S.C. ELECTRICA S.A.

NORMATIVPENTRU PROIECTAREA REŢELELOR

ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE PUBLICĂ

Bucureşti - 2003

PE 132/2003

Lucrare coordonată de: ing. Marian GEANTĂ – Şef Serviciu Strategie Studii

Dezvoltare Reţele - S.C. ELECTRICA S.A.

S.C. ELECTRICA S.A.

2

DECIZIA Nr. 725

Directorul General al S.C. ELECTRICA S.A., ing. Silviu Lucian BOGHIU – numit prin Ordinul Ministrului Industriilor şi Resurselor nr. 3049/14.03.2001.

Văzând Avizul nr. 2966 /2003 al CTES – ELECTRICA S.A;În temeiul HGR nr. 627 / 31.07.2000 privind reorganizarea Companiei Naţionale

de Electricitate S.A. şi a HGR nr. 1342 / 2001 privind reorganizarea S.C. ELECTRICA S.A, emite următoarea

D E C I Z I E :

Art. 1. Se aprobă prescripţia de interes specific “Normativ pentru proiectarea reţelelor electrice de distribuţie publică” – PE 132/2003.

Art. 2. Prescripţia de la art. 1 se aplică de la data de 01.10.2003. Pe aceeaşi dată încetează aplicarea PE 132/95 aprobată cu Decizia nr. 757 a RENEL.

Art. 3. Direcţia Dezvoltare prin Serviciul Strategie Studii Dezvoltare Reţele va multiplica prescripţia PE 132/2003 în numărul de exemplare rezultat din ancheta de tiraj şi o va difuza factorilor interesaţi.

Art. 4. Direcţia Dezvoltare va aduce la îndeplinire prevederile prezentei Decizii.

Dată la: 17.09.2003

VIZAT :

Dan ŢECULESCU

Director Dezvoltare

Magda NICULESCU

Şef Serviciu Juridic

3

Silviu Lucian BOGHIU

DIRECTOR GENERAL

S.C. ELECTRICA S.ANormativ pentru proiectarea

reţelelor electrice dedistribuţie publică

Indicativ : PE 132 – 2003Înlocuieşte :PE 132/95

C U P R I N S1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Domeniul de aplicare, obiectul şi scopul normativului……………………1.2. Terminologia………………………………………………………………

2. SARCINILE ELECTRICE ALE REŢELELOR2.1. Caracteristicile generale ale

sarcinilor……………………………………..2.2. Puterile de calcul ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice………….

3. SCHEMELE ŞI STRUCTURA REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE3.1. Criterii de alegere a schemelor şi structurii reţelelor……………………..3.2. Tensiunile nominale ale reţelelor electrice de

distribuţie………………….3.3. Sistemul de distribuţie de înaltă tensiune de 110 kV……………………..3.4. Sistemul de distribuţie de medie tensiune…………………………………3.5. Sistemul de distribuţie de joasă tensiune…………………………………..3.6. Principiile de autostructurare a reţelelor de distribuţie……………………

4. CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

4.1.Principii de bază ale calculului reţelelor electrice de distribuţie…………..4.2. Algoritmii şi programele pentru calculul reţelelor……………………….4.3. Calculul siguranţei în

funcţionare………………………………………….4.4. Alegerea numărului şi puterii optime a transformatoarelor din staţiile de

transformare de 110 kV/MT şi din posturile de transformare…………….4.5. Calculul tehnico – economic………………………………………………

4.6. Calculul mecanic al reţelelor electrice de distribuţie………………………

5. ALEGEREA SOLUŢIEI DE TRATARE A NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE…………………………………………………..

6. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE………………………………………….

7. PROTECŢIILE PRIN RELEE, AUTOMATIZĂRI, TELECONDUCERE………...

8. PROTECŢIA PERSONALULUI ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE8.1. Protecţia împotriva atingerii directe……………………………………….8.2. Protecţia împotriva tensiunilor accidentale………………………………..

Pag.

66

79

101212141516

293030

303232

32

33

34

3435

4

Elaborat de : S.C. ELECTRICA S.A

Aprobat de S.C. ELECTRICA S.A cu Decizia nr. 725

din 17.09.2003

Ediţii anterioare :

1 - 1995

S.C. ELECTRICA S.ANormativ pentru proiectarea

reţelelor electrice dedistribuţie publică

Indicativ : PE 132 - 2003Înlocuieşte :PE 132/95

5

9. MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR……………...

10. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

10.1. Staţiile de transformare…………………………………………………..10.2. Reţelele de 110 kV……………………………………………………….10.3. Posturile de

transformare…………………………………………………10.4. Reţelele de medie şi joasă tensiune……….

………………………………10.5. Branşamente……………………………………………………………...

11. ÎNDRUMARELE DE PROIECTARE...................................................................

ANEXA 1. PRESCRIPŢII TEHNICE CONTINGENTE A. Standarde…………………………………………………………………. B. Prescripţii tehnice republicane……………………………………………. C. Prescripţii tehnice departamentale………………………………………...

ANEXA 2. PUTERI DE CALCUL…………………………………………………….

ANEXA 3. PROGRAME DE CALCUL CE POT FI UTILIZATE LA

DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE .....

Pag.35

3536363637

37

383838

40

56

S.C. ELECTRICA S.ANormativ pentru proiectarea

reţelelor electrice dedistribuţie publică

Indicativ : PE 132 - 2003Înlocuieşte :PE 132/95

6

1. CONSIDERAŢII GENERALE

1.1. Domeniul de aplicare, obiectul şi scopul normativului

1.1.1. Normativul se aplică la proiectarea reţelelor electrice de distribuţie de 110 kV medie tensiune (20 kV) şi joasă tensiune (400/230 V) urbane şi rurale, pentru alimentarea cu energie electrică a consumatorilor casnici, terţiari, şi micii consumatori.

Nu se aplică la proiectarea branşamentelor şi coloanelor, care se dimensionează în conformitate cu PE 155/94 şi I 7/2002.

1.1.2. Normativul are ca scop stabilirea liniilor directoare şi a ipotezelor de bază ce vor fi aplicate în vederea dezvoltării reţelelor şi a modernizării celor existente, pe criterii tehnico-economice în soluţii care să asigure un nivel de fiabilitate ridicat, un cost al lucrărilor competitiv şi o exploatare de bună calitate.

1.1.3. Nu fac obiectul prezentului normativ:- reţelele electrice de distribuţie care alimentează în exclusivitate consumatori

industriali şi similari;- alimentarea de rezervă, independentă de sistem, a consumatorilor vitali, care se

asigură prin mijloace proprii ale consumatorilor;- reţelele de 110 kV care servesc la evacuarea de putere din centrale.

1.1.4. În afara prevederilor cuprinse în prezentul normativ se va avea în vedere respectarea normelor, prescripţiilor şi standardelor în vigoare, referitoare la proiectarea, execuţia şi exploatarea reţelelor electrice (anexa 1).

1.2. Terminologie

1.2.1. Prin reţele de distribuţie publică se înţelege ansamblul liniilor de 110 kV, al staţiilor de conexiuni de 110 kV, al staţiilor de transformare 110 kV/MT şi MT/MT, al liniilor de medie şi joasă tensiune şi al posturilor de transformare de MT/JT destinate alimentării cu energie electrică a consumatorilor casnici, terţiari, inclusiv al micilor consumatori industriali (<100 kW şi care solicită condiţii de alimentare cu energie electrică similare consumatorilor terţiari - conform metodologiei ANRE privind încadrarea pe categorii a consumatorilor captivi).

1.2.2. Reţelele de distribuţie care alimentează în principal consumatori casnici şi terţiari aflaţi în majoritate în perimetrul urban se numesc reţele electrice de distribuţie urbană.

1.2.3. Reţelele de distribuţie care alimentează consumatori aflaţi în afara perimetrului urban, se numesc reţele electrice de distribuţie rurală.

1.2.4. În normativ se folosesc următorii termeni pentru indicarea gradului de obligativitate a prevederilor.

- " trebuie ", " este necesar ", " urmează " indică obligativitatea strictă a respectării prevederilor în cauză;

- " de regulă " indică faptul că prevederea respectivă trebuie să fie aplicată în majoritatea cazurilor; nerespectarea prevederii respective trebuie justificată totdeauna în proiect;

7

- " se recomandă " indică o rezolvare preferabilă, care trebuie să se aibă în vedere la alegerea soluţiei, dar care nu este obligatorie;

- " se admite " indică o soluţie satisfăcătoare care poate fi aplicată în situaţii particulare, fiind obligatorie justificarea ei în proiect.

2. SARCINILE ELECTRICE ALE REŢELELOR

2.1. Caracteristicile generale ale sarcinilor

2.1.1. Puterea activă instalată "Pi" a unui consumator este suma puterilor nominale ale tuturor receptoarelor, fixe sau mobile, ale consumatorului respectiv.

În cazul în care nu se cunosc date certe Pi se va aprecia după valori constatate la consumatori similari.

În anexa 2 se face o clasificare a consumatorilor casnici în raport cu: variante de dotare cu receptoare electrocasnice; variante posibile de puteri instalate; puteri de calcul diferenţiate funcţie de dezvoltarea zonei geografice (minime şi

maxime).Pentru restul consumatorilor, în cazul în care nu se cunosc date certe, la

dimensionarea reţelelor de alimentare se vor lua în considerare consumurile de putere şi energie electrică constatate la consumatori similari existenţi. În situaţia concretă a unui consumator se vor lua datele precizate de acesta prin chestionarul energetic.

2.1.2. Puterea activă absorbită de un consumator individual într-un interval de timp (de regulă, 1 an) variază de la o valoare minimă "Pmin" la o valoare maximă "Pmax". Pentru dimensionarea reţelelor de alimentare a consumatorului, se va lua în considerare valoarea maximă a puterii absorbite, "Pmax", care, pentru consumatorii noi, este valoarea precizată de aceştia în cererea de racordare şi furnizare a energiei electrice, iar la consumatorii existenţi, acolo unde nu există măsurători, se va deduce din energia anuală totală furnizată, prin formula:

kW (2.1)

unde:Wa (Kwh) - reprezintă energia electrică activă consumată într-un an, cunoscută din facturile pe acest interval de timp;TUmax (h) - reprezintă o valoare de calcul pentru durata de utilizare a puterii

maxime într-un an, respectiv intervalul de timp în care, dacă un consumator ar solicita o putere constantă şi egală cu o putere maximă, el ar consuma aceeaşi cantitate de energie ca şi în cazul real.

2.1.3. Pentru determinarea puterii active absorbite de un consumator se definesc următoarele mărimi:

- energia electrică activă consumată într-un interval de timp, de regulă un an Wa (Kwh), cunoscută din facturările pe acest interval de timp;

- durata de utilizare a puterii maxime (h);

Pmax = ,

8

Această durată este în funcţie de tipul consumatorilor şi este cuprinsă, de regulă,între 2000 ÷ 5000 h anual.

Atunci când nu se cunosc datele specifice categoriei consumatorului respectiv, aceasta se apreciază după consumatori similari în intervalul sus-menţionat.

Pentru consumul casnic, de regulă, din experienţa şi măsurătorile anterioare, valoarea duratei de utilizare a puterii maxime se situează în prezent în jurul a 2500 h, cu tendinţa de creştere spre 3000 h.

2.1.4. Factorul de utilizare a puterii instalate " K ui " pentru un consumator se defineşte ca raportul între putere activă medie absorbită şi puterea activă instalată.

(2.2)

(2.2)

în care: Pmed - este puterea medie consumată în intervalul de timp dat;

Pmed =

Wa - este energia electrică activă consumată în intervalul de timp dat;Pi - puterea activă instalată;Ti - este o valoare fictivă şi reprezintă durata de utilizare a puterii instalate într-un anume interval de timp;

(h) (2.3)

To - este durata intervalului dat.

2.1.5. Puterea activă de calcul, "Pc", (sau puterea cerută) este puterea activă pentru care se dimensionează un element de reţea la care se va racorda un grup de "n" consumatori.

Puterea activă de calcul pentru un element de reţea (linie de joasă tensiune, post de transformare MT/JT, linie de medie tensiune, staţie de transformare) reprezintă suma puterilor active absorbite simultan de consumatorii alimentaţi prin acelaşi element de reţea.

Pc = Ksi · Pj , (kW) (2.4)

unde:Pc - este putere activă de calcul pentru un element de reţea;Ksi- este factorul de simultaneitate care arată contribuţia unui consumator, la

încărcarea elementului de reţea care se dimensionează;Pj - puterea activă maxim absorbită de consumatorii de tip "j" (puterile de calcul

Kui = =

Kui =

Ti =

9

din tabelele 1÷4), racordaţi la acelaşi element de reţea şi care urmează a fi dimensionat.

2.1.6. Puterea reactivă de calcul, "Q", este suma puterilor reactive maxim absorbite la un moment dat de un grup de receptoare sau de consumatori.

2.1.7. Factorul de putere mediu la care este consumată energia de către un consumator sau la care se tranzitează energia electrică printr-un element de reţea într-un anumit interval de timp se determină

astfel: cos med = (2.5)

unde: Wai - energia electrică activă consumată (sau tranzitată) în intervalul de timp "i";Wri - energia electrică reactivă consumată (sau tranzitată) în intervalul de timp "i".

2.1.8. Densitatea de sarcină este o valoare de dimensionare a unui ansamblu de reţele electrice ce alimentează un grup de consumatori, de regulă, de acelaşi tip şi caracterizează o zonă de consum (casnic, terţiar, mici consumatori industriali). Densitatea de sarcină reprezintă raportul între puterea maximă simultan absorbită de consumatori şi unitatea de suprafaţă.

Prin unitatea de suprafaţă se înţelege suprafaţa construită.

2.2. Puterile de calcul ale reţelelor de distribuţie a energiei electrice

2.2.1. Consumatorii urbani, rurali şi cei din extravilan pentru care se aplică prezentul normativ, cu excepţia celor prezentaţi la cap. 1 pct. 1.1.3 , se compun din următoarele categorii:

a. consumatori casnici;b. consumatori concentraţi (mici consumatori industriali şi similari, terţiari);c. iluminat public.

2.2.2. Puterea activă de calcul pentru consumatorii casnici din mediul urban se va stabili conform tabelului 1 din anexa 2. În cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari decât cele din tabelul 1, dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.

2.2.3. Pentru consumatorii concentraţi din mediul urban, puterile active de calcul se vor stabili conform precizărilor date de aceştia în chestionarul energetic şi acolo unde aceste date nu se cunosc, ele se vor stabili în funcţie de consumurile unor consumatori similari existenţi. Datele din tabelul 2, anexa 2 sunt orientative.

2.2.4. Puterile active de calcul pentru iluminatul public stradal se determină în funcţie de caracteristicile luminotehnice prezentate în îndrumarul de proiectare 1 RE – Ip 3 – 91 şi SR 13433/99.

2.2.5. Puterile active de calcul pentru consumatorii casnici din mediul rural se vor stabili conform tabelului 3 din anexa 2.

10

2.2.6. Puterile active de calcul pentru consumatorii concentraţi din mediul rural se vor stabili în funcţie de precizările solicitanţilor sau în lipsa acestor date, în funcţie de consumurile constatate la consumatori existenţi similari. Datele din tabelul 4, anexa 2 sunt orientative.

2.2.7. Coeficienţii de simultaneitate pentru determinarea puterii active de calcul la consumatorii urbani şi rurali sunt redaţi în anexa 2, tabelul 5 şi se aplică pentru diverse elemente de reţea după cum urmează:a) pentru un grup de consumatori casnici (apartamente pe o scară a unui bloc, un bloc,

mai multe blocuri sau mai multe locuinţe individuale) racordaţi la aceeaşi linie de joasă tensiune (aeriană sau în cablu) se vor utiliza coeficienţii de simultaneitate din tabelul 5 al anexei 2, pct. 1;

b) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unui post de transformare se va utiliza un coeficient general de simultaneitate de 0.85, aplicat la suma puterilor absorbite pe toate liniile de joasă tensiune alimentate în regim normal din acel post;

c) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei linii de medie tensiune (aeriene sau subterane) se va aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.9, aplicat la suma puterilor absorbite de toate posturile de transformare alimentate în regim normal de funcţionare din linia respectivă;

a) pentru stabilirea puterii de dimensionare a unei staţii de transformare de 110 kV/MT, se va aplica un coeficient general de simultaneitate de 0.8 la suma puterilor vehiculate pe liniile de medie tensiune, care în regim normal de funcţionare vor fi racordate la această staţie.

2.2.8. În cazul în care din experienţă şi din urmărirea unor consumatori similari, rezultă coeficienţi de simultaneitate diferiţi de cei din tabelul 5, anexa 2, valorile propuse în proiectare pentru dimensionarea reţelelor de repartiţie şi distribuţie se vor justifica în memoriul lucrării prin date concrete.

2.2.9. Puterile de calcul pentru consumatorii urbani şi rurali noi din anexa 2 sunt date pentru etapa 2003 ÷ 2025.

2.2.10. Tendinţa evoluţiei în timp a consumului casnic (putere absorbită la nivel PT) până la nivelul anului 2025 este prezentată în tabelul 6 şi figura 1 pentru consumatorii urbani (varianta minimă şi maximă) şi în tabelul 7 şi figura 2 pentru consumatorii din mediul rural .

3. SCHEMELE ŞI STRUCTURA REŢELELOR DE DISTRIBUŢIE

3.1. Criterii de alegere a schemelor şi structurii reţelelor.

3.1.1. Prin alegerea structurii şi arhitecturii unei reţele electrice de distribuţie publică urbane sau rurale se înţelege alegerea configuraţiei schemei reţelei în raport cu tensiunea nominală a acesteia şi dimensionarea optimă a elementelor componente.

3.1.2. Criteriile de alegere a schemelor şi structurii reţelelor electrice sunt următoarele:

a) asigurarea în perspectiva de lungă durată (10÷20 ani) a consumului de energie electrică a zonei alimentate;

b) optimizarea indicatorilor de eficienţa economică;

11

c) realizarea siguranţei necesare şi asigurarea continuităţii în funcţionarea instalaţiilor de alimentare cu energie electrică;

d) reducerea numărului şi duratei de întrerupere a consumatorilor;e) asigurarea calităţii energiei furnizate consumatorilor conform SR-EN 50160/98

precum şi limitarea în cadrul valorilor admisibile a perturbaţiilor provocate de consumatori în funcţionarea reţelelor electrice de m.t. şi j.t. (PE143/94 şi CEI 1000-2-2/90);

f) asigurarea funcţionării economice a reţelelor de distribuţie publică.

3.1.3. Pentru fiecare sistem de distribuţie publică, alegerea schemelor reţelelor de 110kV, 20kV şi joasă tensiune, a staţiilor şi posturilor de transformare, a arhitecturii reţelelor şi a soluţiilor constructive se face numai pe baza unui studiu de dezvoltare şi modernizare în perspectivă, pe o durată de minim 10 ani a reţelei electrice, studiu fundamentat tehnico-economic.

Soluţiile alese trebuie să permită dezvoltarea instalaţiilor şi după această perioadă, fără modificări esenţiale, cu integrarea elementelor principale ale reţelelor existente.

Studiile de dezvoltare se vor reactualiza periodic şi ori de câte ori se modifică semnificativ ipotezele de bază.

3.1.4. Experienţa acumulată în ultimii ani privind comportarea în exploatare a unor reţele de distribuţie publică va fi hotărâtoare la fundamentarea şi reactualizarea studiilor de perspectivă.

Această experienţă se va baza pe evidenţa, pentru o perioadă de 5-10 ani, a datelor statistice referitoare la regimurile de funcţionare a elementelor principale ale instalaţiilor şi a instalaţiilor de rezervă.

3.1.5. Soluţiile stabilite la proiectarea reţelelor electrice de distribuţie se vor încadra în perspectiva stabilită prin studiile de fundamentare a strategiei de dezvoltare şi modernizare a RED, cu etapizarea realizării lucrărilor, corelat cu datele de evoluţie a consumului (stabilite conform precizărilor de la capitolul 2).

3.1.6. Alegerea schemei electrice şi a profilului staţiilor de transformare de IT/MT de distribuţie publică se va face numai în ansamblul reţelei de distribuţie de înaltă tensiune (reţeaua de alimentare a staţiilor) şi de medie tensiune (reţeaua de consum).

Structura schemelor electrice primare şi soluţia constructivă pentru instalaţiile tehnologice primare ale staţiile de transformare se va stabili ca urmare a concluziilor unui studiu de fezabilitate prin care se vor compara din punct de vedere tehnico-economic soluţiile de echipare clasice cu cele care utilizează echipamente compacte, multifuncţionale, de gabarit redus, având indicatori de fiabilitate superiori, mediu de stingere a arcului electric în SF6 sau vacuum şi izolaţie compozită.

Reţeaua de distribuţie de medie tensiune poate să constituie, prin concepţia ei, rezerva de alimentare a consumatorilor conectaţi în regim normal pe barele de medie tensiune ale unei staţii de transformare de IT/MT, situaţie care trebuie luată în consideraţie la stabilirea schemei electrice şi a numărului şi puterii transformatoarelor din staţie.

3.1.7. Schema reţelei de joasă tensiune şi modul de asigurare a rezervării la nivelul consumatorilor influenţează schema şi parametrii reţelei de medie tensiune.

Analiza modului cum schema reţelei de medie tensiune răspunde la continuitatea alimentării consumatorilor se va face numai în corelare cu modul de rezolvare a acestei probleme şi la nivelul reţelei de joasă tensiune.

12

Se recomandă aducerea mediei tensiuni cât mai aproape de consumatori având ca scop reducerea lungimii plecărilor de joasă tensiune (ţinând seama de condiţiile impuse de căderea de tensiune admisă, asigurarea selectivităţii protecţiilor) şi a CPT-ului.

3.1.8. În funcţie de condiţiile de continuitate cerute de consumatori, alimentarea din sistemul electroenergetic se va realiza prin una sau două căi de alimentare, dimensionate fiecare corespunzator puterii economice în regim normal de funcţionare şi la capacitatea maxima admisibila in regim de avarie.

În cazul în care un consumator solicită o alimentare continuă cu energie electrică, acesta îşi va prevede surse auxiliare de alimentare independente de RED.

3.1.9. Consumatorii casnici şi terţiari din localităţile urbane vor fi alimentaţi pe joasă tensiune, de regulă, într-o schemă buclată, cu funcţionare radială în regim normal, separaţia realizându-se în puncte optime pe criteriul CPT minim şi al protecţiilor selective. Consumatorii casnici şi terţiari din mediul rural vor fi alimentaţi, de regulă, în schemă radială.

3.2. Tensiunile nominale ale reţelelor electrice de distribuţie

3.2.1. În România se vor utiliza următoarele tensiuni standardizate pentru reţelele electrice de distribuţie:a) în reţelele de joasă tensiune: 400/230 V;b) în reţelele de medie tensiune: 20kV. OBSERVAŢII :

- în reţelele de medie tensiune interne de alimentare a unor consumatori concentraţi se admit şi alte tensiuni de utilizare, numai în cazul în care consumatorul are receptoare electrice care funcţionează la tensiunea respectiva;c) în reţelele de distribuţie de IT: 110 kV.

3.2.2. Reţelele de medie tensiune de distribuţie publică existente la tensiunile de 6 şi/sau 10 kV, se vor trece etapizat la tensiunea de 20 kV, atât cele aeriene cât şi cele subterane. Etapele şi modul de trecere la 20 kV se vor stabili pe bază de calcul tehnico-economic, luându-se în considerare următoarele: a) valoarea neamortizată şi starea de uzură fizică a reţelelor existente;b) creşterea consumului existent în zonă şi/sau apariţia de noi consumatori, corelată cu

capacitatea economică a reţelelor existente;c) lucrările de urbanizare şi sistematizare propuse de administraţia locală, lucrări care

determină necesitatea de restructurare a reţelelor electrice;d) posibilitatea asigurării tensiunii de 20 kV în surse.

3.2.3. Trecerea la 20 kV se va efectua ori de câte ori se vor face lucrări majore în reţele existente (vezi pct. 3.2.2 (a÷d)).

În cazul în care, aceste reţele vor funcţiona o perioadă limitată la altă tensiune, instalaţiile noi se vor prevedea cu izolaţie de 20 kV.

3.3. Sistemul de distribuţie de înaltă tensiune de 110 kV

3.3.1. Sistemul de distribuţie de 110 kV pentru zonele rurale sau urbane se va dezvolta în funcţie de consumul, întinderea zonei şi configuraţia reţelei de medie tensiune, într-una din variantele prezentate în tabelul 3.1.

13

De regulă, pentru reţelele de distribuţie de 110 kV se va alege schema în buclă (inel), alimentată de pe barele a două puncte de injecţie diferite, cu racordarea staţiilor în sistemul intrare-ieşire.

Funcţionarea acestor reţele de 110 kV în regim radial, se va stabili de la caz la caz funcţie de necesitatea şi oportunitatea cerinţelor de sistem.

3.3.2. Staţiile de transformare de 110 kV/MT se vor realiza pentru:a) racordarea la sistem a centralelor electrice de putere medie;b) alimentarea cu energie electrică a consumatorilor concentraţi de zona;c) alimentarea zonelor de consum urbane şi rurale .

Staţiile de transformare de alimentare a zonelor de consum urbane şi rurale (de distribuţie publică sau mixtă) se vor realiza cu un transformator a cărui putere la profil final va fi maximum 25 MVA. Rezervarea consumatorilor se va realiza prin reţeaua de medie tensiune.

3.3.3. Staţiile de transformare 110 kV/MT se vor realiza cu două unităţi de transformare în următoarele situaţii şi se vor justifica tehnico-economic:

- rezervarea consumatorilor este absolut obligatorie şi poate fi realizată numai pe barele aceleiaşi staţii (distanţa foarte mare până la o altă staţie şi rezervarea pe medie tensiune nu se justifică tehnico-economic).

- staţia de transformare alimentează şi unul sau mai mulţi consumatori concentraţi (staţie cu profil mixt), din care cel puţin un consumator solicită un timp de nealimentare foarte scurt şi nu există posibilitatea rezervării convenabile tehnico-economic pe medie tensiune din altă staţie de transformare.

3.3.4. Staţiile de transformare cu două transformatoare, vor avea profilul final de maximum 225 MVA.

Puteri unitare mai mari de 25 MVA, respectiv 40 MVA şi 63 MVA vor fi utilizate numai în cazuri bine justificate prin densităţi de sarcină peste 15 MVA / km 2, în zone constructive dense, având la bază calcule comparative tehnico - economice.

3.3.5. Profilul final al staţiilor de transformare se va realiza etapizat, în funcţie de:- evoluţia consumului în zonă;- evoluţia reţelei de 110 kV şi de medie tensiune în zonă;- schema optimă pentru aceste reţele în etapă finală.

3.3.6. Calculul "puterii disponibile" a staţiilor de transformare se va face în următoarele condiţii :a) încărcarea economică a transformatoarelor pentru un regim normal de funcţionare;b) în regim de avarie:

- luându-se în consideraţie posibilităţile de rezervare prin reţelele de medie tensiune încărcate până la limita termică a acestora sau

- posibilităţile de încărcare peste limita economică a unui transformator, în cazul avariei în staţia vecină sau a avariei celui de al doilea transformator în aceeaşi staţie .

3.3.7. Alimentarea staţiilor de 110 kV din reţeaua de înaltă tensiune de 110 kV se va face într-una din schemele prezentate în tabelul 3.1.

3.3.8. Pentru partea de medie tensiune a staţiilor se va utiliza schema electrică cu bare simple nesecţionate sau secţionate după profilul staţiei (cu o unitate sau două de transformare). În cazul barelor secţionate se va monta o celulă de cuplă longitudinală.

14

Numărul celulelor de linii de medie tensiune se va stabili în funcţie de capacitatea finală a staţiei (MVA) şi de capacitatea economică a unei linii de medie tensiune cu secţiunea maximă.

Schema electrică cu bare duble pe partea de M.T. se va utiliza numai în cazuri bine justificate din punct de vedere tehnico-economic, prin concepţia reţelelor de M.T., prin regimul de funcţionare adoptat şi prin influenţa ei asupra continuităţii alimentării consumatorilor.

3.3.9. Staţiile de transformare care alimentează zonele urbane sau rurale de consum se vor prevedea la tensiunile 110/20 kV în formă finală, chiar dacă în zonă există reţele de alte tensiuni, acestea fiind preluate de staţie prin instalaţii provizorii la 6 sau 10 kV.

3.3.10. Amplasamentul staţiilor de transformare de 110/20 kV se va stabili în funcţie de schema de alimentare pe 110 kV a zonei şi cât mai aproape de centrul de greutate al consumului, urmărindu-se ca reţelele de medie tensiune să aibă o lungime cât mai redusă.

3.4. Sistemul de distribuţie de medie tensiune

3.4.1. Sistemul de distribuţie de medie tensiune, aerian sau subteran se va realiza la 20 kV, chiar dacă în prima etapă va funcţiona la altă tensiune.

3.4.2. Din punct de vedere al modului de racordare la staţiile de alimentare de 110/20 kV, reţelele de medie tensiune pot fi clasificate în două categorii :a) reţele cu racordare directă;b) reţele cu racordare indirectă, prin puncte de conexiuni.

Reţelele cu racordare directă sunt acelea în care posturile de transformare 20/0,4 kV sunt racordate direct la barele de 20 kV ale staţiilor de transformare, prin intermediul liniilor de medie tensiune.

Reţelele cu racordare indirectă prin puncte de conexiuni sunt acelea în care posturile de transformare 20/0,4 kV sunt racordate prin linii de 20 kV la barele punctului de conexiuni care, la rândul său, este alimentat din staţii de 110/20 kV prin linii care au sau nu alte sarcini pe ele.

Prin punct de conexiune se înţelege bara de medie tensiune a unei viitoare staţii de 110 kV/M.T., a cărei apariţie se justifică prin creşterea consumului din zonă.

În reţelele de medie tensiune nu se va mai dezvolta sistemul de distribuţie prin puncte de alimentare.

3.4.3. În dezvoltarea, sistematizarea şi retehnologizarea reţelelor electrice de distribuţie publică se va adopta, de regulă, sistemul de racordare directă la barele staţiilor de 110/20 kV.

Sistemul de racordare indirectă se va utiliza în situaţii speciale, când staţia de transformare de 110/20 kV este situată departe şi când prin consumul zonei nu este pe moment justificată apariţia unei staţii noi de 110/20 kV. În această situaţie, staţia de conexiuni va fi concepută, amplasată şi construită de aşa manieră, încât să formeze corpul de conexiuni de 20 kV al unei viitoare staţii 110/20 kV.

3.4.4. Schemele reţelelor de medie tensiune (20 kV) sunt prezentate în tabelul 3.2.Alegerea schemei optime pentru o zonă de consum se va face pe baza unui studiu

de fezabilitate, luându-se în considerare şi schemele de 110 kV, precum şi configuraţia reţelelor de joasă tensiune.

15

3.4.5. În sistemul de distribuţie urban se va utiliza schema de medie tensiune corespunzătoare densităţii de sarcină rezultate, pentru perioada de perspectivă de la 4 ani la 10 ani, reprezentată în tabelul 3.2.

În regim normal de funcţionare, reţelele de 20 kV de distribuţie publică vor fi alimentate din două staţii de transformare, fiind secţionate (funcţionare radială) în punctul optim din punctul de vedere al consumului propriu tehnologic şi al automaticii de sistem.

3.4.6. În sistemul de distribuţie rural, se va utiliza schema radială sau/şi buclată, cu secţionare în regim normal de funcţionare în punctul optim din punct de vedere al valorii consumului propriu tehnologic.

Posturile de transformare 20/0,4 kV vor fi alimentate prin derivaţii din axele de 20 kV.

3.4.7. După destinaţia pe care o au, posturile de transformare pot fi :a) de reţea - care alimentează consumatori casnici si tertiari;b) de consumator - care alimentează un singur consumator (tertiari sau mici consumatori);c) mixte- care alimentează atât consumatori casnici si tertiari cât şi mici consumatori .

OBSERVAŢII : din posturile de transformare mixte se va evita alimentarea unor consumatori a căror curbă de sarcină reclamă o durată de utilizare a puterii maxime absorbite care conduce la funcţionare neeconomică şi respectiv la diminuarea rezervei de putere a transformatorului.

3.4.8. Partea de construcţie a posturilor de transformare de reţea se va dimensiona pentru următoarele puteri plafon:a) 630 kVA pentru posturile la sol, cabină zidită şi/sau compactizate. Puterile mai mari

de 630 kVA se vor justifica ca necesitate şi oportunitate;b) 250 kVA pentru posturile de tranformare montate pe un stâlp; 400 kVA şi 630 kVA

pentru posturi montate pe doi stâlpi.Realizarea profilului final se va face etapizat, în funcţie de evoluţia consumului şi

configuraţia reţelelor de medie şi joasă tensiune, respectându-se încărcarea optimă conform Instrucţiunii 3 RE - Ip 51/2 - 93.

În cazul alimentării consumatorilor izolaţi se vor utiliza transformatoare de putere monofazate (art. 4.4.11).

3.4.9. Schema şi puterea posturilor de transformare, de consumator sau mixte, se vor realiza, de regulă, în una din variantele din tabelul 3.4., în funcţie de puterea şi nivelul de rezervare cerut de consumatorii concentraţi. Se recomandă să nu se monteze unităţi trafo. cu putere mai mare de 1600 kVA.

3.4.10. Schema şi instalaţiile de automatizare dintr-un post de transformare de consumator sau mixt se vor corela cu schema şi automatizările tabloului general al obiectivului alimentat din postul respectiv.

3.4.11. Se va solicita proiectanţilor de instalaţii de utilizare ale obiectivelor montarea de surse proprii, care să poată prelua automat receptoare vitale, în caz de întrerupere totală a alimentării din sistemul energetic naţional.

3.5. Sistemul de distribuţie de joasă tensiune

16

3.5.1. Schemele reţelelor de joasă tensiune utilizate în distribuţia publică sunt prezentate în tabelul 3.3.

3.5.2. Schema reţelelor de joasă tensiune urbane şi rurale se va alege în funcţie de densitatea de sarcină, de configuraţia reţelelor de medie tensiune, de numărul de posturi de transformare de MT/JT şi numărul şi durata întreruperilor în alimentare admise de consumatori.

Regimul de funcţionare de joasă tensiune va fi radial indiferent de configuraţia schemei.

3.5.3. Alimentarea cu energie electrică a reţelelor de iluminat public se va face din posturile de transformare de reţea, în schemă radială şi se va alinia la prevederile Ordonanţei nr. 42/2003 privind acţiunile de separare a instalaţiilor de iluminat public.OBSERVAŢII: clasificarea reţelelor de iluminat public, calculul şi dimensionarea lor, schemele şi normele de organizare sunt indicate în îndrumarul de proiectare pentru reţelele de iluminat public 1 RE - Ip 3 – 91 şi SR 13433/99.

3.6. Principiile de autostructurare a reţelelor de distribuţie

3.6.1. Reţelele de 110 kV, medie şi joasă tensiune se vor realiza etapizat, cu înscriere într-o schemă finală stabilită pentru o perioadă de minim 10 ani, în soluţii "autostructurante" care permit preluarea consumului crescut, fără modificarea elementelor esenţiale şi a caracteristicilor tehnico-constructive principale ale reţelelor existente.

3.6.2. Exemple de realizare a reţelelor în această concepţie sunt prezentate în tabelele 3.5. şi 3.6.

17

TABELUL 3.1

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de 110 kV

Nr.Crt. Schema Domeniul de utilizate

0 1 2

1

Alimentarea reţelelor de MT din zonele rurale sau urbane, când reţeaua de MT are asigurată rezervarea din altă staţie de transformare racordată la sursă diferită de 110 kV.

2

Alimentarea reţelelor de MT din zone rurale sau urbane, când reţeaua de MT are asigurată rezervarea de pe bare de MT din staţii diferite, cu alimentare diferită la 110 kV şi configuraţia geografică a amplasării staţiilor la 110 kV impune alegerea acestei scheme în locul schemei de alimentare în inel. Soluţia poate constitui prima etapă a unei scheme în inel.Alimentarea reţelelor de MT din zone urbane cu rezervarea asigurată de pe barele de MT ale aceleiaşi staţii. Alimentarea staţiilor cu profil mixt consumatori edilitari, social-culturali şi mici consumatori industriali, care necesită nivel ridicat de rezervare (secţii administrative importante, transport în comun electrificat, staţii de pompare pentru alimentarea cu apă etc.).În cazul reţelelor de MT cu rezervare de pe barele de MT din staţii diferite, puterea instalată a staţiei se va calcula considerând ambele transformatoare în funcţiune, de regulă, fără rezervare integrală între ele.

18

110 kV 110 kV MT 20 kV

A B

MT

110 kV 110 kV MT 20 kV

A1 B

C sau A2

110kV

0 1 2

3

Alimentarea unor zone în care sunt necesare atât staţii cu o unitate, cât şi staţii cu două unităţi şi condiţiile geografice fac posibilă realizarea schemei inel.Staţiile A şi C sunt „sursă” (fie ale centralelor, fie din reţeaua de FIT).N = 6 (maxim).

4

Alimentarea prin LEA de 110 kV a zonelor rurale, la care se impun statii cu două unităţi.

5

Alimentarea staţiilor din zone rurale prin LEA de 110 kV.Staţiile A şi C sunt staţii „sursă” (fie ale centralelor, fie din reţeaua de FIT).N = 6 (maxim).N se deduce din calculul sensibilităţii protecţiilor.

19

110 kV B1 MT

A

BnC

MT

110kV

110kV

110 kV B

110 kV B1 20 kV

Bn

A

C

0 1 2

6

Model de schemă utilizată în municipiul Bucureşti

NOTĂ : Soluţiile de racordare la Sistemul Electroenergetic Naţional a reţelelor de distribuţie de 110 kV se vor motiva, de la caz la caz, prin concepţia de proiectare.

20

A110 kV

110 kV

20 kV B

TABELUL 3.2

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de 20 kV

Nr.crt.

Tipulschemei Schema

Variantele de

realizare

Domeniul de utilizare

0 1 2 3 4

1

Distribuţia directă prin LEA cu rezervă pe staţii diferite

cu separaţie realizată în punctul determinat prin calcul de optimizare a schemei

Axa rurală cu alimentare PT în derivaţie sau intrare-ieşire

2

Distribuţie directă prin LES cu rezervă pe aceeaşi staţie

cu separaţie realizată în punctul determinat prin calcul de optimizare a schemei

Reţele de distribuţie de MT din zonele urbane, când nu există posibilitatea asigurării rezervării de pe bare de MT din altă staţie de transformare

3

Distribuţie directă

prin LES cu rezervă pe staţii diferite

cu separaţie realizată în punctul determinat prin calcul de optimizare a schemei

Reţele de distribuţie de MT din zonele urbane, când există posibilitatea asigu-rării rezervării de pe barele de MT din staţii diferite

21

S1

MT

S2

MT

MT

S1

MT

S2

0 1 2 3 4

4

Distribuţie directă tip grilă prin LES cu rezervare pe aceeaşi staţie sau pe staţii diferite

cu separaţie realizată în punctul determinat prin calcul de optimizare a schemei

Reţele de distribuţie de MT din zonele urbane cu densităţi de sarcină de peste 4 MVA/km2 sau pentru a reduce volumul de cabluri. Poate constitui o extindere a variantei 2 sau 3.

5

Distribuţie directă tip dublă deri-vaţie prin LES cu rezervare pe aceeaşi staţie sau pe două staţii diferite

Reţele de distribuţie cu densitate de sarcină de peste 8 MVA/km2

6

Distribuţie directă tip simplă sau dublă deri-vaţie cu unităţi de secţionare a reţelei şi rezervare pe aceeaşi staţie sau pe două staţii diferite

Reţele de distribuţie cu densitate de sarcină de peste 8 MVA/km2

22

S1 S2

MT

TABELUL 3.3

Scheme reprezentative pentru reţele de distribuţie de JT (0,4 kV)

Nr.crt.

Tipulschemei Schema

Domeniul de

utilizare

Modul de alimentare

0 1 2 3 4

1

Distribuţie radială

Reţele de distribuţie de JT din zonele rurale şi din zonele urbane periferice

Nu se asigură la dimensionare rezervă pentru avarie

2

Distribuţiebuclată cu funcţionare radială

PT pot fi racordate la acelaşi cablu de MT sau la cabluri distri-buitoare diferite. Reţele de distribuţie de JT din zone rurale în cazul unor consuma-tori im-portanţi.Reţele de distribuţie de JT din zone urbane.

Liniile de JT se vor dimensiona astfel:- să asigure Jec în regim normal (separaţie pe parcursul buclei);- să asigure Imax.admis > Iîncărc. pentru regimul

de avarie (separaţie la capătul buclei).Transformatoarele vor avea rezerva necesară pentru preluarea integrală a liniilor de JT care ar rămâne nealimentate, la avarierea trans-formatorului dintr-un post învecinat.

23

PT

PTb

PTa PTd

PT1 PT4

Tc

T2

PT3

TABELUL 3.4

Scheme reprezentative PT de reţea mixte şi de abonat

Nr.crt.

Tipulschemei

Schema Principiile de dimensionare

Mod de intrerupere la

JT

Dedicaţia alimentării

Def 1 Def 20 1 2 3 4 5 6

1

PT cu bare de MT sec-ţionate ali-mentate din surse diferite şi cu bare de JT secţionate şi automati-zare pe cupla de JT.,

Dacă: întreg consumul necesită sigu-ranţă mărită şi durată mică de nealimentare, atunci acesta se asigură în proporţie de 100% prin ca-blurile de MT şi în transformatoare; pe barele de JT sunt conectaţi şi alţi consumatori care nu impune nivel de siguranţă mare, aceştia vor fi deconectaţi prin DAS când lucrează insta-laţia AAR. (în acest caz re-zerva care este necesară pentru a se asigura în linie şi transfor-mator, se va diminua corespunzător cu puterea consumatorilor ce pot fi deconectaţi.

Pauză de

AAR

Pauză de

AAR

Distribuito-rii se pot alimenta de pe secţii de bare, din staţii diferi-te sau de pe secţii de bare separate (care se rezervă cu AAR) din aceeaşi staţie de transfor-mare

24

0,4kV DAS AAR DAS

L1 L2

20kV

C2,3 C1 C1 C2,3

1

0 1 2 3 4 5 6

2

PT cu bare de MT sec-ţionate ali-mentate din surse diferite cu un transfor-mator de rezervă pentru două transfor-matoare în sarcină şi două in-stalaţii de automa-tizare pe cupla de JT

Capacitatea de transport a sursei 2 şi a transformato-rului de rezervă se va corela cu puterea consu-matorilor care necesită siguranţă mărită de pe cea mai încărcată din barele de JT

Pauză de

AAR

Pauză de

AAR

Distribuito-rii pot fi alimentaţi de pe secţii de bare din staţii diferi-te sau de pe secţii de bare separate (care se rezervă cu AAR) din aceeaşi staţie de transfor-mare

3

PT din LEA MT alimentată dintr-o singură sursă fără rezervare pe JT

4

PT din LES MT alimentată dintr-o singură sursă fără rezervare pe JT

Rezervarea barei JT se poate face cu un transforma-tor de rezervă cu /fără AARsau reţea JT alimentată din alt PT

25

0,4kV

LEA MT

JT

3

LEA MT

JT

4

AAR AAR

L1 L2

20kV

C2 C1 C1 C2

L3

2

0 1 2 3 4 5 65 PT tip

intrare-ieşire alimentat dintr-o singură sursă

Rezervarea barei JT se poate face cu un transforma-tor de rezervăcu /fără AAR sau reţea JT alimentat din alt PT

6

PT alimentată din două surse diferite

Rezervarea barei JT se poate face cu un transforma-tor de rezervă cu /fără AAR sau reţea JT alimentat din alt PT

7

PT cu bare de MT sec-ţionate, alimentate din surse diferite cu un trans-formator de rezervă şi un trans-formator în sarcină, cu o instalaţie de auto-matizare pe între-ruptorul de JT al transfor-matorului de rezervă

Capacitatea de transport a sursei nr. 2 şi a celui de al doilea trans-formator se dimensionează pentru preluarea consumatorilor care nu necesită siguranţă mărită

Timpul necesar mane-vrei de izolare a defec-tului pe partea de MT

Pauză de

AAR

Racordarea PT prin intrare-ieşire pe un distribuitor

26

MT

6

MT

JT

5

JT

6

AAR

L1 L2

20kV

0,4kV

7

C2

0 1 2 3 4 5 6

8

PT cu bară simplă de MT. Re-zervarea se face din reţeaua de JT cu automati-zare pe cupla de JT

Capacitatea de transport a sursei nr. 2 pe JT se va dimensiona, de regulă, pentru a prelua puterea consumatorilor ce necesită siguranţă mărită

Pauză de

AAR

Pauză de

AAR

Racordarea PT prin intrare-ieşire pe un distribuitor

Legendă: Întreruptor; Separator,

Siguranţă fuzibilă.

Notă: C1 consumator care necesită rezervă de 100%; C2,3 consumator care nu necesită siguranţă mărită; Sistemul Electroenergetic Naţional (SEN) constituie sursă unică de alimentare cu

energie electrică. La consumatorii cu receptoare de categoria zero se vor prevedea şi surse de alimentare proprii.

Def 1 ↔ defect 1 pe bara de MT din staţia de transformare sau distribuţie conectat la bara staţiei;

Def 2 ↔ defect 2 într-un transformator din PT

27

AARR

L1

20kV

JT

8

L2

AAR

TABELUL 3.5

Soluţii de autostructurare care permit mărirea capacităţii de tranzitarea reţelelor de medie tensiune

Nr.crt.

Schema Situaţia existentă Autostructurarea

1

Reţea de distribuitori, ce se închid pe aceeaşi staţie cu separatie la capăt.

Realizarea unei a doua staţii de 110/MT şi mutarea separaţiilor în mijlocul reţelei

2

Reţea de distribuitori, ce se închid pe două staţii cu separţie la mijloc.

Realizarea unei a treia staţii de 110/MT, cu mutarea separaţiilor la mijlocul reţelei dinspre staţiile existente şi cea nouă

3

Reţea de distribuitori, ce se închid pe două staţii cu separaţie la mijloc.

Realizarea a două staţii de 110/MT, cu mutarea separaţiilor la mijlocul reţelei dinspre staţiile existente şi cele noi

Legendă: Statie de 110/MT existentă; Staţie de 110/MT nouă; Separaţie pe ramura distribuitoare existentă; Separaţie pe ramura distribuitoare nouă

28

TABELUL 3.6

Soluţii de autostructurare care permit mărirea capacităţii de tranzitarea reţelelor de joasă tensiune

Nr.crt.

SchemaSituaţiaexistentă Autostructurarea

1

Reţele de JT construite buclat cu funcţionare radială

Posturi de trans-formare noi, cu preluare prin in-trare-ieşire a reţe-lei de JT existente.Funcţionarea este tot radială, modificându-se separaţiile

Legendă: Post de transformare – PT de 20/0,4 kV existent; Post de transformare – PT de 20/0,4 kV nou; Separaţii existente; Separaţii noi.

29

T5T1

T4

T6

T2

T3

4. CALCULUL ŞI DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

4.1. Principiile de bază ale calculului reţelelor electrice de distribuţie

La dimensionarea reţelelor electrice de distribuţie trebuie să se respecte următoarele principii: a) Planificarea dezvoltării si modernizarii reţelelor electrice de distributie se va face în

baza unui studiu de dezvoltare în perspectivă fundamentat din punct de vedere tehnico-economic, pe etape de studiu, după cum urmează:

- etapa de studiu pe termen scurt de 1 an până la 3 ani;- etapa de studiu pe termen mediu de la 4 ani până la 10 ani;- etapa de studiu pe termen lung de 10 ani cu orizont până la 20 ani.

Studiile cu etapa de analiză de 1 până la 3 ani au ca scop analiza concretă a condiţiilor de funcţionare a reţelelor electrice în perspectiva următorilor 3 ani şi stabilirea definitivă a reţelelor electrice ce urmează a fi construite sau modernizate în această perioadă.

Studiile de dezvoltare a reţelelor electrice cu etapa de analiză de la 4 ani până la 10 ani au ca scop stabilirea concepţiei generale conform obiectivelor şi direcţiilor prioritare ale strategiei de dezvoltare şi modernizare a RED şi a investitiilor necesare pentru dezvoltarea optimă din punct de vedere tehnico-economic.

Studiile cu etapa de analiză de la 10 ani până la 20 de ani au ca scop stabilirea tendinţelor de evoluţie a cerinţelor reţelelor electrice pentru evidenţierea necesităţilor privind: active noi, alinierea la piaţa tehnologică, trecerea la tensiuni superioare, noi plafoane de scurtcircuit, corelarea cu prognoza consumului de energie electrică, optimizarea regimurilor de funcţionare şi concepţii moderne de exploatare.

Este necesar ca aceste studii să fie periodic reactualizate (la 3÷5 ani), în funcţie de modificările intervenite asupra premiselor de bază privind resursele energetice, amplasamente de surse şi/sau consumatori.b) Utilizarea tehnico-economică a capacităţii reţelelor electrice de distribuţie existente.c) Corelarea lucrărilor necesare în diferite etape pentru soluţii rezultante care să permită

up-gradarea în etapele de perspectivă.d) Analiza mai multor variante si stabilirea solutiei optime , în baza indicatorilor de

eficienţă economică şi a calculelor tehnico-economice, conform PE 011 şi NTE-401/03/00.

e) Satisfacerea gradului de siguranţă în alimentare, cerut de consumatori.f) Rezervarea necesară în cabluri şi transformatoare pentru situaţiile de avarie, in conditii

de asanare si disponibilizare RED.g) Dimensionarea liniilor de 110 kV, mt şi JT la funcţionarea normală, pe baza densităţii

economice de curent, conform „Metodologiei privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în instalaţiile electrice de distribuţie de 1 – 110 kV” (NTE-401/03/00), şi la funcţionarea la avarie, în funcţie de curentul maxim admisibil, cu asigurarea nivelului de tensiune stabilit prin SR-EN 50160/98.

30

NOTĂ : Reţelele de joasă tensiune se vor dimensiona corespunzător valorii tensiunii de 400/230V în concordanţă cu parametrii transformatoarelor de MT/JT, cu SR-EN 50160/98 şi cu recomandările CEI.

4.2. Algoritmi şi programe pentru calculul reţelelor

Pentru calculul reţelelor electrice de distribuţie cu ajutorul calculatorului se vor folosi programele din anexa 3 sau alte programe similare specializate achiziţionate.

4.3. Calculul siguranţei în funcţionare

4.3.1. Calculul siguranţei în funcţionarea reţelelor de distribuţie publică se va efectua conform PE 013/94. Indicatorii de fiabilitate calculaţi se vor lua în consideraţie la compararea tehnică a variantelor ca parte integrantă din calculul indicatorilor de eficienţă economică.

4.4. Alegerea numărului şi puterii optime a transformatoarelor din staţiile de transformare de 110 kV/MT şi din posturile de transformare

4.4.1. La alegerea numărului şi puterii transformatoarelor de 110/20 kV se vor avea în vedere următoarele condiţii iniţiale care se cer bine precizate:a) nivelul curentului de scurtcircuit admis în reţeaua de MT, care depinde de soluţiile

constructive adoptate de regimul de funcţionare şi de soluţiile protecţiei prevăzute pentru această reţea;

OBSERVAŢII : nu se recomandă să se utilizeze soluţii în care caracteristicile transformatoarelor impun utilizarea de bobine de reactanţă pentru limitarea nivelului curentului de scurtcircuit în reţeaua de MT, deoarece această soluţie necesită suprafeţe şi volume construite suplimentar, investiţii şi consumuri tehnologice suplimentare faţă de variantele de schemă fără bobine de reactanţă.

b) regimul normal de funcţionare al transformatoarelor staţiei, care se referă la modul de alimentare din reţeaua de IT, funcţionarea lor pe bare separate de MT sau în paralel la caracteristicile tehnice ale transformatoarelor ( putere, tensiune de scurtcircuit etc.);

c) puterea maximă cerută dintr-o staţie de 110 kV/MT, la funcţionarea în regim normal, de reţeaua de MT;

OBSERVAŢII : la alegerea puterii maxime a staţiei de transformare corespunzătoare consumului maxim prevăzut, se va avea în vedere şi timpul cât este solicitată această putere maximă, timp care corespunde cu durata vârfului de sarcină. În cele mai multe cazuri, supraîncărcarea transformatoarelor staţiei pe o durată de timp limitată, la durata acestui vârf de sarcină poate să evite utilizarea neraţională a unor transformatoare de putere mare sau poate justifica chiar etapizarea profilului staţiei.

d) puterea maximă în regim de avarie, prevăzută să se distribuie în reţeaua de MT, prin staţia de transformare de 110/20 kV;

e) densitatea medie de sarcină în zona de reţea unde se amplasează staţia de transformare;f) volumul de reţea de medie tensiune aferent unei staţii de transformare de 110/20 kV

de distribuţie publică şi volumul de reţea de medie tensiune corespunzător unei anumite densităţi medii de sarcină, în cazul reţelelor urbane.

4.4.2. Pentru staţiile de transformare din zonele rurale care alimentează, de regulă, atât distribuţia publică, cât şi consumatorii agro-industriali, profilul acestor staţii se va stabili, de regulă, având la bază puterea solicitată de consumatorii agro-industriali, care sunt preponderenţi, la care se va adăuga consumul pentru distribuţia publică.

31

4.4.3. Pentru staţiile de transformare destinate distribuţiei publice urbane profilul acestor statii se va optimiza în funcţie de densitatea de sarcină a zonei alimentate, pe baza unui calcul tehnico-economic (1E-Ip 51/1-94-Instrucţiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru trafo. de 110 kV/MT).

4.4.4. La efectuarea calculelor tehnico-economice, pentru determinarea profilului staţiilor de transformare se consideră cunoscute schema staţiei de transformare, precum şi schema şi structura reţelelor de înaltă şi medie tensiune.

4.4.5. Calculele tehnico-economice pentru determinarea numărului şi puterii transformatoarelor dintr-o staţie, precum şi numărul de staţii necesare pentru o zonă dată se efectuează luând în consideraţie:a) cheltuielile de investiţii în reţelele de IT, MT şi în staţiile de transformare;b) consumul propriu tehnologic în reţeaua de IT, MT şi în transformatoarele din staţie.

4.4.6. Calculele necesare de fiabilitate pentru fiecare variantă de profil analizată, se vor efectua conform PE 013/94.

4.4.7. Alegerea variantei optime va fi determinată de următoarele criterii:a) indicatorii de eficienţă economică cei mai favorabili (conform Deciziei GTDEE

nr. 51/09.02.1998);b) consumul propriu tehnologic minim;c) indicatorii de fiabilitate cei mai buni;d) suprafeţe şi volume construite minime;e) asigurarea de condiţii optime pentru exploatare.

4.4.8. Profilul constructiv al staţiei se stabileşte pentru o etapă de perspectivă de 15÷20 ani.

4.4.9. Puterea optimă a posturilor de transformare se determină în funcţie de densitatea economică a zonei, schema şi structura reţelelor de MT şi JT fiind cunoscute.

4.4.10. Determinarea puterii optime a postului se face pentru zone mari de consum la care se calculează : a) cheltuielile de investiţii în reţeaua de MT, posturi de transformare şi reţeaua de JT;b) consumul propriu tehnologic în reţeaua de MT, posturi de transformare şi reţeaua de

JT;c) domeniul de încărcare maximă anuală în funcţie de durata de utilizare a sarcinii

maxime (3 RE-Ip 51/2-93).

4.4.11. Pentru schemele reţelelor de MT şi JT recomandate la capitolul 3 şi pentru condiţiile actuale de calcul tehnico-economic, se recomandă următoarele puteri optime ale posturilor de transformare de 20/0,4 kV: a) în mediul rural, pentru alimentarea consumatorilor casnici şi social-edilitari, posturile

de transformare vor fi echipate de regula cu un transformator de 40-63-100 kVA, montat pe stâlp.

Pentru alimentarea unor consumatori izolaţi sau a unor consumuri concentrate în afara localităţilor rurale, se vor utiliza transformatoare de puteri mai mici (5 40 kVA).

32

Pentru astfel de zone, de regulă, se vor utiliza transformatoare cu puteri de 5, 10, 16, 25 şi 40 kVA în montaj monofazat sau bifazat (funcţie de modul de tratare al neutrului) alese pe baza unui calcul al indicatorilor de eficienţă economică.

Amplasarea transformatoarelor monofazate sau bifazate se va face cât mai aproape de centrul de greutate al consumului, asigurându-se astfel reducerea pierderilor în reţeaua de joasă tensiune, reducerea investiţiilor în reţeaua de medie tensiune şi obţinerea unor parametri economici avantajoşi ai alimentării. Soluţiile utilizând transformatoare de mică putere, monofazate sau bifazate, sunt deosebit de avantajoase în cazul consumatorilor izolaţi şi în cazul consumatorilor amplasaţi liniar.

b) posturile de transformare din mediul urban care vor alimenta consum terţiar (casnic, social-edilitar, cultural etc.), se vor realiza cu izolaţie la 20 kV, indiferent de tensiunea de funcţionare provizorie (6-10 kV) echipate cu transformatoare de regula 1x100÷1x250 kVA.

Gabaritul posturilor va permite montarea unui transformator de maxim 630 kVA.c) posturile de consumator alimentate din reţeaua publică de MT vor fi echipate cu

maximum 2 unităţi de transformatoare de până la 1600 kVA fiecare.

4.4.12. Amplasarea grupurilor pentru măsurarea energiei electrice şi stabilirea punctelor de delimitare privind gestiunea şi exploatarea instalaţiilor electrice de distribuţie publică trebuie să se facă în conformitate cu prevederile ANRE în vigoare (licenţe, cod tehnic, cod de măsură etc.).

4.5. Calculul tehnico-economic

4.5.1. Criteriul pentru alegerea soluţiei este costul total actualizat minim, calculat conform PE 011 şi cel al indicatorilor de eficienţă economică determinaţi după metodologia programului EFECON varianta 2000.

4.5.2. De regulă, timpul de utilizare a puterii maxime pentru consumatorii alimentaţi din reţelele de distribuţie publică este TPM = 3500 - 4500 h/an, la care corespunde un timp de calcul al pierderilor:

= TPM (NTE-401/03/00)

4.5.3. Se vor compara economic numai variantele echivalente din punct de vedere tehnic.

La reţelele electrice urbane compararea tehnico-economică se va face numai pentru soluţiile care prezintă indicatori de siguranţă superiori celor recomandaţi de PE 013 pentru acest gen de reţele.

4.6. Calculul mecanic al reţelelor electrice de distribuţie

Se va efectua conform prescripţiilor: PE 104/93, pentru linii electrice aeriene de IT şi MT.; PE 106/95, pentru linii electrice de JT.; PE 107/95, pentru linii electrice subterane; PE 111, pentru staţii de transformare.

5. ALEGEREA SOLUŢIEI DE TRATARE A NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

33

5.1. Pentru reţelele de distribuţie 110kV care sunt concepute să funcţioneze cu neutrul legat la pământ, tratarea neutrului se va realiza în conformitate cu precizările INSTRUCŢIUNII III-RS-DN/73 care reglementează modul de tratare a neutrului în reţelele de 750 kV, 400 kV, 220 kV şi 110 kV din Sistemul Energetic Naţional.

5.2. Reţelele electrice de distribuţie de medie tensiune care sunt concepute cu neutrul izolat pot funcţiona după cum urmează :

-cu neutrul izolat pentru curenţi capacitivi mai mici de 10A ;-cu neutrul tratat pentru curenţi capacitivi mai mari de 10A ;Tratarea neutrului se poate face prin bobina de stingere cu /fără reglaj automat,

rezistenta de limitare a curentului de scurtcircuit monofazat sau mixt, cu/fără întrerupător shunt.

5.3. Neutrul reţelelor aeriene şi subterane de medie tensiune, la care curentul capacitiv depăşeşte valoarea de 10 A, se leagă, de regulă, la pământ, printr-o rezistenţă de limitare a curentului de scurtcirciut monofazat la următoarele valori:a) 1000 A pentru reţele subterane realizate din cabluri cu înveliş de Pb sau din cabluri tip

A2YSY respective A2XSrZ însoţite pe teren cu un conductor de compensare;b) 600 A pentru reţele subterane, precum şi pentru reţelele mixte cu un curent capacitiv

peste 150 A;c) 300 A pentru reţelele aeriene, precum şi pentru reţelele mixte cu un curent capacitiv

până la 150 A.Alegerea soluţiei de tratare a neutrului reţelelor de medie tensiune se va face în

conformitate cu prevederile normativului PE 109/92 în baza unor calcule tehnico-economice având în vedere, în principal, următoarele :

- tensiunea, structura şi caracteristicile reţelei ;- exigenţele consumatorilor referitoare la continuitatea şi calitatea alimentării;- localizarea rapidă şi selectivă a defectelor;- tensiuni de atingere şi de pas sub limitele admisibile;- siguranţa în exploatarea reţelei;- valori cât mai reduse ale supratensiunilor şi curenţilor de defect .

5.4. Se interzice proiectarea unor reţele care au neutrul tratat diferit de alte reţele cu care urmează a fi legate galvanic.

5.5. În reţelele de distribuţie de joasă tensiune, neutrul reţelelor se va lega rigid la pământ la PT şi repetat, în reţea, conform STAS 12604/90.

6. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE

6.1. Soluţia de compensare a puterii reactive, prin folosirea de surse specializate de putere reactivă, se stabileşte pe bază de calcule tehnico-economice efectuate conform PE 120 şi PE 111-11.

6.2. De regulă, în reţelele electrice de distribuţie publică se folosesc, ca surse specializate pentru compensarea puterii reactive, bateriile de condensatoare tip shunt.

Nu se recomandă folosirea compensatoarelor sincrone.

6.3. Compensarea centralizată se face, de regulă, prin montarea bateriei de condensatoare pe barele de medie tensiune ale staţiilor de transformare, pe barele de joasă

34

tensiune din posturile de transformare sau la barele de joasă sau medie tensiune ale consumatorilor importanţi.

În aceste din urmă cazuri, va fi necesară, de cele mai multe ori, combinarea acestora cu instalaţii de filtre de armonici.

6.4. În reţelele de distribuţie de j.t. se admit şi compensări locale în reţea. Locaţia pentru injecţia de putere reactivă se va stabili pe bază de calcule tehnico-economice privind circulaţia de putere reactivă şi nivelele de tensiune.

7. PROTECŢII PRIN RELEE, AUTOMATIZĂRI, TELECONDUCERE

7.1. Proiectarea instalaţiilor noi de protecţie, comandă, măsură, semnalizare, blocaj şi automatizare din staţiile de transformare se va face conform PE 501/85 şi PE 504/96.

7.2. La proiectarea protecţiilor prin relee a reţelelor electrice de distribuţie publică se va urmări :a) alegerea protecţiei corespunzător concepţiei de realizare şi de funcţionare a schemei

reţelelor ;b) coordonarea protecţiei reţelelor de distribuţie cu protecţia instalaţiilor din amonte

(sistemul de alimentare) şi din aval (instalaţiile consumatorilor);c) asigurarea gradului de sensibilitate atât pentru protecţia de bază, cât şi pentru protecţia

de rezervă;d) asigurarea selectivităţii între protecţiile montate la diferite niveluri ale instalaţiei.

7.3. Modernizarea instalaţiilor electrice de distribuţie existente privind componentele circuitelor secundare se va face, de regulă, prin acţiuni RETROFIT.

7.4. Instalaţiile noi proiectate sau instalaţiile existente supuse acţiunii de modernizare (retehnologizare) vor fi promovate, de regulă, cu interfeţe pentru includerea acestora în sisteme de monitorizare şi teleconducere.

7.5. Sistemele de protecţie prin relee, automatizare şi teleconducere trebuie să fie concepute conform principiului de up-gradare pentru a permite etapizarea şi dezvoltarea RED.

7.6. Concepţia reţelelor electrice de distribuţie de MT şi JT trebuie să se alinieze la strategia de implementare privind "automatizarea sistemelor de distribuţia (DSA)".

7.7. Promovarea sistemelor de monitorizare şi teleconducere trebuie să se facă în baza unor analize tehnico-economice de eficienţă.

7.8. Sistemele moderne de protecţie prin relee, automatizare şi teleconducere vor avea în vedere toate aspectele de compatibilitate .

7.9. Proiectarea instalaţiilor de protecţie împotriva supratensiunilor de comutaţie şi a supratensiunilor atmosferice se va face conform PE 109/92.

8. PROTECŢIA PERSONALULUI ÎN REŢELELE DE DISTRIBUŢIE

8.1. Protecţia împotriva atingerii directe35

8.1.1. Pentru asigurarea exploatării şi întreţinerii instalaţiilor electrice de distribuţie, acestea se vor proiecta în conformitate cu prescripţiile de proiectare în vigoare, pentru fiecare categorie de instalaţii: PE 101, PE 102, PE 104, PE 106 şi PE 107.

Se vor respecta, de asemenea, prevederile privind partea de proiectare din PE 006, STAS 8275, STAS 12604 şi în special din Normele specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi distribuţia energiei electrice (65/2002 cap. 5).

8.2. Protecţia împotriva tensiunilor accidentale

8.2.1. Instalaţiile de legare la pământ constituie principalul mijloc de protecţie împotriva accidentelor datorate tensiunilor de atingere şi de pas.

Proiectarea acestor instalaţii se va face în conformitate cu prevederile grupei de standarde STAS 12604.

Se vor respecta, de asemenea, prevederile îndreptarelor de proiectare a instalaţiilor de protecţie prin legare la pământ şi la nul.

9. MĂSURILE DE PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

9.1. Măsurile obligatorii pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, care trebuie să fie aplicate în proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice şi construcţiilor aferente, sunt cele prevăzute în "Normele tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului", precum şi prescripţiile de proiectare, în vigoare, pe categorii de instalaţii.

9.2. Măsurile speciale pentru prevenirea şi stingerea incendiilor care trebuie aplicate în proiectarea şi execuţia unor categorii de instalaţii electrice vor avea la bază studii de risc conform legislaţiei în vigoare.

10. ELEMENTELE CONSTRUCTIVE ALE REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

10.1. Staţiile de transformare 110kV/MT

10.1.1. Lucrări noi : staţiile noi de transformare se vor realiza, de regulă, cu partea de 110 kV montată în

exterior, iar partea de MT montată în interior ; staţiile noi de transformare cu varianta integrală de montaj la interior a părţii de 110

kV sau varianta mixtă cu transformatoarele montate în exterior, se vor promova numai în cazuri bine justificate (lipsă teren pentru construcţia staţiei, mediu foarte poluat, considerente de sistematizare etc.) ;

se recomandă scheme electrice monofilare caracteristice staţiilor de transformare profil limitat: bară simplă dublu secţionată prin separatoare la 110 kV şi bară simplă secţionată prin cuplă cu întrerupător la MT, într-o concepţie autostructurantă care să permită etapizarea dezvoltării ;

OBSERVAŢII : alte scheme electrice monofilare adoptate pentru staţiile de transformare vor fi justificate ca necesitate şi oportunitate.

suprastructura pentru partea de 110 kV se va realiza pe construcţii metalice zincate pentru profile cu dispoziţia echipamentelor pe orizontală, verticală sau în sisteme modulare.

36

OBSERVAŢII : se admite, de la caz la caz, şi suprastructuri realizate cu elemente prefabricate din beton centrifugat.

dispoziţia echipamentelor aferentă părţilor de MT, de regulă, se va face după o configuraţie în « U » a barelor colectoare ;

echipamentele se vor alege în raport cu piaţa tehnologică a momentului ; staţiile de transformare se vor concepe cu interfeţe pentru monitorizare şi

teleconducere .

10.1.2 Lucrari de modernizare şi/sau retehnologizare : staţiile de transformare propuse pentru modernizare, de regulă, se vor trata după

principiile acţiunilor retrofit ; staţiile de transformare propuse pentru retehnologizare vor face obiectul unor cazuri de

analiză specială pe baza unor criterii tehnice de eficienţă economică.

10.2. Reţele de 110 kV

liniile de 110 kV se vor realiza, de regulă, în soluţie aeriană pe stâlpi metalici cu conductoare OL-AL şi izolaţie compozită ;

utilizarea stâlpilor de beton se va argumenta ca necesitate şi oportunitate ; liniile de 110 kV subterane se admit numai în cazuri bine justificate.

10.3. Posturi de transformare

10.3.1. În funcţie de soluţia constructivă posturile de transformare vor fi clasificate după cum urmează: posturi de transformare aeriene pe stâlpi metalici sau de beton în următoarele posibile

variante:- racordate direct fără separatoare de post şi siguranţe fuzibile;- racordate direct fără separatoare de post cu siguranţe fuzibile incluse în trafo

sau în montaj independent;- racordate prin separatoare de post în montaj orizontal sau vertical şi siguranţe

în montaj individual;- racordate prin separatoare de post în montaj vertical, cu siguranţe incluse pe

cuţitele separatorului.OBSERVAŢII : se admit montaje cu separatorul de post pe stâlpul postului de

transformare şi racordarea postului în variantă aeriană sau în cablu. posturi de transformare în construcţie la sol cu montaje exterioare; posturi de transformare în cabină supraterană în anvelopă de beton sau metal cu

alimentare, de regula, în cablu (eventual trecere din LEA în LES); posturi de transformare înglobate în construcţii deservite.

OBSERVAŢII : se admit posturi de transformare subterane numai în cazuri cu totul speciale bine justificate.

10.4. Reţele de medie şi joasă tensiune

LEA de MT noi, de regulă, se vor realiza pe stâlpi de beton (SE sau SC) cu utilizare de coronamente compactizate, conductoare izolate sau soluţie clasică şi izolaţie compozită funcţie de costuri, posibilitatea de execuţie, exploatarea comună cu JT, etc;

OBSERVAŢII : promovarea stâlpilor metalici în construcţia liniilor de MT se va face numai

în cazuri speciale justificate ca necesitate şi oportunitate;

37

se admite execuţia de LEA MT şi în soluţii clasice constructive pentru lucrări care nu sunt dominante ca volum şi se integrează în instalaţia existentă;

utilizarea conductoarelor izolate şi a izolaţiei compozite în instalaţiile existente se va analiza tehnico-economic ca necesitate şi oportunitate.

LES de MT se vor realiza prin utilizarea de cabluri performante cu montaj, de regulă, în pământ în profile de canalizare tip. Utilizarea de canalizaţii betonate (canivouri) se va aplica numai în cazuri justificate;

LEA de j.t. se vor realiza, de regulă, numai în soluţie cu conductoare izolate torsadate, pe stâlpi de beton, lemn sau metalici;

LES de j.t. se vor realiza, de regulă, în pământ în profile de canalizare tip. OBSERVAŢII : se admit şi soluţii tehnice aeriene pe stelaje tip mecano sau suspendat pe fir purtător numai în cazuri justificate tehnico-economic.

10.5. Branşamente

Branşamentele se vor realiza, de regulă, în soluţie modernizată pentru racord şi bloc de masură şi protecţie.

11. ÎNDRUMARELE DE PROIECTARE

Îndrumarele de proiectare pentru staţii de transformare de 110/20 kV, posturi de transformare de 20/0,4 kV, linii electrice aeriene de 110 kV, linii electrice aeriene şi subterane de 20 kV şi 0,4 kV, precum şi pentru instalaţii de iluminat public sunt indicate în catalogul prescripţiilor elaborat anual de ANRE. În anexa 1 se prezintă prescripţiile tehnice contingente.

38

A N E X A 1

PRESCRIPŢII TEHNICE CONTINGENTE

A. STANDARDE

SR EN 50160: 1998 Caracteristici ale tensiunii furnizate de reţelele publice de distribuţibuţie.STAS 1590 - 71 Semne convenţionale pentru centrale, staţii şi posturi de

transformare, linii de transport şi distribuţie a energiei electrice.SR CEI 60071-1-1996 Coordonarea izolaţiei.Partea I – Definiţii, principii şi reguli.SR CEI 60071-2-1996 Coordonarea izolaţiei.Partea II – Ghid de aplicare.STAS 6290 - 80 Încrucişări ale liniilor de energie electrică cu liniile de telecomunicaţii.STAS 12604/3 - 87 Protecţia împotriva electrocutării. Prescripţii generale.STAS 12604/4 - 89 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii.STAS 12604/5 - 90 Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe.

Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.

B. PRESCRIPŢII TEHNICE REPUBLICANE

Codul Tehnic al REDI 7/2002 Normativ privind proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice la consumator, cu tensiuni până la 1000 V.SR 13433-99 Iluminatul public.1 RE - Ip 3-91 Îndrumar de proiectare pentru iluminat public stradal.

C. PRESCRIPŢII TEHNICE DEPARTAMENTALE

PE 011 / 82 Cu modificarea 1 (1990). Normativ privind calculul comparativ tehnico-economic la instalaţiile de producere, transport şi distribuţie a energiei electrice şi termice.

PE 013 / 94 Normativ privind metodele şi elementele de calcul al siguranţei în funcţionare a instalaţiilor energetice.

PE 101 / 85 Republicat în 1993 cu modificări. Normativ pentru construcţia instalaţiilor electrice de conexiuni şi

transformare cu tensiuni peste kV.PE 103 / 92 Instrucţiuni privind dimensionarea şi verificarea instalaţiilor electroenergetice la solicitări mecanice şi termice, în condiţiile de scurtcircuit.PE 104 / 2002 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică

peste 1 kV (în curs de revizuire la ANRE).39

PE 106 / 95 Normativ pentru construcţia liniilor electrice aeriene de joasă tensiune.

PE 107 / 95 Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice (în curs de reactualizare la ELECTRICA SA).

NTE 001/03/00 Normativ privind alegerea izolaţiei, coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor.

PE 111 - 1 12/75-94 Instrucţiuni pentru proiectarea staţiilor de conexiuni şi

transformare.

PE 120/94 Instrucţiuni privind compensarea puterii reactive în reţelele electrice de distribuţie şi la consumatorii industriali şi similiari.

PE 124/95 Normativ privind stabilirea soluţiilor de alimentare cu energie electrică a consumatorilor industriali şi similari.PE 134/95 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţele electrice cu tensiunea peste 1 kV.PE 134-2/96 Normativ privind metodologia de calcul al curenţilor de scurtcircuit în reţele electrice cu tensiunea sub 1 kV.NTE 401/03/00 Metodologie privind determinarea sectiunii economice a conductoarelor în instalaţiile electrice de distribuţie de 1-110 kV.1E-Ip 51/1-94 Instrucţiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru transfo. de 110 kV de MT.3 RE - Ip51/2 - 93 Instrucţiuni privind stabilirea puterilor nominale economice pentru transformatoarele din posturi (înlocuieşte PE 145/93).PE 143/94 Normativ privind limitarea regimului nesimetric şi deformant în reţelele electrice.PE 155/94 Normativ privind proiectarea şi executarea branşamentelor pentru clădiri civile (în curs de revizuire la ELECTRICA SA).PE 501/85 Normativ privind proiectarea protecţiilor prin relee şi

automatizărilor instalaţiilor electrice ale centralelor şi staţiilor.PE504/96 Normativ pentru proiectarea sistemelorde circuite secundare a

staţiilor electrice .PE 006/81 Instrucţiuni generale de protecţie a muncii pentru unităţile MEE.65/2002 Norme specifice de protecţie a muncii pentru transportul şi

distribuţia energiei electrice aprobate prin ordinul Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 655/10.07.1997.

E - Ip 35/1 - 90 Îndrumar de proiectare pentru reţelele de medie tensiune cu neutru tratat prin rezistenţă. Protecţia în staţii şi posturi de transformare.1 RE - Ip 35/2 - 92 Idem. Instalaţii de legare la pamânt pentru linii aeriene, cabluri subterane, staţii şi posturi de transformare.1 RE - Ip 45 - 90 Îndreptar de proiectare a protecţiei prin relee şi siguranţe fuzibile în posturile de transformare şi în reţeaua de j.t.

40

A N E X A 2

PUTERI DE CALCUL (punct 2.2)

TABEL 1

Puterea activă de calcul pentru consumatorii casnici

din mediul urban (punctul 2.2.2.)

VARIANTADE DOTARE

Nr. camerede locuit

Putere instalată

pe apartamentPi [kW]

Putere de calculpe apartament

Pc [kW]

Var. min Var.max1. Garsoniere 1 camera 8 2,0 2,52. Apartament cu 2-3 camere 12 3,0 3,5

A 3. Apartament cu 4-5 camere 20 3,5 4,04. Vile ≤ 5 camere 20 3,5 4,05. Vile > 5 camere 25 5,5 6,01. Garsoniere 1 camera 10 2,5 3,02. Apartament cu 2-3 camere 15 3,5 4,0

B 3. Apartament cu 4-5 camere 23 4,0 4,54. Vile ≤ 5 camere 23 4,0 4,55. Vile > 5 camere 28 6,5 7,01. Garsoniere 1 camera 13 3,0 3,52. Apartament cu 2-3 camere 18 4,0 4,5

C 3. Apartament cu 4-5 camere 26 4,5 5,04. Vile ≤ 5 camere 26 4,5 5,05. Vile > 5 camere 30 7,5 8,01. Garsoniere 1 camera 18 3,5 4,02. Apartament cu 2-3 camere 23 5,5 6,0

D 3. Apartament cu 4-5 camere 32 7,5 8,04. Vile ≤ 5 camere 32 7,5 8,05. Vile > 5 camere 35 8,5 9,0

NOTĂ:

1.Variantele de dotare A ÷ D se referă la modul de satisfacere a utilităţilor şi anume:A. - Dotare cu receptoare electrocasnice pentru iluminat, conservare hrană, audio-

vizual, activităţi gospodăreşti şi asigurarea apei calde, a încălzirii şi al gătitului prin termoficare sau centrale proprii şi cu racord de gaze la bucătării.

B. - Idem A şi în plus asigurarea electrică a apei calde.C. - Idem B şi în plus gătit electric.

D. - " Tot electric ", respectiv C şi în plus încălzit electric.2. La calculul puterii de calcul pe apartament, pentru blocurile cu mai mult de 4 (patru)

41

niveluri se va adăuga pe fiecare apartament 100 W/ap. care reprezintă consum mediu pe apartament pentru utilităţi comune: iluminat scări, ascensor, hidrofor,etc.3. Pentru determinarea puterilor de calcul la diferite niveluri ale reţelei de distribuţie, reprezentând contribuţia consumului casnic la puterea de dimensionare a acestora, se vor aplica coeficienţii de simultaneitate conform tabelului 5 din anexa 2.4. În cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari decât cele din tabelul 1, dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.5. Varianta minimă şi maximă se va alege funcţie de zona geografică şi densitatea de consum (aglomerări urbane, zone periferice, etc.).

TABEL 2

Puteri active de calcul orientative pentru consumatori edilitari,

social culturali (terţiari) din mediul urban (punctul 2.2.3.)

Nr. crt.

  Putere instalată orientativă Coeficientde utilizare

kuDestinaţia consumatorului specifică totală

  U. M. valoare kW  0 1 2 3 4 5

1 Magazine, spaţii comerciale, servicii (inclusiv reclame) W/m2 75 ÷100 - 0,80

2 Hoteluri- fără restaurante kW/cam 1 - 0,70

- cu restaurante kW/cam 1 - 0,90kW +15÷100  

3 Sedii administrative, politice, economice, etc. W/m2 120 ÷ 200 - 0.90

4 Policlinici - - 20 ÷ 140 0,65

5 Spitale, clinici, sanatorii W/pat 500 ÷ 1000 - 0,70

6 Creşe, grădiniţe, cămine W/m2 20 ÷ 50 - 0,75

7 Şcoli generale, licee W/m2 20 ÷ 50 - 0,75

8 Facultăţi, institute de învăţământ superior W/m2 50 ÷ 75 - 0,80

9 Teatre, filarmonici, muzee, săli de expoziţie, etc W/m2 50 ÷ 75 - 0,60 ÷ 0,75

10 Cinematografe - - 50 ÷ 70 0,7011 Puncte termice - - 80 ÷ 120 0,85

NOTĂ:

1. Consumurile indicate reprezintă valori orientative şi vor fi utilizate acolo unde nu se cunosc alte date pentru studii de ansamblu pentru zone urbane extinse.2. Pentru consumatorii particulari concentraţi (ateliere de reparaţii, mică producţie, etc.) se

42

vor lua în considerare consumuri deja cunoscute pentru astfel de consumatori.3. Prin unitatea de măsură Watt/m2 se înţelege Watt/m2 suprafaţă utilă.

TABELUL 3

Puteri active de calcul pentru iluminat şi utilizări

casnice în mediul rural (punctul 2.2.5.)

NOTĂ:

1. Variantele A, B şi C au următoarele semificaţii:A - dotare pentru iluminat şi utilizări casnice comuneB - idem A şi în plus pentru gătit şi preparare apă caldă electricC - idem B şi în plus încălzit spaţiu electric.

Zonele I, II şi III sunt definite în STAS 1907/80 (Instalaţii de încălzire - Calculul necesarului de căldură) şi indicate în harta din fig.7, din cuprinsul acestuia.2. Variantele B şi C se vor lua în considerare numai dacă există certitudinea că în zonă nu există alte posibilităţi de asigurare a combustibilului decât energia electrică.3. Pentru determinarea puterilor de calcul la diferite niveluri ale reţelei de distribuţie, reprezentând contribuţia consumului casnic la puterea de dimensionare a acestora, se vor aplica coeficienţi de simultaneitate conform tabelului 5 din anexa 2.4. În cazul în care din chestionarul energetic sau din analiza receptoarelor electrice din dotarea consumatorului rezultă puteri instalate mai mari decât cele din tabelul 3, dimensionarea instalaţiei se va face corespunzător cu acestea.5. Minimul şi maximul de la Pc se va alege funcţie de zona geografică şi densitatea de consum.

43

6. În zonele în care se află construcţii tip “case de vacanţă” în număr mare, acestea se pot asimila cu zone urbane de vile.

TABELUL 4

Puterile de calcul pentru consumatorii concentraţiîn mediul rural (punct 2.2.6)

Denumirea consumatorului

Putere instalată orientativă

Factorul de utilizare ku

1 2 3 4Şcoală W/m2 20 0,75Magazin W/m2 20 0,80Instituţii şcolare W/m2 75 0,60Creşă, grădiniţă W/m2 20 ÷50 0,75Dispensar, cabinet medical W/m2 30 0,70Liceu, gimnaziu KW 50 ÷ 150 0,75Poştă KW 20 0,65Moară KW 50 ÷ 120 0,80Lăptărie, Brutărie W/m2 30 0,60Crescătorie păsări W/m2 15 0,60Crescătorie animale W/m2 15 0,60Grajduri staule W/m2 10 0,60Atelier mecanic W/m2 25 ÷ 60 0,70Pompă de apă KW 7,5 ÷ 22 0,80Hambar de cereale W/m2 5 0,60Depozit materiale W/m2 5 0,60Spital W/m2 500 ÷1000 0,70

NOTĂ:

1. Consumurile indicate sunt valori orientative şi vor fi utilizate acolo unde nu se cunosc alte date pentru studii de ansamblu.2. Prin unitatea de măsură Watt/m2 se înţelege Watt/m2 suprafaţă utilă.

TABELUL 5

Coeficienţii de simultaneitate pentru determinarea puterilor de calculnecesare dimensionării diverselor elemente de reţea (pct. 2.2.7)

Elementul Număr de Coeficientul de simultaneitate (Ks)

de reţea consumatori URBAN RURAL1 2 3 4

1. Pc1 - Linie electrică aeriană sau subterană care alimentează un număr de apartamente sau locuinţe individuale

1234

1,000,650,640,63

1,000,520,520,51

44

56789

0,630,620,620,610,60

0,510,500,500,490,49

1 2 3 4 10

111213141516171819202122232425262728293031323334353637383940

4160617576100100

0,590,580,570,560,550,540,530,520,510,510,510,500,490,480,470,460,450,440,430,420,410,400,400,400,390,390,390,380,380,370,370,360,350,340,33

0,480,480,480,470,470,470,460,460,460,450,450,440,420,400,380,360,340,330,320,310,300,300,300,300,300,300,290,290,290,290,290,280,270,260,25

2. Pc2 - Post de transformare aerian sau în cabină de zid, urban sau rural Pc2 = Ks1· Pc1n 0,85 = Ks1

3. Pc3 - Linie electrică de medie tensiune, aeriană sau subterană, urbană sau rurală Pc3 = Ks2 Pc2n

0,9 = Ks2

4. Pc4 - Staţie de transformare 110/20 kV de alimentare a reţelei de distribuţie urbană sau rurală Pc4 = Ks3 Pc3n

0,8 = Ks3

NOTĂ: pentru vile şi case de vacanţă se vor folosi următorii coeficienţi de simultaneitate:45

- în mediul urban 2 10 vile – 0,75 ; 10 20 vile – 0,65.- în mediul rural 2 10 case vacanţă – 0,50; 10 20 case vacanţă – 0,45.

TABELUL 6

VARIANTA MINIMĂ

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

PT-kW/ap)pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

46

TABELUL 6

VARIANTA MAXIMĂ

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

47

TABELUL 6

VARIANTA MINIMĂ

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

48

TABELUL 6

VARIANTA MAXIMĂ

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

TABELUL 6

VARIANTA MINIMĂ

49

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

TABELUL 6

VARIANTA MAXIMĂ

50

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

TABELUL 6

VARIANTA MINIMĂ

51

Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

TABELUL 6

VARIANTA MAXIMĂ

0Evoluţia în timp a consumului (putere absorbită pe apartament la nivel de

PT-kW/ap) pentru consumatorii casnici din mediul urban (punctul 2.2.10)

52

TABELUL 7

Evoluţia în timp a consumului putere absorbită pe gospodărie la nivel

de PT - KW/gospodărie pentru consumatorii casnici din mediul rural (punctul

2.2.10)

53

TABELUL 7

Evoluţia în timp a consumului putere absorbită pe gospodărie la nivel

de PT - KW/gospodărie pentru consumatorii casnici din mediul rural (punctul

2.2.10)

54

TABELUL 7

Evoluţia în timp a consumului putere absorbită pe gospodărie la nivel

de PT - KW/gospodărie pentru consumatorii casnici din mediul rural (punctul

2.2.10)

55

A N E X A 3

PROGRAME DE CALCUL CE POT FI UTILIZATE LA

DIMENSIONAREA REŢELELOR ELECTRICE DE DISTRIBUŢIE

1. STRESS - Calculul mecanic al conductoarelor LEA pornind de la trei stări de

dimensionare.56

autori: ing.Mihai Voicu - ELECTRICA

2. LEAMT - Calculul domeniilor de utilizare ale stâlpilor de beton folosiţi la

liniile electrice de M.T.

autor: ing. Mihai Voicu – ELECTRICA

3. RECONF - Reconfigurarea reţelelor electrice de distribuţie.

autor: prof. dr. ing. Eremia - UPB

4. SIGMARK - Calculul indicatorilor de siguranţă - ISPE.

5. RES (SCIT) - Pachet de programe pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în

sistemul energetic - ISPE

autori: Dr.ing.Sebastian Ionescu

6. RESS (FAST) - Calculul regimurilor staţionare în reţele electrice - ISPE

autor: sing. Marian Voicu

7. ECODIAL 3 - Dimensionare reţele electrice de distribuţie - Schneider Electric

57