UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE MECANICĂ

„Nu aşteptaţi nimic de la secolul XXI. El este cel care aşteaptă totul de la voi.”

Gabriel Garcia Marquez

„Nu putem prevedea viitorul, dar noi putem să-l pregătim.”

Ilga Prigogine

PLANUL STRATEGIC

DE DEZVOLTARE INSTITUŢIONALĂ AL FACULTĂŢII DE MECANICĂ DE LA UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA ÎN PERIOADA 2004 – 2007.

Prin Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 3595/22,04,1998 se dispune ca fiecare

instituţie de învăţământ superior să elaboreze planul strategic pe o perioadă de patru ani.

El se înscrie în politica Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului de a implementa

managementul strategic în universităţile din România.

În prezentul plan strategic, în primele subcapitole ale fiecărui capitol este prezentată succint

situaţia existentă în momentul de faţă la Facultatea de Mecanică.

Pe baza analizei acesteia în finalul fiecărui capitol se propune strategia activităţilor viitoare,

pentru un management eficient.

Acest mod de prezentare corespunde cu ceea ce se recomandă în lucrarea „Ghid al

managementului universitar”, pag. 149 :

„Planul strategic impune într-o primă etapă analiza detaliată a situaţiei prezente”.

Datele necesare analizei sunt cuprinse în tabele introduse în text, iar cele pentru informare sunt

prezentate în anexe ataşate materialului.

1

Viitorul este o cauză mult prea importantă pentru a-l lăsa pradă incertitudinii prezentului.

1. INTRODUCERE

1.1. Cadrul juridic al funcţionării facultăţii. Şcoala Politehnica din Timişoara a luat fiinţă în baza Decretului - Lege nr. 2521/10 iulie 1920 privitor la organizarea învăţământului superior politehnic din România şi a Decretului Regal nr. 4822 prin care s-a aprobat infiinţarea pe ziua de 15 noiembrie 1920 a unităţii de învăţământ tehnic la Timişoara. De la început, în cadrul Şcolii Politehnice a funcţionat o singură facultate cu doua secţii de specializare: - Electromecanica - prin care s-au pus bazele pregătirii în domeniile mecanic şi electric şi - Mine şi Metalurgie. Facultatea de Mecanică a luat fiinţă ca unitate de învăţământ superior în urma reformei învăţământului din anul 1948, când instituţia cunoscută sub denumirea de Şcoala Politehnică din Timişoara s-a transformat în Institutul Politehnic Timişoara. Clădirea în care funcţionează Facultatea de Mecanică, cea mai veche construcţie a Politehnicii, a fost realizată în anul 1923 şi face parte din patrimoniul naţional.. O serie de laboratoare şi catedre ale Facultăţii de Mecanică au vârsta Politehnicii. Actualmente Facultatea de Mecanică este una din cele 9 facultăţi ale Universităţii "POLITEHNICA" din Timişoara. 1.2. Structura organizatorică, specializările facultăţii De la înfiinţare, Facultatea de Mecanică a cunoscut o dezvoltare continua. În perioada 1948 - 1989, numărul secţiilor a crescut de la 5 la 8, activitatea desfăşurându-se atât la forma lungă - ingineri zi şi seral - precum şi la forma scurtă - subingineri zi şi seral. Cu începere din anul 1990, a crescut oferta de noi profiluri şi specializări astfel că în anul universitar 2003/2004 s-a ajuns la 20 specializări la ingineri, 5 la colegiu şi 9 specializări la master. Până în anul universitar 2001/2002, specializările erau grupate în profiluri, iar din anul 2002/2003 « profilurile » au fost înlocuite de « domenii » începând cu anul întâi de studii. Structura organizatorică a facultăţii cu profilurile/domeniile şi specializările aferente acestora este prezentată în tabelele 1 şi 2. Prin numărul mare de specializări, de studenţi (vezi tab.15 şi 16) şi cadre didactice (vezi tab. 4 ... 7) Facultatea de Mecanică este cea mai mare facultate a U.P.T., reprezentând un sfert din Politehnica timişoreană, şi, printre cele mai mari facultăţi tehnice din ţară.

2

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE MECANICĂ

SPECIALIZĂRILE FACULTĂŢII DE MECANICĂ (2003-2004)

Învăţământ universitar de lungă durată Tabelul 1

Specializarea Domeniul cf. HG 1336/2001 cf. HG 1336/2001 cf. HG 696/2000 şi 1215/2000

Anul infiint

Inginerie mecanică Mecanică fină Maşini şi echipamente termice Autovehicule rutiere Maşini şi echipamente miniere Utilaje şi instalaţii de proces Maşini şi instal. pt. agricultură şi industrie alimentară Inginerie mecanică Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice Utilaje pentru textile şi pielărie Material rulant de cala ferată

Mecanică fină Maşini şi echipamente termice Autovehicule rutiere Utilaj tehnologic minier Echipamente de proces Utilaj tehnologic pentru industrie alimentară Tehnologii şi echipamente neconvenţionale Maşini hidraulice şi pneumatice Utilaje tehnologic textil Material rulant de cala ferată

1977 1948 1993 1988 1977 1990 1990 1948 1990 1948

Mecatronică Roboţi industriali Roboţi industriali (l. germană) Mecatronică

Roboţi industriali Roboţi industriali (l. germană) Mecatronică

1990 1992 1995

Ingineria transporturilor

Ingineria transporturilor Ingineria sistemelor de circulaţie feroviară (Tehn. tranasporturilor)

1995

Inginerie industrială

Tehnologia construcţiilor de maşini Tehnologia construcţiilor de maşini (l.franceză) Maşini şi sisteme de producţie Utilajul şi tehnologia sudării Utilaje pentru prelucrări la cald Design industrial

Tehnologia construcţiilor de maşini Tehnologia construcţiilor de maşini (l.franceză) Maşini unelte Utilajul şi tehnologia sudării Utilaj tehnol. pt. prelucrări la cald Concepţie,fabricaţie şi management integrate pe calculator (l.engleză şi l.germana)

1957 1997 1991 1953 1990 1994

Ingineria materialelor

Ingineria materialelor Ştiinţa şi ingineria materialelor 1997

Ştiinţe aplicate Ingineria medicală (2002) Mecanică aplicată (1995) A. Învăţământ universitar de scurtă durată

Specializarea Domeniul cf. HG 1336/2001 cf. HG 1336/2001 cf. HG 696/2000 şi 1215/2000

Anul infiint

Tehnologii industriale

Tehnologii de mecanică fină Tehnologia prelucrării materialelor

Tehnologii de mecanică fină Tehnologia prelucrării metalelor Educaţie tehnologică-dir.studiu

1990 1968 1999

Electromecanică Tehnica medicală şi exploatarea aparaturii medicale

Tehnică medicală 1995

Mecanică Automobile Exploatarea echipamentelor turistice

Automobile Exploatarea sistemelor turistice

2003 1998

3

UNIVERSITATEA „POLITEHNICA” DIN TIMIŞOARA FACULTATEA DE MECANICĂ

SPECIALIZĂRILE FACULTĂŢII DE MECANICĂ ÎN ANUL 2003/2004 după Monitorul Oficial al României –partea I, nr. 3143/2003

A. Învăţământ de lungă durată Tabelul 2

Specializarea Acreditată (A) sau autorizată să funcţioneze provizoriu (AP)

A sau AP

Durata studii

Forma învăţăm

Mecanică fină Maşini şi echipamente termice Autovehicule rutiere Maşini şi echipamente miniere Utilaje şi instalaţii de proces Maşini şi instal. pt. agricultură şi industrie alimentară Inginerie mecanică Maşini şi sisteme hidraulice şi pneumatice Utilaje pentru textile şi pielărie Material rulant de cala ferată

A A A A A A

AP A A A

5 5 5 5 5 5 5 5 5 5

Zi Zi Zi Zi Zi Zi Zi Zi Zi Zi

Roboţi industriali Roboţi industriali (l. germană) Mecatronică

A A

AP

5 5 5

Zi Zi Zi

Ingineria transporturilor A 5 Zi Tehnologia construcţiilor de maşini Tehnologia construcţiilor de maşini (l.franceză) Maşini şi sisteme de producţie Utilajul şi tehnologia sudării Utilaje pentru prelucrări la cald Design industrial (în limbile engleză şi germană)

A AP A A

AP AP

5 5 5 5 5 5

Zi Zi Zi Zi Zi Zi

Ingineria materialelor AP 5 Zi Ingineria medicală AP 5 Zi

B. Învăţământ de scurtă durată

Specializarea Acreditată (A) sau autorizată să funcţioneze provizoriu (AP)

A sau AP

Durata studii

Forma învăţăm

Tehnologii de mecanică fină Tehnologia prelucrării materialelor

A A

3 3

Zi Zi

Tehnica medicală şi exploatarea aparaturii medicale A 3 Zi Exploatarea echipamentelor turistice AP 3 Zi 4

2. MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE FACULTĂŢII 2.1. Misiunea facultăţii

Învăţământul universitar este factorul esenţial al sincronizării timpului ţării cu cel al continentului din care face parte precum şi cu cel mondial.

Timişoara se află pe traseul unui important drum euro-asiatic (Canalul IV), economic şi

spiritual, care uneşte Europa cu Asia (Drumul Mătăsii). La realizarea acestuia învăţământul timişorean tehnic trebuie să contribuie din plin.

Absolvenţii Facultăţii de Mecanică, ingineri specialişti în transporturi, mecatronică, materiale, utilaje şi tehnologii, hidraulicieni sau termişti îşi vor aduce aportul la realizările tehnice ale viitorului.

Facultatea are obligaţia de a pregăti în mod corespunzător studenţii pentru aceste mari încercări, aşa cum au făcut-o înaintaşii noştri dascăli.

Pentru aceasta trebuie continuată realizarea următoarelor deziderate ce constituie principalele repere ale misiunii facultăţii :

Asigurarea unei profesionalizări competitive la nivel naţional şi internaţional; Formarea profesională, iniţială şi continuă, la nivel universitar şi post-universitar în

domeniile inginereşti şi complementare; Transfer de ştiinţă, tehnologie şi know-how în mediu socio-economic, în producţie şi

servicii pentru terţi; Dezvoltarea cercetării ştiinţifice şi tehnologice multidisciplinare pentru a putea aduce

contribuţii originale în domeniile prioritare ale ştiinţei şi tehnologiei începutului de secol; Dezvoltarea unei politici instituţionale de recrutare a personalului didactic tânăr, cu mari

disponibilităţi în formarea profesională;

2.2. Obiectivele şi iniţiativele facultăţii.

Pentru îndeplinirea celor prezentate facultatea îşi propune :

Obiective :

Integrarea în circuitele informaţionale de nivel naţional, european şi mondial; Cooperarea cu facultăţi din ţară şi străinătate pentru dezvoltarea unui învăţământ modern; Dezvoltarea de activităţi de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică, proiectare,

producţie, consultanţă, expertiză; Formarea profesională competitivă de specialişti de nivel universitar şi postuniversitar

(master, doctorat, specializare, perfecţionare, formare continuă); Deschiderea învăţământului spre zone de interferenţă multidisciplinară, cum este de

exemplu specializarea inginerie medicală, înfiinţată în anul 2002 sau mecatronica; Flexibilizarea actualei structuri funcţionale şi adaptarea ei la cerinţele prezente ale vieţii şi

ale estimărilor viitoare prin concentrarea energiilor pentru o ofertă viabilă, educaţională şi ştiinţifică; Reducerea costurilor şi găsirea unor noi surse de finanţare extrabugetară.

5

Iniţiative : Realizarea de noi acorduri de cooperare bilaterală internaţională cu facultăţi din Lille,

Lousanne, Belgrad, Novi+Sad, Budapesta, Godollo, etc. Acestea au în vedere mobilităţi ale cadrelor didactice şi studenţilor, derularea programelor de cercetare şi organizarea în comun de manifestări ştiinţifice. În prezent Facultatea de Mecanică colaborează cu facultăţi din Anglia, Austria, Elveţia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia Portugalia, Republica Moldova, Serbia, Spania, Ungaria prin programe TEMPUS, LEONARDO, ERASMUS şi SOCRATES; Crearea de noi centre de cercetare şi a centrelor de excelenţă care să contribuie la afirmarea

facultăţii; Mărirea numărului doctoranzilor cu frecvenţă şi implicarea lor în mai mare măsură în

fructificarea activităţii de cercetare ştiinţifică; Organizarea sesiunilor de comunicări ştiinţifice ale doctoranzilor; Flexibilizarea planurilor de învăţământ şi sincronizarea lor cu cele ale universităţilor

europene; Analizarea conţinutului programelor analitice în vederea modernizării şi compatibilizării lor

cu cele ale unor facultăţi de prestigiu internaţional; Promovarea cu mai mare grijă a imaginii facultăţii şi atragerea unor absolvenţi de liceu cu o

bună pregătire profesională prin crearea unei eficiente interacţiuni între licee şi facultate. Îndepliniind obiectivele prezentate şi cele cuprinse în strategiile ce se vor prezenta în continuare, rezultate din analizele capitolelor următoare, sperăm ca Facultatea de Mecanică să contribuie la menţinerea universităţii noastre între primele trei politehnici din ţară, sau, să fie, aşa cum spunea cândva Ministrul Învăţământului, acad. Mircea Maliţa :

„Cea mai bună politehnică din România este la Timişoara”

6

3. STRUCTURI DE CONDUCERE

3.1. Conducerea facultăţii

Consiliul Facultăţii (CF), format din 28 cadre didactice şi 9 studenţi asigură desfăşurarea activităţii în facultate.

Regulamentul de funcţionare al CF este prezentat în anexa A 1. Anexa A l – Regulamentul de funcţionare al Consiliului Facultăţii de Mecanică Membrii Consiliului Facultăţii activează în Comisiile Consiliului. Componenţa comisiilor este

prezentată în anexa A 2. Anexa A 2 – Comisiile Consiliului Facultăţii de Mecanică Principalele obiective ale Comisiilor Consiliului Facultăţii sunt prevăzute în anexa A 3. Anexa A 3 – Obiectivele Comisiilor Consiliului Facultăţii de Mecanică În şedinţele lunare ale CF sunt analizate, pe baza unui plan semestrial, materiale cu o tematică

prestabilită. Biroul Consiliului Facultăţii (BCF) este format din decan, doi prodecani, secretarul ştiinţific şi

un student. BCF se întruneşte în şedinţe săptămânale, sau ori de câte ori este nevoie. Membrii BCF îndrumă

comisiile CF. În anexele A 4 ... A 7 sunt prezentate competenţele şi responsabilităţile membrilor BCF.

Anexele A 4 ... A 7 Competenţele şi responsabilităţile membrilor Biroului Consiliului Facultăţii de Mecanică.

3.2. Departamentele, catedrele şi colectivele facultăţii

Cadrele didactice titulare de la Facultatea de Mecanică fac parte din următoarele structuri organizatorice :

- un departament compus din două catedre ; - un departament compus dintr-o catedră şi un colectiv ; - şapte catedre (cu peste 15 posturi didactice) - un colectiv cu 8 posturi didactice.

Acestea sunt prezentate în anexa A 8 Anexa A 8 – Departamentele, catedrele şi colectivele facultăţii.

7

3.3. Administraţia şi secretariatul facultăţii

Facultatea de Mecanică este singura dintre facultăţile din Timişoara ale Politehnicii care are un

post de administrator şef. Acest lucru s-a dovedit benefic în activitatea facultăţii unde în ultimul an (2003) s-au realizat o serie importantă de dotări şi amenajări.

Numărul mare de pavilioane şi clădiri dispuse în zone diferite ale oraşului au necesitat trei posturi de administratori de imobile, 8 posturi de portar şi 19 posturi de femei de serviciu.

La secretariatul facultăţii sunt 5 posturi de secretar şi 3 posturi pentru gestiunea şcolarităţii în sistem informatic.

După cum rezultă din cele de mai sus, în Facultatea de Mecanică în anul 2004 sunt : - 195 cadre didactice cu normă întreagă la 229 posturi didactice, - 23 profesori consultanţi, - 98 personal nedidactic după cum urmează : - 54 angajaţi ca personal didactic auxiliar şi nedidactic în atelierele catedrelor; - 5 angajaţi ca personal tehnic în cadrul atelierului şcoală (Unitate de Microproducţie

şi Practică - UMP), - 12 persoane la secretariatul şi administraţia facultăţii - 27 personal de deservire (portari, femei de serviciu).

Din anexa A 8 rezultă numărul de posturi didactice raportat la numărul de personal tehnic în catedrele care au şi ateliere. Faţă de media pe facultate care este 4,241 sunt următoarele extreme :

- 2.666 la catedra UTS, 3,166 (MR), 3,2(RM); - 5,625 la departamentul Mecatronică; - 4,75(SMTT), 4.5(TCM)

Activitatea din facultate se desfăşoară în conformitate cu :

- Legea Învăţământului ; - Statutul personalului didactic ; - Carta Universităţii "POLITEHNICA" - Regulamentul de funcţionare al Consiliului Facultăţii ; - Regulamentul de organizare şi functionare internă ; - Criterii de Evaluare pentru acordarea titlurilor didactice ; - Reglementari interne privind desfăşurarea activităţii didactice ; - Reglementari privind organizarea şi desfăşurarea examenului de licenţă ; - Regulament privind organizarea şi desfăşurarea cercetării ştiinţifice, dezvoltării

tehnologice, proiectării, consultanţă, asistenta tehnică şi expertiză ; - Regulamentul pentru acordarea burselor ;

3.4. Concluzii. Strategia structurilor de conducere

Se poate considera că în cei patru ani anteriori structurile de conducere (Consiliul facultăţii, departamentele, catedrele, administraţia şi secretariatul) şi-au îndeplinit misiunea avută, astfel :

- Consiliul facultăţii şi biroul său au putut gestiona şi stăpâni situaţiile inerente, facultatea având în multe privinţe o creştere calitativă.

- Activităţile desfăşurate au dus la o mai bună reprezentare a facultăţii în Politehnică, a crescut numărul de studenţi, situaţia financiară s-a îmbunătăţit simţitor, s-au realizat o serie de dotări importante şi amenajări necesare

Însă o serie de aspecte trebuie să fie obiectul strategiei viitoare : - Perfecţionarea sistemului de conducere care să determine mobilizarea tuturor

factorilor (actorilor) la îndeplinirea obiectivelor manageriale ; - Activarea tuturor comisiilor Consiliului Facultăţii (pentru o preocupare permanentă

în rezolvarea atribuţiilor ce le revin) precum şi a unor membri individuali ;

8

- Comisia de strategie va trebui să urmărească îndeplinirea obiectivelor planului strategic al facultăţii şi a celor din planurile operaţionale ale catedrelor, respectarea termenelor şi implicarea tuturor membrilor colectivităţilor în rezolvarea problemelor

Tabelul 3 MODULUL DOMENIUL SPECIALIZARILE 1 Inginerie mecanică

şi Ingineria transporturilor

Masini si echipamente termice Material rulant de cale ferata Autovehicule rutiere Masini şi sisteme hidraulice si pneumatice Ingineria sistemelor de circulatie feroviara-Tehnica transporturilor

2 Inginerie Mecanică

Maşini şi install. pt. agricultură şi industrie alimentară Utilaj tehnologic pt ind textilă şi pielărie Maşini şi echipamente miniere Utilaje şi instalaţii de proces Inginerie mecanică

3 Inginerie industrială

Tehnologia constructiilor de masini Masini şi sisteme de producţie Utilajul si tehnologia sudarii Utilaje pentru prelucrări la cald Design industrial

4 Mecatronică Stiinte aplicate Stiinta materialelor Ing. Mecanică

Mecanica fina Roboti industriali Mecatronica Inginerie medicală Stiinta şi ingineria materialelor

- Comisia pentru cercetare ştiinţifică trebuie să coordoneze şi să stimuleze în mai mare măsură această latură importantă a activităţii cadrelor didactice şi a studenţilor pentru a ridica prestigiul facultăţii, existând potenţial nevalorificat încă ;

- Comisia pentru imagine a facultăţii şi relaţii internaţionale are ca sarcină dezvoltarea relaţiilor cu universităţi din străinătate ;

- Comisia de resurse umane, conducerile catedrelor, departamentelor au ca obiectiv major recrutarea, selecţia şi promovarea în special a cadrelor didactice tinere ;

- Se impune promovarea unor forme de evaluare periodică a personalului academic, care să conducă la o activitate susţinută didactică, ştiinţifică şi educativă a cadrelor didactice ;

- Administraţia facultăţii, reprezentată convingător din punct de vedere numeric, trebuie să convingă mai mult prin acţiuni concrete menirea ei în facultate ;

- Secretariatul facultăţii va trebui redus ca număr prin implementarea definitivă a gestionării electronice a atribuţiilor ;

- Personalul didactic auxiliar şi nedidactic nu este repartizat proporţional între catedre. Trebuie rezolvată problema perfecţionării periodice a acestuia şi eventuale reconversii profesionale în cazuri de mobilitate internă ;

- Se vor reactualiza fişele posturilor şi acţiuni de reatestare pe post, concomitent cu găsirea unor modalităţi de cointeresare materială ;

- Creşterea calităţii activităţilor la Facultatea de Mecanică s-ar putea realiza prin reducerea numărului de specializări aşa cum se estimează şi în planul U.P.T. sau, aşa cum s-a mai propus la facultate, gruparea specializărilor pe module. Un exemplu de grupare ar putea fi cel din tabelul 3 –care s-a considerat la momentul respectiv o idee „revoluţionară” şi a avut mulţi opozanţi.

9

4. PERSONALUL DIDACTIC. EVOLUŢIE ŞI STRATEGIE

4.1. Posturi didactice

Numărul total al posturilor didactice în catedre, în perioada 1996 – 2000 şi 2000 – 2004 este prezentat în tabelul 4.

NUMĂRUL TOTAL AL POSTURILOR DIDACTICE ÎN CATEDRE În perioada 1996 – 2000 – 2004

TOTAL/VACANTE (FĂRĂ PROFESORI CONSULTANŢI)

Tabelul 4. Nr crt

CATEDRA COLECTIV

1996 1997

1997 1998

1998 1999

1999 2000

2000 2001

2001 2002

2002 2003

2003 2004

1 GDDT 21/7 25/10 26/11 15/1 16/4 16/2 18/5 17/4 2 MATEMAT. 30/13 34/18 36/20 20/2 -- -- -- -- 3 MECANICA 28/6 30/8 36/14 28/4 25/1 23/0 22/0 22/1 4 M.H. 24/0 25/2 28/5 23/0 18/0 21/0 18/0 19/1 5 M.R.C.F. 9/2 13/6 19/12 13/5 -- -- -- -- 6 Mecatr (depart) 61/11 77/28 96/47 55/7 46/0 43/3 43/3 45/5 7 REZ.MAT. 24/6 30/13 33/17 24/7 17/0 15/0 15/1 16/2 8 S.M.T.T. 15/5 20/10 22/11 16/4 17/4 19/4 18/3 19/5 9 T.C.M. 27/0 36/12 40/17 26/5 26/8 26/4 26/5 27/7 10 T.M. 38/5 51/21 59/29 35/6 27/0 24/0 24/0 27/4 11 M.T.T. (depart) 29/11 30/13 29/10 20/1 32/4 28/4 26/2 29/5 12 U.T.S. 16/4 18/6 20/8 12/1 10/0 10/1 9/0 8/0 TOTAL FAC. 322/70 389/147 444/201 287/43 234/21 228/18 219/19 229/34

NR.C.D. 252 242 243 244 213 206 200 195

Din analiza datelor prezentate se constată : - o reducere a posturilor didactice de la 444 la 219 în perioada 1998 – 2003

determinată de supranormarea din constrângeri de eficienţă economico-financiară; - scăderea numărului cadrelor didactice în aceaşi perioadă de la 243 la 200,

determinant fiind şi faptul că 18 cadre didactice de la catedra de Matematici au plecat în departamentul de specialitate arondat U.P.T.;

- creşterea numărului postutilor didactice de la 219 la 229 în anul universitar 2003 – 2004 ca urmare a relaxării normării, concomitent cu scăderea numărului cadrelor didactice de la 200 la 195

Evoluţia numerică a postutilor didactice şi a persoanelor pe funcţii didactice este prezentată în

tabelele 5 şi 6.

10

NUMĂRUL POSTURILOR PE FUNCŢII DIDACTICE În perioada 1996 – 2000 – 2004

TOTAL/VACANTE(FĂRĂ PROFESORI CONSULTANŢI) Tabelul 5.

An univ

Funcţia

1996 1997

1998 1999

1999 2000

2000 2001

2001 2002

2002 2003

2003 2004

PROFESOR 70/17 101/36 75/0 73/0 64/0 63/0 62/0 CONFERENŢIAR 51/12 78/45 38/0 43/0 48/0 48/0 47/0 ŞEF LUCRĂRI 138/24 179/62 138/39 79/12 69/12 64/10 67/18 ASISTENŢI 53/12 72/49 24/4 27/8 29/4 31/6 42/12 PREPARATOR 10/5 14/9 12/0 12/1 14/2 13/3 11/4 TOTAL FACULTATE 322/70 444/201 287/43 234/21 224/18 219/19 229/34

NUMĂRUL PERSOANELOR PE FUNCŢII DIDACTICE În perioada 1996 – 2000 – 2004

(FĂRĂ PROFESORI CONSULTANŢI) Tabelul 6.

An univ

Funcţia

1996 1997

1998 1999

1999 2000

2000 2001

2001 2002

2002 2003

2003 2004

PROFESOR 53 65 75 73 64 63 62 CONFERENŢIAR 39 33 38 43 48 48 47 ŞEF LUCRĂRI 114 117 99 67 57 54 49 ASISTENŢI 41 23 20 19 25 25 30 PREPARATOR 5 5 12 11 12 10 7 TOTAL FACULTATE 252 243 244 213 206 200 195

Structura personalului didactic pe funcţii didactice şi categorii de vârstă este prezentată în tabelul 7.

VECHIMEA CADRELOR DIDACTICE (2003 – 2004) Tabelul 7

Categorie de vârsta Grad didactic

23-30ani

30-40ani

40-50ani

50-60ani

60-70 ani

TOT AL

Procentaj [%]

Profesori (fără consultanti) - 1 6 31 24 62 (50-70) : 88,7

Conferentiari - 5 20 16 6 47 (40-60) : 76,6

Sef lucrari/lectori - 10 24 13 2 49 (40-60) : 75,5

Asistenti 8 11 8 3 -- 30 (30-50) : 63,3

Preparatori 7 - - - - 7

TOTAL 15 27 58 63 32 195 (50-70) : 48,7(40-70) : 78,5

În tabelul 8 este prezentată evoluţia posturilor didactice în departamente, catedre şi colective în perioada 2000 – 2004.

Din cele prezentate se constată : - o proporţie sporită a numărului posturilor de profesor şi conferenţiar, lucru

explicabil şi prin faptul că facultatea este cea mai veche din U.P.T.; - „îmbătrânirea” personalului didactic.

11

4.2. Normarea cadrelor didactice

Pentru a studia în detaliu efectele normării peste normele prevăzute în statutul cadrelor didactice s-a calculat procentul de supranormare la fiecare catedră şi funcţie didactică.

În tabelele 9, 10 şi 11 sunt prezentate rezultatele calcululuipentru ultimii trei ani universitari. Din analiza tatelor prezentate se constată că : • Există decalaje substanţiale între supranormările medii în diferite catedre iar în cadrul aceleiaşi

catedre între diferite funcţii didactice: • 3,61%(MH) faţă de 28,9%(Mec) în 2001/2002; • 9,76%(UTS) faţă de 31%(MRCF) în 2002/2003; • 11,65%(prof) faţă de 31,82%(asist) în 2001/2002) la Mecatronică • În cei trei ani universitari analizaţi unele şi aceleaşi catedre se situează mult sub media pe

facultate: • 3,61%(MH) faţă de 16,03%(media pe facultate) sau • 9,76%)UTS) faţă de 20,09(media pe facultate); • Supranormările la aceleaşi funcţii didactice la diferite catedre variază substanţial, ca de

exemplu: • la profesor 8,02 %(MH), 48,02 %(MEC) în 2001/2002 • la şef lucrări 9,09 &% (UTS) , 36,93 % (MRCF) în 2002/2003 • Cele mai mari supraîncărcări sunt la gradele didactice de profesor şi conferenţiar per total

facultate În tabelul 12 este prezentată situaţia normării pe posturi didactice ca medie pe facultate precum şi

unele maxime comparativ cu ceea ce se prevede în statutul cadrelor didactice.

NORME DIDACTICE (2001/2002 ; 2002/2003 ; 2003/2004) Tabelul 12

Grad didactic Numar de ore conventionale Număr de ore prevăzute în

Media pe fac. Maxim statutul cadrelor didactice

Profesori 8,59/8,87 10,4/9,6 5 – 7

Conferentiari 10,50/10,88 11,25/12 7 – 9

Sef lucrari/Lectori 11,99/12,84 13,6/13,97 9 – 11

Asistenti 12,73/12,35 13,33/13,5 10 – 11

Preparatori 5,7/6,92 8,75/9,50 4 – 6

4.3. Specializarea prin doctorat

Conducătorii de doctorat şi numărul de doctoranzi în stagiu pe specializări sunt prezentaţi în anexa A 9.

Anexa A 9 – Situaţia la doctorat Se constată :

- numărul mare al profesorilor consultanţi conducători de doctorat comparativ cu faptul că în ultimii trei ani nici un cadru didactic de la Facultatea de Mecanică nu a mai obţinut dreptul de a conduce doctoranzi.

- numărul mic al doctoranzilor cu frecvenţă.

12

Dintre cadrele didactice ale facultăţii care au avut normă de predare (şef lucrări) un număr de 10 şefi de lucrări nu şi-au susţinut tezele în termenele stabilite. În acest fel cei în cauză au pierdut calitatea de titular de disciplină, devenind asistenţi. Dintre aceştia un număr de 3 au reuşit totuşi susţinerea tezelor de doctorat în ultimul semestru.

4.4. Concluzii. Strategia în domeniul personalului didactic.

În anii trecuţi s-a realizat o reducere substanţială a numărului de posturi didactice, aşa cum s-a

arătat precum şi a numărului de cadre didactice, astfel că facultatea se situează la : - 2965/219 = 13,54 studenţi/post didactic în anul univ. 2002/2003; - 2819/229 = 12,3 studenţi/post didactic în anul univ.2003/2004 ; - 2819/195 = 14,46 studenţi/cadru didactic în anul univ. 2003/2004.

Aceaste cifre apropie facultatea noastră din acest punct de vedere de situaţia unor universităţi europene luate ca exemplu, sau de ceea ce solicită Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.

Se constată o „îmbătrânire” a personalului academic al facultăţii şi o „piramidă răsturnată”, numărul posturilor de profesori şi conferenţiari fiind 55,9 % în anul univ. 2003/2004.

• 88,7 % reprezintă profesorii între 50 şi 70 ani din totalul posturilor de profesori; • 76,6 % sunt conferenţiarii între 40 şi 60 de an din totalul posturilor de conferenţiari; • 75,5 % sunt şefii de lucrări între 40 şi 60 de ani din totalul şefilor de lucrări. Referitor la specializarea prin doctorat o parte din cadrele didactice nu şi-au putut îndeplini planul

de pregătire, suferind „retrogradări” la funcţia de asistent. În legătură cu cele de mai sus se propun următoarele acţiuni strategice :

- mobilizarea conducerilor catedrelor şi departamentelor precum şi a Comisiei de resurse umane pentru atragerea şi recrutarea personalului tânăr dintre absolvenţii eminenţi sau doctoranzii cu frecvenţă pentru ocuparea posturilor vacante, operaţie dificilă datorită retribuţiei reduse şi a vieţii scumpe în Timişoara.

- Sprijinirea cadrelor didactice titulare pe posturile de asistent sau şef de lucrări pentru îmbunătăţirea listei proprii a publicaţiilor în vederea satisfacerii grilei U.P.T. referitoare la promovarea pe posturi superioare.

- Perfecţionarea cadrelor didactice tinere prin : burse de specializare în străinătate, doctorat, programe internaţionale;

- Accederea la conducerea de doctorat a celor ce îndeplinesc grila criteriilor corespunzătoare acestei competenţe;

- Preocuparea conducătorilor de doctorat pentru sporirea numărului doctoranzilor cu frecvenţă, având în vedere că de cele mai multe ori nu se ocupă toate locurile scoase la concurs;

- Implicarea în mai mare măsură a doctoranzilor cu frecvenţă în cercetarea ştiinţifică şi fructificarea acesteia prin sesiuni de comunicări ştiinţifice proprii;

- Creşterea ponderii doctoranzilor cu frecvenţă la conducerea activităţilor aplicative; - În eventualitatea repartizării fondurilor financiare la catedre ar exista situaţia ca

unele catedre să ajungă în deficit financiar. Acestea sunt catedrele care, aşa cum rezultă din tabelele 9, 10 şi 11 au cea mai slabă acoperire didactică. Este de datoria acestora să găsească formele specifice unei eficientizări a normării, fie prin propuneri de noi cursuri, care să fie acceptate în planurile de învăţământ, transfer sau reducere de personal.

- Trebuie găsite soluţii de convertibilitate pentru posibilitatea adoptării persoanelor la diferite sisteme de învăţământ, solicitările pieţei modificându-se uneori rapid.

- Prin indentificarea unor noi surse de autofinanţare extrabugetară se estimează relaxarea normării în facultate, în aşa fel să se ajungă la cifrele din statutul cadrului didactic (Tabelul 12)

- Se are în vedere în permanenţă faptul că personalul reprezintă instituţia majoră şi bunul cel mai de preţ, care trebuie să confirme ceea ce este gravat pe un perete al facultăţii la darea ei în folosinţă (anul 1923) :

„Nu zidurile fac o şcoală ci spiritul care domneşte într-ânsa”

13

5. STUDENŢII. ADMITERI, PROMOVĂRI, ABSOLVIRE

5.1. Admiterea în facultate

În Politehnica din Timişoara admiterea se face în două moduri : - prin test grilă (la 3 facultăţi) - concurs de dosare (la celelalte 6 facultăţi)

Facultatea de Mecanică a optat în ultimii 4 ani pentru admiterea prin „concurs de dosare”. Situaţia locurilor fără taxă oferite candidaţilor la admitere şi numărul de candidaţi înscrişi este

prezentată în tabelul 13.

SITUAŢIA LA ADMITERE Tabelul 13

ANUL Nr.locuri

Admitere (fără taxă)

Nr.candid. inscrisi

Nr.candid. Admisi

Probele de Admitere

Mod de Desfasurare

1998 630 1387 651* Matematica Fizica

Scris

1999 655 1092 683* Matematica Fizica

Scris

2000 625 1425 702* Concurs de dosare

2001 672 1438 767* Concurs de dosare

2002 690 1475 823* Concurs de dosare

2003 690 1457 684* Concurs de dosare

*Diferenţa provine de la studenţii cu taxă şi de la cei care reiau studiile. Numărul locurilor pe profiluri/domenii în ultimii şapte ani este cuprins în tabelul 14

La Facultatea de Mecanică, majoritatea studenţilor sunt din localităţi limitrofe, însă o bună parte sunt din localităţi îndepărtate (Iaşi, Suceava, Constanţa, Baia Mare, Oradea, Arad) chiar din centre universitare care au facultăţi cu aceleaşi specializări.

Acest fapt se datorează prestigiului de care se bucură Politehnica din Timişoara şi faptul că absolvenţii cu diplomă de la Facultatea de Mecanică sunt consideraţi cu o temeinică pregătire profesională în ţară şi străinătate (unde le sunt recunoscute diplomele).

Pentru a face cunoscute specializările facultăţii se întreprind o serie de acţiuni : - cadrele didactice ale facultăţii fac prezentări în liceele teoretice şi industriale; - decanatul şi catedrele elaborează material informativ pentru elevi - se organizează vizite ale elevilor în laboratoarele facultăţii - se ţine legătura cu mass-media, cu direcţiunile unor licee şi inspectorate şcolare - examenele de grad ale profesorilor din învăţământul preuniversitar sunt un bun prilej

de a face cunoscută facultatea în diferite localităşţi, membrii comisiilor fiind cadre didactice ale facultăţii.

14

5.2. Efectivele de studenţi

Situaţia numerică pe ani de studiu a tuturor studenţilor de la Facultatea de Mecanică, în ultimii 4 ani universitari este prezentată în tabelul 15.

SITUAŢIA COMPARATIVĂ A STUDENŢILOR ÎNSCRIŞI Tabelul 15

ANUL

STUDENŢI ÎNSCRIŞI

STUDENŢI ÎNSCRIŞI

STUDENŢI ÎNSCRIŞI

STUDENŢI ÎNSCRIŞI

DE STUD. 2000/01 2001/02 2002/2003 2003/2004

BUGET CU TX TOTAL BUGET CU TX TOTAL BUGET CU TX TOTAL BUGET CU TX TOTALINGINERI

I 478 81 559 566 61 627 617 49 666 625 59 684 II 412 11 423 388 52 440 487 487 435 35 470 III 376 8 384 433 18 451 422 422 385 19 404 IV 301 3 304 338 13 351 404 6 410 343 17 360 V 269 3 272 309 2 311 344 6 350 370 7 377

TOTAL 1836 106 1942 2034 146 2180 2274 61 2335 2158 137 2295 COLEG

I 143 143 132 8 140 148 9 157 167 5 172 II 111 111 164 6 170 148 148 123 1 124 III 81 2 83 85 2 87 161 161 101 2 103

TOTAL 335 2 337 381 16 397 457 9 466 391 8 399 ING SERAL

III 23 2 25 0 0 0 0 0 IV 19 19 18 18 0 0 0 0 V 22 22 19 19 17 0 0 0 0 VI 0 0 20 20 19 19 17 0 17

TOTAL 64 2 66 57 57 36 36 17 0 17 MASTER

AN I 96 96 71 17 88 102 26 128 80 28 108 AN II 48 48 57 3 60 0 0 0 0

TOTAL 144 144 128 20 148 102 26 128 80 28 108

TOTAL FAC 2379 110 2489 2600 182 2782 2869 96 2965 2646 173 2819

În tabelul 16 este prezentat numărul studenţilor pe specializări în anul universitar 2003/2004.

5.3. Formaţii de studiu. Decani de an şi îndrumători de grupă

Limitele minime şi maxime ale formaţiilor de studiu la diferite activităţi didactice (curs, seminar, laborator) sunt aceleaşi pentru toate profilurile, dupa cum urmează:

- la curs până la 25 studenţi în anul V ; - la curs intre 25 ... 180 studenţi (ani I - IV);

- la seminar 25 ... 40 studenţi (grupe); - la lucrări practice 12 ... 20 studenţi (subgrupe).

Având în vedere încărcarea exagerată ca număr de studenţi a unor semigrupe la lucrările de laborator se va avea în vedere descongestionarea lor. Evidenţa activităţii profesionale a studenţilor se ţine prin: - frecvenţa se evidenţiază în jurnalul de grupă ; - activitatea la lucrările de laborator şi proiecte este ţinută de cadrele didactice. ; - rezultatele de la colocvii şi examene sunt ţinute în evidenţele cadrelor didactice, 15

în procesele verbale şi în cataloagele de note de la secretariatul facultăţii.

În anexa A 10 sunt prezentate formaţiile de studiu în anul universitar 2003/2004. Anexa A 10 Formaţii de studiu (2003/2004)

Având în vedere efectivele de studenţi la toţi anii de studiu sunt decani de an iar la grupe îndrumători de grupă.

În anexa A 11 sunt prezentaţi decanii de an şi îndrumătorii grupelor pentru anul universitar 2003-2004.

Anexa A 11 Decani de an şi îndrumători de grupă (2003/2004)

5.4. Promovarea studenţilor

Analizele profesionale făcute semestrial în Consiliul Facultăţii şi în anii de studiu scot la iveală o promovare sub aşteptări în multe cazuri.

Sistemul creditelor trasnsferabile (ECTS) permite studenţilor trecerea în anul universitar următor cu 40 de puncte de credit din totalul de 60 puncte/an de studiu. Acest lucru determină accederea până în anul V având examene restante chiar din anul I.

Cu toate acestea, după cum rezultă din tabelele 14 şi 15 efectivele de studenţi în anul V sunt în jur de 50 % faţă de câţi au pornit în anul I.

Cauzele sunt multiple : - înrăutăţirea condiţiilor de învăţat în Complexul Studenţesc prin crearea diferitelor

societăţi comerciale ce perturbă liniştea; - comitetele de cămin şi administratorii nu stăpânesc în totalitate situaţia din cămine,

mai ales în orele după amiezii şi nopţii; - o parte din studenţi vin la facultate fără motivaţie, din dorinţa exclusivă a părinţilor; - cadrele didactice nu mai organizează consultaţii săptămânale iar în unele cazuri

exigenţa este exagerată; În tabelul 17 sunt prezentate rezultatele profesionale la unele discipline cu procentaje de

promovare reduse la sfârşitul anului universitar 2002/2003.

REZULTATE PROFESIONALE ÎN ANUL 2002/2003.

Tabelul 17 An stud Disciplina Cadru Didactic Stud.înscr Stud.prom %

Analiză matematică Prof. Babescu Gh 191 75 39,26 I A Fizică Prof. Mihalca I 191 73 38,21 Analiză matematică Prof. Babescu Gh 66 26 39,39 I D

(Mec) Fizică Prof. Mihalca I 66 19 28,78 Fizică Prof. Mihalca 101 24 23,76 Analiză matematică I Prof. Babescu Gh 101 41 40,59

I D (Meca tronic) Mecanică Conf. Marinca 101 38 37,62 I C Fizică Prof. Mihalca 141 26 18,43 II A Mecanică şi vibraţii Prof. Toader 118 59 50,00 II B SA Mecanică Prof. Chelu P 18 5 27,77 II D Rezistenţa Materialelor Prof. Tripa P 92 40 43,47

- costurile întreţinerii (cămin, cantină, haine, rechizite) sunt ridicate, mulţi studenţi sunt obligaţi să lucreze, fapt ce afectează timpul dedicat pregătirii profesionale.

Aceste aspecte sunt în atenţia factorilor de decizie şi se întreprind acţiuni de remediere a deficienţelor.

16

5.5. Concluzii. Strategia activităţii cu studenţii

Se constată un interes al absolvenţilor de liceu pentru admiterea la Facultatea de Mecanică, în medie peste 2 pentru un loc; la unele specializări şase sau nouă pe un loc.

Sunt specializări la care opţiunile candidaţilor nu acoperă numărul de locuri, ce se ocupă în final prin redistribuire de la specializările mai „căutate”.

Numărul studenţilor cu taxă este redus iar al celor de peste hotare nesemnificativ. Opţiunea pentru Facultatea de Mecanică din Timişoara este şi a candidaţilor ce au domiciliul în

localităţi cu facultăţi similare (Arad, Reşiţa, Oradea, Baia Mare, Târgu Jiu, Craiova) sau a celor ce locuiesc la distanţă mare (Constanţa, Suceava, Baia Mare)

Cu toate facilităţile oferite de sistemul creditelor transferabile, promovarea studenţilor este necorespunzătoare, astfel că în anul V ajung sub 50 % din cifra de şcolarizare din anul I, o parte după mai mult de 5 ani.

Se constată că din efectivele anului V la unele specializări prea puţin sunt absolvenţii cu examen de diplomă, o parte rămânând în „anul V extensie” prin nepromovarea unor examene chiar din anul I.

Având în vedere o serie de aspecte legate de activitatea cu studenţii se propun următoarele acţiuni strategice :

- intensificarea preocupărilor pentru imaginea facultăţii astfel încât la admitere să se prezinte candidaţi cu o bună pregătire din liceu, interesaţi de studiu. Un exemplu de ceea ce înseamnă imaginea şi reclama este faptul că schimbând denumirea domeniului din „Inginerie managerială şi tehnologică” în „Inginerie industrială” s-a constatat că interesul pentru acest domeniu este în scădere;

- este de datoria domeniilor şi specializărilor unde interesul la admitere este redus, să fie primele care să găsească mijloacele de atragere a candidaţilor la admitere;

- rezultatele la învăţătură pot fi îmbunătăţite printr-o mai mare preocupare a decanilor de ani şi extinderea activităţilor acestora şi în căminele studenţeşti unde situaţia este neprielnică studiului cu toate condiţiile create;

- liga studenţilor, cu care conducerea facultăţii colaborează permanent, are de asemenea atribuţii şi poate contribui la îmbunătăţirea climatului în căminele studenţeşti, prin activităţile sale în Comitetul de Complex, preşedinţii de cămine sau responsabilii de paliere;

- referitor la promovarea studenţilor se poate spune că în afara studenţilor „problemă” sunt şi discipline „problemă” care an de an au un punctaj redus de promovaţi. Cu cadrele didactice titulare de la aceste discipline trebuiesc continuate discuţiile şi întreprinse măsuri eficiente pentru îmbunătăţirea situaţiei.

- după anul 1990 s-a diminuat sau în unele cazuri s-a renunţat la consultaţiile săptămânale oferite studenţilort, fapt care constituie un alt motiv al nerealizării promovării. Conducerea facultăţii, Comisia profesională trebuie să aibă în vedere acest aspect;

- pentru recuperările restanţelor din sesiunea de iarnă, în semestrul al II-lea, în fiecare zi de luni a săptămânii, dimineaţa, se susţin, după o planificare, examenele din semestrul I, nefiind prevăzute în orar activităţi didactice la anii I, II şi III;

- în ambele semestre se susţin examene parţiale, planificate eşalonat, pentru degrevarea sesiunilor şi facilitarea promovării, la care studenţii sunt îndrumaţi să participe;

- se constată că semnarea contractelor de studiu de către studenţi, mai ales în anii mici, contribuie la o mai mare conştientizare a acestora, ceea ce conduce la rezultate profesionale mai bune.

17

6. PLANURI DE ÎNVĂŢĂMÂNT. PROGRAME ANALITICE.

6.1. Modalitati de elaborare si perfectionare ale planurilor de invatamant si ale programelor analitice.

Procesul de învăţământ se desfăşoară în Sistemul Creditelor Transferabile, planurile de învăţământ fiind adaptate acestui sistem. Principalele capitole ale planurilor de învăţământ sunt : Cap I. - Pregatire fundamentala: I.1 - Discipline comune tr. I (anul I+II); I.2 - Discipline comune tr. II (anul III, IV, V) ; Cap II - Pregatire socio-umanista Cap. III - Pregatire de specialitate (discipline obligatorii si optionale); Cap. IV - Discipline facultative; În fiecare din semestrele I – IX, se prevăd 45 de ore de practică. Un an de studiu are o întindere temporală de 36 de săptămâni ; primele 18 săptămâni reprezintă semestrul I iar ultimele 18 semestrul II. În fiecare semestru, 14 săptămâni sunt dedicate esenţialmente transmiterii de cunoştinţe iar 4 săptămâni exclusiv evaluării cunoştinţelor (sesiunea de examene). Numărul maxim de discipline pe semestru este de 7. Toate disciplinele se încheie la nivel de semestru prin verificări. Nu se depăşesc 4 examene pe semestru restul fiind colocvii. Numărul total de verificări pe an ajunge astfel la 14 (examene + colocvii). În semestrul 2 se alocă prin orar în fiecare luni dimineaţa spaţiu pentru susţinerea şi recuperarea restanţelor din sesiunea de iarnă la anii I II şi III. Elaborării proiectului de diplomă şi pregătirii susţinerii examenului de finalizare a studiilor îi este alocat pentru forma lungă de învăţământ un semestru şi pentru forma scurtă de învăţământ 7 săptămâni. Finalizarea studiilor se realizează printr-un examen ce constă din :

a) Probă de verificare a cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate ; b) Probă de susţinere a proiectului de diplomă

În Sistemul Creditelor Transferabile o serie de discipline cu număr mic de ore sunt comasate pe jumătate de semestru, cu examen după şapte săptămâni. În sesiunile de bază sunt fixate câte 4 examene, iar pe parcursul semestrului unele discipline sunt prevăzute cu evaluare distribuită (colocvii). În funcţie de structura prezentată mai sus, elaborarea planurilor de învăţământ la Facultatea de Mecanică se face după cum urmează :

a) – Pentru disciplinele din trunchiul comun (Cap. I şi Cap. II) la elaborarea planurilor participă reprezentanţi ai tuturor catedrelor implicate (din facultate şi alte facultăţi) care desfăşoară activitate didactică cu studenţii Facultăţii de Mecanică.

b) – Pentru disciplinele de specialitate, planurile se întocmesc de către catedrele care patronează specializările.

Planurile astfel întocmite sunt analizate în Comisia de strategie şi dezvotlare şi în Comisia profesională, comisii ale Consiliului Facultăţii. Materialele de sinteză ale acestor comisii şi planurile de învăţământ cu observaţiile făcute sunt discutate în Consiliul Facultăţii. Cele avizate sunt înaintate Rectoratului Universităţii „Politehnica” din Timişoara (U.P.T.) cu semnătura Decanului Facultăţii de Mecanică.

18

Programele analitice ale disciplinelor sunt întocmite de grupuri de cadre didactice care predau aceaşi disciplină şi aprobate în catedrele de specialitate. Periodic, programele analitice sunt corelate şi la nivel naţional cu ocazia întâlnirilor organizate pe această temă prin rotaţie în diferite centre universitare (catedra TCM, Rezistenţa materialelor – anual, etc). Cu aceste ocazii se aduc îmbunătăţiri în scopul perfecţionării şi modernizării procesului didactic. Anual, programele analitice sunt solicitate de o parte din absolvenţi, mai ales de studenţii de peste hotare sau de cei care pleacă în străinătate. Programele analitice ale tuturor disciplinelor conţinând capitole de curs, tematica seminariilor, lucrărilor de laborator, practică, cu precizarea concretă a numărului de ore şi a bibliografiei, sunt depuse la decanatul facultăţii. Uneori, în desfăşurarea procesului didactic se impun schimbări şi corectări ale planurilor de învăţământ şi programelor analitice în scopul îmbunătăţirii lor. În acest sens, mai ales catedrele de specialitate propun o nouă repartizare a numărului de ore între disciplinele de specialitate (Cap. III) sau introducerea unor noi discipline. În aceste cazuri, planul de învăţământ este studiat de Comisia de strategie şi dezvoltare şi de Comisia profesională a Consiliului Facultăţii, care analizează oportunitatea schimbărilor propuse şi încadrarea în baremurile M.E.C.T. şi CNEEA, în privinţa numărului de ore săptămânal şi a numărului de verificări, etc. Avizul definitiv este dat de Consiliul Facultăţii, după care planul de învăţământ, semnat de decanul facultăţii este înaintat Rectoratului U.P.T. pentru a obţine aprobarea de funcţionare.

6.2. Desfăşurarea si controlul activitaţilor didactice. Evaluarea gradului de pregatire a studentilor.

Activităţile didactice şi evaluarea gradului de pregătire a studenţilor se face în concordanţă cu “Regulamentul de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ, de formare iniţială din Universitatea Politehnica din Timişoara”. Procesul de şcolarizare se desfăşoară pe baza unui contract individual de studii întocmit între institut şi student. Activităţile didactice se desfăşoară după programul cuprins în orarul facultăţii. Acesta este întocmit de Comisia de orar, formată din prodecanul facultăţii, responsabilul de orar al facultăţii şi câte doi sau trei reprezentanţi de la fiecare catedră. Frecventa studentilor din anii I si II în anul 2003 este obligatorie la toate formele de activitate ( curs, seminar, lucrari, proiect) iar la anii mari este obligatorie la laboratoare si proiecte. Aceasta se consemneaza in jurnalele de grupa si saptamanal se depun la secretariatul facultatii, fiind urmarita indeaproape de decanii de an. Pentru a nu aglomera studentii in unele perioade, verificarile din timpul semestrului sunt planificate ritmic pe parcursul intregului semestru. Sefii de catedre si colective, in baza principiului autonomiei universitare, sunt raspunzatori de corectitudinea desfasurarii procesului de invatamant. Decanul si prodecanii facultatii efectueaza controale periodice ale modului in care se respecta programul orar, planificarea si desfasurarea examenelor, incheierea conform reglementarilor a situatiei la invatatura. Evaluarea gradului de pregatire profesionala a studentilor se face atat in timpul semestrului in urma formelor de verificare pe parcurs si dupa sesiunile de examene. Rezultatele situatiei profesionale se analizeaza in colectivele de catedra si in Consiliul Facultatii, cu invitarea a numeroase cadre didactice, unde se emit hotarâri în scopul îmbunătătirii rezultatelor profesionale. Biroul Consiliului Facultatii, în planurile de activitate trimestriale are prevazute analize ale intregii activitati care se desfasoara in Facultatea de Mecanica. O pondere importanta o au activitatile didactice si evaluarea gradului de pregatire a studentilor.Comisii ale Consiliului Facultatii controleaza si analizeaza fie activitatea de la o disciplina, la un grup de discipline sau la o sectie de specializare.

19

Materialele intocmite sunt prezentate in Consiliul Facultatii unde in urma dezbaterilor se intocmesc hotarari cu termene si responsabilitati concrete. Pentru a veni in ajutorul pregatirii studentilor, cadrele didactice elaboreaza materiale didactice: cursuri, culegeri de probleme, indrumatoare de laborator sau proiect. 6.3. Conţinutul si organizarea practicii. Practica se desfasoara dupa cum urmeaza: a) Practica de iniţiere pentru anii I si II. In programul de practica sunt prevazute activitati cuprinse in "Planul tematic" pentru fiecare din cei doi ani de studiu. Practica se desfasoara in sectia de microproductie a U.P.T. arondată Facultăţii de Mecanică si in intreprinderi cu profil de productie metalurgic si mecanic. b) Practica tehnologica (de specialitate) pentru anii III si IV se organizeaza in intreprinderi de profil din tara. Exemple: - pentru specializarea "Material rulant de cale ferata" la: Uzina de vagoane Arad, Depoul CFR Caransebes, Revizia Simeria, etc; - pentru specializarea "Masini hidraulice si pneumatice" la: Uzina constructoare de masini Resita, Uzina de pompe Fagaras etc; - pentru specializtarea ”Utilaj alimentar” la intreprinderile de profil din Constanţa şi Murfatlar, etc. Sub indrumarea cadrelor didactice, practica se desfasoara concentrat cu toti studentii formatiei de studiu. Intre Facultatea de Mecanica si intreprineri se incheie Conventia de practica in care se stipuleaza detaliat obligatiile reciproce. Colocviul de practica se sustine in fata unei comisii care verifica caietul de practica si cunostintele asimilate de student in practica. Practica este prevăzută cu puncte de credit. 6.4. Concluzii. Perspectivă. Strategie Planurile de învăţământ au suferit substanţiale modificări după 1990 pentru că :

- numărul de ore s-a tot micşorat în diferite etape la 32 la 30 sau la 28 şi în final la 26 ore/săptămână ;

- numărul de verificări s-a mărit de la 10 la 14 pe an universitar (7 în fiecare semestru) prin introducerea de colocvii şi note separate la proiecte ;

- noile specializări au necesitat planuri noi de învăţământ ; - comasarea specializărilor la fiecare profil în planuri comune până în semestrul VII

inclusiv a creat alte modificări ale planurilor. În consecinţă şi programele analitice au necesitat acomodări la noile planuri. Cu toate acestea s-a reuşit stabilizarea planurilor de învăţământ în ultimii 3 ani. Trecerea la un învăţământ superior tehnic de 4 ani naşte întrebarea : inginer generalist sau inginer specialist ? cu consecinţe majore ce se vor oglindi în cu totul alte planuri de învăţământ. De aceea strategia trebuie orientată spre :

- definirea specialistului pe care trebuie să-l pregătească facultatea în (3+2) sau mai degrabă (4+1)ani;

- armonizarea planurilor de învăţământ cu cele ale unor facultăţi euro – atlantice care au experienţă şi rezultate în structura arătată;

- fructificarea facilităţilor oferite de planurile de învăţământ bazate pe credite transferabile prin reactualizarea ofertei de cursuri opţionale în concordanţă cu mediul economic şi preferinţele studenţilor;

- îmbunătăţirea comunicaţiei electronice pentru a asigura accesul tuturor studenţilor la multitudinea surselor de informare;

- orientarea tematicilor programelor analitice în scopul pregătirii unor specialişti care să se integreze cât mai rapid în problemele concrete, după absolvire;

20

- în vederea realizării acestui deziderat, practica eficientă are o importanţă deosebită, tinzând spre 14 – 16 săptămâni, aşa cum o prevede M.E.C.T. şi cum au solicitat-o studenţii, un rol deosebit revenindu-i practicii tehnologice;

- evaluarea periodică a cadrelor didactice şi testarea activităţii acestora de către studenţi va conduce la creşterea prestaţiei academice în facultate;

Anexele 12 şi 13 – Exemple de teste care s-au realizat în U.P.T.

- se va da atenţie utilizării unor metode interactive de predare care să sporească atractivitatea cursurilor şi să se organizeze cursuri predate periodic de studenţi;

- introducerea în mai mare măsură a aplicaţiilor practice în proiectele de diplomă şi în tezele de doctorat a rezultatelor experimentale, realizărilor de standuri model va crea deprinderi practice pe lîngă acumulările teoretice sau cele de utilizare a programelor de calcul;

- se vor sprijini specializările care desfăşoasră activitatea didactică în limbi de circulaţie internaţională şi se va accentua colaborarea cu alte facultăţi din străinătate în scopul cît mai multor mobilităţi ale studenţilor, inclusiv pentru practică în intreprinderi performante;

- mărirea ponderii limbilor străine în consultarea surselor de documentare pentru discipline tehnice;

- se impune o atenţie deosebită concursurilor profesionale care, faţă de anul 1990, s-au diminuat simţitor, mai ales participarea la fazele naţionale, o cauză fiind şi lipsa posibilităţilor de finanţare a acestora.

21

7. CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

7.1. Organizarea şi desfăşurarea cercetării ştiinţifice. Cadrul organizatoric al cercetării ştiinţifice

Din dorinţa de a menţine şi dezvolta pe mai departe forţa şi tradiţia cercetării ştiinţifice, Facultatea de Mecanică îşi organizează şi desfăşoară întreaga activitate de cercetare, proiectare, consultanţă, asistenţă tehnică şi expertizarea în baza Regulamentului propriu al Universităţii „Politehnica” din Timişoara. Acesta a oferit un cadru generos şi riguros, conform căruia direcţiile de cercetare existente în cadrul colectivelor catedrelor şi departamentelor s-au constituit în 6 (şase) centre de cercetare atestate de CNCSIS (vezi tabelul 18). Tabelul 18 Nr crt

Denumirea centrului de cercetare (CC)

Compo-nenţa

Nr atest.

CNSFIS

Domenii de activitate

1 Maşini şi sisteme hidropneumatice

Cat. MH 56/CC-C

Mecanica fluidelor, Hidrodinamica turbomaşinilor, Cavitaţie şi eroziune, Aeroenergetică, Acţionări hidraulice şi pneumatice

2 Vibropercuţii şi vibraţii mecanice

Cat. Mec.;i Vibr.

15/CC-B

Dinamica sistemelor vibropercutante, Combaterea poluării mediului prin zgomote şi vibraţii, Modelarea şi optimizarea structurilor mecanice supuse ciocnirilor

3 Calitate în transmisii mecanice, mecanică fină şi mecatronică

Dep. Meca-tronică

71/CC-C

Transmisii mecanice, Mecanică fină, Aparate de măsură şi control, Echipamente de automatizare, Aparate optice şi optoelectronice aparatură biomedicală, Echipamente cu inteligenţă artificială

4 Centrul de cercetare pentru procesarea şi caracterizarea materialelor avansate

Cat. SMTT

C Materiale şi metode noi de investigare, Materiale amorfe şi compozite, Studiul caracteristicilor fizice şi mecanice, Optimizarea proceselor tehnologice şi de tratamente termice

5 Inginerie integrată Cat. TCM, UTS, TM

103//CC-C

Concepţia proceselor şi sistemelor de fabricaţie, (turnare, prelucrări mecanice, electrochimice, deformări), Modelarea geometrică, Asigurarea calităţii în concepţie şi fabricaţie, Conducerea mecanică, adaptivă şi reactivă a sistemelor de fabricaţie, Ordonanţarea producţiei

6 Centrul de cercetare pentru maşini şi echipamente termice, transporturi şi combaterea poluării

Dep. Maşini termice şi transp.

70/CC-C

Motoare cu ardere internă, Combustibili clasici şi neconvenţionali, Tehnologii pentru reducerea impactului poluator asupra mediului, Vehicule feroviare convenţionale şi neconvenţionale, Energia termică şi sisteme termoenergetice.

22

Faţă de cele prezentate în tabel mai există : a). Centrul de cercetare CM-PICSU (centrul de modelarea – protezării şi intervenţiilor chirurgicale asupra scheletului uman) dotat cu noi laboratoare şi tehnică corespunzătoare. Acesta permite realizarea cercetării multidisciplinare în domeniul ingineriei şi medicinei. b). Două colective proprii de cercetare :

- Rezistenţa materialelor, elasticitate şi plasticitate ; - Centru de dezvoltare în plasturgie

Centrele de cercetare menţionate cuprind toate cele peste 35 de laboratoare de cercetare din Facultatea de Mecanică. Colectivele de cercetare cuprind cadre didactice universitare, personal ajutător, doctoranzi cu frecvenţă, studenţi de la master şi studenţi din anii III, IV şi V precum şi specialişti de valoare din afara facultăţii – colaboratori exteriori cu prestări de servicii. Baza materială (spaţii, utilaje, aparate instalaţii, echipamente) utilizată în activitatea de cercetare ştiinţifică este :

- baza materială destinată activităţilor de cercetare-dezvoltare, proiectare, expertizare ; - baza materială folosită în activităţile didactice.

Prin acestea se desfăşoară cercetări pentru granturi şi agenţi economici precum şi doctoratură, studii aprofundate – master, cercetări ştiinţifice studenţeşti, etc. Resursele financiare de cercetare sunt asigurate prin competiţii de granturi din programele de cercetare ştiinţifică obţinute de la M.E.C. (CNCSIS, CNCFIS, Academia Română, ANSTI) şi Banca Mondială precum şi contracte de cercetare internaţională (programme finanţate de UE, de ţări partenere sau de firme străine) şi contracte încheiate cu firme româneşti (societăţi comerciale, regii autonome, instituţii, asociaţii) sau cu ministere.

7.2. Perspectiva cercetării. Strategia cercetării. a) În perioada următoare, Facultatea de Mecanică ţinteşte la susţinerea activităţii de cercetare a tuturor domeniilor care s-au dovedit a fi solicitate de economie, fără a neglija cercetarea fundamentală. Se pune accentul pe rolul de primă mărime ce revine cadrelor didactice din centrele de cercetare în acţiunea de a dezvolta domeniile de investigaţie noi şi de a trasa direcţii de cercetare pe care alţii să le urmeze. Dintre acestea se menţionează :

- Sisteme tehnologice de producţie – echipamente de proces ; - Formarea continuă a proiectantului ; - Metode de optimizare în construcţii mecanice ; - Tehnologii noi şi clasice ; - Materiale noi ; - Managementul proceselor de producţie ; - Cercetare fundamentală.

Facultatea de Mecanică acordă o atenţie deosebită relansării activităţii de cercetare ştiinţifică prin dezvoltarea de nuclee puternice de cercetare cunoscute sub numele de Centre de Excelenţă în Cervcetarea Ştiinţifică. Prin aceste centre se urmăreşte dinamizarea activităţii de cercetare ştiinţifică experimentală din Facultatea de Mecanică, unde avem tradiţie şi rezultate cunoscute şi recunoscute pe plan naţional. Centrele de excelenţă vor contribui la formarea unor specialişti cu o solidă pregătire profesională, capabili să se adapteze rapid unei activităţi ştiinţifice la standarde europene. În cadrul Centrelor de Excelenţă se grupează personalităţi ştiinţifice de comunităţi academice şi tineri cercetători aspiranţi la performanţe ştiinţifice, capabili să desfăşoare activităţi de cercetare ştiinţifică şi formarea resurselor umane în domenii avansate, bine precizate.

b) Implicarea comunităţii academice în : - participări la competiţii de granturi; - contracte de cercetare cu agenţi economici; - programe de cercetare în colaborare cu echipe din străinătate şi finanţare internaţională;

23

- programul Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest; - programul 6 European.

astfel încăt de-a lungul anilor, volumul cercetării, măsurat după nivelul cheltuielilor anuale să fie în continuă creştere. Cunoscînd pasiunea şi eforturile făcute de cadrele didactice din Facultatea de Mecanică se aşteaptă ca volumul activităţii de cercetare să crească în perioada următoare.

c) Implicarea mai susţinută în cadrul activităţii de cercetare ştiinţifică a studenţilor din anii terminali.

7.3. Diseminarea rezultatelor cercetării ştiinţifice. Valorificarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Facultatea de Mecanică se poate aprecia prin :

- numărul de publicaţii la sesiunile de comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale; - cărţi şi tratate publicate în edituri; - cărţi şi cursuri publicate în Editura „Politehnica” - organizarea de simpozioane ştiinţifice cu participare internaţională; - protocoale pentru granturi şi contracte de cercetare; - lucrări publicate în periodice şi reviste de specialitate (Buletinul UPT – Seria

Mecanică); - inovaţii, invenţii etc.

Menţionăm că anual, în Facultatea de Mecanică se organizează manifestări ştiinţifice, conferinţe şi simpozioane naţionale şi internaţionale, seminarii, mese rotunde etc.

24

8. SITUAŢIA FINANCIARĂ

8.1. Strategia financiară Autonomia în domeniul administrării financiare pe care universităţile o au la dispoziţie (stipulată de altfel în Legea Învăţământului), îşi vede simţită efectele după anul 1998. În cazul facultăţii noastre, cunoscută ca mare „consumatoare” de fonduri alocate, principiul finanţării globale, al alocării fondurilor în baza numărului de studenţi echivalenţi procesaţi a condus la aplicarea unui set de măsuri ce se poate rezuma astfel :

a) Creşterea fondurilor alocate facultăţii prin : - mărirea numărului de studenţi admişi (numărul de locuri finanţate, numărul studenţilor

cu taxă, străini); - aplicarea unor măsuri de creştere a proporţiei numărului de studenţi promovaţi; - creşterea de venituri proprii prin contracte de cercetare, de colaborare, închirieri de

spaţii, etc. b) Reducerea cheltuielilor prin :

- mărirea şi menţinerea unor formaţii de studii mari ; - creşterea numărului de cursuri similare „cuplate” de la formaţii de studiu diferite; - planuri distincte pentru specializări doar în semestrele 8 şi 9; - reducerea posturilor TESA pentru activitatea didactică; - reducerea spaţiilor şi „exploatarea” excedentului în scopul aducerii de venituri

suplimentare. Începând cu anul universitar 2000/2001 s-a trecut la calculul alocărilor la nivel de catedră/departament, după algoritmul stabilit de Senatul U.P.T. Chiar dacă nu au fost afectate drepturile salariale ale membrilor unor catedre „deficitare” totuşi aceste defalcări ale fondurilor cu evidenţierea aspectelor negative la fiecare catedră au avut efecte pozitive. S-au luat o serie de măsuri a căror rezultate s-au resimţit în anul 2003 când facultatea noastră a avut un excedent financiar care a permis efectuarea unor lucrări de reparaţii, întreţinere, aprovizionare, dotare, de ordinul miliardelor de lei. Se prezintă, de exemplu, modalitatea de calcul la nivelul anului 2002 (Tabelul 19).

8.2. Alocarea resurselor din finanţarea de bază. Calculul studenţilor echivalenţi procesaţi a condus la un număr de unităţi de finanţare de 5188,71, ceea ce reprezintă 24,19 din totalul UPT. Începând din anul 2002 NUF se corectează cu anumiţi coeficienţi de calitate

- 1 C 1 – grad de ocupare a posturilor (val maximă 1,173 la 85 % grad de ocupare); - 1 C 2 – prof+conf din totalul posturilor (1,104 – la 35 % grad de ocupare); - 1 C 3 – cadre didactice sub 35 de ani (1,104 la 30 % din numărul total de posturi) - 1 C 4 – cadre didactice cu titlul de doctor (1,01 la 60 % din totalul posturilor).

Situaţia la Facultatea de Mecanică este prezentată în tebelul 19, cel mai bun coeficient fiind obţinut de catedra SMTT iar cel mai slab de catedra TCM (1,277). Valoarea per ansamblu 1,314 plasează facultatea pe o poziţie modestă (poziţia 8 din 13) Aplicând acest coeficient asupra unităţilor de finanţare rezultă implicit şi alocarea totală pe cheltuieli materiale şi personal, pe catedre, conform tabelului 20. Prin evaluarea făcută în iunie pentru luna octombrie (adică aplicând şi măririle salariale din această toamnă, rezultă astfel următoarea situaţie comparativă la alocarea fondurilor şi la cele necesare (tabelul 21 ); două catedre au excedent la salarii – SMTT şi GDDT în 2002.

25

În cazul cheltuielilor materiale, majoritatea sumelor alocate se utilizează pentru plata utilităţilor. În algoritmul elaborat de Rectorat, fiecărei catedre i s-a alocat o sumă ce reprezintă acoperirea pentru cheltuielile de spaţiu deţinute şi cota parte din spaţiile facultăţii. Se iau în discuţie lunile cele mai „grele” rezultând din nou faptul că majoritatea catedrelor se situează pe „minus”. Se apreciază că pe un întreg an, nu vor fi dificultăţi cu acoperirea cheltuielilor cu utilităţi (tabelul 22 ).

8.3. Despre alte resurse Facultăţii de Mecanică i se alocă din finanţarea complementară, sume importante pentru reparaţia capitală a corpului vechi, din fondurile complementare cercetării ştiinţifice şi pentru dotare. Veniturile proprii reprezintă o sursă importantă pentru Facultatea de Mecanică. Printr-o politică judicioasă, lunar, din chirii fixe se încasează aproximativ echivalentul a 4 700 USD iar din cele ocazionale la nivelul a 2 000 USD, ceea ce a condus la o cifră de 225 milioane lei/lună. Adăugând şi taxele studenţilor ce s-au cifrat în acest an universitar la o valoare de 3 miliarde lei avem o imagine a sumelor atrase din alte fonduri. În consecinţă se poate spune că după introducerea noului sistem de finanţare, Facultatea de mecanică a aplicat un set de măsuri, adesea foarte dure, de reducere a cheltuielilor, atât de personal cât şi de materiale. Acest fapt a permis, începând cu anul universitar 2001, crearea unor resurse pe baza cărora au demarat o serie de lucrări de reparaţii şi de amenajare, de amploare, de ordinul zecilor şi sutelor de milioane dintre care precizăm :

- repararea acoperiş corp Orologerie / 325 mil.lei; - amenajare sala Mecatronică / 40 mil.lei; - reparare acoperiş şi amenajare clădirea MH din curtea facultăţii / 500 mil.lei; - reparare acoperiş UMP (SPM) / 269 mil.lei; - legare corp clădire Orologerie la centrala termică de la Fac. Etc / 876 mil.lei; - amenajări spaţii pentru laboratoare TM în clădirea UMP / 40 mil.lei; - amenajare holuri UMP + uşi / 408 mil.lei; - amenajare sală SMTT în clădirea UMP / 100 mil.lei; - amenajare hol facultate / 456 mil.lei; - amenajare şi introducere aer condiţionat în sala 150 / 146 mil.lei; - amenajare sală mecatronică în clădirea UMP / 200 mil.lei; - amenajări săli de curs,seminar şi calculatoare (193,195,194, 182, 169 ş.a.) / 330 mil.lei; - automatizarea centralei termice / 500 mil.lei; - reparaţii hidrofor din Republicii / 50 mil.lei; - tâmplărie la TCM / 31 mil.lei.

Este însă absolut obligatoriu ca să se aibă în vedere menţinerea măsurilor menţionate la începutul acestui subcapitol. Lor li se vor adăuga altele ca de exemplu :

- raţionalizarea structurilor de personal ce vor conduce la maximizarea coeficienţilor 1C1, 1C2, 1C3 (atragerea de doctoranzi cu frecvenţă, promovarea cadrelor didactice tinere, stimularea angajării de preparatori);

- modernizarea bazei materiale prin donaţii, cooperări, etc; - reorganizarea facultăţii prin asocieri de catedre şi formarea de departamente în vederea

realizării unor structuri mai suple şi eficiente.

26

9. BAZA MATERIALĂ 9.1. Spaţii în administrarea facultăţii şi catedrelor Astazi Facultatea de Mecanică are în administrare spaţii având o suprafaţă totală de 30151 m2. Din totalul acestor spaţii, o suprafaţă de 16 882 m2 se află în gestiunea catedrelor/ departamentelor pentru activităţi de predare, seminarizare şi de laborator. O suprafaţă de 8360 m2 este ocupată de amfiteatre, săli de seminar, Unitatea de Microproducţie şi Practică (UMP), Decanat, Filiala Academiei de Ştiinţe Tehnice, Centre de Cercetare, Baze de Cercetare cu Utilizatori Multipli (BCUM)etc şi se află în administrarea directă a conducerii Facultăţii de Mecanică.

REPARTIZAREA Tabelul 23 SPAŢIILOR FACULTĂŢII

Nr crt

CATEDRA/ DEPARTAMENT Clădirea

veche m2

Clădirea nouă m2

Imobile construite în curte M2

Orolo-gerie m2

Clăd. Repu-blicii

U.M.P. (S.P.M)

Total săli*

Total supra-faţă

1 MECATRONICA. - - - 2662,22

- 202 6 L 2864,22

2 M.H. 325,57 89,85 1189 875 - - 20 L;1 S 2479,40

3 T.C.M. 173 - 833,43 - - 922,8 16 L:3 S 1929,20 4 T.M.T.A.R. 561,11 442,87 708 - - 168,5 14 L:2

C+S 1880,50

5 M.R.C.F. 239,75 - 359 - - - 4L 598,8 6 T.M. 685,24 380,29 - - 169,3 517,8 9 L 1752,60 7 MECANICĂ ŞI VIBR - - 1202,37 - - 313 8 L: 1S 1515,37 8 R.M. - - - 1154,6

3 - - 5 L 1154,63

9 S.M.T.T. 119,83 279,20 150 - - 492,2 8 L 1041,20 10 U.T.S. 215,21 267,96 65 - - 461 8 L 1009,20 11 G.D.T.T. - - - - 656,9 - 6 L 656,9 TOTAL CATEDRE 16882 12 Admin. Facult. + UMP

+Centr cerc. + Academie St T. +dep Mat

8360,12

13 Alte instituţii** 4909,20 SUPRAFAŢĂ TOTALĂ 30151,32

Legenda: C = Sala curs; S = Sala seminar; L = Sala laborator. Se constată o repartizare inegală a spaţiilor între catedre, mai ales spaţiile referitoare la cabinetele cadrelor didactice. Acest aspect se va analiza începând cu anul 2004, când se va trece la repartizarea utilităţilor la nivelul catedrelor/departamamentelor. În anul 2003 s-au renovat doua amfiteatre 127 şi 138, schimbâdu-se mobilierul şi parchetul, iar în sala 140 s-a schimbat numai mobilierul. In anul 2004 se va continua aceasta acţiune. Este prevăzut pentru refacere amfitearul 151 şi sălile 198 şi 197. Cele mai mari lucrări de investiţii din anul 2003 au constat în repararea, faianţarea, punerea de gresie şi echiparea cu obiecte sanitare a grupurilor sanitare. O lucrare importantă din anul 2003 a constat în schimbarea geamurilor metalice, dereriorate şi aducând o mare risipă de energie cu geamuri termopan în tămplărie de plastic sau aluminiu pentru întreaga faţadă a facultăţii. Se va da o atenţie deosebită modernizării spaţiilor comune din clădirea „Orologerie” aşa cum în perioada anterioară s-a realizat la Secţia de Microproducţie şi în corpul vechi al facultăţii.

27

9.2. Biblioteci. Spaţii cu tehnică electronică Facultatea de Mecanică dispune, în afara fondului de carte existent la Biblioteca Centrală a

Universităţii Politehnica, şi de o biblioteca proprie cu o suprafaţă de 37,41 m2. Aici se gasesc un numar de peste 4500 volume, in general constituit din cursuri si indrumatoare pentru proiecte sau laboratoare. La nivelul catedrelor există organizate biblioteci de specialitate ce sunt la dispoziţia studenţilor. Facultatea dispune de doua reţele de calculatoare, montate în săli special amenajate, conectate la Internet, dând posibilitate tuturor studenţilor de a utiliza poşta electronică.Toate catedrele/departamentele Facultatii de Mecanica au in dotare cel putin o retea de calculatoare. Numarul calculatoarelor legate la reteaua Internet depaseste cifra de 300.

In anul 2002 s-a înfiintat studioul de radio „Studio Student” in scopul informarii cu promptitudine a studenţilor referitor la toate problemele şcolare. In anul 2003 sala 196 a fost transformată într-o sală multimedia echipată cu aparatură moderă pentru susţinerea de conferinţe, simpozioane, susţineri de teze de doctorat şi binenţeles pentru prezentarea cursurilor. Sala este dotată cu o tablă interactivă ( SMART BOARD) care impreună cu calculator şi un videoproiector devin cele mai eficiente unelte pentru un învăţământ modern, schimb de date şi prezentări. Pe lângă aparatura amintită, în dotarea sălii se mai află o cameră video digitală, o cameră pentru documente şi un retroproiector portabil.

9.3. Strategia gestionării bazei materiale Fără o bază materială modernă şi fără condiţii decente în spaţiile de învăţământ nu se poate vorbi despre o îmbunătăţire fundamentală a învăţământului superior. Realizarea acestui obiectiv esenţial al gestionării bazei materiale a facultăţii presupune următoarele acţiuni:

- continuarea dotării cu aparatură şi tehnică modernă necesară atât în cadrul realizărilor contractuale cât şi în procesul de pregătire al studenţilor de la master, dar în special în elaborarea tezelor de doctorat.

- dotarea cu tehnologie didactică modernă prin dezvoltarea unor pachete educaţionale soft şi multimedia. De exemplu: dotarea sălii 196 permite utilizarea unui soft specific Syncroneyes 3.0 prin care predarea devine interactivă, adică informaţiile afişate pe ecranul tablei (Smart Board) să fie transmise tuturor calculatoarelor legate la reţeaua respectivă.

- atragerea investitorilor privaţi îmbunătăţirea bazei materiale. Această oportunitate poate fi folosită prin acordarea de facilităţi, de exemplu: folosirea în comun a unor spaţii şi dotări;

- gestionarea cu responsabilitate a bazei materiale prin eliminarea risipei ( energie electrică, apa rece şi caldă) şi distugerilor de bunuri materiale (scaune, mobilier, obiecte din grupurile sanitare, etc).

- realizarea unor noi laboratoare şi săli de proiectare specifice unor specializări (la Departamentul de Mecatronică şi catedra TCM), după modelul laboratorului de Informatizarea Transporturilor. Dotarea acestora cu softuri profesionale şi staţii grafice.

- gestionarea judicioasă a spaţiilor destinate activităţilor didactice în scopul creării de spaţii disponibile în vederea obţinerii de resurse extrabugetare.

28