UNIVERSITATEA DE VEST, VASILE GOLDISFILIALA BISTRITA

RELATIA SCOALA-COMUNITATE

BOAR(MOLDOVAN )ANAMANAGEMENT EDUCATIONAL,ANUL I,SOCIOLOGIA EDUCATIEI

Nici o organizaie, unitate sau individ nu pot exista fr s depind i fr s fie influenate de mediu. Ca o parte a unui grup societal mai mare, organizaiile colare se afl sub presiunea grupurilor ideologice, a sistemelor politice, a condiiilor economice i a diferitelor tendine din societate. colile nu pot ignora sfera economicului, politicului i cultural-ideologicului, care constituie mediul lor. colile depind de mediu pentru a obine resursele materiale, resursele umane i, n final, pentru a exista. Exist multe elemente de mediu pentru fiecare coal n parte, de la indivizii care o formeaz, pn la organizaiile auxiliare care o influeneaz i care i asigur servicii. Unele pri din mediu sunt mai importante pentru supravieuirea organizaiei colare dect altele; acestea sunt mediile imediate. n general, considerm indivizii care ocup poziii n coli administratorii, profesorii, elevii i personalul auxiliar a fi componente ale organizrii interne. Totui, fiecare dintre acetia aduce o personalitate i un fond de cunotine unice n coal, care pot fi considerate ca influene de mediu. O parte din personalul colilor, precum directorul, consilierii colari i asistenii sociali ndeplinesc roluri de legtur ntre coal i mediu. Aceste roluri care faciliteaz schimbul de idei din afara i din interiorul sistemului colii sunt eseniale n pstrarea relaiilor i contactului colii cu mediul. coala poate s i rezolve multe dintre problemele dificile cu care se confrunt colabornd

cu factori instituionali locali care, ntr-un fel sau altul, sunt beneficiarii serviciilor educative

oferite de unitile de nvmnt sau a cror activitate depinde de calitatea educatiei oamenilor

cu care lucreaz. Principalii parteneri ai colii sunt, de obicei:

prinii i susintorii legali ai elevilor ;

autoritile locale i centrale;

organizaiile guvernamentale cu caracter central sau local;

agenii economici locali;

sindicatele; organizaiile nonguvernamentale.

nc din perioada anilor 80, n lume s-a acreditat ideea unui aa-numit management bazat

pe comunitatea local a colii (site-based management), care presupune implicarea factorilor

comunittii locale n luarea deciziilor privind predarea i nvarea, finanarea i angajarea de personal n colile care deservesc comunitatea local respectiv. O asemenea strategie de

management se baza pe dou argumente. Mai nti, cei care au susinut-o considerau c oamenii

care sunt afectai de deciziile privind educaia se cuvine s fie implicai n luarea acestor decizii.

n al doilea rnd, se argumenta c o decizie, odat luat, are mai multe anse de succes dac cei

pe care i afecteaz au ajutat la luarea ei. Compoziia unei echipe de management al colii bazat pe comunitatea local include, n afar

de profesori, prini i directori, membri ai comunitii, elevi, reprezentanti ai mediului local de

afaceri, reprezentani ai diferitelor asociaii i fundaii interesate de educaie. Educatorii pot fi

mai numeroi dect needucatorii, i invers.

Un asemenea management al colilor se poate confrunta ns cu diverse probleme, ncepnd

cu gsirea timpului pentru ntlniri, stimularea implicrii i terminnd cu lipsa de claritate a

coninutului colaborrilor i a modalitilor n care partenerii pot s sprijine efectiv coala.

Managerii colari eficieni sunt aceia care ajut grupul de parteneri s-i stabileasc scopuri

clare i concrete, care se asigur c procesul de luare a deciziilor nu are un caracter formal i care

propun o agend care s le permit oamenilor s participe. Pe scurt, tiu ce s propun

partenerilor, pentru ca acetia s colaboreze efectiv la soluionarea unor probleme educative

dificile cu care se confrunt coala.

tiu ce s propun, pentru c au o viziune clar asupra aciunilor educative necesare pentru

a-i sprijini educativ, de pild, pe elevii defavorizai social-economic, ori n privina a ceea ce

trebuie ntreprins pentru a combate factorii care amenin sntatea i sigurana copiilor.

Relatia scoala-familie.

Scoala si familia urmaresc acelasi scop educativ formarea copiilor spre a deveni oameni multilateral dezvoltati.Pentru realizarea acestui scop unic este necesara unitatea de actiune, concordanta dintre mijloacele specifice de influentare folosite de aceste doua institutii sociale. Scoala este interesata sa colaboreze cu familia, sa-si faca din ea un aliat, pentru ca actiunea sa educativa sa fie mai profunda si de durata. Colaborarea scolii cu familia este necesara si in vederea unei informari reciproce cu privire la dezvoltarea copilului, la comportarea lui.Accelerarea transformarilor sociale, democratice, emanciparea femeii, modificarea statutului copilului, dispersia familiei, incercarea de a restitui prestigiul educatiei familiale, progresele sociologiei si psihologiei, precum si alte cauze au dus la intelegerea faptului ca orice sistem de educatie ramane neputincios daca se izbeste de indiferenta sau de opozitia parintilor. Scoala capata astfel o misiune suplimentara. Au existat intotdeauna educatori excelenti si parinti iubitori care nu si-au pus probabil atatea probleme si totusi au reusit foarte bine, dar poate ca acest lucru era mai usor intr-o lume foarte statornica, in care traditia avea ultimul cuvant. Modificarea pe care au suferit-o, in curs de o generatie sau doua, relatiile dintre parinti si copii, dintre adulti si tineri, apare mai vadita in consideratia pentru copil. Sentimentul de siguranta, singurul care permite copilului sa se emancipeze si sa-si dobandeasca personalitatea, depinde de urmatoarele conditii:1. Protectia impotriva loviturilor din afara, 2. Satisfacerea trebuintelor elementare, 3. Coerenta si stabilitatea cadrului de dezvoltare, 4. Sentimentul de a fi acceptat de ai sai: - ca membru al familiei: sa fie iubit, sa daruiasca dragoste, sa fie izvor de bucurie si de multumire pentru adulti, sa fie condus si indrumat, - ca fiinta umana: sa i se accepte caracteristicile individuale, sa aiba posibilitatea de actiune si experienta personala, sa aiba asigurata o anumita arie de libertate. In ceea ce priveste relatia scoala-familie se impun deschideri oferite parintilor privind aspectele scolare, psihopedagogice, pe langa aspectele medicale, juridice, etc. Se cunosc urmatoarele forme mai importante de organizare (institutionalizata) a educatiei parintilor si a colaborarii scoala-familie: asociatii ale parintilor (si profesorilor) care au o larga libertate de initiativa scoli ale parintilor si scoli ale mamelor, consilii de administratie scolara formate (exclusiv sau in majoritate) din parinti, cu rol informational, consultativ si decizional, comitete de parinti pe clase si scoli, fara rol decizional, care sprijina scoala in rezolvarea unor probleme. Un raport asupra relatiilor dintre scoala si familie in tarile Comunitatii Europene, bazat pe cercetari comparative, documentare si empirice enumera patru motive pentru care scoala si familia se straduiesc sa stabileasca legaturi intre ele:- parintii sunt juridic responsabili de educatia copiilor lor, - invatamantul nu este decat o parte din educatia copilului, iar o buna parte a educatiei se petrece in afara scolii, - cercetarile pun in evidenta influenta atitudinii parentale asupra rezultatelor scolare ale elevilor, in special asupra motivatiilor invatarii, precum si faptul ca unele comportamente ale parintilor pot fi favorizate datorita dialogului cu scoala, - grupurile sociale implicate in institutia scolara (in special parintii si profesorii) au dreptul sa influenteze gestiunea scolara. Obstacolele relatiei scoala-familie pot fi de ordin comportamental (intalnite, atat intre parinti, cat si la profesori si administratori scolari) sau de ordin material (relatia scoala-familie cere un surplus de efort material si de timp). Dificultatile pot rezulta din ideile divergente privind: responsabilitatea statului si a familiei privind educatia copiilor, libertatea de alegere a scolii de catre parinti sau unicitatea invatamantului, impactul mediului familial asupra rezultatelor scolare ale copilului, randamentul pedagogic si datoria parentala, participarea parintilor la gestionarea si procesul decizional din institutia scolara. Se considera, in general, ca problema este de atitudine, este dificil de pretins, atat la parinti, cat si la profesori, ca relatia de colaborare scoala-familie nu este doar un "drept de optiune". Un rol deosebit, atat pentru colaborarea familie-scoala si participarea la gestiunea scolii, cat si pentru educatia parintilor il au asociatiile de parinti, a caror finalitate este, in principiu, protectia copilului prin educatie. Se pot deosebi asociatiile de parinti si dupa scopurile lor, astfel: ca grup de sustinere a scolii, in probleme needucationale, ca grup de cooperare care considera educatia ca un proces comun in care parintii si profesorii sunt parteneri, care decid impreuna viitoarele programe, ca grup de aparare a intereselor care considera ca parintii au interese ce trebuie promovate in raport cu interesele altor grupe. Exista doua teorii importante privind relatia scoala-familie: - teoria profesionalismului care considera ca un element esential serviciul facut altora, fara a te gandi la avantaje personale, criteriile acestei teorii sunt: competenta, servirea clientilor, un cod de etica profesionala, - teoria schimbului care considera actiunea umana in functie de un castig personal, se considera privilegii traditionale ale profesorilor: un grad de autonomie, un salariu asigurat, o competitie restransa. Se prevede ca in tarile Comunitatii Europene sa se treaca la o noua etapa a colaborarii scolii cu familia in care accentul este pus pe un angajament mutual clar stabilit intre parinti si profesori, pe un "contract parental" privind copilul individual, contractul intre familie si scoala nu se mai considera doar ca un "drept optional", ci ca un sistem de obligatii reciproce in cooperarea parintilor cu profesorii.

Relatia scoala-autoritati locale.

Un rol important n comunitate l au organele administraiei publice locale, respectiv

consiliile comunale, consiliile oreneti, consiliile judeene.

coala, alturi de alte instituii care funcioneaz n comunitate este direct influenat de

nivelul de dezvoltare comunitar. Dezvoltarea comunitar urmrete astfel promovarea binelui

comun ncurajeaz sentimentul de apartenen al individului la aceasta i-l face responsabil de

dezvoltarea ei. Din aceast perspectiv, dezvoltarea comunitar poate fi definit ca un proces

social prin care indivizii dintr-o comunitate se adapteaz tot mai bine la aspectele specifice ale

unei lumi n permanent schimbare.

Relaia coal-comunitate local este influenat de o mulime de factori:

- mediul social al comunitii (urban, rural, aezare geografic etc.);

- gradul de cultur, nivelul studiilor populaiei din comunitate care influeneaz i viaa colii;

- profesiile dominante din societate, care pot deveni modele pentru copii i pot influena

orientarea colar i profesional;

- dezvoltarea economic i tehnologic a comunitii,

- percepia colii n comunitate;

O coal dezvoltat ntr-o comunitate este motorul dezvoltrii comunitare.

coala trebuie s fie deschis la nevoile comunitii, s identifice acele domenii n care poate

dezvolta parteneriate comunitare: alternative de petrecere a timpului liber pentru copii i tineri,

activiti de educaie rutier, educaie pentru sntate, ajutorarea vrstnicilor, a familiilor srace .

O coal dezvoltat este aceea care rspunde unei game ct mai largi de nevoi ale beneficiarilor

si, este deschis la parteneriate, cu oameni pregtii i motivai. Deschiderea unor canale de comunicare ntre reprezentanii colii i ai autoritilor locale

sunt de cele mai multe ori abordate de ctre coli. Se constat o situaie bun n colile care i-au

formulat direcii clare de dezvoltare, ai cror reprezentani (directori, cadre didactice) au luat

iniiative de comunicare, de iniiere de parteneriate. Resursele sunt astfel orientate spre cei care

i tiu nevoile i i promoveaz interesele. colile, aflate n concuren pentru furnizarea de

servicii educaionale de calitate, pentru a-i atrage elevi vor fi nevoite, din ce n ce mai mult s

dezvolte relaii de colaborare cu autoritile, cu prinii, cu organizaiile neguvernamentale, cu

unitile medicale i alte entiti reprezentative de la nivel local.

BIBLIOGRAFIE;

1.Mihailescu Ioan-Sociologie Generala,Editura Polirom,Iasi,2003

2.Hatos Adrian-Sociologia educatiei,Editura Polirom,Iasi 2006,

3. Bdescu Ilie - Istoria sociologiei, Editura Porto-Franco, Galai, 1994

4. Bran, Pescaru, Adina Parteneriat n educaie Familie coal comunitate, Editura Aramis Print, Bucureti, 2004

5. Stnciulescu, Elisabeta - Teorii sociologice ale educaiei, Editura Polirom, Iai, 1996

Webgrafie.1. http://edu.ro8