universitatea din bacĂu - ub.ro · f 114.08/ed.01 2 4. etapele elaborørii unui text/lucrørii de...

F 114.08/Ed.01 1

ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE ȘI CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU FACULTATEA DE LITERE

Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114 Tel./ fax ++40-234-588884

e-mail: litere @ub.ro

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU

FACULTATEA DE LITERE

Programul de studii: Limba franceză. Practici de comunicare (în limba franceză)

Forma de învăţământ: Învăţământ cu frecvenţă

REZUMATELE FIŞELOR DISCIPLINELOR

Anul de studiu: I

Anul universitar: 2015-2016

Disciplina: Metodologia cercetării

Titular disciplină: Lect. univ.dr. Mihaela Hriban

I. Fond de timp alocat pe forme de activitate

Semestrul Forme de activitate/ număr de ore Număr de

credite Curs Seminar Laborator Proiect

I 1x14=14 1x14=14 - - 4

II. Conţinutul disciplinei:

Curs:

1. Alegerea subiectului de cercetare, fixarea scopului de cercetare, găsirea surselor şi

documentarea, formularea tezei

2. Construirea unei lucrări de cercetare: de la titlu la plan, schiţarea unui plan de redactare,

organizarea notelor, scrierea primei schiţe

3. Modele de dezvoltare a unei lucrări de cercetare

4. Greşeli frecvente în construirea unei lucrăride cercetare

5. Strategii de construcţie: argumentare, coeziune, comparaţia, analogia, generalizarea

6. Acurateţea redactării

7. Modele de scriere

Seminar:

1. Ce este cercetarea ştiintifică? Importanţa cercetării ştiinţifice şi valorificarea acesteia

Cât de mult talent organizatoric am? (test) Cum întocmim un proiect de cercetare. Surse de

documentare. Tipuri de fişe (fişe bibliografice de semnalare, fişe material şi fişe de lectură)

2. Cum să scrii un eseu/o teză bine structurat(ă). Ce e plagiatul şi cum se pedepseşte?

3. Stilul ştiinţific. Trăsăturile stilului ştiinţific. Speciile textului ştiinţific (Tema: Întocmirea unei

recenzii sau a unui articol). Metodologia parte integrantă a oricărei ştiinţe. Originile cunoaşterii

ştiinţifice (metoda deductivă, inductivă, analogică etc.).

mailto:[email protected]

F 114.08/Ed.01 2

4. Etapele elaborării unui text/lucrării de disertaţie (Scurt îndrumar pentru redactarea lucrărilor de

disertaţie). Ce presupune elaborarea propriu-zisă a unei lucrări. Norme de redactare (în funcţie de

limba în care se face redactarea). Exigenţele punctuaţiei. Bibliografia. Clasificarea bibliografiilor.

Structura textului/modalităţi de organizare a textului.

5. Tehnici de dezvoltare a ideilor: argumentaţia

6. Corectura textului ştiinţific. Idei originale. Citarea. Împrumutul de idei. Modalităţi de trimitere la

sursă. Evaluarea lucrării de cercetare. Grile de evaluare

7. Susţinerea lucrării. Evaluarea orală-dificultăţi

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei:

Conversaţia, exerciţiul, problematizarea, studiul de caz, brainstormingul, exerciţiul, tehnici de

gândire critică etc.

IV. Forma de evaluare: E

Curs: Demonstrarea stăpânirii noţiunilor teoretice şi practice ale cursului, a concepţiilor şi

orientărilor din metodologia cercetării, prin lectura bibliografiei; Examen oral; 50%;

Seminar: Cel puţin două intervenţii în cadrul seminarului şi a unui material redactat; Metoda

portofoliului; 50%

V. Bibliografie

Ecco, Umberto, Cum se scrie o lucrare de licenţă, Editura „Polirom”, Iaşi, 2000

Rădulescu, Mihaela, Metodologia cercetării ştiinţifice. Elaborarea lucrărilor de licenţă, masterat

şi doctorat, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006

Rad, Ilie, Cum se scrie un text ştiinţific: disciplinele umaniste, Editura „Polirom”, Iaşi, 2008

Scurt îndrumar pentru redactarea lucrărilor de licenţă şi de disertaţie, Universitatea „Vasile

Alecsandri”, Bacău, 2011

• Îndrumar pentru elaborarea şi susţinerea lucrărilor de licenţă şi de disertaţie, Universitatea

„George Bacovia”, 2010

Disciplina: Pragmatica discursului

Titular disciplină: Conf. Univ. Dr. Simina Mastacan




I 2x14=28 1x14=14 - - 7


1. La pragmatique – une discipline „réparatrice”.

2. Pragmatique, énonciation, subjectivité. Pragmatique et rhétorique. Pragmatique et

énonciation. Pragmatique et actes de langage. Langue, code, communication.

3. L’aspect indiciel du langage ; l’étude des modalités. E. Benveniste.

4. La communication intentionnelle non-littérale. Inférence / Implication / Implicite.

L’interprétant, l’illocutoire, la coopération.

5. Enonciation et polyphonie. Bally, Bakhtine, Ducrot, La Scapoline. Polyphonie et discours

rapporté.

6. La pragmatique littéraire.

7. Pragmatique de la fiction.

8. L’expression des émotions dans la langue.

9. Ethos et image de soi dans le discours.

F 114.08/Ed.01 3


Prelegeri, materiale didactice complementare (exemple pe suport de hârtie sau prezentare Power

Point), interacţiune continuă cu studenţii pentru verificare înţelegerii elementelor predate, iniţierea

de discuţii pentru clarificarea şi exemplificarea conceptelor.

IV. Forma de evaluare: Examen

Examen şi test semestrial – 50 %

Activitate de seminar (dezbateri, intervenţii, referate) – 50%

V. Bibliografie

1. Adam, Jean-Michel, Les textes: types et prototypes, Paris, Nathan, 1992

2. Benveniste, Emile Problèmes de linguistique générale, Gallimard, Paris-1966, 1974

3. Mastacan, Simina, Implicitul lingvistic. O analiza a discursului juridic, Iasi, Junimea, 2004

4. Mastacan, Simina, La parole et son spectacle. Une analyse de l’énonciation comme activité

discursive, Iasi, Casa Editoriala Demiurg, 2006

5. Maingueneau, Dominique, Analyser les textes de la communication, Paris, Armand Colin, 2009

6. Riegel, Martin, Pellat, Jean-Christophe, Rioul, René, Grammaire méthodique du français, Paris,

Presses Universitaires de France, 1999

Disciplina: Teoria discursului

Titular disciplină: Lect.univ.dr. Andreia-Irina Suciu




1 2x14=28 1x14=14 - - 7


Curs: Curs

1. Definirea conceptelor: cuvant, text, discurs. Diferite modalitati

de definire a conceptului de discurs.

Distinctia/complementaritatea discurs verbal–nonverbal.

2. Stabilirea relatiilor: rostire/discurs – situatie discursiva/

context/fundal (socio-cultural), marcatori discursivi, deictice.

3. Caracteristici ale rostirii/discursului: coerenta, coeziune,

ambiguitate, relevanta, intentionalitate, perspectivizarre, etc.

4. Abordari ale discursului: lingvistic, filozofic, sociologic, antropologic, stilistic, literar, psihologic, naratologic, etc.

5. Tipuri de discurs si modalitati de reprezentare a realitatii prin

discurs.

6. Strategii argumentative si persuasive in diferite tipuri de

discurs

7. Discursul stiintific (tehnic, juridic, etc.) vs. discursul literar:

caracteristici, marcatori discursivi specifici, de la simbol la

metafora.

8. Discursul religios: caracteristici, marcatori discursivi specifici.

9. Discursul politic: caracteristici, marcatori discursivi specifici.

10. Discursul poetic: caracteristici, marcatori discursivi specifici.

11. Discursul publicitar si discursul media: caracteristici,

marcatori discursivi specifici, tipuri de imagini.

12. Discursul de granita: discursul eco-literar, memorie creativa.

Seminar

1. Analiza si folosirea instrumentelor de construire a discursului:

deixisul si vocabularul.

1. Analiza si folosirea instrumentelor de construire a

F 114.08/Ed.01 4

discursului: subiectul si contextul.


discursului: conotativ si denotativ.


discursului: construirea identitatii si relatiilor.

4. Analiza si folosirea instrumentelor de construire a discursului: intertext si metatext


discursului: contrastul, comparatia, analogia.


discursului: ironia si satira.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: curs: prezentarea, explicaţia, dezbaterea, problematizarea;

seminar: explicaţia, dezbaterea, problematizarea

IV. Forma de evaluare: EC/E

prezentare proiect

V. Bibliografie

1. Blommaert, Jan: Discourse: A Critical Introduction, Cambridge University Press, 2005.

2. Fairclough, Norman: Discourse and Social Change, Blackwell Publishing, 2005.

3. Mills, Sara, Discourse: The New Critical Idiom, Routledge, London & New York, 2001.

4. Renkema, Jan: Introduction to Discourse Studies, John Benjamins Publishing Company,

Amsterdam/Philadelphia, 2004.

Disciplina: Fonetică corectivă

Titular disciplină: prof. univ. dr. Adriana-Gertruda Romedea




I 1x14=14 2x14=28 - - 6


Curs

1. Les paires minimales

2. Les voyelles nasales

3. Les syllabes ouvertes/les syllabes fermées. La règle des trois consonnes

4. Le rythme

5. L’intonation : l’unité de modulation

6. L’accent : l’accent fixe, l’accent libre, l’accent lexical, l’accent syntaxique

7. Les liaisons : obligatoires, facultatives, interdites

Seminar

1. Les voyelles nasales ; La syllabation ouverte

2. Enchaînement vocalique ; Enchaînement vocalique: les voyelles nasales ; Enchaînement aux

frontières des groupes syntaxiques ; Enchaînement consonantique

3. Opposition [ə] / [e] ;Opposition [i] / [y] / [u]

4. Opposition [y] / [u] ;Opposition [e] / [ ε]

5. Opposition [о] / [ ] ;Opposition [e]/[ø]/[œ]

6. La semi-consonne - [w] ; La semi-consonne [j]

7. Les semi - voyelles (semi-consonnes) [ч]/[w]

F 114.08/Ed.01 5

8. La dénasalisation

9. Les consonnes géminées ; Le [ə] instable

10. L'opposition [f]/[v]

11. Le désaccentuation totale : les unités sémantiques ; La désaccentuation totale :

syntaxe/prosodie

12. La parenthèse mélodique ; Les phrases interrogatives ; Les interrogations partielles ; La phrase

impérative

13. Etude de la fonction intonative : avec ou sans marque syntaxique de l’interrogation

14. L’accent d’insistance et la mise en relief ; L’accent didactique


Analiza practică şi audiţii

IV. Forma de evaluare: Colocviu.

Exerciții de pronunție a limbii franceze. Recitarea unui sonet.

V. Bibliografie

1. Brichler-Labaeye, Catherine (2000), Les voyelles françaises, Klincksieck, Paris

2. Côté, Marie-Hélène (2005), « Le statut lexical des consonnes de liaison » dans Langages, no

158, Paris, pp. 66-78

3. Delattre, Pierre (1966), Les dix intonations de base du français, in The Franch Review, Vol.

XL, no 1, october, pp. 1-14

4. Léon, Monique (1964), Exercices systématiques de prononciation française,

Hachette/Larousse, Paris

5. Malmberg, Bertil (1994), La phonétique, Presses Universitaires de France, Paris

6. Pavel, Maria (1999), Fonetismul limbii franceze, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi

7. Romedea, Adriana-Gertruda (2006), Cours pratique de prononciation du français, Alma Mater,

Bacau

Disciplina Franța: spaţiu socio-cultural modern:

Titular disciplină: conf. univ. dr. Grecu Veronica




I 1x14=14 2x14=28 - - 6


Identité française. Symboles. Valeurs. Spécificité. Stéréotypes culturels. La France vue par les

autres. Diversité ethnique. Qu’est-ce qu’un Français? La nationalité. La France et ses immigrants.

La langue française. Histoire et variétés régionales. Unité en diversité. La francophonie et le monde

francophone. La Révolution française et la vie politique de la France contemporaine. La France

dans un contexte européen et mondial.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea, dezbaterea.

- să identifice specificitatea culturii și a civilizației franceze și să prezinte principalele evenimente

socio-culturale franceze

-să distingă trăsăturile proprii fiecărei epoci în parte și să le abordeze în mod diferit și adecvat

IV. Forma de evaluare: C Să identifice specificitatea culturii si a civilizatiei franceze si să prezinte principalele evenimente socio-

culturale franceze

Să distingă trăsăturile proprii fiecărei epoci în parte și să le abordeze în mod diferit si adecvat.

F 114.08/Ed.01 6

V. Bibliografie

1. Ariès, Ph ; Duby, G., Histoire de la vie privée, 5 vol., Paris, Seuil, 1982

2. Balmand, P.,Histoire de la France, Paris, Hatier, 1992.

3. Castelot, A., Histoires de France, 3 vol. Paris, Perrin, 2001.

4. Kepel, G., Les banlieues de l’Islam. Naissance d’une religion en France, Paris, Seuil, 1987.

5. Michelet, J., La Révolution Française, Paris, Le Livre de poche, 1988.

6. Mandrou, R., Histoire de la civilisation française, Paris, A. Collin, 1968

7. Pastoureau, M., Les emblèmes de la France, Paris, Bonneton, 1998.

8. Curtius, E.R., Essai sur la France, Paris, L’Aube, 2005

9. Rouart, JM, Adieu a la France qui s’en va, Paris, Grasset, 2003

10. Rouart, JM, Adieu a la France qui s’en va, Paris, Grasset, 2003.

11. Wolton, Dominique, Francophonie et mondialisation, Hermès no. 40, CNRS, 2004.

12. Dauzat, Albert, La langue française d’aujourd’hui, Paris, Armand Colin, 1908.

13. Weil, P., Qu’est-ce qu’un francais ? Paris, Gallimard, 2004

14. Weil, P., La France et ses etrangers, Paris, Gallimard, 2004

15. Duval, Frédéric, Rey, Alain Mille ans de langue française. Paris, Perrin, 2007.

Disciplina: Interacțiuni verbale

Titular disciplină: Lector univ. dr. Raluca Bălăiță




II 2x14=28 1x14=14 - - 7


Curs

l’interaction – types d’approches (approches linguistiques et pragmatiques): l’Ecole de

Palo Alto, l’interactionnisme symbolique (Dramaturgie et figuration), l’ethnographie de la

communication, l’ethnométhodologie, P. Bange et la théorie de l’action sociale, l’Ecole de

Genève, pragmatique conversationnelle et pragmatique de la pertinence;

dialogue et discours dialogique: délimitations des concepts; du dialogisme de Bakhtine

(défini par rapport à l’intertextualité et à la polyphonie) à l’émergence de la problématique

de l’interlocution

dialogue fictif – dialogue non fictif. Conversation et dialogue. Ecarts ;

structuration de l’interaction: analyse des mécanismes d’intersynchronisation et de

structuration de la conversation ;

verbal/non-verbal dans l’interaction;

implicite et interactions verbales; implicite et lois de discours; lois de discours et

comportements sociaux;

interactions verbales et construction de la relation interpersonnelle

Seminar

l’acte de langage – unité minimale d’analyse dans le modèle préconisé par Ecole de

Genève;

la polyphonie linguistique : de Ducrot à la ScaPoLine

dialogue vs. conversation – le dialogue théâtral

structure de la conversation

verbal et non verbal dans l’échange conversationnel

lois de dicours

construction de la relation interpersonnelle

F 114.08/Ed.01 7

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: proceduri

Expunere, algoritm, conversatie, PPT, problematizare

IV. Forma de evaluare: colocviu

Tip activitate Criterii de evaluare Metode de evaluare

Pondere

din nota

finală

Curs

Participarea activă la curs

Cunoașterea principalelor direcții

de analiză în domeniul

interacțiunilor verbale

Răspunsuri colocviu 70%

Seminar/laborator/proiect

Participarea activă la seminar

Însușirea unor instrumente de

analiză a interacțiunilor verbale și

analizarea unei interacțiuni

(fragment conversațional) cu

ajutorul instrumentelor oferite de

pragmatica conversațională

Evaluare pe

parcursul

semestrului

Participare activa la

seminare

Test

30%

V. Bibliografie

1. ANDRÉ-LAROCHEBOUVY, Danielle (1984), Introduction à l’analyse sémio-linguistique de

la conversation, Didier Crédif, Paris

2. BANGE, Pierre (1992), Analyse conversationnelle et théorie de l’action, Didier, Paris

3. BĂLĂIŢĂ, Raluca LE DISCOURS THEATRAL D’EUGENE IONESCO. L’ENONCIATION

ENTRAVEE, Institutul European Iasi – Editions Universitaires de Dijon, 2010, 234

4. COSNIER, Jacques, BROSSARD, A. (éds.) (1984), La communication non verbale, Delachaux

et Niestlé, Neuchâtel, 1984

5. COSNIER, Jacques, KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine (éds.) (1987), Décrire la

conversation, Presses Universitaires de Lyon, Lyon

6. COSNIER, Jacques, GELAS, Nadine, KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine (éds.) (1998),

Echanges sur la conversation, Editions du Centre National de la Recherche Scientifique, Paris

7. GOFFMAN, Erving (1973a), La mise en scène de la vie quotidienne, t. I La présentation de soi,

Minuit, Paris

8. GOFFMAN, Erving (1973b), La mise en scène de la vie quotidienne, t. II Les relations en

public, Minuit, Paris

9. GUMPERZ, John (1989), Engager la conversation Introduction à la sociolinguistique

interactionnelle, Minuit, Paris

10. KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine (1990, 1992, 1994), Les interactions verbales, I, II, III

Armand Colin, Paris

11. KERBRAT-ORECCHIONI, Catherine (1996), La conversation, Seuil, Paris

12. TRAVERSO, Véronique (1999), L’analyse des conversations, Armand Colin, Paris

13. VION, Robert (1992), La communication verbale Analyse des interactions, Hachette, Paris

Disciplina: Practici argumentative





F 114.08/Ed.01 8

II 2x14=28 1x14=14 - - 7

II. Conţinutul disciplinei: 1. Principes de la théorie de l’argumentation. Les modes d’organisation du discours. Le mode

d’organisation argumentatif.

2. Argumentation et rhétorique. La logique argumentative ; la relation argumentative ; modes

d’enchaînement et relations de sens.

3. Valeur informative / valeur argumentative. Schéma inférentiel, syllogisme et enthymème. 4. Mots de discours, échelle argumentative, orientation et force argumentatitve.

5. Enoncer, argumenter. Le cadre énonciatif de l’argumentation (la mise en scène de l’auditeur, l’image

de l’orateur). Ethos et pathos. 6. Les normes du discours argumentatif (cohérence textuelle, efficacité, véridiction, rectitude éthique)

Convaincre et persuader.

7. Argumentation et analyse du discours ordinaire.

8. Argumentation et manipulation. 9. L’argumentation comme point de vue. Le pouvoir de l’implicite.

10. L’argumentation dans le discours politique et publicitaire.






Examen şi test semestrial – 50 %


V. Bibliografie

1. Mastacan, Simina, Implicitul lingvistic. O analiza a discursului juridic, Iasi, Junimea, 2004



3. Moeschler, Jacques, Argumentation et conversation. Eléments pour une analyse

pragmatique du discours, Paris, Hatier-Crédif, 1985

4. Oléron, Pierre, L’argumentation, Paris, Presses universitaires de France, 1983

5. Plantin, Christian, Essais sur l’argumentation, Paris, Editions Kimé, 1990

6. Romedea, Adriana-Gertruda, Formes discursives, Bacau, Alma Mater, 2007

Disciplina: PRACTICI DISCURSIVE: DISCURS EUROPEAN

Titular disciplină: Lect.univ. dr. Mihaela Culea




II 1x14=14 1x14=14 - - 4


CURS

1. Discursul european. Preliminarii

1.1. Contextul formării UE

1.2. Concepte cheie in discursul european si studiile europene

1.3. Valorile europene și identitatea europeană

1.4. Globalizarea: discursul globalizant

F 114.08/Ed.01 9

1.5. Discursul european și implicațiile lui ideologice si politice;

2. Metaforele conceptuale ale discursului european

2.1. Cadrul theoretic: metafora conceptuală și rolurile sale în discursul european

2.2. Metafore conceptuale dominante în discursul politic și mediatic european

2.3. De la limbaj la ideologie: efectele metaforei conceptuale în discursul european

3. Discursul stereotip

3.1. Concepte: stereotip, stereotipizare, prejudecata, stigmatizare, discriminare.

3.2. Discursul stereotip în mass media: harta stereotipurilor naționale europene;

3.3. Discursul stereotip în filme animate

3.4. Discursul stereotip în discursul politic

3.5. De la stereotipie la stigmatizare și discriminare - implicatii ideologice;

4. Centru și margine în discursul european

4.1. Concepte – granițe, centru vs. margine/i, marginalizare

4.2. Fenomenul emigrării și politicile UE

4.3. Emigrare și discriminare. Discursul emigrarii – concepte; context socio-cultural si

politic; discriminare rasială, etnică, de gen; piața muncii în UE; reprezentarea mediatică

a celuilalt în mass media europeană; reprezentarea emigrantilor romani in mass media

europeană

5. Promovarea valorilor românești în context european

5.1. Tezaurul valorilor românești

5.2. Promovarea valorilor românești în mass media europeană

5.3. Promovarea valorilor românești în programe documentare – Prințul Charles, un

promotor al valorilor românești în Europa

5.4. Turism cultural și rebranding cultural identitar; marketing cultural

SEMINAR

1. Istoricul Uniunii Europene; periodizare, concepte si personalitati importante; analiza unor

texte culturale cu accent pe analizarea discursului globalizării si europenizării; valori şi

simboluri europene.

2. Analiza unor texte culturale cu accent pe analizarea discursului globalizării; valori și

simboluri europene

3. Analiza unor texte culturale cu accent pe metaforele conceptuale europene; discursul

mediatic si politic european si metafora conceptuala (ex. criza economica din Grecia).

4. Discursul identitar din perspectiva stereotipizanta a celuilalt – analizarea unor texte

jurnalistice si a altor produse media prin observarea reprezentărilor stereotipe ale

identităţilor britanice, româneşti, italieneşti, etc. Reprezentarea emigrantilor români în

străinatate în media: documentare BBC, ştiri, texte de ziar etc. si in alte tipuri de texte

5. Analizarea unor texte jurnalistice si a altor produse media din perspectiva promovării

valorilor româneşti; Prinţul Charles, promotor al valorilor culturale româneşti; campanii

mediatice româneşti de promovare a valorilor culturale autohtone; campanii europene de

denigrare a românilor.


Metode interactiv-participative, explicația, exemplificarea, problematizarea, prezentari PPS,

workshops

IV. Forma de evaluare: EC /C

teme de casa - 50%

Colocviu – evaluare scrisa (predarea unui proiect individual de cercetare pe o temă dată) - 50%

V. Bibliografie

1. Bell, Alan and Garrett, P. (eds,), Approaches to Media Discourse, Malden, MA, Blackwell,

1998.

2. Checkel, Jeffery T. and Katzenstein, Peter J., European Identity, Cambridge, Cambridge

UP, 2009.

F 114.08/Ed.01 10

3. Culea, Mihaela, Introduction to European Discourse, note de curs si seminar, 2013.

4. Drew, Joseph (ed.), Redefining Europe. Probing the Boundaries, Amsterdam, New York,

Rodopi, 2005.

5. Dovidio, John F. et al, The Sage Handbook of Prejudice, Stereotyping and Discrimination,

Sage Publications, London, Thousand Oaks, New Delhi, 2010.

6. Fowler, Roger, Language in the News: Discourse and Ideology in the Press, London,

Routledge, 1991.

7. Musolff, Andreas, Metaphor and Political Discourse: Analogical Reasoning in Debates

about Europe, New York, Basingstoke, 2004.

8. Pagden, Anthony (ed.), The Idea of Europe: from Antiquity to the European Union, vol. 13,

Cambridge UP.

9. Rumford, Chris, The Sage Handbook of European Studies, Sage Publications, London,

Thousand Oaks, New Delhi, 2010.

*** Colectia Ghidul xenofobului (englezii, japonezii, olandezii, etc.), Bucuresti, Nemira, 2010.

Disciplina: Forme discursive

Titular disciplină: prof. univ. dr. Adriana-Gertruda ROMEDEA




II 2x14=28 1x14=14 - - 7


Curs

1. L’énonciation comme acte de langage

2. Les déictiques

3. Les actes de discours

4. Les lois du discours

5. De la phrase au discours

6. Les types de textes et les types de discours

7. Le mode d’organisation descriptif; La « séquence descriptive »

8. La description ornementale ; La description expressive ; La description représentative

9. La fonction mathésique ; La fonction mimésique ; La fonction sémiosique

10. Le mode d’organisation narratif ; La « séquence narrative »

11. Le récit : contenu et structure

12. Les Fonctions

13. L’agencement des rôles ; Le patient ; L’agent

14. Pour une logique du conte

Seminar

1. La description de type VOIR ; La description de type DIRE ; La description de type FAIRE

2. Le classement rhétorique de la description

3. La chronologie du récit ; Le rythme du récit ; Le repérage spatio-temporel

4. La perspective de locution

5. Les instances du texte littéraire

6. Les Fonctions ; A la recherche des unités

7. Les classes d’unités ; Les Actions ; Action-Personnage


Metode expozitive: prelegerea, expunerea cu întrebări

Analiza practică pe texte literare şi în conversaţia uzuală.

F 114.08/Ed.01 11

IV. Forma de evaluare Examen. Cunoaşterea teoriei şi activităţi practice a formelor discursive

V. Bibliografie

1. Adam, Jean-Michel, Les textes. Types et prototypes, Nathan, Paris, 2001

2. Charaudeau, Patrick, Grammaire du sens et de l’expression, Hachette, Paris, 1992

3. Courtés, Joseph, Analyse sémiotique du discours. De l’énoncé à l’énonciation, Hachette, Paris,

1991

4. Du Marsais, César Chesneau, Des Tropes ou des différents sens, Flammarion, Paris, 1992

5. Fontanier, Pierre, Les figures du discours, Flammarion, Paris, 1977

6. Fontanille, Jacques, Sémiotique du discours, PULIM, Limoges, 2001

7. Mainqueneau, Dominique, L’énonciation en linguistique française, Hachette, Paris, 1999

8. Romedea, Adriana-Gertruda, Formes discursives, Alma Mater, Bacău, 2007

Disciplina: Traductologie

Titular disciplină: conf. univ. dr. Grecu Veronica




II 1x14=14 2x14=28 - - 5


Teorii prescriptive (Traducatori si traduceri/ adaptari din Antichitate, Evul Mediu, Renastere, Epoca

clasica, Secolul Luminilor). Teorii descriptive (metoda lui Vinay si Darbelnet; teoria lui Roman

Jakobson; poetica traducerii: Henri Meschonnic). Teoriile respectului specificului cultural si al

stranietatii textului tradus. Traducerea ca re-creatie literara ( Otavio Paz). Traducerea literara si

traducerea de specialitate.


-

IV. Forma de evaluare: C

Să poată identifica principalele teorii ale traducerii și să asimileze trăsăturilor proprii fiecărei teorii

V. Bibliografie 1. BERMAN, Antoine, La traduction et la lettre ou l’auberge au lointain, Seuil, Paris, 1999.

2. COPELAND, Rita, Rhetoric, Hermeneutics and Translation in the Middle Ages. Academic traditions and vernacular texts, Cambridge, Cambridge University Press, 1991

3. GRECU, Veronica, Transparence et ambiguite de la semblance. Interpréter et traduire les figures

du deguisement au Moyen Age, Iasi, Demiurg, 2006 4. ISRAEL, F., « Traduction littéraire : l’appropriation du texte » in La liberté en Traduction, Actes du

5. Colloque International tenu à l’E.S.I.T., éd. M. Lederer et F. Israël, Paris, Didier Erudition, 1991

6. JEANRENAUD, Magda, Universaliile traducerii, Polirom, Iasi, 2006

7. KELLY, L., The True Interpreter : A History of Translation Theory and Practice in the West, 8. OSEKI DEPRE Ines, Théories et pratiques de la traduction littéraire, Paris, Armand Colin, 2009

9. RICOEUR, Paul, Despre traducere, Iasi, Polirom, 2005

10. STEINER, G., Après Babel, trad. L. Lotringer, P.-E. Dauzat, Paris, Albin Michel, 1998.

Anul de studiu: II

Anul universitar: 2015-2016

F 114.08/Ed.01 12

Disciplina: Practici de comunicare prin joc

Titular disciplină: conf. univ. dr. Munteanu Emilia




II 1x14=14 2x14=28 - - 6


Définitions du jeu ; son importance dans la vie de l’homme. Le jeu linguistique. Jeu et société

(justice, politique, sciences , etc.). Le jeu théâtral dans la didactique du FLE. Le jeu et la théorie de

la culture. Méthodes actives dans la pédagogie moderne. L’étude du texte dramatique comme

préambule de la représentation théâtrale. Les arts comme formes ludiques d’expression. Jeu et

communication. L’écriture comme jeu. Le spectacle théâtral à travers quelques théories de la mise

en scène. L’homme contemporain est-il un homo ludens?


-

IV. Forma de evaluare: EC/C Să identifice principalele teorii ale jocului și să sublinieze importanța jocului în comunicare;

Să asimileze particularitățile fiecăre teorii.

V. Bibliografie

1.Auger, Hélène; Borot, Marie-France; Vielmas, Michèle, Jeux pour parler, jeux pour créer,

CLE International, 1981

2.Brenifier, Oscar, Enseigner par le débat, CRDP de Bretagne, Rennes, 2002

3.Bruchet, Jeanine, A mon avis, jeux de rôles, Larousse, 1987

4.Caillois, Roger, Les jeux et les hommes, Paris, 1967.

5.Caré, Jean-Marc; Debyser, Francis, Jeu, langage et créativité, BELC-Hachette-Larousse, 1978

6.Demari, Jean-Claude, A vous de jouer, jeux de rôles, CLE International, Paris,

7.Huizinga, Johan, Homo ludens, Editura Humanitas, Bucureşti, 1998

8.Kerbrat-Orecchioni, Catherine, Les actes de langage dans le discours, Editions Nathan, Paris,

2001

9.Romedea, Adriana-Gertruda, Formes discursives, Alma Mater, Bacău, 2007

10. Tagliante, Christine, La classe de langue, CLE International, Paris, 2002

11. Weiss, François, Jeux et activités communicatives dans la classe de langue, coll. F,

Hachette, 1983.

Disciplina: Discursul subiectiv ca practică de comunicare

Titular disciplină: Lector dr. Strungariu Maricela




I 1x14=14 2x14=28 - - 6


Curs Nr. ore

L’évolution historique des genres (auto)référentiels 2

Types de discours subjectifs : correspondances, journal intime, journal de voyage, 2

F 114.08/Ed.01 13

Mémoires, essai, autobiographie, autoportrait littéraire, roman

autobiographique/autofiction

Temporalité et mémoire 3

Identité et Altérité. La discontinuité et l’hétérogénéité du Moi 2

Vérité et fiction du discours autoréférentiel 3

Problèmes de la réception des écrits du moi (l’énonciateur face à son destinataire) 2

Seminar

Le pacte autobiographique (Ph. Lejeune, Le Pacte autobiographique, Mirna Velcic-

Canivez, «Le pacte autobiographique et le destinataire»; Michel Leiris, L’âge

d’homme, Jean-Jacques Rousseau, Les Confessions)

8

Vérité, fiction et littérarité du discours autobiographique (Ph. Lejeune – Je est un

autre, Signes de vie, Georges May, L’autobiographie, G. Genette, Fiction et diction,

Sartre, Les mots, Gide, Si le grain ne meurt, Annie Ernaux, Les années, Georges

Perec, W ou le souvenir d’enfance, Romain Gary, La promesse de l’aube, Albert

Camus, Le Premier homme, Nathalie Sarraute, Enfance)

8

Pratiques diaristes. Continu et discontinu du journal intime (E. Simion, Ficţiunea

jurnalului intim, Françoise Simonet-Tenant, Le Journal intime, genre littéraire et

écriture ordinaire, Eugène Ionesco, Journal en miettes, La quête intermittente

Présent passé passé présent, Roland Barthes, Roland Barthes par Roland Barthes )

8

Un type particulier de discours subjectif: l'autobiographie langagière et ses

implications ontologiques et pédagogiques

4


Curs: prelegerea, conversaţia euristică, problematizarea, studiul de text

Seminar: conversaţie, dezbatere, studiu de text

IV. Forma de evaluare: E, prezentarea unui referat şi examen scris

V. Bibliografie

Curs

1.GENETTE, Gérard, Fiction et diction, Paris, Seuil, 1991

2.LEJEUNE, Philippe, Le Pacte autobiographique, Paris, Seuil, 1975

3.LEJEUNE, Philippe, Je est un autre, Paris, Seuil, 1980

4.LEJEUNE, Philippe, Signes de vie. Le pacte autobiographique 2, Paris, Seuil, 2005

5.SIMION, Eugen, Ficţiunea jurnalului intim, Bucureşti, Univers Enciclopedic, 2001

6.STRUNGARIU, Maricela, Michel Leiris – autobiographie et connexions culturelles, Fides, 2009

Seminar

1.IONESCO, Eugène, Journal en miettes, Gallimard, 1993

2.LEIRIS, Michel, L’Age d’homme, Paris, Gallimard, 1990

3.ROUSSEAU, Jean-Jacques, Confessions, Paris, Garnier, 1964

4.SARRAUTE, Nathalie, Enfance, Gallimard, 2006

5.SARTRE, Jean-Paul, Les mots, Paris, Gallimard, 1964

6.VELCIC-CANIVEZ, Mirna, «Le pacte autobiographique et le destinataire», in Poétique, no. 110,

1997, pp. 239-251

Disciplina: Polifonie teatrală





II 2x14=28 1x14=14 - - 7

F 114.08/Ed.01 14


L’ère du metteur en scène. Depuis André Antoine jusqu’à Patrice Chéreau. Jacques Copeau et Le

Cartel. Les années 50. Roger Planchon, Antoine Vitez, Patrice Chéreau. Voix du texte. Albert

Camus et Jean-Paul Sartre. Le théâtre de l’absurde: Ionesco, Beckett, Genet, Adamov

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea.

-

IV. Forma de evaluare: E

Să participe activ la curs; să îndeplinească sarcinile prevăzute: informații cu privire la trăsăturile

textului dramatic, ale viziunilor de punere în scenă moderne.

V. Bibliografie

1. Abirached, Robert, La crise du personnage dans le theatre moderne, Bernard Grasset, 1978

2. Deshoulieres, Christophe, Le théâtre au XX-e siècle en toutes lettres, Bordas, 1993

3. Grice, Paul, Logique et conversation, in Conversation, no.30/1980

4. Ionesco, Eugène, Notes et contre-notes, Gallimard, 1995

5. Larthomas, Pierre, Le langage dramatique, P.U.F. 1997

6. Pavis, Patrice, Dictionnaire du théâtre, Editions sociales, 1980

7. Ryngaert, Jean-Pierre, Introduction à l’analyse du théâtre, Dunod, 1996

8. Serreau, Genevieve, Histoire du “nouveau théâtre”, Gallimard, 1981

9. Ubersfeld, Anne. Lire le théâtre, Belin, 2001

10. Camus, Albert, Le malentendu, Caligula (au choix), Gallimard, 2007

11. Sartre, Jean-Paul, Huis clos, Gallimard, 1993

12. Ionesco, Eugene, La cantatrice chauve, Les chaises, La leçon, Le roi se meurt (2 pieces au

choix), Gallimard, 1992

13. Beckett, Samuel, En attendant Godot; Fin de partie (au choix), Les Editions de Minuit,

2004

Disciplina: Antropologia comunicării

Titular disciplină: prof. univ. dr. Spiridon, Vasile




I 2x14=28 1x14=14 – – 7


Curs 1 – 2. Definiţii şi clasificări ale antropologiei: culturală, politică, istorică, filosofică,

religioasă, biologică, sociologică, fenomenologică, literară, a imaginarului etc. Antropologia ca

studiu al faptelor de comunicare. Raporturile dintre fiinţe, semne şi lucruri: obiectul ştiinţelor

comunicării. (4h)

Curs 3 – 4. Originile, principiile, scopurile şi cadrul analitic al antropologiei comunicării. Obiectul

de studiu al formelor de interacaţiuni sociale semnificative din punct de vedere semantic, cultural şi

comunicaţional. Obiectul de studiu al antropologiei şi comunicării: riturile, sărbătorile, diferitele

forme de limbaj, economia simbolică servind legăturii sociale. (4h)

Curs 5 – 6. Interesul antropologiei comunicării faţă de contexte, fapte şi efecte de comunicare.

Investigarea comportamentelor, situaţiilor şi obiectelor care sunt percepute în sânul unei comunităţi

ca având valoare comunicativă. (4h)

Curs 7 – 8. Valoarea comunicativă a comportamentelor, situaţiilor, obiectelor de studiu percepute

în sânul unei colectivităţi. Reconstituirea unui cod secret şi complicat prin comunicare (cuvintele,

gesturile, împrejurările vieţii cotidiene). (4h)

F 114.08/Ed.01 15

Curs 9 – 10. Tipuri de mediere în demersul de domesticire şi civilizare a corpului: impersonală

(politeţea); comunitară şi instituţională (marile ceremonialuri ale Statului care pun în ordine

corpurile individuale, transformate în corpuri instituţionale şi care reintegrează Corpul social). (4h)

Curs 11 – 12. Limbă, limbaj şi gândire sălbatică. De la ritual la mitologie. Totem, magie, vrăjitorie.

Tabuizarea obiectului estetic. Magie. Riturile, eticheta, protocolul, politeţea şi curtoazia.

Interzicerea incestului. Darul ceremonial şi raporturile sale cu ritualul sau cu jocul (homo ludens).

(4h)

Curs 13 – 14. Cultură şi limbaj. De la natural la supranatural: religia. Relaţia suflet-trup. Teoria

antropologică a personalităţii. Experienţa spirituală, comunicarea omului cu transcendentul;

întruchiparea lui Iisus. Imitatio Christi; Imitatio Dei. Semnificaţia spirituală a crucii şi a morţii. (4h)

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: Prelegere, dezbatere, activitate individuală şi în

grup.

IV. Forma de evaluare: Verificare, prin care se dovedeşte demonstrarea stăpânirii preceptelor

teoretice ale cursului, reflectate prin operarea cu elementele fundamentale din antropologia

comunicării.

V. Bibliografie

1. Bonte, Pierre; Izard, Michel (coord.), Dicţionar de etnologie şi antropologie (trad. rom.), ed.

a II-a revăzută şi adăugită, Iaşi, Ed. Polirom, 2007

2. Brătescu, Gh. V., Vrăjitoria de-a lungul timpului, Bucureşti, Ed. Politică, 1985

3. Bremmer, Jan; Roodenburg Herman (editori), O istorie culturală a gesturilor. Din

antichitate până în zilele noastre (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Polimark, 2000

4. Cassirer, Ernst, Eseu despre om. O introducere în filozofia culturii umane (trad. rom.),

Bucureşti, Ed. Humanitas, 1994

5. Coman, Mihai, Introducere în antropologia culturală. Mitul şi ritul, Iaşi, Ed. Polirom, 2008

6. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului (trad. rom.), Bucureşti, Ed.

Univers, 1977

7. Gebauer, Gunter; Wulf Christoph, Jeux, rituels, gestes. Les fondements mimétiques de

l’action sociale (trad. fr.), Paris, Ed. Economica, 2004

8. Gennep, Arnold van, Riturile de trecere (trad. rom.), Iaşi, Ed. Polirom, 2008

9. Grűnberg, Laura (coord.), Introducere în sociologia corpului. Teme, perspective şi

experienţe întrupate, Iaşi, Ed. Polirom, 2010

10. Huizinga, Johan, Homo ludens. Încercare de determinare a elementului ludic al culturii

(trad. rom.), Bucureşti, Ed. Univers, 1977

11. Lévi-Strauss, Claude, Antropologia structurală (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Politică, 1978

12. Mauss, Marcel, Eseu despre dar (trad. rom), Iaşi, Institutul European, 1993

13. Mihăilescu, Vintilă, Antropologie. Cinci introduceri, Iaşi, Ed. Polirom, 2007

14. Peasse, Allan, Limbajul trupului (trad. rom.), Bucureşti, Ed. Polimark, 1995

Disciplina: COMUNICARE JURIDICǍ ÎN LIMBA FRANCEZǍ





I 1x14=14 1x14=14 - - 4

F 114.08/Ed.01 16


1. Qu’est-ce qu’un langage de spécialité ? La place du français juridique. Politique linguistique

française. Etude des textes.

2. Particularités du français juridique. Vocabulaire, lexicologie; les mots-actes

3. Particularités du français juridique : morphosyntaxe

4. Particularités du français juridique : notions de sémantique. La justice en France.

Institutions. Le système juridictionnel français. Textes et exercices.

5. La pragmatique du français juridique. Problèmes de communication et d’énonciation

6. La stylistique juridique

7. Le discours législatif. Le texte des lois. Le Journal Officiel..

8. Le discours juridictionnel. Le texte de la décision de justice.

9. Le discours coutumier. Le texte des adages de droit. Le droit communautaire. Etude des

documents ; problèmes de traduction

10. Le discours des institutions européennes. Types de textes. Traduction





IV. Forma de evaluare: Colocviu

Test semestrial – 50 %


V. Bibliografie

1. *** Droits de l’homme. Recueil d’instruments internationaux, Genève, Centre pour les

droits de l’homme, New York, 1988

2. *** Langages 53, Le discours juridique – analyses et méthodes, Paris, Didier-Larousse,

1979

3. Mastacan, Simina, Discursul implicit al dreptului, Iasi, Junimea, 2004



5. Poparda, O, Lupu, M., Méthode de français juridique, Edtitura Universitatii „Al. I. Cuza”,

Iasi, 2005

Disciplina: TRADUCERI: PERSPECTIVE INTERCULTURALE Titular disciplină: Conf. Univ. Dr. Simina Mastacan




II 2x14=28 1x14=14 - - 7


1. Didactique et comparaison des langues vivantes ; l’approche interlinguistique en pédagogie

2. Linguistique théorique et didactique des langues étrangères 3. Analyse contrastive et théorie de la traduction ; les fautes interférentielles

4. L’équivalence de sens (l’hétéronymie)

5. Les problèmes de l’ambiguïté

6. La lexicalisation 7. La paraphrase interlinguale

8. Les erreurs dans l’approche contrastive

F 114.08/Ed.01 17

9. L’induction et la déduction dans l’analyse des erreurs

10. Classification des erreurs 11. Interprètes et traducteurs. Comparaison des deux codes; étude des textes et des variantes

12. La traduction libre, l’adaptation ; étude des textes et des variantes






Examen şi/sau test semestrial – 50 %


V. Bibliografie 1. Constantinescu, Muguras, Pratique de la traduction, Editura Universitatii din Suceava, 2002

2. Cristea, Teodora, Cunita, Alexandra, Modalités d’énonciation et contrastivité, Bucuresti,

Editura Universitatii, 1986

3. Eliade, Irina, Cours de la théorie et la pratique de la traduction, Bucuresti, Editura

Universitatii, 1973

4. Jeanrenaud, Magda, Universaliile traducerii, Iasi, Polirom, 2006



6. Mastacan, Simina, La traduction: enjeux linguistiques et culturels, Editura Alma Mater,

Bacău, 2014

7. Toma, Dolores, Exerciţii de traducere (romana-franceza), Polirom, 1998

Disciplina: Sisteme semnificante. Text şi imagine





II 1x14=14 1x14=14 - - 5


Le système. Théories du signe. Axe syntagmatique/axe paradigmatique. Les signes et la théorie des

gestes. Les constituants de l’univers signifiant. Les signes des systèmes modélisants secondaires et

le texte littéraire. L’art et le monde/l’art et le moi.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea.

IV. Forma de evaluare:EC/C

Să îndeplinească sarcinile de cercetare a teoriei sistemelor semnificante.

V. Bibliografie

1. Benoît, Luc, Semne, simboluri şi mituri, Humanias, Bucarest, 1995

2. Carpov, Maria, Introducere la semiologia literaturii, Univers, Bucarest, 1978

3. Durand, Gilbert, Les structures anthropologiques de l’imaginaire, DUNOD, Paris, 1992

4. Eliade, Mircea, Mythes, rêves et mystères, Gallimard, 1992

5. Genette, Gérard, Opera artei (I) Imanenţǎ şi transcendenţǎ, Univers, Bucarest, 1999

6. Greimas, A.J., Sémantique structurale, Larousse, Paris, 1966

7. Groupe μ, Traité du signe visuel, Editions du Seuil, Paris, 1992

F 114.08/Ed.01 18

8. Helbo, André, Signes du spectacle, P.I.E.-Peter Lang, Bruxelles, 2006

9. Helbo, André, Le théâtre : texte ou spectacle vivant ? , Kliencksieck, Paris, 2007.

10. Lotman, Iouri, La structure du texte artistique, Gallimard, 1973.

11. Marcus, Solomon, Artǎ şi ştiinţǎ, Eminescu, Bucarest, 1986

12. Munteanu, Emilia, Eléments pour une sémiologie du théâtre, Editura « Sf.Mina », Iaşi, 2005

Disciplina: Strategii de lectură

Titular disciplină: Lector dr. Strungariu Maricela




II 2x14=28 1x14=14 - - 7


Curs Nr. ore

I. Courte histoire des pratiques de la lecture en Europe I.1. Le monde antique et la lecture à haute voix

I.2. Le Moyen Âge et l’intériorisation de l’acte de lire

I.3.L’époque moderne et la diversification des pratiques de lecture

I. 4. Les supports du texte (les tablettes de glaise, le volumen, le codex, le livre

imprimé, le texte par support informatique) et leur influence sur la lecture

5

III Auteur, texte, lecteur – trois entités variables au cours de l’histoire

III.1. L’intention de l’auteur et sa remise en question

III.2. Le lecteur, cette entité fuyante…

6

IV. Types de lecteurs, types de lectures

IV.1. Du lecteur-personnage au lecteur empirique

IV.2. Types des lectures

4

V. La lecture – espace de négociation entre le texte, le lecteur et sa culture (les

compétences du lecteur)

4

VI. Les formes paratextuelles et la pré-lecture

VI.1. Le titre - miroir fidèle ou déformant du texte

VI.2. La dédicace – affiche d’une relation ou justification du choix thématique de

l’œuvre

VI.3. Les (en)jeux de l’épigraphe

VI.4. La préface – espace de la relecture et de l’autocommentaire

VI.5. L’épitexte ou les échos de l’œuvre

5

VII La lecture intertextuelle – une lecture en réseaux

VII.1. Le texte comme palimpseste.

VII.2. L’intertextualité, jeu d’écriture ou affaire de lecture ?

4

Seminar Nr. ore

1. Types de lecteurs, compétences du lecteur, stratégies d’interprétation

P. Cornea, Interpretare şi raţionalitate (chap. «Strategii interpretative»)

U. Eco, Six promenades dans les bois du roman et d’ailleurs (le Lecteur Modèle)

Alain Trouvé, Le roman de la lecture (La lecture critique)

Italo Calvino, Si par une nuit d’hiver un voyageur

6

2. L’avenir de la littérature et de la lecture

L’évolution historique des notions d’auteur, de texte et de lecteur (A. Compagnon –

8

F 114.08/Ed.01 19

Le démon de la théorie)

M. Blanchot, Le livre à venir (chap. Où va la littérature?) + G. Cavallo, R. Chartier,

Histoire de la lecture dans le monde occidental (chap. Lire pour lire : un avenir pour

la lecture)

Alberto Manguel, Pinocchio et Robinson. Pour une éthique de la lecture

Magazine littéraire, no. 349/1996 («L’univers des bibliothéques ». De la Bibliothèque

d’Alexandrie à l’Internet)

Revue des deux mondes, avril 2010 («Lire au XXIe siècle»)


Curs: prelegerea, conversaţia euristică, problematizarea, studiul de text

Seminar: conversaţie, dezbatere, studiu de text

IV. Forma de evaluare: E; prezentarea unui referat şi examen scris

V. Bibliografie

Curs 1.CAVALLO, Guglielmo et CHARTIER, Roger, Histoire de la lecture dans le monde occidental,

Seuil, 1997

2.CORNEA, Paul, Introducere în teoria lecturii, Polirom, 1998

3.MAINGUENEAU, Dominique, Pragmatique pour le discours littéraire, Bordas, 1990

4.MANGUEL, Alberto, Une histoire de la lecture, Actes Sud, 1988

Seminar 1.COMPAGNON, Antoine, Le démon de la théorie, Seuil, 1988

2.CORNEA, Paul, Interpretare şi raţionalitate, Polirom, 2006

3.ECO, Umberto, Six promenades dans le bois du roman et d’ailleurs, Bernard Grasset, 1996

4.“Magazine littéraire”, no. 349, 1996

5.“Revue des deux mondes” («Lire au XXIe siècle»), avril 2010

Disciplina: Construcţii discursive ale identităţii

Titular disciplină: lect. univ. dr. Elena Ciobanu




II 2x14=28 1x14=14 - - 7


Cursul îşi propune să pună în discuţie, să găsească definiţii şi să formuleze dificultăţile inerente

noţiunii de identitate aşa cum apare ea construită în discurs. Pe fundalul studiului relaţiilor

complexe dintre individ şi comunitate, dintre om şi cultura din care face parte, se vizează

identificarea, înţelegerea, explicarea şi, în final, crearea unor strategii de construire a identităţii pe

baza unor mărci discursive anumite, a idiosincraziilor şi particularităţilor ce conturează o

individualitate. În acest sens, temele discutate se adună în jurul unor idei precum dublul eului,

identităţile multiple, fluctuante, metafore ale identităţii, eul individual şi eul colectiv, solidaritatea şi

singurătatea, libertatea şi constrângerea eului, hibriditatea.

III. Proceduri folosite în predarea disciplinei: prelegerea, problematizarea, studiul de caz,

explicaţia, conversaţia didactică

F 114.08/Ed.01 20

IV. Forma de evaluare: examen

V. Bibliografie

1. Barker, Chris, Cultural Studies and Discourse Analysis, Sage Publications, London, 2001.

2. Bemong, Nele (ed.), Re-Thinking Europe. Literature and (Trans)National Identity, Rodopi,

Amsterdam, New York, 2008.

3. Burke, Peter J. and Stets, Jan E., Identity Theory, Oxford University Press, 2009.

4. Edwards, John, Language and Identity, Cambridge University Press, Cambridge, 2009.

5. Fukuyama, Francis, Viitorul nostru postuman, Humanitas, Bucuresti, 2002.

6. Hutcheon, Linda, The Politics of Postmodernism, Routledge, London, New York, 1989.

7. Johnstone, Barbara, Discourse Analysis, Blackwell Publishing, Oxford, 2009.

8. Thomson, John B., Studies in the Theory of Ideology, University of California Press,

Berkeley, 1984.

DECAN, Director departament,

Conf. univ. dr. Mastacan Simina Prof. univ. dr. Adriana-Gertruda Romedea

universitatea din bacĂu - ub.ro · f 114.08/ed.01 2 4. etapele elaborørii unui text/lucrørii de...

Documents