Planuri de unificare europeană

UNIUNEA EUROPEANĂ

SCURT ISTORICPRINCIPALELE OBIECTIVEPOLITICILE DE PROGRESINSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENESIMBOLURILE UNIUNII EUROPENEROMÂNIA BATE LA PORŢILE EUROPEI

SCURT ISTORIC Din dorinţa de a evita un nou conflict Din dorinţa de a evita un nou conflict

armat (cum au fost cele două războaie armat (cum au fost cele două războaie mondiale) statele europene rămase în mondiale) statele europene rămase în afara influenţei sovietice au creat o afara influenţei sovietice au creat o organizaţie care să asigure bunăstarea organizaţie care să asigure bunăstarea cetăţenilor şi să garanteze pacea şi cetăţenilor şi să garanteze pacea şi securitatea.securitatea.

JEAN MONET, responsabil al planului de JEAN MONET, responsabil al planului de modernizare a Franţei, a prezentat modernizare a Franţei, a prezentat ministrului ROBERT SCHUMAN ministrului ROBERT SCHUMAN propunerea ca producţia de cărbune şi propunerea ca producţia de cărbune şi cea de oţel a Franţei şi Germaniei să fie cea de oţel a Franţei şi Germaniei să fie pusă sub controlul unui for internaţional – pusă sub controlul unui for internaţional – cărbunele şi oţelul fiind materiile de bază cărbunele şi oţelul fiind materiile de bază ale industriei de armament. ale industriei de armament.

PLANUL SCHUMAN a devenit realitate la PLANUL SCHUMAN a devenit realitate la 9 mai 1950 prin crearea COMUNITĂŢII 9 mai 1950 prin crearea COMUNITĂŢII EUROPENE A CĂRBUNELUI ŞI EUROPENE A CĂRBUNELUI ŞI OŢELULUI – CECO, ziua de 9 mai OŢELULUI – CECO, ziua de 9 mai devenind ZIUA EUROPEI.devenind ZIUA EUROPEI.

SCURT ISTORIC 18 APRILIE 1951 s-a semnat la PARIS 18 APRILIE 1951 s-a semnat la PARIS

acest tratat la care au aderat 6 state: acest tratat la care au aderat 6 state: FRANŢA, GERMANIA, ITALIA, BELGIA, FRANŢA, GERMANIA, ITALIA, BELGIA, OLANDA, LUXEMBURG.OLANDA, LUXEMBURG.

UNIUNEA EUROPEANĂ este rezultatul UNIUNEA EUROPEANĂ este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare unui proces de cooperare şi integrare care a început în anul 1951 între şase ţări care a început în anul 1951 între şase ţări europene; după 50 de ani şi cinci valuri europene; după 50 de ani şi cinci valuri de aderare UNIUNEA EUROPEANĂ are de aderare UNIUNEA EUROPEANĂ are astăzi 25 de state membre şi se astăzi 25 de state membre şi se pregăteşte pentru o nouă extindere.pregăteşte pentru o nouă extindere.

Extinderea UNIUNII EUROPENE : 1973 – Extinderea UNIUNII EUROPENE : 1973 – Marea Britanie, Danemarca, IrlandaMarea Britanie, Danemarca, Irlanda

1981 – Grecia ; 1986 – Spania, 1981 – Grecia ; 1986 – Spania, Portugalia ; 1995 – Austria, Finlanda, Portugalia ; 1995 – Austria, Finlanda, Suedia ; 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Suedia ; 2004 – Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, UngariaSlovenia, Ungaria

PRINCIPALELE OBIECTIVE ALE UNIUNII EUROPENE

Promovarea progresului economic şi social; realizarea Pieţei unice şi a monedei unice.

Afirmarea identităţii europene pe plan internaţional : ajutoare umanitare pentru ţările membre, politică externă şi de securitate comună, implicarea în rezolvarea crizelor internaţionale.

Instaurarea unei cetăţenii europene: completează cetăţenia naţională şi oferă cetăţeanului european anumite drepturi politice şi civile.

Să dezvolte o zonă de libertate, securitate şi justiţie : libera circulaţie a persoanelor.

Existenţa şi consolidarea în baza dreptului comunitar: totalitatea textelor juridice adoptate de către instituţiile europene împreună cu tratatele fondatoare.

POLITICILE DE PROGRES Politica industrială şi competitivitatea :

dezvoltarea întreprinderilor, promovarea cercetării şi dezvoltării.

Politica în domeniul concurenţei : egalitate între agenţii economici care să favorizeze cetăţeanul.

Politica UE în domeniul transporturilor asigură libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor în interiorul Pieţei unice.

Politica UE în domeniul cercetării şi tehnologiei Politica UE în domeniul sănătăţii : protecţia

sănătăţii, securitatea muncii, programe ( Europa împotriva cancerului, Europa împotriva SIDA, Planul de combatere a toxicomaniei)

Politica protecţiei consumatorului privind recunoaşterea dreptului la sănătate, securitate, despăgubiri, informare, educaţie.

Politica în domeniul mediului vizează protecţia mediului, a sănătăţii publice, rezolvarea problemelor de mediu şi prevenirea acestora.

Politica în domeniul educaţiei şi tineretului prevede un învăţământ de calitate, recunoaşterea studiilor şi colaborări între instituţiile de învăţământ din statele membre

(programe: Socrates, Comenius, Leonardo da Vinci)

INSTITUŢIILE UNIUNII EUROPENE1. PARLAMENTUL EUROPEAN2. CONSILIUL UNIUNII EUROPENE3. COMISIA EUROPEANĂ4. CURTEA DE JUSTIŢIE5. CURTEA DE CONTURI

Comitetul Economic şi Social Comitetul Regiunilor Mediatorul European Banca Europeană de Investiţii Banca Centrală Europeană

1.PARLAMENTUL EUROPEAN Reprezinta forumul democratic al

UE, avand functia de a participa la procesul legislativ si de a controla activitatea Uniunii.

Membrii sunt alesi prin vot direct, universal, din 5 in 5 ani, si se reunesc in sesiuni plenare o saptamana pe luna, la Strasbourg.

Detine 20 de comitete care isi desfasoara sedintele de lucru la Bruxelles In urma Tratatului de la Nisa numarul membrilor a fost marit la 732, din care in prezent exista 626 de deputati, restul locurilor fiind rezervate in vederea extinderii

2. CONSILIUL UNIUNII Consiliul Uniunii Europene

reprezinta o institutie comunitara cu atributii legislative. Ia decizii dupa avizul Parlamentului sau in procedura de co-decizie cu acesta. Are rolul de a coordona politicile economice generale ale Uniunii, de a incheia in numele acesteia acorduri internationale, de a aproba, impreuna cu Parlamentul, bugetul comunitar. De asemenea, ia deciziile in vederea coordonarii actiunilor statelor membre in domeniile care tin de ordinea publica si cooperare judiciara in materie penala.

3. COMISIA EUROPEANĂ Este principala instituţie a Uniunii Europene.

Alături de Consiliul Uniunii şi de Parlamentul European alcătuieşte triunghiul instituţional de decizie la nivel comunitar.

Competenţele comisiei Europene sunt următoarele:

– De control, supraveghind respectarea Tratatelor;

– De iniţiativă, având dreptul iniţiativei în probleme de competenţă comunitară

– De execuţie, cu rol de guvern la nivel comunitar ;

– De reprezentare internă, întrucât ambasadorii pe lângă U.E. ai diferitelor state îşi prezintă scrisorile de acreditare preşedintelui Comisiei.

– De reprezentare externă, întrucât Comisia are delegaţii cu rang de Ambasadă în state terţe, precum şi Birouri în statele membre ale U.E

4. CURTEA DE JUSTIŢIE Curtea de Justiţie Europeană

(13 judecători), cu sediul în Luxemburg a devenit un factor important al familiei instituţiilor Uniunii, un arbitru final al legii comunitare în luarea deciziilor în cazul disputelor între Comisie şi statele membre.

Curtea de Justiţie are puterea de a impune amenzi asupra statelor membre care nu se supun legii

5. CURTEA DE CONTURI

Garanteaza, in fata Consiliului si Parlamentului European, corecta gestionare a fondurilor europene.

Tratatul de la Nisa ia in considerare accesul la cunoasterea practica a aspectelor legale si financiare ale functionarii UE de catre noile state membre.

SIMBOLURILE UNIUNII EUROPENE

DRAPELUL EUROPEAN IMNUL EUROPEAN MONEDA UNICĂ EUROPEANĂ ZIUA EUROPEI DEVIZA “UNITATE ÎN DIVERSITATE”

"

DRAPELUL EUROPEAN

IMNUL EUROPEAN Tot Consiliul Europei a fost cel care a decis,

în 1972, ca “Oda bucuriei” (ultima parte a Simfoniei a IX-a de Beethoven) să devină imnul său, iar în 1985, Statele Membre UE l-au adoptat, şi ele, ca imn oficial al Uniunii Europene.

Uniunea Europeana nu a urmărit, prin această decizie, să înlocuiască imnurile naţionale ale Statelor Membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniază aspiraţia spre valorile comune, unitatea în diversitate si idealurile de libertate, pace si solidaritate care stau la baza Uniunii Europene.  

MONEDA UNICĂ Euro (EUR, sau €) este monedă unică

a Uniunii Europene (UE) Această valută a fost introdusă pe 1 ianuarie 1999

DEVIZA “UNITATE ÎN DIVERSITATE”

"Unitate în diversitate" este deviza Uniunii Europene. A fost

folosită pentru prima dată în 2000 şi a fost pentru prima dată menţionată oficial în Tratatul de instituire a unei Constituţii pentru Europa, încheiat în 2004. Semnificaţia devizei este că, prin Uniunea Europeana, europenii îşi unesc eforturile pentru a lucra împreună pentru menţinerea păcii şi pentru prosperitate, şi ca numeroasele culturi, tradiţii şi limbi diferite care coexistă în Europa sunt un atu pentru continentul nostru. Deviza apare în cele 20 de limbi oficiale în postere publicate cu ocazia zilei de 9 mai, Ziua Europei.

PROCESUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA

EUROPEANĂ Integrarea ţării noastre în spaţiul comunitar este posibilă doar prin adoptarea unor

reforme în toate sectoarele de activitate. Pentru a realiza aceste reforme, UE acordă României şi celorlalte state candidate sprijin financiar: Programul PHARE (finanţează proiecte pentru adaptarea sistemelor legale şi administrative), SAPARD (proiecte în agricultură).

Ţara noastră a intensificat colaborarea cu toate instituţiile europene şi cu partenerii ţărilor membre ale UE, sperând că astfel să treacă mai uşor peste această perioadă de tranziţie şi să-şi atingă scopurile propuse: crearea unei democraţii autentice şi realizarea unui progres economic care să-i dea dreptul să stea alături de celelalte state dezvoltate ale bătrânului nostru continent.

În Raportul de ţară din 2003, întocmit de baroana Emma Nicholson, se menţionează că "Finalizarea negocierilor de aderare la sfârşitul lui 2004 şi integrarea în 2007 sunt imposibile dacă România nu rezolvă două probleme structurale endemice: eradicarea corupţiei şi punerea în aplicare a reformei". Recomandările destinate autorităţilor române privesc: măsurile anticorupţie, independenţa şi funcţionarea sistemului judiciar, libertatea presei, stoparea abuzurilor politiei.

PROCESUL INTEGRĂRII ROMÂNIEI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

România a reacţionat imediat prin realizarea unui plan de acţiune pentru anii dinaintea aderării. Până la sfârşitul anului 2004, Uniunea Europeană a dat semnale bune în privinţa României iar la summit-ul de la Bruxelles din 2004, primul al uniunii lărgite, România a primit asigurări că face parte din primul val al extinderii alături de Bulgaria şi că Uniunea Europeană are în vedere integrarea acesteia la 1 ianuarie 2007, conform planului , cu excepţia cazului în care sunt raportate încălcări grave ale acordurilor stabilite, caz în care aderarea va fi amânată cu un an, până la 1 ianuarie 2008.

Comisia Comunităţilor Europene a publicat în octombrie 2005 un nou raport de ţară, privind progresele înregistrate de România în perspectiva aderării la UE. Raportul afirmă că „o punere în practică serioasă a programului propriu de reforme structurale îi va permite să facă faţă presiunilor concurenţiale şi forţelor de piaţă din cadrul UE.“.