Teodora Matei, Lucian-Dragog Bogdan

Teodora.Matei, Lucian-Drago5 Bogdan

lJn stroin in Regatul Assert

Copyright @ Teodora Matei, Lucian-Drago5 Bogdan

Copyright @ TRITONIC 2018 pentru edilia prezenti.

Toate drepturile rezervate, inclusiv dreptul de a reproduce fragmente din carte

TRITONIC

Str. Coacizelor nr.5, Bucuregti

e-mail: editura@tritonic.ro

www.tritonic.ro

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionalb a RominieiMATEI,TEODORA

Un striin in Regatul Assert/leodora Matei, Lucian-Drago5 Bogdan -Bucure$i: Tritonic Books, 201 B

lSBN: 978-606-749-355-9

I. BOGDAN, LUCIAN-DRAGOS

821.1 35.1

coperta: ALEXANDRA BARDAN

Editor: BOGDAN HRIB

Comanda nr. 21 4/august 201 8

Bun de tipar: septembrie 201B

Tip;ritin Rom6nia

Orice reproducere, total; sau parliale, a acestei lucriri, fdrd acordul scris al editorului,

este strict interzid 5i se pedepse$e conform Legii dreptului de autor.

UN STRAIN

IN REGATUT ASSERT

Enlm?llsrd

tu prins

Capitolul unu, sau despre intdlnirea lui 5ir Arlington Cuttler

cu negustorii din Quicho 5i ce se poate afla la un pahar de vorba

Capitolul doi, sau despre cum ne intoarcem cu c6liva ani

in urmi, ca si le cunoa5tem pe Greta, Anelis 5i Katarina

Capitolultrei, sau despre ce ve5ti afla cei de la curte

5i cum se schimbd viala unor fete

Capitolul patru, sau despre grijile capetelor incoronate

5i viitorul regatului

Capitolul cinci, sau despre cum poliajunge dintr-un om

de r"And un curtean de seamd, aproape peste noapte

Capitolul tase, sau despre planuri de viitor 5i ce inseamnd,

de fapt, sd fii ursitoare

Capitolul 5apte, sau despre ce leacuri ciudate mai are

Stiinla Othun 5i ce-a mai adus de prin lariindepartateCapitolul opt, sau despre obiecte care se migcl pe sub api

5i prin vazduh, precum 5i despre cum e sd te-ntorci acasa

dupl ce aitreit la Curte

21

41

62

79

103

122

142

Capitolul noud, sau despre cum zboard timpul

cdnd sunt atdtea de ficut

Capitolulzece, sau despre Cine e aldturi de Prinl la nevoie

Capitolul unsprezece,.sau despre ce este de fdcut

atunci cdnd toate planurile sunt date peste cap

Capitolul doisprezece, sau despre fenomene meteorologice

periculoase gi cu ce se aleg unii de pe urma lor

Capitolultreisprezece, sau despre cum se pun la punct

unele planuri 5i ce se intdmpla cdnd nu se fac altele

Capitolul paisprezece, sau despre cum este cu implinirea

destinelor pomenite in aceast; carte

Capitolul cinciprezece, sau despre cum se incheie povestea,

mai mult sau mai pulin pe placul personajelor

Mullumiri

Capitolul unu,

sau despre intalnirea lui 5ir Ailington Cuttler

cu negustorii din Quicho 5i ce se poate afla

la un pahar de vorbi

Casca roqie care-i acoperea craniul qi jumitate din fafistrilucea in lumina diminefii. Extinse telescopul de pe ochiul

stdng pdni la ultimul element. Ajusti focalizarea. Cele trei

pete difize de deasupra orizontului crescurh in dimensiuni,

devenind mai clare.

- Zepeline! murmur6.incepu si pedaleze vertiginos pe bicicleta prinsi in sta-

tiv. Scheletul metalic al aripilor din piele argisiti se extinse

pAni la anvergura maximi. in timp ce catargul de ancorare

se incirca cu electricitate statici, tdnirul curier se concentri

asupra baloanelor ovoidale ce se apropiau. Cu mare greutate,

reugi si distingi pe latura unuia dintre ele doul spade incru-cigate pe un fundal dungat galben cu rogu.

- Regatul Quicho.

171

195

218

237

260

283

307

331

8 I TEODORA MATE|, LUCIAN-DRAGOs BOGDAN

Dinamul se inclrcase. Desprinse bicicleta din locag gi se

avdnti pe curenfii descendenfi, cu aripile intinse la maxim.

Din vArful turnului spiralat al observatorului astronomic, lu-

mea ii apdreain toati splendoarea ei. in timp ce se rotea, avu

panorama intregului finut. Insulele plreau picituri de ulei co-

lorat depuse pe intinderea nesfdrgiti a oceanului, de la Raza

Diminefii pini la sterpul qi bolovinosul Amurg. Insulele

instelate, asemenea unei inimi desprinse din Arhipelag, ard-

tau calea cdtre cele doui petice de pimdnt izolate de restul:

Riticita gi Insula Tainelor, cea cu povegti de groazd.

Sub el se intindea cea mai mireafd insuli, Coroana

Arhipelagului, cu Cetatea Wathford qi oraqul de la poalele

sale, pdni la portul in care nave cu tonaje diferite dideau naE-

tere unui du-te - vino constant. De partea cealaltl a Pddurii

intunecate se zireau cdteva turle semele ale TArgului Oalelor.

Alte sate gerpuiau pAnd la Rdul de Argint. Planarea ii aduse infafa ochilor Muntele Cerului, dincolo de care se giseau alte

t6rguri gi Golful Focilor, una dintre atractiile insulei pe timpde iarni.

Ajunse deasupra cupolelor poleite cu aur ale Societifii de

Arte gi $tiin1e, aflati pe cea mai inalti colinl din interiorulcet6[ii. Clidirea centrali avea peste cinci sute de ani, cu ar-

hitectura tipici acelor vremuri - ogive inillate pe stAlpii re-

zisten{i ai perefilor intirifi cu arcuri de susfinere gi contra-

forturi. in jurul ei risdriseri de-a lungul timpului construcfiinoi, moderniste, cu design futurist. Basoreliefurile greoaie

din piatri evocau scene mitologice. Corespondentele acesto-

ra erau inserfiile cromate dispuse sub forma unor dispozitive

fantastice. VArfurile ascufite lisau locul unor cupole rotun-jite ce se roteau in ritmul trecerii orelor, permilAnd luminiisoarelui si se joace pe miile de plicufe care le acopereau ca

uN srRAtN iu nrcRrul Rssrnr; e

solzii unui pegte. Solemnitatea orologiului vechi cu arcuri era

acompaniati de clinchetul celor mai noi dispozitive cu valve

gi pistoane.

Curierul igi adunl toate puterile gi, atent si nu fie dat peste

cap de vreun virtej de aer, incepu si strige prin portavocea

cuplati la guri:

- Vin negustori din Regatul Quicho! Vin negustori dinRegatul Quicho!

intotdeauna ii plicea efectul anunlurilor sale. Larma de

dedesubt se oprea ca la comandi qi toate capetele se inilfauspre cer. Spre el. Apoi, dupi ce locuitorii prindeau infelesul

vorbelor sale, agitafia se stArnea din nou, de data aceasta cu

alt scop. Curierul continui si strige pdni cAnd dinamul se

descirci aproape complet. Ciuti un loc potrivit pentru ate-

rizarc. Aceasta era partea cea mai dificild, care-i aducea fiorireci pe gira spinlrii dupi adrenalina coboririi.

Se spunea despre el ci era unul dintre cei mai buni tinericurieri ce triiseri vreodati in cetate. Era oarecum un oximo-ron - in general, curierii nu apucau si ajungi la bitrdnele.

Sau cei care ajungeau nu mai erau curieri de multl vreme, de

cdnd pierduseri vreo parte importantd a corpului lor.

El rezista de aproape doi ani, ceea ce era o performanfldeosebiti. Nu-gi pit6 blazonul gi rimase in funcfie gi dupiacea coborAre. Chiar daci avea spini, tufigul in care ateriz|ilferi de orice probleme grave.

Legenda spune cd demult, tare demult, gigantul Samala€h

;i-a trdit ultimele clipe de viafd in bralele prea-iubitei sale

nimfe, Adriadad. Din shngele viteazului ucis de oamenii din

stele ;i din lacrimile frumoasei semizeile s-au format insulele

10 | TEODORA MATET, LUCIAN-DRAGOS BOGDAN

Arhipelagului. Se mai zice cd intre ele sunt legdturi atht de pu-

ternice precum durerea celor doi chnd viafa pdrdsea un singur

trup.

Primii locuitori cunosculi ai acestor locuri au fost kagel-

ticii. Adeseori, triburile lor s-au rdzboit intre ele pe lucru de

nimic, insd ln fala cotropitorilor strdini s-au unit ca un singur

popor. Timp de milenii au dus rdzboaie, au vdnat, au pescuit,

au fdcut comerf. insd Popoarele Mdrii, nomazii care vreme de

trei secole au terorizat toate arhipelagurile lumii, au reu;it sd

distrugd structurile existente, instaurhnd o perioadd de haos.

Misterio;ii sahii, condu;i de legendarul rege Assertius Pdralb,

au gdsit un arhipelag nepregdtit sdfacdfafd unei civilizalii net

superioare ca;i organizare sau culturd.

in decurs de doar chliva ani, ace;tia au reu;it sd supund

toate insulele, formhnd un regat pe care l-au denumit dupd

conducdtorul lor. De;i au fost absorbisi de-a lungul genera{iilor

de populafia autohtond, Regatul Assert a rdmas unitar ;i s-a

dezvoltat tot mai mult, ajunghnd una dintre cele mai impor-

tante puteri din...

Prin fereastra deschisi, Sir Arlington Cuttler auzi anun-

ful curierului odati cu tofi ceilalli colegi savanfi. Din fericire,

colocviul la care participau se desfhgura la ultimul etaj, aga

incAt furi scutifi de sunetele nepllcute cauzate de aterizarea

in tufig. intreruperea era bineveniti. Ca de fiecare dati, dis-

cufiile se ambalaseri pAni la cote paroxistice qi trei dintre cei

mai eminenfi savanfi aruncau literalmente flicdri prin duzele

spirtierelor ce le accesorizaupartea metalizati a costumelor.

Vizitele zepelinelor nu erau un eveniment cotidian.

Regatul Assert se afla la o distanfd destul de mare de mari-

le arhipelaguri ale lumii. Dar reprezenta o destinafie ciutatl

uN STRATN iN REGATUL ASSERT | 1 1

datoriti bogifiei gi prosperitifii sale, resurselor naturale, sau

produselor locale. Iar o escadrili de trei zepeline prezen-

ta promisiunea unor mirfuri exotice menite si intrerupdmonotonia.

Doar Sir Polton, mereu nemulfumit, bombini la adresa

neinsemnatului eveniment gi-gi apostrofr colegii de breaslipentru ci se comportau precum cei siraci cu duhul, de la pe-

riferii. Dar nimeni nu stitu si-l asculte. Se repeziri cu tofiila parter, spre por{ile masive actionate de pistoane pufrindgreoi. Cdteva minute mai tdrziu, strada lngusti ce cobora co-

lina era plini de soliteruri gi duplexuri, claxondnd de zor inmijlocul unui nor de aburi.

Sir Arlington Cuttler era, ca orice savant, un excentric.

Nu-gi cumpirase un vehicul tradilional cu rofi, capabil si ru-leze cu vItezd.. Optase pentru un pi;itor - o cabinl semisfe-

rici purtati de gase picioroange metalice retractile. Mult mailent decAt maginile obiqnuite, se descurca mai bine pe teren

accidentat, atunci cdnd pietrdle din pavaj erau acoperite de

noroi sau deziryad|qi, mai ales, in cazul aglomerafiei. in plus,

ocupa mult mai pulin spatiu datoriti amplasirii cazanului cu

api dedesubtul cabinei, nu in spatele ei. Fjordur, inventato-

rul siu, nu lisase nimic la voia intdmplirii. Interiorul cabinei

avea designul unui tron cu spitarul din fliciri cromate, iarbordul din lemn llcuit era plin de manete gi rotife ce indepli-neau o sumedenie de funcfii - de la condus pdni la cele ale

unui sextant sau ale unei rigle de calcul. Coloritul pigitorului,azrsriucu argintiu, contrasta in mod pldcut cu interiorul corai

al cabinei.

Dar vehiculul era doar ultimul dintre accesoriile savan-

tului. |obenul care-i acoperea capul se putea transforma, ac-

liondnd un sistem de pirghii, in gepcufi cu cozoroc pentru

r2 | TEODORA MATEI, LUCIAN-DRAGOS BOGDAN

zilele prea insorite, umbreli pentru ploaie, sau cugmi cu

urechi pentru ger. Nu avea probleme cu vederea, ochelarii

cu trei ordine ajustabile de mirire asigurindu-i protecfie im-

potriva luminii solare. Sub costumul impecabil cu accesorii

cromate, mina stdngi era cuplatl la o mici magini de scris.

Arlington dobdndise dexteritatea de a tasta cdteva zeci de cu-

vinte pe minut la micul aparat. Banda de imprimare, lati de

cinci degete, se aduna pe doi tamburi prinqi pe spate, a$a cum

un arcag igi purta tolba cu sigefi.

in aglomera{ia produsi de mullimea grbbitl spre CAmpul

Depirtirilor, piqitorul siu igi demonstra cu adevlrat utilitatea.

in timp ce maEinile colegilor pufbiau nervoase in ambuteiajul

creat pe strada ingusti care cobora de la clidirea Societdfii de

Arte gi $tiinfe, vehiculul siu igi extindea picioarele rezistente,

ciutind puncte de sprijin. Fjordur le fbcuse suficient de lungi

incdt si treaci peste obstacole mai inalte decAt un stat de om.

Iar asta ii permitea acum lui Arlington si deplgeasci tacti-

cos viermuiala de soliteruri gi duplexuri ale neribd6torilor ce

aruncau nidugifi sudilmi in stdnga gi-n dreapta.

Odati ajuns in Bulevardul Castanilor, ce didea spre Palatul

Regal, circulafia devenea mai ugoari. Asta pAnd la Poarta de

Est, dincolo de care se ajungea in oraq qi suburbii' Daci in

cetate se respectau cAt de cAt unele reguli de buni-cuviinfiin trafic, aici era un talmeq-balmeg de nedescris. Arlington

trebuia sl aibi mare griji ca virfurile picioarelor mecanice

si nu se infigi in spatele vreunui nenorocit, sau ca un grup

dezorganizat si nu-i ristoarne maginiria. Cu cit mergea mai

sus, centrul de greutate era mai puternic afectat de lovirea

unuia dintre picioare, in timp ce deplasarea la nivelul solului

ar fi fost lent6 gi l-ar fi expus riscului de tamponare in acel

muquroi ambulant.

uN srRAtN iN REGATUL ASSERT I r 3

Dar Arlington ajunsese la binecuvAntata vArsti de treizeci

gi doui de primiveri, cAnd hotirdrea tinerefii igi mai pierduse

din neribdare, iar infelepciunea maturitifii incepea si ia lo-cul impulsurilor nesibuite. igi strecuri cu multi agilitate ma-

giniria prin gloata aceea de oameni pedegtri gi motorizafi, fieei negustori sau sirintoci. ii trebuiri aproape doui ore pdnitrecu de ultimele case. Intri pe Drumul Fermelor, care ducea

spre cdmpurile minoase din partea de risirit a insulei. O su-

prafald de cdteva hectare fusese pistratl, la porunca Regelui,

pentru portul aerian. Pe ea fusese ridicat un zigurat terminatcu cel mai inalt far pe care arhiteclii regatului indrizniserisi-l proiecteze. Construcfia rezistase cu brio in fala celor mai

puternice furtuni, chiar daci strilucirea ornamentelor cro-

mate se pierduse deja de multi vreme.

Lingd zigurat fuseseri ridicate catarge de ancorare, se-

condate de trolii folosite pentru a trage jos aparatele de zbor.

Duduitul surd gi fumul gros semnalau faptul ci acestea fuse-

serl puse in funcfiune. Bazarul improvizat ldngi catarge re-

venise brusc la viafi. Sclavii munceau de zor si curefe tarabe-

le. Greblaseri aleile nipidite de iarbi, pregdtindu-le pentrunegufitorii de peste miri.

Arlington ajunse acolo pe cdnd munca acestora se apropia

de sfArgit gi primul zepelin incepuse manevrele de ancorare.

Profitind de statutul siu, reugi si treaci de refeaua de soldafi

ce inconjurase deja perimetrul, inainte ca mullimii si-i fie in-giduit acelagi lucru. igi parci vehiculul intr-o nigi de lAngizigurat. Un alt avantaj al invenliei lui Fjordur era acela cI,dupi ce se oprea, maginiria igi plia picioarele, ocupAnd multmai pulin loc chiar qi decAt un soliter.

Girzile aveau consemnul de a nu lasa pe nimeni si se

apropie debazar lnainte ca negufitorii striini sI-gi fi agezat

14 I TEODORA MATE|, LUCTAN-DRAGOS BOGDAN

marfa. Arlington rimase deoparte, privind cum cilitoriistriini coborau produsele aduse din firi indepirtate. Primiicolegi savanli igi ficuri aparifia dupi multd vreme - doar

aceia suficient de inlelepli incdt sd-gi abandoneze vehiculelegi si continue drumul pe jos. Cum aproape toati marfa fusese

adusi deja la sol, iar negufitorii aranjaseri o parte din ea pe

tarabe, gfuzile se diduri la o parte pentru a face loc mullimii.Profitdnd de pozilia in care se afla, Arlington avusese vre-

me si observe mlrfurile descircate din cale. Erau de toate,

de la nestemate, mirodenii gi mdtisuri,la maqinirii, animale

exotice, ba chiar sclavi. Savantul se indreptd spre un negustor

corpolent, cu fala smeadi. Pe cap avea un turban accesorizat

cu diamante prinse in buloane. O podoabi atrdgea atenfia:

un mecanism in formi de pani ce ticiia, animat de un sistem

simplu de roli din{ate. in urechea stdngd ii atdrna un cercel

asamblat din trei piese lucrate cu mare migali, fiecare dintreele intruchipAnd o miniaturi a unui animal fantastic.

- famaillac!

- Arles! hohoti vizitatorul, cu birbia dubli tremurAnd.

igi intinse mAinile groase gi-l prinse intr-o imbrifigare asu-

datd. Me biiciir che ghesesc senetos la tine! Totiil este bine?

Vorbea cu accentul tipic al locuitorilor ProvinciilorSubmaleze, dar o ficea mult mai corect decit al1ii. Existau

comercianfi capabili si se infeleagl doar prin semne.

- Sunt bine, doar pulin imbitrinit.Ariti firele decolorate apirute in mijlocul favorifilor rog-

cafi. |amaillac hohoti din nou gi-l bitu cu palma pe obrazintr-un gest afectuos. Daci ar fi fost vorba de vreun coleg,

Arlington ar fi reacfionat violent la manifestarea cu pricina.

Dar, cdnd era vorba de submalezi, se invifase cu lipsa lor de

eticheti 9i de inhibifii.

uN STRA|N lN REGATUL ASSERT | 1 s

- Binuiesc ci ai ceva gi pentru mine, nu?

- Desigiir qe am adi.is!

Negufitorul igi desprinse de pe costum palmele asudate,

cu degetele pline de inele. incepu si scotoceasci in bagajele

inci nedesfbcute, stivuite in spatele lui. Dddu la o parte saci

gi muti cutii, pini descoperi vederii un set de trei seifuride dimensiune medie, legate intre ele cu lanfuri nichelate.

Lucrdtura de pe partea frontali - cu peisaje in relief, animate

de lumina soarelui - le arita clar provenienfa din partea cea-

lalti a globului. |amaillac bitu cu palma intr-una dintre cutii.

- Am adiinat la ele qti miilt efort de peste tot pe iinde am

mers. In qiitia mare si.int animale si peseri impeiate din peste

zese instile. In sea mijlosie tratate de istorie, medisine, jeogra-

fia, botaniqe si zoolojiqe, copiate din bibliotechi de reniime.

Iar in qtitia miqe, plante si tincttiri qare nii se ghesesc pe aisi.

- |amaillac, egti o comoar6! nu-gi putu ascunde entuzias-

mul Arlington.De cdnd iEi incepuse studiile la Universitate, visase sd cili-

toreasci in llri indepirtate, alituri de expedilii gtiinfifice. Dinpicate, actualul Rege nu era preocupat si cheltuiasci bani tri-mifAnd zepeline sau vase cu aburi in intreprinderi riscante citrealte 1iri. in timpul lungii domnii a tatilui siu, Regele Desmond

al IVlea, tara cunoscuse un progres uimitor, prinsese curaj sise deschidi spre lume. Tagma savanfilor ajunsese atunci la mare

pref, iar Societatea de Arte gi $tiinfe luase un avAnt considera-

bil. Dupn moartea sa, urmase la tron fiul cel mare. Bolnivicios,acesta lisase cArmuirea pe mdinile minigtrilor, care incercaserisi se cipituiasci. Situli de corupfia ce ameninfa s6. paralizeze

regatul, sora lui incercase o lovituri de palat.

Urmase o perioadi de haos; fiecare dintre cei unsprezece

copii jinduise si puni mAna pe tron. Puterile se divizaseri,

16 I TEODORA MATEt, LUCTAN-DRAGOS BOGDAN

fara slibise; tot ce clidise bitrdnul Desmond pdruse cd avea sise duci pe apa sdmbetei. Cu ajutorul unor mercenari striini,Edward reugise s[-qi asasineze fralii si surorile, preludnd pu-terea. in semn de recunogtinfi pentru ajutorul oferit, merce-narii primiserd Insula intunecatd, nelocuiti pinl atunci. NoulRege, devenit Edward al Il-lea, se clsitorise cu Hansa, fiicaunei familii nobiliare care ar fi putut spera la tron daci stirpealui Desmond s-ar fi stins - pundnd astfel capit oricirei rivali-tifi pentru putere. Apoi incepuse reconstruclia regatului, ciu-tdnd si-i redea stabilitatea qi strilucirea din vremea tatilui slu.

lara prosperase de-a lungul anilor. Totuqi, exista un norcare umbrea fericirea conducitorilor: Hansa nu reusea siaibi copii. Poporul era la fel de ingrijorat, pentru cd nu do-rea sd mai treaci din nou prin haosul creat la moartea luiDesmond. Toate rugile, gtiinfa gi leacurile se dovediserl firdfolos. Iar cind Regina trecuse de vdrsta cAnd mai putea da unurma$ tronului, Edward al Il-lea piruse a-gi pierde interesulpentru dezvoltarea regatului. An dupi an, lucrurile mersese-

ri inainte din inerfie, indreptdndu-se spre un viitor care se

anunfa sumbru.

Arlington nu-gi pierduse speranfa. La fiecare colocviu in-cerca si-l convingi pe Sir Polton si prezinte in fafa Regeluiargumente pentru deschiderea fafi de lume. Si-l ajute si vadiavantajele unor expedi{ii de cunoagtere a tinuturilor indeplr-tate. $tia ci era un efort dublu: intdi trebuia si-l urneasci pe

pregedintele Societifii de Arte gi $tiinfe din pesimismul siu qi

abia apoi si spere ciJ putea smulge pe Rege din indiferenfl.inci visa la expedilia ce i-ar fi permis sI adune note de cdli-torie pe rulourile de hirtie cuplate la magina de scris.

Pini atunci, se mullumea cu pufinele materiale aduse dinperegrinirile lor de unii negustori devenifi prieteni.

uN STRATN iN REGATUL ASSERT | 1 7

- Te voi rispliti cu vArf gi indesat, |amaillac! Nici nu gtii

ce mare bucurie mi-ai fbcut! Merifi un rAnd de bdutur6!Negustorul gras rAse, iar cutele de grisime aproape ci as-

cunseri vederii ochii negri, jucdugi. igi scirpini nasul litire{acolo unde era stripuns de un inel aurit.

- Qti mare btiqiirie acsept invitasia la aptis. Ariti spre

mullimea care se cllca in picioare pe aleile bazarului: Aciimeste vremea pentrii afaseri.

Arlington aprob6.

- Ne vedem cdnd se face noapte, la Doi Flodey Mov?

- De aqord!

Savantul pliti, spre marea satisfaclie a comerciantului,apoi privi ln jur. Bazarul gemea de oameni care studiau mdr-furile gi se tocmeau pentru ele. famaillac ii oferise suficiente

lucruri incit si-i ostoiasci dorul de lucruri de pe alte me-leaguri, cel pufin pdni in dimineafa urmdtoare. N-avea sens

si se imbulzeasci acum. Cu siguranfi ci negufdtorii nu sco-

seseri la vdnzare tot ce aveau. A doua zi, tarabele urmau sifie la fel de pline. Prin urmare, Arlington renunfi la tArguielipentru zi:ua aceea qi ciuti din priviri trei sirintoci dispugi sicAgtige un ban transportdndu-i seifurile la regedin{a sa.

Localul Doi Flodey Mov avea un aer straniu. Luminaldmpilor cr gaz imbricate in sticli colorati crea o atmosferiaparte. O maginirie gigantici - un fel de caracatili cu doul-sprezece tentacule mecanice - trona in mijloc, iar barmanulfolosea un sistem complex de mange qi volane pentru a serviclienlii agezalila mesele din jur.

Arlington apucd sd bea un rAnd de cidru dulce inainte ca

|amaillac si-qi faci aparitia. Era insolit de un ins inalt, cu pirul