uciderea din culpa

5
Uciderea din culpa (Art. 192 Cod Penal) Cursul 5 1. Continutul legal Potrivit art. 192 C.pen., infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. Fapta este mai grava cand s-a petrecut ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere oentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati. Fapta este deosebit de grava daca s-a produs moartea a doua sau a mai multor persoane. 2. Conditii preexistente Obiectul infractiunii Obiectul juridic special al acestei infractiunii il constituie relatiile sociale a caror dezvoltare si desfasurare nu este posibila fara ocrotirea vietii omului, chiar in raport cu faptele comise din culpa, care ar putea atingere acestei valori sociale fundamentale. Desi infractiunile de ucidere din culpa au acelasi obiect juridic special ca si omorul, cu toate acestea, intre cele doua fapte penale exista deosebiri evidente, atat sub aspectul gradului de pericol social care le este propriu, cat si din punctual de vedere al tratamentului penal ce le-a fost rezervat de legiuitor, ca urmare a consecintelor pe care le produc- suprimarea vietii unei persoane. Obiectul material este constituit din corpul fizic al omului aupra caruia se exercita actiunea(inactiunea) faptuitorului.

Upload: andreea-sevastre

Post on 16-Dec-2015

9 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

penal

TRANSCRIPT

Uciderea din culpa(Art. 192 Cod Penal)Cursul 5 1. Continutul legalPotrivit art. 192 C.pen., infractiunea consta in uciderea din culpa a unei persoane. Fapta este mai grava cand s-a petrecut ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere oentru exercitiul unei profesii sau meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati. Fapta este deosebit de grava daca s-a produs moartea a doua sau a mai multor persoane.

2. Conditii preexistente

Obiectul infractiunii

Obiectul juridic special al acestei infractiunii il constituie relatiile sociale a caror dezvoltare si desfasurare nu este posibila fara ocrotirea vietii omului, chiar in raport cu faptele comise din culpa, care ar putea atingere acestei valori sociale fundamentale. Desi infractiunile de ucidere din culpa au acelasi obiect juridic special ca si omorul, cu toate acestea, intre cele doua fapte penale exista deosebiri evidente, atat sub aspectul gradului de pericol social care le este propriu, cat si din punctual de vedere al tratamentului penal ce le-a fost rezervat de legiuitor, ca urmare a consecintelor pe care le produc- suprimarea vietii unei persoane.

Obiectul material este constituit din corpul fizic al omului aupra caruia se exercita actiunea(inactiunea) faptuitorului.

A. Subiectii infractiunii

Subiectul active poate fi orice persoana care ideplineste conditiile legale pentru a raspunde penal. Uneori, legea cere sa existe o anume calitate- persoana aflata in exercitiu profesiei sau al meseriei a subiectului active, dar nu pentru existent variantei simple, ci a variantei aggravate a infractiunii. Participatia penala savarsita din culpa acestor infractiunii este suscectibila numai de parcipatie priorie cu toate acestea este posibil totusi si participatia proprie, atunci cand rezultatul se produce datorita culpei commune a doua persoane.

Subiectul pasiv al infractiunii este persoana ucisa din culpa. Aceeasi persoana poate fi uneori, in mod concomitant,subiect active si subiect pasiv al infractiunii de ucidere din culpa (ex. In cauzul unui accident de circulatie cauzat din culpa conducatorului unui vehicol, accident in care si-a casit si el moartea).

3. Continutul constitutive

A. Latura obiectiva

a) Elemental material se realizeaza , ca si in cazul omorului, printr-o actiune sau inactiune. Asa cum am mai aratat, exista si o anumita asemanare intre activitatile care au rezulat uciderea unei persoane, indifferent daca sunt intentionate sau neintentionate, asemanarea reflecta in accea ca legea foloseste pentru ambele activitati material substatntivul provenit dintr-un verb uciderea, indifferent de modul in care s-a desfasurat activitatea care a aavut ca rezulat pierderea vietii. In materie de ucidere din culpa, nu avem un act de violent, ci o conduit gresita a agentului intr-o situatie periculoasa, susceptibila ca, in anume imprejurari, sa produca consecinte grave pentru viata unei persoane.

b) Urmarea imediata. Infractiunea de ucidere din culpa este o infractiune conditionata de producerea unui rezultat specific, moartea victimei. Daca acest rezultat nu se produce, fapta nu constituie infractiunea de ucidere din culpa. In situatia in care un accident se solteaza cu vatamarea grava a unei persoane, iar faptuitorul este condamnat printr-o hotarare definitive pentru aceasta infractiune, daca victim maore totusi ca urmare a accidentului, nu se mai poate reexamine Solutia ramasa definitive pentru a se retine uciderea din culpa, intervenind autoritatea de lucru judecat. In acest caz opereaza prevederile art. 16 alin. (1) lit. i) C. proc.pen., care arata ca exista autoritatea de lucru judecat, chiar daca faptei definitive judecate i s-ar da o alta incadrare juridical.

c) Legatura de cauzalitate. In majoritatea situatiilor, actiunea sau inactiunea periculoasa, prin modul si condtiile incare este savarsita, releva si legatura de cauzala intre acea actiune sau inactiune si rezultatul survenit. Pe langa cele aratate in legatura cu raportul de cauzalitate la infractiunea de omor, mai adugam unele elemente legade de uciderea din culpa.

B. Latura subiectiva. Uciderea din culpa, dupa cum arata o si denumire, se savarseste din culpa, fie in forma culepi cu previziune(usurinta),fie in forma culpei simple ( negijenta), asa cum sunt definite in atr. 16 alin. (4) C.pen. in cazull uciderii din culpa, faptuitorul nu voieste sa se produca rezultatul, constand in moartea persoanei, dar, intr-o ipoteza, spera in mod usuratic si fara temei ca rezultatul alfat in reprezentarea sa nu se va produce, iar in a doua ipoteza, nici nu-l prevede, desi trebuia si putea sa-l prevada. Criteriul previzibilitatii, emis inca de autorii clasici, sta la baza definitiei culpei.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Infractiunea de ucidere din culpa, ca si omorul, este o fapta comisiva (care poate rezulta atat dintr-o activitate pozitiva, cat si din atitudini negative) si o inactiune materiala (de rezulat). Cum, in principiu, la infractiunile savarsite din culpa nu exista o hotarare infractionala a carei realizare sa fie pregatuta si pusa in executare, este exclusa posibilitatea de ucidere din culpa nu vor exista aceste forme. Infractiunea se consuma in momentul producerii mortii persoanei ca rezulta al activitatii faptuitorului.

B. Modalitati. In afara uciderii din culpa in forma simpla, legiuitorul a prevazut, in alineatele urmatoare ale art. 192 C. pen., mai multe modalitati normative negative. Prima modalitate agravata se refera la nerespectarea dispozitiilor legale referitoare la exercitarea unei anumite profesii, meserii, activitati. Potrivit art. 192 alin. (2) C. pen., pedeapsa pentru uciderea din culpa este mai mare in situatia in care este savarsita ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale ori a masurilor de prevedere pentru axercitiul unei profesii sau unei meserii ori pentru efectuarea unei anumite activitati.

C. Sanctiunii. In forma simpla, tipica, infractiunea de uciderea din culpa se pedepseste cu inchisoare stricata de la 1 la 5 ani. Formele agravate ale uciderii din culpa sunt diferentiat. Astefel, forma prevazuta de alin. (2) al art. 192 C. pen. Se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7, iar pentru prevazuta de alin. (3) limitele specialeale pedepsei prevazute in alin. (1) si (2) se majoreaza cu jumatate.