PSD Argeș și-a făcut curaj săp-tămâna trecută și a dat-o afară din partid pe primărița din Ștefănești, la pachet cu nu mai puțin celebrul ei viceprimar și pește politic, Gelu Mihalcea! Știți cum se spune, mai bine mai târziu decât niciodată. Însă la ce perversiuni a supus PSD Argeș orașul Ștefănești în ultimul ciclu electoral, e puțin probabil ca acest partid să mai pupe în veci primar. Spun e puțin probabil fi indcă mai are totuși o șansă din trei să câștige Orașul podgoriilor, rebranduit as-tăzi în Orașul deșeurilor. Echipa condusă de Șerban Valeca mai are la dispoziție doar doi ani să facă bici dintr-o organizație politică de tot rahatul. Singura soluție ar fi să radă tot și să reconstruiască. O va face? Asta e o întrebare grea, doar Șerban Valeca și Dan Manu pot avea răs-puns la ea. Ca lideri ai PSD Argeș și, în egală măsură, ca locuitori ai

Ștefăneștiului. Cert e că PSD Argeș a scris istorie tristă la Ștefănești, reușind performanța, prin panara-mele pe care le-a girat politic, să facă total nefuncțională o primărie. Nici Frătică la Bradu, cât de brigand a fost el, n-a prăbușit o primărie așa cum a făcut-o, la Ștefănești, Casa de producție 69, formată din edilul Ioa-na Dumitru și vicele Gelu Mihalcea. Iar comedia neagră de la Ștefănești rulează în continuare cu casa închi-să, de când primărița Dumitru a ieșit la (contra)atac și mătură pe jos, pe Facebook și în presă cu Valeca și Manu. Într-un fel așa le și trebuie, știți proverbul acela cu spune-mi cu cine te însoțești, ca să-ți spun cine ești. Deși, dacă e să fi m corecți până la capăt, Dan Manu e mai puțin vinovat în ecuația asta, fi indcă a spus în ședință de partid, încă de anul trecut, că PSD Argeș e varză la Ștefănești, că oamenii din localitate

au început să murmure și că e doar o chestiune de timp până ce furun-culul va erupe. Și a erupt: cu criza deșeurilor, cu cea a transportului în comun, cu zero proiecte europene și proiecte din bani guvernamentali atrase, bașca descoperirea epocală cu cele 160 de miliarde vechi pentru investiții, rămase necheltuite de anul trecut. Ștefăneștiul a ajuns ținutul uitat de timp. Are taxe de oraș, in-frastructură de sat și o administrație de rahat. Și asta cu complicitatea to-tală a PSD, care a girat pe listele sale o resursă umană ce nu-și găsea lo-cul nici măcar în organigrama unei asociații de locatari. Acum, social-democrații încearcă să dreagă busu-iocul retrăgând sprijinul politic celor două accidente pe care le-au propul-sat în conducerea administrației din Ștefănești. Să vedem și dacă pe dom-nul PSD îl vor ține curelele până la capăt. Gabriel Grigore

Punctul pe YPSD taie furunculul de la Ştefăneşti. Cam târziu...

NR. 1248FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

13 - 19 iunie 201820 pagini 1 leu

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

Mobexpert Piteşti - Jupiter City Shopping Center

pag.

17

pag. 20

Serbare de sfârşit de an cu scandal, la o grădiniţă de stat din Piteşti. O mămică a spus totLa „Căsuţa Poveştilor”, părinţii lasă plicuri cu bani în cutia poştală O mămică revoltată, Mihaela Petrescu, a depus reclamație la Inspectoratul Școlar și a sesizat și poliția în legătură cu acest mecanism de strângere a banilor Deşi este o grădiniţă de stat, părinţii plătesc lunar 660 de lei, aproape cât la o grădiniţă particulară O altă problemă: părinții a 31 de copii au trebuit să achite câte 100 lei pentru serbarea de sfârșit de an, bani pentru care nu s-a dat vreo chitanță

Le Monde scrie despre „imperiul românesc al Camorrei” de la Piteşti

pag. 4-5

Viceprimarul Apostoliceanu declară în ziarul francez: „Bănuiam că Nicola Inquieto va fi arestat la un moment dat” Săptămâna trecută, ziarul francez a publicat o pagină despre afacerile lui Nicola Inquieto la Pitești, asta după ce în luna mai un ziarist de la Le Monde a petrecut mai multe zile în orașul nostru și a colaborat strâns cu Jurnalul de Argeș

pag. 11

Un şef de la Dacia a încercat să saboteze mitingul PSD, interzicând transportatorilor agreaţi să închirieze autobuze Șef serviciu la Dacia, Daniel Sebastian Ghenciulescu a trimis cu două zile înainte de miting o notifi care transportatorilor, cerându-le să nu aloce autobuze pentru evenimentul din Capitală Ion Georgescu, primar Mioveni: „Aștept punctul de vedere ofi cial al directorului francez de la Dacia, nu al vreunui ofi cial român” pag. 6

Italienii de la COMDATA, obligaţi de instanţă să-l reangajeze pe liderul de sindicat concediat abuziv Conferinţă extraordinară de presă a lui Cornel Ionică Ionică promite că schimbă faţa Piteştiului. Oraşul va deveni şantier

Deşi condamnat, patronul de la „Manolo Auto Zob” operează patru trasee judeţene

pag. 7

pag. 6

pag. 3

Topoloveni Summer Tour

Sâmbătă, 23 iunie, Topoloveni, ora 11.00

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Dată afară din PSD, primărița Jenica Dumitru de la Ștefănești i-a luat la țintă pe Șerban Valeca și Dan Manu, doi rezidenți celebri ai Ștefăneștiului.

M-a făcut mama cowboaye!Să țintesc numai la coaie...

Din Din

Culise...Culise...

Angela Merkel și Donald Trump negociază dacă polițistul Alin Tufă din clanul Mihalcea din

Șefănești (UE) să fi e condamnat sau promovat, pentru aceleași fapte!

Ducele de Albota, sacrifi cându-se în interesul partidului cu europarlamentara Gabriela Zoană.

Nicolae Velcea, propunând o avansare a lui Dorin Mărășoiu în PSD Argeș, organizația din vie.

Nu-mi mai spune că ți-au adus Veorica și Dragnea produse noi, nepupate niciodată, de la Ierusalim, că mă ia oftica. De-aia, pe loc, am

dat-o în înaltă trădare...

I-am zis lui Zoană că, decât să alerg după Monica Macovei, mai bine mi-o dă ea și ieșim

amândoi în câștig...

Am informații certe că singurul PSD-ist argeșean în fața căruia tremură Statul Paralel e „Tulbure-

lul” ăsta de Dorin Mărășoiu. Îi sperie de moarte pe generali cu postările lui pe Facebook...

Klaus Johannis, chef de țară, văzând că nu reușește să înțeleagă nimic, simplifi -că: „Statul este unul și îl reprezint eu”. Simona Brătulescu, vicepreședinte CJ

Argeș, zice că strugurii sunt acri: „Nu știu cum este să te hărțuiască Johnny Deep sau Brad Pitt, dar trebuie să fi e mult mai plăcut decât dacă ar face-o Vasile sau Ion”. Jenica Dumitru, primar Ștefănești,

fostă pesedistă, răscolește în memorie și strigă „Hoții!”: „În această sâmbătă orașul nostru este mai curat și puteţi circula liber. Nu există zone de risc sau infracționalitate! Din păcate, doar în seara asta, la noapte se întorc de la București!”. Șerban Valeca, președinte PSD,

amenințare dură față de statul paralel: „Voi avea o discuție cu cei care au promis că vin la miting și nu au venit...”. Ion Mânzână, vicepreședinte CJ, atra-

ge atenția că Schweighofer Industrie, din

Sibiu (Austria), a adus lemne de acasă: „Toți incapabilii care au dus țara de râpă critică PSD-ul. Mă rog, nu s-au tăiat pă-duri în țara asta câte cozi de topor avem!”. Simona Brătulescu, ALDE,

nemulțumită că mitingul de sâmbătă al lesbienelor și poponarilor nu a adus clarifi -cări ideologice: „Nu aș da pentru nimic în lume condiția mea de femeie pe cea a unui bărbat". Cornel Ionică, primar Pitești, adâncit

în dilema salvării populației de la viol prin convingere: „Nu dorim să băgăm mâna în buzunarul cetăţenilor, ci să păstrăm acest echilibru fragil între cei care au și cei care nu au”. Klaus Johannis, președintele întregii

Românii, coabitează într-un mediu reci-proc respectuos cu cea mai mare parte din țară: „Este inadmisibil ca un politician care este infractor să amenințe magistrații”.

ELECTRO-CUTARE

Ginerele primarului Ionică îşi va extinde afacerile în Emiratele Arabe Unite

Afacerile îi merg din plin lui Daniel Ștefănescu, ginerele primarului Cor-nel Ionică și unic asociat al fi rmei de publicitate D&D General Invest SRL. Conform datelor de la Minis-terul Finanțelor, fi rma lui Ștefănescu a avut anul trecut un profi t net de 664.962 lei, și asta în condițiile în care fi rma are doar 3 salariați.

Un profi t în creștere masivă com-parativ cu 2016, când acesta a fost de 557.615 lei. Iar veștile bune nu se opresc aici, ginerele primarului Ioni-că urmând a-și extinde afacerile în Emiratele Arabe Unite în următoa-rele luni.

Radu Dumitrache, la înaintare de Ziua Silvicultorului

Se apropie Ziua Silvicultorului, iar angajaţii Direcţiei Silvice Argeș sunt în priză, pentru că șeful peste pădu-rile Argeșului, Armand Chiriloiu, vrea ca această ediţie să fi e una de

să răsune codrii din toată ţara. Lo-caţia a fost aleasă în mod strategic, pe Vâlsan, în cabana OS Mușătești, unde șef este Radu Dumitrache, un pesedist serios și cu trecere la condu-cerea CJ Argeș și cea a PSD pe care don Armando ar ţine să o aibă repre-zentată la cel mai înalt nivel la eve-nimentul programat pentru 15 iunie. Eveniment de care vom mai auzi, cu siguranţă.

Secretarul de stat Tudorache are în birou o copie după statuia de la Vidraru

Secretar de stat la Ministerul Ener-giei, Robert Tudorache, președintele ALDE Pitești, are în biroul său din Capitală un exponat interesant și la care ține mult. Este vorba de o co-pie după faimoasa Statuie a Luminii de la Vidraru, cunoscută și ca Sta-tuia lui Prometeu sau Monumentul Electricității.

Atât de mult i-a plăcut statueta din fi er lui Tudorache, încât i-a rugat pe cei de la Consiliul Județean să-i dea și lui una. Vă reamintim că la pri-ma ediție a Galei de Excelență orga-nizate de Consiliul Județean Argeș, premianții au primit o asemenea sta-tuetă ca simbol al județului.

Statuia originală, afl ată la Vidraru, a fost realizată de sculptorul Con-stantin Popovici (1938 - 1995) în anul 1965 și îl înfățișează pe Prome-teu cu fulgerul în mână, ca simbol al electricității.

Inspectoratul Școlar Argeș e total defazat în comunica-rea cu presa. Marți, 12 iunie, cu puțin înainte de prânz, la 24 de ore de la încheie-rea primei probe a Evaluării Naționale, cea la Limba și li-teratura română, ISJ Argeș a considerat de cuviință să informeze, în sfârșit, opinia publică, asupra prezenței la examenul de luni, 11 iu-nie, trimițând informații statistice privind prezenții, absenții și cazurile speciale. Comunicatul este semnat de purtătorul de cuvânt al IȘJ Argeș, inspector Daiana To-boiu. În loc să trimită comu-

nicatul la cel mult 2-3 ore după încheierea primei pro-be, așa cum e normal, Daia-na Toboiu l-a trimis după 24 de ore. O întârziere nejusti-fi cată și inadmisibilă, mai ales că Inspectoratul Școlar este o instituție de maxim interes public. De altfel, mai trebuie spus că Daia-na Toboiu nu este la prima „abatere”, fi ind dese cazurile în care nu le răspunde la te-lefon jurnaliștilor. Ce ziceți, domnule inspector general Dumitru Tudosoiu? Vă pla-ce ce comunicare întârziată aveți cu mass-media?

Inspectoratul lui Tudosoiu s-a făcut din nou de râs la testele pentru Evaluarea Naţională

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

Dan Manu și Șerban Valeca, doi tehnocrați printre PSD-iști.

Băi, Șerbane, e un nonsens! Cum să protestăm împotriva Statului Paralel? Păi, chiar așa am ajuns, să protestăm noi împotri-va noastră?

Punct ochit, miting lovit! E concluzia vicelui Ion Mânzână după prezența astrală a senatoarei Cristina Stocheci la mitingul din Piața Victoriei.

Primarul Ion Georgescu de la Mioveni afl ă ultimul ce știe tot satul: că Gabi Bratu, fostul șef de la Învățământ, îl are

tot pe nașul (Mircea Andrei) în sufl et.

Stop, Cristino, că ai speriat sufi cient Statul Paralel! Să nu dea dracului să slăbești, că nu mai sperii pe nimeni și iar se rupe banca sub

tine, ca la Ziua comunei Hârsești...

Gata, l-am prins pe Bratu, e cu #rezist! Tot drumul până la miting, n-a fost măcar

o dată la WC...

Ion JingaAmbasador extraordinar și ple-

nipotenţiar la ONU, reprezentant Permanent al României la Orga-nizaţia Naţiunilor Unite în New York, Ion Jinga a fost ales preșe-dinte al Comisiei ONU pentru Dezarmare și Securitate Interna-ţională. Desemnarea s-a produs la începutul acestei luni, în plenul Adunării Generale a ONU, iar mandatul va fi exercitat pe durata celei de-a 73-a sesiuni a Adunării Generale, în perioada septembrie 2018-septembrie 2019. Pentru că este primul diplomat român ales vreodată în funcția de președinte al acestei comisii principale a Adu-nării Generale a ONU și pentru că este diplomatul român cu cea mai impresionantă carieră în ulti-mele decenii, Jurnalul de Argeș îl declară pe ambasadorul Ion Jinga Omul Săptămânii.

Omul săptămâniiOmul săptămânii

Deşi condamnat, patronul de la „Manolo Auto Zob” operează patru trasee judeţene

Întrebați ce șanse mai are PSD-ul să câștige alegerile la Primăria Ștefănești și cine este de vină pentru balamucul creat în această localitate, deputatul Nicolae Velcea, președintele interimar al PSD Ștefănești, și viceprimarul Ion Mihalcea au răspuns oarecum destul de evaziv, în schimb primărița Jenica Dumitru s-a dezlănțuit și ne-a declarat că lumea s-a săturat de partide politice și că înțelegerile secrete între partide au dus la criza de la Ștefănești.

„Nu sunt judecător. Noi am făcut un raport și l-am prezentat în Biroul Permanent Județean, care va decide”

Nicolae Velcea, președinte interimar PSD Ștefănești: „Nu pot eu să spun acum așa ceva. Cred că am putea răspunde la aceas-tă întrebare în urma unui sondaj de opinie. Nici la a doua întrebare nu aș putea să răs-

pund, pentru că nu am calitatea... Nu sunt judecător. Noi am făcut un raport și l-am prezentat în Biroul Permanent Județean, care va decide. Dacă eu eram responsabil de Birou, atunci eram și îndreptățit să vă dau un verdict. Nu știu dacă s-a trimis vreo de-cizie. Eu sunt acum în Parlament, în comi-sie...”.

„Lipsa de respect a tuturor față de locuitori a dus la izbucnirea acestor frustrări în mandatul meu”

Jenica Dumitru, primar Ștefănești: „Nu doar PSD sau PNL... Nimeni nu mai are vreo șansă să câștige alegerile la Ștefănești în 2020. Lumea s-a săturat de partide! Ter-menul dvs. de «balamuc» nu mi se pare cel mai adecvat... Revenind, indolența, nepăsa-rea și înțelegerile secrete între partide care au urmărit interesul personal al clasei politice locale, îmbogățirea și împroprietărirea uno-ra prin mijloace nedemne și lipsa de respect a tuturor față de locuitori au dus la izbuc-nirea acestor frustrări în mandatul meu. Și aș vrea să adaug referitor la problemele ivite că eu vin dintr-un mediu unde nu am fost obișnuită cu corupția, micile găinării. Poli-ticienii din ultimii 25 de ani sunt vinovați de situația creată la Ștefănești. Luați nume-

le tuturor, inclusiv al acelora care au făcut din Ștefănești un hotel, un loc unde doar au vrut să doarmă și să se îmbogățească! Mă re-fer la străinii de Ștefănești și la toți cei care au vrut să pună totul pe seama mea... Criza gunoaielor este o problemă care aparținea autorităților din subordinea Prefecturii. Cri-za transporturilor e o problemă a Consiliului Județean Argeș, decontată de mine, nevino-vată. Și tot așa!”.

„Nu cred că putem vorbi de criză la Ștefănești din moment ce lucrările au început în forță în această localitate”

Ion Mihalcea, viceprimar Ștefănești: „Eu nu pot să dau nicio declarație până nu am ceva ofi cial. Nu știu nimic! De unde să știu dacă mai sunt sau nu mai sunt viceprimar? Nu pot să vorbesc prostii prin presă. Când am ceva ofi cial, o să vorbesc... Nu știu ni-mic nici de suspendare, nici de excludere... La întrebarea a doua nu pot să dau niciun răspuns. Aș putea însă să spun că nu cred că putem vorbi de criză la Ștefănești din moment ce lucrările au început în forță în această localitate”.

Marius Ionel

Criza de la Ştefăneşti zdruncină credibilitatea PSD în Argeş „Politicienii din ultimii 25 de ani sunt vinovaţi de situaţia creată la Ştefăneşti” declară primărița Jenica Dumitru, în vreme ce vicele nu vede nicio criză, iar deputatul Velcea cere un sondaj

Una dintre victime a suferit fractură craniană și a stat două luni în spital

Cea mai grav afectată în urma acci-dentului a fost Ionica Bărăgău, care, în urma nefericitului eveniment, a fost încadrată în gradul III de invaliditate și a primit, de la Casa Județeană de Pen-sii, decizie medicală asupra capacității de muncă. Femeia a suferit o fractură de boltă craniană și o leziune trauma-tică a ochiului și orbitei, care i-au pus viața în pericol și a necesitat 50 de zile de îngrijiri medicale. Ea a declarat că s-a urcat în autobuz pe ultimul rând de scaune, iar în momentul când a tre-cut pasarela, a auzit o persoană țipând: „Să ne ținem, că facem accident”. Din acel moment nu-și mai amintește ce i s-a întâmplat, ci doar că s-a trezit la spital, după câteva zile.

Care sunt traseele pe care mai operează fi rma lui Marin Manole

Firma Manolo Auto Zob mai ope-rează la ora actuală curse pe pa-tru trasee. Este vorba de Curtea de Argeș-Tigveni-Sălătrucu; Curtea de Argeș-Tigveni-Cărpeniș; Curtea de Argeș-Tigveni-Urluești; Domnești-Pietroșani-Gănești. Manolo Auto Zob mai are o licență specială de la CJ Argeș pentru transport copii pe ruta Pitești-Păuleasca. Până anul trecut a mai operat pe Pitești-Mărăcineni-Micești și Pitești-Micești-Păuleasca, dar s-a numărat printre cei 11 ope-ratori ce au pierdut licențele în urma scandalului privind transportul me-tropolitan de călători.

Denis Grigorescu

Săptămâna trecută, Curtea de Apel Pitești a dat sentința defi nitivă în pro-cesul accidentului petrecut în urmă cu mai bine de șase ani, pe 26 aprilie 2012, pe DN 73D, în apropiere de Mioveni, când un autobuz aparținând societății Manolo Auto Zob SRL Curtea de Argeș, ce transporta 49 de muncitoare de la o societate din Mărăcineni, s-a răsturnat într-o curbă, zeci de persoane fi ind rănite. Marin Manole, patronul fi rmei SC Manolo Auto Zob SRL, a fost con-damnat la 2 ani și 4 luni de închisoare cu suspendare sub supraveghere pen-tru vătămare corporală din culpă, iar agentul de asigurări Darius Zărnescu a primit un avertisment. Firma asi-guratoare, Asirom Vienna Insurance, trebuie să plătească daune totale de 450.000 de euro către patru dintre per-soanele rănite în accidentul din 2012. Inițial, Judecătoria Pitești îl achitase în februarie a.c. pe patronul de la Manolo Auto Zob.

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

O mămică din Pitești plătește aproape cât pentru o grădiniță particulară unei grădinițe de stat, adică 660 de lei. Și cel mai grav este că, în afara banilor pentru mâncare, respectiv 9 lei zilnic, pentru ceilalți bani dați, respectiv pentru programul „step by step” și pentru opționale, potrivit spuselor Mihaelei Petrescu, de trei ani, de când micuța Alexis frecventează cursurile acestei grădinițe, nu a primit nicio chitanță, nici măcar un bon fi scal. Buba s-a spart joia trecută, 7 iunie, când, după toate costurile de peste an, una dintre mămici, responsabilă cu strângerea de fonduri, a cerut alți 100 de lei pentru serbarea de sfârșit de an. În condițiile în care în clasă sunt 31 de copii, Mihaela Petrescu a întrebat-o pe casieră care sunt plățile necesare pentru asemenea petrecere costisi-toare (31 de milioane de lei vechi !) organizată pentru niște pici. Mămica și-a luat inima în dinți și a mai între-bat dacă va primi și ceva documente contabile în schimb, gen chitanță, bon fi scal ceva, și dacă nu cumva acesta este vreun cadou ascuns, având în ve-dere că majoritatea copiilor din grupa mare se despart de educatoare. A iz-bucnit un scandal monstru chiar după petrecere, iar mămicii „rebele” i-au sărit în cap ceilalți părinți încântați să scoată bani din buzunar.

Potrivit unui contract încheiat cu Grădinița „Căsuța Poveștilor” din Pitești, unitate de învățământ din subordinea Ministerului Educației Naționale, pen-tru programul educațional step-by step părinții s-au angajat să suporte costuri-le. Adică 50 de lei pentru plata ajutoru-lui de educatoare, iar pentru opționalele care apar și pe site-ul ofi cial al unității de învățământ, banii, așa după cum scrie ne-gru pe alb, se achită în ultima săptămână a lunii în curs, pentru luna următoare, unei asociații, respectiv „Asociația Support of Education”, asociație de părinți, de fapt unul dintre ONG-urile apărute ca ciuper-cile după ploaie, atunci când Ministerul Educației a decretat, măcar de ochii Eu-ropei, că este în afara legii ca profesorii să mai adune bani pentru fondul clasei, bănci, perdele, cretă, cărți etc., un sistem de făcut bani care mergea ca uns. Dar iată că merge și în continuare, având o acope-rire aparentă în aceste ONG-uri înfi ințate de părinți și care derulează programe educaționale cu nume pompoase, ce „pro-duc” pe mai departe, în ciuda restricțiilor.

O mămică a făcut reclamație la Inspectoratul Școlar

Iată ce a scris o mămică din Pitești la Inspectoratul Școlar Argeș, despre moda-litatea în care părinții plătesc banii pentru

încă o educatoare, dar și pentru lecții de engleză, franceză, dans sau pictură. Meca-nismul e simplu: părinții pun bani într-un plic pe care de obicei îl găsesc pe mobi-lierul din sala de clasă, plic pe care scriu numele copilului și lecțiile pentru care se achită și care plic este ulterior introdus într-o cutie poștală amplasată strategic, tot în clasă. Curat murdar, nu? Cităm din sesizarea adresată ISJ Argeș de către mămi-ca Mihaela Petrescu: „La această gădiniță se plătește a doua educatoare (pentru pro-gramul „step by step”), opționalele pentru copii (dans, pictură, engleză etc., fondul clasei, excursii)... în modul următor: se pun banii într-un plic, se scriu pe plic numele și suma depusă, luna pentru care se depune, după care se introduc într-o cutie poștală care se găsește în interiorul clasei, se semnează pe un tabel care este lipit pe ușa clasei și apoi banii îi ridică mă-

mica desemnată casierița clasei, și anume Ghineț Cristina. La începutul anului, am depus pentru fondul clasei suma de 150 de RON, nu am văzut nicio chitanță pen-tru acești bani, nici pentru banii achitați pentru opționale și a doua educatoare. În acest fel, nu știu ce s-a întâmplat cu ba-nii mei. În data de 04.06, am afl at de la mămica ce este casieriță că trebuie să achit 100 RON pentru serbare, deoarece ser-barea se face la Muzeul Golești și vor să cumpere și un tort. Când am întrebat cât costă intrarea, mi s-a răspuns că 150 de lei pentru toți copiii și atunci am întrebat mămica ce face cu ceilalți bani, pentru că sunt 31 de copii în clasă și asta ar însem-na 3100 lei. Dânsa a spus că sunt pentru intrare și alte activități ale copiilor, dar nu poate justifi ca banii cu chitanțe... Vă rog să luați atitudine în ceea ce privește acest sistem fraudulos de a strânge bani de la

părinți fără justifi care și de a marginaliza copiii ai căror părinți nu sunt de acord cu așa ceva”.

Convorbire pe WhatsApp: „30 de milioane serbarea? Pe bune? Nici botezul lu fi -mea nu a costat atât!”

Mihaela Petrescu ne-a pus la dispoziție și o înregistrare a convorbirii dintre ea și cealaltă mămică, pe WhatsApp:

„La ce prețuri faceți voi pentru o serbare de o oră pentru ca să spună fi ecare o poe-zie de niciun minut, mai bine mă lipsesc. Este exact ca și fondul clasei, am dat o grămadă de bani și în acei bani trebuia să intre și cărțile și după cum am afl at nu au intrat, așa că mă întreb: unde sunt banii mei?... 100 de copil, adică voi plătiți un tort și o intrare pentru o oră cu 30 de mi-lioane? Pe bune, nici botezul lu fi -mea nu a costat atât; la mine la sală, pentru 3 ore cu animator, jucării, poze, invitații, exclu-sivitatea spațiului, karaoke, jocuri, chiria costă 550 și voi vreți pe un tort și o chirie de o oră 30 de milioane, este fenomenal!” (Mihaela Petrescu are o mică afacere pri-vată în care organizează evenimente pen-tru copii.)

Casiera asociației, cea care se ocupă cu umblatul la cutia poștală, avocat de profesie, ne-a amenințat cu judecata

Am stat de vorbă și cu mama care se ocu-pă cu strângerea banilor pentru asociația de părinți, aceasta fi ind, de altfel, cea care adună banii strânși în cutia poștală a cla-sei. E vorba de doamna Cristina Ghineț, care ne-a anunțat că este avocat și, cu această ocazie, ne-a și amenințat cu un proces.

„Mămica respectivă (Mihaela Petrescu, n.red.) nu stă decât de reclamații, s-a dus și pe la Poliție... Dacă dumneavoastră vreți să faceți articol și să mă defăimați, este problema dumneavoastră. Dar să știți că eu am dovezi la tot ce am făcut, că am fost casierul grupei, doamna nu are idee pe ce pământ trăiește. Vreți să intrăm într-o po-lemică? Nu e nicio supărare, dar dacă vreți să scrieți articole faceți cum credeți dum-neavoastră, eu sunt avocat de meserie...”

Întrebată cum se derulează lucrurile, legal vorbind, doamna Ghineț, ne-a răs-puns: „Nu vorbiți cu mine acest aspect al neeliberării chitanțelor, acest aspect ține de Asociația părinților, banii sunt în Asociația părinților, iar de acolo sunt plătiți profeso-rii de opționale. Dumneaei vorbește niște lucruri pe care nu le cunoaște. Aveți mare grijă, sunteți pe teren extrem de sensibil. Să știți că nici nu sunt obligată să vă răs-pund la chestiile astea, asta o fac apentru că m-ați sunat acum. Femeia să se ducă să se caute! Sunt justifi cări pe toți banii. Dacă nu vrea să plătească ajutor de edu-catoare, există modulul tradițional, unde nu se plătește niciun ban, are posibilitate să opteze pentru grupa unde nu există aju-tor de educatoare. Sistemul «Step by Step» prevede ajutor de educatoare, adică noi, părinții, prin Asociația părinților, îl plă-tim pe omul ăla care vine și îngrijește co-piii noștri acolo. Avem bonuri pe absolut

Serbare de sfârşit de an cu scandal, la o grădiniţă de stat din Piteşti. O mămică a spus tot

La „Căsuţa Poveştilor”, părinţii pun banii în cutia poştală O altă problemă: părinții a 31 de copii au trebuit să achite câte 100 lei pentru serbarea de sfârșit de an, bani pentru care nu s-a dat vreo chitanță

O mămică re-voltată, Mihaela Petrescu, a depus reclamație la In-spectoratul Școlar și a sesizat și poliția în legătură cu acest mecanism de strân-gere a banilor

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

ÎNCHIRIEZ SPAȚIU PRIETENOS ȘI MODERN,

COMPARTIMENTAT PARTER ȘI ETAJ, SITUAT ULTRACENTRAL ÎN PITEȘTI,

STRADA CRINULUI NR. 1A, ÎN SUPRAFAȚĂ DE 220 MP,

PRETABIL PENTRU: BIROURI CABINETE MEDICALE INSTITUȚII FINANCIARE PROIECTARE SOCIETĂȚI DE IT FIRME DE CONSULTANȚĂ

RELAŢII LA TELEFON: 0722.801.905; 0799.789.888

Un al treilea martor spune că Laurenţiu Durleci a fost bătut de mascaţi în penitenciar

Ipoteza potrivit căreia Laurenţiu Durleci, autorul triplului asasinat de la Stoenești, ar fi murit din cauza bătăilor încasate în Peniten-ciarul Colibași, pare tot mai plauzibilă. Asta după ce un al treilea martor spune că mascații l-au bătut crunt în detenție pe tânărul con-damnat pentru crimă.

„Loviturile erau atât de puternice, încât zbura efectiv câțiva metri”

Martorul este un fost deţinut, care susţine că a asistat la astfel de scene în spatele gratiilor. „M-am întâlnit într-o zi cu tatăl lui Laurențiu Durleci, care era extrem, extrem de abătut. La un moment dat l-a podidit plânsul și mi-a spus că s-a întâlnit întâmplător cu un fost coleg de celulă, care i-a re-latat că fi ul său a fost bătut de către două persoane din trupele de intervenție ale penitenciarului. Doi mascați. Și că loviturile, aplicate cu picioarele în zona stomacului/pieptului erau atât de puterni-ce, încât zbura efectiv câțiva metri. Ceva ce, din spusele acestuia, nu vezi decât în fi lme. Se întâm-pla după ce ei (tatăl și fratele celui omorât) fuse-seră achitați și eliberați, lăsându-l singur acolo pe Laurențiu. După aceea, am fost oprit de un coleg din avocatură, care mi-a spus că are un client în penitenciar și că acesta vrea neapărat să mă contac-teze în legătură cu un omor comis acolo de către cei de la mascați. Recent îmi parvin informații, total întâmplător, relativ la un al treilea martor, creându-mi sentimentul straniu că pur și simplu probele ajung la mine fără să le caut, ca și cum o forță nevăzută le așază cu mâna, nevrând să lase nepedepsită o crimă comisă asupra unui om lip-sit de apărare chiar acolo, în lumea tenebroasă din penitenciar, de către cei care, în loc să-și facă me-seria cu bună-credință, se cred un fel de îngeri ai dreptății. Îngeri, poate, dar îngeri căzuți. Negri la sufl et, cum le sunt și măștile”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Florentin Sorescu, avocatul lui Laurenţiu Durleci.

Apelul formulat de Parchetul de pe lângă Tribu-nalul Argeș, care insistă că cei doi (fratele și ta-tăl criminalului) ar fi luat și ei parte la măcelul de acum doi ani, s-a judecat deja. Joia trecută ar fi trebuit să se dea o soluţie, însă pronunţarea a fost amânată pentru încă 12 zile. Mai precizăm că, încă de acum o săptămână, redacţia Jurnal de Argeș a solicitat Penitenciarului Colibași informa-ţii referitoare la rezultatele anchetei interne desfă-șurate în unitate după decesul lui Laurenţiu Dur-leci, însă nu am primit niciun răspuns.

Izabela Moiceanu

tot, se ține contabilitate, nu se eliberea-ză bon pe fi ecare părinte, se eliberează bon pe clasă, pe grupă, pe tabel. Este vorba de o asociație non-profi t, ce alt document ar trebui să eliberez? Cine face 400 de chitanțe, la câți copii sunt la școală? Există tabele, tabelele alea sunt în copie și la grupă, sunt în co-pie și în contabilitate, de aia zic, aveți mare grijă! Femeia este cu probleme. Anul trecut a făcut reclamații, anul ăsta face reclamații.

Sunt membru al «Asociației părinților» și sunt casiera grupei unde sunt copiii. Sunt votată de părinți. Doamna nu se prezintă la nicio ședință cu părinții, nu cumpără ca-iete opționale pentru copil, face nu-mai probleme, face numai reclamații, chinuiește pe toată lumea. Faceți arti-col, nu e nicio problemă, dar pe urmă să nu vină șefi i dumneavoastră la mine să îmi spună de ce vă cer daune mora-le. Mare grijă! Doamnă, vă spun, am justifi care la fi ecare bănuț. Poate să se

ducă oriunde, femeia caută să își facă reclamă”.

Cristina Ghineț: „Dacă nu vrea să plătească banii ăștia, de ce nu își dă copilul la tradițional?”

Din simplă curiozitate, am întrebat-o pe doamna Ghineț și dacă ei i se pare normal să plătească aproximativ 700 de lei pe lună pentru educația unui co-pil la o grădiniță de stat. Iar răspunsul a fost:

„Doamnă, este un sistem pe care l-am ales noi. Oricum plătim mân-carea copiilor, ori asta nu vi s-a spus? Iar sistemul ăsta e prin «Asociația părinților», iar noi am optat pen-tru el și da, mi se pare corect dacă eu am optat în cunoștință de cauză. Dacă nu vrea să plătească banii ăștia, de ce nu își dă copilul la tradițional? Aceeași grădiniță are clasă de sistem tradițional, unde nu trebuie să dea ni-ciun ban. Nu vrea opționale, pictură, dans, nu o obligă nimeni să le facă. Opționalele sunt strict opțiunea noas-tră. Nu vrei să plătești niciun opțional, grădinița nu te obligă! Despre ce vor-bim? Iar ea, dacă nu vrea să plătească ajutorul de educatoare, de la anul, că rămâne copilul în grădiniță, să se ducă în aceeași grădiniță peste stradă, unde există grupa mare tradițional, unde nu există ajutor de educatoare și unde nu dă niciun ban”.

Însă, la acest punct al discuției ne întoarcem de unde am plecat, fondul real al problemei fi ind acela că Mihae-la Petrescu a dat bani, și nu puțini, dar, cel puțin din ceea ce pare, sunt bani prea puțin justifi cabili. Sau, oricum, rămâne ca autoritățile în materie să stabilească adevărul.

Aţi mai întâlnit așa ceva? Căsuţă poștală

la grădiniţă, în care părinţii să pună banii

Faptul că în România părinții trebuie să plătească pentru educația gratuită a copiilor lor, de la rechizite și material didactic, cretă, bureți, agenți de pază, reprezintă pentru mulți părinți români o normalitate, aceștia nu știu însă că acest lucru încalcă chiar Constituția și alte legi ale statului, precum și obligațiile asumate de țara noastră în

plan internațional. Comitetul ONU pentru Drepturile Copilului atrăgea atenția, încă din 2009, că educația gratuită în România ascunde o serie de costuri indirecte și cerea Guvernu-lui de atunci să ia măsuri de eliminare a costurilor pentru ca învățământul obligatoriu să fi e într-adevăr gratuit.

Am căutat-o la grădiniță și pe direc-toarea Daniela Petre, însă nu mai era în unitate. Pentru că țineam să avem un punct de vedere asupra situației, am rugat-o pe secretară să ne dea nu-mărul de telefon al doamnei Petre, iar aceasta, amabilă, ni l-a furnizat, însă directoarea nu ne-a răspuns la telefon.Material realizat de Alina Crângeanu

ONU atrage atenţia că educaţia gratuită în România ascunde o serie de costuri şi a cerut Guvernului eliminarea acestora

Discuţii incendiare pe WhatsApp. Despre bani...

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

ANUNŢ PUBLIC PRIVIND DEPUNEREA SOLICITĂRII DE EMITERE A ACORDULUI DE MEDIU

FUNDAȚIA CONSERVATION CARPATHIA anunță publicul interesat asupra depunerii solicitării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Reparații, compartimentări și extindere pe verti-cală, Cabana Valea Vladului P+M”, propus a fi amplasat în comuna Rucăr, sat Sătic, pct. Cabana Valea Vladului, județul Argeș.

Informațiile privind proiectul propus pot fi consultate la sediul APM Argeș, municipiul Pitești, str. Egalității, nr. 50 A, județul Argeș, în zilele de luni-vineri, orele 08.00-13.00.

Observațiile publicului se primesc zilnic la sediul APM Argeș, mu-nicipiul Pitești, str. Egalității, nr. 50A, jud. Argeș.

Daniel Sebastian Ghenciulescu, șef serviciu în cadrul Uzinei Dacia de la Mioveni, a încercat să pună bețe în roate mitingului PSD din 9 iunie de la București, miting la care au parti-cipat aproximativ 4.000 de oameni din Argeș. Concret, pe 7 iunie, cu două zile înainte de miting, Daniel Sebastian Ghenciulescu, a trimis un mesaj de pe e-mailul de serviciu mai multor colegi de la uzină și fi rmelor ce asigură transportul salariaților Grupului Renault România. Iată conținutul integral al e-mailu-lui: „Ținând cont că sâmbătă în București se organizează un meeting politic, vă notifi căm să nu alocați acestei acțiuni autobuzele din par-cul dumneavoastră care sunt im-plicate în trsp salariaților Grupului Renault România (Pitești, Mioveni, București). Contăm pe reactivita-tea dumneavoastră și confi rmarea recepționării notifi cării”. Printre destinatarii e-mailului s-au numărat și trei angajați de la Dacia cu funcții importante: Geanina Radu, Necu-lae Boros și Șerban Ion-Daniel.

E-mailul, unul de neînțeles și care amestecă politicul la Dacia, fapt to-tal nelalocul lui, a stârnit reacții din partea PSD Argeș și a avut drept rezultantă crearea unor probleme vizavi de transportul argeșenilor la mitingul PSD din 9 iunie.

O altă problemă: sâmbătă, 9 iunie, în ziua mitingului, la Uzina Dacia s-a lucrat, după mult timp, pe trei schimburi. Și sunt voci care susțin că acest lucru s-ar fi realizat tocmai pentru a îi împiedica pe salariați să ajungă la miting.

Ce spune angajatul care a amestecat politicul cu slujba: „În ce calitate mă sunați pe mine dumneavoastră?”

Așa cum este normal, am luat le-gătura și cu Daniel Sebastian Ghen-ciulescu, autorul e-mailului prin care transportatorilor li se cerea să nu sprijine cu autobuze mitingul PSD. Iată mai jos scurtul dialog avut cu Daniel Sebastian Ghenciulescu:

- În ce calitate mă sunați dumnea-voastră pe mine? În calitate de jurnalist și deoa-

rece subiectul este unul de interes public.

- Dacă doriți să cereți informații legat de Dacia, cereți-le la Direcția Comunicare. Nu e vorba de Ghen-ciulescu, e vorba de Dacia. Ați înțeles mesajele mele, da? Sănătate, numai bine!

Am dorit să obținem și un punct de vedere ofi cial de la Dacia vizavi de e-mailul ”ciudat” al angajatului uzinei. Reprezentanții Dacia ne-au trans-mis că nu au niciun comentariu de făcut legat de acest e-mail. Sublini-em faptul că această lipsă de reacție îi incriminează pe cei de la Dacia. Să nu uităm că multinaționalele, în integralitatea lor, au fost împotriva măsurilor economice ale ultimelor guverne PSD-ALDE, guverne ce au susținut impozitarea profi tului în țara în care se face și nu reexportarea acestuia către fi rmele-mamă. Exem-plifi căm cu prezența la mitingurile #rezist a CEO-ului Raiff eisen, Ste-ven van Groningen.

Primarul Cornel Ionică a orga-nizat luni, 11 iunie, o depla-sare alături de reprezentanții mass-media la câteva dintre șantierele deschise în Pitești. Prima oprire a fost la Bazinul Olimpic, la care au început mai multe lucrări de moder-nizare, care vor culmina cu implementarea unui pro-iect cu fonduri europene. De asemenea, deplasarea a continuat la piețele din Găvana și Trivale, care sunt în curs de modernizare cu fonduri de la bugetul local. Tot în acest an vor începe lucrările de amenajare a unor locuințe sociale la căminul fostului Liceu CFR din zona Stadionului. Pe de altă parte, a fost lansată licitația pentru construirea unei săli de sport la Liceul Ion Cantacuzino, în vreme ce lucrările la sala de sport de la Școala Ion Pillat sunt în plină desfășurare. Alte două săli de sport vor fi construite la Școlile Tudor Arghezi și Nicolae Iorga. În fi ne, în circa o săptămână vor începe lucrările de amenajare a unei noi benzi de circulație pe Calea Craiovei pentru vi-rajul pe strada Frații Golești. Pentru reabilitarea multor altor străzi procedurile sunt în desfășurare. A urmat apoi vizita în ștrandul din Trivale, unde s-au prezentat pe larg principalele proiecte afl ate în derulare în municipiul Pitești.

Bazinul Olimpic face obiectul unui proiect de 5 milioane de euro

Primarul Cornel Ionică: ”La Ba-zinul Olimpic s-au întâmplat lu-cruri extraordinare, iar perspectiva este extraordinară. S-a acţionat cu material de dezinsecţie, s-a pus la punct iluminatul, iar acum 3 săp-tămâni s-a realizat un nou vestiar pentru copii. Urmează să montăm în curând aerul condiţionat, un televizor la intrare, pentru părinţii care așteaptă. În scurt timp vor fi schimbate și culoarele de înot și, mai important, în trei luni se vor înlocui bloc-start-urile, care rămă-seseră neschimbate de la construc-ţia bazinului. De anul viitor, bazi-nul ar putea găzdui și competiţii de înalt nivel. De asemenea, urmează să fi e înlocuită tabela electronică. Bazinul face obiectul unui proiect de 5 milioane de euro, pe care mu-nicipalitatea l-a întocmit, dar care este în evaluare încă din februa-rie...”.

Piaţa Găvana, gata în august

Piaţa Găvana urmează să fi e refă-cută după un design modern până în luna august, conform contrac-tului. Deocamdată, s-a găsit o so-luţie provizorie pentru comerţul cu fructe și legume, în faţa pieţei. ”După fi nalizarea pieţei, produ-cătorii vor avea prioritate, iar me-sele care nu se vor ocupa de către

aceștia vor fi scoase la licitaţie. Ter-menul de fi nalizare a contractului este în august, după care se mai ia o marjă de vreo două săptămâni. Constructorul a câștigat licitaţia abia de 3 săptămâni și au 4 tone de prefabricate deja comandate”, a spus primarul Ionică.

Piața Trivale, termen în august, dar se ia în calcul şi o întârziere de o lună

Termenul de fi nalizare pentru Piața Trivale este tot luna august, dar se ia în calcul și o întârziere de o lună, pentru că proiectul a fost modifi cat. Și aici, confecţiile metalice sunt deja realizate, la fel, tâmplăria. În zonă există și câteva neînţelegeri cu doi comercianţi, care au încă magazinele deschise în mijlocul zonei îngrădite a șantieru-lui. ”După părerea noastră, dânșii nu sunt proprietari, deși susţin că ţin de o cooperativă, dar nu au do-cumente. Noi ne judecăm și va sta-bili instanţa. Îi ignorăm și nu vor fi parte din zona comercială, unde vor fi producătorii”, a mai spus edi-lul-șef.

Alte lucrăriPrintre cele mai mari proiecte pe

care le susţine primarul Ionică se numără podul peste râul Argeș, pasajul rutier de la Târgu din Vale și Centura de vest. Lucrările de la Căminul Maria Teiuleanu se vor fi naliza anul acesta, deși termenul era anul viitor. Vor fi 96 camere cu

Un şef de la Dacia a încercat să saboteze mitingul PSD, interzicând transportatorilor agreaţi să închirieze autobuze Șef serviciu la Dacia, Daniel Sebastian Ghenciulescu a trimis cu două zile înainte de miting o notifi ca-re transportatorilor, cerându-le să nu aloce autobuze pentru evenimentul din Capitală

Șerban Valeca: „Acel angajat a făcut totul de capul lui, se pare că avea alte simpatii. Și-a luat papara necesară”

Am stat de vorbă și cu senatorul Șerban Valeca pentru a ne spune un punct de vedere vizavi de e-mailul angajatului de la Dacia prin care opera-torilor ce asigură transportul salariaților uzinei li se cerea să nu dea autobuze pentru mitingul PSD. „Problema e rezolvată. Acel angajat a greșit. Me-sajul s-a refăcut și n-a mai fost nicio problemă. Au fost și probleme cu transportul la miting din cauza acelui mesaj al angajatului de la Dacia. Am și vor-bit cu cei de la Dacia. Acel angajat a făcut totul de capul lui, se pare că avea alte simpatii, și-a luat pa-para necesară. Din câte știu, respectivul angajat a fost sancționat pentru acea abatere”, ne-a declarat senatorul Șerban Valeca.

Ion Georgescu, primar Mioveni: „Aștept punctul de vedere ofi cial al directorului francez de la Dacia, nu al vreunui ofi cial român”

Iată ce ne-a declarat și Ion Georgescu, primarul de la Mioveni: „Aștept punctul de vedere ofi cial al directorului francez de la Dacia, nu al vreunui ofi cial român. Voi putea comenta mai multe după ce domnul director Antoine Doucerain își va ex-prima un punct de vedere ofi cial referitor la acel e-mail. A fost o problemă cu asigurarea mijloacelor de transport în județul Argeș”.

Am stat de vorbă și cu primarul Ion Dumitru de la Albota, președintele Asociației Comunelor Argeș: „Probabil că acel angajat de la Dacia s-a bă-gat și el în seamă. Oricum, pe noi nu ne încurcă nimeni când ne propunem ceva”.

Denis Grigorescu

toaletă, plus 3 camere pentru peda-gogi, sală de lectură și alte dotări de care vor benefi cia și oaspeţi spor-tivi și olimpici. Piaţa Primăriei se va reabilita cu înlocuirea granitu-lui, pentru a permite mașinilor gre-le, inclusiv ale ISU, să circule. Se vor cumpăra mașini de deszăpezi-re, care vor face și lucrări pe timpul verii. La fostul sediu Alfa TV de la Casa Cărții va fi centru de încasare impozite. Se așteaptă un răspuns de la Guvern pentru Sala Poliva-

lentă - proiect de 23-24 milioane de euro - inclusiv 400 de locuri de parcare, din care 200 vor fi făcute de Primărie. Proiectul Stadionu-lui a fost îmbunătăţit, la sugestia CNI. Va fi acoperit pe toate părţi-le și va avea 18.000 locuri. Pentru că Primăria are multe reclamaţii privitoare la excrementele lăsate de câinii scoși la plimbare, se vor monta în parcuri indicatoare care atenţionează asupra acestui lucru.

Marius Ionel

Conferinţă extraordinară de presă a lui Cornel Ionică

Ionică promite că schimbă faţa Piteştiului. Oraşul va deveni şantier

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

Va așteptăm în parcul nostru din Bulevardul Republicii

nr 290, unde vei găsi mereu vehicule de calitate,

testate și verificate de noi și care vin cu garanţia fiabilităţii

și a celui mai bun preţ de pe piaţă.

Telefoane: 0730.43.43.43; 0765.47.18.54; 0723.36.64.77Web. www.abc-auto.ro

E-mail: contact@abc-auto.roFacebook: ABC Auto’S / @ABCAutoStar

VÂNZĂRI

DIN STOC ŞI IMPORT

l d l R bli

IN STOC ŞLA COMANDĂ

VÂNZĂR

STOC ŞI IMPORAUTO

Mai exact, Tribunalul Argeș a anulat în parte decizia COM-DATA Service de concediere disciplinară a lui Tiberiu Pielmuș și a înlocuit-o cu o măsură dis-ciplinară de reducere a salariului de bază cu 10% pe o perioadă de 3 luni, dispunând reintegrarea fostului angajat, cu plata unei despăgubiri egale cu salariile in-dexate, majorate și reactualizate, de la momentul concedierii până la reangajare. Instanţa a respins însă cererea privind acordarea daunelor morale.

„Dreptul la demnitate în România se pare că nu valorează mare lucru”

Decizia instanţei este execu-torie, chiar dacă soluția nu este defi nitivă, așa că fi rma a fost ne-voită să-l reîncadreze pe fostul angajat.

„Mi-au reactivat contractul cu data de 6 iunie 2018, cu o propu-nere din partea lor care oarecum m-a surprins! Să aleg între a mă prezenta la locul de muncă sau să stau acasă și să-mi plătească sa-lariul lună de lună până la fi na-lizarea apelului! E clar că nu vor să mă vadă printre oameni! Am ales, în mod logic, varianta cu statul acasă”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Tiberiu Pielmuș.

„Sentința conţine însă o serie de contradicții. Deși constată caracterul neîntemeiat al con-cedierii liderului sindical, este refuzată compensaţia prejudi-ciului moral înregistrat, a fap-tului că demnitatea unui om a fost călcată în picioare. Blocarea unicei surse fi nanciare de sus-ţinere a traiului zilnic, bloca-rea plății datoriilor la bănci în condițiile pericolului executării silite, generarea incapacității de a susţine întreținerea mamei sale

bolnave, eliminarea acestuia din organizație se pare că nu au în-semnat mare lucru. Din păcate, dreptul la demnitate în Româ-nia se pare că nu valorează mare lucru”, explică avocatul Liviu Stancu, apărătorul lui Tiberiu Pielmuș.

„Nu sunt eu singurul proces în care cei de la Comdata au pierdut”

Atât fi rma COMDATA Service SRL, cât și Tiberiu Pielmuș au atacat decizia instanței de fond. „Nu sunt eu singurul proces în care cei de la Comdata au pier-dut. Au mai dat un om afară și au pierdut, iar acum trebuie să-i plătească și drepturile din urmă. Persoana respectivă n-a avut cu-rajul să ceară și daune morale. Eu am cerut și daune, dar nu le-am primit. Sper ca la apel să mi se acorde și daune morale. Deja eu sunt hărțuit de bancă, am un cre-dit pentru care de cinci luni de zile nu mai pot să plătesc ratele, pentru că eu, din 3 iulie 2017, de când mi-au desfăcut contractul, și până în decembrie anul tre-cut, am epuizat toate economi-ile mele, nu mai am nicio sursă de venit. Deja am primit notifi -cări de executare silită. Mă simt hărțuit, mă simt hăituit din toate părțile... Nu-i las și sunt hotă-rât să merg, eventual, și până la CEDO”.

„Daune morale, între noi fi e vorba, vor toți”

Avocatul COMDATA Service spune că fostul angajat Tiberiu Pielmuș, viitor reangajat, n-ar avea de ce să ceară daune morale.

„Instanța i-a acordat daune ma-teriale. Daune morale, între noi fi e vorba, vor toți”, a declarat

Cătălin Niță, avocatul COM-DATA Service. În ciuda deciziei instanței care-l obligă pe angaja-tor să-l reîncadreze pe fostul lider de sindicat, avocatul COMDA-TA Service spune că în acest caz n-ar fi fost, totuși, vorba de o concediere abuzivă.

„El a fost acţionat disciplinar pentru patru puncte. Instanţa a constatat că două dintre fapte se confi rmă, iar pentru alte două instanţa a ajuns la concluzia că faptele nu se confi rmă. Noi am făcut apel, pentru că am con-siderat că chiar și pentru acele fapte pe care le-a reţinut instanța (două absențe nemotivate și perturbarea activității pentru aproape o zi întreagă) era justi-fi cată sancțiunea disciplinară a concedierii. Să vă explic de ce...Dacă pentru trei absențe un sa-lariat poate fi concediat, în cazul dumnealui, pentru două absențe, dar adăugându-se și perturbarea activității pentru o zi întreagă, pentru aceste două fapte comise în calitate de salariat, se putea dispune concedierea”, este de părere Cătălin Niță, avocatul COMDATA Service, pe care-l contrazice soluţia instanţei.

Italienii de la COMDATA, obligaţi de instanţă să-l reangajeze pe liderul de sindicat concediat abuziv

Tensiunile de la punctul de lucru Piteşti al COMDATA Service

COMDATA Service SRL este o fi rmă cu asociaţi italieni care pre-

stează servicii pentru Telecom Italia. Activitatea se desfășoară în mai

multe centre din România – Craiova, Pitești, Constanța, Brăila,

Galați, București și Buzău - prin intermediul a două departamente,

respectiv un call center și un departament back offi ce, unde muncesc

circa 4000 de oameni.Pe fondul nemulțumirilor salariaților de la Pitești la adresa condu-

cerii centrului, Tiberiu Pielmulș a iniţiat, împreună cu mai mulţi

susținători ai ideii, înfi ințarea unui sindicat care să vegheze în pri-

mul rând la buna desfășurare a activității și la respectarea drepturilor

angajaților la locul de muncă. Reclamând salariile mici, sâmbetele lu-

crate și plătite la niveluri derizorii, condițiile de muncă proaste, mo-

dul în care se alocă pauzele (aspecte pe care angajatorul le infi rmă),

oamenii au aderat la sindicat, care a ajuns să numere 285 de membri.

„Pe 10 mai a luat fi ință Sindicatul COMDATA Service SRL. A fost

momentul în care au început obstrucţionările din partea conducerii

privind activitatea sindicală, hărțuirea, amenințarea cu desfacerea

CIM, reducerea orelor suplimentare de muncă ale celor înscriși în sin-

dicat sau care se vor înscrie”, explică Tiberiu Pielmuș.

Iar tensiunile la care face referire fostul lider de sindicat au culminat

cu măsura disciplinară a desfacerii contractului individual de muncă,

ceea ce l-a făcut pe Tiberiu Pielmuș să-l acţioneze pe angajator în in-

stanţă. Material realizat de Izabela Moiceanu

Tiberiu Pielmuș, fostul salariat și lider de sindi-cat căruia COMDATA Service (punctul de lucru - Pitești) i-a desfăcut contractul de muncă din motive disciplinare atunci când a devenit inco-mod, a câștigat, la Tribunalul Argeș (instanța de fond), prima bătălie cu angajatorul pe care l-a reclamat că l-a concediat abuziv. Instanţa a obligat compania să-l reangajeze pe postul deţinut anterior desfacerii contractului de mun-că și să-i plătească salariile ce i s-ar fi cuvenit pentru perioada în care bărbatul a rămas fără

serviciu. Împotriva soluției Tribunalului Argeș au declarat apel atât angajatorul, care contestă decizia, cât și liderul de sindicat, care cere și da-une morale pentru lunile în care a trebuit să se descurce fără salariu. Interesant este că fi rma i-a propus fostului angajat să-l plătească fără ca acesta să vină la serviciu până la fi nalizarea apelului. Tiberiu Pielmuș nu este însă singurul fost angajat pe care italienii de la COMDATA sunt obligaţi să-l reangajeze potrivit deciziilor instanţelor de fond.

Cazul Pielmuş nu este unul izolat

Avocatul COMDATA recunoaște că liderul de sin-dicat concediat în vara anu-lui trecut nu este singurul fost angajat pe care compa-nia e obligată să-l reangajeze.

„A mai fost un angajat concediat la Craiova. El a câștigat pe fond, dar n-are nicio șansă la apel...”, cre-de Cătălin Niță, avocatul COMDATA Service.

Deja sunt hărțuit de bancă (...), de cinci luni nu mai pot să plătesc ratele.

Tiberiu Pielmuş:

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

CALEIDOSCOPDiscovery

ArgesOlăritul şi dogăritul, meşteşugurile tradiţionale de la Coşeşti

Înlocuirea lui Mihai Viteazul cu Simion Movilă a fost anunţată de la Piteşti

Un episod demn de a fi menţionat, de la cumpăna secolelor al XVI-lea-al XVII-lea, este legat de evenimen-tele ce se desfășoară în jurul per-sonalităţii lui Mihai Viteazul, care cuprind și Piteștii. Astfel, cu ocazia luptelor dintre oastea domnitorului român și poloni, în noiembrie 1601, într-un document redactat în lim-ba germană, se preciza că Ioan Po-tocki, starostele Cameniţei și gene-ral al Podoliei, a trimis o scrisoare, din Pitești, în care anunţa înlocu-irea lui Mihai Viteazul cu Simion Movilă.

Melcii şi salata de gălbenele, delicatesele oferite oaspeţilor

La 1 mai 1794, a trecut prin Pi-tești, în drum spre Constantino-pol, noul ambasador al Angliei la Poartă, Sir Robert Liston, însoţit între alţii și de botanistul și medi-cul John Sibthorp. Cel din urmă a notat în jurnalul său: „Am călătorit spre Pitești peste un câmp acoperit cu pâlcuri de pădure deasă și fâșii de teren cultivat. Am fost primiţi de autorităţile judeţului, care ne-au tratat cu o cină rece aleasă. Printre felurile de mâncare am avut melci și o salată din frunze de gălbenele”.

Bazarul de la PiteştiEnglezul John B.S. Morritt of Ro-

keby, viitorul prieten intim al lui sir Walter Scott, însoţindu-l pe Robert Stockdale, magistrul său, într-o că-lătorie de studiu în Orient, a popo-sit între 8-9 iulie 1794 la Pitești. El remarca, la vremea respectivă, nu-mărul mare de prăvălii din oraș și faptul că ispravnicul orașului, care le-a eliberat o scrisoare de recoman-dare către domnul Ţării Româ-nești, Alexandru Moruzzi, ”vorbea franţuzește și era foarte politicos”. De asemenea, în anul 1799, teolo-gul sas din Transilvania Friedrich Murhard a consemnat în notele sale de călătorie în Ţara Româneas-că faptul că bazarul de la Pitești este un târg permanent unde se adună toate mărfurile și se strâng toţi vân-zătorii și ucenicii negustorilor.

Piteştenii, nemulţumiţi de ispravnici

După Curtea de Argeș, în orașul Pitești a fost sediul conducerii ju-deţului Argeș. În timpul regimului fanariot, Piteștiul a devenit reședin-ţa celor doi ispravnici ai Cancela-riei. Ca urmare, aici au staţionat, strategic, diferite structuri militare autohtone. Documentele medievale menţionează diverse nemulţumiri și frământări ale populaţiei orășe-nești, cauzate prioritar de abuzurile funcţionarilor, mărirea dărilor și nerespectarea preţului mărfurilor.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

De-a lungul celor 523 de ani de existență a comunei Co-șești, două meșteșuguri s-au impus în activitatea locuito-rilor și au făcut-o cunoscută: olăritul și dogăritul. Apariţia olăritului pe aceste melea-guri este motivată în primul rând de existenţa solului argilos și de lipsa pămân-tului arabil, care să asigure existenţa locuitorilor. Olări-tul a reprezentat o ocupaţie tradiţională perpetuată din generaţie în genera-ţie, practicată cu evident profesionalism, indiferent de sex, în spiritul respectării particularităţilor relevate prin structura morfologică și repertoriul ornamental al produselor ceramice. Lemnul, în special cel de stejar, a favorizat apariţia și dezvoltarea butoaielor de diferite mărimi, folosite atât în gospodăria proprie, cât, mai ales pentru vânzare pe bani și pe „produse” (boabe de porumb și grâu) în zonele ocupate cu vii sau pruni.

M.I.

Obiceiul „pusul oalelor” în seara de „Lăsatul secului”

Un obicei încetăţenit în comu-na Coșești era până nu demult „pusul oalelor” în seara de „Lă-satul secului”. Fete și fl ăcăi se adunau într-o casă unde pe o masă erau puse diferite obiec-te (pieptăne, săpun, grâu, bani etc.), fi ecare având o anumi-tă semnifi caţie. După ce erau amestecate și acoperite cu câte o oală, fetele și fl ăcăii, pe rând, ridicau oalele. Dacă ridica un băiat oala sub care se găsea grâu, se spunea că se va căsători cu o fată bogată ș.a.m.d.

În comuna Coșești o adevărată înnoire în meșteșugul dogăritu-lui a adus un anume Iosif Her-nest, originar din Austria sau Germania, care a lucrat mai în-tâi la Fabrica de spirt de la Clu-cereasa. Astăzi dogăria este la loc de cinste în Coșești, iar faptul că oamenii se întreţin din această îndeletnicire demonstrează, dacă mai este cazul, importan-ţa care i se dă acestei frumoase meserii. O adevărată bogăţie

au constituit-o livezile cu pomi fructiferi, în special cele cu pruni. Dacă la început prunele se opreau și se uscau, treptat ele au devenit materie primă pentru producerea alcoolului, sursă în-semnată de venituri pentru fa-miliile producătoare. Astfel, în anul 1838 au fost număraţi în Jupânești 8.646 pruni și numai 51 meri, peri, nuci și cireși și 3 duzi, pentru ca, în 1900, recolta de prune consemnată să fi e de 150.000 kg.

În această zonă au trăit cei mai renumiți meșteri olari din Argeș

Înainte de 1900 au funcţio-nat circa 30 de cazane simple, pentru ca în timpul ocupaţiei germane numărul lor să se în-jumătăţească. Unii gospodari au iniţiat construcţia povernelor amplasate pe malul apei, pentru dinamizarea procesului de răci-re. Dacă în anul 1846 existau în Jupânești 8 poverne, după 1900 numărul lor ajunsese la 21. Nu întâmplător s-a luat decizia ca începând cu anul 2002 (19 mai) să se desfășoare un „Festival al Țuicii” la Coșești. Pe Valea Pă-curarului, zeci de producători și-au expus „marfa” spre a fi va-lorifi cată, dar meșterii dogari cu ale lor vase din doage de dud și salcâm nu s-au lăsat mai prejos. Am revăzut de-a lungul ani-lor expunând renumita familie de olari Cristescu din Coșești, după mulți ani, semn că olăritul nu va muri aici. În această zonă au trăit cei mai renumiți meșteri olari din Argeș: Ion Cristescu (Grindeanu) și Gheorghe Ene. Mă îndreptățește să spun acest lucru și faptul că Școala Popula-ră de Arte și Meserii din Pitești are două clase externe: olărit și dogărit, iar meșterii populari îi învață pe copiii locului taina re-alizării oalelor și butoaielor.

Tehnica dogăritului de la Coșești

În Coșești fi ind excedent de lemn, în special cel de stejar și salcâm, au fost favorizate apari-ţia și dezvoltarea butoaielor de diferite mărimi. La început oa-

menii făceau butoaie rudimen-tare: din esență de lemn moale și încheiate cu cercuri de curpen sau nuiele de alun cioplite. Ase-menea vase nu durau mult, iar pierderile de vin sau țuică erau mari. Se presupune că mai îna-inte oamenii ciopleau în interio-rul trunchiurilor de copaci groși și realizau un fel de stupi acope-riţi cu un capac. O adevărată în-noire în meșteșugul dogăritului a adus un anume Iosif Hernest, originar din Austria sau Ger-mania, care a lucrat mai întâi la Fabrica de spirt de la Cluce-reasa. Pe la 1850, a fost adus de Mestecăneni, oameni înstăriţi și negustori, în comună, unde s-a stabilit pentru totdeauna. El dă-dea gardin cu o unealtă anume și înlocuia cercul de curpen și

alun cu cercul de fi er, mult mai rezistent. Respectând o tradiţie veche de milenii, dogarul dă o formă doagelor, făcându-le mai late la mijloc și mai înguste la capete. El le teșește marginile în așa fel încât, alăturate, doagele să se îmbine perfect, ca să poată forma un cilindru. Apoi, la un capăt, bate cu ciocanul cercuri solide de metal. În această fază, butoiul arată ca o fustă evazată. Dogarul încălzește lemnul pu-nând butoiul deasupra unui foc, pe o vatră joasă. După aceea, îl umezește în interior cu apă, în-muind astfel lemnul prin expu-nerea la aburi. Acum, dogarul strânge bine cu o sfoară sau un cablu celălalt capăt al butoiului, curbând doagele. Și astfel capătă butoiul forma obișnuită. Apoi, meșteșugarul bate cu ciocanul și celelalte cercuri de metal pro-vizorii; cele defi nite vor fi fi xa-te mai târziu. Totuși, în acest moment, butoiul încă nu are capace. După ce butoiul capătă formă, dogarul face o canelură în interior, la ambele capete, ca mai târziu să poată fi xa două capace rotunde de lemn, care îl închid ermetic. Capacele se fac din șipci de stejar, între care se întroduc fâșii subţiri de trestie. Trestia asigură etanșeitatea bu-toiului, în cazul în care acesta se umfl ă sau se strânge neuniform. Înainte de fi xarea capacelor, dogarul pune din nou butoiul deasupra focului, „prăjind” in-teriorul sau arzându-l ușor. Cel care a comandat butoiul decide cât de ars va fi lemnul. „Prăjirea” intensifi că aroma pe care lemnul de stejar o dă vinului. Și capacele se pot arde separat. După aceea dogarul fi xează capacele și face într-o parte gura pentru cep. În cele din urmă, șlefuiește și cură-ţă exteriorul, după care livrează butoiul celui care l-a comandat.

Sursa: FB Sorin Mazilescu

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

Pentru a pune la dispoziţia publicului carte de calitate și instrumente de informare de mare interes și actualitate, Biblioteca Judeţeană „Dinicu Golescu” Argeș a achiziţionat recent mai multe lucrări ce merită semnalate:

În domeniul sociologiei, vă re-comandăm: Alfred Bulai, „Fun-damentele sociale ale cunoașterii” (București, Editura Trei, 2017); Mircea Agabrian, „Strategii de comunicare efi cientă” (Iași, Edi-tura Institutul european, 2008); Dale Carnegie, „Secretele succe-

sului în era digitală: cum să vă faceți prieteni și să deveniți infl u-ent” (București, Editura Curtea Veche, 2013). În domeniul istoriei, trei lu-

crări extrem de interesante pen-tru cei care vor să afl e cât mai multe informaţii despre anumite evenimente aparţinând anumitor perioade istorice: Keith Hitchins, „Scurtă istorie a României” (Iași, Editura Polirom, 2015); Neagu

Djuvara, „O scurtă istorie ilustra-tă a românilor” (București, Edi-tura Humanitas, 2013); Stelian Tănase; Elena Vijulie, „Dinastia” (București, Editura Rao, 2017). În domeniul lingvistică și

gramatică, vă recomandăm: Car-men Ivanov, „Șase sași în șase saci” (București, Editura Favorit, 2013); „Discursuri care au schim-bat lumea” (București, Editura Trei, 2015); Stephen E. Lucas,

„Arta de a vorbi în public” (Iași, Editura Polirom, 2014). Iubitorilor de literatură ro-

mână le recomandăm următoa-rele titluri: Tibi Ușeriu, „27 de pași” (Bistrița Năsăud, 2017); Russo, Andreea Russo, „Amin-tiri din viitor” (Chișinău, Editura Bestseller, 2017); Mircea Malița, „Secolul meu scurt” (București, Editura Rao, 2015).

Daniela Tudose - bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

Cărţile săptămânii!

Se lansează un nou număr al revistei literare Cuvântul Argeşean

Miercuri, 13 iunie, de la ora 16.00, se va desfășura în Sala Simpozion din ca-drul Centrului Cultural Pitești ediția din luna iunie a Cenaclului „Armonii Argeșene”. Manifestarea, organizată în colaborare cu Liga Scriitorilor Români - Filiala Argeș, va cuprinde o lectură, susținută de membri și simpatizanți ai ligii din propriile creații literare, precum și lansarea numărului 2/2018 al revistei literare Cuvântul Argeșean, publicație trimestrială a ligii. La dublul eveniment cultural, coordonat de redactorul-șef al revistei Cuvântul Argeșean, scriitorul Nicolae Cosmescu, și de președintele LSR - Filiala Argeș, medicul-poet Adri-an Mitroi, sunt invitați creatori de cul-tură amatori și consacrați, interesați să-și publice lucrările în paginile revistei, dar și să susțină lecturi ori prelegeri tematice la Cenaclul „Armonii Argeșene”. D.G.

Medalion literar „In Memoriam Marin Ioniţă” la Centrul Cultural Piteşti

Joi, 14 iunie, de la ora 17.00, va avea loc în Sala Ars Nova ediția din luna iunie a Clubului literar-artistic “Mona Vâlcea-nu”, care va cuprinde medalionul literar sub genericul “In Memoriam Marin Ioniță”, eveniment coordonat de scrii-toarea și editorul Mona Vâlceanu. D.G.

Un deschizător de drumuri

Trecutul unui oraș își dezvăluie gene-ros fețele căutării atente sau se lasă les-ne tradus în cuvinte, atunci când cro-nicarul care lasă mărturii despre el îi prețuiește personalitatea și măreția. Iar dacă slujitorul muzei Clio este dublat de un bun scriitor, se împlinesc în chip deosebit condițiile pentru a da formă literară dragostei pentru orașul în care trăiește. Am întâlnit, recent, o aseme-nea situație fericită, odată cu noul vo-lum din seria „Pitești. Povestiri dintr-o geografi e urbană”, apărut sub semnătura lui Florin Chivoci. La fel ca și la prece-denta apariție, de acum doi ani, autorul impresionează iarăși prin competența lui de connaisseur al diverselor perioade din istoria urbană a Piteștiului, prin al-titudinea perspectivei în care se include demersul său și, nu în ultimul rând, prin stil.

Cartea îmbină în chip fericit factologia cu tonalitățile narative, propunând o narativitate dinamică, care îl menține pe cititor atât în terenul istoriografi ei, cât și în acela al unei epici antrenante. Nouta-tea interesantă a acestei cărți o reprezin-tă punerea pe tapet a două mituri edifi -catoare ale lumii piteștene în legătură cu două repere de seamă din istoria acestor meleaguri: fi gura voievodului Mircea cel Bătrân și familia politică a Brătienilor.

Florin SILVESTRU

Sistemul solar stârnește curiozitatea ori-cărei persoane, indiferent de vârstă. Mulți caută să afl e cât mai multe despre cum s-a format sistemul, care sunt planetele simila-re celei pe care trăim, din ce sunt alcătuite celelalte planete, care ar fi șansele noastre de a trăi vreodată pe o altă planetă în afară de Pământ. Așa se face că, în cadrul activității

„Exploratorii Galaxiei”, desfășurată săptă-mâna trecută la Biblioteca Județeană Argeș, ne-am pus echipamentele de cosmonauți, ne-am îmbarcat pe o navă spațială si am plecat hai-hui prin Univers.

Întrebări ca: „Unde se duce Soarele nostru noaptea?”; „Din ce sunt facute stelele și de unde au venit?” etc.   și-au gasit răspunsul

aproape instantaneu. Călătoria noastră a în-ceput de la Soare, pentru ca apoi, pe rând, să cercetăm, cu lux de imaginație, toate pla-netele Sistemului Solar. Am descoperit de ce planeta Pamânt este specială și ce anume face ca viața să existe pe Pământ. Activita-tea s-a bucurat de un real succes, dat fi ind numărul copiilor înscriși. Carmen Frîncu

Copiii au explorat galaxia la Biblioteca Judeţeană Argeş

Expoziţie inedită despre litoralul românesc în perioada interbelică

Cine nu cunoaște că farmecul litoralului, al mării, întinsul nemărginit al apelor, vu-ietul valurilor au fost puternice motive de inspirație pentru artiști, scriitori, pictori și, în același timp, subiecte de studiu profund pen-tru omul de știință?! Pentru a pune în evidență frumusețea litoralului românesc, Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș organizea-ză, în luna iunie, în holul de la etajul al doilea, expoziția ,,Litoralul românesc în perioada in-terbelică”, expoziție în care pune accent pe cele mai reprezentative imagini legate de divertis-mentul de la malul mării, când verile acelui timp erau petrecute deseori departe de arșița cotropitoare a soarelui.

În perioada interbelică, litoralul românesc se întindea pe 412 kilometri (în comparaţie cu 245, cât are astăzi). Aici intrau teritorii care în zilele noastre fac parte din Ucraina și Bulgaria. Dintre ele, amintim: Balcicul, Capul Caliacra, Ecrina, limanul Nistrului. Încă din acea pe-rioadă, s-a început modernizarea litoralului, îndeosebi a porturilor și a staţiunilor turisti-ce. Odată cu dezvoltarea economică a zonei, tot mai mulţi români se stabilesc pe litoral, iar darea în funcţiune a liniei ferate Constanţa-Mangalia facilitează accesul.

Nu întâmplător aceste frumoase, variate și în-cântătoare priveliști au fost pictate în nenumă-rate tablouri cu valoare artistică recunoscută sau au fost descrise de maeștrii cuvântului, în opere literare impresionante. Litoralul româ-nesc își așteaptă și astăzi oaspeții, străduindu-se să le ofere vacanțe relaxante și instructive.

Mihaela Nicolescu

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș a fost miercuri, 6 iunie, gazda unui eveniment deosebit - Târgul de știință. Holul bibliotecii și sala de conferințe au devenit neîncăpătoare pentru copii și adulți, dornici să afl e cât mai multe des-pre experimentele și inovațiile prezente la târg. Evenimentul a fost derulat în cadrul proiectului „CODE Kids – Copiii fac coding în bibliotecile publice”, inițiat de Fundația Progress. Copiii care activează în cluburile de coding din bibliotecile publice rurale din localitățile argeșene Merișani, Bradu, Vlădești, Topoloveni, Aninoasa, Bogați au fost susținuți de ele-vii voluntari ai Colegiului Național „Ion C. Brătianu” și ai Colegiului Național „Zinca Golescu”, sub atenta îndrumare a doamnelor prof. Cristina Atanasescu și Carmen Moțoescu. Elevii au prezentat, în cadrul a 15 ateliere, experimente din do-meniile fi zicii, biologiei și astronomiei. Ce ne-am propus să realizăm în cadrul aces-tui târg? Promovarea activităților STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics)  în Biblioteca Județeană Argeș, respectiv a activităților din cadrul cluburilor CODE Kids din județul Argeș.

Cuvântul de bun-venit a fost adresat de domnul director al bibliotecii, Octavian Mihail Sachelarie, profund impresionat de numărul mare de elevi participanți. Ne-am bucurat, de asemenea, de prezența

invitaților noștri de excepție de la Fundația Progress, Ovidiu Ana, manager proiect CODE Kids – Copiii fac coding în bibliotecile publice, Claudia Șerbănuță și Alin Grămescu.

Zeci de curiozități chimice și fenomene biologice pentru vizitatori

Lampa cu lavă, Presiunea în aviație, Apa plimbăreață, Sistemul solar, Cur-cubeul într-un pahar, Electromagnetis-mul, Artifi cii într-un borcan, Cariotipul uman, Interfața plutitoare, Iluzii optice și holografi e, Ice Age 5`S Science și alte curiozități chimice și fenomene biologice sunt câteva dintre lucrurile interesante de care publicul vizitator s-a putut bucura pe parcursul celor 3 ore.

Proiectul CODE Kids – Copiii fac co-ding în bibliotecile publice are ca scop crearea unei mișcări de coding și STEM, în care copii, tineri și bibliotecari din mediul rural și urban mic își dezvol-tă competențele digitale și se implică în viața comunității din care provin, prin re-zolvarea unor teme digitale creative. Prin activitățile de formare și atelierele organi-zate, este deschisă o altă fereastră către ex-plorarea lumii digitale, cu oportunitățile sale de dezvoltare și învățare, astfel încât peste 2000 de copii, cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani, să fi e încurajați să se implice activ și chiar să urmeze o carieră în tehnologie.

Mihaela Penaru

Eveniment de excepţie, Târgul de Ştiinţă

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

O fi gură importantă a clanu-lui Casalesi este și Rossaria Massa, soția lui Vincenzo Inquieto, fratele lui Nicola. Vincenzo e acum domiciliat la Pitești și are o iubită român-că, Angela, asistentă la Spita-lul de Pediatrie Pitești. Vă re-amintim că într-un buncăr de la subsolul casei lui Vincenzo și a Rossariei a fost capturat - în 7 decembrie 2011 - „il capo dei tutti capi”, unul dintre cei mai căutați fugari din istoria criminalității din Italia, e vor-ba de Michele Zagaria, nașul mafi ot din Caserta. Zagaria se ascundea de 17 ani și, pentru că l-au adăpostit, cei doi soți, Rossaria Massa și Vincenzo Inquieto, au făcut, la rându-le, pușcărie. După 4 ani de detenție în Italia, Vincenzo a venit după fratele său, Nicola, la Pitești, unde locuiește și în prezent.

Trădătorii lui Zagaria au fost recompensați cu 50.000 de euro de statul italian

Iată ce avea să declare Anna Aversano, soţia unui martor im-portant în dosar și care, împreu-nă cu soţul ei, Generoso Restina, fuseseră persoanele de încredere ale „nașului” Michele Zaga-ria, înaintea cuplului Vincenzo Inquieto - Rossaria Massa.

Anna Aversano: ”I-am informat imediat pe agenți când am afl at că bossul se apropiase de ei. Sus-pectau că îl ascunseseră pentru că Rosaria Massa, soția lui Inquieto, mă urmărea de fi ecare dată când mergeam la cumpărături și mi-am imaginat că mi-a luat locul în custodia lui Zagaria”. Pentru informațiile sale, Anna a primit 10.000 de euro după arestarea șefului clanului, în timp ce un alt bărbat, care a indicat locația buncărului amenajat de familia Inquieto pentru Zagaria, a primit 40.000 de euro.

Amănunte incendiare despre cum au construit frații Inquieto buncărul pentru Zagaria

Iată și o declarație dată de Ge-neroso Restina în 15.05.2017: „Sunt întrebat referitor la magazi-nul de telefoane din Casapessena, Piața Petrillo. Nu știu precis cât, mă refer la câți bani i-a dat Mi-chele Zagaria lui Nicola Inquieto pentru a începe această activitate, repet însă că magazinul amintit a fost deschis cu bani proveniți din activități ilicite ale lui Miche-le Zagaria. Ba chiar, după cum îmi povestea Michele Zagaria în discuțiile pe care le aveam în casă vizavi de frații Inquieto, nu sunt dubii că toate investițiile lui Nico-la, Giuseppe și Vincenzo Inquieto au fost făcute cu banii lui Miche-le Zagaria. Și, în mod deosebit, vizavi de activitatea investițională pe care Nicola Inquieto a pornit-o în România, la Pitești, Michele

Zagaria îmi spusese în mai multe ocazii că era toată investiția lui”.

Tot Generoso Restina a mai declarat: „Sunt întrebat despre persoana lui Inquieto Giuseppe. Eu am mai vorbit deja despre Inquieto Giuseppe și relația sa cu Michele Zagaria în interogatorii-le precedente, al căror conținut îl confi rm. Între altele, am spus că Inquieto Giuseppe era un viclean abil și s-a ocupat de construirea buncărului pentru a acoperi fuga lui Michele Zagaria, în sensul că l-a construit chiar el. S-a ocupat în mod direct de instalarea ușii de acces în locuința din strada Cris-toforo Colombo, ușa fi ind mon-tată prin 2005. Era automată și aluneca pe o șină. Tot el s-a ocu-pat de montarea a șase suporturi care serveau pentru ascunderea ușii, suporturi comandate de ce-lălalt frate, Inquieto Vincenzo...”. În continuare, martorul descrie lucrările pe care cei doi frați le-au făcut la construirea buncăru-lui, de la cele destinate mascării intrării și până la partea electrică. Cu ocazia acestor munci, a fost modifi cată și scara de acces în buncăr, considerată incomodă de către Michele Zagaria”.

Martor în dosar: „Zagaria mi-a spus că investiţia din Piteşti a lui Nicola era a lui”

Rechizitoriu Nicola Inquieto. Cum s-a infi ltrat mafi a napoletană la Piteşti (8)

Declarația aparține lui Generoso Restina, unul dintre mafi oții „pocăiți”, deveniți colaboratori ai procurorilor italieni

Din rechizitoriu mai reiese că toți cei trei frați Inquieto - Nicola, Vicenzo și Giuseppe - au fost fi nanțați de nașul mafi ot Michele Zagaria

Din declarațiile martorului Restina, care pentru o lungă pe-rioadă de timp l-a găzduit și el pe Zagaria, până când acesta s-a apropiat de familia Inquieto, re-zultă că Giuseppe Inquieto era o persoană de maximă încredere pentru Michele Zagaria. Perioa-da la care se referă colaboratorul justiției italiene este 2004-2008, iar declarațiile acestuia demon-strează că Zagaria i-a încredințat bani lui Inquieto, că Giuseppe a realizat cu fi rma Inab Metal SRL toate lucrările metalice în interio-rul buncărului ocupat de Michele Zagaria în timpul fugii sale.

De asemenea, din declarații mai rezultă că Giuseppe Inquieto, la fel ca și frații săi, Nicola și Vin-cenzo, era o persoană de origini modeste și lipsite de venituri, cel puțin până la începutul anilor 2000, atunci când se înfi ințează câteva societăți, între care și Inab Metal, în care erau investiți banii lui Michele Zagaria.

„Întorcându-mă la familia Inquieto, pot să afi rm că vărul meu, De Luca Augusto din San Cipriano Aversa, i-a prezentat pe Massa Rosaria și Inquieto Vin-cenzo lui Michele Zagaria. Se în-tâmpla în jurul anilor 1997-1998 și îmi amintesc că în ajun de Cră-ciun sau de Anul Nou, după cină, jucam cărți în casa lui Inquieto

Vincenzo la San Cipriano - Aver-sa, eu, Giacomo Capoluogo și Mi-chele Zagaria. Michele Zagaria a început să se refere la Vincenzo Inquieto și la soția sa și în conti-nuare la toată familia Inquieto, Giuseppe și Nicola, inclusiv la mama lor, ca despre o familie cu origini modeste. Deci tot ce s-a realizat, începând cu 2000, are legătură în întregime cu familia Zagaria”, declară un alt martor - Caterino Massimiliano - în data de 11.06.2014.

Vă prezentăm în continuare, din rechizitoriu, și declarația lui Mi-chele Barone, luată la începutul acestui an, pe 19.01.2018, un alt „pocăit”, fost locotenent al bossu-lui Zagaria și devenit colaborator al justiției italiene:

Întrebare: „Dumneavoastră îl cunoașteţi pe respectivul Inquie-to Giuseppe?”

Răspuns: „Da. Este unul dintre frații lui Nicola Inquieto. Pot să spun că era tratat ca o persoană care se bucura de maximă încrede-re din partea lui Michele Zagaria. Toți ceilalți, respectiv Caterino Massimiliano, Pasquale Zagaria și Nobis Salvatore, mi-au spus că frații Inquieto - Nicola, Vincenzo și Giuseppe - erau persoane care se bucurau de o încredere specială din partea lui Michele Zagaria...”.

Și declarațiile celorlalți mar-tori converg către afi rmația că Inquieto Giuseppe era o persoană de maximă încrede-re a „nașului” Zagaria. Un fragment din sentința judecă-torească dată în procesul lui Vincenzo Inquieto: „Rezultă, din documente, favorizarea, cu bună știinţă a fugii lui Michele Zagaria, imputabil indiscutabil, având în vedere că buncărul a fost construit în interiorul locuinţei și este accesibil doar prin aceasta, nu doar mamei, Ferrari Con-cetta, cât și fi ilor”.

Vă prezentăm în continu-are o interceptare relevantă din 14.08.2017, în care apare pentru prima dată ipoteza că Giuseppe, unul dintre frații Inquieto, ar fi cel care l-a turnat autorităților pe boss-ul Zagaria. Massa Rossaria, afl ată în mașină în compa-nia lui Biondino Girolamo, se referă la prezenţa fraţilor Giuseppe și Antonio la bote-zul fetiţei lui Nicola, în Ro-mânia:

Massa Rossaria: „El s-a enervat, și are dreptate, că nu au fost la botezul micuţei”.

Biondino Girolamo: „Și du-minică erau acolo...”.

Masa Rossaria: „Nu, sâm-

bătă erau acolo”.Biondino Girolamo: „Deci,

puteau aștepta”.Masa Rossaria: „Din câte

am înţeles, cumnatului meu îi trebuie bani”.

Biondino Girolamo: „Da, aparţii clanului local”.

Massa Rossaria: „Da și, când mă văd pe mine, văd...”.

Referitor la suspiciunile pri-vindu-l pe cel care l-a trădat pe Zagaria, este relevantă o discuţie dintre fi ica lui Vin-cenzo Inquieto, Daniela, și fostul său iubit:

D: „Da, dacă unchiul (pro-babil Giuseppe, n.red.) nu ciripea, nu știu cine altcineva ar fi cântat. Nu știau că era în casa mea”.

N: „Dar el știa, odată ce au mers la unchiul Peppe, deci, la magazin...”.

D: „Da, la uncihul Peppe au mers pentru că era o altă doamnă care...”.

N: „Se numește Anna Aver-sano”.

D: „Care și-a luat 10.000 de euro, a spus poliţia. Vezi că spun și de Inquieto. Nu știu dacă de Peppe sau de Enzo...”.

Material realizat de Alina Crângeanu

Ipoteză incendiară pe interceptări: Zagaria - turnat chiar de unul dintre fraţii Inquieto

Fraţii Inquieto au origine modestă. Explozia lor fi nanciară, după 2000, are legătură cu Zagaria

Nicola Inquieto l-a sărbătorit pe fratele Vincenzo anul trecut la vila din Pitești. Pe tort scrie „Auguri Vin-cenzo”

Cu celălalt frate, Giuseppe, arestat pe 12 aprilie a.c., în același dosar cu el, Nicola s-a întâlnit în 2017

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

După cum scrie jurnalistul francez Thomas Saintourens, „totul a început ca în fi lmele de acțiune, cu câteva zeci de polițiști cu cagule și arme de asalt. De abia se ridicase soarele deasupra unui cartier rezidențial din orașul Pitești pe 12 aprilie, când aceștia au descins în strada Petre Ispirescu. La 6 dimineața, au ajuns în fața unei vile de culoarea fi sticului. O sonerie. Fără răspuns. Drept urmare, escaladează zidurile, merg printre fântânile din grădină și pe lângă piscina interioară, apoi intră în salonul rococo, unde îl încătușează pe propri-etar: Nicola Inquieto, un itali-an de 43 de ani considerat ca principalul antreprenor imo-biliar din acest oraș liniștit și cu oameni muncitori”.

Jurnalistul Th omas Saintourens scrie în Le Monde că operațiunea orchestrată de Direcția de investigații antimafi a din Na-poli, ce a avut ca nume de cod „Operațiunea Transilvania”, a avut drept țintă să depisteze cum au ajuns până în România banii mafi ei napoletane, Camorra.

„De această dată, e vorba de o comoară de excepție: aceea a lui Michele Zagaria, cunoscut și cu supranumele de „regele cimentu-lui”, unul dintre liderii mafi oți cei mai infl uenți din regiunea Napoli, afl at în spatele gratiilor de șapte ani. Fructifi carea patri-moniului șefului la 2000 de ki-lometri de teritoriul său: aceasta ar fi fost misiunea lui Inquieto, devenit nabab la Pitești, oraș cu 170.000 de locuitori și frumosul supranume de «Orașul lalelelor»”.

Tot jurnalistul mai precizează că, „înainte de a fi încătușat pe canapeaua sa, Nicola Inquieto era șeful locuinței sale, un fel de castel foarte kitsch cu trei etaje, demn de locuințele șefi lor mafi oți din Casal di Principe, teritoriul Camorrei de lângă Napoli”.

Ce i-a spus vicele Apostoliceanu jurnalistului francez: „Bănuiam că Nicola Inquieto va fi arestat la un moment dat”

Th omas Saintourens îl citează în articolul din Le Monde și pe vi-ceprimarul Sorin Apostoliceanu, care i-a spus că Nicola Inquieto

era „investitorul numărul unu la Pitești. Oamenii au fost surprinși de arestarea sa, dar eu bănuiam că la un moment dat va fi arestat. Circulau zvonuri despre trecutul său. La un moment dat l-am sur-prins construind fără autorizație”.

Le Monde citează informații și din rechizitoriul de 324 de pagini întocmit de către judecătoarea din Napoli și spune despre Nico-la Inquieto că este „bănuit că ar fi construit o fi lială românească a activităților clanului Zaga-ria. Tâmplar de meserie, Nicola Inquieto ar fi construit un impe-riu de sute de milioane de euro în Găvana, un cartier din Pitești căutat de clasele mijlocii: peste patru sute de apartamente noi vândute într-un sistem de leasing ce permite cumpărătorilor să nu mai meargă la bănci și să plăteas-că în 10 ani fără dobândă. Aceste blocuri cu șase etaje formează în jurul vilei sale un fel de «Inquieto City» încă la stadiul de șantier”.

Jurnalistul Th omas Saintou-rens descrie și cum a ajuns Nicola Inquieto în România în 2004 și cum i-a ordonat Zagaria să pără-sească Italia. „Tânărul om de afa-ceri a realizat repede potențialul terenurilor din cartierul Găvana și a creat Italy Construcţii și apoi Daniela Construcţii, două fi rme de construcții ce, conform anche-tatorilor, sunt direct alimentate de banii lui Zagaria”.

Th omas Saintourens scrie și că, în timp ce Nicola Inquieto era în România, „în Italia, fratele cel mare Vincenzo Inquieto, supra-numit «instalatorul», a realizat un buncăr la subsolul casei familia-le, la Casapesenna. Un spațiu de doar 20 de metri pătrați de unde Zagaria își comanda subordonații printr-un sistem ingenios cu in-terfon. De abia pe 7 decembrie 2011 a ieșit totul la iveală. Și, în timp ce Vincenzo a primit patru ani de închisoare, Nicola, pe care unii îl supranumeau «Grăsanul» din vremurile în care trăia în Ita-lia, revine în mod regulat în Italia la volanul unor mașini din ce în ce mai scumpe și cu silueta din ce în ce mai îngrijită. Ancheta preli-minară evocă întâlnirile ascunse în care fi ul lui Zagaria, continu-ând afacerile tatălui său, indică faptul că «Grăsanul trebuie să vină să îi aducă ceva»”.

Avocatul Radu Rotaru susține că „mafi a nu există, este fi cțiune” și „clientul meu e om muncitor, știe să pună o gresie”

Iată ce mai scrie Le Monde în pagina dedicată afacerii Inquieto: „În timp ce DIA pune în mașinile lui Inquieto microfoane-spion și îi monitorizează tranzacțiile ban-care, nu e nevoie de urmărire cu experți pentru a vedea faptele și

gesturile noului rege din Găvana. Italianul povestește pe rețelele sociale vacanțele sale, plecările, talentul său la karaoke, așezat pe marginea piscinei gravate cu inițialele sale în mozaic... Tot pe rețelele sociale putem afl a de dragostea sa pentru noua par-teneră, o româncă de 25 de ani, fi ica unui antreprenor local. În ianuarie a.c., cuplul a inaugurat Vitality Spa, cel mai luxos club de profi l din regiune”.

Jurnalistul de la Le Monde a stat de vorbă și cu procurorul adjunct

antimafi a din Napoli, Giuseppe Borrelli, care i-a spus că „nume-le lui Nicola Inquieto apărea din 2009 în interceptările noastre, dar trebuia să retrasăm proveniența banilor. Acest lucru a fost posibil grație colaborării efi ciente a Ro-mâniei, un model de cooperare judiciară internațională”.

În articolul din Le Monde, Th o-mas Saintourens face referire și la întâlnirea pe care a avut-o cu Va-lentin Preoteasa, procurorul-șef DIICOT Pitești, care i-a declarat printre altele că Nicola Inquieto

era monitorizat încă din 2004. Jurnalistul francez l-a intervie-vat și pe Radu Rotaru, avocatul lui Inquieto, acesta declarându-i printre altele: „Clientul meu este un om de afaceri discret, un om muncitor, știe să pună o gresie, să zugrăvească. Își plătește impozi-tele ca un om cinstit”. Tot Radu Rotaru i-a mai spus lui Th omas Saintourens că „mafi a nu mai există, este fi cțiune. Și, în plus, nimeni nu l-a poreclit vreodată pe clientul meu «Grăsanul» .

Le Monde scrie despre „imperiul românesc al Camorrei” de la Piteşti

D ă i j li l l l

0123JEUDI 7 JUIN 2018

horizons | 13

L’empire roumain de la Camorra

Un entrepreneur italien de 43 ans,

suspecté d’appartenir à la mafia

napolitaine, est incarcéré depuis

il Roumanie La justice

pitesti (roumanie) - envoyé spécial

Tout a commencé comme dans

les films d’action, avec une

trentaine de policiers cagoulés,

gamberger pour choisir son exil. Une fois sur

place, il a tôt fait de repérer le potentiel des

terrains en friche du quartier de Gavana. Il

crée alors Italy Constructii, puis Daniela

Constructii, deux sociétés de construction

qui, selon les enquêteurs, sont directement

alimentées par l’argent de Zagaria et permet-

à l i i de faire fructifier son pactole.

« Le démantèlement complet de l’organisa-

tion de Michele Zagaria ne peut être effectif

qu’en éliminant tous les canaux de finance-

ments qui lui permettent de survivre, précise

le procureur adjoint antimafia de Naples,

Giuseppe Borrelli. Le nom de Nicola Inquieto

émergeait dès 2009 dans nos écoutes, mais

nous devions retracer la provenance des

capitaux. Cela a été possible grâce à l’appui

efficace de la Roumanie, un modèle de coopé-

ration judiciaire internationale. »

Le centre névralgique de l’enquête rou-

maine est un modeste bureau aux murs de

crépi blanc, au premier étage du siège de la

Direction d’investigation des crimes orga-

nisés et du terrorisme de Pitesti. « Inquieto

était surveillé par nos services depuis son arri-

vée, en 2004, mais les investigations sur ses

liens avec la mafia sont désormais menées par

la justice italienne », précise le procureur en

chef, Valentin Preoteasa, impassible derrière

ses lunettes aux verres loupes.

« Les liens culturels et linguistiques, le posi-

tionnement géographique, l’intensité de

l’économie souterraine et le ratio de paiement

en cash font de la Roumanie une destination

privilégiée pour les mafias italiennes », souli-

gne, pour sa part, Michele Riccardi, cher-

cheur à Transcrime, un réseau universitaire

étudiant la criminalité organisée.

Depuis l’opération policière du 12 avril,

Me Ion Radu Rotaru, l’avocat roumain de

Nicola Inquieto, piaffe sur son fauteuil de

style baquet de formule 1 : « Mon client est un

homme d’affaires discret, un travailleur, il sait

poser un carrelage, peindre, c’est un artiste.

Il paie ses impôts en honnête homme. » Le pé-

naliste ne nie pas la poignée d’affaires locales

en cours, dont des faits de menaces et un ac-

cident de chantier ayant entraîné la mort

d’un ouvrier tombé d’une grue. Mais il en-

tend avant tout limiter la durée de l’extradi-

tion de son client, prévue pour les jours à ve-

nir. Nicola Inquieto serait alors pendant six

mois à la disposition des enquêteurs italiens,

bien décidés à obtenir des révélations sus-

ceptibles de faire vaciller l’empire roumain

de la Camorra. Pour Me Rotaru, tout cela re-

lève de la fiction : « La mafia n’existe plus, c’est

de l’imagination. Et, en plus, personne n’a ja-

mais surnommé mon client “le Gros Lard”… »

« TRAGÉDIE SOCIALE »

Pendant ce temps, enfermé dans la prison

locale, le bâtisseur déchu tourne en rond

comme un fauve en cage. Au lendemain de

notre rencontre avec Me Rotaru sonne l’appel

d’un émetteur inconnu. « Allô, c’est Nicola… »

Depuis la cabine téléphonique du poste de

police de Pitesti, le charpentier italien veut

s’expliquer. Il commence, d’une voix claire et

déterminée : « Je n’ai rien à voir avec l’argent de

Zagaria. Je suis un artisan, ici j’ai fait des

sacrifices, même ma maison, je l’ai construite

de mes mains. La vérité, c’est que les procureurs

sont prêts à tout pour retrouver la fortune de

Zagaria, mais ils se trompent de cible et ils le

savent… Les collaborateurs de justice, eux, se

mettent d’accord pour dire n’importe quoi. »

La conversation se poursuit. Inquieto jus-

tifie ses virées en Italie, détaille les factures

de 2017, ces 100 000 euros retirés en cash :

« C’était pour me payer un beau mariage, les

anneaux, la robe, les chanteurs… Tout est

l é L rsa

L’Italien Nicola

Inquieto, escorté

par des policiers

roumains,

le 12 avril, lors

de l’opération

« Transilvania ».

DENIS GRIGORESCU Săptămâna trecută, ziarul francez a publicat o pagină despre afacerile

lui Nicola Inquieto la Pitești, asta după ce în luna mai un ziarist de la Le Monde a

petrecut mai multe zile în orașul nostru și a colaborat strâns cu Jurnalul de Argeș

”Locuința lui Inquieto este un fel de castel kitsch de trei etaje, demn de locuințele șefi lor Camorrei”

Nicola Inquieto a izbucnit în la-crimi și i-a spus ziaristului francez: ”Știam că mă urmăreau. (...) Îmi voi dovedi nevinovăția”

La scurt timp după ce a vorbit cu avocatul Radu Rotaru, jurnalistul Th omas Saintourens a fost sunat chiar de Nicola Inquieto din arestul Poliției Argeș. „Nu am nicio legătură cu banii lui Zagaria. Am fă-cut sacrifi cii, chiar casa mi-am construit-o singur. Adevărul este că procurorii sunt în stare de orice pentru a găsi averea lui Zagaria, dar au greșit ținta și eu știu asta... Cei care colaborează cu justiția cad de acord pentru a spune tot felul de lucruri”.

În conversația telefonică avută cu jurnalistul de la Le Monde, Inquieto i-a justifi cat și cei 100.000 de euro retrași de la bancomate în Italia: „A fost pentru a îmi plăti nunta, verighetele, ținutele, cântăreții... Totul e dovedit în contabilitatea mea”. Nicola Inquieto i-a spus lui Th omas Saintourens și că ia medicamente împotriva atacurilor de panică

ce i-au revenit și că fi ica sa de 8 ani „plânge tot timpul”.

La un moment dat, în timpul conversației cu jur-nalistul francez, Nicola Inquieto a izbucnit în la-crimi și apoi i-a spus: „Știam că mă urmăreau. Aș fi fost de acord să fi u controlat, calm. Dar au des-cins la mine la 6 dimineața și au făcut circ fără să găsească vreo dovadă. Îmi voi dovedi nevinovăția”.

Jurnalistul Th omas Saintourens face referire și la numeroșii cumpărători ai apartamentelor lui Inquieto care ar putea avea probleme din cauza se-chestrului pus pe o parte din averea lui Inquieto. „Această afacere implică o tragedie socială pentru cetățenii români”, i-a spus avocatul Liviu Stancu ziaristului de la Le Monde.

Material realizat de Denis Grigorescu

Surpriză! Inquieto l-a sunat din puşcărie pe ziaristul francez

Palatul-buncăr ridicat de Inquieto în cartierul Găvana

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

Vivo! Piteşti a încheiat 2017 pe pierdere

Cele patru malluri pe care compania aus-triacă de dezvoltare imobiliară Immofi nanz le are în România sub brandul Vivo! au în-registrat în 2017 o cifră de afaceri cumulată de 171,3 milioane de lei, în creștere cu 8% faţă de anul anterior. Per total însă, centrele comerciale au adunat pierderi de 56,4 mili-oane de lei, faţă de un profi t de aproape 200 de milioane de lei în 2016, potrivit datelor centralizate pe baza rezultatelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Cel mai performant mall după cifra de afaceri înre-gistrată anul trecut a fost tot cel din Cluj-Napoca, administrat de Polus Transilvania Companie de Investiţii, care a avut un bu-siness de 80,7 milioane lei și a fost, de altfel, singurul care a înregistrat profi t în 2017. Toate celelalte au avut pierderi de peste 10 milioane de lei, printre acestea afl ându-se și Vivo! Pitești. F. Silvestru

Cei care deţin acţiuni Electroargeş îşi pot ridica dividendele

Depozitarul Central informează investito-rii că, în perioada 31.05.2018 – 31.05.2019, distribuie dividende pentru acţionarii Societății Comerciale Electroarges S.A (simbol ELGS pentru Bursa de Valori București). Emitentul va distribui acţiona-rilor dividendele aferente anului fi nanciar 2017, utilizând serviciul national, lansat de către Depozitarul Central. Valoarea divi-dendului brut pe acţiune este de 0,12 lei. Acţionarii care benefi ciază de dividende sunt cei înregistraţi în registrul acţionari-lor emitentului la data de 16.05.2018. Cei care sunt clienţi ai unui Participant la sis-temul de compensare-decontare și registru al Depozitarului Central își pot încasa di-videndele prin intermediul acestuia. Pentru acţionarii care nu au cont deschis la un par-ticipant al sistemului RoClear, plata se face fi e prin transfer bancar, în baza solicitări-lor transmise de acţionari (inclusiv Codul IBAN), fi e în numerar, la ghișeele bancare ale CEC BANK S.A. din întreaga ţară.

F. SilvestruActualizare pentru motorul Diesel pentru Duster

Dacia lansează o actualizare a motorului diesel pentru Duster prin care oferă cel mai recent sistem de reducere a emisiilor polu-ante. Este vorba despre propulsorul de 1.5 litri dCi, care primește cu această ocazie și o putere mai mare. În termeni practici, s-a renunţat la sistemul NOx folosit până acum pentru motorul de 1.5 litri dCi și s-a trecut la un catalizator cu reducere catali-tică selectivă (SCR) cuplat cu sistemul de tratare cu AdBlue a emisiilor, potrivit Auto Bild. După această actualizare, propulsorul va oferi 95 Cp/115 CP și performanţele di-namice ale reprizei de la 0 la 100 km/h se îmbunătăţesc cu o secundă pentru ambele variante de putere. Mai mult, în varianta de 95 CP motorul primește 30 Nm în plus, trecând de la 210 la 240 Nm. Aceste noi variante vor fi comercializate sub denumi-rea de Blue dCi și Renault anunţă că deja sunt disponibile pe gama Duster în Franţa. Clienţii din restul ţărilor UE vor putea co-manda un Duster cu această nouă unitate în următoarele săptămâni. În primele patru luni din 2018, producţia Uzinei Dacia de la Mioveni a fost de 111.536 vehicule. Dintre acestea, 72.019 unităţi au fost modele din gama Duster! F. Silvestru

„Drumul Naţional 73 (care face legătura între localităţile Brașov – Râșnov – Bran – Fundata – Câmpulung - Pitești), pe o lun-gime de 103,25 km, pe teritoriul judeţelor Brașov (aproximativ 40 de km) și Argeș, face obiectul unui program amplu de mo-dernizare printr-un contract desfășurat de CNAIR prin Fondul European de Dezvol-tare Regională (FEDR).

Valoarea totală a contractului este de pes-te 275 de milioane de lei (din care FEDR asigură 85%). În acest scop drumul a fost predat încă din data de 15 martie 2017 concernului format din asocierea a pa-tru fi rme (AZVI SA - STRACO GRUP SRL - PIOMAR DEVELOPMENT SRL - TRACTEBEL ENGINEERING SA) care se ocupă de lucrările de moderniza-re”, anunțau în urmă cu un an ofi cialii CNAIR. La mai bine de un an de la în-ceperea lucrărilor, „progresul fi zic al lucră-rilor este de aproximativ 30%”, iar șoferii care încearcă să ajungă în această vară de la Brașov către Bran sau invers sunt întâm-pinaţi pe distanţe apreciabile de semafoare care asigură circulaţia alternativă pe o sin-

gură bandă. Conform CNAIR, lucrările de pe DN73 vizează în principal lărgirea drumului la minimum 8 metri (din care 7 metri partea carosabilă), ranforsarea lui pentru un trafi c de 11,5 tone, reconstruc-ţia completă a șase poduri și reabilitarea al-

tor 20, dar și lărgirea unor curbe, refacerea podeţelor, construirea de șanţuri de evacu-are a apei pluviale și întărirea prin ziduri de sprijin. Termenul limită de fi nalizare a lucrării este 31 decembrie 2019.

F. Silvestru

Calvar pe DN 73 Piteşti-Braşov până la fi nele lui 2019

Şi JYSK se implică în învăţământul profesional din Piteşti

Pe fondul unei crize de forță de muncă tot mai acute, Juni-or Achievement derulează în parteneriat cu JYSK România un proiect-pilot de orientare profesională, în cadrul căruia 500 de liceeni din Brașov, Bu-curești, Cluj-Napoca, Craiova, Iași și Pitești vor avea ocazia să cunoască direct profesioniști din retail.

Specialiștii le vor explica elevi-lor concepte și situaţii reale din domeniul retail, care sunt opor-tunităţile de joburi, specifi cul lor și provocările existente.

Participarea la proiect este gra-tuită, iar în anul școlar următor clasele înscrise vor parcurge și un modul dedicat despre mese-riile din retail, care va include studii de caz aplicate, infor-maţii despre pașii de vânzare și responsabilităţile principale specifi ce pentru anumite joburi.

F. Silvestru

La mai bine de un an de la începerea lucrărilor, „progresulfi zic al lucrărilor este de aproximativ 30%”

Combinatul petrochimic Oltchim din Râmnicu Vâlcea a anunţat recent că scoate la licitaţie trei pachete de active, Uzina petrochimică PVC II din Râmnicu Vâlcea, Uzina petrochimică din Bradu-Pi-tești și Uzina anhidridă ftalică din Râmnicu Vâlcea. „Consor-ţiul de administratori judiciari ai Oltchim SA - societate în reorganizare, respectiv BDO Business Restructuring SPRL

și Rominsolv SPRL, anunţă public faptul că investitorii in-teresaţi pot depune scrisori de intenţie până la 30 iunie 2018 și, în baza informaţiilor primi-te ulterior manifestării intenţi-ei, oferte neangajante, până la data de 31 iulie 2018, pentru următoarele pachete de active: Uzina petrochimică PVC II din Râmnicu Vâlcea, Uzina petrochimică din Bradu-Pi-tești și Uzina anhidridă ftalică

din Râmnicu Vâlcea”, arată un anunţ al companiei Oltchim.

Nu există preț de pornire„Nu există un preţ de porni-

re, ci un raport de evaluare ac-tive. Așteptăm oferte, sperăm să obţinem preţuri care să mul-ţumească creditorii”, a declarat în acest context avocatul Ghe-orghe Piperea, reprezentantul consorțiului de administratori

judiciari. Oltchim a realizat în primele trei luni ale acestui an un profi t net de 46,33 milioa-ne lei, de șase ori mai mare faţă de cel din perioada similară a anului trecut, de 7,57 milioa-ne lei. Vânzările nete au urcat la 297,59 milioane lei, cu 34% mai mari faţă de perioada ia-nuarie-martie 2017, când au fost 221,75 milioane lei. Soci-etatea a vândut în trimestrul I 2018 produsele chimice atât pe piaţa locală, aproximativ 22% din cifra de afaceri, cât și pe cea internaţională, aproxima-tiv 78% din cifra de afaceri, se menţionează în raport. La 31 martie, Oltchim înregistra datorii totale în sumă de 1,3 miliarde lei, din care cea mai mare parte, de 1 miliard de lei, sunt datorii înregistrate în conformitate cu Planul de re-organizare, iar 170 milioane lei sunt datorii nete acumula-te după intrarea în insolvenţă. Combinatul vâlcean are circa 2.000 de salariaţi.

Florin Silvestru

Petrochimia piteşteană - scoasă din nou la vânzare

Investitorii interesaţi pot depune scrisori de intenţiepână la 30 iunie 2018

Deputat PNL de Argeș, Dănuț Bica a adresat mai multe întrebări ministrului Transporturilor, Lucian Șova, privind con-formitatea procedurilor de atribuire prin licitație publică a lucrărilor pentru tronso-nul Pitești-Sibiu al Autostrăzii A1 (loturile 1, 4 și 5).

„Având în vedere că Autostrada Pitești-Sibiu este cel mai așteptat obiectiv de investiții din infrastructura de transport a României, vă so-licit, domnule ministru, să răspundeți la ur-mătoarele întrebări: 1. A obținut Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) acordurile de mediu solici-tate de fi nanțator pentru loturile 1, 4 și 5 ale Autostrăzii Pitești-Sibiu? Cum explicați faptul că, deși în răspunsul înregistrat la Ministerul Transporturilor cu nr. 15077/17.05 2018, pe care l-am primit la întrebarea înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 3606/03.04.2018, se afi rmă că loturile de capete ale autostră-zii „nu afectează zone protejate de mediu”, în continuare se recunoaște, în contradictoriu, că JASPERS ,,dorește în plus validarea soluțiilor de mediu” pentru aceste loturi, ceea ce presu-pune obținerea unor acorduri de mediu confor-me cu solicitările fi nanțatorilor? 2. Ce măsuri a adoptat Ministerul Transporturilor pentru a asigura conformarea la soluțiile recomandate de consultanții JASPERS și PASSA, în vederea realizării unor lucrări de calitate și pentru a evi-

ta respingerea cererilor de plată din partea Co-misiei Europene? 3. Având în vedere declarația dumneavoastră conform căreia la Ministerul Transporturilor avertizări de genul celor for-mulate în scrisoarea doamnei Comisar Euro-pean Corina Crețu se primesc în fi ecare an, câte atenționări similare au fost înregistrate în anul 2017 și ce măsuri ați întreprins pentru a se asi-gura conformarea la solicitările fi nanțatorului? 4. Care sunt valorile fi nanțării europene și cotei de cofi nanțare asigurate de statul român pentru tronsonul Pitești-Sibiu al Autostrăzii A1? Care sunt sumele pe care considerați că le veți atra-ge din fondurile rezervate în cadrul perioadei de programare 2014-2020, atâta timp cât ter-menul preconizat pentru fi nalizarea execuției acestei investiții excede chiar și eventualei ex-tinderi după regula n+3 a utilizării fondurilor europene? Care sunt sumele care anticipați că se vor utiliza în contul viitoarei perioade de pro-gramare 2021-2027?”, a spus parlamentarul de Argeș. M.I.

Tronsonul Piteşti-Sibiu al Autostrăzii A1, în vizorul deputatului Dănuţ Bica

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

UNGHIURI DE VEDERE

REMEMBER! Simona Halep a reușit week-end-ul trecut, în sfârșit, să câștige poate cel mai impor-tant turneu de tenis din lume, și anume Open-ul francez. Puțini însă știu că actualul număr 1 mon-dial a fost pregătită la juniori, printre alții, și de profesorul piteștean Gabriel Săndulescu, managerul Tenis Club As. În fotografi e se poate vedea în dreap-ta Gabriel Săndulescu, iar în centru cea mai bună tenismenă din lume la ora actuală.

Din lipsă de arbitru, portarul de la Bascov a trebuit să îi ia locul.

Băi, dacă îndrăznești să îmi dai gol, îți dau și cartonaș roșu. Acum te iert, că ai dat pe

lângă poartă!

Fotbalul județean de ligi inferioare continuă să im-presioneze negativ asistența și nu numai! Spunem acest lucru pentru că, iată, de curând alte ”minunății” s-au mai întâmplat în fotbalul organizat de AJF Argeș. Din câte se pare, la un meci dintre Bascov și Ștefănești, mai mult de jumătate dintre fotbaliștii Ștefăneștiului au jucat pe fals, adică jucătorii erau legitimați la alte echipe. Mai mult decât atât, la meciul dintre Bas-cov și Colibași, pentru că arbitrul nu s-a prezentat la competiție, arbitrul a fost nimeni altul decât portarul celor de la Bascov. Rușine!

Zvonul săptămânii!

Echipa piteșteană de kickboxing Aleph Kick-Boxing Club a participat săptămâna trecută la Cupa Colosse-um Shin Dojo K1, competiție desfășurată în Sala Sporturilor Olimpia din Ploiești. Echipa piteșteană a obținut rezultate foarte bune, de menționat fi ind cele două medalii de aur, una de argint și două de bronz.

„Doresc să felicit sportivii noștri pentru atitudinea și devotamentul cu care s-au prezentat în luptele lor, realizând meciuri superbe, în urma cărora au fost aplaudați până și de susținătorii adversarilor. Vreau să mulțumesc părinților acestor minunați copii, care fac eforturi mari în sprijinirea lor și, în aceeași măsură, vă mulțumesc vouă, care ne încurajați prin mesaje de îm-bărbătare și susținere!”, a postat pe FB Marius Cocean, managerul Aleph Kick-Boxing Club Pitești.

Printre sportivii piteșteni participanți îi menționăm pe Leo Dospina, Mihai Laurențiu Iorga, Eriko Nițu, Ayan Stanciu, Andrei Nițu și Gabriel Cioricianu.

M.I.

Aleph Kick-Boxing Club Piteşti a obţinut 5 medalii la Cupa Colosseum Shin Dojo de la Ploieşti

ACS FC Dănuț Coman a obținut califi carea la turneul semifi -nal rezervat echipelor Under 15, după ce a avut cel mai bun par-curs din zona 4. La competiție au fost prezente 8 echipe împărțite în două grupe. Din grupa A au făcut parte Nucet (Dâmbovița), Alexandria, Brașov și Astra, iar în grupa B au participat ACS FC Dănuț Coman, Academia Gică Popescu, LPS Buzău și Dinamo 1948. Piteștenii și-au asigurat prezența în penultima fază a campio-natului național, programată pe 14-17 iunie, după ce s-au impus cu 2-0 în fața câștigătoarei grupei A, Astra Giurgiu. Golurile au fost marcate de Mitrache și Stroescu, iar Aldescu a apărat și un 11 me-tri la scorul de 1-0. Antrenorul Bogdan Vișan a avut la dispoziție următorul lot de jucători: Aldescu, Popescu (portari), Șerbănoiu, Cireșoiu, Albu, Iordache, Stroescu, Doinea, Rizea, Crâng, Cru-ceană, Mitrache, Dună, Cârciumaru, Ciuciulete, Militaru, Iorda-che (jucatori de câmp). M.I.

„FC Argeş în actuala formă de organizare nu poate obţine licenţa pentru Liga I”

Adrian Nicolescu, fost arbitru şi observator piteştean, explică:

D-le Nicolescu, având în vedere că aţi fost foarte mulţi ani conducă-tor al mai multor structuri sportive, arbitru și apoi observator și, de ase-menea, atașat de fotbalul argeșean de o viaţă, așa cum spuneaţi dvs., cum vedeţi situaţia actuală a FC Argeș, echipă susţinută financiar de Primă-ria Pitești?

- Fără doar și poate, inițiativa unor oameni și gândirea de a readuce fot-balul argeșean în prim plan este o idee deosebită și cred că toată lumea s-a bucurat de acest lucru. Numai că aceaste demersuri trebuie făcute con-form prevederilor legale, astfel încât țelul, acela de a juca pe prima scenă a fotbalului românesc, să fi e atins. Legea 69/2000 a educației fi zice și sportului, cu modifi cările și comple-tările ulterioare, are niște prevederi foarte clare în acest sens. Deci, pen-tru a atinge acest deziderat așteptat de toți iubitorii de fotbal din orașul nostru trebuie să coroborăm prevede-rile acestei legi cu Regulamentul de licențiere al FRF. Revenind la lege, la articolul 22, aliniatul (1) se precizează că structurile sportive sunt asociații de drept privat sau instituții de drept public. La aliniatul (2) al aceluiași ar-ticol este menționat că pot funcționa cluburi sportive, persoane juridice de drept public organizate în subordinea administrației publice locale. Asta în-seamnă că această structură sportivă, și anume Fotbal Club Argeș, echipă fi nanțată de Primărie, este o structură sportivă legal constituită. Bun!- Articolul 26, aliniatul (2) din legea

în discuție clasifi că cluburile sportive astfel:

a) persoane juridice de drept pri-vat, structuri fără scop lucrativ sau societăți comerciale sportive pe acțiuni;

b) persoane juridice de drept public. Și din acest punct de vedere FC Argeș

este un club sportiv legal constituit.

„FC Argeș nu face parte din categoria cluburilor sportive profesioniste” Deci, totul este în regulă!- Până acum. Urmează însă o altă

prevedere legală importantă. La ar-ticolul 31 din lege sunt menționate următoarele: ,,cluburile sportive pro-fesioniste sunt structuri sportive orga-nizate ca:

a) asociații fără scop patrimonial, sau b) societăți comerciale sportive pe

acțiuni care au obținut licența din par-tea federației sportive naționale, emisă în conformitate cu statutele și regula-mentele federațiilor internaționale pe ramura de sport. Atât!

Deci pot fi cluburi sportive profesi-oniste numai asociațiile fără scop pa-trimonial sau societățiile comerciale sportive pe acțiuni. Concluzia?- FC Argeș este un club sportiv cu

personalitate juridică de drept public organizat în subordinea administrației publice locale și nu poate face parte din categoria cluburilor sportive profesio-niste. Articolul 43 din regulamentul național de licențiere a cluburilor emis de FRF menționează, printre altele, că solicitantul de licență trebuie să depu-nă un extras dintr-un registru public, eliberat cu cel mult 15 zile înainte de data prezentării documentației la FRF și dă ca exemplu: certifi cat constatator de la Registrul Comerțului, în cazul societățiilor comerciale pe acțiuni, sau extras de la Registrul Național al persoanelor juridice fără scop patri-monial, în cazul asociațiilor fără scop patrimonial. Deci, iată că numai aces-

te două categorii de structuri sportive pot fi licențiate, altfel spus...

„Dacă FRF ar licenția un club precum FC Argeș de acum, ar risca dezafi lierea de la UEFA și FIFA” Deci, FRF nu va licenţia nicioda-

tă un club cu organizarea pe care o are FC Argeș?

- Evident. Uitați și de ce: pentru că mapa de licențiere, așa cum o numește FRF, adică documentele pe care le de-pui pentru a solicita licență, trebuie să îndeplinească cinci criterii, și anume: criteriul juridic, criteriul de personal, criteriul administrativ, criteriul fi nan-ciar și criteriul sportiv. La criteriul ju-ridic trebuie să faci dovada cu acte că ești club sportiv profesionist, lucru pe care FC Argeș nu poate să-l facă, din păcate. Restul nu ar fi probleme... Pe înţelesul tuturor...- Actuala formă de organizare a FC

Argeș nu-i permite să obțină licența pentru Liga I pentru că nu îndeplinește criteriul juridic, și anume acela că nu se poate face dovada că este un club sportiv profesionist conform prevede-rilor articolului 31 din legea 69/2000. Ce soluţii ar fi ca FC Argeș să

poată obţine licenţa pentru Liga I în condiţiile în care va și promova?

- Nu sunt eu în măsură să dau soluții și este greu de vorbit pe banii altora. Dar părerea mea este că trebuie făcută o structură sportivă ca să se încadre-ze în prevederile legale și să fi e club sportiv profesionist. Asta înseamnă fi e asociație fără scop patrimonial, fi e so-cietate comercială pe acțiuni. În cazul acesta Primăria Pitești

mai poate susţine financiar pe FC Argeș?

- Poate, dar nu în totalitate așa cum este acum. Care ar fi maximumul cu care ar

putea contribui financiar Primăria?- Nu mai vorbim de maximum pen-

tru că limita de 5% din bugetul anual s-a scos. Problema este să faci în așa fel încât să nu fi i legat total de banii publici. Poți să faci asociații în diferite forme, să faci o societate comercială care să intre în asociere cu clubul re-spectiv... Deci, soluţia este doar aceea de a

veni oameni de afaceri la FC Argeș...- Trebuie să se găsească o formă de

organizare a unei structuri sportive care să se încadreze la articolul 31 din legea nr. 69/2000. Consider că, dacă FRF ar licenția un club precum FC Argeș de acum, mă refer la forma de organizare, ar risca dezafi lierea de la UEFA și FIFA.

Marius Ionel

Puştii pregătiţi de Bogdan Vişan vor juca la turneul semifi nal rezervat echipelor Under 15

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

ÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Curs de canto popular. Coordonator: prof. de canto popular Valentin Grigorescu, corepetitor Victor Buștean, orele 15.00 - 17.00 (Sala Simpozion II/ Mezanin II); (marți, miercuri, joi, vineri) Curs de chitară, orele 10.00 - 16.00. Coordonator: cantautorul Tiberiu Hărăguș, coordonatorul Grupului Folk „P620” (Sala Folk) (luni-vineri) Curs de dans sportiv și de societate, orele 16.30 - 20.00. Coordonator: coregraf Alfred Schieb (Sala Coregrafi e I) (luni-vineri) Curs de balet și gimnastică aerobică, orele 16.00 - 18.00. Antrenor: instructor Nicoleta Andrei (Sala Coregrafi e II) (marți și joi) Curs de limba engleză și pian „Engleza pe portativ”, orele 12.00 - 16.00. Coordonator: prof. Ilzi Sora (Sala Ars Nova) (joi) Curs de inițiere în pictură, orele: 17.00 - 19.00. Coordonator: prof. Elena Zavulovici (Sala Pictură) (luni)

Curs de actorie, orele 17.00 - 20.00. Coordonator: artistul Robert Chelmuș. (Casa Cărții, Mezanin II ) (marți, miercuri și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: dr. Ovidiu Stancu (Sala Pictură); (marți și vineri) Curs de șah, orele 16.00-20.00. Coordonator: instructor Mihail Șerban (Sala Pictură); (joi) Curs de dans popular - Ansamblul Folcloric de Copii Zavaidoc, orele 18.00 – 20.00. Coordonatoare: instructor Violeta Dincă și instructor Rodica Oprican (Sala Coregrafi e I); ( joi) Curs de arte marțiale, orele 9.00-17.00. Coordonator: antre-nor Tiberiu Tănase (Sala Coregra-fi e I); (sâmbătă și duminică) Curs de go, orele 18.00-19.00. Coordonator: Bogdan Fiștoiu (Sala Simpozion); (miercuri)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI ORGANIZEAZĂ

URMĂTOARELE CURSURI

Informaţii și înscrieri la sediul Centrului Cultural Pitești, Str. Craiovei nr.2, Bl,G1,

Casa Cărţii, tel. 0248/219976

Dacă ar mai fi la modă coronițele, aș striga în gura lu-mii de la fereastra Piteștilor să împărțim și împletim pentru absolut toți oamenii care sunt în armonie și trăiesc în aceeași for-mulă, soț și soție de zece, de do-uăzeci, 30 sau 50 de ani. Nimic mai frumos în fața Domnului decât... FAMILIA! Dar eu am înțeles târziu...

Și pentru că sunt cocoțat pe o cometă și văd mai bine decât alții, aduc din condei un la mulți ani unui cuplu: familia genera-lului Nicolae Bănuță (doamna Vali și domnul Nicolae), fostul aghiotant al generalului Milea, gospodari și însoțitori de bine în Siliștea, împreună de 41 de veri.

Schimbăm un pic direcția aces-tui articolaș cu o impresie care mă revoltă și scoate din minți: am văzut la televizor un material des-pre copiii abandonați. Este tulbu-rător, este cutremurător să afl i că în țara mea și a dumneavoastră trăiesc așa cum trăiesc... 55.000 de copilași instituționalizați, prin case de copii, prin cămine și alte cămăruțe de la Dumne-zeu. Repet... cincizeci de mii de copii abandonați. Hai, că unora le-au murit părinții în accident... dar numeri pe degete astfel de

cazuri. Restul de cincizeci de mii și ceva sunt acolo din nemernicia unor oameni fără discernământ, părinții. Punct și iar punct și nu e nici vina lu’ chioru nici a un-gurilor sau a chinezilor. Și pen-tru că am pomenit de popoare și de meleaguri pe care sfi nții mai poposesc, vin în întâmpinarea dumneavoastră cu un sfat, cu o sugestie. Trebuie să justifi c cum-va și titlul generic... Jurnal din cana cu păsări. Am cam ocolit pământul cu bune și rele. Atenție mare în diaspora românească: fugiți cât puteți de românul care vrea să te ajute așa... dintr-o dată. Îți va vrea pielea pentru o mie de ani.Va trebui sa-i pupi mâna nea-mului său pe vecie. Am studiat bine asta observând cu responsa-bilitate și în Americi și în Euro-pa. Parcă e un blestem... Un alt record absolut... din datele mele rezultă aproximativ 8.500 - 9.000 de comunități românești pe pla-netă. Cea mai mare parte din ele nu reprezintă altceva decât niște găști ordinare care împart între ele interese. Dezvolt altă dată. Ar fi însă nedrept să nu subliniez însă și rostul unor oameni abso-lut dezinteresați, inși care chiar îl iubesc pe Dumnezeu prin... fapte clare, limpezi și total și total

dezinteresați. Iată câteva nume... Prin Texas, părintele câmpulun-gean Mirel Tudose de la Biseri-ca Sfânta Maria Magdalena din Houston, în Austria, în Linz, piteșteanul nostru, arhitectul Mugur Dulea, în Germania, în Stuttgart, Firuța Maier și mulți alții pe care, din când în când, îi amintim tocmai pentru a ști că vă puteți baza pe acești oameni fără să vă treziți pe un chitanțier de soartă. Aș sublinia cumva, ușor stângaci că ortodocșii mai trag ei la măsea, te mai plimbă, dar să te ferească sfântul să fi i prins în menghina pocăiților. Te vor regula în numele Domnului Ii-sus până când îți vor lua tot. O excepție care a contat enorm. Numele lui este Sam Toplean. De seama mea, născut pe 5 martie, trăitor și miraculos om, un po-căit care a ajutat mulți popi să se îndrepte, un om grozav. Undeva în Sacramento. M-am lungit azi, m-am lungit că mâine o tai spre Iugoslavia, primit ca un cocoș de ofi cialități. O să afl ați! Azi a fost ziua cărturarului, arhiepiscopul nostru Calinic! Săru-mâna!

Florian Silişteanu, un poet român printre ai lui -

Siliştea - 6 iunie 2018

JURNAL DIN CANA CU PĂSĂRIJURNAL DIN CANA CU PĂSĂRI

Cele mai multe dintre comunităţile româneşti de pe planetă sunt doar nişte găşti ordinare

Mănăstirea Aninoasa, construi-tă în anul 1677 de boierul Tudo-ran Vlădescu, se afl ă, în prezent, într-un amplu proiect de restau-rare realizat prin accesarea de fon-duri europene. Biserica și chiliile impresionează astăzi prin stilul brâncovenesc, dar și prin pictura

din interior, care aparține cele-brului zugrav Pârvu Mutu. După secularizare, lăcașul a devenit bi-serică de mir, fi ind reînfi ințat, în anul 2001, ca mănăstire de mai-ci, prin grija chiriarhului locului, Înalt Prea Sfi nțitul Părinte Arhie-piscop Calinic. I.M.

Mănăstirea Aninoasa, restaurată cu fonduri europene

Un muscelean a obţinut frecvenţă radio în Sibiu

Deţinător al francizei radio Ga-laxy în Câmpulung și al licenţei pentru serviciul Super TV, Ma-rius Dumitrescu a obţinut o nouă frecvenţă radio în cadrul concur-sului de oferte organizat de Con-siliul Naţional al Audiovizualului la începutul acestei luni. Jurnalis-tul muscelean care ani de zile a activat la Antena 1, iar în ultimul deceniu a coordonat activitate de radio la Câmpulung, lansându-se și în politică, deţine acum frec-venţa 90.4 FM la Sibiu, cea care va fi utilizată pentru emisia pos-tului de radio Go FM. Profi lul noului radio va fi unul generalist.

C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

SUBANSAMBLE AUTO S.A. producatoare de repere

auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in

Pitesti, str. G. Cosbuc nr. 59 (langa fosta Textila), avand 750 salariati,

ANGAJEAZA: 6 stivuitoristi (autorizati ISCIR)SE OFERA:Salariul de baza + spor vechime;Tichete de masa pentru fi ecare zi

lucrata;Prime de vacanta, Craciun si Pas-

te;Plata orelor de noapte cu un spor

de 25% la salariu;Plata dubla a orelor suplimentare

+ bonus;Program de 8 ore /zi pe 3 schim-

buri de lucru;Instruire la locul de munca;Conditii de munca foarte bune.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resurse.umane@gic.ro.Relatii suplimentare la telefon

0248/ 282200.Vor fi contactate numai persoa-

nele care corespund cerintelor pos-tului!

SE SCOATE LA VÂNZARE BIBLIOTECA MEDICALĂ A DR. PETRE IONESCU

Se scoate la vânzare biblioteca medicală a dr. Petre Ionescu, creatorul asistenței medicale neuropsihiatri-ce din fosta Regiune Argeș și implicit județul Argeș. Relații la tel: 0725.310.632.

Se vinde tabloul ”Casa musceleană”- autor Nicolae Grant. Telefon: 0725.310.632.

Se vorbește din ce în ce mai des, cel puțin la ni-vel de colocvii, dar nu numai, de Războiul de în-tregire a românilor. De ce există această tendință, chiar dacă ofi cial rămâne termenul de reîntregire? Semantica celor doi termeni, deși la prima vede-re foarte clari, presupune abordări la nivel istoric, dar și emoțional demne de luat în seamă. Ideea de reîntregire are mai mult o încărcare emoțională și a fost fi xată cu autoritate în mentalul colectiv de către istoricii comuniști pentru a supradimen-siona momentul Unirii de la 1600. Constantin Kirițescu, deși nu a fost istoric de profesie, a scris o carte de referință cu privire la participarea Româ-niei la Primul Război Mondial: „Istoria războiului pentru întregirea României 1916-1919”, publicată într-o primă ediție în anul 1921 la Editura Casei Școalelor. Deci întregire, nu reîntregire.

Adepții ideii de reîntregire națională se poziționează emoțional la unirea realizată de Mi-hai Viteazul la 1600. Ea a durat câteva luni, dar a căpătat în timp semnifi cații care au depășit cu mult evenimentul în sine. În timp, fi gura tragică a voievodului unifi cator a devenit emblematică și Nicolae Iorga avea dreptate când spunea că de la Mihai Viteazul nu a fost eveniment din istoria ro-mânilor care să nu se afl e sub puternica infl uență a marelui voievod.

Istoria seacă, golită de conținutul emoțional, scoate în evidență, însă, alte aspecte. O primă uni-re se pare că nu a făcut-o un român, ci un italian: Giovanni Battista Castaldo. El a profi tat de o serie de împrejurări favorabile și, în timp ce se afl a în Transilvania ca reprezentant al împăratului Carol al V-lea, a așezat interpuși pe tronurile Moldovei și Țării Românești, intitulându-se pompos în anul 1552 „Restitutor Daciae”.

A „doua unire” o realizează principele Transilva-niei Sigismund Bathory în anul 1595, care, prin manevre perfi de și chiar asasinate (Aron Vodă), semnează tratate de suzeranitate atât cu Mihai Vi-teazul, cât și cu Ștefan Răzvan, așezat pe tronul Moldovei după uciderea lui Aron Vodă. Unirea nu durează nici un an, pentru că Bathory renunță pen-tru moment la tron, dar are o serie de consecințe pozitive în lupta antiotomană.

Prof. dr. Cornel Carp

LECŢIA DE ISTORIE

Reîntregire sau întregire?

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domici-liul dumneavoastra de care puteti beneficia 3 luni pe an pentru a va asigura: continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea

din spital; efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti

din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Cine poate benefi cia de serviciile medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra? Persoanele care au suferit

recent interventii chirurgicale; Persoanele imobilizate tempo-

rar sau permanent; Unele persoane cu handicap

fizic si psihic; Persoane cu boli cronice si/

sau aflate in stadiul terminal de boala;

Persoanele aflate in recupera-re medicala la domiciliu.

Categoriile mentionate sunt persoane: care au suferit diverse forme de ac-

cidente vasculare cerebrale (AVC); care au suferit diverse forme de

accidente: - rutiere;- psihotraume etc. situatii soldate cu: - imobilizare;- deficite motorii (paralizii, pareze);- handicap fizic si/sau motor. care au acutizari ale diverselor boli

cronice etc.

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

Delia şi Ionuţ Dolănescu cântă de Zilele Oraşului Mioveni

Orașul Mioveni își va sărbători patronii spirituali, pe Sfi nții Apostoli Petru și Pavel, printr-o serie de mani-festări cultural-artistice, istorice și religioase, spectacole folclorice, concerte cu artiști consacrați ai muzicii pop și rap și multe alte surprize, sub cupola sărbătorii „Zi-lelor Orașului Mioveni – aniversarea a 533 de ani de la prima atestare documentară a localității”, în perioada 29 iunie – 01 iulie.

Sâmbătă, 30 iunie, pe scena din Centrul Civic vor urca artiști consacrați din industria muzicală româneas-că precum Speak&Libelula, Nicolle Cherry și Delia.

Duminică, 1 iulie, publicul va avea parte de un pro-gram artistic la fel de promitățor, de data aceasta seara fi ind dedicată muzicii folclorice. Pe scena vor urca Emi-lia Dorobanțu - cu vocea de aur a Olteniei, considerată urmașa Mariei Tanase - Olguța Berbec, o prezență me-reu așteptată și aplaudată de publicul din orașul Mio-veni, și cuplul Doinița și Ionuț Dolănescu. D.G.

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

CENTRUL CULTURAL PITEȘTI

ÎNCHIRIAZĂ TEMPORAR SPAȚII

ÎN COMPLEXUL EXPOZIȚIONAL

CASA CĂRȚII. Relatii la tel. 0248/219976 sau la sediul Centrului

Cultural Pitești, din Municipiul Pitești, Strada Craiovei nr. 2,

Bl. G1, Jud. Argeș.VÂND TEREN ARABIL

EXTRAVILAN, 7.404 MP, în sat Udeni,

comuna Călinești. Preț: 2,5 euro/mp., nego-ciabil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4

cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti.

Preţ 65.000 euro. Tel. 0729.103.390,

0744.380.731

Tipografi a Editurii Paralela 45

ANGAJEAZĂMAŞINIST-TIPOGRAFTel. 0755.13.77.63

Firmă de transport cu parc auto microbuze

și autobuze, cu sediul în Pitești,

ANGAJEAZĂ MECANIC AUTO

CU EXPERIENŢĂ ÎN DOMENIU.

Relații la telefon 0734999959

De vânzare aparatament, București, Drumul Taberei, în spatele cinematografului Favorit, etajul 4 din 8, 3 camere semide-comandat, complet renovat în 2015, tâmplărie PVC cu geamuri termopan, gresie, faianță, parchet, ușă metalică, aer condiționat, loc de parcare, stație RATB la 3 mi-nute de mers pe jos, și stație Metro în curând, în apropiere de Mall Afi Palace și Plaza Romana, piața Moghiroș, cele mai bune școli pentru copii Școala 197 și Liceul Moisil, zonă verde și loc de joacă.

Tel. 0740.306.618

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călinești - Argeș, acces apă, curent electric, stradal, zonă între case.

Preț negociabil. Tel: 0724605599

SC METALUX SRL cu sediul în Pitești, str.

Dumbravei, nr.45A, judeţul Argeș, prin cererea depusă la APM Argeș a solicitat

autorizaţie de mediu pentru desfășura-rea activităţii de „Spălătorie Auto” în

localitatea Pitești, DN 65B, Km 4+650 M Stânga, Judeţul Argeș.

Informaţii referitoare la prezenta acti-vitate, precum și eventualele sugesti și contestaţii se pot obţine, respectiv de-

pune, în scris, sub semnătură și cu date de identifi care la sediul APM Argeș, str.

Egalităţii, nr.50, telefon 0248/213099, în termen de 15 zile lucrătoare de la publica-

rea anunţului.

Vând apartament 4 camere în blocul turn din spatele restaurantului Carpaţi, Exerciţiu. Parter, două balcoane, două băi. Îmbunătăţit 2017. Centrală proprie, parchet, termopane,

gresie, faianţă. Preţ: 72.000 euro. Tel: 0733.945.777.

Vând teren Zona Rezidenţială în Ştefăneşti-Zăvoi. Lăţime drum de acces 7 metri, deschidere 25 metri liniari, lungime 46 metri liniari, distanţă faţă de Piteşti - 2 km. La cerere, terenul se poate parcela.

În zonă (2 km), se afl ă centrul comercial Pitesti Mall şi autostrada Piteşti-Bucureşti. Utilităţi: apă curentă, canalizare,

curent electric. Mă interesează şi un schimb cu garsonieră sau auto + diferenţă. Tel 0720/518.882ANGAJĂM

confecţioneri și montatori, pentru tâmplărie aluminiu, PVC și geam termoizolant.

Tel. 0728.860.011

Condiţiile de participare la concurs sunt următoarele:

- studii superioare de lungă durată absolvite cu diplo-mă de licență în ramura științelor juridice – specializarea drept;

- vechime de minim 1 an în specialitatea studiilor;- cunoștințe de operare pe calculator dovedite cu do-

cumente din care să rezulte absolvirea unor cursuri de operare pe calculator;

- condiţiile prevăzute de art. 54 din Legea nr. 188/1999, privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modifi cările și completările ulterioare.*

Probele de concurs se vor desfășura la sediul Primăriei Municipiului Pitești din str. Victoriei nr. 24, după cum urmează:

11.07.2018, ora 10.00 – proba scrisă;16.07.2018, ora 10.00 – interviul.Actele necesare pentru participarea la concurs și tema-

tica concursului se pot obţine de pe site-ul instituţiei: www.primariapitesti.ro, de la Primăria Municipiului Pitești, str. Victoriei nr. 24, intrarea „D” Comparti-mentul Relaţii Publice, sau de la Biroul Management Resurse Umane, camera 12 sau la telefon 0372481819. Termenul limită pentru depunerea dosarelor de înscri-ere la concurs este data de 02.07.2018.

JUDEŢUL ARGEȘ. MUNICIPIUL PITEȘTI. PRIMĂRIA MUNICIPIULUI PITEȘTI

ANUNŢPrimăria Municipiului Pitești organizează, în data de 11.07.2018, ora 1000, la sediul său din strada Victoriei nr. 24,

concurs de recrutare, pentru ocuparea, pe perioadă nedeterminată, a funcției publice vacante de consilier, clasa I, gradul profesional asistent în cadrul Direcției Dezvoltare Locală-Compartimentul Monitorizare Învățământ, Cultură.

Ofera salariu atractiv, contract de munca incheiat in Germania, alocatie pentru copii. Limba germa-na nu este obligatorie. De asemenea, ofera posturi

de asistenti medicali, posturi pentru care se solicita cunostinte minime de limba germana. Relatii la tel: 0723.350.268, 0766.592.241

Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei. Telefon: 0770 923 113

SC O.N AND-MED 2008 SRL declară pierdute urmă-toarele documente:

Certifi cat de Înregistrare seria B1252480;Statut și Act Constitutiv;

Certifi cat Constatator nr. 29888/2018. SE DECLARĂ NULE.

DOSAR NR. 1058/1259/2008Debitor: SC CON&EX&PRO SRL - in falimentLichidator judiciar: PROLEX IPURLNR. 1058/06, iunie 2018

PUBLICATIE DE VANZARE NR.20-22/06.06.2018Subscrisa SC CON &EX&PRO SRL Brosteni, Arges- societate in

faliment – dosar nr. 1058.1259/2008 pe rolul Tribunalului Specializat Arges prin lichidator judiciar PROLEX IPURL , VINDE prin licitatie publica cu strigare deschisa potrivit vechiului Cod de procedura civila cu derogarile mentionate in Regulamentul de vanzare, aprobat prin ho-tararea Adunarii Creditorilor din29.05 .2018 , urmatorul bun imobil .

1. Suprafata de 10.000 mp teren, din care 2428 mp curti constructii si 7572 mp extravilan, situata in Brosteni, Arges, nr. cadastral 1061, tarlaua 1, parcela 24. Terenul are o lungime de 200 ml si o latime de 50 ml la DN Pitesti-Craiova.

Pretul de pornire a licitatiei este de 83.515 lei, plus TVA aferent, prêt crescator

Licitatiile se tin la datele de 14 iunie 2018 ora 12; la 25 iunie 2018 ora 12; la 06 iulie 2018 ora 12; in Pitesti, str. I C Bratianu, nr.10, bl.B2, mezanin (UNPIR Arges) pasajul de trcere la Bratara de aur, judetul Ar-ges.

Ofertantii sunt obligati sa depuna pana la termenul de vanzare o ca-utiune de 20% din pretul la care a fost evaluat imobilul in contul de lichidare.

Regulamentul de vanzare se gaseste in dosarul nr.1058/1259/2008 pe rolul Tribunalului Specializat Arges.

Potentialii licitatori pot viziona bunul cu programare prealabila de cel putin 24 ore, anuntata in scris lichidatorului judiciar la fax 0348/404.368 sau prin expeditie postala.

Publicatia de vanzare a fost publicata la data de 06.06.2018Relatii suplimentare se pot obtine la telefon : 0735/156.930.

LICHIDATOR JUDICIAR, PROLEX IPURL

Subscrisa SC CONSTRUCT SIRMAR 2003 SRL Campulung- societate in faliment – prin lichidator ju-diciar PROLEX IPURL cu sediul in Pitesti, str.Ma-ior Gh. Sontu, bl.D1, sc.A, ap. 20, Arges, VINDE prin licitatie publica cu strigare potrivit vechiului cod de procedura civila cu derogarile mentionate in hotararea adunarii creditorilor din 12.02.20158 depusa la dosarul de faliment si publicata in BPI nr.3426 din 16.02.2018 urmatoarele bunuri mobile: freza STAS 3545 1,6X50 - 93 buc.; freza STAS 3542 50X75 - 6 buc.; freza STAS 3542 2,5x56 - 26 buc.; freza STAS 5257 25,5x6 – 5 buc.; freza STAS 5257 28,8X8 - 17 buc.; freza STAS 5257 10,5x2,5 - 18 buc.; garniture teflonata DN 219 PN 25 - 100 buc; inversor - 4 buc.; limitator - 20 buc.; mufa legatura 50 buc.; niplu ¾ si3/8- 48 buc; panza taiere -12 buc.; piatra polizor 500x80x15- 5 buc.; piatra polizor 600x20x80-1 buc; pila semil 15L-515 buc; pensula -84 buc ;pulverizator - 47 buc; rulmenti NUP43N, 585346, 48N,898840,9613040; robinet mediu toxic-112 buc.; robinet inst. Auto- 40 buc..; robinet trecere calorifer - 120 buc.; reductie-1-3/4ng- 184 buc.; starter 101, 40w-1025 buc.; tarod - 1112/7,1112/9,11-253 buc.; subler grosime adanci-me- 416 buc.; cleste varf rotund-110 buc.; alezor -135

buc; cleste cu varf lung-227 buc; cleste sarma-310 buc.; ciocan 0,5- 162 buc.;ciocan de lipit-205 buc.; tarod 2765 5/16 -131 buc.; alezor 1367 50x120- 7 buc.; tarod 1112/7-99 buc. Bunurile sunt depozitate in orasul Stefanesti, Arges.

Pretul de pornire al licitatiei pentru intregul lot de marfa este de 15.567 lei

Licitatia se tine la datele de 14 iunie 2018 ora 11.00; 21 iunie 2018 ora 11.00 ; 28 iunie 2018 ora 11 in Pitesti, str. IC Bratianu, nr.10, bloc B2, mezanin( pasaj trecere bratara de aur) judetul Arges.

Oferatntii sunt obligati sa depuna pana la termenul de vanzare o cautiune de 10% din pretul de la care au fost evaluate bunurile, respective suma de 10.378 lei in contul de lichidare .

Potentialii licitatori pot vedea bunurile cu programare prealabila de cel putin 24 ore, anuntata in scris lichida-torului judiciar la fax 0348/404.368 sau prin expeditie postal.

Publicatia de vanzare a fost publicata la data de 07.06.2016

Relatii suplimentare se pot obtine la telefon: 0735/156.930.

LICHIDATOR JUDICIAR, PROLEX IPURL

FIRMA PFLEGE DAHEIM DIN GERMANIA CU SEDIUL IN CURTEA DE ARGES, STR. CUZA VODA, NR. 131, ET. 1, JUDETUL ARGES,

angajează personal îngrijire bătrâni la domiciliu în Germania

DOSAR NR.376/1259/2009Debitor: SC CONSTRUCT SIRMAR 2003 SRL- in falimentLichidator judiciar: PROLEX IPURLNR. 376/1-6/07, IUNIE 2018

PUBLICATIE DE VANZARE NR. 7-9/07.06.2018

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

MOBEXPERT PITEŞTI - JUPITER CITY SHOPPING CENTER

Mona LisaMobilier realizat din fier forjat vopsit în câmp electrostatic. Scaun dim. 52x57x89H cm Lei 668

diam. 100x73H cm Lei 969Lei 3.641 Lei 3.277

Suntem cu toþii diferiţi. Din fericire.

În perioada 1-6 iunie, Comunitatea Montană Iezer Muscel, prin președinte-le Leonard Soare și profesoara Ana Vo-rovenci, a participat la proiectul „Emoţii în regiunea vinului Primitivo prin istorie, gust și tradiţii”, derulat de localitatea Er-chie din Provincia Brindisi, Italia. Pro-iectul are ca scop promovarea turismului rural sustenabil prin valorifi carea moște-nirilor istorice, culturale și naturale ale zonei. Vizitele de studiu și participarea la evenimente locale le-au permis par-tenerilor din Italia, România și Albania să cunoască zona, să identifi ce aspectele comune în turismul rural, dar și să con-tinuie colaborările pe diferite teme de in-teres ale comunităţilor. La Palatul Ducal din Erchie, în ziua de 1 iunie a avut loc o conferinţă de presă în cadrul căreia a fost

prezentat proiectul care face parte dintr-o serie de iniţiative promovate de Uni-unea Comunelor din Regiunea Puglia, fi ind fi nanţat prin Programul Operativ Regional FSE 2014-2020 - „Attrattori culturali, naturali e turismo” În cadrul colocviilor, jurnaliști, bloggeri, formatori de opinie și specialiști au dezbătut pro-blema importanţei folosirii patrimoniului material și imaterial al zonei în atragerea turiștilor. Administraţia orașului Erchie este un partener mai vechi al Comunităţii Montane Iezer Muscel, care a derulat un proiect de înfrăţire dintre acesta și orașul Balș. Iar Giuseppe Margheriti, primarul în mandatul căruia a fost începută aceas-tă colaborare, s-a dovedit și acum o gazdă primitoare și un prieten al românilor.

A.C.

Leonard Soare, la Palatul Ducal din Brindisi

Înainte să moară, ziaristul George Berevoianu a fost la Ziua Lereştiului

Săptămâna trecută s-a stins din viață lereșteanul George Berevoianu, tânărul de numai 41 de ani care a făcut carieră la „Realitatea TV”. Iar toți cei care l-au cunoscut au avut numai cuvinte de laudă despre regretatul dispărut.

„Despre George... Imaginea puternic în-tipărită în minte-mi este aceea de la fi nal de an școlar..., de la FIECARE fi nal de an școlar, când domnul învăţător Damaschin, iar mai apoi doamna profesor Damaschin îi anunţau cu bucurie și mândrie în glas nu-mele, primul fi ind strigat la premiere. A fi strigat primul însemna atunci, de fapt, pre-miul I. Iar la George nu exista orice fel de premiu I, ci numai premiul I cu media 10... Și poate că ar mai fi putut exista și altceva, dacă s-ar fi inventat atunci ceva și mai bun, mai sus, cu și mai multă exigenţă... Cu si-guranţă i-ar fi fost ușor să depășească și acea limită” - astfel este omagiat George Berevo-ianu de foștii colegi de școală din comuna natală, Lerești.

A fost apreciat de copil, a fost printre cei mai buni la liceul din Câmpulung și apoi la facultate, s-a evidenţiat ulterior în mass-media. Tânărul născut în mijloc de vară, pe 14 august, a avut o carieră de peste două decenii în presă, timpul îndelungat fi ind cel petrecut în televiziune: 15 ani. George Be-revoianu a lucrat ca reporter și prezentator de știri la „Realitatea TV” până în 2014, atunci când, din cauza problemelor pe care le avea postul de televiziune, s-a renunţat la serviciile sale, ale Laurei Chiriac și Vlad Io-nescu. De atunci nu a mai apărut pe post, rămânând cu statutul de colaborator pe voce pentru diverse producţii ale „Realita-tea TV”. A avut o scurtă revenire în radio, după o pauză de 15 ani, în 2016 colaborând cu Radio „Orion” din Câmpulung, aco-lo unde realiza și prezenta emisiunea „Trei ceasuri BUNE”. Între timp, încercat și de boală, își găsise liniștea în călătorii prin lume, cu preferinţă în Ungaria și Finlanda. Ultima destinaţie a fost Portugalia, în mai, la Eurovision.

George ne-a părăsit în urmă cu o săptă-mână, tragica veste fi ind dată de fostul său coleg Rareș Bogdan. Nadia Dascălu, sora

tânărului jurnalist, i-a adus un omagiu pu-blic, pe Facebook: „Drum lin printre stele! Vei rămâne în inimile noastre exact așa: un frate grijuliu, un unchi atent și iubitor cu nepoatele sale, un coleg bun și săritor, un jurnalist pasionat”. Apoi, a urmat rămasul bun, sâmbătă, la cimitirul din Lerești.

A fost la Ziua Comunei Lerești cu câteva zile înainte să moară

Jurnalistul muscelean avea probleme de sănătate în ultimul timp, dar nu-și pierdu-se felul jovial de a fi . Alături i-au fost nu numai familia, ci și mulţi prieteni. Și da, George a sperat tot timpul că îi va fi bine! Și doar cu puţină vreme în urmă a fost să se roage la Icoana Maicii Domnului de la Biserica Nămăești. Împreună cu a „doua icoană”, cum spunea el, cu mama sa.

Durerea provocată de moartea lui George ne-a făcut imposibilă detalierea evenimen-tului tragic și poate că este mai bine așa. Te-leviziunile naţionale nu s-au abţinut să nu lanseze ipoteze legate de suferinţa tânărului muscelean, însă cei puţini cu care am dis-cutat ne-au spus că cel mai important este ca George să rămână în amintirea celor care l-au cunoscut așa cum a fost înainte: plin de viaţă, cu simţul umorului și extrem de colegial. Și pasionat de muzică și de auto-mobilism, fi ind deseori prezent la etapele de Viteză în Coastă desfășurate în Muscel, dar, mai presus de toate, pasionat de oameni!

În memoria lui George Berevoianu, colegii din televiziune au realizat un clip emoţio-nant, care a fost difuzat în jurnalul de joia trecută. Și administraţia locală din Lerești a transmis condoleanţe familiei: „Regre-tăm profund dispariţia tânărului jurnalist George Berevoianu, fi u al acestei localităţi. Condoleanţe familiei, putere să treacă peste aceste momente grele!”.

Cu doar câteva zile înainte să se stingă, George a fost din nou alături de oameni, la sărbătorirea Zilei Comunei Lerești. A avut și un motiv special: părinţii săi au fost premiaţi pentru împlinirea a 50 de ani de căsnicie. 50 de ani, mai mulţi decât o viaţă de om...

Cătălin Ion Butoiu

George, în ultima poză ală-turi de mama sa, premiată la ziua comunei Lerești pentru

50 de ani de căsnicie

O activitate sportivă de masă a fost lan-sată în Muscel, primul concurs de cros de-rulându-se deja sâmbăta trecută. Și vor mai fi întreceri, pe 23 iunie și de Zilele Câm-pulungului, pe 20 iulie, traseul fi ind unul amenajat în incinta și vecinătatea Comple-xului Sportiv Ceramus, din marginea car-tierului Grui.

Acţiunile grupate sub deviza „Aleargă pentru sănătatea ta!” sunt organizate de

mai multe asociaţii și fi rme din Muscel, cu sprijinul primăriilor Câmpulung și Bughea de Jos. Concursurile de alergat se desfășoa-ră pe categorii de vârstă, scopul fi ind acela de a atrage cât mai mulţi participanţi. Și, dincolo de mișcare pentru sănătate, cei care trec primii linia de sosire primesc premii și diplome, iar toţi concurenţii benefi ciază de apă și energizante pe traseu, dar și de o masă caldă la terminarea curselor. C.I.B.

Alergare pentru sănătate în Muscel

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

JURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITARJURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITAR

Pagină realizată în parteneriat cu Universitatea din Piteşti

Târg de joburi pentru studenţii UPIT

Universitatea din Pitești, în colaborare cu Asociația Oa-menilor de Afaceri Argeș și Camera de Comerț și Indus-trie Argeș, a organizat, în luna mai, Târgul de joburi des-tinat studenților.

Evenimentul organizat de Universitatea din Pitești pen-tru studenții săi a adus laolaltă o gamă variată de anga-jatori din diverse domenii, precum IT, fi nanciar-bancar, inginerie și automobile, management și marketing, resurse umane etc.

„La Universitatea din Pitești ne interesează această secvență de vârstă, tineri, avem un colectiv foarte tâ-năr, foarte dinamic. În cadrul societății noastre există posibilități de creștere, condiția este ca acest candidat să vorbească limba italiană, ceea ce am și găsit. Mizăm pe studenții care studiază la UPIT, avem nevoie de oameni bine pregătiți și serioși”, a precizat Cornelia Ion, reprezen-tant BRD.

Reprezentații standurilor și-au prezentat ofertele de lu-cru în cadrul târgului de joburi, iar studenții s-au arătat interesați de ofertele propuse pentru alegerea carierei do-rite. „Vreau să îmi găsesc un job în domeniile electronică sau comunicații. Sunt studentă în anul 3, în curând voi termina și vreau să lucrez”, a spus Alexandra Iftimie, stu-dentă UPIT. Mădălina Ene, Jurnalism – anul II

Salonul Inovaţiei, Creativităţii şi Cercetării Elevilor şi Studenţilor Argeşeni

În perioada 25-26 mai, în cadrul Universității din Pitești a avut loc cea de a doua ediție a SICCESA, Salonul Inovației, Creativității și Cercetării Elevilor și Studenților Argeșeni. Evenimentul a fost organizat în parteneriat de Consiliul Județean Argeș, Inspectoratul Școlar Județean Argeș și Universitatea din Pitești.

Salonul a fost organizat pe trei secțiuni, elevi din clasele V-VIII, liceu și studenți, unde au fost înscrise peste 400 de lucrări, care mai de care mai ingenioase. Lucrările depuse au acoperit cele 20 de domenii: protecţia mediului; indus-tria automobilului și industria aviatică; industria chimi-că, fi zică și biologie; mecanică generală, eletromecanică, mașini, utilaje, eletricitate și electronică; energie-energie verde; radio TV, telecomunicaţii, fotografi e; informatică: hardware și software; artă grafi că și publicitate; cultură-turism; suveniruri - articole pentru cadouri; produse de uz casnic; știinţe medicale și sănătate; industria textilă și vestimentară - design vestimentar; industria agronomică și alimentară; construcţii și locuinţe; ambalaj - stocaj; edu-caţie - formare; sport, timp liber, jucării; grădină - casă; diverse.

Cele mai bune dintre lucrări au fost premiate în bani, fi ind oferit și un premiu special în valoare de 1.500 de lei de către Primăria Mioveni.

Mihaela Georgescu, Jurnalism, anul II

Universitatea din Piteşti va decerna titlul de Doctor Honoris Causa preşedintelui Senatului Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti

Senatul Universității din Pitești acordă titlul de Doc-tor Honoris Causa prof. univ. dr. ing. Nicolae Paraschiv, președintele Senatului Universității Petrol-Gaze din Ploiești, vineri, 15 iunie, ora 11.00, în Sala Senatului din corpul central al universității. Propunerea de acordare a titlului aparține cadrelor didactice ale Facultății de Elec-tronică, Comunicații și Calculatoare, care apreciază ac-tivitatea didactică și de cercetare, precum și contribuția prof. univ. dr. ing. Nicolae Paraschiv la dezvoltarea dome-niului ingineriei sistemelor.

Mădălina Ene, Jurnalism, anul II

Vlad Plăcintă este un tânăr de 32 de ani care a adus viață copii-lor născuți cu malformații, prin asociația la care este președinte. Este cel care a creat ONG-ul „Sal-vează o inimă”. O idee extraordi-nară, care a salvat viața a peste 200 de copii. A creat o platformă de donații, pe care s-au putut strânge fonduri pentru copiii grav bolnavi. La început, nimeni nu i-a dat nicio șansă, oamenii priveau cu neîncredere acest proiect. Azi, asociația contabilizează peste 2,6 milioane de euro colectați din donații pentru cauzele copiilor.

Sunt 6 ani de când a pus bazele asociației. „Prima donație a fost de 20 de lei, am fost extrem de fericit!”, a spus Vlad. De la 20 de lei, a reușit să strângă, până în prezent, aproape cinci milioane de euro pentru copiii bolnavi. Cel mai greu a fost să capete încrederea oameni-lor. A început simplu, modest, cu blo-guri umanitare, dar, după multă docu-mentare, a lansat o platformă de donaţii online. A căutat specialiști în toate do-meniile care ar fi putut face voluntariat. L-a cunoscut pe Marius Bucur, un ingi-ner IT din Elveţia care lucrează pentru Google și care i-a oferit tot suportul.

„Munca din spatele unui astfel de pro-iect este colosală. Au fost multe nopți în care eu și echipa pe care o coordonez nu

am dormit și am căutat soluții pentru toate cazurile primite. Nu am fi reușit să realizăm aceste lucruri frumoase fără ajutorul oamenilor. Mi-am dorit me-reu ca donaţiile să fi e online. Să lăsăm libertate oamenilor: să aleagă dacă vor să doneze sau nu. Procedura e simplă: după ce mă contactează oamenii, îmi trimit actele medicale, le verifi c, sun la clinică să-mi confi rme suma, să-mi dea scrisoare medicală, de acolo încep și urc campania pe site, tot ce e nevoie, fotografi i, video, poveste și la urmă pu-nem conturile noastre. Peste 50.000 de persoane din toată lumea au donat până acum”, a mărturisit Vlad.

În decursul acestor șase ani au fost și momente dureroase pentru președintele asociației. A întâlnit cazuri în care copii nu au supraviețuit operațiilor. „Copii pe care i-am pierdut s-au născut să ne dea o lecție de iubire și apoi au plecat”, cu aceste cuvinte Vlad încearcă să se con-soleze și să meargă mai departe.

Anca, Marius, Darius sau Alexandru sunt doar câțiva copii care astăzi au o copilărie normală, în care suferința nu își are locul și asta doar datorită Asociației „Salvează o inimă”.

Iulia Lişman, Jurnalism – anul II

Povestea tânărului care a salvat viaţa a peste 200 de copii

Luna mai a fi ecărui an este dedicată sesiunilor științifi ce studențești, iar Universitatea din Pitești a organizat numeroase sesiuni, în fi ecare din cele 6 facultăți, pe mai multe domenii științifi ce.

Sesiunea de comunicări științifi ce a studenților și maste-ranzilor „România Centenară - Perspective și refl ecții în domeniul științe ale comunicării” a avut loc în luna mai la specializarea Jurnalism. Sesiunea a fost organizată sub egida Centrului de cercetare pentru promovarea excelenței în for-marea profesională și a Centrului EDU-EXPERT din cadrul UPIT. Studenții și-au ales o temă de cercetare pe care au docu-

mentat-o și au prezentat-o sub diferite forme. Emoțiile au fost mari pentru studenții din anul I, dar le-au depășit și au realizat că munca pe care au depus-o nu a fost în zadar.

Facultatea de Științe ale Educației, Științe Sociale și Psi-hologie a organizat și Sesiunea Științifi că Națională pentru studenții și masteranzii din domeniul științe sociale, la care a participat și Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic de la Universitatea din Craiova, cu un număr de 96 de studenți.

Tot la fi nalul lunii mai, în cadrul Facultății de Teologie, Lite-re, Istorie și Arte a fost organizată Sesiunea Națională de Co-municări Științifi ce „Limbă și cultură, istorie și civilizație în și prin timp”. Având în vedere că în anul 2018 se celebrează Cen-tenarul Unirii, organizatorii au propus următoarele direcții de cercetare: „Refl ectarea Primului Război Mondial și a societății românești din prima jumătate a secolului al XX-lea în studii literare” (literatură română/engleză/franceză/spaniolă), „Ling-vistică” (lingvistică generală, gramatică, pragmatică, stilistică română/engleză/franceză/spaniolă), „Mari personalități ale acestui domeniu”, „Mari personalități din domeniile Teologie și Artă și implicații ale Primului Război Mondial și ale Marii Uniri în Artă și Istorie: 100 de ani de la Marea Unire”. Numă-rul participanților a fost de 176. La fi nalul sesiunii studenții au avut posibilitatea să meargă într-o excursie organizată de universitate.

Ionela Adelina Făncuţă, Jurnalism, anul I

Sesiuni de comunicări ştiinţifi ce studenţeşti la UPIT

U-Multirank a dat publicității, la 5 iunie 2018, datele celei de-a cincea ediții anuale (www.umultirank.org) a evaluărilor în care au fost clasifi cate 1.614 de universități din 95 de țări. U-Multirank subliniază performanța universitară de nivel mondial în: predare și învățare, cercetare, transfer de cunoștințe, orientare internațională și impli-care regională.

În actuala clasifi care internațională, realizată sub coordonarea Comisiei Europene, Universitatea din Pitești a obținut punctaj maxim la următorii indicatorii: parteneriatele strategice de cercetare, publicațiile interdisciplinare, rata de absolvire a studiilor de licență

și de masters de către studenții UPIT, mobilitățile studenților și cadrelor di-dactice în spațiul european și extraeu-ropean. Au fost evidențiate și procentele ridicate de inserție pe piața locală și re-gională a muncii a absolvenților studii-lor de licență și de master de la Univer-sitatea din Pitești.

Noile rezultate prezintă diversitatea excelenței în învățământul superior. Clasifi carea universităților a fost realiza-tă în funcție de o gamă largă de factori de performanță: reputația pentru activi-tatea de cercetare, calitatea predării și a învățării, orientarea internațională, suc-cesul transferului de cunoștințe (par-teneriate cu întreprinderile) și angaja-mentele în plan regional. U-Multirank oferă 18 clasamente naționale ce scot în

evidență punctele forte și punctele slabe ale sistemelor naționale de învățământ superior, publică lista cu universitățile afl ate în „Top 25”, evidențiind 225 din cele mai mari scoruri obținute de universități în cadrul evaluării.

Pe baza informațiilor oferite de acest clasament U-Multirank studenții își aleg programele de studiu, bazându-se pe prioritățile lor. Pentru jurnaliști, U-Multirank oferă clasamente personali-zate și informații la cerere, concentrân-du-se pe performanțele universităților dintr-o anumită țară, pe relațiile din-tre mediul universitar și industrie sau pe deschiderea internațională a universităților.

Mădălina Ene, Jurnalism, anul II

Universitatea din Piteşti în evaluarea internaţională U-Multirank, coordonată de Comisia Europeană

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, 0348.807.923, 0374 020 100 Fax: 0248.223271e-mail: jurnalarges@rdslink.ro / jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul de muncă

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion ButoiuGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Pentru sugestii şi reclamaţii, 0348/ 807 923 sau e-mail: jurnaluldearges2011@gmail.com

Tel.: 0248/22.23.22

1. Reconfi rmarea incheierii si semnarii de catre Soci-etate, prin reprezentantii sai legali, in calitate de code-bitor si garant real, cu ALPHA BANK ROMANIA SA prin Sucursala Pitesti, in calitate de creditor, a tuturor documentelor de fi nantare, inclusiv dar fara a se limita la urmatoarele contracte de credit si de garantii si a ac-telor aditionale la acestea:

- Actul aditional nr. 1/05.12.2016 la Contractul de Facilitate de Credit la Termen nr. 8/2 din 24.05.2011;

- Contractul de ipoteca mobiliara nr. 1535 – conturi curente/depozit colateral - avand ca obiect soldurile cre-ditoare prezente și viitoare in lei si in valuta ale contu-rilor curente/de depozit ale Societatii deschise la Alpha Bank Romania carora le corespund codurile IBAN asociate, precum și toate drepturile cu privire la aceste sume, astfel cum a fost modifi cat si completat prin Ac-tul aditional nr 1 din data de 05.12.2016.

2. Reconfi rmarea incheierii si semnarii de catre Socie-tate, prin reprezentantii sai legali, in calitate imprumu-tat, cu ALPHA BANK ROMANIA SA prin Sucursala Pitesti, in calitate de creditor („Banca”), a tuturor do-cumentelor de fi nantare, inclusiv dar fara a se limita la urmatoarele contracte de credit si de garantii si a actelor aditionale la acestea:

- Contractul de Facilitate de Credit la Termen 006/19 din data de 25.11.2016;

- Contractul de Ipoteca Mobiliara nr. 3544 – bun determinat si anexa la CIM 3544;

- Contract de Ipoteca Mobiliara nr. 3533 - conturi cu-rente si polite;

- Emiterea de catre Societate a Biletului la Ordin „in alb” avand ca benefi ciar Banca pe care Banca poate sa il completeze la data scadentei sau in orice moment cu suma corespunzatoare reprezentand suma totala da-torata de Societate in baza Contractului de Credit la Termen 006/19 din data de 25.11.2016, incheiat de So-cietate cu Banca.

3. Aprobarea prelungirii facilitatii de credit acordata de Banca imprumutatului Subansamble Auto SA, con-form Contractului de credit nr. 006 din 27.01.2005 si a anexelor acestuia si a Contractului de facilitate nr. 006/24 din 13.11.2017 (cu toate completarile si modi-fi carile ulterioare).

4. Aprobarea prelungirii facilitatii de credit acordata de Banca imprumutatului Subansamble Auto SA, con-form Contractului de credit nr. 006 din 27.01.2005 si a anexelor acestuia si a Contractului de facilitate nr. 006/25 din 13.11.2017 (cu toate completarile si modi-fi carile ulterioare).

5. Aprobarea prelungirii facilitatii de credit acordata de Banca imprumutatului Subansamble Auto SA, con-form Contractului de credit nr. 006 din 27.01.2005 si a anexelor acestuia si a Contractului de facilitate nr. 006/23 din 13.11.2017 (cu toate completarile si modi-fi carile ulterioare).

6. Aprobarea prelungirii facilitatii de credit acordata de Banca imprumutatului Subansamble Auto SA, con-form Contractului de credit nr. 006 din 27.01.2005 si a anexelor acestuia si a Contractului de facilitate nr. 006/21 din 03.08.2017 (cu toate completarile si modi-fi carile ulterioare).

7. Aprobarea prelungirii facilitatii de credit acordata de Banca imprumutatului Subansamble Auto SA, con-form Contractului de credit nr. 006 din 27.01.2005 si a anexelor acestuia si a Contractului de facilitate nr. 006/22 din 03.08.2017 (cu toate completarile si modi-fi carile ulterioare).

8. Aprobarea prelungirii facilitatii de credit acordata de Banca imprumutatului Subansamble Auto SA, con-form Contractului de credit nr. 006 din 27.01.2005 si a anexelor acestuia si a Contractului de facilitate nr. 006/18 din 14.10.2015 (cu toate completarile si modi-fi carile ulterioare).

9. Desemnarea persoanelor mandatate sa semneze in numele si pe seama societatii contractele de credit si garantie, precum si a actelor aditionale de prelungire a facilitatilor de credit.

10. Desemnarea persoanelor mandatate sa semneze in numele si pe seama societatii cererile de utilizare si de rambursare a facilitatilor de credit.

11. Probleme in competenta de rezolvare a Adunarii Generale a Actionarilor.

In situatia neintrunirii quorumului statutar la prima sedinta, se anunță a II-a convocare a Adunarii pentru data de 19.07.2018 ora 10,00 in acelasi loc si cu aceeasi ordine de zi.

Incepand cu data publicarii prezentei, Convocatorul, textul integral al documentelor si materialelor informa-tive cu privire la punctele de pe ordinea de zi si care urmeaza a fi prezentate Adunarii Generale si proiectul de hotarari ale AGA sunt puse la dispozitia actionarilor la sediul societatii, in zilele lucratoare, intre orele 10-14, unde vor putea fi consultate si completate de acestia.

Data de referinta, stabilita potrivit dispozitiilor art. 123, alin.2 din Legea nr. 31/1990, cu modifi carile si completarile ulterioare, este 02.07.2018.

PRESEDINTE C.A.,Gheorghe BADEA

SUBANSAMBLE AUTO S.A. Pitesti, Str. George Cosbuc, nr. 59, Judetul ArgesJ03/124/1991, C.U.I. RO 128701, Capital subscris si varsat: 1.705.930 lei

CONVOCARE Consiliul de Administratie al societatii SUBANSAMBLE AUTO SA cu sediul in Pitesti, Str. George Cosbuc, nr.

59, Judetul Arges, avand J03/124/1991, C.U.I. RO 128701, convoaca Adunarea Generala Extraordinara a Actiona-rilor, la sediul societatii, in data de 18.07.2018, ora 10, cu urmatoarea

ORDINE DE ZI:

Primăria Bascov are în această perioadă în derulare proiecte de milioane de euro extrem de im-portante pentru comună. Cel mai important proiect, afl at în prezent în faza licitației, este cel legat de asfaltarea a nu mai puțin de 20 de străzi din Bascov. Este vorba de străzile Rotăreasa, Bisericii, Pre-lungirea Micșunele, Școlii, Gâr-lei, Zăvoiului, Livezilor, Zorilor,

Fundătura Micșunele, Lăbușești, Rotărești-Foraj, Nufărului, Lun-că, Liliacului, Trandafi rilor, Viole-telor, Crizantemelor, Ficului, Avi-atorului și Arcanului. Investiția are un buget de 4.490.814 lei fără TVA și 13 fi rme și asocieri de fi r-me au depus oferte. Perioada de evaluare a ofertelor se va încheia pe 23 iulie a.c.

D.G.

Proiecte de milioane de euro în derulare la Primăria Bascov

Săptămâna trecută s-a stins din viață un reputat reprezentant al administrației publice județene, Mircea Georgescu, fost președin-te al Consiliului Judeţean Argeș în perioada 2001-2004, manager al fi rmei de construcţii „Nordco” SA Pitești. Duminică, la prânz, Mircea Georgescu a fost condus pe ultimul drum, la Cimitirul „Sfântul Gheorghe”, de familie, prieteni și zeci de personalități publice. Printre cei prezenți la în-mormântare s-au numărat prefec-tul de Argeș, Emilian Dragnea, conducerea Consiliului Județean, în frunte cu președintele Dan Manu, deputatul Radu Vasili-că, arhitecții Pompiliu Soare și Doina Oprescu, chestorul Io-nel Ispir, fostul șef al IPJ Argeș, președintele CCI, George Caval

- președintele CCIA Argeș, omul de afaceri Gheorghe Văsîi, avo-catul Radu Nistor, fostul șef al Jandarmeriei Argeș - Eugen Po-pescu, iar lista nu se oprește aici.

De numele lui Mircea Georges-cu, inginer de profesie, se leagă ridicarea mai multor clădiri din Argeș, dintre care trebuie aminti-te Spitalul Județean și noul corp al Muzeului Județean Argeș, se-diile a zeci de primării și instituții publice, construirea de poduri și drumuri, reabilitări și moderni-zări de reţele de infrastructură etc. Mircea Georgescu a susținut proiecte importante în adminis-traţie, cultură și sport și a fost un înfl ăcărat suporter al echipei FC Argeș. Dumnezeu să-l odihneas-că în pace!

I.M.

Zeci de personalităţi l-au condus pe ultimul drum pe Mircea Georgescu

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1248 (13 - 19 iunie 2018)

Persoane #rezistente din conducerea uzinei de la Mioveni au interzis, printr-un mail, transportatorilor agreați de Dacia să pună la dispoziția

PSD Argeș autobuze pentru mitingul de la București.

Să moară mamele

noastre de la Renault

și tații noștri din Statul pa-ralel dacă nu i-am promis

domnului Iohannis că nu facem politică. Doar a

PSD-ului, să fi m bine înțeleși..!

LA MULŢI ANI!

Șase personalități județene își serbează ziua de naștere în săptămâna 13-19 iunie 2018. Prima sărbătorită, pe 15 iunie, este europarlamentarul Maria Gabriela Zoană. Pe 16 iunie va da de băut George Rotaru, ma-

nagerul Rotarexim, iar pe 18 iunie vor primi felicitările cuvenite judecătoarea Sanda Ursu și medicul Venera Elefterescu. Pe 19 iunie vor închina o cupă de șampanie

Marin Ţurlea, director adjunct Finanțele Pu-blice Argeș, și Marin Meculescu, manager Co-mesad Grup. Tuturor sărbătoriților Jurnalul de Argeș le urează La Mulți Ani!

Marin Meculescu

Marin Ţurlea

Florin Tecău, un mare câștig la mitingul împotriva Statului paralel.

Eu sunt cam #rezistent de felul meu! Doar pe Facebook mă înmoi și mă mani-

fest ca un adevărat PSD-ist...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

TOPOLOVENI SUMMER TOUR!!!Pentru al patrulea an consecutiv,

orașul Topoloveni este gazda unu-ia dintre cele mai îndrăgite concur-suri de Mountainbike din România. Competiția ,,Topoloveni Summer Tour” adună, an de an, peste 500 de cicliști, amatori și profesioniști din toată țara, într-un eveniment devenit brand al Argeșului.

Ciclismul de Topoloveni este deja bi-necunoscut în România, astfel că anul acesta organizatorii își doresc să bată recordul de concurenți. Evenimen-tul asigură entertainment atât pentru cicliști, cât și pentru suporteri, astfel că sâmbătă, 23 iunie 2018, sunteți așteptați, cu sau fără bicicletă, în Piața Primăriei din Topoloveni.

Detalii și înscrieri pe www.rider-sclub.ro -> Evenimente -> Topoloveni Summer Tour.

Jurnalul de Argeș este partener media al evenimentului

Miercuri, 13 iunie, începând cu ora 11.00, în Sala Mare a Consiliului Județean Argeș se va desfășura ședința ordinară a Consiliului pentru Dezvolta-re Regională Sud Muntenia.

În cadrul ședinței vor fi prezentate stadiul Programului Operațional Regional 2014 – 2020 în Regiunea Sud Muntenia, stadiul proiectelor implementate de Agenția pen-tru Dezvoltare Regională Sud Muntenia, precum și implementarea Axei prioritare 4 - Sprijinirea Dezvoltării Urbane Durabile.

CpDR Sud Muntenia este alcătuit din 28 de membri, câte patru de la nivelul fi ecărui judeţ din regiunea Sud Muntenia (preșe-dintele consiliului judeţean, reprezentantul consiliilor locale municipale, reprezentantul consiliilor locale orășenești, reprezentantul consiliilor locale comunale), respectiv din județele Argeș, Călărași, Dâmboviţa, Giur-giu, Ialomiţa, Prahova și Teleorman, în prezent județul Argeș deținând președinția Consiliului pentru Dezvoltare Regională Sud Muntenia.

M.S.

Preşedinţii a şapte consilii judeţene vin la Piteşti