Turismul medical, din ce în ce mai sănătos07 mai 2012 | SĂNĂTATE

Globalizarea a transformat turismul dintr-o activitate de sezon într-o activitate de nevoi. Oferta este variată: există excursii către locuri istorice şi biblice, excursii ecumenice, există excursii gastronomice si excursii find-your-roots (descoperă-ţi radacinile), pentru a enumera doar câteva. În toată această industrie, turismul de sănătate este doar o nişă în cadrul unui gen extrem de larg de călătorii posibile.

 

Medicina se globalizează şi ea în acest secol: sute de mii de persoane călătoresc de-a lungul şi de-a latul lumii în căutare de îngrijire medicală mai ieftină sau de alte servicii în domeniu, cum ar fi cel de mamă purtătoare (în special în India şi Statele Unite) sau fecundare in vitro. În Marea Britanie, o persoană din 20 a călătorit în străinătate pentru o operaţie sau pentru tratament stomatologic. Potrivit calculelor jurnaliştilor de la cotidianul The Telegraph, 2,6 milioane de britanici au apelat la servicii medicale în alte ţări, la preţuri uneori chiar cu 70% mai mici decât în Marea Britanie.

 

Conform site-ului turismuldesanatate.ro, există 5 motive principale care determină creşterea cererii în turismul medical:- motive demografice (oamenii trăiesc mai mult)- motive medicale (există o tendinţă de creştere a numărului de boli netransmisibile care necesită ajutorul unui specialist)- motive economice (oamenii au venituri mult mai ridicate, dispun de asigurări de sănătate, uneori, chiar şi mobile, transmisibile dintr-o ţară în alta)- motive sociale (oamenii ştiu din ce în ce mai multe lucruri despre lume şi sunt mult mai dispuşi să călătorească).

 

În realitate, turismul medical este o preocupare mult mai veche decât se crede. Prima atestare istorică a turismului de sănătate datează de peste 2000 de ani, atunci când pelerinii călătoreau din zona Mării Mediterane la Epidaurus, în Pelopones. Acolo se spunea că este locul de naştere şi sanctuarul Zeului Sănătăţii, Asklepios, fiul lui Apollo.

 

Pe vremea romanilor, curele de sănătate cu ajutorul apelor erau un obicei în multe regiuni ale imperiului. Numeroasele SPA-uri şi locuri sacre ale căror ruine se găsesc în multe părţi ale Europei reprezintă mărturia începuturilor efective ale turismului local, de vreme ce oamenii călătoreau dintr-un loc în altul pentru a beneficia de sănătate fizică şi psihică. Mărturiile istorice vorbesc despre faptul că persanii foloseau băile de aburi şi nămol şi ştiau despre efectele băilor în Marea Moartă, locul unde se spune că însăşi Cleopatra a mers pentru o terapie prin imersie, în jurul anului 200 î. Hr.

 

În prezent, aproximativ 3.000.000 de pacienţi aleg anual să se trateze în străinătate; cifra de afaceri aşteptată pentru 2012 este de 100 de miliarde de dolari (în creştere, comparativ cu 2010, când a fost de 79 de miliarde), iar pentru 2015 analiştii de la firma KPMG o estimează chiar la 130 de miliarde. În India, de exemplu, turismul medical ar putea genera venituri anuale de 2,4 miliarde de dolari până în 2012, cu creşteri de 30% în următorii 5 ani, relevă datele Confederaţiei Industrei indiene.

 

Până acum, 37 de ţări din 4 continente oferă servicii integrate turismului medical. În zona Africa şi Orientul Mijlociu, ţările care au oferte în acest domeniu sunt Israelul, Iranul, Iordania (ce ocupă locul 1 în zonă şi 5 în lume din punct de vedere al profitului, conform Băncii Mondiale) Emiratele Arabe şi Africa de Sud. În America, 9 ţări oferă servicii medicale de calitate. Acestea sunt SUA, Panama (favortizată de moneda naţională, care este dolarul american), Uruguai (printre ultimele ţări care au intrat pe piaţa serviciilor medicale

internaţionale), Cuba, Mexic, Columbia, Costa Rica, Brazilia şi Canada. În zona Asia-Pacific, 11 ţări oferă turism medical, printre care China, India, Coreea de Sud, Filipine, Tailanda şi Noua Zeelandă.

 

În Europa, 12 ţări sunt destinaţii turistice medicale, printre care şi România. În mod tradiţional, fluxurile de pacienţi sunt clar împărţite: Mexicul este destinaţia pacienţilor americani; Thailanda, India sau Malaiezia sunt destinaţiile preferate de asiatici; Ungaria şi vecinii săi, printre care şi România, sfidează concurenţa cu tratamente dentare la preţuri imbatabile, fiind destinaţii clasice ale celor care sunt în căutare de intervenţii mai ieftine şi de multe ori chiar mai rapide decât în ţările lor de origine.

 

Mulţi cetăţeni ruşi înstăriţi merg la tratamente în Germania, aşa cum o fac şi cetăţenii din ţările Golfului, de exemplu. Africanii mai bănoşi vin în Franţa pentru asta, în timp ce rezidenţii Americii Latine se duc la Miami, notează AFP.

 

Pacienţii care se interesează de turismul medical la noi în ţară se pot informa, accesând site-ul Treatment Abroad, relatează Jurnalul Naţional. Domeniile medicale în care România beneficiază de acienţi străini sunt chirurgia estetică, tratamentele stomatologice, inseminare in vitro, chirurgia obezităţii sau tratamente pentru pierderea din greutate. Mulţi dintre străinii care oferă servicii de acest gen se vor ocupa şi de aranjamente pentru transport şi cazare, iar oferta companiilor aeriene low-cost este şi ea de luat în seamă, notează site-ul citat.

 

În plus, oferta cuprinde şi intervenţiile cu laser la ochi, tratamentele pentru cataractă, glaucom, miopie, astigmatism sau hiperopie. Un punct forte îl reprezintă tratamentul balneologic în România, printre care se numără thalassoterapie, termoterapie, tratamente cu nămol, hidroterapie, electroterapie şi hidromasaj. Potrivit estimărilor, încasările României din turismul medical ar putea ajunge la 500 de milioane euro pe an începând din 2015.http://www.semneletimpului.ro/stiri/Turismul-medical--din-ce-in-ce-mai-sanatos-6205.html