a romaniei in strain at ate

Upload: catalina-bratu

Post on 19-Jul-2015

47 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE-BUCURESTI FACULTATEA DE MANAGEMENT- ADMINISTRATIE PUBLICA

PROMOVAREA ROMANIEI IN STRAINATATE

Studenti :Bogdan Ana-Maria Bratu Catalina-Luiza, Grupa 230, Seria A, AnIII

BUCURETI

2008

PROMOVAREA ROMNIEI N STRINATTE

1.Despre BrandPaii pe care i face o ar cnd i construiete brandul variaz de la caz la caz. Totui, una din marile agenii globale de branding, Interbrand, a sintetizat cteva etape. Aceste etape au fost adaptate pentru Romnia de tefan Liue de la firma autohton de consultan Grapefruit. Ulterior, BUSINESS Magazin le-a completat cu ideile transmise de Simon Anholt i Wally Olins. ETAPA I: DISCUIILE PREALABILE Simon Anholt spune c totul ncepe cu o ntlnire sau o serie de ntlniri cu eful statului pentru a se asigura c acesta nelege perfect ce presupune procesul, ct dureaz, ce este posibil i ce nu, cum se armonizeaz cu planurile i viziunea sa economic, social i cultural, ct va costa, care vor fi rezultatele i cum va putea fi msurat succesul procesului. ETAPA A II-A: GRUPUL DE LUCRU PASUL 1 - CONSTITUIREA GRUPULUI DE LUCRU Grupul de lucru trebuie s cuprind, pe lng reprezentanii ministerelor i ai altor instituii de stat, i liderii unor companii private, asociaii profesionale i industriale i, nu n ultimul rnd, consultani de branding din ar i din strintate. Liue insist c e important s se apeleze i la jurnaliti, universitari i academicieni, artiti i oameni de cultur (inclusiv din zona underground), la organizaii non-guvernamentale I reprezentani ai diferitelor minoriti i chiar la oameni obinuii din toate clasele sociale. PASUL 2 - INSTRUIREA Anholt spune c, imediat dup constituirea grupului, el instruiete echipa n legtur cu practica i principiile brandingului de naiune, pentru ca toat lumea s foloseasc acelai vocabular i s nceap lucrul n mod sincronizat. PASUL 3 - DISCUII PUBLICE I LOBBY Liue sugereaz ca grupul de lucru s creeze un forum de discuie public i s fac lobby pentru a asigura implicarea (a se citi: alocarea de bani, oameni i timp) tuturor instituiilor,

6

organizaiilor, companiilor i persoanelor care ar putea juca un rol semnificativ n efortul de branding naional. PASUL 4 - CONSTITUIREA UNEI ORGANIZAII INDEPENDENTE Toi participanii la efortul de branding al Romniei (grupul de lucru) trebuie conectai i coordonai de o organizaie independent, preferabil nfiinat n acest scop, cu personalitate juridic proprie i atitudine imparial. De ce? Oferirea unui control prea mare instituiilor guvernamentale sau companiilor private interesate ar compromite rapid i ireversibil orice efort de branding de ar n condiiile actuale din Romnia, spune Liue. Pentru a avea succes, brandingul Romniei trebuie s implice un numr mare de acionari minoritari, extrem de diveri n natura i interesele lor. Acionarii nu vor rmne mpreun dac unul dintre ei deine pachetul majoritar. PASUL 5 - PLANUL DE ACIUNE Grupul de lucru alctuiete ntr-o perioad scurt de timp un plan de aciune i aloc resursele necesare (competen i bani) pentru activitile din etapa a III-a. ETAPA A III-A: AUDITUL DE BRAND PASUL 1 - IDENTITATEA NAIONAL Printr-un ir de cercetri sociologice, etnografice i chiar antropologice, se definete clar ce este Romnia i cine sunt romnii astzi. PASUL 2 - IMAGINEA ROMNIEI DIN AFAR Trebuie cunoscut, n detaliu i dincolo de abloane, imaginea actual de brand a Romniei (ceea ce pare a fi Romnia), att n interiorul ct i n exteriorul rii. Eforturile de cercetare extern se vor concentra asupra segmentelor de public strin relevante pentru ara noastr i nu asupra strintii n general. Aceast cercetare va folosi ulterior i la determinarea succesului iniiativei, spune Anholt, care are chiar o metodologie pentru evaluarea brandului de naiune. Olins consider c segmentele de public relevante pentru Romnia sunt, n primul rnd, Europa de Vest (pentru c Romnia vrea s intre curnd n Uniunea European), rile nvecinate (Bulgaria, Serbia i celelalte ri balcanice) i rile latine (Spania, Italia i Frana). Acestea cred c sunt principalele audiene, spune Olins. PASUL 3 - SPIRITUL POPORULUI Populaia este implicat pentru a se descoperi spiritul poporului (genius of the people). Acest aspect este fundamental pentru a nelege brandul i este cel mai dificil i mai important aspect al proiectului, spune Anholt. Brandul nu este inventat: este descoperit. Brandul naional este identitatea concretizat, tangibil, comunicabil, robust i folositoare. PASUL 4 - EVALUAREA REZULTATELOR Rezultatele cercetrii sunt evaluate i apoi comparate cu viziunea celor mai importani lideri de opinie din ar i din strintate. PASUL 5 - ESENA BRANDULUI (CORE IDEA) Este identificat i formulat esena brandului Romnia: un concept clar, puternic, difereniator, universal acceptat de romni i capabil s acioneze ca o umbrel pentru domenii i circumstane de aplicare extrem de diverse. PASUL 6 - COMUNICAREA REZULTATELOR Principiile de brand sunt comunicate organizaiilor membrilor grupului i populaiei n general.

ETAPA A IV-A: STRATEGIA DE BRAND

6

PASUL 1 - STABILIREA DOMENIILOR STRATEGICE Sunt alese domeniile forte ale rii (industrii i competene, personaliti i trsturi de caracter, monumente ale naturii, evenimente istorice etc.). PASUL 2 - ADAPTAREA ESENEI BRANDULUI ROMNIA PE DOMENII Esena brandului trebuie declinat pentru principalele circumstane i domenii de utilizare. Brandingul prin turism va mprti aceeai esen de brand cu brandingul prin export, dar foarte multe alte detalii de comunicare i strategie vor fi diferite de la un domeniu la altul. ETAPA A V-A: IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Se face prin programe i obiective concrete n fiecare sector de interes. E vorba de noi atitudini i aciuni, menite s arate lumii care este noul brand al Romniei. Publicitatea este poluare, iar marketingul este o pierdere de timp cnd avem de-a face cu o naiune, spune Anholt. Numai aciuni selectate cu atenie i executate cu mult ndemnare pot schimba percepiile oamenilor asupra unei ri. PASUL 1 - IDENTITATEA VERBAL I VIZUAL Este creat identitatea verbal i vizual a brandului Romnia, precum i standardele de utilizare ale acestei identiti. Se redacteaz o strategie de comunicare general a brandului, cu obiective, mesaje si canale clar definite. PASUL 2 - IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE BRAND I A CELEI DE COMUNICARE Imaginea naional este gestionat de toi cei care reprezint un punct de contact cu exteriorul (prin ei nii, prin produsele, serviciile sau activitile lor). Respectivii trebuie s introduc n strategiile de afaceri i de brand ale companiilor lor elementele-cheie ale strategiei de branding naional. A putea solicita cheltuieli suplimentare la acest nivel, dar nu este obligatoriu, spune Anholt. PASUL 3 - EVALUAREA REZULTATELOR I AJUSTAREA PERIODIC A STRATEGIEI Construirea i managementul unui brand nu este un proces finit, ci unul perpetuu. Este probabil cel mai important lucru care trebuie recunoscut de toi cei implicai, n ciuda presiunii omniprezente pentru rezultate imediate. Un brand naional se construiete n perioade foarte lungi de timp. De aceea, efortul de branding va fi eficient numai dac rezultatele lui sunt evaluate regulat, iar strategia care l propulseaz se adapteaz permanent realitilor vieii.

1.1.

Brandig de tara

Brandingul de ar este un set de programe care face ca un stat sa se diferenieze de altul. Acest proces are menirea de a oferi o identitate rii respective, formnd o imagine reala, pozitiva i atrgtoare. n fond, este cartea de vizita a unei ri. Publicul vizat n principal de campaniile pentru brandul de ar sunt aa - numiii stakeholders: turiti i oameni de afaceri. n cadrul procesului de branding, sunt incluse programe de educaie, sociale, de arhitectura, turistice, mediu, investitii i diaspora. Brandingul unei ri este un proiect complex, realizat de obicei de un consortiu de companii de branding, PR si publicitate. Acestea au responsabilitatea de a redesena imaginea institutiilor statului (ministere, politie, agentii guvernamentale etc.) Branding-ul de ar cost. Spotul creat de regizorul francez J.L. Besson pentru a susine candidatura oraului Paris pentru Jocurile Olimpice a costat 8 milioane de euro. n Romnia, a avut loc o noua ntlnire a grupului de lucru nfiinat de ASG (Agenia pentru strategii guvernamentale) care a avut ca tem brandingul de ar. La ntalnire au participat reprezentani guvernamentali, ai societii civile, specialiti din mediul academic, lideri de opinie, reprezentani din

6

mass-media. Absena reprezentanilor opoziiei i ai Ministerului de Externe a fost remarcat. Branding-ul de ar este un concept care implic crearea unei imagini coerente unei tri printr-o campanie susinut de marketing i publicitate. Pentru a construi brandul de ar trebuie s stabilim nti urmatoarele lucruri: care este percepia strinilor fa de Romnia; cine suntem de fapt, cum ne vedem noi; cum vrem noi, romnii, s ne perceap cei din afara rii; care sunt avantajele i dezavantajele noastre; cum putem s promovm avantajele noastre; cum putem s scpm de dezavantaje? Iata cteva din ntrebarile care s-a pus nainte porniri la ncercarea de a construi brandul pentru Romnia. Iat i cteva rspunsuri la aceste ntrebri: Cum ne vedem noi? La capitolul asta nu cred c prerea e foarte diferit de cea a strinilor. Majoritatea romnilor vd Romnia ca o ar corupt, srac, o ra care nu ofer posibiliti de afirmare, n care nu i poi gsi o slujb bine pltit chiar dac ai terminat o facultate. Foarte muli romni ar dori s plece n alt ar pentru c aici consider c s-ar plafona i c iar pierde pe parcurs tot entuziasmul i toat dorina de a munci. Exist i civa care privesc ara asta ca pe un loc n plin formare i cu o economie expansiv. Pentru c democraia i economia de pia din Romnia sunt nca n perioada de nceput, unii tineri chiar cred c sta e locul n care se pot afirma cel mai bine, c exist multe domenii nc neexploatate sau nevalorificate, un exemplu ar fi i publicitatea sau relaiile publice, care sunt domenii foarte tinere la noi n ara. Romnii au fost dintotdeauna foarte realiti cu ei nii. Dac ne uitm un pic pe proverbele noastre, pe vorbele din popor ne dm seama cum ne-am autocaracterizat de-a lungul istoriei: s moar i capra vecinului!- aa e, romnii i cam dau n cap unul altuia i niciodat nu se bucur nici mcar de succesul unui prieten, iar unuia i se ntmpl ceva ru, faptul c i altuia i s-a ntmplat e o consolare; mai muli se neac n butur dect n apa - popor de beivi?; frate, frate, dar brnza e pe bani!- vedem mai ales la sate cum fraii se ceart pe avere, pe datorii etc.; cine-mparte, parte-i faceoare btrnii notri se gndeau la politicienii de azi?; cine fura azi un ou, mine va fura un bou- sau toat cireada!; dac intri n cocina te mnnc porcii - dac alegi s intri n grupuri n care nu ar trebui ai anse mari s pierzi!; houl neprins, e negustor cinstit - doar e plin ara de politicieni care au fost anchetai pentru diverse ilegaliti i care triesc bine mersi i ocup chiar funcii importante; nu-i pentru cine se pregtete, ci pentru cine se nimerete - i uite aa se pierd minile luminate ale rii i apar diveri mediocrii care triesc mai bine dect unul care a nvat ani de zile; nu te ntinde mai mult dect ti este plapuma - e important s tii unde i este locul i care sunt limitele pn la care poi s mergi (poporul o spune!). Dar fiecare popor are caliti i defecte. Iata i cteva vorbe adunate din nelepciunea poporului care arat c noi, romnii, mai avem i caliti i c tim s preuim i lucrurile bune: cine se scoal de diminea, departe ajunge - da, mai exist i romni muncitori, romni care lucreaz din pasiune, nu din constrngere; prostu' dac nu-i fudul, parc nici nu-i prost destul- am pus zicala asta la caliti, pentru c arat c romnilor nu le plac protii; buturuga mic rstoarn carul mare - romnii sunt descurcrei, chiar dac nu s-au nscut ei norocoi, i fac norocul cu mna lor; norocu-i dup cum i-l face omul - un ndemn de la strbuni pentru romnii de azi, s nu ateptm tot timpul s ni se dea ce vrem, ci s ncercm s obinem singuri; cnd trei ini spun ca eti beat,du-te de te culca - e bine s mai ascultm i de prerea celorlali; fie pinea ct de rea, tot mai bun-n ara mea - romnii chiar i iubesc ara!; bine faci, bine gseti - mai ine cineva cont de vorba asta?; vorba dulce mult aduce - un ndemn la diplomaie; omului cu nvtur i curge miere din gura - poporul nostru mai apreciaz oamenii valoroi? http://www.youtube.com/watch?v=LupdxNxaXZM http://www.youtube.com/watch?v=PJ-Z0N_WI-A http://www.youtube.com/watch?v=84dZjSkcRHE&NR=1

6

http://www.youtube.com/watch?v=WApx6lXAwMQ&NR=1 http://www.youtube.com/watch?v=4yPhBmafabs

1.2. Romania traieste fara brandRomania nu are un brand clar definit si nici nu pare sa aiba nevoie, insa, in opinia specialistilor, va fi necesar un demers de valorificare a imaginii pentru a atrage turisti, investitori si pentru a face vizibile produsele romanesti. Chiar si acum doi ani, Agentia pentru Strategii Guvernamentale (ASG) a realizat o cerere de oferta pentru a gasi un consultant care sa puna la punct caietul de sarcini pentru a face o licitatie la nivel international. Compania care ar fi castigat ar fi trebuit sa duca la bun sfarsit proiectul "Branding Romania". Din pacate, nicio agentie nu a participat la licitatie. In prezent nu se poate vorbi de construirea unui brand puternic atat timp cat traim vremuri de instabilitate politica si sociala. ara noastra a avut, de-a lungul vremii, cateva tentative de realizare a unor campanii de branding: n Albumul "Eterna si fascinanta Romanie" a generat in anii 90, in regimul Iliescu, un scandal politicofinanciar si a costat sapte milioane de dolari. "Fabricat in Romania" - programul de promovare a produselor romanesti in strainatate lansat in 2000 de Asociatia pentru Promovarea Produselor si Serviciilor - Romania. Programul a dat faliment pentru ca fiecare membru care intra in acest program trebuia sa plateasca o taxa de cel mult 100 milioane de lei (vechi). "Romania mereu surprinzatoare" - o campanie lansata de Ministerul Turismului in 2004, care a costat doua milioane de dolari. "Fabulospirit" - un concept de campanie care a lansat multe controverse, realizat de agentia de consultanta GAV Scholtz & Friends (cea care a creat si campania "Sibiu Capitala Europeana"). Proiectul a fost initiat de Ministerul Afacerilor Externe in 2006 si a fost abandonat de actualul ministru Adrian Ciroianu. Costurile au atins 110.000 de euro. In 2006, Ministerul Afacerilor Externe a instiintat publicul larg asupra unui concept de campanie de imagine a Romaniei: faboulousspirit. Dupa trei ani de tacere, Romania va vorbi din nou strainatatii despre sine. Trei ani in care Romania a tacut si si-a lasat imaginea in voia celorlalti. Ceilalti au vorbit mult si prost despre romani si Romania. In lipsa unui proiect coerent si transministerial de promovare a brandului Romania, MAE face ce poate. O campanie. Proiectul de anvergura, Branding Romania este subiectul unor interesante seminarii si declaratii de presa. De doi ani, Agentia de Strategii Guvernamentale, se cazneste sa elaboreze un proiect. Ca elevul depasit de tema la care lucreaza, ASG a adormit cu capul pe coala de hartie goala. Pentru Romania Fabulouspirit, MAE spera sa obtina printr-o decizie guvernamentala fonduri de 5 milioane de euro pentru realizarea efectiva a campaniei. Deocamdata, Ministerul a obtinut o avalansa de critici din partea industriei de publicitate, a jurnalistilor, a specialistilor si nespecialistilor. Un lucru e sigur: nimeni nu se recunoaste in acest concept. In paginile revistei Cariere, am citit stupefiat cum Romania nu se distinge prin spirit ci prin haosul din constructiile publice, indisciplina din trafic sau agresivitatea permanenta a locuitorilor sai. Oare aceasta este Romania fiecaruia dintre noi? Nu cred ca la Galati indisciplina in trafic sa fie o problema. La Galati se circula bine si linistit la orice ora. Nici haosul in constructiile publice nu este preocupant pentru un constantean. Pentru ca

6

Primaria nu contruieste mare lucru, la Constanta. Nu am remarcat un exces de agresivitate la Iasi. Dimpotriva, capitala Moldovei isi mentine renumele de dulce targ. De fapt, chiar si pentru bucuresteni, intr-o capitala haotica, intr-o viata traita pe fast-forward, spiritul e totul. Spiritul transcede vicisitudinile imediatului si bucuriile pasagere, ramane ca un fir conductor din viata fiecaruia. Ce este Romania de astazi daca facem abstractie de spiritului romanesc? O suma de indicatori economici? O adunatura de indivizi ce viseaza un viitor mai bun in strainatate? O clasa de vietuitori ce tanjesc dupa o casa la Corbeanca, un jeep sau un teren la Cornu? Intrucat se deosebesc toti acesti romani de vecinii lor? In fond, ce ne diferentiaza pe noi, romanii, de altii? In 1925, Contele de Saint-Aulaire, ambasador al Frantei la Bucuresti spunea: pentru noi, francezii, ce punem pe primul loc valorile spirituale, Romania este inainte de toate un suflet. Un suflet in care ne recunoastem [] de doua ori: prin inteligenta si prin sensibilitate. Curios, romanii de astazi nu vor sa se recunoasca in descrierea lui Saint-Aulaire. Ci mai degraba vad cliseele negative de indolenta, chiul si delicventa.In fond, care este imaginea Romaniei pe care vrem sa o promovam? A cui e imaginea Romaniei cu care vrem sa convingem pe un strain sa investeasca la noi? A cui Romanie? A nefericitilor blocati zilnic in trafic? A celor care incearca sa faca un contract avantajos cu o institutie de Stat, cat se mai poate? A celor ce viseaza sa plece in tari straine si sa uite de necazurile zilnice de aici?Prima conditie a brandingului de natiune este sa devenim noi insine convinsi ca merita sa traim in Romania. Sa redevenim mandri ca suntem romani. Efortul de branding national trebuie sa inceapa din interior, cu o campanie de branding intern. Abia atunci campania Romaniei noastre ar putea deveni credibila in exterior. Oricare ar fi tema campaniei, Romania ar avea sansa sa devina fabuloasa.

2. Cum este Romania vazuta in alte stateAvem capitala la Budapesta, suntem tigani si infractori! Ce putem face pentru a schimba aceasta mentalitate? Romania nu figureaza in niciunul dintre topurile brandurilor publicat anual de FutureBrand. Putini, prea putini straini stiu ca Romania are litoral la Marea Neagra, mamaliga, tuica si Maramures. Hagi, Nadia Comaneci, Ilie Nastase, Cioran, Dracula, Ceausescu si Casa Poporului, marci care ne fac cunoscuti dincolo de granitele tarii, dar palesc in fata crimelor si a violurilor comise de compatriotii nostri.

Cum ne vad ceilalti?

6

Domnul Mircea Rogalski, profesor la Universitatea din Algarve (Portugalia), plecat din ar dup 1990, a rspuns astfel: Din pcate, romnii sunt privii n general ru. Nici nu e de mirare, cnd au practic monopol pe ceretoria la stop. mi aduc aminte c am vzut o dat un cetean destul de blond mprind oferilor pe geam cte un carton, contra unei monede de 100 escudos (jumatate de euro). Am primit si eu unul, pe care scria n portugheza ceva de genul . M-am ntors, din sincera curiozitate, i am intrat n vorba cu omul, am fost la o cafea. Era din Timioara. Mi-a spus c a plecat pentru c l-a excrocat un vr, c vrea s strng bani s-i fac o cas mai mare ca vrsu. Mi-a artat un pumn de monede, fcute n 2 ore i mi-a confirmat c obinea mai mult dect salariul meu de -visiting professor-. Ca s fac asta, distribuia cam 200 de cartoane pe zi. Admind c erau 1 sau 2 n main, care le citeau, nseamna ca 300 de oameni pe zi, adic 100 de mii pe an, aflau de la el ce teroare e n Romnia unde nu se mai poate ntoarce bietul om. Cu 1000 de tipi ca el, 100 milioane de europeni (Frana + Italia) erau informai contiincios despre acelai lucru. Mrturisesc c n-am vazut cehi, polonezi i nici mcar ucrainieni distribuind aa ceva despre ara lor." Pn la urm romnii creeaz singuri o imagine proast despre ara lor. Un student plecat la facultate n Paris mrturisete c, atunci cnd i s-a cerut la primul curs s se prezinte astfel ncat ceilalti s i dea seama din ce ar este, el s-a gndit ce-ar putea s spun n aa fel ncat colegii s i dea seama din ce ara e. i a spus: copii orfani,ceretori, comunism. Surprinzator, colegii au rspus n cor: La Roumanie! Trista asociere. Strinii au deja o imagine despre Romnia, pe care de civa ani politicienii ncearc s o schimbe n bine. Stereotipurile despre romni sunt binecunoscute. Un studiu fcut n Spania arat c personajele care le vin automat n minte spaniolilor atunci cand li se spune Romnia sunt, n ordine, Ceauescu, Nadia, Hagi, Gic Popescu, Dracula. Bun. Aici nu stm chiar ru! S-l mentioneze pe Ceausecu e ceva normal, doar a fost cel mai longeviv conducator din istoria recent a rii noastre i unul dintre cei mai renumii lideri comuniti. Nadia e o bila alb pentru Romnia! Campioana olimpic, primul 10 din istoria gimnasticii, chiar cred c romnii au de ce se mndri cu ea! Hagi i Gic Popescu la fel. Sportivii n general cred c ar trebui s fie mndria rii asteia, pentru c ajung n vrf pe propriile puteri, i chiar cu mult munc i multe renunri! Ct despre Dracula, fiecare ar cred c trebuie s aib legendele ei. Legendele atrag, plac, sunt pasionante, ineteresante i ofer o aur de mister care fascineaz mai ales turitii. Important este c romnii s nu exagereze cu acest mit i s transforme Romnia n ara lui Dracula, aa cum a ajuns s fie considerat de unii strini. Un rol foarte important, dac nu cel mai important, este mass-media i ce transmite ea n afara rii despre Romnia. Din pres aflm de scandalurile de corupie, scandaluri n lumea politic. Locuitorii celorlalte ri i creeaz o impresie despre Romnia att prin mass-media, ct mai ales prin prisma romnilor pe care ei i ntlnesc. i cel puin n rile europene, unde e mai uor de ajuns, romnii care sunt cei mai la vedere sunt ceretorii, iganii, hoii, prostituatele, emigranii ilegali i muncitorii la negru. Lor li se altur politicienii corupi, copiii orfani i cinii comunitari despre care afl din mass-media. Ct privete locuitorii rilor din alte continente, cred c n cazul lor dac ar fi ntrebat ce cred despre Romnia ar raspunde Unde vine asta?.

Acces interzis cainilor si romanilor

6

Spaniolii afiseaza mesaje rasiste la adresa noastra, iar italienii incendiaza taberele de imigranti improvizate la periferia marilor orase. "Este interzisa intrarea cainilor si a romanilor, fara o aprobare in prealabil! ", a fost postat pe un panou pictat in culorile drapelului Romaniei la un magazin din Alcudia, din Insulele Baleare. In Italia, romanii infractori au servit ca arma electorala a dreptei pentru alegerile locale din Peninsula si l-au ajutat pe Berlusconi sa castige scrutinul. In urma cu doua zile, locuitorii orasului Neapole au incendiat taberele de romi instalate la periferia orasului din sudul Italiei, dupa ce o tanara de etnie roma a fost acuzata ca a incercat sa fure un bebelus dintr-o locuinta din Neapole, comenteaza cotidianul britanic "The Times". Cazurile "Ioan Rus" si "Romulus Mailat", romanii acuzati de agresiuni sexuale, au aprins clasa politica din Italia. "Ne ferim sa vorbim romaneste pe strada, asa cum ne feream si dupa oribila fapta a lui Mailat", spune Irina (28 de ani), stabilita de trei ani in Roma. Acum, problema infractiunilor comise de imigranti continua sa fie subiect prioritar, iar guvernul italian pregateste o serie de masuri pentru combaterea imigratiei. "Nu mai toleram focarele de infractori, pe care le-am lasat sa se dezvolte in ultimii ani", este mesajul transmis de italieni. Planuri romanesti: terminam in 2009 Specialistii sustin ca statele mici isi construiesc primordial brandul de tara promovandu-si turismul. La noi, Transilvania este cunoscuta in lume si vizitata in special de americani, pentru Dracula, confundat cu Vlad epes. "Pentru operatiunea Crearea unei imagini pozitive a Romaniei, ca destinatie turistica, prin definirea si promovarea brandului turistic national, alocarea financiara orientativa este de 75.000.000 de euro", ne-a declarat Lucia Morariu, secretar de stat in Ministerul pentru IMM-uri, Comert, Turism si Profesii Liberale. Masterplanul urmeaza sa se finalizeze in 2026. Cei mai multi turisti straini sunt atrasi, sustine secretarul de stat, prin "participarea la targuri impreuna cu ceilalti actori din industria turismului, organizarea de evenimente, finantarea de vizite de documetare in Romania pentru jurnalisti" adauga aceasta. Solutia oferita este "desfasurarea de activitati de marketing necesare asigurarii continuitatii (targuri, vizite, evenimente) si ulterior constructiei unui brand turistic corespunzator, o campanie de proportii, sub noul brand. Termenul estimat pentru finalizarea constructiei este 2009", spune Lucia Morariu. GAFE I PROMISIUNI Se vand doar povestile din comunism In general, imaginea culturala este cea care creeaza identitatea unui popor. Romania i-a exportat pe Enescu, Brancusi, Cioran, Blaga. Totusi, putine carti au fost traduse dupa Emil Cioran, iar Institutul Cultural Roman a demarat recent astfel de proiecte. Acest lucru nu s-a intamplat mai demult pentru ca "lansarea unor proiecte de asemenea anvergura in conformitate cu legislatia in vigoare nu este un proces simplu, cu atat mai mult cu cat ele sunt structurate transparenta", a declarat Dragos Tudor, director Directia generala de comunicare de la Institutul Cultural Roman. Solutia oferita pentru promovarea culturii romanesti in strainatate este un program de finantare pentru proiecte internationale, "Programul Cantemir", proiecte cu un plafon maxim de 50.000 de euro. Filmele romanesti de succes pe care le exportam si le folosim ca emblema a tarii sunt cele despre comunism si saracie. "Succesul il asigura povestile din comunism, situatia politica grea, faptul

6

ca oamenii nu au ce sa manance. Inca exista aceasta atmosfera de greu, de drame si de probleme. In societatea civilizata, aceste neajunsuri nu mai exista de ani de zile. Pentru ei sunt povesti incredibile. Pentru noi, realitatea??, declara actrita Maria Dinulescu, protagonista intr-un astfel de serial, intr-un interviu acordat EVZ. "Salam de Sibiu" unguresc Produsele traditionale au si ele un rol deosebit in construirea brandului de tara. Evident, cand sunt puse in valoare. Desi au fost atestate 1.850 astfel de produse din domeniul lactate, carne, fructe si legume procesate, panificatie si bauturi, putini producatori romani siau inregistrat produsele. "Salamul de Sibiu "este fabricat in Ungaria pentru ca exista "o piata libera". Tot Ungaria a cerut in trecut Uniunii Europene palinca, iar bulgarii au vrut sa revendice rachiul. "Sistemul este voluntar, nu putem forta producatorii. Acestia trebuie sa constientizeze avantajele protectiei denumirii produselor traditionale pe care le fabrica. Un bun exemplu este "Salamul de Sibiu". Daca dorim ca produsele traditionale sa nu fie fabricate in alt areal geografic, producatorii trebuie sa se grabeasca si sa solicite protectia acestora", ne-a declarat Tudorel Balta, director al Directiei de Industrie Alimentara din Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Ce solutii ne propun autoritatile? "Daca facem o evaluare a produselor traditionale din alte state comunitare, care sunt in momentul de fata pe piata nationala (Branza Camembert, Mozzarella, Parmigiano Reggiano, Prosciutto di Parma, Emmental de Savoie), constatam ca sunt produse cu denumiri geografice protejate la nivel comunitar, care au devenit un brand al tarii de origine. Prin protejarea denumirilor geografice ale produselor traditionale romanesti, acestea pot deveni un brand de tara", mai adauga Tudorel Balta. MEREU DELSTOARE Rwanda si Uganda, inaintea noastra Romania nu figureaza in niciunul dintre topurile din 2006 si 2007 intocmite pe site-ul www.countrybrandindex.com. In schimb, Kenya, Liban, Chile, Peru, Maroc, Vietnam, Polonia, Ungaria si Cehia ocupa locuri fruntase in aceste ierarhii. In 1994, Rwanda era devastata de genocid. Dupa incheierea razboiului intertribal, guvernul si oamenii de afaceri s-au axat pe promovarea turismului. Sau investit 9,5 milioane de dolari in schimbarea imaginii Rwandei, iar in regiunea desertica in care se gaseste cea mai importanta zona turistica, lacul Kivu Serena, au fost construite 19 hoteluri. In 2006 au vizitat Rwanda 37.000 de turisti, care au cheltuit 35 de milioane de dolari. Romania poate lua lectii de branding si de la Uganda, tara cu un trecut trist, impregnat de dictatura. Autoritatile au platit 650.000 de dolari unei companii de PR si au platit un milion de dolari pentru difuzarea clipurilor pe CNN. Noua Zeelanda a trecut in vara anului trecut la racolarea de studenti straini. Sloganul folosit in acest proiect, "Noua Zeelanda, 100% naturala", facea trimitere la calitatea recunoscuta a lanii de oaie exportata de aceasta tara. Australia, in schimb, a dat gres. In 2006, guvernul a investit 180 de milioane de dolari australieni intr-o campanie menita sa atraga mai multi turisti in tara, dar numarul turistilor a scazut. In 2007, "ara cangurilor" si-a revenit, ocupand primul loc in topul brandurilor de tara.

6

Brandurile cu cel mai mare impact asupra romanilor Brandient a realizat pentru revista BusinessWeek, pentru prima oara n Romnia, topul celor mai valoroase 50 de branduri romneti, un clasament bazat pe calculul valorii financiare a brandurilor. Modelul folosit de Brandient msoara valoarea adus de brand proprietarului curent i aplic principii i metode larg acceptate i folosite n evaluarea activelor intangibile. n acest model, rezultatele financiare sunt coroborate cu un index de brand equity, obinut prin prelucrarea i indexarea rezultatelor unei ample cercetri naionale de pia efectuate de firma D&D Research n 22 de categorii distincte, acoperind peste 200 de branduri romneti. Pentru acest top s-au luat n consideraie doar brandurile locale lansate i dezvoltate n Romnia nainte de 1 ianuarie 2005, indiferent de cetenia proprietarului, n 22 de categorii adresate direct consumatorului (Business to Consumer). Pentru brandurile cu acoperire mixt (corporate/retail) s-a considerat doar segmentul de retail (ex. bnci, asigurri, petrol). Tabloul rezultat n urma acestui proces de calcul i analiz plaseaz brandurile ntr-un teritoriu dincolo de frumos i urt, n care consumatorii au validat prin actul de cumprare eforturile creatorilor de brand. Anul acesta, Nokia este brandul cu cel mai mare impact asupra romnilor. Acesta este concluzia celei de-a patra editii a clasamentului TOP Impact Brands 2006, realizate de compania de cercetare Synovate pentru revista de afaceri Biz. Nokia a obinut performana de a ajunge pe locul doi i n cadrul topului de notorietate. Rezultatele sondajului au dezvluit faptul c Nokia are cel mai mare impact n rndul brbailor i, n premiera pentru un produs de profil tehnologic, este al doilea brand cu cel mai mare impact n rndul femeilor. Topul brandurilor cu cel mai mare impact n Romania a fost realizat combinnd gradul de recunoatere spontan i scorul obinut pe cinci factori cheie: popularitate, ncredere, prestigiu, optimism i inovaie. Clasamentul de anul acesta are drept factor de noutate abordarea impactului brandurilor i din perspectiva apartenenei noastre la comunitatea balcanic, precum i faptul c anul acesta romnii au apreciat mai mult factorul ncredere decat popularitate. Mrcile de ncredere sunt vzute de romni ca fiind acelea care ofer calitate i constan n timp. http://www.youtube.com/watch?v=itidLk5Dd3k http://www.youtube.com/watch?v=bZ-51h9AL1k

6

3.Ce face Romania pentru a-si promova imaginea

3.1.

Proiecte internationale 2008

Proiect Destinaii Europene de Excelen, editia 2008 - Comisia EuropeanRomnia a aplicat pentru al doilea an consecutiv la derularea proiectului Destinaii Europene de Excelen, care are ca tem Parcuri naionale i parcuri naturale. Not: propunerea temei a fost fcut i de Romnia. Proiect aflat n stadiul de analiz la nivelul Comisiei Europene.

Proiect Dezvoltarea comunitilor locale prin intermediul turismului cultural - Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare EconomicDezvoltarea parteneriatelor i a turismului cultural la nivel local cu implicaii directe n creterea competitivitii regionale. Romnia a participat pentru prima dat la acest tip de proiect n cadrul O.E.C.D. Proiectul nu a implicat costuri financiare din partea Romniei Obiectivul acestui proiect, condus de Comitetul pentru Turism, este de a identifica bunele practici i cele mai eficiente politici care sprijin atractivitatea locaiei utiliznd resursele culturale. Munca analitic, recomandrile i concluziile politicilor vor fi n mare parte bazate pe rezultatele studiilor de caz. La sfritul lunii ianuarie instituia noastr a trimis la OECD un short progress al studiului de caz Oltenia, iar la data de 28 februarie 2008 a transmis forma final a studiului de caz.

Program Contul Satelit n TurismContul Satelit al Turismului (C.S.T.), aa cum a fost construit i promovat de Organizaia Mondial a Turismului, reprezint metoda statistic prin care se urmrete msurarea impactului economic al turismului, putndu-se compara n mod direct mrimea sectorului turistic cu celelalte sectoare ale economiei i afla msura n care acesta le influeneaz. Contul Satelit al Turismului a fost creat i pentru a asigura o unitate metodologic n definirea, colectarea, analiza i interpretarea datelor din turism la nivelul unei ri. Obiectivul acestui Program de sprijin tehnic este s furnizeze unui numr selectat de ri (7), printre care este selectat i Romnia, impulsul necesar pentru dezvoltarea Sistemului Statistic pentru Turism la nivel naional i pregtirea exerciiilor experimentale ale Contului Satelit pentru Turism.

6

Programul iniiat de O.M.T. se va desfura n Austria n parteneriat cu Ministerul Federal al Economiei i Muncii i Statistik Austria i va cuprinde 4 ntlniri tehnice de lucru i un seminar regional. Programul este destinat reprezentanilor Autoritilor Naionale pentru Turism, Oficiilor Naionale de Statistic i Bancilor Centrale i a nceput n primul semestru al anului 2008 (in prima jumtate a lunii aprilie) i se va ncheia n semestrul 2 al anului 2009 (2 ani).

Programul Blue FlagAm continuat acordarea distinciei Blue Flag plajelor de pe litoralul romnesc n colaborare cu Centrul Carpato Danubian de Geoecologie i Fundaia European pentru Educaie cu sediul n Danemarca.

Program pentru Dezvoltare Durabil a Turismului Producie Curat CP, Responsabilitate Social CSR - proiectul se deruleaz sub patronajul Organizaiei DezvoltriiIndustriale a Naiunilor Unite. Agenia guvernamental coordonatoare n acest proiect este Ministerul pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii, Comer, Turism i Profesii Liberale iar ageniile de execuie vor fi ECOIND i Opportunity Associates Romnia. Parteneri: institutul Ecoind i Opportunity Associates, Federaia Industriei Hoteliere din Romnia, Ambasada Elveiei, instituii de nvmnt superior din Elveia. Durata proiectului - 2 ani de la data semnrii contractului. Locul de desfurare a proiectului - Bucureti i Valea Prahovei. Suportul financiar al UNIDO i al Guvernul Confederaiei Elveiene - 650,880 EURO. Lansarea oficial a proiectului a avut loc n luna martie a.c., n Bucureti, hotel Crown Plaza. n luna aprilie i iunie s-au desfurat dou sesiuni de instruire, de cte 5 zile, a viitorilor consultani pe componentele Producie curat i Responsabilitate social. n cadrul proiectului au fost implicate 8 hoteluri din Bucureti i Valea Prahovei unde viitorii consultani au pus n aplicare elementele de teorie din cadrul modulelor de curs.

3.2.

Relatii cu organisme internationale

n anul 2008 au fost derulate relaii de colaborare cu toate organismele-organizaiile internaionale n care Romnia este membr: Organizaia Mondial pentru Turism, Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic, Comisia European pentru Turism, Comisia European, Organizaia pentru Cooperare Economic la Marea Neagr, Iniiativa Central European, Die Donau. Aciunile au inclus participarea la principalele evenimente derulate de acestea ct i prezentarea unor teme privind turismul din Romnia: Calitatea serviciilor turistice i formarea n turism, la Krasnodar ( Rusia), Politici n turismul din Romnia, la Praga (Cehia), Turismul n bazinul Mrii Negre i al Mrii Mediterane, la Fez (Maroc), Potenialul turistic al Romniei, la Sofia (Bulgaria), Politici n turismul din Romnia, la Forumul pentru Turism de la Bordeaux (Frana), Dezvoltarea regional a turismului la Chiinu (Republica Moldova), Turismul Cultural din Romnia, la Tirana (Albania), Managemetul crizei, la Davos (n Elveia).

6

n luna septembrie 2008 a fost organizat vizita Directorului pentru Europa din cadrul Organizaiei Mondiale a Turismului. Unul dintre principalele scopuri ale vizitei n Romnia al naltului oficial l constituie participarea la Conferinta internationala EUROPARC de la Poiana Braov, 25 28 septembrie 2008. O component important a acestui eveniment o constuie organizarea unui Seminar dedicat Zilei Mondiale a Turismului, eveniment srbtorit n fiecare an, de toate statele membre ale OMT, la data de 27 septembrie

3.3.

Relatii bilaterale

Au fost derulate relaii bilaterale cu urmtoarele ri: Austria, Azerbaidjan, Belarus, Belgia (Flandra), Benin, Bulgaria, Cipru, China, Columbia, Coreea de Sud, Croaia, Egipt, Frana, Germania (landurile Bavaria, Baden Wurtenberg, Grecia, Iordania, Iran, Italia, India, Kazakhstan, Liban, Maroc, Moldova, Mongolia, Muntenegru, Norvegia, Olanda, Portugalia, Qatar, Rusia, Scandinavia, Serbia, Siria, Spania, S.U.A., Tunisia, Turcia, Turkmenistan, Ungaria, Vietnam. Acestea au constat n schimburi de informaii, documente sau documentaii, aciuni comune, ntlniri bilaterale etc. Trebuie subliniate mai ales relaiile cu Ungaria - urmare acordului bilateral n domeniul turismului ncheiat cu ocazia edinei comune a guvernelor Romniei i Ungariei din noiembrie 2007, se realizeaz proiectului comun privind dezvoltarea transfrontalier a turismului balnear. In cadrul acestul acestui proiect se intenioneaz realizarea unei brouri comune de promovare a 4 rute tematice privind turismul balnear, rute comune din Romnia i Ungaria, n limba romn, maghiar, englez i german, ntr-un tiraj de 10.000 exemplare, pentru a fi promovate prin intermediul tour-operatorilor din cele dou ri (proiectul consituie o premier pentru instituia guvernamental din domeniul turismului din ara noastr). La nceputul lunii noiembrie 2008 a avut loc n localitatea Gzula Ungaria, Reuniunea Comisiei Mixte Romnia Ungaria privind colaborarea n domeniul turismului. Pe agenda de discuii sunt incluse subiecte ce urmeaz a fi detaliate n cadrul grupelor de lucru dup cum urmeaz : turism de sntate, ecotourism i turism rural, educaie, marketing, fonduri UE. De asemenea cu Austria cu care am organizat n comun vizita celei mai mari delegaii de specialiti privind dezvoltarea domeniului schiabil (peste 70 de specialiti din Austria au vizitat zona Valea Prahovei i Braov, pentru prima dat la nivelul instituiei noastre). Vizita s-a desfurat n cadrul Misiunii de sondare a pieei Olimpiada de iarn Romnia cu ocazia desfurrii Festivalului Olimpic al Tineretului European ediia de iarn 2013 i a canditaturii pentru Jocurile Olimpice de iarn 2018-2022. n baza Acordului privind cooperarea n domeniul turismului ntre Guvernul Romniei i Guvernul Republicii Columbia, semnat la 19 septembrie 1991 i intrat n vigoare la data de 8 iunie 2001, n acest an are loc un schimb de experi n domeniul turismului de sntate. Obiectivul principal al acestui schimb de experien este transferarea de know-how n domeniul balnear prii columbiene care la momentul actual dispune de bogate resurse cu efect terapeutic dar nu are legislaia i infrastructura necesar pentru exploatarea optim a acestora. n perioada 14 -19 septembrie 2008, o delegaie columbian format din reprezentani ai Ministerului de Comer, Industrie i Turism, primari ai localitilor care au izvoare termale i oameni de afaceri, a efectuat o vizit de documentare n Romnia. Aa cum a fost convenit n acordul ncheiat ntre partea romn i cea columbian, n perioada 3 -9 noiembrie 2008 urmeaz s aib loc vizita delegaiei romne n Columbia. n decursul vizitei,

6

delegaia romn va participa i la lucrrile primei Reuniuni internaionale a turismului balnear (SPA i termalism).

Directia pentru gestionarea fondurilor comunitare pentru turism3.4.n domeniul managementul fondurilor structurale MIMMCTPL ndeplinete atribuiile de organism intermediar (OI) n domeniul turismului pentru Programul Operaional Regional (POR) prin DIRECIA PENTRU GESTIONAREA FONDURILOR COMUNITARE PENTRU TURISM. DFCT gestioneaz Domeniul Major de Intervenie 5.3 Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare, n scopul creterii atractivitii Romniei ca destinaie turistic din cadrul Axei prioritare nr. 5 Dezvoltarea durabil i promovarea turismului. n cadrul acest domeniu se finaneaz urmtoarele operaiuni: Crearea unei imagini pozitive a Romniei, ca destinaie turistic, prin definirea i promovarea brandului turistic naional; Dezvoltarea i consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovrii produselor specifice i a activitilor de marketing specifice; Crearea Centrelor Naionale de Informare i Promovare Turistic (CNIPT) i dotarea acestora. Alocarea financiar orientativ pentru perioada 2007-2013, pentru domeniul major de intervenie 5.3 Promovarea potenialului turistic i crearea infrastructurii necesare, n scopul creterii atractivitii Romniei ca destinaie turistic este de 150.355.934 Euro. Aceast sum se mparte ntre cele trei operaiuni astfel:

Crearea unei imagini pozitive a Romniei ca destinaie turistic prin definirea ipromovarea brandului turistic naional, alocarea financiar orientativ este de 75.000.000 Euro;

Dezvoltarea i consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovrii produselor turistice i a activitilor de marketing specifice, alocarea financiar orientativ este 55.355.934 Euro Crearea Centrelor Naionale de Informare i Promovare Turistic (CNIPT) i dotareaacestora alocarea financiar orientativ este de 20.000.000 Euro.

3.5. Programul anual de marketing si promovare turistica si Programul anual de dezvoltare a produselor turistice 2008Programul anual de marketing i promovare turistic urmrete realizarea urmtoarelor activiti:

6

studii de marketing; crearea, dezvoltarea i promovarea brandului turistic naional, incluznd servicii de consultan n vederea conceperii caietului de sarcini pentru crearea i promovarea brandului turistic naional n perioada 2008-2010, i crearea i promovarea brandului turistic naional n perioada 2008-2010; marketing prin internet i alte mijloace electronice, incluznd realizarea i administrarea unui portal de informaii de turism, pe baze concureniale, cu suportarea integral a cheltuielilor, inclusiv a celor de administrare, din fonduri bugetare, precum i alte activiti de marketing i promovare prin internet i alte mijloace electronice; participarea la manifestri expoziionale de turism n ar i n strintate; organizarea de vizite educaionale i de informare, n ar, pentru reprezentani massmedia, turoperatori, reprezentani ai societilor comerciale cu activiti n turism din ar i strintate, reprezentani ai asociaiilor sau organizaiilor neguvernamentale cu activitate n turism, ai administraiei publice centrale i locale, ali lideri de opinie, specialiti n turism din ar i din strintate etc; organizare de evenimente i misiuni cu rol n creterea circulaiei turistice n Romnia sau cu impact n creterea notorietii Romniei ca destinaie turistic, n ar i n strintate, sau participarea n calitate de coorganizator; activiti de promovare i publicitate prin intermediul companiilor aeriene care opereaz zboruri ctre destinaii din Romnia i prin intermediul principalelor aeroporturi din Romnia i din strintate, pe care opereaz curse internaionale ctre Romnia, constnd n inserii publicitare n materialele de promovare ale companiilor aeriene i ale aeroporturilor, difuzare de clipuri TV promoionale i filme publicitare de turism n aeroporturi i n aeronave, precum i alte tipuri de activiti de promovare i publicitate, n colaborare cu companiile aeriene sau cu aeroporturile; activiti de promovare prin intermediul inseriilor publicitare n cataloagele turistice realizate de ctre turoperatori, societi comerciale cu activitate de turism, asociaii profesionale, patronale i organizaii neguvernamentale cu activitate n domeniul turismului, autoriti ale administraiei publice locale i centrale, alte entiti cu activitate cu impact n domeniul turismului, care promoveaz pe pieele-int de interes destinaia turistic Romnia, produse turistice i pachete de servicii turistice cu locul de desfurare n Romnia; achiziionarea de materiale de promovare de tipul: ghiduri despre Romnia, hri, albume, cataloage, cri cu specific de turism etc.; activiti de promovare prin intermediul posturilor de televiziune care realizeaz emisiuni de turism sau alte emisiuni cu impact n creterea circulaiei turistice n Romnia, creterea notorietii destinaiilor turistice romneti sau contientizarea importanei turismului romnesc; susinerea financiar a proiectelor de promovare a destinaiilor sau produselor turistice romneti, cu impact n creterea circulaiei turistice n Romnia sau n creterea notorietii destinaiilor turistice romneti n ar i strintate; aciuni generale de publicitate i reclam a destinaiilor turistice romneti i a produselor turistice romneti. Programul anual de dezvoltare a produselor turistice urmrete realizarea urmtoarelor obiective i activiti: constituirea de parteneriate pentru elaborarea cadrului strategic de urbanism la nivel naional pentru dezvoltarea turismului, incluznd crearea unui sistem instituionalizat de colaborare ntre specialitii din turism i urbanism, precum i participarea la finalizarea, aprobarea i

6

promovarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naional - Seciunea 6 turism n rndul specialitilor i al autoritilor publice; formarea profesional a personalului pentru sectorul turism, hoteluri, restaurante i pentru domeniile conexe turismului, incluznd urmtoarele obiective: verificarea i actualizarea legislaiei din domeniu; consultan pentru constituirea Comitetului sectorial turism, hoteluri, restaurante; asisten pentru nfiinarea unei uniti mobile de specialiti din domeniul de pregtire a personalului din/pentru sectorul turismului; organizarea de programe de formare profesional specifice sectorului turismului; mbuntirea calitii unor produse i forme de turism importante pentru Romnia, printre care: vizite de scurt durat n Bucureti, croaziere pe Dunre, turism montan: drumeii montane i sporturi de iarn, turism balnear, turism de litoral; restructurarea sistemului informaional n domeniul turismului, incluznd extinderea softului existent pentru includerea activitilor de promovare, dezvoltare i autorizare, realizarea i administrarea bazei de date privind structurile de primire cu funciuni de cazare, elaborarea ghidurilor structurilor de primire turistic cu funciuni de cazare i a ageniilor de turism din Romnia pe suport hrtie i magnetic, demararea procedurilor de implementare a Contului Satelit n Turism i elaborarea ghidului investitorului n turism i al fondurilor comunitare; aciuni de dezvoltare durabil a turismului, incluznd: elaborarea i finalizarea strategiei de ecoturism n arii protejate, aciuni de contientizare a importanei dezvoltrii durabile a turismului, actualizarea sistemului de clasificare a structurilor de primire turistice din Romnia, reducerea polurii produse n industria turistic, preluarea conceptului de "etichet ecologic" n sistemul hotelier din Romnia; organizarea de parteneriate internaionale cu rol n creterea vizibilitii destinaiilor turistice din Romnia, incluznd proiectul comun cu Comisia European pentru Turism, "Destinaii europene de excelen", proiectul comun cu Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare n Europa "Creterea atractivitii destinaiilor prin intermediul resurselor culturale" i alte proiecte asemntoare, organizare de ntlniri bilaterale i multilaterale la nivelul autoritilor publice centrale, autoritilor publice locale i ale societii civile din domeniul turismului; servicii de consultan pentru perfecionarea cadrului legal i instituional n conformitate cu bunele practici la nivelul Uniunii Europene.

Principalele activitati de marketing derulate in anul 20083.6. Studii de marketing n primul semestru al anului 2008 nu s-au realizat studii de marketing. Astfel de studii, n principal legate de poziionarea destinaiei turistice a Romniei pe pieele de interes, vor fi cuprinse n operaiunile de creare a brandului turistic al Romniei ca baz a definirii conceptului de brand i a strategiei de comunicare a brandului. 3.6.1.

6

3.6.2. Crearea, dezvoltarea i promovarea brandului turistic naional, incluznd servicii de consultan n vederea conceperii caietului de sarcini pentru crearea i promovarea brandului turistic naional n perioada 2008-2010. n definirea brandului, pentru a obine beneficii maxime n dezvoltarea turismului din Romnia, este imperios necesar s se aleag cu atenie elementele definitorii pentru Romnia cum ar fi natura, oamenii valorile, tradiiile, aptitudinile, realizrile care pot fi n combinaie prezentate ntr-un mod convingtor i coerent. n acest scop, s-au demarat procedurile pentru selectarea consultantului care va realiza caietul de sarcini n vederea crerii brandului turistic al Romniei. Pentru ca selecia prestatorului serviciului creare de brand s se desfoare n condiii de maxim transparen i rezultatul aplicrii procedurii s fie optim, att din punctul de vedere al cheltuirii eficiente a fondurilor, ct i din perspectiva contractrii unor servicii la un nivel foarte bun calitativ se coopteaz asociaiile profesionale din domeniu care au ca membrii majoritatea ageniilor de publicitate/comunicare din ar: IAA (International Advertising Association), RAAA (Asociaia Romn a Ageniilor de Publicitate) i ARP (Asociaia Romna a Profesionitilor n Relaii Publice). 3.6.3. Marketing prin internet - n primul semestru al anului 2008 nu s-au realizat astfel de activiti, urmnd ca acestea s fie incluse n programul de promovare al brandului turistic al Romniei. n prezent, MIMMCTPL Departamentul de Turism dispune de dou site-uri: www.mturism.ro site de informare asupra organizrii Departamentului de Turism, legislaie specific, loc de afiaj pentru diferite selecii de oferte aferente procedurilor menionate, etc. www.romaniatravel.com - site de informare asupra destinaiei turistice - Romnia lansat n septembrie 2006; S-a considerat c transformarea site-ului www.romaniatravel.com ntr-un portal de informare turistic se impune a se face dup rebranduire, n cadrul programului finanat din fonduri europene de promovare a brandului turistic al Romniei.

3.6.4. Participarea la manifestri expoziionale internationale

Nr. Crt

Manifestare/ Ora, ar

Perioad

Descriere manifestare

Date statistice

Standul Romniei

Buget estimativ Euro

Reprezentana de promovare turistic Viena, Austria

6

1

Ferien Messe/ Viena

17-20.01

2

3

ACTB si Bursa de turism a Dunarii/ Viena Ferien Messe/ SalzburgSeniorenmesse

28-29.01

22-24.02

-cel mai important trg de pe piaa Austriei -Romnia a fost ar partener la ediia din 2007 -Susinerea ofertei de crozier pe Dunre i valorificarea Deltei Dunrii i a litoralului -al doilea trg de profil din Austria - -cea mai mare manifestare de profil din Europa

-820 expozani -60 ri. -153.300 vizitatori -338 expozani -58 ri -173 jurnaliti -600 expozani -25 ri 42518 vizitatori -90.000 vizitatori - 500 expozani

150 mp

80.000

7 mp

4200

48 mp

21999

4.

13-16.11

48mo

35.000

Reprezentana de promovare turistic - Bruxelles, Belgia1 Vakantiebeurs/ Utrecht, Olanda 8-13.01 -cea mai important manifestare de profil de pe piaa Olandei care se adreseaz att publicului ct i specialitilor -cel mai important trg internaional de turism din Marele Ducat, destinat nsa i zonelor limitrofe din Germania, Frana i Belgia - cel mai important trg internaional de turism din Belgia, care se adreseaz att publicului ct i specialitilor -cel mai important trg din spaiul Benelux dedicat specialitilor din sectorul Meetings, Incentives, Conferences & Exhiitions (MICE) -1.400 expozani -150 ri -140.000 vizitatori -220 expozani -24.000 vizitatori - a 50-a ediie -742 expozani -62 ri -15.000 mp - 102.000 vizitatori -500 expozani -30 ri -6000 vizitatori specialiti

45 mp

25.000

2

Vakanz/ Luxemborg

18-20.01

16 mp

8.000

3

Salone des Vacances /Bruxelles, Belgia

7-11.02

48 mp

20.858,04

4

European Meetings Industry Fair Emif/Bruxelles

19-20.03

18 mp

11.000

Reprezentana de promovare turistic - Beijing, China1 World Travel Fair/ Shanghai 27-30.03 - cea mai important manifestare de profil din zona Shanghai-ului, care se adreseaz att publicului ct i specialitilor -500 expozani -62 ri -15.000 mp -30.000 vizitatori 5.500 18 mp

6

2

China Outbound Travel and Tourism Market/ Beijing Trgul International de Turism/ Hong Kong China International Travel Market/ Shanghai

14-16.04

3

12-15.06

4

20-23.11

- cea mai important manifestare de profil din zona de sud a Chinei, care se adreseaz att publicului, ct i specialitilor -cea mai important manifestare de profil din zona Beijing-ului, care se adreseaz att publicului, ct i specialitilor - cel mai important eveniment din ndustria turistic din China

6.500 -250 expozani -55 ri -2.500 specialiti 18 mp

26.150 -650 expozani -50 ri -57.500 vizitatori -60.000 expozani -2193 vizitatori 27 mp

25.350 36 mp

Reprezentana de promovare turistic - Paris, Frana1 Thermalies/ Paris 24-27.01 - cel mai important trg din Frana specializat n tratamente balneare (thalasso, termalism, balneoterapie, spa, sntate) - trg internaional de turism adresat specialitilor i publicului general - cel mai mare trg internaional de turism din Frana adresat specialitilor i publicului general - 200 expozani - 25 ri - 28.000 vizitatori - 351 expozani - 40.000 vizitatori -2000 expozani -150 ri - 100.000 vizitatori

18 mp

25.000

2

3

Salon International du Tourisme/ Nantes Salonul Le Monde a Paris (MAP) /Paris Festivalul Lavandei Top Resa

8-10.02

102 mp

50.000

13-17.03

49 mp

65.000

4 5

21-25 august 16-19 sept.

100 mp Salon de turism care se adreseaz specialitilor -26320 vizitatori -1300 expozani

24.603

37,5

56.555

Reprezentana de promovare turistic - Berlin, Germania1 Internationale Tourismus Brse - ITB/ Berlin 5-9.03 - cel mai mare trg internaional de turism din lume -177891 vizitatori -11.147 expozanti -86 ri -110.322 specialiti 605 mp 431.695

6

2

The Worldwide Exhibition for Incentive Travel, Meetings and Events (IMEX)/ Frankfurt TT Warsaw Tour & Travel Lansarea catalogului ITS/Potsdam Touristik & Caravaning

22 -24.04

-cea mai mare manifestare de profil Meetings, Incentives,Conferences & Exhibitions (MICE) din lume

-8000 de jurnaliti din 90 de ri - 171 reprezentani diplomatici si politici (71 de ambasadori, 82 de ministri i 18 secretari de stat) - 3400 expozani - 150 ri - 3550 hosted buyers -4718 vizitatori specialiti -30.000 vizitatori -478 expozani -2.000 vizitatori - expozanii nu se pot cuantifica -78.000 vizitatori -1.210 expozani

110 mp

199.996

3 4

25-27.09 30.1003.11

Cel mai mare trg de turism din Polonia Manifestare cu circuit nchis adresat agenilor revnztori ai concernului Rewe - cea mai important manifestare de profil din zona de est a Germaniei

21 mp 30 mp

10.000 40.000

5

19-23.11

30 mp

30.000

Reprezentana de promovare turistic Munchen, Germania1 Caravaning Motor Touristik (CMT)/ Stuttgart 12-20.01 -manifestarea cu cei mai muli vizitatori din Germania i cea mai mare expoziie din Europa, destinat turismului de caracvane -cea mai mare manifestare german care se adreseaz destinaiilor strine -1500 expozani -95 ri -220.000 vizitatori 50 mp 41.683,87

2

Caravan Boote Reisen (CBR)/ Munchen

14-18.02

-1544 expozani -100.000 vizitatori

50 mp

29997,7

Reprezentana de promovare turistic Tel Aviv, Israel1. International Mediterranean Tourism Market (IMTM)/ 5-6.02 - cel mai important trg de turism din Israel -870 expozani -40 ri -19.000 vizitatori 63 mp 31.800

6

Tel Aviv 2. Sky & winter tourism exhibition 20.10 - singurul trg specializat din acest domeniu care are loc n Israel

- 150 hosted buyers -5000 vizitatori -50 expozani

36 mp

20.000

Reprezentana de promovare turistic - Roma, Italia1 2 Carnavalul de la Venetia Bursa Internationala de Turism -BIT/Milano Bursa Mediterana de Turism/Napoli Trgul de Turism Globe/ Roma TTG Incontri 30.016.02 21-24.02 Vezi observaii -cel mai important trg internaional de turism din Italia, care se adreseaz specialitilor i publicului larg -a treia manifestare expoziional din Italia, cea mai important din centrul i sudul Italiei -singurul trg internaional de turism din Roma -a doua manifestare expoziional ca importan din Italia Vezi observaii - a 28-a ediie -5000 expozani -152 ri -155.000 vizitatori -a12a ediie -687 expozani -18445 vizitatori -21.000 mp -a doua ediie -9.000 vizitatori -31807 vizitatori -959 expozani 5.000 mp 119 mp 148.200 70.686,6

3

4-6 aprilie

16 mp

6655

4 5

13-15.03 24-26.10

16 mp 24 mp

Nu au fost implicate cheltuieli 14.000

Reprezentana de promovare turistic - Tokyo, Japonia1 Jata/Tokyo 12-14.09 -cel mai important trg de turism din Japonia 100.000 vizitatori 950 expozani 18 mp 12.500

Reprezentana de promovare turistic Londra, Marea Britanie1 World Travel Market 10-13.11 -cea mai mare manifestare de profil din lume, exclusiv pentru specialiti 49.000 vizitatori 5412 expozani 270 mp 308.634

Reprezentana de promovare turistic - Chiinu, Moldova1. Tourism, Leisure, Hotels / Chiinu 9-12.04 -cel mai important trg de turism din R. Moldova - a 13-a ediie -150 expozani -4000 mp 28.200 100 mp

6

Reprezentana de promovare turistic - Moscova, Rusia1 MITT, Moscova martie Cel mai mare trg internaional de turism din Rusia Reuniunea birourilor naionale de turism din Federaia Rus Cel mai important trg din Federaia Rus i spaiul CSI pentru promovarea ofertei de iarn 18.000 mp 2700 expozani 110 ri 63.756,52 90 mp 500 42.240 50 mp

2 3

Business Tourism and all around it Leisure

30 septembri e 23-26.09

56.700 vizitatori 1240 expozani

Reprezentana de promovare turistic - Madrid, Spania1 Feria Internacional de turismo (FITUR)/ Madrid Salonul Internaional de Turism al Cataloniei -SITC/Barcelona TURICOM7Gijon INTUR7Valladoli d 30.013.02 -trg de imagine, al doilea trg european dupa ITB Berlin -13.300 expozani -170 ri -100000 mp -150.000 vizitatori -1500 expozani -76 ri -150.000 vizitatori -56.000 mp -57.000 vizitatori -250 expozani -44.000 vizitatori -1300 expozani 148 mp 117.752,21

2

17-20.04

-cel mai mare trg de turism din Spania dedicat publicului

35 mp 20.759,2

3 4

24-26.10 24-30.11

Trg specializat regional, adresat vrstei a treia Trg general regional

20 mp 10.000 30 10.000

Reprezentana de promovare turistic New York, SUA1 2 3 The Boston Globe Travel Show The New York times Travel Show Travel & Vacation Show/ Otawa, Canada Toronto travel & Leisure Show/ Toronto Canada 22-24.02 29.023.03 3-5.04 -cea mai mare expoziie de turism din statul Massachusets -cea mai mare expoziie de turism din statul New York - cea mai mare expoziie de turism din zona Ottawa - cea mai mare expoziie de turism din provincia Ontario -240 expozani -17.000 vizitatori -500 expozani -15.000 vizitatori -13.000 vizitatori -136 expozani -30 ri -225 expozani -15.000 vizitatori 10 mp 600 10 mp 250 10 mp 890 10 mp 450 2. 1. 3. 2.

4

10-13.04

6

5

Virtual Home Base Expo Motivation/ Chicago Palm Beach travel Expo

5-6.06

6 7

23-25.10 25-26.10

Prima expoziie virtual de turism din lume www.virtualtravelevent s.com/Event.aspx -cea mai mare expoziie pentru incentive travel din America de Nord -cea mai mare expoziie de turism din zona Miami

Vezi observaii

Expoziie virtual 10 mp

13 00 68 24 2 998

-7500vizitatori -1900 expozani -15.000 vizitatori -200 expozani

10 mp

Reprezentana turistic de la Stockholm, Suedia1. TUR/ Gteborg 11-17.03 -cel mai important trg de turism din Suedia -1.990 expozani -100 ri -52.000 vizitatori -16.880 vizitatori -226expozani

42 mp

27.600

2

Senior/ Stockholm

22-24.10

-cel mai important trg din Suedia dedicat persoanelor de vrsta a treia

20 mp

12.000

Reprezentana turistic de la Budapesta, Ungaria1 Utazas, Budapesta Utazas/ Debrecen 28.022.03 martie -cea mai mare manifestare de turism din Ungaria Cel mai mare trg din Debrecen, al doilea ora ca mrime din Ungaria, important furnizor de turiti pentru Romnia Al 3-lea ora ca mrime din Ungaria, important pia emitent de turiti pentru Romnia Cel mai mare trg din Pecs, important pia emitent de turiti pentru Romnia Cel mai mare trg de acest profil din regiune Cel mai mare trg de acest profil din regiune -900 expozani -50 ri -65.000 vizitatori -102 expozani -10 ri -11.000 vizitatori -97 expozani -9 ri -13.000 vizitatori -111 expozani -7 ri -10.000 vizitatori -22.000 vizitatori -190 expozani -23.000 vizitatori -120 expozani 121 mp + 50 mp etaj 45.884

2

12 mp

1334

3

Menjuk Vilaga Miskolc Utazas/Pecs

aprilie

9 mp

668

4

Aprilie

9 mp

1.308

5 6

Show-ul zapezii/ Budapesta Spa & Wellness

06-09.11 06-09.11

25 mp 25 mp

6000 6000

In continuare voi prezenta cateva detalii referitoare la cele mai importante dintre campanile de promovare amintite mai sus. Promovarea Romaniei la Beijing, China

6

n perioada 14-15 aprilie o delegaie oficial condus de dl. ministru Ovidiu Ioan Silaghi, n cadrul creia a participat i dna. Carmen Moraru, director general DGPT, a luat parte la cea de a XIX a sesiune a Comisiei Interguvernamentale Romno Chineze, ocazie cu care s-a semnat Protocolul celei de a XIX-a Sesiuni a Comisiei Mixte Integuvernamentale Romno Chinez de colaborare economic. In perioada 19 26 iulie 2008 Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale Departament Turism, organizeaza pe piata chineza un eveniment special de promovare a Romaniei turistice sub genericul Saptamana Romaneasca la Beijing. Evenimentul este organizat in parteneriat cu Ministerul Culturii si Cultelor, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe, si sta sub semnul gastronomiei, culturii si artei romanesti. Cu aceasta ocazie, timp de o saptamana, cei 300 de invitati formatori de opinie si oficialitati din Republica Populara Chineza vor putea consuma specialitati culinare romanesti realizate la fata locului de doi bucatari specialisti din Romania, desemnati de Asociatia Bucatarilor din Turism. Intrun cadru deosebit oferit de Restaurantul Song, locatie foarte cunoscuta in Beijing, si in spatiul expozitional The BED vor avea loc: concert de jazz susinut de Hariclea & Romanian All Stars Band, spectacolul de dans From Bucharest with LOVE al trupei PerfoRM Dance condus de Rzvan Mazilu, concert al Qartetului Arcadia, expoziie de art contemporan, proiectii: DVD cu selecie de lucrri de dans contemporan romnesc realizat de Fundaia Proiect DCM condus de Cosmin Manolescu i DVD-uri cu Obiceiuri populare romneti din Oltenia i Moldova realizate cu ppui de Bruno Mastan i Florentina Tnase, iar la Casa Romniei, va fi deschis o expoziie de covoare, costume populare, ceramic i obiecte din lemn, puse la dispoziie de Muzeul National al Satului Dimitrie Gusti din Bucureti. Imagini din Romania turistica vor fi proiectate pe ecranele din restaurantul Song pe toata perioada evenimentului. La eveniment va lua parte ministrul Ovidiu Silaghi care se va intalni in aceasta perioada cu presedintele Autoritatii Nationale pentru Turism a Republicii Populare Chineze, intalnire ce sta sub semnul dorintei de intensificare a relatiilor turistice dintre Romania si China. Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului National identifica China ca fiind pentru Romania o importanta piata potentiala, in conditiile in care numai in anul 2007 numarul de turisti chinezi care au calatorit in strainatate a fost de aproximativ 40 milioane persoane. De asemenea, MIMMCTPL Departamentul Turism are incheiat un protocol special de colaborare cu Autoritatea Nationala de Turism a Republicii Populare Chineze, tour operatorii romani sunt foarte interesati in a dezvolta circulatia turistica dinspre China spre Romania, iar organizarea acestui eveniment in perspectiva Jocurilor Olimpice din august 2008 este o oportunitate pentru noi de a ne repozitiona ca destinatia turistica pe aceasta piata, a declarat Lucia Morariu, Secretar de stat pentru turism in MIMMCTPL. MIMMCTPL finanteaza acest eveniment cu o suma de aproximativ 120.000 Euro.

6

Promovarea Romaniei la Paris, Frana

fost onoare Salon

a

Romnia a invitat de manifestrii

International du Tourisme, ce s-a desfurat la Nantes, iar pentru maniera atractiv prin care s-a implicat n organizarea evenimentului a primit Trofeul de Aur. n calitate de invitat de onoare a acestei manifestri, ara noastr a beneficiat de o puternic campanie de promovare n perioada premergtoare trgului, dar i pe toat durata acestuia. n acest sens menionm: campanie de afisaj n oraul Nantes, n oraele din jurul acestuia, pe arterele principale de la intrarea n Nantes, printr-un numr extrem de mare de panouri ce promovau att Salonul International de Turism, ct i imaginea rii noastre. conferina de pres cu o sptmn naintea deschiderii trgului, la care a participat i un reprezentant al reprezentanei de promovare turistic de la Paris al MIMMCTPL. voiaj de presa, organizat la inceputul anului 2008 de ctre Asociaia Judeean de Turism Sibiu. i la Festivalul Lavandei, Romnia a avut statut de ar invitat de onoare. Scopul a fost acela de a promova imaginea Romniei n partea de sud a Franei dar i de a stabili relaii amicale, culturale sau comerciale. Standul cu o suprafa de 100 mp a fost amenajat n colaborare cu organizatorii. n cadrul standului pe lng punctul de informare turistic au existat spaii dedicate produselor tradiionale romneti, un numr de 6 artizani expunndu-i produsele, unele dintre ele realizate sub privirile vizitatorilor. Au fost astfel prezeni artizani din mai toate regiunile rii, ce au venit cu o gam diversificat de produse: sticlrie (diverse obiecte realizate manual), icoane pe sticl, broderii, costume populare, podoabe tradiionale, ou ncondeiate, ppui tradiionale etc. Prin intermediul reprezentatului Biroului de Turism au fost distribuite un numr mare de brouri i hri turistice, oferind totodat informaii utile celor interesai de ara noastr. n acelai timp au avut loc dou seminarii de prezentare a potenialului turistic al rii noastre precum i ntlniri cu reprezentanii Camerei de Comer din regiune, aceste aciuni completnd stilul clasic de promovare. ara noastr a reprezentat cu adevrat punctul principal de interes al vizitatorilor, un rol major n acest sens avndu-l i prezena Ansamblului Folcloric Mriorul al Casei de Cultur a Studenilor din Cluj-Napoca. Cea mai mare parte din animaii a fost asigurat de dansatorii i muzicanii ansamblului care pe lng reprezentaiile zilnice (scurte reprize de dans, colindarea trgului, scurte recitaluri) au oferite si dou spectacole n zilele de deschidere i nchidere a festivalului, pe scena special amenajat.

6

Imaginea rii noastre a fost promovat alturi de imaginea evenimentului prin intermediul unei campanii de afiaj realizat n oraul Digne ct i n mprejurimi. Toat aceast publicitate gratuit se leag n principal de avantajele oferite invitatului de onoare, reuindu-se astfel ca printr-o investiie relativ mic s se obin o puternic promovare a imaginii pe toate planurile. In perioada 21-25 august 2008 in localitatea franceza Digne les Bains (regiunea Provence) a avut loc cea de a 87-a editie a Festivalului Lavandei. Aceasta manifestare atrage anual circa 30.000 de vizitatori. Pentru aceast ediie, organizatorii au propus Romaniei sa participe ca ar invitat de onoare. Participarea la acest nivel presupune: amenajarea unui stand de cel puin 100 mp n cadrul trgului; aducerea de produse agroalimentare i artizanale specifice; animaii folclorice, muzicale pe durata celor 5 zile de desfurare; restauraie tipic cu un spaiu dedicat gastronomiei romneti n cadrul trgului; prezena unei personaliti din ar sau de la ambasada pentru inaugurarea manifestrii. Cel mai important beneficiu al statutului de tara invitata de onoare este comunicarea / publicitatea facuta Romaniei alturi de promovarea evenimentului a declarat Lucia Morariu, Secretar de stat pentru turism in cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale. Evenimentul se integreaz n cadrul unei campanii de promovare axat pe partea de sud a Franei venind n ntmpinarea deschiderii unor curse charter din oraele Lyon i Marsilia catre Constanta de catre touroperatorul francez Plein Vent. Romania este prezenta cu un stand de 100mp in care evolueaza Ansamblul folcloric si orchestra Martisorul din Cluj Napoca si in care expun un creator de costume populare, un incondeietor de oua si un artizan de sticla alaturi de reprezentantul Biroului de promovare turistica a Romaniei la Paris care ofera materiale de promovare si informatii despre Romania Turistica. Promovarea Romaniei la Viena Pe durata Campionatului European de fotbal desfasurat in Austria si Elvetia destinatia turistica Romania a fost promovata in orasele Viena, Klagenfurt si Salzburg prin mijloace de tip out-door. Anume, in Viena Romania a beneficiat de promovare pe 500 panouri luminoase si pe 25 stalpi luminosi rotativi, in Klagenfurt au fost 40 de panouri luminoase, iar in Salzburg au fost 50 de panouri luminoase si 5 stalpi luminosi rotativi. Perioada de desfasurare a acestei campanii este 19 iunie 9 iulie 2008. Panourile si stalpii sunt localizati in statii de metrou, de autobuz, pe bulevardele centrale. Suntem foarte bucurosi ca am reusit sa contractam aceasta campanie de promovare a destinatiei Romania. Desi ea a avut loc in doar trei orase din Austria, cei care au vazut panourile noastre au fost turisti din toate colturile Europei. Au fost promovate Maramuresul, Delta Dunarii, Bucurestiul si turismul cultural religios, a declarat Lucia Morariu, Secretar de stat in cadrul Ministerului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale. Promovarea Romaniei la Berlin, Munchen si Stuttgard, Germania Firmele romneti care au participat n cadrul standului la Internationale Tourismus Brse ITB/ Berlin au fost urmtoarele: Transilvania Travel, Asociaia de Promovare a Litoralului, Accent Travel & Events, Anca Maria Tours, Blue Line International, Delta Nature Resort, Gamma Touristic & Trade, Latina, Nova Travel, Hotel Trnava, Paloma Tours, Karpaten Tourism, Asociaia de Ecotourism din Romnia & Romsilva, Asociaia de turism Sighioara. Transair Travel & Events, Hotel Huguest Fenzo, Carpatair, Asociaia de turism Banat, Asociaia de turism Maramure, ONT Carpai, Paralela 45, Prestige Tours International SRL, SC Magest Turism SRL, Asociaia de turism Bucovina, Zenit Voyages, Blue Air, Fortuna Business Travel, Galaxy Tour, Transilvania Tour, Interra Travel, RIT

6

Travel Agency, Active Holidays, Primria Bucureti, Tarom, Prietenii Naturii Romnia, Consiliul Judeean Tulcea, Primria Sibiu. Designul standului s-a concentrat pe tema Delta Dunrii, peisajul anului 2007/2009. Standul Romniei a ctigat locul apte n topul celor mai atractive standuri europene prezente la Internationale Tourismus Brse ITB/ Berlin. Delegaia oficial a Romniei la trgul de la Berlin a fost condus de dl. ministru Ioan Ovidiu Silaghi i s-a bucurat de prezena dnei. Secretar de stat Lucia Nora Morariu. Cu aceast ocazie sau purtat discuii cu oficialiti din parlamentul german (dl. Ernst Hinsken, membru al parlamentului federal german i primul insarcinat pe turism in cadrul Parlamentului Federal German), cu reprezentani ai mass media locale i ai celor mai mari tour operatori germani (TUI, grupul REWE i Neckermann). Din echipa de pres au fcut parte i 25 de jurnaliti din Romnia Cu ocazia ITB, dl. ministrul Ovidiu Ioan Silaghi i dna secretar de stat Lucia Nora Morariu au susinut o conferin de pres la care au fost prezeni reprezentani ai unor importante publicaii precum: Die Zeit, Berliner Zeitung sau Frankfurter Allgemeine Zeitung. De asemenea, n cadrul standului Romniei s-a organizat o Seara Romneasc la care au participat circa 250 de persoane printre care dna. Susanne Kastner, vicepreedinta parlamentului german, dl. Bogdan Mazuru, ambasadorul Romniei la Berlin, reprezentanii Biroului Economic din cadrul ambasadei, operatori din turism, parteneri ai firmelor expozante n cadrul standului Romniei. In perioada 5 9 martie 2008, Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL) a participat la Internationale Tourismus Borse la Berlin, cel mai mare targ de turism din lume, cu o delegatie condusa de Ovidiu Silaghi, Ministru pentru IMM, comert, turism si profesii liberale. Standul Romaniei, desfasurat pe o suprafata de 605 mp si avand ca tema centrala in acest an Delta Dunarii, s-a bucurat de interes crescut din partea specialistilor si a publicului vizitator. Un numar record de 40 de entitati tur operatori, asociatii de promovare, societati comerciale cu activitate de turism, companii aeriene, autoritati ale administratiei publice locale au expus in acest an in cadrul standului oficial al Romaniei. Pe durata manifestarii, conducerea MIMMCTPL a purtat discutii cu reprezentantii TUI Deutchland, Thomas Cook-Neckermann Reisen, ITS/Rewe Touristik si Dertour. Standul Romaniei a fost vizitat de catre grupul parlamentar pe turism din cadrul Parlamentului German din gruparea politica CDU/CSU, condus de domnul Klaus Brahmig si de domnul Ernst Hinsken, insarcinat pe turism in cadrul Parlamentului Federal German. Ne bucuram ca marii tur opetatori ITS/Rewe Touristik (locul trei in topul concernelor turistice din Germania) si Dertour au ales ca Romania sa fie prezenta in cataloagele lor de vanzari. Se ofera atat servicii pentru turistii individuali cat si pachete charter in hoteluri de pe litoralul Marii Negre, Delta Dunarii precum si circuite turistice in Romania, servicii in hoteluri din orasele importante din tara si in statiunile montane. Pe masura ce infrastructura generala si cea specifica se vor dezvolta, interesul marilor tur operatori, si nu numai, pentru destinatia Romania, va creste exponential a declarat Lucia Morariu, Secretar de stat in MIMMCTPL. Interesul pietei germane pentru Romania este certificat si prin propunerea care ne-a fost avansata de organizatorii Messe Stuttgart cel mai mare targ pentru public din Germania, ca Romania sa fie tara partenera la editia din 2009 a targului. La Berlin am semnat acordul de parteneriat pentru acest targ, a declarat Ovidiu Silaghi, Ministrul pentru IMM, comert, turism si profesii liberale. Bursa de Turism Berlin 2008 - Delta Dunarii si drumurile patriei asteapta un rasarit

6

Bursa internationala de turism de la Berlin s-a incheiat ieri, cu un record in participare si volum de contracte semnate. In ciuda grevelor masive din traficul in comun berlinez, 177.981 de vizitatori au impanzit halele expozitionale, la care 11.000 de firme din 186 de tari si-au prezentat cele mai noi oferte si servicii. Conjunctura turistica favorabila s-a finalizat cu contracte in valoare de 6 miliarde de euro. Si Romania a avut o prezentare buna punand accent puternic pe turismul in Delta Dunarii si promisiuni de milioane in reabilitarea infrastructurii rutiere. City-turismul si accent pe mediu La cea de-a 42-a editie a Internationale Tourismus Boerse (ITB), intre 4-9 martie s-au semnat, dupa declaratiile expozantilor, contracte de turism in valoare de aproape 6 miliarde de euro a spus seful expozitiei, Christian Goeke. Aceasta reprezinta un plus de 20% in comparatie cu anul trecut, dupa cum releva raportul de duminica al Messegesellschaft, societatea organizatoare a bursei ITB de la Berlin. Reprezentantii unor mari concerne, ca TUI si Alltours, au confirmat trendul pozitiv al bursei turistice de anul acesta, mai ales in ce priveste rezervarea de concedii pentru perioada de vara. In afara concediilor de litoral, bursa a relevat inclinarea gustului publicului spre excursiile cu destinatii indepartate, exotice si vizitarile de metropole citadine. Pentru prima data, in cadrul ITB au fost oferite hoteluri ieftine, tocmai pentru a satisface aceasta din urma tendinta turistica. Oferta se adreseaza clientilor tineri, ca si celor in varsta, insa si unor categorii de oameni de afaceri, interesati de lux moderat la cazare. Peste 40 % dintre firmele ofertante la bursa au fost din strainatate. Congresul care a insotit cadrul expozitional s-a bucurat de o intensa participare, mai ales din sfera etajelor decizionale ale firmelor si concernelor turistice a mai adaugat directorul Goecke.La congres a fost tematizata problema concediilor si calatoriilor in contextul modificarilor climatice actuale, precum si poluarea mediului, survenita in urma traficului turistic, atat rutier, cat mai ales aerian. Delta Dunarii si drumurile patriei Tara partenera la ITB a fost, in acest an, Republica Dominicana. Inscrierile pentru tara-partenera se fac cu ani buni inainte, vestea cea buna este ca si Romania va beneficia de un parteneriat, insa nu la IT Berlin, ci la CMT Stuttgart, din ianuarie 2009. Tarile partenere sunt invitati de onoare, promotia e puternica in contextul expozitional, insa si in mass-media germana. Reabilitarea infrastructurii rutiere este una din modalitatile prin care sectorul turistic trebuie sa fie sustinut de Excutiv, ar fi declarat pentru Gandul, ministrul pentru IMM-uri, Comert, Turism si Profesii Liberale, Ovidiu Silaghi, prezent la Berlin. Romania va investi anul acesta 198 de milioane de euro pentru reabilitarea drumurilor judetene cu importanta turistica, incercand sa reintroduca in circuitul turistic international numeroasele obiective la care accesul vizitatorilor a devenit extrem de dificil ar mai fi mentionat el, in contextul semnarii protocolului prin care Romania devine partenerul oficial al targului de turism Caravan-Motor-Turism Stuttgart 2009. Standul BTR Berlin a reunit si peste 35 de firme ofertante de servicii turistice si asociate acestora, accentul s-a pus pe concediile active si culturale. Vrem sa trezim interesul strainilor pentru drumetii, cicloturism si turismul de studii, astfel deschizand un nou segment de piata pentru turismul romanesc a spus directoarea Biroului de Turism Romanesc din Berlin, Ioana Nan. Directoarea Nan si adjuncta sa, Nicoleta Pop, au invitat publicul german si international la standul

6

romanesc de la ITB, sa vada noua fata a Romaniei, de tara care isi pune in scena originarul, intr-un stil absolut modern. In centrul scenei turistice romanesti, anul acesta s-a aflat Delta Dunarii, paradis natural unic, facand parte din 1991 din patrimoniul natural universal al UNESCO si care a fost recent considerat Peisajul Anului pentru intervalul 2007-2009, de catre prieteni ai naturii internationali. Delta, ca paradis al pestilor si pasarilor, dar si al braconierilor, al baronilor pescuitului si acvaculturii. Delta, controversat punct strategic inspre Bastroe, loc lovit de pesta aviara, al saraciei si dezolarii. Delta Dunarii romanesti isi asteapta un nou rasarit, pe care turismul si protectorii mediului i lar putea inlesni, intr-o buna dimineata. http://www.youtube.com/watch?v=k2beYvwFH8U&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=eP0XnUYZu28&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=oDoW3pDObyk&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=eP0XnUYZu28&feature=related Exotic si aventura pe roti la Targul turistic CMT Stuttgart 2008 Pe un soare neobisnuit pentru ianuarie, targul Caravan-Motor-Turism 2008 si-a deschis sambata portile pentru vizitatorii din toata lumea. CMT a implinit 40 de ani, pe care ii sarbatoreste in noul complex expozitional de pe Fildern, din apropierea aeroportului Stuttgart. Sute de mii de amatori de concedii, masini si curiozitati au invadat imensul complex, o bijuterie de metal si sticla in valoare de 806 milioane de euro, la care au muncit si constructori romani. Ca in legenda mesterului Manole, temelia a fost stropita cu sangele a doua victime, muncitori accidentati mortal in timpul constructiei gigantului expozitional. Cu ce vin romanii Intre doua oferte de rulote si concedii, gusti o supa-crema lituaniana delicioasa, apoi un kurtoskolacs unguresc. Le uzi apoi cu vin alb sau rosu, la standul romanesc. La romani, directoarea Oficiului de Turism Romanesc din Munchen, Adina Secara, secondata de Toni Messerschmidt, touroperator din Berlin, nu mai prididesc cu lamuriri si prezentari de oferte, in special pe destinatia Transilvania, Delta Dunarii, dar si de litoral. De un deosebit interes se bucura turismul balnear si asanumitele City-Breaks, vizitele scurte in orase, cu scop de recreatie sau afaceri. Mobilitatea crescuta inspre Romania o asigura companiile de zbor, atat internationale, cat si romanesti.

6

Aglomeratie la standul romanesc Tarom si Carpatair au prins mai demult aripi in Germania, vine insa tare din spate, cu tarife lowcost, Blue Air. Strategic plasate la cele doua capete ale standului romanesc, verzii si albastrii aerului romanesc si-au lansat ofertele in cadrul CMT 2008. Afluenta de turisti din Germania spre Romania a crescut, pana in octombrie 2007, cu 35% ne spune directoarea Secara. A fost efectul campaniilor de promovare de la targurile din Stuttgart, Munchen si Berlin, insa si un efect al aderarii Romaniei la UE si al proiectului Sibiu-capitala europeana. Ea considera important ca s-a definitivat masterplanul romanesc pe urmatorii ani, orientat asupra turistului-consumator de servicii turistice, dar si de cu totul alte produse, care incep de la viniete si se termina la mancarea, apa si curentul electric, pe care acesta il consuma in timpul sederii sale in tara. Vineri 18 ianuarie ora 18.00, la standul romanesc nr. 78, din Hala 4 a avut loc si o seara pentru invitati romani si germani, cu degustare de vinuri si specialitati culinare romanesti, organizata de Biroul de turism Romanesc din Munchen. Pe 20 ianuarie, s-au ncheiat dou importante manifestri expoziionale de turism: trgul Caravan-Motor-Turism din Stuttgart i Ferien Messe din Viena. "Trgul de caravanning din Stuttgart are deja tradiie, anul acesta fiind cea de a 40-a ediie. Romnia particip de peste 10 ani la aceast manifestare. Anul acesta Romnia a fost prezent cu un stand de 50 mp, n care au expus 10 turoperatori romni i germani care au ara noastr n program. n perioada celor nou zile ct a durat trgul, au fost aproximativ 220.000 vizitatori. Cele mai cutate produse romneti au fost excursiile n Transilvania, ecoturismul, Delta Dunrii i, avnd n vedere specificul trgului, excursiile cu caravana. Cel mai important ns, organziatorii au propus Romiei sa fie ara partener a ediiei din 2009 a trgului", a declarat Ovidiu Silaghi, ministrul pentru ntreprinderi mici i mijlocii, comer, turism i profesii liberale.

6

n paralel, s-a desfurat la Viena trgul Ferien Messe, la care Romnia a avut un stand de 150 mp n care au expus 18 companii din ar. Numrul total al vizitatorilor, pe perioada celor 4 zile de targ, a fost de peste 153.000. "Standul Romniei s-a numrat printre cele mai apreciate standuri naionale att prin concept ct i prin fora de atracie. Prezena Romniei la trg a fost semnalizat nc de la intrarea n holul caselor de bilete al trgului printr-un panou uria 5 x 4 m pe care era reprodus castelul Bran i care anuna prezena rii noastre la trg i numrul standului Romniei. Datorita pereilor de sticl ai holului panoul a fost vizualizat nc din tramvai i de pe oseaua care trece pe lng pavilionul principal al trgului", a explicat Lucia Morariu, Secretar de stat pentru turism. Promovarea Romaniei la Roma, Venetia si Milano, Italia

Cu ocazia campaniei de promovare a Romniei, derulat de MAE la Milano sunt organizate spectacole i evenimente pentru toi locuitorii oraului italian Milano. Desfurat n colaborare primria din Milano i Ministerul romn pentru ntreprinderi Mici i Mijlocii, Comer, Turism i Profesii Liberale, proiectul poart numele de Piazza di Romania, "tocmai pentru c umplem piee reprezentative din Italia cu evenimente reprezentative pentru Romnia" declar coordonatorul proiectului, Oana Marinescu, director general de Comunicare i Diplomaie Public din cadrul MAE. La Roma, n Piazza del Popolo, s-a desfurat una dintre cele mai importante manifestri pentru promovarea imaginii Romniei n Italia, intitulat Romania, un mondo da scoprire (Romnia, o lume de descoperit). Piazza del Popolo a devenit pentru o sear Piazza di Romania. Chiar dac la Roma ploaia s-a oprit doar cu o or nainte de nceperea spectacolului, organizatorii au oferit o reprezentaie deosebit, aproape dou ore de mod i muzic, atrgnd atenia publicului prezent, dar i a telespectatorilor care au urmrit transmisiunea n direct pe TVR 1 i TVR Internaional. Printre oameni, pentru oameni, adic romni i italieni, mpreun n pia sau urmrind spectacolul n faa micilor ecrane, au asistat la recitalul artistului romn Damian Drghici, acompaniat de trupa Village Jazz, care a cucerit publicul cu un repertoriu captivant. La rndul lor, membrii trupei Sistem au ncntat publicul cu un show mereu original i bogat n efecte speciale. Renumita cntrea italian Irene Grandi, care a cntat acompaniat de orchestra sa, a descris evenimentul ca fiind magic i n acelai timp istoric pentru relaiile dintre cele dou ri. Pe lng muzic, la spectacolul prezentat de actria Nathaly Caldonazzo, spectatorii au putut admira inute ale creatoarei Doina Levintza, care a prezentat o colecie creat special pentru acest eveniment. Monica Columbeanu, singurul manechin din Romnia prezent pe scena de la Roma, s-a alturat modelelor din Italia n spectacolul de smbt sear i a deschis prezentarea coleciei Gattinoni. Piazza di Romania, o campanie de peste 450.000 euro, pentru romanii din Italia MAE a prezentat campania de diplomatie publica "Pizza di Romania", destinata imbunatatirii imaginii Romaniei in Italia. Seria de "evenimente de piata" din Torino, Milano si Roma fiind finantata de Guvern cu 350.000 de euro si de la Minsterul Tursimului cu 100.000 de euro.

6

"Abordarea strategica a acestei campanii a fost organizarea unor anumite evenimente care sa atraga publicul italian. Italienilor le place sa socializeze, sa iasa in piete si de aceea am decis ca acolo este locul unde trebuie prezentata Romania, acolo trebuie prezentate elemente pe care ei nu le cunosc despre aceasta tara", a explicat coordonatorul proiectului, Oana Marinescu, directorul departamentului de comunicare si diplomatie publica din Ministerul de Externe. La Carnavalul de la Veneia Romnia a fost partener oficial, i cu acest prilej potrivit nelegerii ntre Primria Veneia, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii i Cultelor si MIMMCTPL, a fost amenajat Pavilionul Romniei n Gradina Bienalei de la Veneia. Amenajarea de care s-a ocupat MIMMCTPL prin intermediul reprezentanei de promovare turistic - Roma a avut trei obiective: organizarea de spectacole i seri de discotec prin prezena unor artiti romni precum Marius Mihalache Band, Nightlosers, Nicholas Simion Band, Amadeus, Shukar Collective, Fanfara Shavale, DJ Vasile; prezentarea prin videoproiecii i fotografii a ofertei turistice a Romniei; o parte din fotografiile utilizate ne-au fost oferite de Dl Mircea ALBU si de membrii asociatiei pe care acesta o conduce si anume ARTIMAGE din Cluj Napoca (www.artimage.ro); punerea n contact a publicului cu arta contemporan romneasc prin prezenta in pavilion a unor artisti plastici romani bursieri la Academia Romaniei la Roma. Pavilionul cu o suprafa de circa 5000 mp, a fost amenajat pe mai multe zone, i anume: 6 sli dedicate muzicii i dansului, 6 sli dedicate turismului n care au fost incluse proiecii de imagini turistice i spoturi promo, 4 sli dedicate artei i 3 sli de proiecii (una pentru videoclipuri muzicale, una pentru filme documentare i scurmetraje i una dedicata lui Dracula unde s-a proiectat filmul interpretat de Bela Lugosi). Pavilionul Romniei s-a bucurat de prezena delegaiei oficiale conduse de dl. ministru Ovidiu Ioan Silaghi, prilej cu care s-au organizat oconferin de pres i o serie de ntlniri cu oficialiti italiene: domnul primar al Primriei Veneia Massimo Cacciari, deputat Luana Zanella doamna asesor pentru cultur a Primariei Veneia, domnul Augusto Salvadori asesor pentru turism al primriei Veneia, domnul Danilo Lunardelli asesor pentru cultura i turism al Prefecturii Veneia, domnul Paolo Conti Union Camere Veneto, domnul Carlo Morselli- chestor al Veneiei, domnul Giuseppe Scaboro - asesor pentru activiti productive de la Prefectura Veneia i domnul Calogero Lo Giudice - consilierul doamnei asesor pentru cultur Luana Zanella. Participarea Romaniei la Carnavalul de la Venetia poate restabili imaginea tarii Participarea Romaniei la Carnavalul de la Venetia constituie o oportunitate pentru restabilirea imaginii reale a tarii noastre in Italia, este de parere seful Diplomatiei de la Bucuresti, Adrian Cioroianu. In opinia