umorul in publicitate www.student-info.ro

8/18/2019 Umorul in Publicitate Www.student-Info.ro

1/18

UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA “ DIN BRAŞOV

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SECŢIA ECTS

UMORUL ÎN PUBLICITATE

LASZLO KINGA

MENESSY ANDREA NEDELCU RALUCA

GRUPA 8252

ANUL III


2/18

CUPRINS

1. Umorul .............................................................................................................................32. Istoric ..............................................................................................................................4

3. Studii de caz privind umorul în publicitate ......................................................................8

4. Concluzii ........................................................................................................................20

Bibliora!ie ........................................................................................................................21

CAP.I UMORUL

1.1 Definiţii ale umorului

2


3/18

Umorul este de!init în "#ic$ionarul %eneral &l 'imbii (om)ne* ca !iind+

„înclinare spre glume şi ironii ascunse sub o aparenţã de seriozitate;manifestare prin

vorbe sau în scris a acestei înclinaţii.Umorul este una din formele de manifestare a

categoriei estetice a comicului” .1

,ersoanele cu umor sunt acele persoane -care prin comportare sau verbal -prin

anumite contete- declan/eaz r)sul.

Sim$ul umorului este in!luen$at de tradi$iile- cultura- istoria unui popor - sau di!er

dup pozi$ia pe scara ierariei sociale.

Umorul di!er - de asemenea- dup anumite perioade istorice- multe lume din

trecut nemai!iind actuale- au pierdut e!ectul de a produce azul.

Umorul poate !i usturtor- prin satir- ironie- batocur- cinic- sau bl)nd

-binevoitor- plin de în$eleere- autocritic.

de!ini$ie pramatic a umorului ar !i aceea c tot ceea ce produce r)sul este

umor- acesta poate s !ie un r)s despre alte persoane- despre sine însu/i 5"az de necaz*6-

r)sul put)nd avea un caracter binevoitor- sau caustic- ucitor- distructiv.

Umorul mai poate !i de un caracter literar- subtil- !in care poate trece neobservat pe

moment sau de anumite persoane lipsite de umor sau anumite cuno/tin$e.

7n %ermania- umorul erman de pe alea (inului se împlete/te cu umorul

evreiesc- !iind leate între ele !r a !ace putea distinere clar.

Scriitorul erman tto 9ulius Bierbaum 518:; < 1=106 considera c + "Umorul

subliniaz tria /i slbiciunea-!c)nd totodat letura între ele- umorul lu)nd na/tere în

situa$iile de criz- neputin$ de a rezolva anumite probleme- r)sul !iind provocat de

solu$iile re/ite de rezolvare a lor- pstr)nd mai departe voia bun /i optimismul* .

Simund >reud 518;:?1=3=6- psioanalitic austriac- cacterizeaz umorul-

preciz)nd c r)sul este o "autom)n)iere* /i c umorul nu este ceva care ne u/ureazsu!lete/te ca anecdotele sau lumele- ci umorul este ceva mre$- înl$tor- o realizare

deosebit a intelectului de trium! asupra nar$ismului - a crei trstur principal este

producerea ilarit$ii.

Cristoper >r@ consider c + AUmorul este re!uiul din !a$a dezndediiA .

CAP.II ISTORIC1 Breban-.-*#ic$ionar %eneral &l 'imbii (omane*-d. nciclopedic-Bucure/ti-2000-p.1033

3

http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2shttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poporhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2s_(act_fiziologic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Rinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2shttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poporhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2s_(act_fiziologic)http://ro.wikipedia.org/wiki/Rin


4/18

7n via$a cultural a recilor antici au aprut reprezenta$ii publice ca în teatru- la

srbtori !estive sau pe strad- brba$i cu spiritul umorului care au început s ironizeze-

imit)nd cet$eni de vaz ai ora/ului- produc)nd ast!el ilaritate în r)ndul trectorilor.

Culeere scris de anecdote a !ost descoperit dea în anul ;;0 î.e.n. .>ilozo!ii

mari din anticitate ca ,laton- &ristoteles /i ,@taoras au cutat limitarea r)sului

rosolan în !avoarea ironiei cultivate- !ine- subtile.

7n dreptul roman era cateoric interzis ironizarea /i !acerea de r)s a patricienilor

romani- ast!el Cicero era prevztor cu lumele sale moderate- care putea determina

s!)r/itul carierei de orator- pe c)nd umorul în comediile lui ,lautus era mai apropiat de

popor - lumele sale av)nd mai mult un caracter de carnaval.

7n vul ediu /i perioada (ena/terii- umorul este treptat îndeprtat de la cur$ile

monarilor /i de biseric. >unc$ia bu!onului de la curtea reelui pierde din importan$-

r)sul era considerat în mnstire ca un lucru obscen- care împiedica tcerea /i lini/tea în

meditare a clurilor - cu toate acestea s


5/18

reciproc.

CAP. III STUDII DE CAZ PRIVIND UMORUL N PU!LICITATE

7n prezent- umorul are o mare importan$ în publicitate- la acesta apel)nd tot mai

mul$i speciali/ti din domeniu - deoarece este o modalitate prin care se reu/e/te captarea publicului - care dore/te s uite de riile cotidiene mcar pentru c)teva momente /i s

;

http://ro.wikipedia.org/wiki/Imagine:KDujardinsCommedia.jpg


6/18

mai aib parte /i de o FFpor$ie bun de r)sFF.

aria Constantin subliniaz în articolul GDe "e #re$uie lua# %n &erio& umorul %n

'u$li"i#a#e " c + " reclam cu umor îl poate determina pe consumator s vrea s mai

vad o dat reclama- în loc s o evite. 7ns- dac publicului


7/18

cealalt etrem /i s nu mai !ie recunoscut- pentru c a !ost at)t de srac eecutatJ srac

însemn)nd nu cu miloace simple /i modeste- ci ne)ndite /i tratate în mod super!icial*.l

consider c printre spoturile care se apropie de aceste standarde cinematora!ice se

numr /i dou dintre cele realizate de ctre publicitarii rom)ni+ cel !cut pentru campania

" Dorn ? e/ti mai aproape de naturG 5cu !luturii care se !ormeaz din bule de ap /i

metroul care se !ormeaz din bule de ap6 /i cel realizat în &!rica de Sud pentru campania

de imaine a Orn!" 5care arat copii care se ucau inocent pe o pla cu nisipuri albe6.

#ar- dincolo de valoarea sa de divertisment- umorul a auns s aib un rol at)t de

important în publicitate /i din alte motive. #irectorul aen$iei ilv@ ater arat c

un prim e!ect pe care umorul îl produce asupra consumatorului este de a


8/18

motivele pentru care oamenii evit pauza publicitar se numr /i !aptul c- în reclame-

!oarte multe lucruri sunt !or$ateJ /i- de multe ori- /i umorul e !or$at*.

Cu timpul- marQeterii /i aen$iile de publicitate au încercat s renun$e la tipul

clasic de reclam 5eplicativ- care demonstreaz bene!iciile produsului6- în !avoarea

reclamelor care pun accentul pe umor.

Gric)te atuuri ar avea umorul- nu ar trebui vzut ca o re$et- !iindc nu

întotdeauna mere la siur- cum este cazul serviciilor !inanciare- casele sau

automobilele- în cazul crora sunt implicate sume mari de bani- iar consumatorii nu

reac$ioneaz prea bine la umor. #ar- ciar /i în cazul acestor cateorii- eist eemple de

branduri care- din nevoia de a se di!eren$ia- au comunicat prin umor pe o pia$ pe care to$i

concuren$ii comunicau serios*-arat (zvan Cpnescu.

7n articolul -De "e ee mai reu &/ fa"i umor *e"0# *ram/((-ziarista spune c+

G7n aparen$- pauzele noastre publicitare sunt pline de reclame care încearc s aib mai

mult sau mai pu$in umor-dar !oarte pu$ine reusesc s st)rneasc mcar un z)mbet.Umorul

este un en di!icil- care ridic a/teptri destul de mari din partea audien$ei. #ac o

persoan care spune o lum nereu/it sau rsu!lat ni se pare alnic- e!ectul e /i mai

alnic atunci c)nd e vorba de un brand care- cu luma aceea- mai încearc s v)nd un

produs*.Gul$i dintre clien$ii care vd în umor o re$et in!ailibil nu $in cont de !aptul c

este mai reu s !aci o reclam cu umor reu/it dec)t un alt tip de reclam. mai reu s

!aci comedie dec)t s !aci dram- deoarece - spre deosebire de dram < în care este vorba

de triri intense /i care se !ace cu alte miloace < umorul de calitate- care este memorabil /i

atine acele resorturi emo$ionale pe care vrei s le atini- este mai reu de !cut- pentru c

mere pe acea linie !in pe care eist întotdeauna riscul s cazi- cu mare u/urin$- în

vular*-arat Cpnescu.Codin Caradimu consider c pe l)n !aptul c e di!icil s ai umor- probabilitatea

de e/ec este ampli!icat de o problem de care su!er multe reclame+ arti!icialitatea ? de la

loca$ie /i p)n la ocul actorilor. 7n aceste reclame apar !emei !rumoase- brba$i !rumo/i-

case !rumoase în care se vede c nu a locuit nimeni niciodata /.a.m.d. ul$i clien$i nu

ridic preten$ia ? /i nici aen$ia nu le propune ? ca spotul s !ie !ilmat într


9/18

alimentare- la cosmetice- etc. < care încearc s aib enul acela de umor care s nu lezeze

pe nimeni ? pensionari- copii sau alte cateorii de!avorizate. Ciar dac lor li se pare c "e

dru$G- rezultatul e un umor cldu$- la care nu r)de nimeni- dar se mizeaz înc pe !aptul

c- dac spotul e di!uzat cu o !recven$ cople/itoare- p)n la urm consumatorul probabil

c va încerca produsul- dac nu se/te marca pre!erat în maazin.#e multe ori- cei care

propun asemenea spoturi spun c au ri /i de buetul clientului- realiz)nd spoturi cu

produc$ii ie!tine 5la case de produc$ie mai mici- cu reizori nu !oarte scumpi etc.6 /i

invoc)nd economiile !cute pentru buetul de di!uzare a spotului.

A!"n#$ %" &r"#$" '$ ()*+$&$,," N"-,C( consider îns c Go reclam cu umor- în

care oamenii s se recunoasc sau s


10/18

seual*.

,ublicitatea !iind inserat în con$inutul emisiunilor televizate- &leandrescu

adau c - * în mod similar- ciar /i emisiunile de divertisment de la televiziuni- precum

GV&n# Mr"1 -G L B+o&G etc.- dup un declin- în care umorul lor ros /i obosit nu mai

era e!icient- /i


11/18

c)nd a !ost eportat modelul ',$r$+or %" + or 34 %" + ProT0 la alte intervale orare /i

la celalalte televiziuni- s


12/18

consider acesta.

()sul bun- realitatea colorat- dar /i pove/tile cu mo/nei- solidaritate sau trenuri

ale vie$ii /iavoritele sunt 6Î7(r")nG de la Conn"-9Vo%:on"- " N"*)n)+“ < A+,"- /i "Un$r"“ lui Dor"+ .

&proape 8.000 de rom)ni au votat pe Internet cele mai bune reclame în cadrul Best&ds

200:- eveniment oranizat de Iads. (ezultatele par$iale ale clasamentului arat

nominalizrile publicului autoton la cinci cateorii+ campanii- spot R- spot radio- print

/i cea mai bun coloan sonor a unui clip publicitar.

" Iron$" &) .)&&". “

Bodan Naumovici- director de crea$ie -sus$ine c GNebunul de la &lte*- creat de

'eo Burnett- este în topul pre!erin$elor la cateoria cel mai bun spot R. "Palatul- alatulG

este urmat îndeaproape de clipul "7mpreunG- produs de cCann pentru Conne<

oda!one. 7n clasamentul total îns- ironia /i umorul c)/ti deta/at în !a$a emo$iei

publicitare. #in cele 23 de nominalizri- 1: mizeaz pe r)sul sntos. 7n a!ar de spotul

Conne


13/18

nominalizrile consumatorilor. 9uriul de specialitate este !oarte eient- publicul are

criterii di!erite /i recepteaz alt!el publicitatea. 9uriul prive/te produsul publicitar ca mesa

plus brand- d note pentru eecu$ie. ,ublicul e clar mai descis la mesaele care îl ba în

seam. l le udec în leatur cu reclamele dintr


14/18

timp ce cele ale brba$ilor sunt pe "vertical*. &bordarea umoristic a !emeilor trebuie s

se bazeze pe dialo /i spontaneitate 5s se r)d împreun cu ele6- pe c)nd cea a brba$ilor-

pe lume "de


15/18

au un sim$ al umorului di!erit de cel al brba$ilor.

=;V dintre premiile de la >estivalul de la Cannes au !ost c)/tiate de spoturi

amuzante.

ai mult- studiul illHard BroHn- realizat pe 20.000 de reclame din 2= de $ri a

demonstrat c publicitatea cu umor capteaz mai u/or aten$ia consumatorului /i este mai

repede întiprit în minte. #e cele mai multe ori- îns- lumele publicitare sunt create de

brba$i pentru brba$i- zona de umor !emeiasc !iind înconurat înc de mister.

F"7"$+" (r":"r (o0"',$+"

ACut)nd punctul U 5umor6A este un studiu realizat de 9LR LorldHide- care aîncercat s a!le ce le


16/18

brba$ii. #eosebirea se !ace într


17/18

bune- de/i este concurat puternic de meciurile de !otbal transmise pe Eanal #. Rotu/i-

ratinurile nu sunt spectaculoase ca în "vremurile de lorieA- iar con$inutul soH


18/18

"V&n# Mr"A /i consider c poantele "C=r&o,'$+or A sunt rare /i- uneori- trase de pr.

7n rest- nu mai e nimic.

R%) Pr.&$0".&)4 .&r$$,or '$ ()*+$&$., - observ c "aluzia- calamburul- !ine$urile

de limba /i FFvi$urileFF nu mai sunt la mare pre$. ,rim

umorul in publicitate www.student-info.ro

Documents