un mileniu pierdut de istorie valaha

8/16/2019 Un Mileniu Pierdut de Istorie Valaha

http://slidepdf.com/reader/full/un-mileniu-pierdut-de-istorie-valaha 1/13

Un mileniu pierdut deistorie valaha

Un mileniu pierdut de istorie valaha valah, dacia, roma, daco-romani, continuitate, proto-romani,

crestinism, barbar+ ZOOM

„Multa lume isi inchipuie navalirile barbare ca la cinematograf: apare barbarul scrasnind din dinti,

invartind niste ochi rosii, cu parul valvoi si facand semne de zdrobire si decapitare indata ce vede

un colonist roman. Si atunci stramosii nostri, persoane foarte delicate, se speriau si luau cel dintai

tren ca sa treaca dincolo de unare, caci evident podurile erau destule pentru inlesnirea

circulatiei!, "icolae #orga.

$aptul ca nici la ora actuala nu e%ista un consens cu privire la evolutia populatiei daco-romane si la

originile poporului roman se datoreaza, spun istoricii, unei asa numite &taceri a surselor istorice&,

motiv invocat, in special, de catre adeptii teoriei migrationiste care sustin ca teritoriul aciei a

ramas o &'erra deserta& odata cu retragerea administratiei romane de la nordul unarii. Si cu toate

acestea, continuitatea proto-romanilor pe teritoriul aciei este atestata, fara putinta de tagada, de

izvoarele arheologice locale, de culturile dezvoltate pe tot teritoriul fostei acii si de , mai mult sau

mai putin, rarele inscrisuri istorice din perioada secolului al ###-lea si pana in secolul al (###-lea, odata

cu intemeierea 'arii )omanesti sub *asarab #.

Despre retragerea aureliana si continuitatea daco-romanilor

#nvaziile triburilor germanice si carpice, in valuri succesive, in provinciile dunarene, au silit

administratia romana sa abandoneze acia, aceasta retragandu-se strategic in sudul unarii. e

http://www.descopera.ro/galerii/5109455-un-mileniu-pierdut-de-istorie-valaha







altfel, nici revoltele dacilor ocupati nu au constituit un element de ignorat pentru romani, acestea

luand amploare, mai ales, dupa moartea imparatului 'raian - fapt ce vine sa contrazica scrierile

secretarului personal al acestuia, care mentiona, la sfarsitul razboaielor dacice, ca intreaga

populatie autohtona fusese redusa la ma%im + de indivizi. Data retragerii romane din Dacia nu

poate f stabilita cu certitudine, in literatura stiintifca, cei mai multi specialisti optand

pentru anii 267-268 din vremea domniei lui Gallienus sau pentru anul 271, in timpul

imparatului urelian!$aptul ca provincia intemeiata de 'raian nu a fost parasita de intreaga

populatie este evident, autoritatile evacuand numai armata si administratia, la care se adaugau

clasele instarite, in special cele din zonele urbane, proces care se va repeta intocmai si in alte

provincii romane.

ontinuitatea daco-romanilor la nordul unarii este dovedita de singura copie a unei harti romane,

unica, de altfel, pastrata pana in zilele noastre, 'abula eutingeriana. /arta, realizata dupa anul 00

d./., an in care imparatul onstantin cel Mare muta capitala imperiului de la )oma in *izant, fosta

asezare pescareasca de pe malul *osforului, arata chiar si dupa retragerea aureliana, nu mai putin

de 11 de localitati cu rezonanta daco-geta atat la nordul cat si la sudul unarii. #mportanta acesteia

este cu atat mai mare cu cat, fara doar si poate, 'abula eutingeriana este o harta realizata in

scopuri comerciale, dovedind asadar o stransa legatura economica a romanilor cu populatia ramasa

in fosta provincie dacica.



"urios este #aptul ca istoricii greci si bi$antini continua sa ii numeasca pe localnici daci

sau geti, denumire #olosita in %i$ant pana aproape de secolul al &-lea, data la care

incepe sa fe #olosit termenul de valah! #storicul grec Zosimos mentioneaza, de asemenea, in

secolul al 2-lea, con3ictul dintre #mperiul )oman de )asarit si tribul carpo-dacilor de la nordul

unarii, con3ict soldat cu infrangerea celor din urma. Mai mult, imparatul "onstantin cel 'are,

initia$a construirea unui pod peste Dunare, care sa #aca legatura cu #osta provincie

romana, precum si o campanie de la care isi va trage titlul de Dacicus, lucru pe care il va

repeta si imparatul (ustinian! esi, practic, administratia romana disparuse din fosta provincie

acia, teoretic, aceasta continua sa e%iste in structurile #mperiul )oman. 4stfel erau create

provinciile acia )ipensis si acia Mediterranea, intalnite si sub numele de acia 4ureliana in

literatura secolului al (##-lea, un argument in plus in fata continuitatii numelui de acia dar si al

celui de dac.



Desi e)ista multi adepti ai teoriei migrationiste, teorie care spune ca poporul roman s-ar

f #ormat alaturi de cel albane$ la sudul Dunarii, urmand ca apoi sa migre$e iarasi in

nord, nu e)ista nici macar o singura mentiune a unei asemenea trasmutari de amploare,

#apt mai mult decat neobisnuit in canoanele vremii. e fapt, singura mentiune a unei migratii

a populatiei este una in sens invers, de la nord la sud, mentiune care se refera, cel mai tarziu, la

secolul al (#2-lea. "u trebuie uitat nici imparatul 5alerius 6780-099, imparat roman de oricine

dacica, nascut, se pare, la sudul unarii, din tata trac si mama &transdanubiana&, termen referitor la

fosta populatia daca din provincia cu acelasi nume. Mai mult, Galerius era poreclit de catre cei

apropiati, rmenterius - "iobanul - re#erire mai mult decat evidenta la vechile sale

ocupatii, specifce, de alt#el, populatiei romane de origine daco-getica! ;a fel de important,

pentru sustinerea ideii de continuitate a populatiei dacice sau daco-romane, este si imparatul

Ma%iminus 'hra% 6imparat de origine traca, cel care incepand cu anul 70< se a3a in razboi cu dacii

liberi si cu sarmatii.

"ontinuitatea crestina si culturile de la nordul Dunarii

onform istoricului 2ictor Spinei, locul de formare al poporului roman ramane inca o problema

controversata. hiar daca proto-romanii supravietuiesc, ei ies treptat, incepand cu a doua parte a



mileniului #, din atentia cronicarilor, a istoricilor vremii si din atentia autoritatilor romane. #zvoarele

arheologice dovedesc insa, mai presus de orice banuiala, continuitatea populatiei autohtone in

spatiul nord dunarean. #nca din secolele ###-#2, se remarca asa numita cultura Santana de Mures,

conturata cu precadere in arealul triburilor gotice, triburi ce continua circulatia monetara

romana."ultura *antana este urmata de cultura potesti "andesti secolele -., ce

apartine unor comunitati sedentare, de sine statatoare, ale caror indeletniciri

agricultura, cresterea animalelor, ceramica de traditie romana. sunt caracteristice

populatiilor proto-romanesti! 'otodata se remarca si continuitatea comertului cu *izantul, o

dovada in plus a legaturilor dintre #mperiul )oman de )asarit si populatiile de la nordul unarii.

#n3uenta valului migrator slav se observa pe teritoriul fostei provincii romane prin cultura ridu,

cultura remarcabila din care iese in evidenta ceramica lucrata la roata, ceramica ce poarta numele

culturii respective. 4ceasta se va raspandi si la sudul unarii, un rol important avandu-l rimul 'arat

*ulgar, desi componente ale sale sunt observate si in spatii ce depasesc autoritatea bulgara.

Secolele (#-(## aduc o alta cultura, )aducaneni, caracterizata prin prezenta cuptoarelor

rectangulare, ceramica lucrata la roata si obiectele care vadesc prezenta unei populatii

sedentare. "ultura /aducaneni este cu atat mai importanta cu cat raspandirea ase$arilor

umane depaseste $ona montana sau deluroasa si se apropie de campie, #apt ce se

datorea$a si cresterii demografce!

eosebit de importanta este continuitatea crestina a populatiei autohtone. Ma=oritatea istoricilor

sunt de acord astazi ca romanizarea si crestinarea comunitatilor dace au reprezentat activitati

sincrone si complementare, marturii ale unei vieti crestine datand fara intrerupere inca din secolul

al ###-lea. Mai mult, incepand cu secolul al #2-lea, se inmultesc, pe langa obiectele cu caracter

religios si mormintele de factura crestina. "um nici unul dintre popoarele migratoare, care au

a0uns pe teritoriul #ostei Dacii, nu era crestin, obiectele liturgice si mormintele nu pot

apartine decat populatiei autohtone, de sorginte daco-romana! 4paritia unor necropole de

incineratie sau chiar birituale sunt considerate, astazi, ca apartinand slavilor si bulgarilor. #n

obrogea, procesul de contopire a populatiei dace cu cea romana este si mai evident, primul nume



romanesc &etre&, >ind descoperit intr-o inscriptie de pe un vas de lut datat in secolul ###, vas

descoperit in fostul castru roman de la apidava.

"u mai putin importanta este marturia ambasadorului bizantin, riscus anites, la curtea regelui

hun 4tilla. 4cesta mentioneaza pe langa prezenta hunilor in annonia si populatia autohtona, pe

care o numeste barbara:

:"[...] De acolo am calatorit pe un drum neted, asezat intr-o campie, si am trecut peste mai multe

rauri navigabile dintre care cele mai mari, dupa Istros, erau asa numitul Drecon, apoi Tigas si

Tifesas. Pe acestea le-am trecut in barci monoxile, de care se foloseau locuitorii de pe malurile

raurilor, iar pe celelalte le-am trecut pe plute, pe care barbarii la poarta in carute, deoarece locurile

sunt mlastinoase. Prin sate ni se aducea de mancare, si anume in loc de grau, mei, in loc de vin,

mied, dupa cum il numesc localnicii. lu!itorii care ne insoteau aveau si ei mei si o bautura

preparata din orz, barbarii o numesc camos...poi, dintr-o regiune plina de dealuri am a!uns intr-o

campie impadurita. colo ne-au primit luntrasi barbari in barci monoxile facute din trunc#iuri de

copaci, taiate si scobite de ei insisi. $i ne-au trecut dincolo de rau, cu toate ca nu se pregatisera

pentru noi, ci pentru a transporta multimea barbara, pe care am intalnit-o in cale, deoarece ttilaisi pusese in gand sa treaca la vanatoare pe teritoriul roman, dar de fapt regele scit facea pregatiri

de razboi sub pretext ca nu-i fusesera restituiti toti fugarii. Dupa ce am trecut Istrul si am strabatut

impreuna cu barbarii un drum de aproape saptezeci de stadii, am fost nevoiti sa ne oprim intr-o

campie pana cand $decon i-a instiintat pe ttila despre sosirea noastra...Dupa ce am trecut cateva

rauri, am sosit intr-un sat foarte mare unde se spunea ca se a%a cea mai stralucita dintre toate

locuintele lui ttila, construita din barne si scanduri frumos poleite si bine inc#eiate si incon!urata

cu o impre!muire de lemn, pusa de frumusete, nu pentru intaritura. Dupa locuinta regelui se gasea

locuinta lui &negesius impodobita si aceasta cu o impre!muire de lemn de !ur impre!ur, dar nu era

infrumusetata cu turnuri la fel ca cea a lui ttila. 'u departe de impre!muire era o baie, construita

de &negesius, cel mai bogat dintre sciti dupa ttila, cu piatra adusa din tara peonilor, deoarece la



barbarii din partile acelea nu se gaseste piatra si lemn, ci se folosesc de material adus de aiurea".

paritia valahilor pe scena istoriei

"Desigur ca un bandit are un dosar mult mai bogat decat un onest taran care si-a cautat de rostul

lui. Iar inscriptii si sculpturi lasa cei care au posibilitati materiale, deci bogatii, ci nu oamenii saraci

si umili. ceasta este o greseala( istoria reconstituita numai prin inscriptii si statui este una a celor

bogati. Iar stramosii nostri, nu erau bogati, ci formau un popor de tarani, traitor in sate. )ate sunt,

in toate timpurile, inscriptiile din regiunea Pindului sau c#iar pe teritoriul grecesc, dupa ce viata

stralucita a cetatilor creatoare a!unsese la o repede scadere*". 4stfel isi argumenta marele nostru

istoric raspunsul la o intrebare care dusese la nasterea unei disensiuni de veacuri si care privea

marile migratii in spatiul european, in asa numitul mileniu intunecat de dupa retragerea aureliana.

riginile termenului de valah se regasesc cu mult inainte de aparitia proto-romanilor,

mai precis la populatiile de origine germanica in ale caror idiomuri, 3alha desemna

celtii din triburile vecine, una dintre dove$ile in acest sens find denumirea straveche a

vechilor celti din sudul %ritaniei, gale$ii sau 4elsh! Odata cu ocuparea 5aliei de catre )oma,

denumirea isi schimba sensul, de>nind acele populatii romanizate. e abia odata cu venirea slavilor

in ?uropa, sensul de valah se va aplica strict populatiei de la nordul unarii, ca o recunoastere a

descendentei acesteia din #mperiul )oman. ronicile bizantine, incepand cu secolul al (-lea, vor

de>ni comunitatile de pe teritoriul fostei provincii acia cu acest apelativ. ;a fel se va intampla si cu

celebra cronica ungara a notarului 4non@mus, care pomeneste in repetate randuri prezenta

valahilor, vlahilor, valohilor sau a blascilor in 'ransilvania si la nordul unarii.



Descoperita sub #orma unei copii, in 1756, la %iblioteca #amiliei imperiale din iena, si

publicata pentru prima data in 176, de catre (ohannes Georgius *ch3andtner, sub

titlul Anonymi Belae regis notarii Historia Hungarica, "ronica otarului nonmus a #acut

subiectul multor de$bateri controversate de-a lungul timpului! rezentata initial de catre

istoricii occidentali, in special cei din 4ustria si Ungaria, drept o dovada incontestabila a istoriei

glorioase a )egatului Ungar la inceputul acestuia, ronica a cazut prada, secolul trecut, unui

veritabil tir al celor care o considerau un fals bine elaborat. ontroversa, asa cum era de asteptat,

este reprezentata de desele mentiuni ale prezentei valahilor in spatiul transilvanean si in annonia

si, mai mult, a prezentei principilor vlaho-slavi si a primelor formatiuni prestatale pe teritoriul fostei

colonii acia.

9rin cenusa imperiului

aca la sfarsitul secolului al 2##-lea e de>nitivata marea migratie bulgara prin stabilirea grupului lui

4sparuh in nord estul eninsulei *alcanice, secolul al #(-lea gaseste un alt popor migrator, ungurii,

la nordul Marii "egre. on3ictul din anul 18< dintre bulgari si pecenegi, pe de o parte, si unguri, pe

de alta parte, duce la infrangerea celor din urma si ii sileste pe acestia sa se refugieze in annonia

prin pasul 2erecAe din arpatii adurosi si nu prin trecatorile din arpatii Orientali sau Meridionali,

asa cum se crezuse initial. Urmeaza o serie de incursiuni armate in vestul ?uropei, incursiuni

stopate in batalia de la ;echfeld, langa 4ugsburg, aceasta >ind, de altfel, si ultima tentiva de

e%pansiune in vest a ungurilor, ei concentrandu-se, din acest moment, asupra raidurilor in partea

rasariteana a *atranul ontinent.



Odata cu incetarea atacurilor asupra popoarelor din vestul ?uropei, ungurii isi indreapta atentia

catre teritoriile de la est de 'isa, teritorii pe care, asa cum mentioneaza 4non@mus, e%istau de=a

primele formatiuni prestatale ale ducilor vlaho-slavi: "+Tara aceea ar foarte buna si acolo curg

pu#oi cele mai vestite izvoare, al caror nume ar , dupa cum noi am spus mai sus, Danubius, Tscia

Tisa/, 0orisius, )risius, Temus denumire evident latina a raurilor 0ures, )ris si Timis/, 1ag si

altele , tara care fusese mai inainte a regelui t#ila. i prin moartea acestuia, principii romani au

ocupat tara Pannoniei pana la Dunare, unde si-au asezat pastorii lor. Dar tara care se a%a intre Tisa

si Dunare a ocupat-o pentru sine 2ean, marele duce al 3ulgariei, bunicul ducelui alanus, pana la

#otarul rutenilor si polonezilor si a facut sa locuiasca acolo pe sclavi si pe bulgari. Iar tara care este

intre Tisa si padurea Igfron, care se a%a in $rdeuelu rdeal/, de la %uviul 0ures pana la %uviul

4omus, o ocupase pentru sine ducele 0orout, al carui nepot este numit de unguri 0enu 0orout+

Dar tara care este la %uviul 0ures pana la castrul 5rscia &rsova/ o ocupase un oarecare duce cu

numele 6lad, din ai carui urmasi s-a nascut &#tum #tum/, pe care, mult mai tarziu dupa aceea, in

timpul sfantului rege tefan, unad, ul lui Dobuca, nepotul regelui, l-a omorat in cetatea sa de

langa 0ures, deoarece a fost in toate razvratit regelui numit mai inainte..", "Tu#utum, tatal lui

7orca, dupa cum era un barbat siret, in timp ce apuca sa auda de la locuitori bunatatea pamantuluifoarte paduros, unde un oarecare blac 6elou detinea stapanirea, a apucat sa ravneasca la aceasta

cat ar sa poata sa cucereasca pentru sine si urmasii sai tara foarte paduroasa."



9rimul atacat a #ost ducele *alanus nume cu vadite conotatii latine., cel care, in ciuda

a0utorului primit de la aliatii bulgari si greci, este invins in anul :;<! 4cesta va ceda partea

de nord a tarii sale, pana la raul Sou@o@ 6azi Sa=o, a3uent al 'isei, impreuna cu toti locuitorii sai,

dovada incontestabila a prezentei populatiei autohtone. Salanus ramane, in schimb, duce in restul

teritoriilor necucerite de unguri. Odata cu ocuparea partii de nord a ducatului lui Salanus, ungurii

condusi de 4rpad isi indreapta atentia catre teritoriile stapanite de Menu Morut. /e#u$ul sfdator

al liderului valah de a ceda #ara lupta pamanturile stramosilor sai, imparatii

"onstantinopolului, dupa cum insusi 'enu 'orut declara in celebra sa scrisoare catre

suveranul ungur, atrage dupa sine o sangeroasa batalie intre soldatii ducelui valah si cei

ai triburilor ungare! upa mai multe zile de inclestari, Menu Morut este infrant, el acceptand,

printre alti termeni ai capitularii, sa dea de sotie pe >ica sa lui Zulda, >ul lui 4rpad. #n urma acestei

casatorii, valahul pastreaza suveranitatea asupra tarii sale, devenind in schimb, vasalul regelui

ungur.



=a scurt timp dupa incheierea luptelor cu ostenii lui 'enu 'orut, >uhutum, unul dintre

comandatii de osti ai lui rpad, primeste permisiunea de a cuceri pentru dansul

teritoriile vlahului Gelu nume derivat, se pare, din latinescul (ulius sau, in opinia

istoricului eagu D0uvara, din numele trac Gelupara.! onform cronicii lui 4non@mus, lupta

dintre localnici si atacatori este una dintre cele mai crancene dintre cele inregistrate pe teritoriul

'ransilvaniei de catre triburile maghiare. 4rcasi priceputi, ostasii lui 5elu produc pierderi uriase

armatei condusa de 'uhutum, inca inainte ca aceasta sa traverseze Somesul, tragand salverepetate de sageti de pe un mal pe altul. #nfrant intr-un >nal, 5elu incearca sa se refugieze in

cetatea sa situata in zona Somesului 6nelocalizata inca, >ind, insa, ucis in timpul retragerii.

Ducele Glad este ultimul atacat de o e)peditie a trupelor ungare, conduse de capeteniile

?uard, %ota si "adusa, cel mai probabil in 0urul anului :<5! #nfruntarea celor doua armate

are loc pe raul 'imis, in locul numit 2adum 4renarum 62adul "isipurilor, acolo unde alianta formata



din valahi, bulgari si cumani este zdrobita de atacatorii maghiari. )etras in cetatea Bevee 6astazi

uvin, 5lad semneaza pacea cu triburile ungare, devenind vasalul acestora. $iul sau 4htum 6sau

Ohtum, cum este numit in ronica "otarului 4non@mus, se va razvrati, insa, impotriva regelui

Stefan # al Ungariei, >ind ucis intr-un >nal, de catre generalul maghiar hanadin.

incolo de aspectele sangeroase ale confruntarilor dintre valahii transilvani si triburile ungare, din

ronica "otarului 4non@mus reiese clar faptul ca pe teritoriul fostei acii e%ista o numeroasa

populatiei daco-romana, puternic legata de #mperiul )oman de )asarit, a carei vasala se

recunoaste. Mai mult, 5esta /ungarorum are meritul de a mentiona primele continuitati dinastice in

?vul Mediu romanesc, cea a lui Morut si Menu Morut, precum si cea a lui 5lad si 4htum.

@">*

Diploma "avalerilor oaniti si cne0ii de la sudul "arpatilor

;a sud de arpati, primele formatiuni prestatale sunt mentionate la 97+C in iploma avalerilor

#oaniti:

-"in numele casei ospitalierilor, s-a indatorat de buna voie, pe sine si casa ospitalierilor sa ia arme

pentru a!utorarea regatului nostru in vederea apararii credintei crestine, potrivit cu actul scris mai

!os, si sa se supuna si la celelalte indatoriri ce se vor arata indata in aceasta scrisoare, ii dam si ii

daruim lui, si prin dansul numitei case, intreaga tara a everinului impreuna cu muntii ce tin de ea

si cu toate celelalte ce atarna de ea, precum si cnezatele lui Ioan si 8arcas pana la raul &lt, afara de



pamantul cnezatului voievodului 9itovoi, pe care il lasam romanilor asa cum l-au stapanit acestia si

pana acum. Totusi [le dam] in asa fel, incat !umatate din toate foloasele si veniturile si slu!bele din

intreaga tara a everinului, amintita mai sus, din cnezatele numite mai sus sa o pastram pe seama

noastra si a urmasilor nostri, cealalta !umatate cazand in folosul casei pomenite mai sus, afara de

bisericile cladite si cele ce se vor cladi in toate tarile sus-zise, din veniturile carora nu pastram

nimic pe seama noastra - ramanand totusi neatinse cinstea si drepturile ar#iepiscopilor si

episcopiilor, pe care stie ca le au - lasand deoparte si toate morile dintre #otarele tarilor amintite,

atat cele cladite cat si ce se vor cladi - in afara de cele din tara 9itua - precum si toate cladirile si

semanaturile facute pe c#eltuiala fratilor zisei case, si fanetele si pasunile pentru vitele si oile lor, si

pescariile de la Dunare si iazurile de la )elei, pe care le pastram impreuna pe seama noastra si a

lor."

9rintre alte mentiuni ale pre$entei valahilor in $ona nord dunareana se numaraA

• Scrierile cartografului armean horenatsi, cel care in secolul a #(-lea

pomeneste prezenta 'arii *alaAilor 6*lahilor in nordul unariiD

• Scriitorul bizantin Binnamos, care in 99<C vorbeste despre valahi ca despre

colonistii romaniD

• reotul 5oder>us von 2iterbium, cel care in 997, in &5esta /enrici&,

pomeneste *lachina - 'ara *lahilor - printre cuceririle )omeiD

• ;iteratul persan 5ardizi, care in secolul al (#-lea mentioneaza prezenta

unui popor crestin de origine latina, situat intre neamurile rusilor,

bulgarilor si ungurilorD• ronica imparatului german $riederic *arbarossa, cel care aminteste

e%istenta unei tari numite Ealahia intre Muntii arpati si unareD

• ronica turceasca din secolul al #(-lea, Ogusmane, care mentioneaza

e%istenta unei tari a valahilor, situata la nordul unarii si la nordul Marii

"egre, pana la "ipruD

• Mentiunea din cronicile Ahazare a 'arii 4rdil - 4rdeal - nume preluat de

triburile ungare si transformat in ?rdel@

"on#orm surselor istorice, primii voievo$i cunoscuti in >ara /omaneasca pana la

infintarea acesteia suntA

• *eneslau -cca 97+C - 6voievod asupra unui tinut din estul Oltului

• =itovoi - 697+C-97CC - voievod pe malul vestic al Oltului

• %arbat 697CC-978 - frate al lui ;itovoi

• >hocomerius 6 sau 'ohomir 6978 -909 - tatal lui *asarab #

#ntemeietorul

• %asarab 6909 -90F7 - #ntemeietorul 'arii )omanesti si fondatorul

primei dinastii de domnitori romani

un mileniu pierdut de istorie valaha

Documents