Turismul n zone rurale, complementar altor forme de turism, contribuie la sustinerea acestuia, oferindu-i conditiile necesare transformarii turismului de circuit n turism de sejur. Aceasta zona poate si trebuie sa devina zona turistica de sejur, o destinatie pentru petrecerea concediului tot timpul anului, caci ea raspunde, nu numai motivatiei turismului cultural si de cunoastere, ci si altei cerinte moderne: aceea de petrecere a timpului liber n natura, fapt de altfel constatat si n alte tari: anchetele facute printre vizitatorii monumentelor istorice demonstreaza ca atentia se ndreapta nu numai asupra monumentelor, ci si asupra mediului lor nconjurator.Turismul rural este o activitate economic complex, cu o larg sfer de cuprindere, care pune n eviden, printr-un mecanism propriu, circulaia turistic rural. Cutarea mediului rural pentru odihn i recreere este o tendin general n practica mondial a turismului. Venind n ntmpinarea acestei tendine,numeroase organizaii de turism, lucrative sau obteti, din diverse ri europene se preocup, de mai muli ani, de organizarea i instituionalizarea turismului n spaiul rural.Astfel, n rile cu un grad ridicat de urbanizare i industrializare a aprut necesitatea de a recrea sau crea ambiantul rustic-rural sub multiple forme: sate de vacan, ferme de vacan, sate club sau pentru tineret, staiuni rurale de odihn, precum i satul turistic care, n ultimii ani, deine un loc prioritar.Fiind un fenomen socio-economic nou n evoluia turismului, preocuprile de a defini turismul rural sunt sporadice i pot fi ntlnite n literatura de specialitate diferite definiii conform unor orientri de moment a specialitilor.Astfel, dup unele abordri psihologice , turismul rural este definit ca o form particular de turism, ca un domeniu i o art a primirii turistului i a unui comportament ce difer de alte forme de turism. Putem aprecia c turismul rural este o stare de spirit specific locuitorilor rurali, care implic foarte mult respect fa de oaspei. Ca urmare, turistul nu este un anonim, ci un oaspete de seam, un prieten al familiei, care revine mereu cu plcere la pensiune. Ca atare, se poate observa o mare diversitate a schimbului de impresii ntre turiti i gazd, cultivndu-se continuu relaii care duc n cele din urm la intensificarea fluxului turistic din zon.Practicarea turismului rural presupune existena urmtoarelor elemente:- existena unui spaiu rural bogat n tradiii cu un mediu natural deosebit;- oamenii interesai s practice o astfel de activitate;- serviciile oferite de aceti oameni: cazare i mas;- existena unei baze materiale (care implic mijloace de transport i ci de acces) i a unui cadru legislativ adecvat, care s impulsioneze oamenii n vederea practicrii unei astfel de activiti.

Conceptul "produs turistic"Conceptului de "produs" i-au fost atribuite mai multe definitii.Produs:(de regula, se intelege) - un bun material, capabil sa satisfaca o anumita nevoie. (in marketing i se atribuie un sens mult mai larg)Ph. Kotler: "orice poate fi oferit unei piete, pentru atentie, achizitie, utilizare sau consum si satisface o dorinta sau o necesitate. El include obiecte fizice, servicii, persoane, locuri,intreprinderi si idei"W.J. Stanton: "un ansamblu de atribute sau de caracteristici fizice, chimice si de alta natura, reunite intr-o forma identificabila. Produsul poate fi un obiect, un serviciu, o activitate, o fiinta umana, un loc, o organizatie, o idee etc., respectiv rezultatul unui proces (inclusiv natural).in ultimii ani a patruns tot mai mult ideea ca produsul este, de fapt, o combinatie de bunuri tangibile si servicii.Renaghan: produsul este "o combinatie de produse si servicii cu scopul satisfacerii necesitatilor unei piete-tinta"Dibb, Simkin, Pride, Ferrellau definit produsul ca fiind: "orice, atat favorabil, cat si nefavorabil, pe care un consumator il primeste. Este o complexitate de atribute tangibile si intangibile, incluzand utilitatile si avantajele functionale, sociale si psihologice. Poate fi o idee, un serviciu, un bun sau o combinatie a acestor trei elemente."De retinut ca ideea de produs o inglobeaza si pe cea de serviciu.Pornind de la aceste definitii si avand in vedere elementele care definescprodusul turistic,putem afirma ca definitia este valabila si in domeniul turismului, datorita gamei variate de elemente tangibile si intangibile."totalitatea bunurilor si serviciilor oferite turistilor de catre o intreprindere de profilsau, cu altecuvinte,ansamblul de bunuri materiale si servicii, capabil sa satisfacanevoile de turism ale unei persoane intre momentul plecarii si momentul sosirii in locul de plecare."Din punct de vedere al turistului- produsul turistic acopera experienta completa, de la plecarea de acasa si pana la intoarcere.V. Olteanu: produsul turistic - "cuprinde si combina atractivitatea unei destinatii date, facilitatile si caile de acces, pe care turistul le cumpara ca o combinatie de activitati si aranjamente"Deci-produsul turisticeste constituit atat din bunuri materiale, cat si din servicii;reprezinta de fapt acele avantaje pe care potentialii consumatori le asteapta;numarul lor este limitat doar de creativitate;Produsul turistic este constituit atat din bunuri materiale cat si din servicii.Bunurile materialementionate in aceasta definitie se concretizeaza in cel putin trei categorii de elemente:unpatrimoniu de resursenaturale, culturale, artistice, istorice, arhitectonice, tehnologice, medicale etc., care formeazacadrul fizic de bazasi care vor manifesta oatractiepentru turisti, incitandu-i la voiaje;anumiteelemente de infrastructurasauechipamente, care desi nu genereaza motivatia sau cererea de turism, contribuie in mod hotarator la satisfacerea acesteia (hoteluri, restaurante, terenuri sau sali de sport, de spectacol, de conferinte);unelefacilitati de acces, legate de mijloacele de transport (adica de vehicule si cai de comunicatii) alese de turisti pentru a ajunge la obiectivele dorite.OBS.: privite ca atare, nici unul din elementele materiale enumerate (muntele, plaja, climatul, hotelul, autobuzul) nu este produs turistic.Pt. a dobandi calitatea de elemente ale unui astfel de produs, ele se impun a fi asamblate in scopul satisfacerii nevoii de turism (la fel pentru serviciile din componenta sa).Este necesara precizarea ca :nu elementele materialeca atare definesc produsul turistic,ci serviciile sau prestatiilerealizate prin intermediul lor (nu autocarul - ci serviciul de transport, nu hotelul - ci cazarea, nu plaja - ci agrementul pe care aceasta il ofera).Serviciilecare dau continut produsului turistic, (denumiteservicii turistice)se constituie intr-un conglomerat sau o combinatie de cel putin 4 tipuri de baza (total diferite ca natura). Este vorba de serviciile de: transport, cazare, alimentatie si agrement.Obs.: Nu intotdeauna produsul turistic presupune prestarea tuturor celor patru tipuri de servicii. De multe ori turistul solicita numai servicii de transport si de agrement, numai servicii de agrement, transport si cazare, numai servicii de agrement si de alimentatie.Dar,dintre toate serviciile care dau continut produsului turistic,indispensabil este serviciul de agrement, (caruia ii sunt asimilate si serviciile de tratament si de alt interes, care motiveaza calatoriile), in lipsa caruia celelalte trei categorii ies din sfera de cuprindere a turismului.Datorita elementelor componente ale produsului turistic, respectiv tangibile si intangibile, marketerul trebuie sa aiba in vedere cele treiniveluri de ofertaa lui.Conform teoriei lui Ph. Kotler aceste niveluri sunt:1.esenta produsului:-reprezinta ceea ce cumpara de fapt clientul-cuprinde principalele avantaje pe care cumparatorul le identifica sub forma unor necesitati personale care vor fi satisfacute prin respectivul produs-sarcina marketerului este de a transforma esenta produsului (nivelul I)in produs tangibil (nivelul urmator)2.produsul tangibil-include si caracteristicile, marca, stilul, calitatea si ambalajul.3.produsul dezvoltat-cuprinde toate serviciile si avantajele aditionale extrinseci produsului, pe care consumatorul le primeste si care pot influenta decizia lui de cumparare (livrare, servicii post-vanzare, garantii)Produsul tangibil este compus din nivelurile 1 si 2, iar produsul dezvoltat este compus din nivelurile 1,2 si3.Putem deci definiprodusul turistic- prin prisma marketingului - ca fiind:expresia fizica a raspunsului firmei la cererea de turism, respectiv tot ceea ce poate fi oferit de ea pe piata, intr-o forma care sa poata fi remarcata, cumparata si consumata, in vederea satisfacerii nevoii de turism.Produsul turistic poate fi privit din mai multe puncte de vedere, si anume:caceea ce el ofera beneficiaruluipentru a-i asigura satisfacerea nevoii specifice de turism, nivel la care intereseazafunctiile sale(fiind vorba deci de nivelul nevoii);ex.: un sejur de 3 zile la vila X din statiunea XX;caprodus asteptatsaudoritde consumator, el fiind privit de lanivelul beneficiarului sau al cererii(nu sub aspectul caracteristicilor reale, ci al celor pe care consumatorulcredeca le-ar intruni;ex.: un sejur agreabil, pe o vreme buna, intr-o camera confortabila, cu vedere spre munte / mare / lac in deplina liniste;caprodus tangibilsauformal,respectiv carezultat al productiei de servicii, el fiind abordat prin prisma caracteristicilor pe carele poseda efectiv, adica lanivelul productiei;ex.: trei zile de sejur pe vreme ploioasa, intr-o camera cu miros de mucegai, vizavi de un grup foarte galagios;caprodus globalsaumetaprodus, cand se iau in considerare nu numai cele patru servicii de baza care compun produsul turistic, ci siserviciile auxiliare sau suplimentare, al caror pret este inclus in pretul global sau le plateste separat;caprodus potential, nivel la care intereseaza mai mult caracteristicile posibil de perfectionat.Produsul turistic poate fi abordatsub alte doua aspecte, prezentand douadimensiuni de baza: una globala si una individuala.Abordarea globalane conduce spredimensiunea pe orizontalaa produsului, data de toate componentele sale privite impreuna (fiind specifica turoperatorului si clientului).Abordarea individualane orienteaza spredimensiunea pe verticalaa produsului, adica spre componenta pe care fiecare producator de servicii turistice o ofera beneficiarului (spresegmentul de produs turistic= una din cele patru categorii de servicii privita izolat).

1. Baza tehnico-materiala turistica definireBaza tehnico-materiala a turismului, numita generic si structuri de primire turistice, cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor sale economice si sociale. In acest context sunt luate in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri.Ordonanta Guvernului nr.58/1998 privind organizarea si desfasurarea activitatii de turism in Romania, defineste structura de primire turistica ca fiind orice constructie si amenajare destinata, prin proiectare si executie, cazarii turistilor, servirii mesei pentru turisti, agrementului, transportului special destinat turistilor, tratamentului balnear pentru turisti, impreuna cu serviciile aferente.In cadrul bazei tehnico-materiale a turismului, spatiile de cazare, alimentatie pentru turism, agrementul etc., prin numarul, capacitatea si structura lor, reflecta in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica in ansamblu sau la nivel teritorial.

In Romania pot functiona urmatoarele tipuri de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica, clasificate astfel:1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;3. moteluri de 3, 2, 1 stele;4. hoteluri pentru tineret de 3, 2, 1 stele;5. hosteluri de 3, 2 stele;6. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;7. bungalouri de 3, 2, 1 stele;8. cabane (turistice, de vanatoare, de pescuit) de 3, 2, 1 stele;9. sate de vacanta de 3, 2 stele;10. campinguri de 4, 3, 2, 1 stele;11. popasuri turistice de 2, 1 stele;12. pensiuni turistice urbane de 4, 3, 2, 1 stele;13. pensiuni turistice rurale (si agroturistice) de 4, 3, 2, 1 flori (margarete);14. apartamente sau camere de inchiriat in locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3, 2, 1 stele;15. structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.

BAZA TEHNICO MATERIALA A TURISMULUIBaza tehnico-materiala a turismului cuprinde totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseste turismul pentru realizarea functiilor saleeconomice si sociale. In acest context se au in vedere atat mijloacele materiale specifice turismului, cat si cele comune, apartinand altor ramuri, dar folosite si de turism(infrastructura generala) In cadrul bazei tehnico materiale a turismului, capacitatile de cazare, de alimentatie publica, agrementul, etc. prin numarul si structura lor reflecta, in cea mai mare masura, gradul de dotare si dezvoltare turistica, in ansamblu sau la nivel teritorial.Importantele resurse financiare alocate turismului s-au concretizat in realizarea unei puternice baze tehnico materiale a turismului (de cazare, alimentatie publica, tratament, agrement, transport, etc.)care a permis valorificarea intr-o anumita proportie a bogatelor resurse turistice raspandite pe intregul teritoriu al tarii noastre.1.Structuri turistice de cazareVolumul, structura si calitatea serviciilor de cazare depind, in primul rand de existenta unei baze tehnico-materiale adecvate: hoteluri propriu-zise, moteluri, vile, hanuri, case de odihna, cabane, popasuri turistice, etc. Ele trebuie sa detina dotarile corespunzatoare, care sa ofere turistilor conditii optime si, care sa indeplineasca, dupa caz, si alte functii. Dintre toate tipurile de primire cu functiuni de cazare cele mai importante sunt: hotelul, motelul, vila, bungalowul, cabanele turistice, refugiile turistice, campingurile, casutele, satul de vacanta, camerele de inchiriat in locuintele familiale, spatiile de cazare de pe navele fluviale si maritime, pensiunile turistice si fermele agroturistice.2.Structuri turistice de alimentatie publicaAlimentatia publica a cunoscut in tara noastra ritmuri inalte de dezvoltare superioare celor inregistrate de alte sectoare comerciale.Unitatile sezoniere de alimentatie publica reprezinta un procent ridicat (20,5% din totalul retelei de alimentatie publica) ceea ce corespunde nevoilor turismului nostru puternic marcat de sezonalitate (in special pe litoral).Pentru a satisface cat mai bine nevoile turistului a fost dezvoltata o retea de unitati cu specific reprezentative, care ofera preparate culinare traditionale, intr-un cadru placut, cu elemente de cultura, arhitectura, decoratiuni interioare si exterioare, cu programe artistice bine alese si executate, ceea ce confera alimentatiei publice noi valente, o mai mare atractivitate. Cu toate succesele obtinute pe linia diversificarii retelei de alimentatie publica, se simte inca nevoia de a extinde si mai mult reteaua unor unitati mult agreate de populatie si turisti, cum sunt: placintariile, covrigariile, a unitatilor de racoritoare, de meniuri dietetice.3.Structuri de tratamentIn statiunile balneare, concomitent cu spatiile de cazare,s-a dezvoltat si o baza de tratament moderna, integrata in baza decazare. Principalele statiuni: Baile Felix, Baile Herculane, Calimanesti, Caciulata, Slanic Moldova, Baile Tusnad, Covasna, Vatra Dornei, Sovata , Eforie Nord, Mangalia, Neptun si altele, dispuneau in 1995 de 38 de baze de tratament din care, peste jumatate moderne si, cea mai mare parte, in incinta hotelurilor, la care se pot efectua zilnic aproape 95.000 de proceduri (din care peste 48.000 proceduri majore), ceea ce arata existenta unei baze materiale de tratament dezvoltata, puternic diversificata, apta sa satisfaca cerinte de tratament pentru toate afectiunile incadrate in Nomenclatorul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (cardiovasculare, locomotorii, gastrice, renale, respiratorii, alergice, etc.)4.Structuri de agrement.Cuprind o gama de mijloace si dotari destinate sa asigure posibilitati cat mai largi si diversificate pentru petrecerea timpului liber de catre turisti. O grupare generala in cateva categorii mari sugereaza varietatea si importanta acestei componente a bazei tehnico materiale: mijloace destinate distractiilor (cluburi, sali de jocuri, sali polivalente, parcuri de distractie, etc), mijloace de transport pe cablu, mijloace de agrement sportiv (terenuri de sport, centre de calarie, patinaj, sporturi nautice, etc.) bazine de inot deschise si acoperite (unele cu ape termale) etc, respectiv peste 1700 locuri in parcuri distractive, aproape 1.800 de locuri pentru sporturi agrementive , 2.800 locuri in discoteci, aproape 500 de sali cu jocuri mecanice si o capacitate de transport pe cablu de peste 4.000 persoane pe ora. Desigur, aceasta baza de agrementeste concentrata indeosebi pe litoral si in principalele statiuni balneare si montane, dupa cum, in mijloacele de transport pe cablu, turismul prahovean, inclusiv Poiana Brasov detine aproape 70% din totalul instalatiilor.