslo ?). „ I n vârf, P a l a t u l Regali. î n c h i d e p e r s p e c t i v a . I n Oslo n u a v e m cai (...(privire p e fe reas ­t r ă , s p r e cai i sllabii; Legaţi de ţ ă r u ş i ) . T a x i m e t r e l e surat c u p e u r i t oa te . E u n « r a ş u n d e r e sp i r i s a u iprea m u l t s a u p r e a p u ţ i n . F e m e i l e s u n t p r e a c u l t e . F e ­t e l e bă t râ rne p r e a n u m e r o a s e . Vesel ia o l a v e m m e t o d i c ă . S u n t e m o s p i t a l i e r i în-itii-'uin g r a d r id i c uli. De aceea , n a ţ i u n i l e ' i ronice n u n e iubesc , S k y - u r î l e l a noi s u n t m a i n e c e s a r e dieicât pă lă r i i l e . . . V r e a m s ă v ă d o ţairă f ă r ă tăilpice... Şi apo i , ţ a r a dumnitale m ă a t r a g e îndeoseb i . Flintele m e u a fost of i ţer de m a r i n ă . S'a î n s u r a t la New-York şi a murii t l'a Ma-•nao. P e v r e m u r i a viratait R o m â n i a . De taitimci a m s i m ţ i t c ă t.reibue s ă plec . E-; ram l a Voss . întir'o o d a e p ă t r a t ă , a l b ă . p r e a îneălrzită ş i venit i laiă . O c u ş c ă de . exper i en ţă . Aşi fi dart 10 d o l a r i p e n t r u uni fir de praf. Dair era o n e b u n i e . I n •tot ho te lu l n u mii s'air fi găs i t . U ş a s e de sch i s e se b r u s c F r a t e l e m e u i n t r a c u u n p a c h e t . E r a u n nilfoum c u fotografii . . . C e a h l ă u l .., Negoiul . . . . Bucegi i . . . Ascu l -

, t am poez ia cuviinţelor- s t răini i . Ce fru-rnoaise î m b i n ă r i ; c â t de î n c h i s e p e n t r u u r e c h e a m e a , c ă i d e d e p a r t e e r a u aces te ktioruri. . .Bucegi i ' ' î m i p ă r e a o n u m i r e de z a h a r i c a l e . O n u m i r e die d u l c i u r i de aecilaa pe cairi le poti c u m p ă r a n u m a i în v e c h i u l F a n a r . „Nego iu l " e r a ceva sever , ceva. a s p r u , d o m i n a t o r , c a uin n u ­me d e Wik ing , ca un n u m e d e cava le r de pe v r e m e a r e g e l u i A r t u s . . .Ceah l ău l " a v e a m i s t e r u l u n u i s t r i g ă t s i n i s t r u . A-vea. dă r.ierni a v i j e l i o a s ă aii u n u i s t r i g ă t de războ i , al u n u i imbold pi im d e avân t . . . E r a u c u v i n t e g reu de p r o n u n ţ a t , d a r pe

— Stella !... cu glas de vesel ie na rod ică . Şi mai îna­

in te ca nuntaş i i în alai să fi porn i t cu mireasa în f runte sp re casa mi re lu i , c iun­gul cu singui'ii-i mână făcu un gest ne ­ruş ina t de de f lo ra re si dună câ teva cline t r imise un cu rcubeu înna l t de u r ină scli­p i toa re în capul ce rşe tor i lo r c a r e aş tep­tau în d r u m .

Luceafă ru l pr ie ln ic al miresei îşi r id i ­case ne cerul pal id p r iv i r ea lui u m e ­dă si t r a n d a f i r i e ca un să ru t al Venere i .

Alaiul se a lcă tu i . Mireasa t recu pragul por ţ i i cu piciorul

s t âng şi s t r â n g â n d b ra ţu l Luciei , şopti cu glas l iniş t i t şi ochii închişi :

- Vino, l u c i a . Des t inu l începe.. .

c a r e f ra te le m e u m i le făcui f a m i l i a r e în p u ţ i n t imp. . . Acum, treil lunii, doc to r i i mi-au spus că n u mai a m mul t d e t r ă i t , In umma u n e i g r a v e m a l a d i i , îmi copi lă­rie, r ă m ă s e s e m c u b o a l ă de i n i m ă . D a r pe l ângă as ta c red că nici nerv i i nu m i - a u fost p r e a s ă n ă t o ş i v r e o d a t ă . Tot­d e a u n a a m a v u t c i u d a t a s e n z a ţ i e că t r ă e s c întir'um m e d i u c a r e n u - m i a p a r ­ţ ine . Mi se p ă r e a c ă alita a r (trebui s ă -mi fie v i a ţ a . M ă s i m ţ e a m în exîl a r i u n d e . N u m a i la m u n t e e r a m m a i b i n e . Sufe­r e a m ' to tuşi de gdM'cdurnea l u i . î m i plă­cea s ă p r i v e s c ore 'întregi în o g l i n d a / lacuri lor . A t u n c i i r eg re tam l ip sa b raz i lo r , Lipsa p ă ş u n i l o r , l i p s a verdefltui m ă t ă s o s al u n e i pa j i ş t i . L a c u l rece, a l b a s t r u , r e ­f lecta c r e s t e de oţell ş i - un c e r p r e a î n a l t p e n t r u m i n e . Mă î n t o r c e a m a c a s ă în-

, i rhe ţa tă . S p o r t u r i l e n u m ă î m b u n e a u . V r e a m aillteeva. d a r mu ş t i a m ce . („Zâm­b i sem oare ?). ..O, mu crede c ă a ş t e p t a m d r a g o s t e a . ..Nu-rtii es te p e r m i s ă " . ( S u n t incor ig ib i l !). . . . . .Când ştii că apo i te p â n d e ş t e m o a r t e a , d e v i i i n d i f e r e n t ă a-cestei.. . mu n u pot t e r m i n a (vocea îi t re ­m u r a , m â i n i l e b ă t e a deznădă jdu i t e ) . . . d u m n e a t a , d u m n e a t a . . . F u um m o m e n t de uitaire. T r e n u l opriindu-ise mii-o a r u n ­case 'n b r a t e . (Strigăteile r u d e l o r , c h a s -seur - i i . l i f tul p e n t r u ..ea", p r i e t en i i , to­tu l se t o p e a î n aitmosifeira u m e d ă de n-munpr). Poromul e ra p l in . Becur i l e sp n-pcrilndieau o d a t ă eu cel m a i f r u m o s e lan al i n imi i miele. Fu- i s m u l s d i n c o m p a r ­t iment si dus în grabă la t r ă su ră . . Searn v e n e a încet. . . încet.. . Mi ros d e b r a d şi Ьочиптіа. Fira frisr. î n c e p u i s ă t r e m u r . S-rwntele b i r j a r u l u i era uni' e c ran mi-rn-СѴЧІОЯ. Doi ochi verzi auriii... m a r i şi srfiosi... •

A c a s ă m ă a ş t e p t a o s c r i s o a r e de lia Ma­te i L e o a p e n . V r o i a s ă m ă v a d ă . P l e c a a d o u a zi în Angtllia. D u p ă m a s a de sea­ră , po rn i i . Bătea, v â n t u l , e r a fr ig şi p loua , Sgomotu l P r a h o v e i v e n e a tnăirtii-ş i t , p â n ă s u s . B u l e v a r d u l î n t i n d e a b r a ţ e neg re , i m p l o r â n d coru l . T r e c â n d p r î n fata g a r a j u l u i . .Noël", mimat, asictulrtai. N'iai u n s g a m o t . B a dia, î n co l tu l d i n fuind văzui s k a t i n â n d pe R a d u C. Alu­neca , pi ierzându-sp în n o a p t e . S i m ţ e a m o d u r e r e n e o b i c i n u i t ă . D u r e r e a pe ca r e o î n c e r c a m c â n d îmi r e v e d e a m , acasă , p u p i t r u l ga lben , (pe t ăb l i a răiruia î n v ă ­ţ a s e m p r i m a oară . să. t r a d u c . . J eunesse" . Grălbii. Vrilla Daimairi - îmi s t a î n s t â n g a . T r e c ui nodetiul d e leimin gâ ind indu -mă la cas te le le m e d i e v a l e . Um s e r v i t o r b ă ­t r â n îmi desch i se . M ă i n t r o d u s e î n t r ' u n snllcu roz şi aca jou Mobi l a de u n . .Louis Pbill i ipe' ' s u p o r t a b i l din c a u z a fo togra­fiilor ru cadrul! ova l . Le t r e cu i în r e ­v i s t ă . I , l t i m u l t ab lou însă. era o m i n i a ­tură, de m a r e pre ţ , Bieprezerta. ne o fâ-năa-ă fată. b l o n d ă . î m b r ă c a t ă î n t r ' o h a i -nă . -h lăn i lă rturpă nomtulH v a l a h d ' n vea­cul al XVIIT-a. E r a d e s r g u r um obiect, de fami l i e . P r iv i i r u l u a r e a m i n t e . Ce orVii verzi f rumoşi . . . Cur ios . . . e r a m s i g u r că-.i m a i v ă z u s e m u n d e v a . D a r u n d e '? .Tnnftpita zâmbea, săignllnic d in c a d r u . S'ar fi smis că-mi misese o ch i c i*oa re . Maltei veni cu nas i măeuTOti. Câind îl î m b r ă ţ i ş a i fui iizbit de . a s e m ă n a r e a s a ou lâmăira f a t ă d i n m i n i a d u r ă . II î n t r e ­bai c ine es te . , 0 s t r ă b u n ă " îmi răispttnse

290. — U N I V E R S U L L I T E R A R

el cu c a l m u l t ă r ă g ă n a t a l Lecapen i lo r . „O ftiinţă de s tu l de c u r i o a s ă . E r a g r e u b o l n a v ă , p r e a b ine n u ş t i u de oe. N u v r o i a s ă se m ă r i t e . T a t ă l ei, epătairul Mibaiii Lecapen , in'a v r o i t s'o s i l ească . O l ă sase , d u p ă dor in ţă , s ă s t e a s u s l a ve­c h e a m ă n ă s t i r e . . . De al tfel , o vei v e d e a •printre copiii c t i t o ru lu i . . . O c h e m a Var­vara. S p u n e a c ă a r v r e a s ă meaaigă de­p a r t e , câ t m a i d e p a r t e , î n t r ' o ţ a r ă a l b ă ca o m ă t u l şi a t â t de rece î n c â t florile s ă rnru p o a t ă n i c i o d a t ă s m ă l ţ u i p ă m â n ­t u l E a t â t de f r u m o s şi s t r a n i u a c e s t l 'ueru... N u ş t iu î n s ă d a c ă este a d e v ă ­r a t . T a t ă l m e u a a u z i t şi e l poves tea . . . E d rep t , că g u s t u l p e n t r u ţ ă r i l e n o r d i c e f ami l i a n o a s t r ă l 'a a v u t . P a r e că a r fi vocea s â n g e l u i , d e o a r e c e pnimi i Leca -p e n i n u a r fi fost, g r ec i c u m se s p u n e , oi cobor î to r i d i n vech i i Wik ing i . . . " .

G ă s i s e m ! J u p â n i ţ a V a r v a r a s e m ă n a ou n o r v e g i a n a dim t r en . CuTbniele lu i Ma te i m ă apuseseră pe cale Se s p u n e c ă j u p â n i ţ a V a r v a r a a r fi m u r i t s u s pe m u n t e . P e locul c a r e se c h i a m ă ..Po­i a n a lu i P ă c a l ă " . V r u s e s e e& v a d ă va lea die pe R i a t r a A r s ă . B o a l a î n s ă i se a g r a ­v a s e . S u i ş u l îi făcuse rău . . . î m i paire tohiar că, a fost î n m « r m â n t a i t ă acolo , s u s ; latsa îi fusese d o r i n ţ a !"... Ma te i n u ob­s e r v a s e sch imbarea , m e a . G ă s i s e m o co­m o a r ă . Mi -e ra f r ică s ă n ' o p i e rd . E r a m /preocupa i . A r d e a m c â n d îmi s p u n e a liu->cruri t r i s t e s a u p ă r e a m m â h n i t când Îşi î m p ă r t ă ş e a b u c u r i i l e .

V o r b e a m d e a r m a t ă , de T â r g o v i ş l e . N 'o v e d e a m îmsă d e c â t pe „ea". J u p â n i ţ a VarvaiTa se c u l c ă a c u m î n t r ' u n p a t b ine .aşternuţi î n t r ' o odne a l b ă şi patirafă. P e f e r e a s t r ă a e r u l p l in cu v a p o r i îi venea , r ăco r i t o r . P ă t r a t e l e u n u i ş a h îmi a d u s e laminte de „ P a l a c e " . . .Varrvara' ' V a r -Vara."... C h e m a m cu n u m e l e j u p â n i ţ e i tpe c e a f ă r ă de n u m e . P e n t r u m i n e a-m â n d o u ă n u făceau d e c â t o fiinţă. . . Ma­t e i e r a obosit. P ro f i t a i ca de o scăde re t r e c ă t o a r e la B u r s ă . IU l ă sa i p u t j n zănă-toit, F.s ' i . Ae ru l t a r e îm i făcu b i n e . Re­gre ta i imedia t p leca rea . Nu mai ştiam ice v r e a m . E s i s e m cu g â n d u l la . .ea" rrvwntru n-1 m a i avea ne Mate i în fa tă . 'Acum însS e r a m sirunir . . .Fa r ă m ă s e s e î n t r e z idu r i l e s a l o n u l u i roz ca o fan­t o m ă de cas te l , fikfelă. Dacă m ' a s i fi î n t o r s r i s c a m să sumar pe Ma te i . Să-i d e s t ă i n u e s c 9 D a r ce ? P e n t r u p r i m a oa­r ă găs i i că n u a m n ic i . u n secre t . Din

m o m e n t ce n u l 'aşi fi p u t u t d e s t ă i n u i . . . D u p ă B a v a r i a Pe leşu lud , r e g ă s i s e m

vechea S ina i e . P o t e c a a l b ă ş e r p u i a . I n i ­m a m e a s ă r e a d i n b r a d în b r a d , ca o veve r i ţ ă , p â n ă la S t â n ă . Fe t e l e î n pu l -love r s b u r a u căitire p a r c . R a c h e t e l e le s e r v e a u d e e l i t re . Î n a i n t e a m e a ză r i i pe n o r v e g i a n ă . F u ca o sone r i e e l ec t r i că p u n â n d în p ic ioa re o c a s ă î n t r a g ă . Sea­ra , la Mate i , V a r v a r a Lecapen , s a l o n u l roz... î n c ă n u e r a m convims d a c ă fuse­s e r ă o r e a l i t a t e . Î n c e r c a m s ă le p i p ă i . Cu c â t m ă a p r o p i a m m a i m u l t d e „ea" cu a t â t d e v e n e a u r ea l i t a t e . . . Se î n t o r ­sese b r u s c . „ E r a m s i g u r ă c ă eş t i d u m ­n e a t a " . „ S i m ţ e a m că t r e b u e s ă m ă în­torc . De c inc i m i n u t e , po teca î m i p ă r e a ma i obos i toare . O forţă mă ţ intuia. . ." . Ne î n t o a r s e r ă m . C o n s t a t a s e m cu su r ­p r i n d e r e c ă p ă d u r e a n u m ă m a i a t r a g e . O duse i l a m ă n ă s t i r e . P ă t r a t u l cu r ţ e i orbea . U n „ p a t i o " s p a n i o l . E a se făcuse p a l i d ă . C â n d i n t r a s e m »üb t bol ta îns te­l a t ă t r e m u r a s e p u ţ i n . Dincolo n e aş t ep ­ta P a r a d i s u l s a u I n f e r n u l ? D e o c a m d a t ă ca or ice femee, v r u s e s e a p ă d i n fân­t â n a , , Juven ţ i i " . Cu o as t fe l de b ă u t o a -

' re n i c i u n e l ix i r n u ş i - a r fii p i e r d u t re­n u m e ] p. P ic fu r i l e m u r a l e a le pa rac l i ­s u l u i îi p l ă c u r ă . Se î n v i o r a s e . î n v ă ţ a s e f a m i l i a r i t a t e a s u f l e t u l u . M o a r t e a ii de­ven i s e p r i e t e n ă . P r i v i i c e a s u l ; 12 fix. O r a c â n d m i n u n i l e se mari împl inesc . . . Cu frică, i n t r a i d u p ă ea în m ă n ă s t i r e . U m b r a e ra răcoroasă. Ghi r l ande le de s t rugu r i se că fă ra ră pe co rpu r i l e noa­s t re . H e r u v i m i i î m p ă i n j e n e a u p r o n a o ­su l . Toţii d iavol i i se p r i n s e s e r ă în m r e j e . D e sus d in cupolă . înger i i îşi t r i m e t e a u cape te le î n a r i p a t e ca să ne v a d ă ma i bine. Gărfile serioase ne deschideau bra­ţe le p rea mi tu i t e . N o r v e g i a n a înge­rul nche.

E r a m s t i n g h e r i t . Dar o forţă d e n e ­în ţ e l e s îmi î n m u e g e n u n b h i i . E a m ă l u ă de m â n ă f ă ră a m ă p r iv i . O r a z ă de soa re istrăip u n s e s e u m b r a t o c m a i d in

f u n d u l a l t a r u l u i . Ven i se p â n ă d e - a s u p r a noas t ră . . . C â n d n e r i d i c a r ă m , întoref tn-du-ne . furăm sgudui t i de ace la ş gând.

I n faţa n o a s t r ă , Lecapen i i n e s u r â -d e a u ş t e r ş i d e v r e m e . B ă t r â n u l ţ i n e a m ă n ă s t i r e a pe b r a ţ e ca pe u n copil iu­bit . Copiii se î n ş i r u i a u , c u m i n ţ i şi cu ­cern ic i . S c o a s e r ă m u n s t r i g ă t . L a m i n e e r a mini m u l t d u r e r e a une i r ă n i vechi . J u p â n i ţ a V a r v a r a n e suirâdea t r i s t d in loeu-i s t r â m t î n t r e a t â ţ i a fraţ i . P ă r u l

s ă u b l o n d i l u m i n a î n t r e a g a frescă, t unc i o b s e r v a i c ă r a z a de s o a r e din tair v e n e a să-i m â n g â i e cosi ţele . M ni le a l b e şi s u b ţ i r i ţ i n e a u o carte r u g ă c i u n e . Dar p r i v i r e a m e r g e a depar m u l t m a i depa r t e . . . A v e a luc i r i va luc i r i a u r i i ca a p a u n u i fjord...

A d o u a zi p l o a i a r e v e n i s e . Mă à ţ e a m r ă u . Mă d u s e i s'o v ă d . Din i f rac ţ ie , a p u c a s e m d r u m u l mănăstiri , .Ea ' m ă a ş t e p t a . A v e a p u ţ i n ă febri

In s fâ r ş i t , s c ă p ă m . Exp re su l fu? d i a v o l e ş t e . P e m ă s u r ă ce v a l e a Temiş lu i cobora , g â n d u r i l e îm i deveneam leneş i . Ѵагѵата. . . V a r v a r a . . . {Ce м feri t e sgomotu l v a g o a n e l o r . S'ar zid

E r a ca ld c h i a r î n „Bîisera Neaga Deschise i s c r i s o a r e a cu nervozitate, poi , î n d e l u n g , o ţ i n u i în f a ţ ă fără» citi . Mi -e ra frică. Ş t i a m c ă e delà Şerl Lecapen , c ă r u i a îi e p u s e s e m tot..

. S c u m p p r i e t en , „ S a î n t â m p l a t aci u n l u c r u destui

t r i s t . T â n ă r a n o r v e g i a n ă a mur i t aci 2 zi le. N u t e - a m p r e v e n i t pentrucă i fel i-a fost vo in ţa . . . Virusese s ă c u m locu l u n d e se a p u n e c 'a r fi îngrop j u p â n i ţ a V a r v a r a . M ă o fe r i s em s'o o duc î m p r e u n ă c u W . M. Vremea i c a m î n d o e l n i c ă . To tuş i , .am plecat, d r u m , 10 m i n u t e d u p ă s t â n a regali î n c e p u t f u r t u n a . D a r „ea" nla vruţi soulite. Cu toa te « f a tu r i l e noastre, ii s i l i t s ă c o n t i n u ă m . Am a j u n s sus des de u m e z i . M o r m â n t u l n u l-am pa găs i deoa rece n ' a r e c ruce acum. Iar p r i v i n ţ a m o v i l e l o r . . P o i a n a lui Päd d u p ă c u m ş t i , e u n a d e v ă r a t cină N'e-am r e fug i a t la P e ş t e r a Sigrid !( aoesita-î ѳ n u m e l e ) a v e a temperaţi P ă r e a foa r t e s l ă b i t ă . A i u r a chemai te pe d u m n e a t a . . . I n t i m p u l nopţi a v u t o c r i ză . I n i m a a î nce t a t săi bată. . . E r a a t â t de f rumoasă . . . şi i n a a t â t c u V a r v a r a . . . C iuda t . Ne ţ e a m î n c ă t u ş a ţ i de mis te r . . . In el d u n ă c u m îi fusese d o r i n ţ a , am Ù pnt 'o la Pe ş t e r ă . . . A l ă s a t u n .inelvi Mi-a s p u s că e p e n t r u dumneata.., p i a t r ă f ă r ă m a r e v a l o a r e a re însă v a t ă p e ea, l u c r u inexplicabil , sil L e c a p e n i l o r . î n c o n j u r a t ă de crini. " i n t ea cr izei , m ' a rugat , să-i pun li] fefon T r i s t a n şi Y sold a. A plans p a p o i a s p a r t c laca. . . Nu mai poti scr iu , i a r t ă - m ă . . . t o a t ă această Iul p l a r e m 'a t u l b u r a t atât . . .

U N I V E R S U L L I T E R A R . 291

7) In răstimpuri, s 'auzea de a fa ră t r ece -

[rea rărufelor din car i se r id icau gemete 'ţi sbierete laolaltă. In uşa eâ rc iume i cu obloanele de lemn t r a se , r ă s u n a u bă tă i pojiie do aceleaşi î n t r e b ă r i fur ioase :

- Jupâne, ti-ai a scuns c iumaţ i i , ha i ? iflri ni-i dai, ori t '-i a r d e m cu casă, cu ! ! Unghiurliu deschidea f e reas t r a şi p r i n -tr'o spărtură a oblonului a r ă t a ciocli lor o lamă lungă şi lucioasă ca r e l in iş tea în­dată pe cei de-afară. - Avem zece cu ţ i te scoase azi de l à

tocilă ?i pe dc-asupra două topoa re . Ve-pti-vă de treabă, câini rflioşi, ce sân-• ' Fereastra era închisă î n d a t ă şi cei psiuntru aşteptau u r m a r e a . ; 0 clipă se mai a u z e a u î n j u r ă t u r i , p e urmă carele ciumaţi lor p o r n e a u d u c â n d mai departe geamătul lor fioros şi s t r i ­catele beţivanilor.

XVI

Anton Pann s t răbă tea s t răz i le , neobo­sit, căutând să r is ipească d e s n ă d e j d e a stârnită de grozăvia mol imei as ia t ice . Intra tără teamă prin cur ţ i l e d i n Şe rban -Yodă, schimbând două- t r e i cuv in te cu •meni sugrumaţi d e pan ica .

Marile nenorociri sun t î n t o t d e a u n a (rilejuri de mari î nvă ţ ămin t e . P e v re ­me de răsboiu sau mol imă, o m u l nu mai poate păstra nimic ascuns d i n adânc i ­ţ i lui necurată şi s labă . C â n d z i le le Щ fără poticnire, o b r a z u l ş t ie să se late şi altfel de cum este . D a r Ia în-liul sdriincin, omul s t r â n s d e spa imă, se (tjte !n goliciunea lu i să racă . In a n u l IrD al ciumei, oameni i s e doved i r ă •tfäü'ti pentru orice ne leg iu i re . P reo ţ i i •ansi în chiliile b iser ic i lor , se îndă -•bicean să nu mai iasă, la o r i ce che ­nare. Din lagărul de c iumaţ i s t rânş i tn prostime, în Dudeş t i , suf le te le u r ­mi In moarte fără î ng r i j i r ea biser ic i i . Sici la curţile boereşti u n d e mol ima se •prea la câte-o fată. preofii nu v ro iau й rina pentru spovedanie . Z a d a r n i c a-bpau slujitorii să chemo p reo tu l , za-farnic. Nepătrunşi de î n s e m n ă t a t e a sfftn-i a morţii, preoţii aceşt ia gândeau că Hnecuvântarea lor n u m a i Ia botez şi nntă e binevenită.

[Alton Pann, u rmăr i t se vede d e - u n Ірт al imunităţii. î m p ă r t ă ş e a bo lnav i i ín boerime, cc t rebuiau să moară . Bucureştii în ghiarele c iumei , sunt zu-

lîiviti de el. In 1820. cu o v e d e r e mai impede ca aceea a l i t e ra ţ i lo r d e mai ârziu : •

„Frate Matache !

[în ştiu cum а{і p e t r e c u t d u m n e a v o a -Iră, cu ciuma, la Buzău. Or i cum, as ta

a t â r n ă d e mu l ţ imea păcă toş i lor d in e-piscopia voas t ră , p e n t r u c ă p r e t u t i n d e n i c iuma a fost mai n ă p r a z n i c ă u n d e p ă c a t e ­le e r a u mai fără i e r t a r e .

Eu n u mă îndoesc , f ra te Matache , că mol ima a fost t r imisă n u m a i ca p e d e a p ­să, da r ceeace m ă m i r ă şi ch ia r mă doa ­re e că a s e m e n e a pedeapsă nu s'a abă ­tut şi a s u p r a b e ţ i v a n i l o r . C i u m a a fost oa rbă . Ici se l ipea de p ie lea d e p o r c a v r e - u n u i ciocoiu s t r ică tor , d inco lo d e p ie lea fără v ină a v r e - u n e i fete. Aşa e : D u m n e z e u , două scăr i a re , să s u e şi să coboare . Vorba e n u m a i vorbă , că rugă ­c iunea omulu i bea t D u m n e z e u nu o p r i ­meşte . C u c iuma as ta m ' a m l u m i n a t : beţ ivi i a v e a u î n t â e t a t e şi mol ima ocolea câ rc iume le , d a r se îndesa în fete. N ' au r ă m a s decâ t be t i vance l e (delà d o u ă o-ca le în sus) car i d u p ă ce-a t r e c u t u rg ia , s'au p u s p e n u n t i t şi p e iubi t . Iacă ce n u p r i c e p .

Tntr 'una d in zile mă c h e a m ă a fa ră un a rga t , ga t a să p l ângă .

— H a i de g rabă , dască le Anton , că s t ă p â n u l meu . R o m n i c e a n u l . t r a g e să moară . La popa Nicu lae am fost d a r nici nu v r e a să a u d ă , d e frica boliştii...

M'am dus , f ra te Ma tache . D e u n d e să ştie s t ă p â n i r e a d in cer, ce socotel i sunt î n t r e noi ? R o m n i c e a n u l zăcea lungi t şi a t â t a r d e a c a r n e a p e el d in p r ic ina bu ­belor , că dogorea şi d u h n e a de là uşă.

Mai suf la câ te -un cuvânt , d a r fără po­t r i v e a l ă şi p ă r e a a s ta d e v o r b ă cu o gră­m a d ă d e l ume . deşi n u m a i eu şi a r g a t u l e r a m a l ă t u r i . C â n d se î n t o a r s e la mine . văzui b ine că-i ieşise ţ ă r â n a în obraz . în ­cepu să-şi a l e agă v o r b e l e p e n t r u spo­vedan ie , p r iv ind la c ineva ca r e nu s e vedea pe-acolo :

— „Dă-mi sfânta g r i j an ie , că m ă p r ă ­pădesc . N ' a scund că a m s t r ica t case fă­ră n u m ă r , c 'am p r ă d a t v i s te r ia d u p ă pu­ter i , c 'am j u r a t s t r â m b , când t r ebu i a , şi c 'am min ţ i t î n t r ' u n a . Am făcut şi b ine . a m da t la b i se r ică , am da t la calicii s t rânş i la pod, m ' am ruga t când a v e a m v r e m e des tu lă . îm i p l â n g d e milă că mor de-aşa s p u r c a t ă boală , când eu g â n d e a m să 'mi d a u suf le tul p r i n războaie . . . "

Ii dădu i s fân ta î m p ă r t ă ş a n i e , şi p e d e a s u p r a , o v o r b ă de î m p ă c a r e :

— Lasă, boe r Romnicene , n ' avea gr i ­jă , cât p r iveş t e m o a r t e a d e ca r e mor i . Până să t r ec i vămi l e v ă z d u h u l u i , se sbi-cesc b u b e l e t a l e şi pot i s p u n e o r icu i în cer, că te-ai s t ins p r in războa ie , d u p ă cum ţi-e voia".

F ă r ă să văd că Romniceanu î n t r e t i m p răposase , u r m a m să-i d a u s f a tu r i p e n t r u că l ă to r i a l u n g ă :

Bagă seamă, b o e r R o m n i c e a r u , î n -n a i n t e a judecă ţ i i , nici o b â i g u i a l ă n u e îngădu i t ă . C u m şovăi, c u m t e p r i n d e cu minc iuna . Şi nici C a r a g e a nu- i a-

p r o a p e să te ie r te , cum te-a mai ie r ta t" . A r g a t u l îi închise p loape le . Am plecat de-acolo , f ra te Matache .

s imţ ind în mine o a p ă s a r e g rea . I a t ă — rni-am zis — cum D u m n e z e u pedepse ş t e pe Romniceanu ce mi-a lua t ibovnica ! Abia d u p ă u n ceas mi -am da t s eama că b u c u r i a m e a ora u r â t ă şi nec reş t inească î na in t ea mor ţ i i u n u i păcă tos de fra te c h e m a t în cer. M'am spovedi t fără în t â r ­z ie re şi m'am ruga t apoi p e n t r u i e r t a r e .

I n t r ' a l t ă zi m ' a m dus la căpă tâ iu l unei fete a t insă de mol imă. T o a t ă famil ia aş­t ep ta p e la uşi să se s fârşească chinul fetei şi n u m a i u n a r g a t t â n ă r cuteza s ă vegheze în odaia ei. î n g e r u l morj i i de -obiceiu nu î n t â r z i e n ic iodată , când cu­noaş te b ine s t r a d a şi casa u n d e e bo lna­vă o fată. Se vede însă că os teni t înge­ru l r ă t ăc i se c ine şt ie pe u n d e şi fata in­t r a t ă în f ie rb in ţea la d i n a i n t e a sfârş i tu­lui se a l in t a s ingură , cu gingăşie , che-m â n d u - s e p e nume , cum a r chema pe c ineva s t r ă in :

— „Mărie , Măr ioară . . . " F o a r t e pufin greş ise fata as ta , p e n t r u ­

că D u m n e z e u nici v r e m e n u - i d ă d u s e să se a t i ngă d e greşel i ma i m a r i ! S'a spo­vedit , m ă r t u r i s i n d o s eamă d e n imicur i ce nici n ' a v e a u n e v o e d e i e r t a r e . î n t r ' o zi a fura t d o u ă m e r e , î n t r ' a l t a s'a l ăsa t s ă r u t a t ă p e ochi, i a r a p r o a p e în f iecare zi. la şcoală, când dască lu l p r i vea p r i n f e r ea s t r ă a fară , fa ta se s t r â m b a , îi mai ­m u ţ ă r e a mersu l , sau îi da cu t if la. Tată, f ra te Matache , p r ic in i u şoa re p e n t r u ca ­r e j u d e c a t a cea m a r e nu se os teneş te , şi n u m a i înger i i î n t r e ei pot face j u d e ­cata, în j o a c a lo r înge rească .

Şi cum aş t ep t am să se î n d o a e f lacăra l u m â n ă r i i şi să fumege, ves t ind că moar ­tea se ap rop ie , auz im. M a t a c h e f ra te , o c â n t a r e sub fe reas t r ă :

..Că azi P r e a C u r a t a B i n e c u v â n t a t a F e c i o a r a Mar ia Naş te pe Messia"....

F a t a a deschis ochii în s ă r ă c i a d in ca­să, u n d e nu se af la nici u n colac şi nici o nucă . D u l ă u l cur ţ i i î n c e p u s e a l ă t r a gros. înce t , băe t i i se r e t r ă g e a u s p r e poa r ­tă . C lopo ţe lu l d i n s t eaua lor p iu i a ca un pui f lămând. Am eşi t să p lă t e sc c â n t a r e a .

Pe c â n d v o r b e a m s te la r i lo r văd ferea­s t r a î n t u n e c â n d u - s e .

Se s t insese l u m â n a r e a şi p e î n t u n e r i c fata fusese răp i tă , ca p e n t r u n u n t ă . Am r ă m a s la p r ivegh iu .

R o m n i c e a n u ca şi fata, a v u r ă încă pa r ­te de m o a r t e cuvi incioasă , în p a t u l lor , n u ca bie{ii c iumaţ i lua ţ i în l a g ă r u l d i n D u d e ş t i .

( con t inuă în n - ru l vi i tor)

292 — U N I V E R S U L L I T E R A R

er ii ic ci literei rci D O M N U L Z A R I F O P O L

SI G E N E R A Ţ I A A C T U A L A Poa te că sc r i i to ru l aces tor r â n d u r i e s t e

cel d in t â iu ca re d u p ă răz!x>iu, a semnala t fără ec'iivoc cal i ta tea super ioară a scrisului d-lui Pau l Zarifopol . Avem mot ive să p r e s u p u n e m deci că or icâ t de g reu ne-am în ţe lege cu ce i la l ţ i confra ţ i ai r o ş t r i , nu vor fi în t re noi şi d-sa nici oda tă di­v e r g e n t e p r e a m a r i . Şi totuşi...

C â n d ana l i zând sc r i su l lui M a u p a s ­sant . d. P a u l Zarifopol îi t r a t a f razele cu toţi acizi i logicei, ofer i ' c l ce lor oare p u t e a u să v a d ă p rec ip i tu lu l sărăcăc ios al unor pon t i f e , nici un moment nu ne-am gând i t că d-sa duce acest r ăzbo iu în nu­mele acelei fa imoase . .écr i ture a r t i s t e " deşi cita pe fraţii Concour t î n t r ' u n pa ­sa j de a l t fe l per fec t accep tab i l . Deci când as tăz i d. P a u l Zarifopol t ăgădueş t e că a r avea p r e f e r i n ţ e p e n t r u acest eoiu d e exe rc i ţ iu l i t e ra r , am fi a p r o a p e obli­gaţ i să-1 c redem. Mai t â r z iu a r t i co lu l d e s p r e R e n a n , ne-a conf i rmat toa tă o-r o a r e a pe ca r e aces t fin in te lec tua l o a r e de frazeologia f rumoasă şi pate t ică . E cu a t â t mai firesc deci să-1 c redem cânrrv se a p ă r ă că ar fi p r i e t e n u l scr i­sului „cal igraf ic" .

Лii u r m a t apo i o ser ie î n t r e a g ă d e a r ­t icole coros ive şi t eore t i ce în ace la ş t imp, a r ă t â n d u - n e în a u t o r u l ace lu i „Re­gistru al ideilor g ingaşe" u n spir i t lucid n e m u l ţ u m i t d e o r â d u i a l a socia lă şi ma i a les de cea suf le tească a con t imporan i ­lor lui . E d e pr i sos să mai a r ă t ă m aci cât e r a m d e acord. Când nu ş t iam cum sa d e n u n ţ ă m mai cu i n d i g n a r e mist ic ismul mecan ic cu repe t i ţ i e al câ torva poeţi români de d u p ă războiu . cum e ra să nu p re ţu im cum se cuv ine a j u t o r u l pe ca r e d. Zarifopol ni-1 da pledai'«d p e n t r u lu­c id i ta te , ch iar când c a u z a ei p ă r e a p ier ­du t ă pr in năvă l i r ea sf inţ i lor d in India şi a poefilor eu ropen i per imaţ i acum ? Încă oda tă deci n 'am a v e a n ic i un mo­tiv să p i e c i z ă m deoseb i r i î n t r e m o d u l n o ­stru d e a în ţe lege şi j u d e c a t a d-lui Pau l Zarifopol .

Deci u n acord perfec t , un ideal acord d e opozi ţ ie cum s'ar spune . Căci ac i se pot s ta to rn ic i deoseb i r i l e şi î n c e p u t u r i l e de reproş pe care ca să re luăm expresia exce­siv l iberă a colegului Sergiu D a n ..cea m a i icouă emis ie d e scr i i tor i r o m â n i " le în­făţ işează r â n d pe r â n d cr i t icu lu i nos t ru .

Cr i t ic e un mod ca re t r e b u e p rec iza i . Căc i sun t cr i t ic i c a r e au o a t i t u d i n e teo­re t ică şi e x e r c i t ă o cr i t ică în p r inc i ­piu, l ă sând ca ecua ţ i a să se rezolveze pin factorul t i m p , cum e şi o a l t a cr i t ică act ivă, c a r e în ţ e l ege să in f luenţeze scr i ­sul con t imporan ca un g r ă d i n a r soa r t a a rbuş t i l o r din pep in ie ră .

Din aces t p u n c t de v e d e r e se p o a t e s p u n e că a c t i v i t a t e a d-sale a fost nu lă . A făcut scr isu lu i r o m â n e s c m i n u n a t e teor i i şi j ocu r i d e spir i t , cu o to ta lă in­d i fe ren ţă p e n t r u s tă r i le ac tua l e , ca u n u l c a r e şt i ind u n s ingur cân tec funebru din în t âmpla re , l-ar c ău t a deopotr ivă şi la î n m o r m â n t a r e şi la nutetă. D o m n u l P a u l Zarifopol a făcut ra ţ iona l i sm în t r ' o v re ­

me când foiau în l i t e r a t u r ă bă lă r i i l e mist ice, cu o g r i j e sub t i l ă de a nu j igni pe n imeni , cu o sensibil i tate adică , din cale a f a r ă de gingaşe. C u m s'ar spune, d-sa a făcut un fel d e u imi toa re exerc i ţ i i de sc r imă in te lec tua lă , în c amera d-sale, u i tând că v i r tuoz i t a t ea în m â n u i r e a sa-biei es te n u m a i unu l , s ecundar , d in mo­duri le războiului , esenţ ia l fiind să loveşti b ine , nu să loveşti tringaş.

Şi i a tă cum d. P a u l Zarifopol, intel i ­gentă subti lă , s'a încurca t în t r ' un răz­boi cu d. Ralea de u n d e înv ingă tor , fără să ştie în ce să învingă a n u m e , s'a a les cu ponosul de r e p r e z e n t a n t al „es­t e t i smu lu i " aclică a l „ca l ig ra f icu lu i" în a r t ă . Şi se a p ă r ă acum împot iva noas t r ă de ceeace a d m i t e împotr iva Vieţii ro­mâneş t i . S i tua ţ ie î n t r ' a d e v ă r compl ica tă .

Şi nici n ' a r pu tea face a l t fe l . Echivo­cul aces te i s i tuaţi i v ine d in d o u ă surse . Illtâiu că d. P a u l Zarifopol nu poa te o p u n e , d-lui... Ra lea v a i . d e cât p r inc ip iu l estet ic . Ev iden t că un ra ţ ional i sm s ter i l nu t e poa te duce în a r t a d e cât la v i r t u o ­z i ta te cum a d u s t o tdeauna , ch ia r în evu l mediu . Căci t r e b u e să dăm odată defini ţ ia : a r t a pen t ru a r t ă î n s e a m n ă v i r tuoz i ta te fără scop, ia r dacă v i r tuozi ­tatea roi e a r t a fără scop a tunc i nu e nimic.

N ă r u i n d falsele t eme iu r i d e a r t ă a le une i ger e r a ţ i i mediocre , c a r e t r iva l iza pe Dumnezeu mater ia l iza ndu-1 ci 'omolito-graficeşte , c a r e făcea misticism p e n t r u că îi venea m a i uşor d e c â t să gândească şi n u t r e a din cinci imagini şi două s t rofe repe ta te , cinci mii de cet i tor i , d. Pau l Zarifopol avea d r e p t a t e şi se s imţea la largul său. Mai încurca t s'a s imţi t când a t r e b u i t să m ă r t u r i s e a s c ă şi ce a r e d e gând să pu ie în loc. As ta nu e a r t a , as ta la l t ă i a r nu e a r t a , n ic i as ta nu e a r t a , mai cu seamă as ta e a r t ă . Bine, minuna t . Dar a t u n c i „care" e a r t a ? D . P a u l Zarifopol n 'a spus-o nici o d a t ă şi nici nu o va spune . Şi e necesa r să p r e ­cizăm că nu- i ce rem o def ini ţ ie a a r ic i . Nici p r i n gâfxl nu n e t r ece să-i ce rem imposibi lul . Ci l-am ruga n u m a i să p r e ­cizeze câ t eva pagin i din scr isul cunoscu t p e c a r e le p r e f e r ă şi d e ce le p re fe ră . S u n t e m cu a t â t mai î n d r e p t ă ţ i ţ i să-i ce­rem aceas t a cu cât d. P a u l Zarifopol a făcut c ândva i m p r u d e n ţ a să a r a t e ce p r e ­feră, şi dacă nu n e î n şe l ăm s'a a r ă t a t en tus i a sma t d e proza d-lui A d r i a n Ma­nia p u r şi s implu .

Nu c redem că a u t o r u l ab i lu lu i „Regis­t ru al idei lor g ingaşe" ne -a r p u t e a r ă s ­p u n d e că şi a t i t ud inea s implu nega t ivă îşi a r e v a l o a r e a ei. C r i t i c i s m u l scept ic a fost î n t o t d e a w a cea mai uşor d e sus­ţ inu t d i n t r e a t i tud in i , şi cea m a i facilă d i n t r e m a n i e r e . E o s implă p r o b l e m ă d e v i r t uos i t a t ea st i l ist ică. Zenon d o v e d e a cu uşu r in ţa că Achi le nu poa t e p r i r d e o b roască ţ es toasă şi o săgea tă stă pe loc. C e a d in tâ i d i n t r e a t i tud in i le omubi i se ­midoct es te n e î n c r e d e r e a . Şi cel d i n t â i u succes p e ca r e îl ob ţ ine uni adolescent e să fie sp i r i tua l , adică mediocru .

Cr i t i c i smul scept ic nu e o concep)) ci o s implă a t i t ud ine cum negru nu e cu loa re , ci o l ipsă d e culoare . Dai Ana to le F r a n c e e cu o a t â t de sinea pl ic t iseală pă ră s i t d e g e n e r a ţ i a care făcut războ iu l — cea mai m a r e , cea m boga tă suf le teş te clin câ te a avut Frarj — as ta e şi d i n cauza puer i l i t ţ i i Inie t ice, şi a scep t ic i smulu i lui amabili a m a b i l i t a t e , un spir i t au valoarea num câ tă v r e m e p r e s u p u n un interior adâi şi un c a r a c t e r loaial , căci sunt preţui r u i n a i în ca l i t a t ea lor d e conseci«| I a t ă d e ce. lui Ana to l e F r a n c e , care „Tardin d 'Ep icure" dovedeşte cu o d( t e r i i a t e amab i l ă , că nu se poate ere decâ t în su fe r in ţ ă ca să susţin de pil şaizeci d e pag in i m a i sus tot atât de greab i l , că nu se p o a t e c reca decât bucu r i e , g e n e r a ţ i a f ranceză de di| războiu a p re fe ra t p a s i u n e a intensă al M. Ba r r é s .

C i n e a f recven ta t pu ţ in filozofia ţ că se poa t e dovedi cu uşur in ţă orice, evu l mediu , elevii s emina re lo r eraui oficiu numiţ i să p ledeze o teză sau îl în a s i s t en t a mul ţ imei , amuza t ă de matei logic. Astăzi spo r tu l se mai practică] mai în con tu l celor c a r e nu au cetiţi odată o ca r t e de i s tor ie a filozofiei,! cum în a fară de şcolile criticiste isbj filozofiei nu a l u a t absolu t nici odată» nici d e „filozofia" Iui Voltaire, nici| a lui Pau l Louis Courier , nici dealui j tole France , p e ca re i-a socotit nul nişte clilctanji amabi l i , b u n i pentru( t i tori i c a r e vor mai mul t să se ai decât să p r i ceapă .

D e altfel d e două sute de ani înci toţi sceptici i s e a m ă n ă î n t r e ei, de 1 a r li unul s ingur văzu t în oglinzileJ t a l e l e a l e t i p a r u l u i .

CAM1L PETRES

P. S. — D. Pau l Zarifol e de păi că p re fe r in j c l e celor d e la ..Cetatea] t e r a r ă " pen t ru S tendha l Şi Balzac, sunt to r i t ă modei c a r e bflntue dc л re-oi ani încoace în F r a n ţ a . Ni se parej perf luu să a m i n t i m că nu am aşlq de loc ca scr i i tor i i t i ne r i francei descopere azi pe Stendhal . Dac n'arfi i cât fap tu l că sub iec tu l „Sufletelor 1 e lua t dir , „Le R o u g e et Ie Noir") an i d e zile î n a i n t e ca aces t scriiti fi deven i t mode l p e n t r u moda şi poa l e că ar- f i suficient. De altfel J sul g e n e r a l de „scris caligrafic" e| losit d e cel ce scr ie a c e s t e rândul intenţ ie cr i t ică şi pe iora t ivă de apnj zece a r i de zile. D a c ă nu s'au cat p l e a mul t e că t iner i i nostrui tor i făceau sau un misticism carii a v e a nevoie să p r i ceapă nimic ; sail ceau numa i scris cal igraf ic şi ц ogl indă în c a r e să se v a d ă .

CI

UNIVERSUL LITERAR. — 293

STEJAR I O N E S C U :

«Domnul de Ia Murano»

D. Stejar Ionescu e, în volumul d-sale, in autor „cnticíié" de romant i sm. Ii p lac depărtările, numele sonore, apar i ţ i i l e si trecerile mai mult sau mai pu ţ in miste­rioase, prin vieajă, a t i tud inea culca tă pe canavaua inexplicabilului, r apor tur i l e în­cordate de fantesie d in t re personagii le d-sale. şi. în general, descrierea larg colo­rată Probabil că acesta e şi t emperá ­

idul d-sale, înăscut. Nu e mai puţ in a-devărat insă că nu to tdeauna a t i tudinea romantică poate fi soluţia cea mai s igură alinei pagini începute cu ho tă râ rea de a [termina cu izbândă. Romant i smul este pentru de-apiiruri o nobilă ţ inu tă lite­rară: a fost însă a t â t de înde lungată vre­me, şi începând cu chiar maeştr i i lui . şi o experienţă. încât, astăzi cel pufin, a t re ­buit să-şi anexeze, ca pe un corolar, şi idfia critică o exper 'entei reale. Avân tu l , dorul de lumină, nevoia imagini lor tar i , desfăşurate în vânt ca un zbor de păsăr i u-riaşe. de lumină, toate pr ivi te ca scop unic • artei, au rămas de prea mul te ori s im-lebalnane colorate pentru a n u m a i tenta fariozitatea cetitorului decât în măsura in care dovedesc un conţ inut de exper i ­enţă personală echivalentă cu toată t ra-ectoria sau întinderea lor.

n . Stejar Ionescu, fireşte, nu e încă autorul experienţei acesteia. D-sa face. Miel, parte din categoria scri i tori lor pen­tru rare cuvântul e încă un mi ra j de sine

Stor, pentru care fraza purcede din Inoia de a monta frumos un cuvânt , şi, p mai departe, periodul , pagina , buca ta întreagă, es. una clintr 'alta, ca nişte t u b u r i rom onirice, clin entus iasmul s târni t de cu­rant, şi din şarpanta na ivă a unei a t i t u -ilini croite. l i t e ra tu ra în care se înca­drează astfel până la depl ină egal i ta te e aceea a d-lui Ionel Teodoreanu şi a .,Mo-dehiliir" d-sale. De altfel lucrul e expl i ­cabil, lipsa de experienfă şi de cunoaştere a î ici ir poate uşor să ducă la forme lite­rare identice. Şi în această pr iv in ţă gustul іпвдікі e o primă caracter is t ică . Imagi ­nea nu se reazimă, în sine, decât pe expe­rienţă gramaticală şi (le cuvânt . D. Tonei Tcodoreaiiu a ajuns la a d e v ă r a t a vir tuosi­t é in această privinţă. D . Ste jar Ionescu la se Iasă cu nimic mai prejos, în meşte-•pl de a o prelungi până la episod a-prnapo :

,Am descoperit povestea aceasta pe când .imam o călătorie în saltarele mesei mele Je Іцсги. Străbăteam printre vrafuri de M r&zlete, invitaţii ]a bal, chitanie, cărţi tovizită. Drumul ajunsese, apoi anevoios, jfiturile îndesate se desfăceau greoi, In focim muri de plicuri vinete, ca ardezia, j» fâşii galbene, vărgate cu şiruri de cu-jointe negre. Pătrunseseră printre anii

„stratificaţi şi contemplam peisagiul geolo­gic al uitărei" (pag. 69).

Sau :

„Acul care bătea secundele se învârtea „pe roate cu şaizeci de spi(e şi arunca cli-„pele ca mingi zburdalnice. Ca stropi mi­nusculi într'o melodie dulce şi naivă,. „Căci timpul era tânăr, vesel, nepăsător. „Era un isvor mic şi limpede. Suzurul lui „îmi legăna sufetul, îmi fura câte o floare, „lin, o ducea departe, până nu mai în-„semna decât o petală de umbră, un atom ,,albastru, nimic...."

Dispoziţ ia aceasta sufletească, fireşte, oferă pre ţ ioase resurse de sal tur i în vid. D. S te jar Ionescu îşi poate, astfel uşor îngădui luxul ca, în t r 'o s ingură frază să ..renunţe definitiv la vieţele semizeilor", dar incidental şi. cum am spus mai sus, cu o s ingură frază numai , pe modicul cu­vânt că „adevărata viaţă, oricât de mare ..ar fi omul, eile alcătuită dintr'o scamă ..de lucruri mici. legale între dânsele ca ..inelele şarpelui", (pag. 95).

E unul din nenumăra t e l e t ru isme pe ca re haza rdu l cuvântu lu i adăpos t i t în vâ r ­ful peniţei fe poa te aduce din abonden tă . Con t ra r iu l e tot a t â t de adevă ra t şi nici una din tota lul af i rmaţ i i lor de asemenea na tu ră nu cere a l tă s t rădu in ţă cerebra la decât aceea a unei g ramat ica le aşezăr i în frază. Exper ienfă ar t rebui să in terv ină însă cu controlul ei în rapor tur i l e posibile cu ansamblu l din care face pa r te , şi să-i s tabi lească, din acest punc t de vedere, adevăru l pe care îl reprezintă . Acest lu­cru ar fi pu tu t spune d-lui Stejar Tonescu că. de pildă, p r ima sa buca tă , „Domnul delà M u r a n o " începe cu câteva pagin i de a m ă n u n t e dăună toa re , că se cont inuă cu lucrur i mul t prea în a fară de r i tmul str ict al personagi i lor şi că, deci, se pu tea scoate, din cele treizeci de pagin i , cel pu ţ in cu folos vreo cincisprezece. Şi tot aşa. apoi , în ,,Zâna F u m u l u i " unde subiectul se des­făşură , cu numeroase lungimi , în vre-o pat ruzeci de pagin i , începe d u p ă exac t douăsprezece pagin i şi jumăta te de zadar­nică in t roducere .

Au to ru l însă a re , pe lângă defectele de­pr inse din moda l ansa tă la noi. pen t ru uzu l î nvă ţ ămân tu lu i secundar inferior, de d. Tonei Teodoreanu, cal i tăţ i de sine stă­tă toare . Buca ta . .Cătuşa", de pi ldă , cons­t i tuie o in teresantă pagină de observaţ ie cu însuşiri de sintet ică redare a sufletului omenesc. Părj i le sunt bine echi l ibra te în­de ele. personagi i le nu se copleşesc unu l pe a l tu l , ci se întregesc în de ele, ia r ac ­ţ iunea e onorabi l ţ inu tă în cadru l faptu­lui sufletesc şi caracter is t ic . Lipseşte însă valoarea de a r t ă a cuvân tu lu i păs t r a t prea mult în cad ru l lui de dicţ ionar . F a p t u l acesta, de altfel , se observă cam pre tu t in ­deni şi, la noi cel puj in, e s t râns legat de genul l i terar al cu l t iva toru lu i d e imagini .

Cal i tă ţ i efective, apoi , mai găsim, de ima­ginaţ ie şi de imbold spre mister, şi în „Zâna F u m u l u i " .

D . S te jar Ionescu a re , însă, posibi l i ta tea de a se întoarce, delà felul l i te rar a l d-lui Ionel Teodoreanu, cu care s'a trezit în­rudi t pr in greşelile inerente lipsei de ma­tur i ta te , şi la o l i t e ra tu ră bună . Pen t ru aceasta e de a juns să renun ţe la mode şi la modele şi să se mul ţumească să-şi a s ­cul te cu s inceri ta te cântecul inimei sale; restul vine s ingur delà v ia tă şi de la muncă . Şi vine s ingur, fireşte, î n t ru cât d. Ste jar Ionescu a dovedit că a r e născu tă recept ivi ta tea inerentă şi viguros necesară a a r t i s tu lu i .

N. DAVIDESCU

n o t e Cu acest număr se închee întâia serie

din ceeace am, dorit să înfăţişeni sub titlul „Galeria sufletului românesc". Citi­torii noştri au luat cunoştinţa, număr de număr, de opera şi personalitatea celor mai de seamă valori culturale ale noastre de azi. Date complecte şi inedite, odată cu elementele suficiente Pentru alcătuirea unei imagini, au fost oferite aşa cum încă nu s'a făcut la noi.

Succesul acestei rubrici, şi interesul cu care publicul a primit aceste imagini complecte ne 'îndeamnă ca pe viitor \să înfăţişeni şi figuri din trecutul \nostru cultural pentru ca. în modul acesta, citi­torii „Universului TAterar* să aibă în co­lecţia revistei, un adevărat îndreptar I-entru cercetarea vieţii noastre spirituale.

Primite la redacjie :

C o n t i m p o r a n u l an. VII, a r . 77 r e a p a r e cu aceiaş i ţ inu tă , con ţ inând proză , v e r ­sur i şi s tud i i d e a r t ă s e m n a t e d e I. Vinea , M. lancu, Emil Malesp ine Jaccpies G. Co-s t in , Ing. M. Koniesc l iwedder , Mili ta Pe -t rescu , II. A. Tudor -Miu , Th. Solacolu, etc., r e p r o d u c e r i din in t e l igen ta ope ră a d- re i Lucia Demet r i ade -Bă lăcescu , p r e ­cum şi din Marcel l ancu , Mili ta Pe t r e scu şi pictori i Dan ie l .

Polifia m o d e r n ă an. III, nr . 1 rev is tă l u n a r ă de spec ia l i ta te , l i t e r a t u r ă şi şti-in[ă.

Revisia satelor „Cele trei Crişuri'* an. VI nr. i, c ins t i tă foae d e p r o p a g a n d ă cul­t u r a l ă şi p o p u l a r ă .

Nădejdea, o r g a n s ă p t ă m â n a l a r P a r t i ­du lu i R o m â n d in R e g a t u l S. H. S.

Marin Dragnea : D e l à Gunge'n Názá­ret, ve r su r i .

UNIVERSUL LITERAR

c r o n i c e i d r a m a t i c a 7EATRÜL REGINA MARIA

CHASSEURUL DE LA MAXIM Comedie în 3 acte de Yves Mirande

C o m e d i a a c e a s t a , — a l e a s ă d e s i g u r de d. M a x i m i l i a n , p e n t r u r o l u l care: i-a p l ă c u t şi pe c a r e 1-a j u c a t cu toate m i j ­loacele d-sale de c o m e d i a n t a l e n t a t , — a r e f ă ră î n d o i a l ă succes . P l a c e pub l i ­culu i . U n u i pub l i c do rn i c să se d i s t r e ze la t e a t r u , do rn i c să' r â d ă de farse , de î n c u r c ă t u r i , d e expres i i echivoce şi de m u l t e c u v i n t e , de pe c a r i a b i a s'a r id i ­ca t p e r d e a u a .

In p r i m u l act , se î n f ă ţ i ş e a z ă u n local rte pe t r ece re de n o a p t e , cu dudu i 1 vesele , cu d-ni chefli i , c u c a m e r e s e p a r a t e , cu . .Chasseur" abi l şi profitor, etc., etc.

Şi-apoi , s u r p r i z e î n t â l n i r i , g l u m e în­d r ă z n e ţ e , for ţa te , s i t ua ţ i i c o m i c e şi ve­selie.

In ro lu r i p r i n c i p a l e a u a p ă r u t d-nii V. M a x i m i l i a n şi P u i u I a n c o v e s c u şi d-ra L c n y Cal le r .

D-niii M a x i m i l i a n şi I n n c o v e s c u au j u c a t cu v e r v a lor g e n e r o a s ă , cu m e r e u spor i t e le lor mi j loace d e a d a r o l u r i l o r un p i to resc p r o p r i u .

D-ra L e n y Ca l l e r a mers m â n ă în m â n ă cu e x p e r i m e n t a ţ i i s ă i p a r t e n e r i .

A m c o n s t a t a t u n v ă d i t p r o g r e s în s igu­r a n ţ a s t ă p â n i r i i r o lu lu i , la d-ra Mihă l -cescti .

A m p l e c a t d e l à t e a t r u , cu î n t r e b a r e a : p iesa a p l ă c u t p u b l i c u l u i , — de c â n d se j oacă p i e s a aceas t a , s a l a e m e r e u pli*-nă , — d a r e p i e sa a c e a s t a î n c a d r u l a r ­tei d r a m a t i c e c u c a r e ş i-a făcu t ş i m e n ­ţ i n u t r e p u t a ţ i a T e a t r u l „Reg ina Ma­r i a " ?

B. CECROPIDE

TEATRUL NAŢIONAL DOCHIA

Dramă în 3 acte în v e r s u r i de D-nul Em. Antonescu

D-nu l E m a c o i l Antonescu , un dist ins ju r i sconsu l t , ap rec ia t şi în l u m e a l i te-ri lor, insp i ra t d e f rumoasa şi p o p u l a r a legendă a „Dochiei", fiica regelui Decebal a l Dac i lo r , a scris o d r a m ă în 3 ac te , în ve r su r i , a cărui p r e m i e r ă a a v u t loc, a c u m câteva seri la Tea t ru l Naţ iona l .

In ceia ce p r iveş te cri t ica, părer i le au fost î m p ă r ţ i t e în două t a b e r e ; p ro şi contra , cu toate că piesa a p lăcu t

In t r ' adevăr , d-nul Em. Antonescu zu­grăveş t e m i n u n a t în cele 3 a r t e a l e dra­mei sale, a tmosfe ra ace lor v r e m u r i b ro ­d â n d o idilă în t re î m p ă r a t u l T r a i a n al Romani lo r şi Dochia , fiica r ege lu i Dece ­bal al Daci lor .

Din l ipsă de spa ţ iu n u voi vorbi despre subiect, fiind şi în deobşte cunoscut ; voi accentua numa i că piesa, pe lângă defec­tul u n o r lungimi , cum a r fi a c t u l 2 care ţ ine 40 de minu te , şi unele monoloage (al

Dochie i ac t . II . p e n u l t i m a scenă) , are ji m a r i ca l i tă ţ i d e stil, d e versificaţie i d r a m a t i s m ; (fir al act . I I şi III) .

P r i n f r umuse ţ ea şi sonor i t a t ea versu­ri lor , p r in d ia logul viu şi p r i n justa » r a c t e r i z a r e a pe r sonag i i lo r , d r a m a d-lui Em. An tonescu a p l ăcu t şi va face serie.

I n t e r p r e t a r e a , deş i în major i ta te în­c r e d i n ţ a t ă t i r e r o t n l u i p r i m e i noastre scene a fost la î nă l ţ ime .

In Doch ia , ro lu l t i tu la r , d - r a Sorani Ţopa s'a î n t r ecu t pe sine. A r e o mart nreaţ ie , c a r e con tează în ca r i e r a D-salf, E un t a l e n t rea l .

D v - u l C i p r i a n , a schi ţa t ce rebra l rob amora lu lu i î m p ă r a t Domi t i an .

In Ulpiu T r a i a n . d-nul N. BăRăţeaDi a fost cald, impres ionant , sobru, degajai,

B ine d-na E. C iucurescu în împărăteasi Domiţ ia . I n văd i t cont ras t d-na M. Co-tescu, înso ţ i toa rea D-snle .

Fadă , ş tearsă , insuf ic ientă , d-ra Г, ^i-nnză în rolul său.

D-n rd Sireteanu, in Bicilis, e numai ochi b a r b ă , t e m p e r a m e n t şi, organ n t i m b r u me ta l i c . A juca t f rumos.

D-c a El . Pa r i z i anu în Mar ţ ia , caldă j i m n r e s i o n a n t ă .

D in res tu l i n t e r p r e t ă r e i menţionez Jt d-nii : A. Barbe l i an , TI. Pol iza , C. Oreni Finteşte-anu şi Car s tnnt inescu .

Ansamblu l b u n . Decorur i frumoase, mai a les cel d in ac tu l III.

F i g u r a ţ i a n u m e r o a s ă , se d i s t r a (în act II) , ţ inând să p a r ă cea din „Scrisoaret p ie rdu tă" .

O. SCRIOSTEANU

i n % fre i I t i t i R A D I G U E T Y P O E T U L V Â R S T E I SALE

S'a întors Radigue t la cerul d e unde plecase, d u p ă ce lăsase p e p ă m â n t u rmele - i d e azu r . Se g r ă b e a sp re m o a r t e voind e x p e r i e n ţ a . C o n s u m a t de p rop r i a - i a r d e r e i n t e r ioa ră , t r ă ind m u r e a sau se regăsea p r i n t r e înger i .

Poe tu l d e şap tesprezece an i împ le t ea în cunun i g ra ţ i a v â r s t e i sale. In t e l igen ţa lui g lumea şi cău ta spr i l ' t en şi con t inuu să ne distreze, p e n t r u ca să nu zărin în t r ' un momen t d e r epauz t r ă s ă t u r i l e ş t r engăreş t i , fo rmând la loc masca b ă t r â ­neţi i p recoce şi a morţ i i . P e r v e r s si ac id j oc d e in te l igen ţă a p a r ţ i n â n d unei vâ r s t e ingra te , cu mis ter , c a r e a s c u n d e şi un tumul tuos , jus t i f ica t l i b e r t i n a j : naş t e rea Venus-ei .

O m a g i i n d aceas tă s cumpă v â r s t ă d e vis şi magie , P a d i g u e t u i tă că p e n t r u d r agos t ea ei e fă ţa rn ic : In p re fa ţa poe­melor sa le (Les j oues ѳ - | feu, a d m i r a ­bil titlii) exp l i că obscu r i t a t ea lor ca p roven ind n u m a i d i n t r ' u n amesteje (de p u d o a r e şi caşoter ie p ropr i i vâ r s te i la ca re nu fost scrise. N e a g ă in f luen ţa or ică­rei es tet ic i l i t e r a r e şi nu r e c u r o a s t e ca maiş t r i pe n ic iunu l d i n t r e mar i i lui con­t imporani , ci poeţi d i n a l te secole. Ui t ă că a l ţ i i î n a i n t e a l u i au descoper i t acest scut al pudoa re i şi a l m i s t e ru lu i poet ic : l iermetisinul , şi u i tă în specia l p e Mal­l a rmé .

[n lot cazul , acel a d m i r a b i l cuvân t : pu­d o a r e a obra j i lo r în f lăcări , p r e c u m şi af i r­maţ ia pe c a r e o face că p e n t r u a a j u n g e la sufletul l uc ru r i l o r n u t r e b u e să Ie despoi d e tot ce le î n c o n j o a r ă p e n t r u a le l ipsi de mis ter , ch iar dacă n u sunt e x t r a s e d in vre-o estet ică nouă , pot jus t i f ica o es te t i că . A s c u n z â n d mis t e ru l m o r ţ i i şi al logodir i i cu v ia ţa sp i r i tua lă (poezia), h e r m e t i s m u l î n t r e b u i n ţ a t lucid ca o pe­d a l ă d u p ă voia şi t r e b u i n ţ e l e poetu lu i , poa te fi o lecţie delà aces t copil ace lo ra c a r e m u r d ă r e s c poezia cu fraze eo t id iane de conversa ţ ie , cu confesiuni pe faţă. sub c u v â n t că ea t r e b u e să fie pe în ţe lesu l t u tu ro r .

O b s c u r i t a t e a lui Rad igue t o un smal ţ poleit şi dur , ex te r io r . Ea a scunde un conţ inu t subs tan ţ i a l d e f r ă m â n t a r e şi <i-devă r sufletesc al aces te i lup te cu ex­p e r i e n ţ a şi m o a r t e a . E o scoică polei tă în ca r e auzi sgomotul măr i i — spunea Coc leau . Şi astfel poezia lui e o ma te ­r i a l i za re sp re s u p r a f a ţ ă a p r o p r i u l u i ei conţ inut imate r ia l . E un fluid lan ţ de metafore , flori şi g lume.

Blocul viu şi a m a r al vieţii a d e v ă r a t e , ca re rez idă acolo, cu g reu s e d is imu­lează p r i n t r e g h i r l a n d e de imagin i fra­gede ca v â r s t a ob ra j i lo r în f lăcări , mi­nuna t v e ş m â n t de cereş t i b roder i i pen­t ru un copil c a r e îşi a scunde l ac r ămi l e unor a l t e d u r e r i şi a unor ochi c a r e

p r iveau dincolo şi e r a u absorb i ţ i de B mis te r ca re tui e a l t u t u r o r de lângă

Dea ceia eu tot geniul lu i inventiv ş t r engă r i i g ra ţ ioase , cu toa t e sclipirii in te l igen te i sale . ţ i ' ând pe degete deo> pil un imponde rab i l mi racu los , i s'a № p u t u t lui Rad igue t l ipsa de tinereţe ş ap t e sp rezece ani . Aşa e r a : cu surâs m a r şi n e î n c r e d e r e în luc ru r i . Sceptic, d a r i nven t i v cu g r av i t a t e de ştrergări g ra ţ ioase , in te l igent , u imi t şi bolnav il a p a r i ţ i a şi c r e ş t e rea în el a atâtor mi nuni , , u r m ă r i n d cu se r ioz i ta te pervers! sa l tu l ile i n t e l i ge - ţ i i sale având totcb una o d u r e r e da r î n c e r c â n d să zâmt» s că ch ia r a m a r , r â z â n d p r i n t r e lacrăit şcolar ga ta t o t d e a u n a d e farse dar vând în loc de suflet o f loare otrăviţi

E r a des igur poet al vâ r s t e i sale d« depăş iudu-ş i vâ r s t a , şi f i indcă tocul lăsa u r m e l e ce ru lu i pe h â r t i a U-íati t eme lo r şi a pedepse lor , precocitatea r ă t â n d u - i ce iace al ţ i i nu văd, şi fiindd poezia lui deşi scr isă la vârs ta încet căr i lor , e p r i n t r ' o min ime , de care i t r ebu ia să moară , m a t u r ă şi definitivă» l ă t u r i de a m a r i l o r poeţ i ca re fără ' l uă r i , c r i s ta l izând esen ţe , sunt fa\ cb t a rea abso lu tu lu i . Căci imaginea lui poleieşte p â n ă găseşte adevă ra t a şi • g u r a formă ca re poa te s ă exprime fii du l metafor ic .

EMIL GULIAS

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 295

p l u s I I c a S A L O N U L O F I C I A L

\ l ' R K I . C H I P E : DOUX FIGURI

Anul acesta juriul sa lonului a fost mul t : îngăduitor în alegere, pr imind destule lucrări cari nu au alt rost decât de a u m ­ple golurile rămase a celor două aşa de spaţioase încăperi dein şosea.

Datorită ,'iotărîrei câ torva ar t iş t i de v a . .luare, supăraţi din a n u m i t e pricini (în­temeiate sau nu — un judecăm) , de a

.'m mai expune, boicotând salonul, vom iedea primite puţin câte pu ţ in şi astfel jeivind să acopere cu produsele ei locul Über intre tablourile centrale , sumedenia iceia suspinntoare de a t â t a n u m e la por­ţile severe până mai ieri. Ar t rebui re­lirait la limita de cinci lucrăr i , câte p u ­tea prezenta înainte un expozan t şi nu «va mai recurge a tunci la „respinşi" ipentruea pereţii să nu rămâe prea săraci

Salonul oficial nu moare — are cine й-l susţie din cei rămaşi credincioşi.

Nu orice încurajare îşi a re aici locul. Una e talentul ori prevest i rea lui şi a l ta o vagă dispoziţie care nu spune nimic. Ne vom face datoria (Ic cronicar obiectiv ilar nu din vina noastră vom cita doar . In cea mai mare par te .

Aurei Paul ..Fresce de chevalet" m a i puţin interesante ca cele de anul t recut .

Aßamescu Victor. In catalog e t recut „Flori".

Anestin 1. !.. r ămâne neobservat ca atâţia alţii.

' АпЫоѵа Tatiana. Cali tăţ i de coloare

Arbore Xina. E x p u n e expres ive desene. Pictura nu o reprezintă .

.4urc/ Petru. Nostime figurile din t r ip-tecul „Ktupele dragostei" . Sunt înconju­rate însă de nrea mul t b ru t a l verde •— astfel delà d i s tan tă se pierd. C a p u l de fetită spune mai mul t şi mai precis . In orice caz. pic torul acesta s"a schimbat muH delà acele convenţ ionale por t re te în­tâlni te la vreo două saloane în u rmă, aşa că îl a ş t ep t ăm împrie teni t oarecum cu nouile sale cunoşt inţe .

liacalu Сопьі. Admirab i l e mai ales ea atmosferă — două peisngii. Am scris des­pre d-sa recent.

Raillai/re August. Culoare grea. opacă, neanimată .

Bălţatu Adam. „Leda" ne c a m încurcă aăreri le ce le avem despre acest înzestrat pictor. E o-reu să prevezi ce a r e sö mai poată face d. Bă l ţa tu de acum înainte . Пе ap roape , nudul , în măr ime na tu ra l ă a ra tă t ruca ju l cu care este a ş t e rnu t? pas ta ia r d e depar te , lipsa de desen. De altfel tot t recutul D-snle îl cunoaştem ca pe un caz unic. deşi ap t i tud in i le n 'au lip­sit, de ceia ce va să zică l ipsa de cla­r i ta te în viziune, neput in ţa concentrăr i i , golul insensibil i tăţ i i .

Barbu Elena. Are o na tu r ă moar tă pe care totuşi o distingi d in t re seninele ei n e n u m ă r a t e . Este acolo ceva ma i mul t decât un fel de a te afla pictor . Găseşti oarecare emoţie în coloare şi na tu ra le ţe .

Desigur că d - ra Ba rbu poate mai muH — nu nc-a a r ă t a t încă.

Bâşcu Dumitru. F r u m o a s ă pas t ă cro­mat ică şi ma i cu seamă dragoste în exe­cuţie. Dovedesc u n ar t is t .

Biberi-Secueni Ştefan. O l u c r a r e căreia să'i zicem cum vrea au to ru l : por t re t .

Biju T.eon a r a t ă t inere ţe şi e a şa de mult pen t ru un fost irosit pictor . „Icoa­na" nu-i numa i o n a t u r ă moar t ă a r a n j a t ă . Poar tă o l u m i n ă s fân tă şi lucrur i le , svon religios. Flor i le a lbe ce s tau a l ă tu r i de chipul Maicei D o m n u l u i vorbesc ca o speran ţă şi o c redin ţă a r z â n d ă şi pios înăl ţa tă . Sufletul cu ra t a l lui Biju le-a dat pu r i t a t ea aceia su rp r inză toa re .

Bogdan Catul. U n a din cele mai popu­late compoziţ i i , greu de real izat . Liniile dovedesc şt i inţa. Nu toate colorile însă sunt însufleţ i te şi nu toa te expr imă . Şi a tmosfera e s t ră ină de satele ardeleneşt i .

Br ăescu D. Evoîuinză. R ă m â n e totuşi rece.

Brăescu D. Georgeta. B u n ă compunere , da r de ce n u m a i decât în tempera . Co­loarea înch 'să î n t r ebu in ţ a t ă devine şi mai neconvingătoare .

Brauner Victor. De neînţeles. Briese O. Vrea să fie cu orice prê t

pictor şi se preface t r ăgând cu ochiul pe la diferi ţ i maeşt r i . E e tângac iu , pen­tru că mij loacele nu- i a p a r ţ i n . E sortit vai ! numa i profesor ele liceu.

Bunecu Marius. C u m stră lucesc peisa-giile lui ! Mai ales acea „Cons t an ţ ă" râ­zătoare, in t imă, g ră i toare de câte minuni ocoperă p ă m â n t u l , dacă stîi să le vezi. Bunescir s'a împl ini t u imi tor în ul t ima vreme. Iată-1 maes t ru .

Cahadaeff Dimitrie. Pointilism... Cu.line.scu Anne. Marie. . .Nudul" a re cu­

loare s t e a i p ă „Por t r e tu l " e frumos dese­nat şi s igur stilizat.

Cardas George „Na tu ră m o a r t ă " — in­ventar plastic.

Ciupe Aurel. Am scris despre D-sa în număru l t recut al rev : s te i .

Ciurdea Steurer Maria „Med' ta t ie" . Cocea Laura. „Pe valea Bârzore i" aduce

ru L u c h i a n i a r „ Ţ ă r n c u t a " cu Cornescu. D a r dacă d-sa cont inuă să lucreze ou disperăm nici noi că se va găsi în t r 'o zi. Conan Şnecr. Aqua forte în serie.

C om Un eseu Ion. Şcolar. Condoiu Virgil ..Sărăcie"... deocamdată .

11 aş tep tăm.

(Va u rma)

T A K E S O R O C E A N U

n o t e Au fost aleşi în j u r iu l Sa lonulu i Ofi­

cial, pe a n u l 1920. u rmător i i a r t i ş t i ; pic­torii Marius Bunescu, C. Mihăilescu, Take Sorocea nu, şi sculptor i i I. Jalea, C. Me­dica . E u n succes pen t ru „Ar ta română" , căci toţi cei de ma i sus sunt membr i i ai acestei societăţi .

296. — U N I V E R S U L LITERAR

(ccizefciri ۥ%ۥ CB

la Capsa

Minulescu perorează împotr iva artei lunii : „ .Domnule nn-i mai înţeleg. Sunt ne­buni curaţi . . . Absolut nebun i " . Al. S tama-tiaci e şi el indignat- . .Domniile asta e a r t a ? înţeleg să pu i pă lă r ia aşa... S U i aşa... ciliar aşa dacă vre i .—Dar a ş a ? " Când a zis în tâ ia o a r ă ..aşa..." Al. Sta inat iad a pus oalăria pufin pe urechea s tângă, la al

doilea . .aşa" o aşează pe u rechea d reap tă . l a al treilea o dă mânios pe ceafă, iar la u l ­t imul o în toarce indignat , revoltat cu fun­dul în sus t rânt iudu-ş i -o în creştetul ca­pului .

Şi când te gândeşt i , că . . juin anu l una mie nonă sute opt îmi p a r e " alţii expl i ­cau cum se aşează pă lă r i a şi alţii vroiau să închidă pe Minuleseu între nebuni . Coana forjelor...

poe tu l b ă r b i e r

Se ştie că t ână ru l au to r -al ..flautelor de mă tase" e oe cale să le t ransforme în br i ­ce si p ă m ă h i f u r i de ras. Vis-à-vis de fu ' i-dat ia Caro l o f irmă anun ţă de pe acum : Aci se va deschide salonul dc coafură : . . ( a m i l Baltazár". . .

I a Ca uşa comentar i i le sunt fireşte foar­te felurite.

— Bine d o m n u l e bărb ie r , locmai băr ­bier să se facă, exclamă unul ?

— - E greu până îşi găseşte omul voca­ţia ' ' îl comnlec tează al tul .

— Cine ar fi crezut , în vremea nunan-' i smulu i cu p le te , că se va recru ta un bă rb ie r ch iar din r â n d u r i l e Docţilor, în­t rebă G. Gregor i an ne gândur i .

— Ce vroi s'a găsit, t o t deauna câfe<i coa­dă de topor, închee ca ricatu liistul Seil.

B o n a p a r t e "

. .Facla Românească" e o revistă săp tă ­mâna la s c r i s ă cu pa s iune .şi n e r v , d a r fără prea mul t d i s ce rnămân t . Aşa că v e r v a e x t r a o r d i n a r ă a unor pagini e anu la t ă de mul te luc ru r i a d u n a t e la î n t â m p l a r e ş i cu o mul ţ ime de lapsus-ur i inexplicabile . Sunt mai în tâ i h â r t i a şi t ipa ru l p r e a 'sără­căcioase pen t ru o revis tă de a tâ tea ori b i n e scrisă, pe u rmă prea mul te negli jenţe în redac tare .

I a t ă d e p i ldă n u m ă r u l t recut ne aduce o poezie iscălită simplu .Gregorian", ca şi când a r fi fost iscălit „Bonapar te" .

E inuti l să ma i adăogăm că poezia nu c nici m ă c a r a lui George Gregor ian , ci a a l tu ia care nu vrea să-şi mărturisească" Münch.' de botez s e p a r e .

S P I R I T U L L U I S A C H A G U I T R T I

Aceasta se petrece în China . Un chinez se pregăteş te să meargă la târg . Târgu l este la câteva zile depă r t a r e de casa lui . Este seara plecă roi. Îşi ia adio delà femeia, sa.

— La revedere. Miere de Cr isantemă, ce vrei să-ţi aduc din târg ?

— Aşi vrea mul t un pieptene. — I n p i e p t e n e ? Fio. Insă eu ;

fac mul te c u m p ă r ă t u r i . Cum să-mi aminte ?

— N'ai decât să te uiţi la lună. Tu o pieptenele

I I sa aduc

vezi. c în creştere ; ei, bine ! pe carc-1 doresc este exact dc főmű i ii-

la t â rg : •a ternii-

pro-dc un

ceasta. — Am înţeles, la revedere. — La revedere. Si ch inezul se duce : a junge

îşi face târgueli le . Şi dună ce le nat . spre seară . îşi aduce aminte misiunea sa. Insă mi-şi aduce a m i n t e dc loc, care era obiectul dori t . Tată-1 la negustor, căruia îi spune :

— A-scultâ-mă. Am promis feineiei mele să-i aduc un obiect. însă nu-mi a-duc amin te despre ce era vorba. A.h ! da. aş teaptă . îmi amintesc , că ea mi-a spus să privesc luna.

— Priveşte-o. Este ro tundă . (Luna care era în pr imul p ă t r a r la ple­

carea chinezului , era în prezent pl ină) . — Trebuie să fie un obiect ro tund. — O ogl indă fără îndoială. - Soţia mea n'a mai avut aşa ceva.

Aceasta t rebuie să fie. Şi chinezul alege o oglindă, o plăteşte ,

o împachetează şi îşi reia drumul . . Ajuns acasă, este pr imi t de către

care îi zice : - Bună ziua. bă rba te . Mi-ai adus ecen-(i-am cerut ?

— Tată. Şi chinezul în t inde pache tu l soţiei

care se grăbeş te să-1 desfacă (nu pe nez. pachetul ) .

Insă femeia aceasta nu văzuse nicio­da tă o oglindă.

Fii observă în oglindă o faţă şi se indig nează :

a l tă

sa.

cc

soţia

sale chi-

meu a c u m p ă r a t

p lânge toate

Bărba tu l femeie !

Şi Miere dc Cr i san temă lacr imile micei sale inimi

Hohotele fac să vie mama ei. —Ah ! mamă . mamă . strigă ea

să vezi. B ă r b a t u l meu a adus femeie în casă.

Mama ia oglinda, o priveşte şi fiicei sale :

— Ce poate să-ti facă aceasta a t â t de bă t r ână şi dc urâ tă .

Vino ) alta

spune

este

Гп bi jut ier vede. in t rând in prăvăl ia sa un domn foarte bine. care s'a da t jos din-tr 'o t răsură şi care poa r t ă »11 b r a ţ banda­ja t în t r 'o eşarfă. FI cere să-şi aleagă niş­te bi juteri i .

Alegerea sfârşită, cumpără tu r i l e se ri­

dică la suma de 11.111 franci şi 95 ra­l imé. Se tocmesc. In sfârşit cad la învo­ială., pent ru cifra dc 11).000 franci.

Domnu l cu b ra ţu l în eşarfă întreabă; —• Eu am bra ţu l în eşarfă. Vreţi sii-iiii

faceţi serviciul dc a scrie câteva rânduri în locul meu ?

Şi dictează :

Scumpa mea,

. .Triinete-mi prin pur tă to r suinii dt 10.000 f ranci"

Ta biletul , îl împache tează . Bijutieruli] vede dând scrisoarea bir jarului , trăsuri oleacă, domnul re in t ră în prăvălie. A' teaptă . D u p ă o j u m ă t a t e de oră. birja­rul se înapoiază cu cele zece bilete è o mie.

1, 'oiinul eu b r a | u l în eşarfă pluteşti sa lută şi pleacă.

Insă seara, b i ju t ierul este întrebat è soţia sa :

..l 'eut ince mi-ai cerut aistazi zecr de I ró nci ?"

Iată cum defineşte în t r 'un mod tuai Sacha Gu i t ry , Parisul :

Л fi par iz ian, este într 'adev ă r un Ilten apar te . Nu este nici o funcţiune, nici meserie şi nici o s i tuaţ ie — şi în aed t imp sun t toa te acestea — este ceva Щ ceva de nepre ţui t şi de altminteri este ceva ce nu se ponte cumpăra .

Dacă aşi fi în t reba t brusc : — Ce este Pa r i su l ? Aşi r ă s p u n d e iute. b ine în ţe les , că Pari­

sul este cel mai frumos oraş din lume şi că este capi ta la F ran ţe i — pc ut» aşi reflecta o secundă şi aşi adăoga

— Dar mai este ceva do-a semeni., ceva mai mult . Ceeace numim între «ii Paris nu este în real i ta te decât a pa r t e clin Par i s . N u m a i 3.004) de persoan — nimic mai mult . Fstc repetiţia generali şi premiera unei piese, zece săli de » t ii ii fii 11t. este . .avenue du Bois" — pe lui s tâng - în t re unsprezece orc şi amu. ză. ( inse le în t re două si cinci, este (le b foatt

,.ra

' 'aiv ' ' delà cinci la şaote cciisun-puţ in luc ru , da r totul .

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 20?

l i t e rara O i e a m a i l e c u h n i l e

l'oetul M a n d e z W. Ii. J en t s , t i t u l a r al premiului Nobel, s'a i n t e r e s a t tot­deauna foarte m u l t de p u n e r e a în scenă a (tramelor sale lirici ' . In c u r s u l r epe­tiţiilor uneia din piesele sale la AJbey-llieairc din Dublin, el ce r t a e lec t r ic ie­nii din cauza lumina tu lu i ' , c a r e îi p ă r e a insuficient. După n u m e r o a s e î n c e r c ă r i un scurt circuit p r o v o c ă u n î n c e p u t de iteendiii. Fă ră <să o b s e r v e ag i t a ţ i a , ac ­torilor. Jeats s t r i g ă e n t u z i a s m a t :

- Insfârşit. i a tă . A c e a s t a - i l u m i n a care ea trebuie.

— Te cred. îi r ă s p u n s e d i r e c t o r u l tea­trului. Insă aceas tn ne va cos t a p rea scump.

Cu ocazia r e p r e z e n t ă r i i p iese i salo Cocktail, Alfred Savoir a 1 i.st î n t r e b a t

I de către un obişnuit al cul ise lor , d e s p r e ; idill cum au decurs primele -reprezenta-; jiuni. : — Hm ! răspunse scr i i toru l , des tu l * de rău. dar aceas ta n a . inf luenţat a su ­

pra publicului. — Pentruce '! - Pentrucă publ icu l nu era acolo.

cu av II de cu iâ ud di t i r , c a r e serve.şt-o de i n s p i r a ţ i e dose-Odată po r t r e tu l ter-

în t i enbă modelul 1 i m i i ă r t ă ş i a a s u -

Piciorul Van Doiij ca model un om p adeseori cu motiv

' natorilor umorist ici. ; minat, Van Dongen său despre pă re r i l e c pra acestui ]iori rol.

- Foarte bine. d a . foarte b ine . î m i seamănă, ' lotus, t r ebue să a d m i t e ţ i , că acest potr.t nu este ceeace d-voastrr t aţi făcui!, mai liun.

-Aveţi perfecta d r e p t ă ţ i 1 r i p o s t ă pic­torul, însă t rebue s ă a d m i t e ţ i denso-

;menea că nici d-voast .ră n u sun t e ţ i cc-:eace natura a făcut mai 1 b u n

Jérömo Tharai id este p roba tu l u n u l dintre coi: mai p leşuv i sc r i i to r i f rancezi de astăzi. Se povestea. î n a i n t e a lu ii, că un savant amer ican a c a l c u l a t că o m u l «c în mijlocie o sută de mi l ioane d e l i r e de păr. Jérôme і і іаічііиі . uitaudii-.se în­tr'o oglindă, protestă :

- Ce exagerare !

Sub ludovic XIV, îu colegiul din No­vară, un şcolar se ia la cea r t ă cu tâ­nărul marchiz de I a T remouil le ; se luară apoi la bătaie . March izu l spune celuilalt :

-Ş t i i tu că eu sunt fiul unui d u c e ? - Foarte bine, r ipostă adve r sa ru l său,

dându-i o lovitură de picior în spate , când vei fi prinţ nu voi mai avea o c a z a І te servesc aât t de bine.

i» c a z € • •* J A L O N A R E A ATLANTICULUI PRIN

INSULE ARTIFICIALE

Se s t u d i a z ă de m u l t t i m p p ro i ec tu l de a s tab i l i î n t r e Franiţa şi A m e r i c a i n s u l e de l e g ă t u r ă p e n t r u a t e r i z a r e a a v i o a n e ­lor.

P ro i ec tu l lui A r m s t r o n g , şeful se rv i ­c iu lu i de e x p e r i e n ţ e m e c a n i c e a l casei Du l 'ont d in N e m o u r s , es te pe ca le să fie r ea l i za t . A fost s e m n a t un c o n t r a c t p e n t r u c o n s t r u i r e a pr imei ' i n su l e flo­t a n t e pe A t l an t i c , c a r e va cos ta ap rox i ­m a t i v 2.5t;t).(H)tl de do la r i .

Această, i n s u l ă este p r i m a d i n t r e cele şca.pite insu le , ca r i vor fi i neta latei la .'І25 de mile u n a de a l t a . Va a v e a 1.20(1 pi-ci'Oaro l u n g i m e şi 400 p i c ioa re l ă r g i m e şi v a fi t e r m i n a t ă în F e b r u a r i e PJ29. I.ocul a ies este la 5(1(1 de mi le sp re r ă ­să r i t de New-York .

C ă p i t a n u l a v i a t o r F o n c k va face pr i ­mul zbor de î n c e r c a r e î n t r e New-York şi a c e a s t ă insu lă .

C a p i t a l u l necesa r i n s t a l ă r i i celor şapte, insu le se r idică la su ina de 50 m i l i o a n e d ( l a ri.

F i e c a r e insu lă va a v e a un post do r a ­dio, o staţăiino meteorologică , şi de ase­m e n e a d e p o u r i de benz ină . Hâ.niàne d o a r c h e s t i u n e a de a se c o n s t r u i şi be­telii ri.

P r i m e l e p a t r u insu le vor fi d i s p u s e p l a t i t u d i n e a Azore lor si ce le la l te trei in d i rec ţ ia P a r i s u l u i . L o n d r e i si Romei .

In consec iu (ă se p revede c o n s t r u i r e a unei flote de o su t ă douăzec i de a v i o a n e m a r i , cari să se rvească la t r a n s p o r t u l pa sage r i l o r .

ŢESĂTURI ARMATE

C u n o a ş t e m c imentu l a r m a t şi de a se ­m e n e a s t ic la a r m a t ă , a p r o a p e impos i ­bil ele spa r t . O i n f o r m a ţ i e d i n L o n d r a a n u n ţ ă a c u m ţ e s ă t u r a a r m a t ă .

I n v e n t a t o r u l a f i r m ă că a r fi pus la punct, a c e s t s i s t em, d u p ă ş a p t e s p r e ­zece an i de ce r ce t ă r i şi expe r i en ţ e .

F vo rba de un fel de a l i a j m e t a l i c ca re î n c o r p o r a t p r i n t r ' u n p r o c e d e u spe­cial în stofe, l e -a r da, o r e z i s t e n ţ ă de nec rezu t , b ine înţeles,, p ă s f r â n d u - l e su­p le ţea şi l u s t r u l . Astfel . .armate", , s to­fei.' se vor pre ta o r i c ă r o r t ă i e tu r i .şi fantezii a le ar te i ves t imentare . în tocmai ca «lofele ob işnui te .

l a t ă o i n v e n ţ i e , c a r e d e s i g u r c ă va fi s a l u t a t ă cu p l ăce re d e c ă t r e u n m a r e n u m ă r de inş i , p e n t r u car i p r o b l e m a î m b r ă c ă m i n t e i es te greu. de dea legat .

c a r i c a t u r a z i le i

G A F A

— Cine este l ) -nul acesta , aşa d e urâ t ?

—- F ra t e l e meu, d o m n u l e !

— Oh ! mii de scuze D-Şonră, nu ob­

se rvasem asemăi' a r c a .

i ) i . t . l ! l / . \ \ l l - . \ î CU TAI.C

— Te-a in prins. . . V rei să-mi furi censul ! — Pardon ! N'ai în ţe les g luma. Nu

vezi, ca ui am buzuna re .

In ţe les ibizat în pungaş de

298. — U N I V E R S U L L I T E R A R

c t i r t i r e t l c i f e i t i c / l r u s c

D I N V R E M E A E C H I P A G I I L O R Memori i l e D o a m n e i d e Clermonl -Tonnerre , n ă s c u t ă Gr a moi

D-na de Clermont-Tonnerre, era nepoata Ducelui de Gramont \ú ministru de externe sub Napoleon III (1879) înrudită cu cele mai de smiI familii din aristrocaţia Franţei şi Angliei. Frecventă salonul d-nei à Caillavet (mama colaboratorului lui de Flers) unde trăia Anatole Ьгщ d-na de Clermont-1 onnerre constată diversitatea compartimentelor în cani, inchid cei mai mulţi dintre francezi şi făcând o paralelă între atâtea d soane pentru care salonul d-nei Caillavet era o bursă şi între acelea înm nite în vremea copilăriei, scrise minunate pagini „din vremea ec/iipagilor" \ isbutită leplică acelora din vremea automobilului deprimant, care a suprim până la nostalgie.

Bunica de G r a m o n t mă trimise să-mi văd ta tă l care e ra în ga rn izoană lu Mo­lan . Е щ т de t re i ani şi t â n ă r u l locote­nent , p e n t r u a m ă d i s t ra , mă duse in g r ăd ină subt un p r u n î n c ă r c a t pe care mi-1 s cu tu ră pe cap . Sper ia tă , mi -am ri­dicat ochii de là cişmele îna l t e p â n ă la m u s t a ţ a d e a u r a t a tă lu i meu. II găsii p rea m a r e şi m ă plictisea. Mă ocupa i de micul Iui basse t .

D-na d e G r a m o n t m ă răsfă ţa s p u n â r -du-mi „mica r e g i n ă " şi ocupându- se de mine z iua î n t r e a g ă . Ascu l t am melancol i ­că a r i i scoţ iene la p iano , m ă p l i m b a m cu t r ă s u r a , m ă iV(dopam cu p r ă j i t u r i , m ă t ă v ă l e a m pe imense le covoare roşii şi a-v e a m d o u ă bone . î n c e r c a r e a d e a m ă face să citesc mi se p ă r u o c r imă şi a m resp ins aces t exe rc i ţ iu .

P e bunicul d e G r a m o n t nu-1 vedeam a p r o a p e de loc. Mi-nminţesc doar de co­zile unei lungi r ed ingo te ca re se ag i tau şi de un mic cap maiestos , t r a v e r s â n d dis­p re ţu i to r oceanu l meu de covoa re roşii şi d i spă rând în dosul unei uşi. Ul t imi i lui ani au t r ebu i t să fie ter ib i l i , r ă s b u n â n d succesele n e î n t r e r u p t e a le vieţei lui. El c rescuse l â igă l eagănu l conte lu i de C h a m b o r d şi fusese p r i e t enu l fiilor lui Louis-Phi l ippe . Se a t a şase apoi de al doi lea î m p ă r a t a l Francez i lo r . F i ind u-şura t ic , foburgu l S a i u t - G e r m a i n îi refu­ză fetele şi astfel bun icu l t r ebu i să se însoare în cea ţa Scoţiei cu E m m a Mac-Kinon a cărei a v e r e îi pe rmise să ducă uimitor t r e n a de a m b a s a d o r al F r a n ţ e i .

El a l up t a t la 1848 şi p e n t r u b u n e l e s a l e i sprăv i fu decora t d e P r in ţu l P re ­s ident cu C r u c e a Leg iune i d e onoa re . R e p r e z e n t â n d F r a n ţ a la Tur in , e l avu s t r ânse re la ţ i i cu C a v o u r şi conduse cu

m a r e d ibăc ie politica lui Napoleon III ca r e a j u t ă mul t un i t a t ea i t a l i ană .

Mutat d u p ă succesele lui d ip lomat i ce clin I ta l ia la Viena u n d e bunkiu mea că lă rea minuna t î m p r e u n ă cu î m p ă r ă ­teasa El i sabe ta ca re aprec ia oamen i i nu ­mai d u p ă însuş i r i le lor eches t re , bunicu l meu frumos, m â n d r u şi f e rmecă tor cu femeile, nu su fe rea nici o r iva l i ta te . Era in a m b a s a d o r desăvârş i t , plin de cur toa-гіе, de mă re ţ i e şi cu l tu ră . In t i ' iereţe cu­noscuse pe Rachel care-i insuflase gus tu l de l i t e r a tu ră . D a r t a t ă l meu e r a şi el iui ado lescen t frumos, mia re şi blond. P l i m b â n d u - s e î m p r e u n ă p r in P r a t e r , bu­nicul meu obse rvă că p r iv i r i l e t recă toa­relor sc î n d r e p t a u numai spre adoles­cent. Atunci il î nca rcă cu un m a r e pa­chet in hâ r t i e ga lbenă . Bietul ta ta , încă timid, nu înd răzn i să pro tes teze , dar nu ui tă incidentul . . . Copi l încă, el spuse în­t r 'o zi micilor pr incipi i tal ieni cu care; se p l imba :

— Se p a r c cu voi nu mânca ţ i decât var­ză ! Aceas tă a luz ie Ia să răc ia u n o r m a r i familii r o m a n e , a p r o d u s un inc ide : t di­plomat ic . Pe a tunc i co responden ta a m b a ­sadelor e ra mul t mai comică, în st i lul d-lui de Norpois al lui Marce l P rous t . A Ifl-a Repub l ică în f rumuse ţează azi cu totul altfel l imbaju l d ip lomat ic . Astfel când Viviani însoţi pe Jofl're în Amer ica , nu se sfii să «pue :

— Dacă desch ide gura Mareşa lu l , o ş te rg !

Războiul de là 1870, ope ră exc lus ivă a lui Bismark care-1 pregă t i se 12 ani , îl su rp r in se pe bunicul m e u minis t ru al a-faceri lor s t re ine . Dovada de î n c r e d e r e şi de s impat ie ce-i dădu Napoleon I I I , a fost l ov i tu ra de g ra t i e p e n t r u el ca re împăr t ă ş i se op t imismul g e n e r a l in iz­bândă . Pen t ru a l up t a cu Bismark, t r e ­b u i a un alt Bismark , d a r Europa nu po­seda decâ t unul . Nici nu t r ecuse două l u n i decând bunicul citise l.n C a m e r ă de ­c lara ţ ia de război căreia t rebuia să'i u r m e z e marşul t r iumfal sp re Berlin, şi imper iu l al do i lea şi î m p ă r a t u l nu mai ex i s tau .

Tată l meu. adolescen t încă, în t r 'o t ră ­s u r ă l ângă î m p ă r ă t e a s a Aus t r i e i şi d-na de Met t e rn ich , a ş t ep t a d in g u r a lor cu­vin te is tor ice. Mare îi fu d e s a m ă g i r e a când auz i că D o a m n e l e d iscutau cum să îşi aşeze pă lă r i i l e .

O î n t r e a g ă gene ra ţ i e fu z d r o b i t ă de

lovi tura de măc iucă delà Sedan. Al na tu l b i s m a r k i a n e r a complect. Eu cunoscu t clin frumoşii b ă t r â n i de-aiî de-al doilea imper iu niciodată con de pierderea cadri lelor. Am oroant cel de a l doilea imper iu . Şi M sfârşi tul valsur i lor şi a l crinoii n imbează acea epocă îndepărtata o aureo lă feerică. Nostalgia amil sule e condensa tă în acel vals inii a l lui Itaoel mul t mai mult decât ini zica lui Offenbach . I.-am auzit ded zeci de ori , de treizeci d e ori peu acest "vals al lui Ravel . P r i n ferestrei t redeseh ise ale- p a l a t e l o r defuncte vii furile valsului f an tomă ; farandola t

vâ r i e ş t e sub lus t r e l e de là Saint-Q (lela Oompiegne şi delà Tuileries; a l inele p ivo tează în j u r u l enormelor furi de va t i n pe ca re se etaleazzäj rali i . .Şi valsul e a t â t ele intens că im si des t inu l . D a r d e o d a t ă devine I t r a n s p a r e n t , sune t e l e i se sting, cai şovăeş te şi va lsu l m o a r e pe colina il d i a t ă de là Sa in t -Cloud . Parisul coi la or izont e . în f lăcări !...

După c ă d e r e a imper iu lu i bunicul se t r a s e în casa din rue Perouse unde s i n g u r a t e c până la moar te , ruinat trei s fe r tu r i în s t r ă luc i t e l e reprezei ţe ce a da t F r a n ţ e i . Tradi ţ ia de i ru ina în servic iu l ţ ă r e i a pierit, & loc neces i ta te i d e r a p o r t u funep« şi demn i t ă ţ i l o r publ ice .

\ innin bunicei mele a fost frumos nu o s u p ă r a să i se s p u n ă lucrul M I ra s ă rbă to r i t ă , a d m i r a t a . Bărbatul r ep roşându- i pe semne c a m dur, 1 mea omagi i lor ce p r imea , ea se it în lacul din g răd ină . D a r volumil bufan te ale rochie i de velour roş d u s . o m e n ţ i n u r ă d e a s u p r a apei de de fu pescu i tă şi lăsată apoi în pat îşi p r i m e a s c ă mai d e p a r t e omagïle,. zac, Distraeli . E Sue, a u fost prinfie mi ra to r i i ei d e marcă . Ce păcat cad p o n d e n ţ a d i n t r e ei şi străbunica ш fost a r s ă de zelul p u r i t a n al fiicei Leont ina car nu se măr i tase peut uu-şi părăsi mania.

S t răbunica apa r ţ i nea familiei d'O d in Ai-iglia. Eu a m văzut-o la tú ta ten vârs te i . Semăna cu o piramidi ca ei f igură î n c a d r a t ă d e cozi punct) pe r l e şi acoper i t e cu dan te le , cutele

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 299

vaste rochii mătăsoase, acope r ind foto­liul, făcea din ea o fiinţă maies toasă . .

Bunicul meu de B e a u v a u u r a s ingură ­tatea şi decâte ori îl l ă sam s ingur n e a-meninţa cu desmoş ten i rea . C â n d la 50 ani ii muri tatăl , el se p l ânse : „ i a t ă -mă orfan", iar în c u r â n d î ng ropându- ş i şi un frate şi cum va l e tu l descă l ţându -1 îi descoperi o bă tă tu ră , spuse cons te rna t : „asta 'mi mai l i p s e a ' . Deşi avea o fami­lie numeroasă, el îşi spor i se a v e r e a as t ­fel că azi încă t răosc vreo 12 famili i d i n banii lui, Gutos şi g ras , el a v e a în m i j ­locul fetei un m a r e nas roşu. C â n d ta ­tii meu voia să m ă umi lească , îmi spu­nea : tu vei avea nasul bun icu lu i " . T â n ă r , buiicului de Beauvau , i se a t r i b u i o pa­ternitate neregulată , d u p ă n a s u l copi lului şi se stabili a tunci un dic ton :

— Dumnezeu ia r tă , l umea uită, da r na­sul rămâne !

: Cumnatul bunicului meu, de Choiseul , «dora şi el femeile, fiind cel ma i fericit alegător de cadouri . Rcs i s t ându- i o feme­iuşcă, o silui. Iva bă tu s ă r m a n a d r u m u ­

rile Germaniei şi I ta l ie i în t r ă s u r ă , da r zadarnic. Născu. Soacra ei sa lvă despe ­

rarea norei convingând-o de ames tecu l ^Sfântului Duh. Astfel când m 'am în tâ ln i t fÎntâia oară cu d-ra Z. e r a cât p e aci să 'exclam: „e unchiul de Choiseul ca re şi-a ; ras mustăţile ! • -, Părinţii mei aveau a l te p re fe r in ţe : va-'fe(i, dineuri şi cai admi rab i l i . In t re prie­tenii numeroşi ce p r h n e a u e r a u şi englezi din familia bunicii . Unul din aceşt ia , George Bennet — în u rmă Lord Tan ­kewille, era un d a n d y e x t r a v a g a n t şi frumos, care venea zilnic la noi cu o floa­re roşie la butonieră . Zvâr lea a u r u l cit pumnii pe sub mobile , ca să m ă vadă um­blând în patru labe. La ţ a r ă m ă lua cu el la vânătoare şi mă p u n e a să izbesc vâ­natul viu cu capul d e a r b o r i sp r e a'l u-

coniplect şi astfel m ă î n t o r c e a m cu hainele însângerate, fă ră săT fi p u t u t re -refuza. Cânta Ia pian; şi d i n gu ră , p i c t a ş i imita pe clowni şi î n t r ' o b u n ă zi, d u p ă multe năzdrăvănii, d i s p ă r u şi t r ă i i 20 de ani fără 6ă ne r evadă . Eu c r ed că vir­tutea mamei jucă un rol în d i spa r i ţ i a lu i . George Bennett avea o soră , Ida T a n -

ievtille care'i s emăna mul t . V e n e a d e s în [ranţa şi călărea sp lend id cu ta ta , lat­inaméi i-a mărtur is i t că i ncompe ten ţ a en­glezilor in amor o obl igă să se des fe te ineori la Paris, Răsfă ţa tă , răsfoind oda tă Ш album geografic, spuse b ă r b a t u l u i ei : neau să mă scald î n l acu l aces ta . Ei aplecară în acel p u n c t a l g lobulu i und= se ifla lacul dorit, se scoboară , d a r Ia îna-Şoere, în apropiere d e H a v r e ea se îm-lolnăvi grav şi m u r i . B ă r b a t u l ei nu- i Jepravieţui decât două zile.

0 altă rudă, d u c e s a d e L u y n e s re­prezenta graţia e x t r e m ă , su râ su l suve­ran şi cucerise în v ia ţa ei fas tuoasă prestigiul de pe scenă a l lui S a r a h Bern-îardt, avea sa loane imense , cu m a r i co­toare. In D a m p e r r e c a r e e r a cea mai teălueită reşedinţă d in a p r o p i e r e a Pa r i -khi, ducea o via ţă c a în basme, făcând ra cei doi copii ai ei ieşir i i m p r e s i o n a n t e |n trăsura mare, pe opt a r c u r i , c u um-preia deschisă şi s u r â z â n d magnif ic în

ipta şi în s tânga de îţi venea să a-uizi nebuneşte. Nu ezi tă să s t r ă b a t ă iropa spre a pa r t i c ipa la b o t e z u l micei

fiica Ţarulu i .

Unul d in u n c h i i ducese i e r a d u c e l e d e D a u d e a u v i l l e , cel ma i a u t e n t i c şi ma i bo­ga t în fă ţ i şe tor a l vechei lumi rega l i s te . A v e a r-umerosi copii şi nepo ţ i b i n e făcuţ i b ine do ta ţ i , b ine căsă tor i ţ i şi fecunzi cu excep ţ i a u n u i n e p o t .La Rochefoucau ld î n s u r a t cu o a r t i s t ă r o m â n ă (Alice Cocea) . Azi sun t încă vre -o 60 d e descenden ţ i d e ai iui c a r e s t ăpânesc cele mai f rumoase cas te le şi locur i de v â n ă ­toare a le F r a n ţ e i . D u p ă 27 an i d e r e p r e -s e n t a r e a fiefului său poli t ic , fu e x t r e m d e s u r p r i n s când a legă tor i i î n d r ă z n i r ă să-1 s ch imbe cu d.. C a i l l a u x .

Duce l e avea gus tu l echipagi i lor . La el t o t d e a u n a se î n h ă m a № mod a u t o m a t , C â n d pleca la D a m p i e r r e , la d u c e s a de L u y n e s în m a r e l e faeton de gală, u r m a t d e un lung şir d e a l t e t r ă s u r i cu i n v i t a ţ i s imţia o s ince ră b u c u r i e . In t r en însă, la r e s t a u r a n t , p ă r e a e x t r e m de impac i en t a t că-1 s e rvea d u p ă a l ţ i că lă tor i . „Des igur că nu şt iu c ine s u n t e m " îşi exp l ica el.

C a n n e s se ieşea cu flori î n a i n t e a e i . Şi azi se mai s p u n e : C a n n e s s'a sch imbat m u l t dk i v r e m e a ducese i d e L u y n e s . Acum o a l t ă ducesă X e şi ea o v e d e t ă a loca-l i tăţei , d a r îşi s c h i m b ă ades p r o g r a m u l , p l ecând în insu la Sa in t -Honora t cu câ te un m a r i n a r d in por t şi dacă e m u l ţ u m i t ă , îl c ins teş te . C â t e .unul se p l â n g e :

— Inchipueş te - ţ i , n u mi-a da t decât 50 de franci, t ică loasa !

C e a mai r ămas din s t r ă luc i r i l e ace lu i t r ecu t ? Cei ma i mu l ţ i au mur i t , caşi fe­lul lor de t ra i . O l u m e n o u ă i-a înlocui t . G r ă d i n i l e din C a n n e s sunt î neca t e în. acel t r ecu t ca vapo ru l T i tan ic s u b va lur i .

In a d e v ă r a t a l u m e b u n ă sunt cupr inş i acei francezi c a r e ştiu să se î m b r a c e şi de sp re ca re c u r t e z a n e l e ves t i te spun că s u n t şi cei mai p r i cepu ţ i în amor . De a-ceea când Fe l ix F a u r e m u r i în condi ţ i -uni groteşt i , un c l u b m e n cu e x p e r i e n ţ ă

CHAMPS-ELYSÉE IN VREMEA E C H I P A G I I L O R

Acea p r o c e s i u n e de cai şi t r ă s u r i fru-m< ase şi d e femei f rumoase se p l imba câ teva zile pr in vă i le înverz i t e a le pă­m â n t u r i l o r sale . Î n t r u n a din zile, d u ­cesa d e L u y n e s s u r p r i n s ă de un nor ele praf p rovoca t de o br işcă ce-i m e r g e a în faţă. opr i convoiu l şi t r imise un p r i e t e n să c e a r ă necuv i inc iosu lu i să t r e a c ă Ia coada c o i . i o i j l u i .

— Nu ştii că e ducesa de L u y n e s în t r ă s u r ă ?

— D u c e s a de L u y n e s ? răspun se r e p u ­bl icanul , poţi să-i spui că-mi p a s ă de ea ca d e J&4-0

P ie rzându-ş i b ă r b a t u l în 1870 ducesa de L u y n e s se duse os ten ta t iv , noap tea , cu o l a n t e r n ă în mână , să-i c au t e corpu l pe c â m p u l d e l up t ă şi fap tu l fu aflat . Deaceea în j u r u l ei t ră i mu l t ă v r e m e o s t ră luc i tă socie ta te . Inv i tândi i -n iă o d a t ă cu d. de Cle rmont -Tonner re la Dampie r re şi nef i ind Jiberi iu acea zi, ea nu ne p u t u scuza n ic iodată .

C â n d d u c e s a de Luynes pleca în călă­to r ie toa tă l u m e a e ra ţ inu tă în c u r e n t cu fazele că lă to r ie i sale . O c u p a i a r n a Ia C a n n e s o v i lă p e o col ină şi conducea s ingură p o n e y p r in cen t ru l s ta ţ iunei . D u p ă amiez i le făcea lungi p l i m b ă r i în convoi de t r ă su r i , ca la D a m p i e r r e , e a ocupând p r i m a şi cea mai e l e g a n t ă t r ă ­su ră . Toţ i şefii de g a r ă î i e şeau î n a i n t e p e p e r o n şi-i a n u n ţ a u o r a r i u L i a r l a

râse : „se vede că nu e ra ob ic inu i t " ! (Bietul p r e ş e d i n t e p r imise o d o a m n ă în­da t ă d u p ă d e j u n u l p e ca re i-1 î m p r ă ş t i e pe cap şi mur i ) .

IN VREMEA CAILOR

La 20 d e an i e r a m asemenea câ rpac iu ­lui din La F o n t a i n e şi ban i i t î i conside­r a m fă ră va loa re . H i p e r s a t u r a t ă d e lux , în contac t cu bogaţ i i Pa r i su lu i , pă­ream b laza tă . P ă r i n ţ i i mei c u m p ă r a s e r ă delà Montescquieu-Fezensac , un m a r e pa la t la colţul s t răze i Chai l lo t cu C h a m p s Elysée . P o a r t a d i n mi j loc nu s'a desch is d e o d a t ă de d o u ă ori î n 20 de an i s p r e a lăsa să iasă cor teg iu l funebru a l pă r i n -jilor me i — în 1905 al mamei , ia r în 1925 al ta te i . In zi le le d e m a r i recepţ i i , t r ă ­sur i l e i n t r au p e p r i m a poar tă , şi i e şeau p r in a t re ia . In faţa i n t r ă r e i e r a u№ p e r o n cu mai m u l t e t r ep te , adăpos t i t d e o m a r ­chiză l ipi tă de îna l tu l per is t i l sus ţ inu t de p a t r u coloane. O f â n t â n ă d e Da lou îm­podobea zidul d in fund.

In ser i le de gală Juinina e l ec t r i că şt c ă ldu ra î n t â m p i n a u pe sp l end ida scară mul ţ imea invi ta ţ i lor se rv i ţ i de o a r m a t ă ele lache i în l i v re l e şi p u d r a ţ i .

Pen t ru a mobi la vo lumul imens a l ca­sei au t r ebu i t an i de co l inde p e la m a ­ri le vânză r i , la con te le d 'Essex, de Se-c r e t an şi alţii , c u m p ă r â n d d e toa te .

ЯОО. — UNIVERSUL LITERAR

Mama mea moş ten ise gus tu l s igur al l lothscli i ldi lor . Eu însu-iui î ncepeam să colecţ ionez căr ţ i c a r e mi -au pri i t . Vizi­tam ades pe d-na Belin, fa imoasa an t ică-r e a s ă d e p e c h e i ü l Vol ta i re , c ă r e e a u n en­glez îi c u m p ă r ă în t r ' o zi câ te-vá că r ţ i cu 8 0 mii de franci . C u r i o a s ă d-na Belin află uşor c ă fusese l o rdu l Sa l i sbu ry . O s i n g u r ă d a t ă s'a înşe la t aceas tă cunoscă­toa re pas iona tă , c u m p ă r â n d la L o n d r a o a doua edi ţ ie Mol ière i l u s t r a t ă d e Boucher , d r e p t î n t â i a edi ţ ie . U i t a se pag ina pe ca re se găsea c u v â n t u l r eve l a to r : M-ine Ia contesse , în loc de M-me la comptesse .

I n t r e a l t e o p e r e d e va loa re a r t i s t i că a-veam în sofrager ie u n gobel in r ep rezen ­tând Toa le t a lui Ps ichè , cu t o n u r i d e a u ­roră . E r a d e u n efect fan tas t ic în ser i le d e d ineu . A r e o s ingură rep l ică : la Pa l -l iaze M a d a m a d i n Tur in .

C e m u n c ă şi ce r i s ipă r ep ré sen ta i ! di­n e u r i l e noas t r e ! C r e d că p ă r i n ţ i i mei a u p r imi t î m p r e u n ă a p r o a p e o su tă de mii de p e r s o a n e în v ia ta lor. La î n m o r m â n t a ­rea ta te i au pa r t i c ipa t 5000 de pe r soane , i a r la p o m e n i r e a de un an n u m a i zece.

Casa noas t r ă a fost la Par i s cea m a i fastuos p r i m i t o a r e . Ta t e i îi p lăcea mul t să a ibă lume, iar m a m a c o n d u c e a cu şt i­i n ţ ă acea u z i n ă d e recepţ i i . Ea e ra în c u r e n t cu toate , s u p r a v e g h e a totul , nu uita nimic . C r e d că ar li p r e fe ra t a l t a l u m e şi un cerc ma i r e s t r â n s , d a r avea cu l tu l da to r i e i şi cu toa tă a v e r e a ei, n u exci ta nici o invidie , ci împăca pe toa tă lumea .

Mie nu -mi p lăcea n imic a t â t de mul t ca ech ipagi i le c a r e ru l au în sus şi în jos pe C h a m p s Elysée . C â n d cas tani i e r a u stufoşi, eu găseam to tuş i un colţ d e fe­r e a s t r ă p r i n c a r e u r m ă r e a m t r ă s u r i l e Victor ia în ca re se e t a l au t i ne re l e pe­rechi indo len te : d -na cu u m b r e l a d e s -ohisă, d. aşeza t l â n g ă ea, vizit iul şi fe­c iorul şi doi cai să l tă re ţ i m e r g â n d în­spre Bois. Sau un factor a d m i r a b i l înhă­ma t condus d e un t â n ă r foar te e legant . E r a u şi c u p e u r i cu un cal b ă t r â n , cu vi­zit iu b ă t r â n şi cu o p e r s o a n ă b ă t r â n ă în in te r io r . S ingur i bo lnavi i aveau ro ţ i le cnue iuca te şi l umea r â d e ' .

Păr in ţ i i mei a v e a u o se r ie de cai zişi de t r ă su r i mar i , p e n t r u d ' O r s a y şi că­leşti , cai mijlocii pen t ru l a n d o u r i şi pe ­rechi admi rab i l e , ne rvoase , ş t i ind să joa ­ce în loc, r id icând în sus l abe le cu vioi­c iune, p e n t r u fae toane şi „Victoria.*' şi în fine ca lu l de n o a p t e care-1 p u r t a pe t a t a l a C e r c şi la Ope ră .

P r o p r i e t a r i i d e echipagi i b ine ţ i n u t e e r a u cunoscuţ i şi r e m a r c a ţ i la Pa r i s d e p ie toni i aşezaţ i î nad ins în fontu l dela C h a m p s Elysée .

C â n d s u n a „ b e r l i n a " lui C o r d o n Bcn-neff sau a lui C h a r l e s d e l a Rochefou­cauld; a l e r g a m la f e reas t r ă să le admir . A l ă m ă r i a aceea ca r e suna p r i n t r e frun­zişul cas tan i lo r în f loare, sub ce ru l al­bas t ru , e r a ca o fanfa ră a bucur i e i de a t ră i .

M'au dus la O p e r ă , l a t ea t r e , la ba lu r i , căci e r a m d e 17 ani , d a r Pa r i su l p r o p r i u zis e r a închis t i ne re lo r fete. D a r cunos-cui a l t e t re i o r a şe a că ro r complex i tă ţ i îmi desch i se ră o r i zon tu r i noui : Londra , F lo r en ţ a , F r anc fu r t . Că l ă to r i a m e a la L o n d r a fu o e x a l t a r e . La T r i n g p a r k , în familia Rothsch i ld cunoscui în c a rne şi oase oamen i de s e a m ă ai Angl ie i î n t r e c a r e p e lo rdu l C u r z o n ca r e se hotărîse-încă d in l iceu să dev ie v ice- rege le Indiei şi a i zbu t i t în tocmai ca lo rdu l Rosebe ry c a r e h o t ă r î s e d e t impur iu să fie p r i n u

minis t ru , să câştiige De rby -u l şi să se în­s o a r e cu o pr ince să.

Dar F lo ren ţa cu emoţi i le ei de a r t ă earc- ţ i pa r fumează toată v ia ta ! Pe colina de la Eiesole rec i ta i ve r su r i diin Ronsard , căci î n v ă ţ a s e m să citesc.

Dar F r a n c f u r t u l cu a tmosferă de pace şi familie, u n d e se fac copii, muz ică şi p a r a l e m u l t e !

Şi în t impu l aces te i că lă tor i i câ te ce­re r i d e căsă to r ie p l o u a r ă a s u p r a mea . Ti­ne r i pe cari nu-i cunoş team şi c a r e p ro ­babi l se d is t rau prim al te s t a ţ iun i cu d-ra Zizi P a m p o n , m ă c e r e a u d e soţie. D u p ă doi an i d e supl ic i i îl văzui p e d. C le r -m o n t - T o n n e r r e şi-1 p r e f e r a i t u t u r o r .

Şi ce ca ragh ios m ă îmbrăca ţ i ; î n t r ' un m a n t o u ve rde , t ivit cu imi ta ţ ie de a s t r a ­h a n şi cu n i ş te b u z u n a r e imense. T a t ă l m e u p r e t i n d e a că am ae ru l unei u m b r e ­le ca r e se învâ r t e ş t e . T imp d e p a t r u ani m am î m b r ă c a t d i n t r ' u n cupon de ve lour violet de la o m ă t u ş ă d in YVagram.

Zid i răm la ţ a r ă Val l ie re , cu 30 d e ca­m e r e toa te cu b a e şi wa te r . Ca i i d e lux r ă m a s e r ă la Par is , d a r serviciul e r a asi­g u r a t pr in 16 cai gri cu condeie împle t i t e şi cu clopoţei încolăciţ i în j u r u l gâ tu lu i . O m n i b u s u l t r a s de cinci cai d u c e a şi a-d u c e a dela g a r ă o m u l ţ i m e <le inv i t a ţ i vesel i de pe t r ece r i l e de la noi, de b r idge , de muzica şi t ea t ru l ce le ofeream. Marii Duci Wlad imi r şi Cir i l ne-au vizi tat de câteva or i .

ENTRE-SOLUL

Pr imu l en t re -so l în ca re am in t ra t , a fost al dne i S t raus , p r i e t e n a manie i . Vi­zi ta aceas t a îmi d ă d u un pr im gust îm­bă tă to r al vieţii de Par i s . D-na S t r aus nu fu nici oda tă mai s educă toa re ca în sa loane le acelea joase , unde lumina in t r a c e r n u t ă p r in frunzişul cas tani lor . Ea e ra o ev re i că p a r i s i a n ă c e e a c e înseni­na de două ori pa r i s i ană . ne re sp i r ând b ine de câ t acolo u n d e nu e aer . Cum se a p r i n d e a e lec t r i c i t a tea ea începea să t r ă ­iască, ga ta să ţ ină p iep t obic inui ţ i lor sa. Ionului său. Şi se î n t â l n e a u mul ţ i în en-t re-solul d-nei S t raus . Toa te nuan ţ e l e a t ­mosferei pá r i s i éhé e r a u r e p r e z e n t a t e . Fo­rain da repl ici lu i Mei lhac ca re venea să ne s p u n ă poveş t i cu femei.

Adr i an H e b r a r d , d i rec to ru l lui Le Temps Marce l Prous t , ín t i ne re ţ ea sa, Por to-Ri­che, Robe r t de F ie r s , A. d e Ca il la vet . G a n d e r a x , d-na de Régnie r , d-na de Nea-illes, fetele lui Dumas-f i l s , S imone Le Bargy, R e j a n e şi alţ i i mulţ i a d u c e a u la m a d a m e S t r aus mi rosu l cald a tot ceeace se p e t r e c u s e la C a m e r ă şi Senat , p r i n min i s t e re şi ma r i l e redac ţ i i , da r ma i a les la t ea t r e . Abel I f e rman t îşi a d u s e acolo p r ime le romane . F igaro , z ia ru l a-tâ t de p a r i s i e n şi Revue de Pa r i s se co­m e n t a u .

Fi ică a compozi to ru lu i l l a l evy şi vă­d u v ă a lui Bizet, î r a i n t c de а scr ie el C a r m e n , cei doi ani o d u s e r ă des tu l de g reu . El d a lecţii de p ian , e a îl aş tep ta a f a ră în t r ă su ră . C â n d Bizet m u r i la 1875 f igura ei pa lă şi mar i i ei ochi pa te t ic i i m p r e s i o n a r ă p e p ic toru l D c l a u n a y carc- i făcu u n p o r t r e t — c a p o d o p e r ă a lui. Ne-l ips indu- i adora to r i i , unu l d i n t r e ei, Emil S t raus , îşi î m p ă r t ă ş i en tus i a smul familiei Rothschi ld cu ca r e e r a în b u n e re la ţ i i , şi f iecare do r i să vadă şi să a u d ă pe G e n e -v ieva Bizet.

U n şir de echipagi i u m p l e a rue de Do­nai. S t raus , avocat a l Cur ţ i i d e apel , era a t â t de îndrăgos t i t de G e n e v i e v a Bizet, că

sfârşi prin a se însura cu ea, iun p â n ă la moar t e .

Par isul d e a d i n e i ! Teatrul leprei fidel viaja lui. Amorul de pildă li] buia pa t ru ac te pen t ru ca domnulI ce şi-a înv ins r ivali i , să poa tă fi aj de d o a m n a . A d u l t e r u l e r a maşina a na l ă ca re făcea să m e a r g ă piesa şi in n e r a l i n t r i gc l e d e a m o r d u s e cu (lisei şi p r u d e n ţ ă se d e s c u r c a u sub cerul liei.

O p iesă n o u ă e r a ivn eveniment, c a r e piesă e r a p r imi t ă cu febră, a v a n t s c e n e l e e r a u p l ine d e cel mai) gan t pub l i c a l Par i su lu i . Compoziţia] şi n u m e l e celor aduş i d e liiiin« d o a m n e , s p o r e a u a t r ac ţ i a premierei, f i ecare c ă d e r e de, co r t ină se ridica f reamăt , comen ta r i i l e se porneau, bit ţii c i rculau p r in loj i d u c â n d d-nel nur i d e culise şi î m p r e u n ă cu gl'asèlei Boissier pe ca r e Ic luau cu (iestele a nu-şi m u r d ă r i mănuş i l e de Suedia d ă d e a u sen t in ţe şi a u t o r u l discutat! uneor i e rou din î n c e r c a r e a aceasta.] se comen ta încă o lună d u p ă preiniei nici un de ta l iu al înscenăre i şi al nu scăpa a t e n ţ i u n e ! publ icu lu i .

Paul l l e rv ien , p r ie ten al d-nei 1 e r a unul din cei mai ascu l ta ţ i nu brii iu t impul lui amoru l nu e ra o avei a sta la masa familiei , burghez şil nubil, l l e rv ien lup tă pen t ru femeej a j u t o r u l cl ivineiBaiict t r iumfa în il piese. L-am cunoscut- pe llervien d ineu dat de C r o s e l a u d e unde el Щ (ii b a r o a n a de P ie r rebo i i rg , o voinj f rumoasă femee p e n t r u care aniorili nota d o m i n a n t ă a vioţei. Ea îşi pâri tot, consacrandi i - se omulu i de tsi când b a r o a n a a v e a mosafir i , ea f d u c e a p â n ă la uşe spunându- i :

— Cunoaş t e ţ i d r u m u l , nu este a i în unicul ei a m o r şi Paul llervieuj chină un volum de poezii .

Ni se p a r e p a s t o r a l ă azi acea J fără negrii şi fără invenţ i i . Amorti pe a tunci înseniriuitate. Fără a mérgei de d e p a r t e ca d. Paul Morand cari t inde că a m o r u l e a t â t de plicticţ t r e b u e ma i mul ţ i sp re a-l l'ace, e că spec ta to r i i d e azi vor altcëvai d e a j u n s să citeşti A m a n ţ i , Indrăgoi T recu tu l , Turen t i i l , pen t ru a retrăi) citii ai '1 d i n a i n t e (le război când tina nu se p ie rdea în automobi l ism şi m teze

Edit . Grasseti

O G E ï ï N D n D v s .

VI va spun* ci 1

ПICl USCATA, AICI BRAS!, nu fardează, dar fllnd unsuroari,

i pătrunde intradevăr In porii pielei Înviorează epiderma, o mlădiază F

1 si avantajează luciul natural k al tenului Dv. Ea menţine

Pudra Dv. PUDRA SIMON

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL". STR BREZOIANU Nr, 11