turism montan - sarbatori de iarna in zona sibiului

7/27/2019 Turism Montan - Sarbatori de Iarna in Zona Sibiului

1/66

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE MARKETING

Turism montan

- Sarbatori de iarna in zona Sibiului-

BUCURESTI

2008

1


2/66

CUPRINS:

1. DEFINIREA CONTEXTULUI STRATEGIC

1.1 Scurt istoric al agentiei Perfect Tour

1.2 Obiect de activitate

1.3 Misiunea firmei

1.4 Obiective generale de marketing

2. AUDITUL DE MARKETING

2.1. Auditul extern

2.1.1 Piata

2.1.2 Concurenta2.1.3 Clienti

2.1.4. Analiza PEST Romania

2.1.4.1. Factorii politici

2.1.4.2. Factorii economici

2.1.4.3. Factorii socio culturali

2.1.4.4. Factorii tehnologici

2.1.5 Analiza PEST Olanda





2.2. Auditul intern

2.2.1. Vanzari si cote de piata

2.2.2. Variabilele mixului de marketing

2.2.2.1. Produs2.2.2.2. Pret

2.2.2.3. Distributia

2.2.2.4. Promovarea

2.2.3 Activitatile si resursele intreprinderii

2


3/66

3. ANALIZA SWOT

3.1 A agentiei Perfect Tour

3.1.1. Puncte tari

3.1.2. Puncte slabe

3.1.3. Oportunitati3.1.4. Amenintari

3.2 A produsului turistic Paltinis

3.2.1. Puncte tari

3.2.2. Puncte slabe

3.2.3. Oportunitati

3.2.4. Amenintari

3.3 A destinatiei OLANDA3.3.1. Puncte tari

3.3.2. Puncte slabe

3.3.3. Oportunitati

3.3.4. Amenintari

4. IPOTEZE

5. OBIECTIVE DE MARKETING

6. STARTEGIILE MIXULUI DE MARKETING

6.1. Produs

6.2. Distributie

6.3. Pret

6.4.Promovare

6.5. Impachetare

6.6. Personal

6.7. Parteneriate

6.8. Programare7. BUGETUL DE MARKETING

8. ELABORAREA PROGRAMULUI DE MARKETING

9. ELEMENTE DE CONTROL SI ACTUALIZARE

BIBLIOGRAFIE

3


4/66

1. DEFINIREA CONTEXTULUI STRATEGIC

1.1 Scurt istoric al agentiei Perfect Tour

Perfect Tour este o companie cu capital integral privat, avand ca obiect principal de

activitate comercializarea serviciilor turistice.

Infiintata in 2001, Perfect Tour a crescut indeosebi odata cu schimbarea actionariatului si a

managementului in anul 2004. A ajuns astfel, in destul de scurt timp, sa fie una dintre cele mai mari

companii de travel din Romania, atat ca cifra de afaceri, cat si ca extindere teritoriala. Infiintata inanul 2001 in Brasov, firma isi schimba managementul in februarie 2004 odata cu relocarea in

Bucuresti, moment in care cunoaste o dezvoltare

deosebita in tot ceea ce inseamna cazari interne si

internationale, organizare de evenimente, vanzari

bilete de transport aerian, auto si pe calea ferata.

Agent autorizat al celor mai mari touroperatori

internationali (TUI, Neckermann, Dertour, GTA).

Perfect Tour este certificata ISO

9001:2000 din 2006 pentru sistemul calitatii si

interesul permanent pentru satisfacerea

necesitatilor clientului, certificare acordata de The

Germanisher Lloyd Certification Gmbh Hamburg.

Perfect Tour este agentia tour-operatoare care a cunoscut cea mai rapida dezvoltare pe piata

de turism a ultimilor ani. Perfect Tour cuprinde cea mai vasta retea proprie de agentii de turism din

Romania, avand o reprezentare larga pe intreg teritoriul tarii.

4


5/66

Tot un serviciu unic pe piata de profil il constituie si cel de

adresabilitate directa, prin intermediul versiunilor in limbile maghiara si engleza, care se adreseaza

si altor categorii de vorbitori in afara vorbitorior nativi de limba romana.

Aceasta dezvoltare teritoriala este bazata pe detinerea si utilizarea de catre Perfect Tour a

uneia dintre cele mai performante platforme de front si back office din lume.

1.2 Obiect de activitate

Perfect Tour are ca obiect principal de activitate comercializarea serviciilor turistice.

Perfect Tour este agent autorizat de vanzare TUI si DERTOUR, unii dintre cei mai

importanti tour-operatori europeni, recunoscuti pe plan international pentru calitatea serviciilor

incluse in pachetele turistice si pentru preturile deosebit de atractive practicate.Afilieri: IATA (International Air Transport Association), UFTAA (The United Federation of

Travel Agents Associations), ASTA (The American Society of Travel Agents) si CECTA (Central

European Countries Travel Association), ANAT (National Association of the Romanian Travel

Agencies), RCB (Romanian Convention Bureau), authorized agent of Dertour;

Prin dezvoltarea celor trei branduri Perfect Tour, Pelegrin si Perfect Reservation se

acopera inteaga gama de clienti de la cei care solicita pachete low cost pana la cei cu oferte taylor

made.

Servicii oferite agentiilor partenere

1. Sistem global de rezervari

Pentru prima data in Romania, in exclusivitate la dispozitia agentiilor de turism partenere,

functioneaza un call center pentru rezervari in sistemele TUI, Dertour si Neckerman.

Cele mai bune si rapide solutii pentru:

5


6/66

cazari orase, sejururi exotice, cazari

apartamente in vile;

inchiriere de

ambarcatiuni pe rauri din Europa; cazare de vacanta; cazari in parcuri de distractie; zboruri de linie si charter cu plecari din

Germania, Austria, Ungaria;

cazari pentru destinatiile operate de

liniile aerine low cost; luni de miere; wellness & spa; destinatii de diving; tururi cu plecari garantate; sejururi de familie; bilete la concerte si spectacole; destinatii si cazari de lux (5* - 6*); golf;

2. Sistem de rezervari cu confirmare instant

Sistemul de rezervari este o solutie moderna, cu interfata prietenoasa, dedicat accesarii

ofertelor de zboruri, cazari si pachete turistice, atat interne cat si externe.

Sistemul este conectat la Worldspan si la alti cativa wholeseller-i precum si la baza propriede alocatii pentru hoteluri si pachete charter sau grup cu plecari garantate din Romania. Afisarea

disponibilitatilor, rezervarea si facturarea se realizeaza instant.

Sistemul va permite sa dovediti profesionalism fata de clientii dumneavoastra, carora le veti

putea furniza informatii privitoare la disponibilitati, orar de zbor, tarife, etc. De asemenea, veti

putea opera rezervari cu confirmare instant.

Pentru accesarea sistemului trebuie completat formularul de inscriere. Veti primi ulterior un

ID de logare, o parola si totodata un credit de pana la 700 EUR pentru rezervari.

Taxa de emitere bilet avion 10/ bilet.

Locuri garantate si confirmare instant pentru statiuni balneare si litoral Romania, litoral

Bulgaria, Creta, Barcelona

3. Sistem de rezervari pentru croaziere

Croazierele au devenit una dintre cele mai cautate modalitati de petrecere a vacantelor, atat

pentru raportul pret / calitate cat si datorita diversitatii destinatiilor si activitatilor oferite.

Linii de croazieraPerfect Tour este partener pentru unele dintre cele mai cunoscute linii de croaziera:

Norwegian Cruise Line;

Carnival Cruise Line;

Costa Crociere;

P&O Cruise Line;

Seabourn Cruises;

Silversea Cruises;

Louis Cruises;

Royal Caribbean

International;

MSC Crociere;

6


7/66

Crystal Cruises;

Orient Lines;

Regent Seven Seas

Cruises;

Cunard Cruise Line;

Uniworld Cruises;

Viking Cruises;

Star Clippers Cruises;

Barefoot Windjammer

Cruises;

Princess Crusies;

Celebrity Cruises;

Structura business

Pelegrin brand low-cost dezvoltat in parteneriat cu Posta Romana in 50 de oficii din toate

municipiile resedinta de judet (www.pelegrin.ro) agentii Pelegrin

Perfect Tour high-quality products pentru clientii corporate, grupuri organizate, cereri

individuale customizate

agentii Perfect Tour proprii sapte locatii: Bucuresti, Brasov, Cluj-Napoca, Ploiesti,Galati, Timisoara si Pitesti; ca obiectiv pe termen mediu avem deschiderea a inca cinci noi locatii:

Iasi, Bacau, Pitesti, Timisoara, Sibiu si Targu Mures (www.perfect-tour.ro)

agentii Perfect Tour francizate prima agentie francizata a fost deschisa la 1 februarie

2007 in Alba-Iulia

agentii Perfect Tour externe oferte de incoming Romania, dar si vanzari destinatii

externe pretutindeni; pentru 2007 avem ca obiectiv deschiderea a doua filiale: Londra si Dubai, iar

pentru 2008 a inca trei in SUA, Germania si Rusia

Perfect Reservation sales support on-line pe site-urile de rezervari ale companiei, care se

adreseaza atat pietii romanesti (www.mytrip.ro, www.pelegrin.ro) dar si celor care se adreseaza

consumatorilor de servicii turistice din strainatate (www.perfect-reservation.com, www.perfect-

tour.travel).

In dezvoltare se afla un call center care se adreseaza in exclusivitate agentiilor de turism

partenere (revanzatoare sau franciza). In acest moment suportul logistic este deja asigurat pentru 50

de posturi de lucru. Pentru urmatoarele 12 luni se are in vedere extinderea pana la 200 de posturi de

lucru, asigurate de agenti de rezervari vorbitori de engleza, germana, rusa, franceza, maghiara siaraba.

1.3 Misiunea Perfect Tour

7


8/66

In centrul echipei noastre sta pasiunea de a va servi. Daca veti

fi multumiti, noi ne vom simti impliniti. Veti avea ceea ce doriti, la timp si la un pret corect. Noi

stim mai bine decat oricine altcineva ca fiecare detaliu este important. Si avem grija sa va oferim

vacantele memorabile pe care vi le doriti!

Misiunea agentiei Perfect Tour este de a asigura clientilor ei cea mai buna valoare pentrucele mai calitative servicii de calatorie.

Sunt incontinuu preocupati sa masoare succesul prin nivelul serviciilor lor si satisfactia

clientului.

Agentia de turism Perfect Tour isi asuma misiunea de a promova si comercializa produse

turistice de calitate din Romania cu scopul de a asigura satisfacerea exigentelor turistilor potentiali

prin profesionalism si servicii prompte la standarde europene.

1.4 Obiective generale de marketing

n conditiile unui turism n care concurenta este din ce n ce mai accentuata se pune tot mai

acut problema diferentierii unei destinatii turistice de alta, in primul rand din punct de vedere

calitativ al serviciilor si in al doilea rand de resursele turistice naturale si antropice oferite.

Agentia are in vedere urmatoarele obiective de marketing:

Tinta companiei este sa devina leader de piata din Romania prin pachete taylor made

by customer request dar si prin organizare turismului de masa.

Cresterea vanzarilor cu 100% prin agentiile clasice proprii (Pelegrin si Perfect Tour);

Cifra de afaceri de 35 milioane de euro/ an pentru vanzarile prin Internet;

Mentinerea unei margini medii de 10% pentru serviciile comercializate;

Leader de piata pe sectorul agentiilor de turism din Romania;

Sa realizeze un grad de ocupare mediu anual de 80% pentru spatiile de cazare detinute.

Obiective generale ale agentiei Perfect Tour :

1. comunicare: ex. outdoor - tresure hunt, paintball, offroad, activitati cu salvamontul,

indoor work-shop de comunicare, making off

2. cunostere, autocunostere: ex. outdoor treasure hunt, indoor - work-shop de

comunicare, making off

8


9/66

3. depasirea anumitor inhibitii, dezvoltarea capacitatii de

captare a audientei - indoor - work-shop de comunicare, making off

4. managementul timpului: indoor si outdoor tot

5. testarea liderilor: outdoortresure hunt, indoorwork-shop de comunicare, making off

6. relaxare pshihica: indoor si outdoor tot7. testarea memoriei, testarea concentrarii, testarea capacitatii de a improviza in situatii

necunoscute - indoor work-shop de comunicare, making off

9


10/66

2. AUDITUL DE MARKETING

2.1. Auditul extern

2.1.1 PiataDup 1989, n Romnia turismul a nregistrat o evoluie descendent, semnalndu-se

diminuri alarmante la majoritatea indicatorilor specifici din domeniu. n ultimii ani valorile acestor

indicatori s-au stabilizat i pe alocuri se nregistreaz chiar uoare creteri. Unul dintre motive l

reprezint dezvoltarea unei clase de mijloc, care are tendina de a cheltui sume ceva mai mari de

bani pentru satisfacerea nevoilor de ordin superior (printre care i cele legate de loisir petrecerea

timpului liber).

n ceea ce privete ageniile de turism, acestea ndeplinesc rolul de intermediar ntre agenii

economici care presteaz servicii turistice, pe de o parte i turiti, pe de alt parte. Activitile

acestor firme constau n producerea, comercializarea i promovarea unor aranjamente turistice

diverse, ca i vnzarea de servicii turistice izolate.

n funcie de natura activitilor pe care le desfoar, ageniile de turism se mpart n dou

categorii: agenii touroperatoare (care au dreptul s creeze propriile programe turistice) i agenii

detailiste, cunoscute i ca agenii de voiaj (revnztoare, care nu realizeaz programe turistice).

Din oferta unei agenii de turism fac parte de obicei mai multe sau toate serviciile enumerate

mai jos: bilete de odihn i tratament n staiunile din ar, tabere i programe educaionale(lingvistice, de creaie, cultural-educative) pentru elevi i studeni, sejururi internaionale n sistem

hotelier sau homestay (gzduire la familii), circuite interne i mai ales internaionale, transport

turistic cu mijloace de transport proprii n ar i strintate ca i rezervri de bilete pentru

avion/tren, asigurri medicale, carte verde, asigurare auto (RCA). Ageniile de turism importante se

implic, la cerere, n organizarea de conferine, congrese, seminarii i diverse alte evenimente.

Cu ct o agenie de turism presteaz mai multe dintre aceste servicii i chiar altele

nemenionate aici, are anse s cucereasc diverse segmente de clieni.

Piata romaneasca de turism este dominata de agentiile clasice care opereaza prin sisteme de

vanzare offline, dar care incet incet par ca se orienteaza si spre vanzarea prin internet, investind mai

mult in aceasta directie. Nu se poate spune insa ca este vorba de o reorientare strategica, ci mai

degraba de o completare a veniturilor.

10


11/66

Din cele 500 de milioane de euro, cat este valoarea pietei

agentiilor de turism din Romania, primii cinci actori realizeaza cam un sfert din veniturile totale.

Acestia vor avea anul acesta o cifra de afaceri cumulata de peste 120 de milioane de euro. In

Romania activeaza 1.500 de agentii de turism, dintre care aproximativ 800 fac parte din Patronatul

Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT).Potrivit oficialilor ANAT, membrii patronatului realizeaza o cifra de afaceri cumulata de

circa 450 de milioane de euro anual, restul agentiilor completand diferenta pana la 500 de milioane

de euro. Primii cinci jucatori din piata, conform incasarilor inregistrate anul trecut, sunt Happy

Tour, Aerotravel, Eximtur, Nova Touring si Marshal Turism. La nivelul anului trecut, Nova

Touring a avut afaceri de aproape 20 milioane de euro.

Cel mai mare jucator din piata, Happy Tour, castiga in special din segmentul destinat

turismului business deplasarile oamenilor de afaceri, precum si vanzarile de bilete de avion. "La 9luni, o cifra de afaceri de 27 milioane de euro, iar pana la sfarsitul anului estimam afaceri de 36

milioane de euro", spune Nicolae Demetriade, directorul general al agentiei. Potrivit acestuia,

rezultatul reprezinta o majorare de circa 20% fata de perioada similara a anului trecut, pe fondul

cresterii generale a pietei de profil.

"Ne-am concentrat pe oferirea de servicii complete de ticketing, cazari, organizarea de

evenimente, congrese si conferinte pentru corporatii", explica Demetriade strategia pe anul in curs.

Turismul de masa adica vacanta de vara s-a concentrat si anul acesta pe chartere catre destinatii

calde, precum Grecia si Spania.

"Au crescut mult si solicitarile pe Dubai, Maldive, Tenerife. Cea mai spectaculoasa crestere

a fost insa pe segmentul de croaziere pe vase de lux in Mediterana, tarile Nordice si Caraibe", spune

Demetriade. Veniturile Happy Tour sunt impartite in partea de ticketing (vanzari de bilete de avion)

cu o pondere de 60%, turismul de vacanta - 28% si organizarea de evenimente 12%. Demetriade

estimeaza ca agentia pe care o conduce detine o cota de piata de 9% in sectorul vanzarilor de bilete

de zbor.

Marshal Turism a nregistrat o cifr de afaceri de 17 milioane de euro la 9 luni. IonAntonescu, preedintele i directorul general al firmei, estimeaz c va depi pragul de 22 milioane

de euro pn la sfritul anului. Potrivit acestuia, creterea la 9 luni fa de perioada similar din

2005 este de 35-40%.

11


12/66

"Evoluia a avut loc pe fondul introducerii unui numr de trei ori

mai mare de locuri la cursele charter. Agenia a operat chartere pe destinaii precum Tenerife,

Palma de Mallorca, Barcelona, Rhodos, Creta i Antalia", explic omul de afaceri.

Un alt juctor din top 5, Eximtur, a avut ncasri de peste 23 de milioane de euro n primele

trei trimestre, iar totalul anual este ateptat s depeasc 27 milioane de euro. Rezultatul a cunoscuto majorare de 10% fa de cel din 2005. ncasrile sunt mprire n ticketing - 51%, turism intern

30% i turism extern 21%. "ncep s se vad rezultatele investiiilor din anii precedeni n filialele

noi, rspndite n toat ara, i n oameni bine pregtii i performani", a declarat Lucia Morariu,

preedintele ageniei. Ea spune c strategia Eximtur implic dezvoltarea sectorului business travel i

a activitii de outgoing (vacanele romnilor n strintate). Totodat, agenia i-a propus

consolidarea vnzrilor pe pachete de vacan interne unde este principalul juctor de pe pia -

prin extinderea numrului de agenii revnztoare. Marile agenii de turism, n special cele din top5, ncheie parteneriate cu turoperatorii strini. Pachetele create cu acetia sunt distribuite att n

nume propriu, ct i prin intermediul unor agenii de turism mai mici din provincie. Eximtur va

ajunge la 550 de agenii revnztoare anul acesta, fa de 400 anul trecut. Eximtur deruleaz i un

parteneriat cu turoperatorul strin World of TUI, pentru care Morariu estimeaz c va realiza

vnzri de circa 2 milioane de euro anul acesta.

Pn anul trecut, segmentul cu cea mai mare cretere a fost cel de ticketing. n ultima

perioad, ns, juctorii au observat un potenial foarte mare al sectorului de vacane n strintate,

astfel c unii dintre cei care s-au axat pe ticketing pn acum au introdus chartere pe diferite

destinaii. Aceasta a fost strategia Aerotravel Lufthansa City Centre, care avea o tradiie pe

segmentul de turism de afaceri. Agenia a nregistrat o cifr de afaceri de 18,7 milioane euro n

primele 9 luni ale anului 2006. "Creterea n volum a segmentului de ticketing a fost de 17%, iar

cea a segmentului turism a atins cota de 60%, la aceasta cretere contribuind turismul business, n

care cuantificm cazrile interne i externe, organizarea de evenimente i incentivuri, precum i

turismul leisure", spune Claudia Stan, director de marketing al Aerotravel. Pentru ntregul an, Stan

estimeaz ncasri de 24,5 milioane de euro.Anul 2007 a reprezentat un an foarte bun pentru turismul romanesc, in viziunea oficialilor

Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT).

Numarul pachetelor de croaziera solicitate de romani a inregistrat o crestere de 50% fata de

2006, pana la nivelul de circa 6.000 de pachete vandute in 2007.

12


13/66

Conform declaratiilor oficialilor ANAT, litoralul romanesc a fost

vedeta sezonului de vara din acest an, cu o crestere de circa 25%, pe fondul conditiilor mai bune de

cazare si al vremii favorabile.

Romania a beneficiat de o imagine mai buna, in special datorita cresterii aportului

segmentului de business, a aderarii tarii noastre la Uniunea Europeana si a Sibiului, care a fostdeclarat in acest an Capitala Culturala Europeana. Segmentul de business travel a inregistrat o

crestere de 50%, Capitala fiind unul din centrele care au generat cel mai mare trafic de turisti pentru

seminarii sau conferinte, a declarat Dragos Anastasiu, presedintele ANAT.

Potrivit datelor ANAT, romanii au cheltuit pe vacante in strainatate, in cele trei luni din vara

acestui an, circa 311 milioane de euro, cu 7% mai mult decat in perioada similara a anului trecut. Pe

de alta parte, cheltuielile strainilor sositi in Romania in vara lui 2007 s-au ridicat la aproximativ 266

milioane de euro, in scadere cu 12% comparativ cu perioada iunie-august a anului precedent.Numarul romanilor care si-au petrecut vacantele in tara a crescut cu 10% in acest an,

crestere similara cu cea a numarului strainilor veniti in vacanta in Romania, iar numarul romanilor

care si-au petrecut concediile in strainatate s-a majorat cu 25%, potrivit datelor ANAT. Totodata,

presedintele ANAT vizeaza inceperea sezonului de vara 2008 pe litoral din luna aprilie, in acelasi

moment cu desfasurarea summitului NATO in Capitala.

Valoarea biletelor de avion emise de companiile aeriene membre IATA, vandute prin

agentiile de turism, a depasit, in primele 11 luni ale acestui an, 347 mil. euro, cu peste 37 mil. euro

mai mult decat volumul vanzarilor inregistrat pentru tot anul trecut. 2007 a reprezentat un boom al

turismului din Romania, insa anul viitor prevad ca lucrurile vor fi mult mai asezate, iar numarul de

turisti straini va stagna, a mai spus acesta.

Segmentul de business travel a inregistrat o crestere de 50%, Capitala fiind unul din

centrele care au generat cel mai mare trafic de turisti pentru seminarii sau conferinte Dragos

Anastasiu presedinte ANAT

2.1.2 ConcurentaConcurena este foarte bine reprezentat, ncepnd de la agenii de mari dimensiuni, care

concep i comercializeaz programe turistice variate, pn la cele mici i foarte mici, care se

limiteaz la operaiuni foarte simple. n momentul n care face analiza concurenei, o agenie de

turism trebuie s se raporteze n primul rnd la firmele comparabile ca profil i ca servicii oferite,

care intesc acelai segment de clieni, i abia dup aceea la competitorii de alt factur.

13


14/66

Din datele furnizate de fostul Minister al Turismului reiese c n

Romnia exist n momentul de fa aproximativ 1500 de agenii de turism.

HAPPY TOUR - TRAVEL AGENCY - este agentia de turism care s-a clasat in ultimii 4

ani pe locul I in topul firmelor de profil din Romania, obtinand in anul 2005 distinctia de excelentain afaceri oferita de Camera de Industrie si Comert a Romaniei pentru performanta constanta in

afaceri.

Turism Extern: cazare in hoteluri in toata lumea la tarife competitive, pachete turistice

complete si programe la cerere, turism de afaceri si tematic, vacante individuale si de grup,

organizari de simpozioane, congrese si actiuni incentive, croaziere, servicii de inchiriere auto,

asigurari de sanatate si auto

Turism Intern: cazare si rezervari in hoteluri pe teritoriul Romaniei, servicii de transfer si

inchirieri auto, pachete si programe turistice pentru individuali si grupuri, organizare conferinte,

simpozioane si intalniri de afaceri, tururi de oras si excursii in tara

Emiteri Bilete De Avion: bilete de avion pentru zboruri interne si internationale, inchirieri

de avioane si curse charter, asistenta la aeroport, servicii de protocol pe Aeroportul Henry Coanda -

Bucuresti

MARSHAL TURISM

Pentru a fi conectata permanent la tendintele turismului mondial, Marshal Turism estemembra a unor prestigioase asociatii nationale si internationale de profil: ANAT, UFTAA

(Universal Federation of Travel Agents Association), IATA (International Air Transport

Association), TIA (Travel Industry Association of America), ASTA (American Society of Travel

Agents) la care incepand cu luna noiembrie a anului 2001 detinem si presedintia pe Romania.

Prin Departamentele sale specializate (Ticketing, Incoming, Turism Intern, Turism Extern,

Organizare Evenimente) Marshal Turism ofera servicii complete, la standarde de calitate

internationale, printre care:

- rezervari si emitere de bilete de avion pe rute interne si internationale;

- rezervari on-line in peste 100.000 hoteluri din intreaga lume;

- cazari la preturi preferentiale in hoteluri din Bucuresti si din tara;

- rezervari si emitere de bilete de odihna si tratament pe litoralul romanesc si in statiuni

montane;

14


15/66

- transferuri aeroport - hotel - aeroport, inchirieri de masini;

- logistica pentru organizarea de conferinte, congrese, simpozioane in Romania si in

strainatate;

- organizarea de misiuni economice in strainatate, pentru participare la tirguri si expozitii;

- organizarea de excursii externe pentru grupuri si turisti.

EXIMTUR

nfiinat n 1993, ca societate pe aciuni cu capital privat, EXIMTUR a devenit n cei 12 ani

de activitate una dintre cele mai importante agenii de turism turoperatoare din Romnia. Firma a

investit nu numai n extinderea propriei sale reele de agenii de turism, ci i n crearea unei reele

de parteneri puternice i n cretere, ntr-o bun infrastructur de comunicare i n pregtirea unei

echipe tinere i dinamice de specialiti.

Servicii complete pentru cltorii de afaceri:

- rezervri cazare n hoteluri din marile orae ale lumii, rent-a-car, transferuri, utiliznd 6

sisteme internaionale de rezervare on line

- rezervri cazare n principalele orae din Romnia, la tarife speciale de agenie , in baza

contractelor cu peste 200 unitati hoteliere din tara. Rezervarile se pot face si on line, la

www.rezervaricazare.ro

- asigurri medicale, de bagaje, carte verde i orice tip de asigurri

Organizare vacane n ar:- Eximtur n calitate de principal turoperator naional n turismul intern romnesc ofer

vacane n ntreaga ar, la munte, n staiuni balneare, n pensiuni agroturistice i pe Litoralul

romnesc al Mrii Negre unde deinem 4500 locuri de cazare n 95 hoteluri de 1,2,3 si 4*, la cele

mai mici preuri din ar. Rezervarile se pot face si on line la adresa www.biletelamare.ro

- Eximtur a inaugurat n 2004 primul sistem de rezervari on line vacane n Romnia, sistem

la care sunt conectate n prezent cele 7 agenii proprii precum i un numr de 200 agenii de turism

din Romnia care vnd produsele noastre

Organizarea de programe turistice n Romnia pentru turiti strini:

- Eximtur deine un departament specializat de incoming, care se ocup cu organizarea de

programe turistice pentru turitii strini sau delegaii strini ai companiilor partenere.

- Suntem n msur s oferim programe turistice de calitate n Romnia, pe trasee i n

unitai hoteliere selectate, cu asisten de specialitate oferit de ghizi atestai.

15


16/66

Concurenta statiuni Romania

Statiunea Straja

Statiunea turistica Straja este localizata in judetul Hunedoara, la o altitudine de 1445 de

metri, in inima Muntilor Valcan, in zona Valea Jiului. Straja a fost declarata statiune turistica localain anul 2002 potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002.

In Straja sunt amenajate 7 partii de schi, fiecare fiind echipata cu instalatie de transport pe

cablu. Patru dintre acestea beneficiaza si de instalatie de nocturna, aceasta facand posibila utilizarea

partiilor pana seara tarziu.

Statiunea Poiana Brasov

Poiana Brasov este o statiune de odihna si tratament cu sezon permanent, aflata in partea

central sud-estica a Romaniei in Judetul Brasov, la poalele Masivului Postavaru din Carpatii

Meridionali la o altitudine 1.030 m si la 12 km sud-vest de Municipiul Brasov de care o leaga o

sosea moderna. Stratul de zapada dureaza circa 120 de zile pe an.

In Poiana Brasov a avut loc primul concurs de schi din Romania, in 1906, iar in anul 1951

au fost organizate in Poiana, Jocurile Mondiale Universitare de Iarna. In ziua de azi, cele noua partii

mai cunoscute insumeaza o lungime totala de 14.331 metri si au grade diferite de dificultate.

Transportul pe cablu este de asemenea variat, iar cea mai mare noutate o reprezinta o telegondola

foarte moderna, care a fost inaugurata anul trecut de Craciun.

Statiunea Montana SinaiaSinaia, una dintre cele mai frumoase statiuni montane din Romania, se prezinta vizitatorului,

cu un bogat trecut cultural si social. Amplasata pe Valea Prahovei, la poalele Muntilor Varful cu

Dor, Furnica si Piatra Arsa, statiunea este cautata in special de iubitorii sporturilor de iarna din

Capitala.

Distanta de numai 122 de kilometri dintre Sinaia si Bucuresti poate fi parcursa destul de

rapid cu masina, astfel ca in numai doua ore de la iesirea din casa poti ajunge pe partie.

Posibilitatile de a te distra la Sinaia sunt nenumarate. Daca vrei aventura maxima incearca sa

cobori partia Carp. Pornind de la Cota 2000, aceasta ajunge pana la Cota 1.400. Transportul pe

cablu este asigurat de vechea telecabina, inca in functiune, dar si de un telescaun modern, inaugurat

in luna februarie 2006.

Pista este recomandata insa numai schiorilor foarte experimentati, riscul unor accidente fiind

destul de mare. Exista totusi o varianta mai usoara, care coboara pe Drumul de Vara.

16


17/66

Adevaratul regal se tine insa in Valea Dorului. Cele trei piste,

deservite de un telescaun, au ca punct final o cabana ce atrage ca un magnet. In zilele cu cer senin,

turistii lasa deoparte schiurile si se intind la soare, in cautarea unui bronz cat mai evident, care sa ii

faca invidiosi pe colegi si vecini.

BorsaStatiune situata in muntii Rodnei, pe Valea Viseului, in judetul Maramures,la circa 100 km

de Bistrita si 130 de Baia Mare.Situata la o altitudine de 850 m, in sezonul de iarna statiunea ofera

partii de schi si sanie,trambulin natural(50m),unica in Europa.Sezonul alb dureaza din decembrie

pana in aprilie. Pe timp de vara este loc de plecare in traseele din Rezervatia Rodnei.

Arieseni

Situata la 950 m altitudine, la granita dintre judetele Alba si Bihor, comuna Arieseni este

punct de plecare in traseele de escalada si drumetie din Muntii Apuseni. Pe timp de iarna existaposibilitati de schi pe partii amenajate si neamenajate. Exista cateva centre de inchirieri echipament

sportiv. Partia de schi are o suprafata schiabila de 3,8 hectare cu diferite grade de inclinare. Recent

omologata. Beneficiaza de nocturna pe toata intinderea.

Concurenti externi:

FRANTA

Chamonix-Mont-Blanc- Cunoscut la nivel mondial, Chamonix reprezint Meca

alpinismului i al sporturilor montane. Este un ora foarte cosmopolit. oraul se situeaz n partea de

nord a Alpilor, la poalele Masivului Mont-Blanc, foarte aproape de punctul comun de frontier

dintre Frana, Elveia i Italia. n localitate se afl mai multe vrfuri care depesc 4000 m: Piscul

Verde (l'Aiguille Verte), Marii Jorasses (les Grandes Jorasses), Dintele Uriaului (la Dent du

Gant), Muntele Blestemat (le Mont Maudit) i Muntele Alb din Tacul (le mont Blanc du Tacul).

Localitatea Chamonix se afl la grania cu Elveia i Italia.

ELVETIA:

St. Moritz este una dintre cele mai frumoase statiuni de schi din Elvetia. Se afla in zona

lacurilor Engadine si este celebra deoarece aici soarele straluceste, se spune, aproximativ 322 dezile pe an. Daca in timpul verii St. Moritz este o statiune potrivita pentru amatorii de drumetii,

catarari sau mountain bike, iarna statiunea este cautata de schiori din toata Europa. In zona exista

350 de kilometri de pirtie, iar schiorii au la dispozitie peste 50 de instalatii de transport pe cablu.

Zermatt este o statiune care este populara nu numai printre schiori, ci si printre alpinisti. Situata la

poalele Matterhonului, Zermatt este cunoscuta pentru faptul ca ofera cel mai lung sezon de schi din

17


18/66

zona: se poate schia in aproape orice perioada a anului. Pirtiile

insumeaza 194 de kilometri, cele mai multe fiind destinate schiorilor cu un nivel mediu si mare de

experienta.

Davos este o alta statiune faimoasa din Alpii Elvetieni, situata la doar 150 de kilometri de

Zrich. Are peste 300 de kilometri de pirtie pentru toate gradele de dificultate. Sezonul de schi tinedin decembrie pina in aprilie. Este o statiune de lux, iar schiorii au mai multe variante de petrecere a

timpului, pe linga schi: discoteci, cluburi, sali de sport. In timpul verii se poate merge pe traseele

pentru drumetii alpine sau mountain bike, dar se pot practica si sporturi precum golf si squash.

Crans Montana este o alta zona de schi cautata mai ales de persoanele cu o situatie financiara peste

medie. Este situata la 180 de kilometri de Geneva, pe un platou muntos de pe care se poate admira

peisajul superb al vaii Rhonului. Pe linga schi, si in aceasta zona se pot practica drumetiile,

mountain bike-ul sau catararile. Statiunea are in jur de 160 de kilometri de pirtie si aproximativ 30de instalatii de transport pe cablu.

ITALIA

Cortina D'Ampezzo este poate destinatia preferata din Italia pentru amatorii de ski, fiind

"perla" regiunii, oferind oricui sansa unui concediu de neuitat. Se spune chiar ca cei care locuiesc

aici sunt privilegiatii Italiei, pentru ca au sansa ca in fiecare zi sa admire padurile si muntii Pallid,

dupa numele celui care a descoperit aceste varfuri. Acest oras montan, aflat la 1224 metri altitudine,

are un farmec alpin greu de egalat, recunoscut atat de cei care vin pentru a se relaxa si a admira

natura, cat si de pasionatii sporturilor montane.

Strazile, casele, magazinele de lux sunt mereu pline de turisti bogati si pretentiosi, dar si

numeroase personalitati din lumea politica, show business, sport si moda, care vin aici ca intr-un

refugiu elitist.

Altadata doar un mic sat din Belluno, Cortina D'Ampezzo s-a transformat in patru decenii

dintr-o localitate uitata intr-o statiune turistica pentru cei foarte bogati, pastrand insa farmecul

traditional al arhitecturii. Nu s-au construit blocuri, vile masive sau hoteluri, ci s-a construit in stilul

vechi, pentru un echilibru de invidiat. Aceasta ascensiune rapida a localitatii a inceput dupaOlimpiada din 1956, iar de atunci tot mai multi indragostiti de sport vin aici in fiecare an. Pentru ca

in Cortina D'Ampezzo fiecare gaseste ceva placut : partii de calitate, paduri, vai, munti, un aer curat

si proaspat. Cei care nu se mai multumesc doar cu ski-ul pot face si alte sporturi de iarna, existand

inclusiv un patinoar la standarde olimpice.

18


19/66

Istoria localitatii Sestriere este legata de cele doua turnuri

construite aici din dorinta senatorului Giovanni Agnelli, undeva la inceputul anilor treizeci, pe

vremea cand nimeni nu s-ar fi gandit ca satucul pierdut in munti va ajunge mai tarziu una dintre

cele mai atragatoare statiuni montane din italia.

Pasionatii de ski vin aici pentru ca partiile si zapada sunt excelente, de la prima nea pana inprimele zile ale lunii aprilie, cand intarziatii mai sunt inca asteptati. Mai mult, localitatea se afla

chiar in apropierea granitei cu Franta, asa ca si turistii francezi au devenit mai ales in ultimul timp o

prezenta obisnuita.

Cele mai apreciate partii de ski sunt Banchetta, Sises, Fraiteve, Passo si mai ales Rio Nero,

cea mai buna din regiune si considerata ca fiind una dintre cele mai bune din lume. Acest adevarat

Olimp al schiorilor incepe din Frainteve, la altitudinea de 2701 metri, si de aici puteti ajunge la

Molliere, Cesena sau Sansicario, unde veti gasi un mall si numeroase telecabine. De aici, dupa ceveti trece de un parau, se poate ajunge la Monti della Luna in Sagna Longa sau la Colle Bercia,

aflate la peste 2000 de metri altitudine. De aici puteti cobora la Claviere sau sa urcati spre Colletto

Verde.

In aceasta lunga dar fascinanta calatorie va puteti opri si in Sauze d'Oulx, localitatea natala a

lui Piero Gros, marele rival al lui Gustavo Thoeni, castigatorul aurului olimpic.

Breuil Cervinia se gaseste in provincia Aosta, la o altitudine de 2050 de metri, fiind una

dintre cele mai atragatoare si moderne statiuni montane din Alpi. Situata intr-o locatie deschisa si

insorita, este un centru al schiorilor veniti de pretutindeni, oferind nu mai putin de 200 de kilometri

de partii, fiind si o legatura internationala cu Zermatt, in Elvetia, unde puteti ajunge pe jos sau cu

una dintre telecabine sau teleschiuri

Intre localitatile de aici se remarca desigur Valtournanche, aflat in valea cu acelasi nume,

care inca de la jumatatea secolului XIX a devenit o statiune turistica apreciata de schiorii epocii,

care veneau din intreaga Europa pentru muntii de aici. Cervino (4478 de metri) a fost cucerit pentru

prima oara de catre englezul Edward Whimper, pe 14 iulie 1865. Insotit de alti sase curajosi,

temerarul a reusit sa urce pana in vart pe partea dinspre Zermatt, in timp ce partea dintreValtournanche avea sa fie cucerita pe data de 17 iulie 1865 de Aime Gorret, insotit de ghizii Jean

Antoine Carrel si Jean Baptiste Bich. Astazi astfel de reusite poate ca nu mai trezesc nici un

entuziasm, dar pe atunci acestia au fost privit ca adevarati eroii ai zilei.

Dar abia din 1936, cand a fost pus in functiune telefericul ce face legatura dintre Breuil si

Plan Maison, statiunea a inceput sa fie tot mai cautata de turistii din intreaga Europa. Trei ani mai

19


20/66

tarziu, cand lucrarile au fost terminate, folosindu-se cea mai performanta

tehnologie a momentului, a inceput o perioada buna, intrerupta pentru un timp de razboi. Imediat

dupa terminarea acestuia contructia si amenajarea statiunii au continuat itnr-un ritm alert, in anii '50

fiind construite primele teleschiuri. Vechiul satuc a devenit o statiune la moda care atragea vedete

din lumea artistica si sportivi de renume sau politicieni, care veneau sa se bucure de zapada sidistractie. Fotografii din Cervino si mai ales ale celor care se distrau pe partiile de schi au inundat

paginile ziarelor si revistelor, asa ca o statiune care numara printre vizitatori personalitati precum

Albert Einstein nu putea fi ignorata.

De atunci lucrurile au mers tot mai bine, statiunea ramanand foarte aglomerata. Cand contele

Rossi di Montelera a pus bazele a ceea ce avea sa fie Breuil-Cervinia, prea putini se asteptau ca

aceasta sa devina o statiune pentru VIP, primind vizita unor vedete ca Gina Lollobrigida, Arturo

Toscanini, Marilyn Monroe, Aristotile Onassis, Fausto Coppi, Renato Rascel si multi altii, suprinside obiectivele aparatelor de fotografiat pe cand se distrau pe partii.

STATIUNI AUSTRIA

ARLBERG

Statiunea preferata a turistilor englezi (inca din 1928), are ca trasatura specifica amestecul

de cladiri traditionale si moderne. Este recomandata pentru tineri sau persoane dornice de distractie

si de vacante active.

Regiunea ofera posibilitati extinse si variate pentru schi (1350-2650 m altitudine ). Este in

acelasi timp o destinatie cu multe oferte atractive pentru timpul liber: tobogane pe zapada, plimbari

cu sania, patinoar, bowling in aer liber, piscine interioare incalzite, tenis, biliard, cinema. Un plus al

regiunii sunt partiile numeroase pentru schiorii avansati si experti, statiunea nefiind recomandata

incepatorilor din cauza faptului ca nu exista partii usoare si ne-aglomerate.

ISCHGL

Silvretta Ski si Funsport Ischgl de care apartine si Samnaun, (partea elvetiana), este una

dintre cele mai spectaculoase si mai \'la moda\' statiuni de schi din Austria. Piste foarte bine

ingrijite, zapada pana la sfarsitul primaverii. O retea impresionanta de schilifturi si nenumarateposibilitati de relaxare si distractie asteapta turistii.

In statiunea Kappl , la o distanta de 5 km de Ischgl se poate schia la 2700 m altitudine pe 40

km de partii ce ofera satisfactie tuturor categoriilor de schiori. Kappl este renumita pentru

facilitatile oferite familiilor cu copii. Copiii pot petrece ziua in gradinitele gratuite ale statiunii.

20


21/66

SLDEN

Statiunea Solden, nucleul domeniului Oztal, este situata la poalele vaii Otztal. Este un

binecunoscut centru sportiv, aflat la o altitudine de 1377- 3255 m , unde atat profesionistii cat si

incepatorii se pot bucura de partii largi si zapada permanenta.

Petrecerile apres ski si viata de noapte activa au transformat statiunea Solden intr-un loc deintalnire al oamenilor din toate colturile lumii.

SEEFELD

De doua ori gazda Olimpiadelor de iarna, Seefeld este un orasel atractiv, situat pe un platou

insorit din Tirol, in apropierea Innsbruck-ului. Este o statiune internationala, cu partii separate

pentru incepatori si intermediari. Are o excelenta retea de magazine, baruri si cafenele, un superb

centru sportiv si multe alte posibilitati de petrecere apres ski. Este statiunea ideala pentru grupurile

neomogene din punctul de vedere al abilitatii de a schia.INNSBRUCK

Capitala Tirolului, Innsbruck este sediul Parlamentului, Guvernului si autoritatilor regionale

tiroleze. Statiunea si-a castigat un renume international, gazduind Jocurile Olimpice de iarna atat in

anul 1964 cat si in anul 1976.

Statiunea olimpica este un adevarat Eldorado pentru iubitorii sporturilor de iarna. Pentru cei

ce cauta imbinarea sportului cu activitatile culturale recomandam vizitarea unuia dintre cele mai

frumoase orase din Europa, Innsbruck, incluzand vizitarea Palatului, Gradinii si biserii imperiale,

precum si a gradinii zoologice de iarna.

STUBAITAL

Stubaital este una dintre cele mai frumoase vai din Tirol. Poate fi data oricand ca exemplu,

avand servicii de un inalt nivel, piscuri impresionante de peste 3000 m, partii largi ce coboara pe

ghetar, oferind sansa unica de a schia 365 de zile pe an. Dispune de schilifturi cu o capacitate

impresionanta. Capitala Tirolului, Innsbruck se afla la doar 15 minute distanta.

ZILLERTAL

In Zillertal, turistul este supus unor grele incercari, fiind obligat sa aleaga din multitudineade partii ce ii stau la dispozitie. Ca niste perle pe un sirag, statiunile de schi stau aliniate asteptandu-

si musafirii. Cu peste 500 de km de piste impecabile aceasta regiune este cea mai cautata din Alpii

austrieci. Cu toate acestea ea si-a pastrat caracterul specific satelor austriece. Punctul culminant este

statiunea Hintertux, unde se poate schia tot anul. Zillertal Arena va ofera 3000 de rute, astfel legate

intre ele incat schiorul sa aiba posibilitatea de a parcurge cat mai multe dintre ele.

21


22/66

ST JOHANN IN TIROL

Aceasta regiune se distinge prin traditiile bine pastrate. Aici poti fi surprins de fanfarele

stradale tiroleze, si poti simti adevaratul iz al Austriei.

Piste acoperite cu o pulbere de omat stralucitor, pe o intindere de 60 km te asteapta in

St.Johann in Tirol, pana la sfarsitul lunii aprilie. Cui nu-i ajung cei 60 de km de partii, cumparandun Top skipass, poate ajunge cu usurinta pe partiile din Kitzbuehel. Statiunea este ideala si pentru

snowboard datorita calitatii excelente a zapezii.

VILLACH

Villach, amplasat in centrul regiunii Carinthia, este ideal localizat pentru explorarea

intregului district al lacurilor. Iarna inseamna in Villach patinoar natural pe lac, sanius, ski,

snowboard si schi fond. Villach este o statiune cocheta, cu excelente posibilitati de shopping si

vizite turistice: In centrul orasului vechi este Hauptplatz - piata centrala legata de un pod peste Draude partea de nord a orasului iar in partea de sud este amplasata Pfarrkirche - biserica parohiala.

BAD KLEINKIRCHHEIM

Statiunea Bad Kleinkirchheim se afla in inima Alpilor austrieci. Datorita partiilor de schi

excelente, a bailor termale si aquaparcurilor, aceasta a devenit una din cele mai recunoscute statiuni

din Austria. Statiunea este caracterizata prin partii lungi si instalatii de transport pe cablu moderne,

care transporta schiorii si snowboarderii intre 1350-2000 m. Aici gasim cele mai lungi partii din

Carinthia, intre ele enumerandu-se cateva partii competitionale, omologate FIS. Noua partie de

coborare Franz Klammer, inaugurata in decembrie 03, a fost conceputa in asa fel incat sa poata fi

organizate toate categoriile de concurs de cupa mondiala. Cu o inclinatie de 70%, cu o lungime de

3150 m, a devenit una dintre cele mai renumite si exigente piste de coborare din Europa.

Dupa o zi plina de schi sau snowboard, turistii se pot relaxa in aquapark-ul din Bad

Kleinkirchheim, sau in baile termale St. Kathrein.

MLLTAL

Din Flattach se ajunge cu schibusul in cateva minute in Molltal. 48 de km de piste asteapta

atat incepatorii cat si avansatii. Deosebit de spectaculoasa este coborarea de 7 km de la Schareckpana la statiunea din vale. Expressul Molltal transporta schiorii in doar 8 minute in regiunea de

ghetar din Molltal ce se afla in mijlocul Parcului National Hohe Tauern, atingand altitudinea de

3122 m. In Mallnitz veti putea gasi momente de relaxare dupa o zi lunga de schi, vizitand Baile

Tauern sau varianta de excursie in statiunea de cercetare Bios, unde puteti lua parte la experiente

interactive din laboratoarele acestui centru.

22


23/66

EUROPASPORTREGION

Statiunile Zell am See si Kaprun sunt locuri ce ofera satisfactii pentru orice schior,fie el

incepator sau avansat. Zell am See, orasel deosebit de cochet, situat pe malul lacului pitoresc cu

acelasi nume, este locul de intalnire al turistilor din toata Europa in toate anotimpurile. Kaprun, la 7

km de Zell am See, ofera confort si relaxare. Din Kaprun turistii au acces direct pe ghetarulKitzsteinhorn, destinatie ravnita de orice schior.

Posibilitatile de schi sunt potrivite tuturor categoriilor de sportivi. Isi gasesc aici partii

excelente atat familiile cu copii , incepatorii, cat si schiorii profesionisti, imblinzitorii ghetarilor.

Nici dupa o lunga zi de schi nu te poti plictisi in aceasta regiune, ea fiind renumita pentru

numeroasele sale restaurante, baruri, cluburi cat si pentru baile relaxante ce se gasesc in localitatea

Kaprun.

GASTEINER TALEste cunoscuta atat ca statiune de schi cat si ca statiune wellness, datorita bailor sale termale

tamaduitoare.

Renumita inca din evul mediu, Gasteinertal ne surprinde prin rafinamentul, cochetaria

statiunilor ce ne amintesc de St. Moritz din Elvetia: Bad Gastein, Bad Hofgastein. Pistele de schi

ofera sastisfactii depline atat incepatorilor cat si initiatilor. Schiorii fanatici, carora nu le ajunge o

iarna intreaga de schi, pot vizita Haute Volee, ce se afla la 10 km de Bad Gastein si unde gasim

zapada si la sfarsitul lunii aprilie (2686 m altitudine).

KITZBUHEL are 8105 locuitori si este situat la poalele muntilor Hahnenkamm si Horn la o

altitudine de 800 m. A devenit atractie turistica dupa terminarea constructiei de cale ferata, la

sfarsitul secolului XIX . Una dintre cele mai faimoase competitii de schi alpin, spectaculoasa cursa

Hahnenkamm a fost tinuta pentru prima data in anul 1931. Kitzbuhel este o zona de schi foarta

speciala datorita partiilor, panoramei si atmosferei.

BERGBAHN AG KITZBUHEL detine o tehnologie avansata de pregatire a partiilor, de la

inceputul lunii decembrie si pana la sfarsitul lunii aprilie. Zona de schi Kitzbuhel contine cele 3

statiuni renumite (Kitzbuhel, Kirchbberg, Kirchdorf) aflate la poalele masivului Wilder Kaiser.KAPRUN- Una din cele mai renumite statiuni alpine din Europa, Kaprun este situata la

poalele muntelui ( getarului ) Kitzsteinhorn (3.203 m) la 80 km. distanta de Salzburg, intr-o zona

mirifica. Atmosfera tipic austriaca este foarte prezenta atat prin cladirile construite aici cat si prin

traditionalismul locuitorilor. Satul de munte linistit si pitoresc Kaprun, se anima, odata cu sosirea

impatimitilor sporturilor de iarna stiut fiind faptul ca statiunea este renumita mai ales datorita

23


24/66

posibilitatilor multiple de practicare a acestor sporturi. Excelentele partii

de schi ofera distractie pe maxima pentru toate categoriile de schiori. Astfel, in muntii din

imprejurimile statiunii sunt amenajate peste 130 km. de partii.

2.1.3 Clienti

Informatii utile despre turistii olandezi:

Evolutia sosirilor turistilor olandezi in Romania in perioada 1998-2003

Perioadele in care turistii olandezi calatoresc in Romania

mai-septembrie: turismul neorganizat, cu autoturismul propriu (cazari:

rulota&camping&particulari) precum si turismul organizat efectuat de agentiile olandeze care

opereaza destinatia Romania (in numar de 26 in prezent) care consta in principal din circuite, cure

balneare, drumetii montane si ciclism;

decembrie-februarie: turism pentru sporturi de iarna&petrecerea sarbatorilor de iarna

la rude si prieteni;

tot parcursul anului: turismul de afaceri

Atractii principale in Romania pentru turistul olandez

Transilvania,Bucovina, Maramures;

Circuite (Transivania, Bucovina, Maramures, Delta, Litoral, Bucuresti, alte orase

resedinta de judet);

Drumetii montane in Carpati;

Ciclism;

Delta Dunarii;

Litoral

1998 1999 2000 2001 2002 200347.795 47.081 54.711 57.752 56.490 58.277

24


25/66

Temeri ale turistilor olandezi care calatoresc in Romania:

accidente rutiere;

starea drumurilor si

infrastructura generala pentru

turism;

coruptia;

lipsa de igiena;

Sars: 8%;

poluarea apei;

Mijloacele de transport ale turistilor olandezi

Mijloacele de transport cele mai iubite de catre turistul olandez sunt autoturismul si avionul,

urmate de autocar si de tren. Pentru calatoriile in Romania, mijlocul de transport cel mai des folosit

este autoturismul(cu caravana sau rulota) ,urmat de avion, autocar si tren. Calatoriile cu autocarul sitrenul au inceput sa castige teren, in urma desfiintarii companiei Tarom din Amsterdam si a tarifelor

mari practicate de KLM si alte companii aeriene.

Planificarea vacantei

Criteriile cele mai importante in planificarea vacantei turistului olandez sunt:

pretul;

atractivitatea destinatiei;

calitatea cazarii si a comoditatilor de petrecere a timpului liber la destinatie;

Medii de informare pentru planificarea calatoriei

Pe primul loc se situeaza reteaua Internet, care deja este privita ca un dusman de temut al

agentiilor de turism olandeze. Ea este urmata de informarea la Biroul de promovare al tarii

respective in cazul existentei acestuia, informatii si impresii culese de la prietni care au efectuat

calatoria respectiva,televizor, ziare, ghiduri de calatorie.

Turistii care calatoresc in Romania se informeaza in majoritatea lor la Biroul din Amsterdam

(prin telefon, mail, fax sau scrisori sosite prin posta), prin Internet, la targurile de turism la care

Biroul ia parte, la agentiile de turism olandeze care opereaza destinatia Romania, la rude si prieteni

care au efectuat vacante in Romania, prin ghiduri de calatorie, ziare si reviste de specialitate.

Probleme de imagine

25


26/66

Imaginea Romaniei pe piata turistica olandeza s-a imbunatatit

semnificativ. Nu au mai fost difuzate recent filme sau alte materiale care arata numai o parte a

realitatii romanesti (filme cu cersetori etc). Turistii olandezi care calatoresc in Romania sunt in

general multumiti de vacantele lor in tara noastra. Totusi se inregistreaza inca reclamatii cu privire

la :- fenomene de coruptie

- lipsa de profesionalsim si serviabilitate a personalului (incepand cu politia de frontiera

pana la personalul de deservire din unitatile de cazare si alimentatie publica)

- lipsa de igiena in unele unitati de cazare si in tara in general.

Principalele activitati de promovare

- activitati de relatii cu publicul (targuri, expozitii, seminarii, contacte cu mass-media etc.)

- actiuni realizate impreuna cu parteneri de pe piata locala sau din Romania- actiuni de informare(mailing sau marketing direct).

2.1.4. Analiza PEST Romania


Parlamentul Romniei este bicameral, fiind alctuit din Senat, cu 137 de membri, i Camera

Deputailor, cu 314 de membri. Un numr de 18 locuri suplimentare n Camera Deputailor sunt

rezervate reprezentanilor minoritilor naionale. Diferena numrului de membri se datoreaz

normei de reprezentare diferite de la o Camer la alta. Astfel, norma de reprezentare pentru alegerea

Camerei Deputailor este de un deputat la 70.000 locuitori, iar cea pentru alegerea Senatului este de

un senator la 160.000 locuitori. Are rol legislativ, discutnd i votnd legile ordinare i organice,

att in comisiile de specialitate ct i n plen. Membrii parlamentului sunt alei prin vot pe list,

universal, direct i secret. Sistemul electoral este unul proporional (membrii parlamentului se aleg

din toate partidele care au depit pragul electoral de 5% din totalul sufragiilor exprimate, n baza

unui algoritm). Alegerile se in o dat la patru ani, ultimele avnd loc la 28 noiembrie 2004.Preedintele Romniei este ales prin vot direct o dat la cinci ani, printr-un sistem majoritar,

n care ctigtor este declarat cel care acumuleaz, la primul tur de scrutin, 50%+1 din voturile

alegtorilor nscrii n listele electorale. Dac acest procent nu se atinge, are loc un al doilea tur de

scrutin, la care particip primii doi candidai, fiind declarat ctigtor candidatul care ntrunete cel

mai mare numr de voturi. Pn la revizuirea Constituiei n 2003, mandatul prezidenial era de 4

26


27/66

ani. Preedintele desemneaz un candidat pentru funcia de Prim-

ministru, n urma consultrii partidului care are majoritate absolut n Parlament ori, dac nu exist

o astfel de majoritate, a partidelor reprezentate n Parlament. La rndul su, Primul ministru i

alege membrii guvernului, guvernul fiind apoi supus aprobrii parlamentului. Guvernul mpreun

cu preedintele reprezint puterea executiv n stat. Ultimele alegeri au avut loc la 28 noiembrie2004 (primul tur de scrutin), respectiv la 12 decembrie 2004 (al doilea tur de scrutin). Romnia este

reprezentat n cadrul Uniunii Europene de 34 europarlamentari. Romnia este membr a

Organizaiei Naiunilor Unite din data de 14 decembrie 1955, NATO din 2004, i a Uniunii

Europene(UE), din data de 1 ianuarie 2007.

Puterea judectoreasc este exercitat de nalta Curte de Casaie i Justiie mpreun cu

curile de apel, tribunalele i judectoriile.

Constituia Romniei, adoptat n 1991 i modificat n 2003, este bazat pe cea din 1923 ipe a celei de-a V-a Republici Franceze.

Intre 1948 si 1989 singurul partid politic din Romania a fost Partidul Comunist, condus de

Nicolae Ceausescu dupa 1965, care de asemenea conducea si Guvernul. Dupa ce Ceausescu a fost

inlaturat, in 1989, Partidul Comunist a fost dizolvat si o parte sin fostii membrii au format Frontul

Salvarii Nationale (FSN). In acest timp alte noi partide politice s-au infiintat. Partidul comunist a

fost reinfiintat in mai 1994. pana in 1994, aproximativ 90 de partide au fost inregistrate in Romania,

dar un numai un procent foarte mic din acestea erau reprezentate in parlament. Multe partide au o

existenta foarte scurta si migratiile si coalitiile intre partide si grupari politice sunt foarte intalnite.

Printe cele mai importante partide politice sunt Partidul Social Democrat, cunoscut inainte sub

denumirea de Partidul Social Democrat din Romania (PSDR); Partidul National Liberal (PNL), care

in 2003 s-a unit cu un alt partid important, Partidul Democrat (PD), pentru a forma PNL-PD, sau

alianta Dreptate si Adevar (DA); si un partid care este impotriva imigrarii: Partidul Romania Mare

(PRM). Uniunea Democrata a Maghiarilor din Romania (UDMR) reprezinta minoritatea ungara din

Romania.


Economia Romniei este ntr-o continu dezvoltare datorit reformelor economice.

Principalele industrii ale Romniei sunt cea textil i de nclminte, industria metalurgic, de

maini uoare i de ansamblare de maini, minier, de prelucrare a lemnului, a materialelor de

construcii, chimic, alimentar i cea de rafinare a petrolului. O importan mai sczut reprezint

27


28/66

industriile farmaceutic, a mainilor grele i a aparatelor electrocasnice.

n prezent, industria constructoare de maini (vezi Dacia Logan) este n continu dezvoltare.

Industria romneasc de IT cunoate o cretere anual constant. Puterea economic a Romniei

este concentrat n primul rnd pe producerea de bunuri de ctre ntreprinderile mici i mijlocii n

industrii precum cea a mainilor de precizie, vehiculelor cu motor, industria chimic, farmaceutic,a aparatelor electrocasnice i a mbrcmintei.

n prezent, comparativ cu anul trecut situaia economiei a suferit o uoar depreciere n

opinia populaiei urbane cu educaie medie i superioar: 34% afirm c economia merge mai prost,

fa de 27% care afirm c merge mai bine. i n rndul persoanelor din conducerea ntreprinderilor

cuprinse n eantion exist nemulumire privind situaia prezent a economiei din Romnia: 42%

din cei intervievai susin c sunt nemulumii/foarte nemulumii de economia rii, fa de 20%

care se declar mulumii.Pentru urmtoarele 12 luni, exist ns optimism. 48% din populaia urban cu educaie

medie i superioar se ateapt ca economia rii s mearg mai bine, fa de 22% care se ateapt

s mearg mai prost. 40% din persoanele din conducerea ntreprinderilor cuprinse n eantion se

ateapt ca economia Romniei s mearg mai bine/mult mai bine, fa de 30% care se ateapt ca

economia s mearg mai prost/mult mai prost.

Corupia, omajul, nivelul taxelor i impozitelor, preul utilitilor publice sunt cele mai

importante probleme economice cu care se confrunt ara n opinia a 80% i peste din populaia

urban cu educaie medie i superioar.

Cele mai importante probleme economice cu care se confrunt companiile din eantionul

nostru sunt: nivelul taxelor i impozitelor (86%), preul utilitilor publice (81%), concurena

(68%), corupia (64%).

Sistemul de uniti de msur folosit in Romnia este S.I. Principalele ramuri industriale

sunt industria constructoare de maini, chimic, petrochimic, a materialelor de construcii, de

prelucrare a lemnului i industria uoar.

n cadrul industriei constructoare de maini se produc utilaje petroliere pentru platforme deforaj terestru i marin la Ploieti, Trgovite, Bacu, Bucureti i Galai, utilaje miniere la Baia

Mare, Petroani i Sibiu, maini unelte la Bucureti, Oradea, Arad, Rnov i Trgovite, i produse

ale industriei de mecanic fin.

Industria electronic i electrotehnic este reprezentat prin ntreprinderi amplasate n

principal n Bucureti, Iai, Timioara, Craiova, Piteti. Tractoare se produc la Braov, Craiova,

28


29/66

Miercurea-Ciuc, iar alte maini agricole la Bucureti, Piatra Neam,

Timioara i Botoani. Locomotive se produc la Bucureti i Craiova, vagoane la Arad, Caracal,

Drobeta-Turnu Severin, autoturisme la Piteti, Craiova, Cmpulung-Muscel, autocamioane la

Braov troleibuze la Bucureti, nave maritime la Constana, Giurgiu, Galati, Oltenia i aeronave la

Bucureti, Bacu, Braov i Craiova.Industria chimic s-a dezvoltat n ultimele decenii datorit existenei unei game largi de

materii prime existente n ar: cantiti de sare, sulf, potasiu, lemn de rinoase, stuf, gaz metan,

produse animaliere. Industria de prelucrare a srii s-a dezvoltat la Borzeti, Bile Govora, Rmnicu

Vlcea, Trnveni i Giurgiu. Acid sulfuric se produce la Baia Mare, Zlatna, Copa Mic, Turnu

Mgurele, Valea Clugreasc i Nvodari.

Industria petrochimic produce cauciuc sintetic la combinatele petrochimice de la Brazi i

Borzeti, mase plastice la Ploieti, Fgra, Brazi, Borzeti, Piteti, fire i fibre sintetice la Botoani,Svineti, Roman, Iai. Industria chimic i industria celulozei i hrtiei sunt reprezentate prin

numeroase centre n toat ara. Se produc medicamente i produse cosmetice, colorani, vopsele i

detergeni.

n cadrul industriei materialelor de construcii se produce ciment, sticl i articole din

sticlrie, ceramic pentru construcii, prefabricate, var. Principalele ntreprinderi de ciment se afl la

Bicaz, Braov, Fieni, Comarnic, Turda. Sticl se produce i se prelucreaz la Bucureti, Media,

Trnveni, Dorohoi, Turda, Avrig.

Industria de prelucrare a lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. n

combinatele de prelucrare a lemnului se produc plci aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje,

mobil. Cele mai importante uniti se afl n zonele montane i submontane, la Suceava, Bistria,

Focani, Piteti, Rmnicu Vlcea, Trgu Jiu, Arad, Trgu Mure, Reghin, Satu Mare, Bucureti,

Brila i Constana.

Industriile uoar si alimentar au tradiie n Romnia, deoarece exist importante baze de

materii prime autohtone. Importante sunt, de asemenea, industria bumbacului, industria de

prelucrare a lnii, a confeciilor si tricotajelor la Bucureti, Botoani, industria zahrului, auleiurilor, a vinurilor, a panificaiei.

Consumul de energie al Romniei n anul 2005 a fost de 40,5 milioane tep (tone echivalent

petrol), din care:

36,4% - gaze naturale

25,1% - iei i derivai petrolieri

29
http://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2005


30/66

22,4% - crbune i cocs

16,1% - hidro i altele

Producia de energie electric a Romniei a fost de aproximativ 62 TWh n anul 2006 la o

putere instalat de 17.630 MW. Din aceast producie, 58,09% a fost realizat pe baz de

combustibilii fosili, 32,02% n hidrocentrale, 9,20% - nuclear i 0,68% - alte surse convenionale.

Caile ferate din Romaina sunt detinute de Guvern. Autobuzele si troleibuzele sunt un

important mijloc de transport in orase, iar in Bucuresti exista si metrou care are patru magistrale.

Principalele porturi sunt la Constanta, la Marea Neagra, la Galati si Braila, orase aflate pe fluviul

Dunarea si Giurgiu. Un canal deschis in 1984 leaga Cernavoda de Constanta. Romania are doua

mari linii de transport aerian: TAROM si LAR. Aeroporturi internationale se afla in Bucuresti,

Constanta, Timisoara si Arad.

Indicatori statistici

Investiii strine n Romnia:

n anul 1998 Romnia a nregistrat un volum-record al investiiilor strine, de peste dou

miliarde de dolari. n perioada 1999 - 2002, acestea au sczut la 1-1,2 miliarde de dolari pe an.

Inflaia

Creterea economic:

An 2006 2005 2004 2003 2002

miliarde Euro 9 5,1 4,1 1,4 1,2

An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999 1998 1997 1996 1995

Inflaie 4,9% 8,6% 9,3% 14,1% 17,8% 30,3% 40,7% 45,8% 59,1% 154,8% 38,8% 32,3%

30
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1998http://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/1998http://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/2002


31/66

Romnia a avut cretere economic din 2000, dup o perioad de trei ani de recesiune.

Creterea economic pentru anul 2007 este estimat la 6,1%, n timp ce pentru anul 2008

este evaluat la 6,5%.

Datoria extern

Datoria extern a Romniei pe termen mediu i lung: 33,85 miliarde euro n noiembrie

2007, fa de 28,4 miliarde euro la finalul anului 2006.

Rezerva naional

Rezerva de aur i valute a Romniei a ajuns la 26,9 miliarde euro n octombrie2007, din

care :

25,2 miliarde euro - rezerve valutare

104,7 tone de aur

Datoria public n anul 2006 a fost de 12,4% din PIB.

Deficitul bugetar n anul 2006 a fost de 1,9% din PIB, la un venit bugetar de 33,2% din

PIB i cheltuieli bugetare de 35% din PIB, conform Eurostat.Averea romnilor

Aproximativ 90% din averea real a romnilor o reprezint n continuare locuinele

proprietate personal, n timp ce n UE-13 averea financiar i cea imobiliar au ponderi egale n

averea real a populaiei, 50-50%.

Avuia i ndatorarea financiar total pe cap de locuitor n Romnia este de 1.441 euro, res-

pectiv 888 euro. Prin comparaie, avuia financiar per capita n Cehia se apropie de 8.000 de euro,

n Ungaria depete cu puin 6.000 de euro, iar n Polonia este de 6.000 euro. ndatorarea ajunge la1.500 de euro pe cap de locuitor n Polonia i Slovacia i la 3.000 de euro/capita n Ungaria.

Fora de munc

Aproximativ o treime din romni activeaz n agricultur (n anul 2007), n timp ce media

pe UE era de 6%.

Numrul de angajai din sectorul bancar era de 63.500 n septembrie 2007.

An 2006 2005 2004 2003 2002 2001 2000 1999

Cretere 7,7% 4,1% 8,3% 5,2% 5,1% 5,7% 2,1% -1,2%

31
http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Cehiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/UEhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2000http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2008http://ro.wikipedia.org/wiki/Noiembriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Cehiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ungariahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poloniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Slovaciahttp://ro.wikipedia.org/wiki/UE


32/66

Numrul de angajai n Romnia este de aproximativ 4,7

milioane.

Migraia forei de munc

n ultimii ani, o bun parte din fora de munc a migrat n special n Italia i Spania

(aproximativ 2 milioane persoane). Sumele trimise de romnii care lucreaz n strintate au fost: 2006: 5,3 miliarde de Euro (aproximativ 5,7% din PIB)

2005: 3,8 miliarde Euro

2004: 1,4 miliarde Euro

Pentru anul 2007 suma este estimat la 6,4 miliarde Euro[20].

omajul

2006: 7,2%

2004: 7,1%n luna octombrie 2007 omajul era de 4,1%.

Salariul minim pe economie

Evoluia salariului minim pe economie, pe ani:

Pensii

Din anul 2007 a fost introdus obligativitatea alegerii unui fond de pensie privat pentru

angajaii cu vrste pn n 35 de ani. Pentru cei cu vrste ntre 35 i 45 de ani, alegerea unui fond de

pensii obligatorii este opional.


Indicatori demografici

Mrimea populaiei: Romnia are o populaie de 22.355.551 locuitori. (21,6 milioane

conform Crii Verzi a Populaiei, publicat n 2006)

Anul 2007 2006 2005 2004 2003 2002 2001

RON 390 330 310 280 250 175 140

EURO 114 90 85 70 65 55 55

32
http://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei#_note-16%23_note-16http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C5%A3iehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Italiahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Spaniahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/Eurohttp://ro.wikipedia.org/wiki/2005http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Rom%C3%A2niei#_note-16%23_note-16http://ro.wikipedia.org/wiki/2006http://ro.wikipedia.org/wiki/2004http://ro.wikipedia.org/wiki/Octombriehttp://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/2007http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Popula%C5%A3ie


33/66

Densitatea populaiei: 93,78 loc/km.

Populaia urban: circa 52,70%

Populaia rural: circa 47,30%

Rata migraiei nete: -0,6 emigrani locuitori (anul 2000)

Rata natalitii: 10,76 nscui locuitori (anul 2000)

Rata mortalitii: 12,29 decese locuitori (anul 2000)

Rata mortalitii infantile: 12,29 decese nscui vii (anul 2000)

Sperana de via la natere: 69,93 de ani

o aproximativ 66,1 de ani pentru brbai (anul 2000)

o aproximativ 73,99 ani pentru femei (anul 2000)

Rata total a fertilitii: 1,35 copii nscui/femeie (anul 2000)

Evoluia natalitii n Romnia

Potrivit datelor prezente pe site-ul Fondului ONU pentru Populaie n lume i n Cartea

Verde publicat de aceast organizaie, evoluia natalitii n Romnia este:

Rata brut a natalitii pn n 1966: 14,3

Dup 1967 cnd au fost interzise avorturile, natalitatea a crescut pn la 27,4

n perioada 1986-1989 natalitatea avea valori de aproximativ 16

Dup 1989 natalitatea a sczut la 10,4 n 2000 i chiar sub 10 n 2002, dup care s-a

redresat uor.

n timp ce n 1989 s-au nscut 369.000 de copii, n 1990 numrul de nou-nscui a fost de

314.000, n 1991 de 275.000, iar n 1992, 260.000

n perioada 1985-1990 se nteau n medie 360.000 copii pe an, iar n ultima decad

numrul oscileaz n jurul a 220.000 pe an, spre exemplu n anul 2004 s-au nscut 216.300

copii, cu 3.800 mai muli dect n anul precedent.

mprirea pe grupe de vrst Populaie total: 21,6 milioane

Aduli: 10,5 milioane

Copii: 5 milioane

Persoane n vrst: 6 milioane

33
http://ro.wikipedia.org/wiki/Emigranthttp://ro.wikipedia.org/wiki/Emigrant


34/66

Peste 50 de ani tabloul demografic va fi complet diferit:

pensionarii vor reprezenta mai mult de jumtate din populaia rii.

Conform recensmntului din 2002, 18.806.428 de ceteni, reprezentnd 86,8% din

populaie, s-au declarat ortodoci, 1.028.401 s-au declarat romano-catolici (4,5% din populaie),

698.550 reformai (3,7%), 330.486 penticostali (1,5%), 195.481 greco-catolici (0,9%) .a. n

Dobrogea, exist o minoritate islamic, compus majoritar din turci i ttari. Exist i un numr mic

de atei, agnostici i persoane care nu i-au declarat religia.

Conform Annuario Pontificio Romano, buletinul oficial al Sfntului Scaun, n aceeai

perioad recensmntul intern al Bisericii Catolice a numrat n Romnia 1.193.806 credincioi

romano-catolici (cu 165.405 persoane mai mult comparativ cu cele nregistrate de autoritile

romne).

Exist mai multe limbi vorbite n Romnia, dei limba romn rmne singura limboficial naional. Limba romn este vorbit de aproximativ 90% din populaie drept limb

matern, alte limbi minoritare importante find limba maghiar, limba romani i limba german.

Romnia are una dintre cele mai dezvoltate legislaii din Europa relativ la drepturile minoritilor,

acestea avnd i dreptul de a i folosi limba proprie n administraia local i sistemul judiciar.


La nivel national exist circa 3,3 milioane de gospodrii ce detin cablu TV, reprezentnd

aproximativ 55% din totalul gospodariilor care au un televizor, arat un studiu al Institututului de

Marketing si Sondaje (IMAS). Pe aceast piat actionau la sfrsitul anului 2001 un numr de

584 de firme, care detin licente de operare pentru 2.105 retele, n 1.485 de localitti. n prezent piata

este dominat de cinci mari firme: Astral Telecom, RCS-RDS, UPC, Terra Sat si Romsat Cable TV

& Radio. Pentru anul 2004 numrul utilizatorilor de Internet a fost estimat la 4 milioane de

utilizatori. Dac n 2000 doar 3,6% dintre romni detineau un calculator, in 2003 aceasta cifra a

crescut la 10%, potrivit statisticilor. n 2003, piata calculatoarelor personale a nregistrat o crestere

de 50%, numrul acestora depsind 2 milioane de unitti vndute. Numrul clientilor de telefoniefix era de 4,33 milioane persoane iar pn la sfrsitul anului 2004 se estimeaza s creasc cu

500.000 de clienti, existnd chiar posibilitatea s se ating pragul de 5 milioane. Telefonia mobil

nregistreaz o rat de penetrare de 38%, n anul 2003 fiind nregistrati 6,1 milioane utilizatori.

2.1.5 Analiza PEST Olanda

34
http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83_din_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Penticostal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Greco-Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Scaunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_maghiar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_romanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europahttp://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Ortodox%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Romano-Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Reformat%C4%83_din_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_Penticostal%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Greco-Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Ateismhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sf%C3%A2ntul_Scaunhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_Catolic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_maghiar%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_romanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_german%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Europa


35/66


Olanda este o monarhie constituional din anul 1815, dup ce ntre 1581 i 1806 a fost o

republic (ara a fost ocupat de Frana ntre 1806 i 1815).

Dup 1980, Olanda este reprezenat de regina Beatrix, succesoarea reginei Juliana. Teoretic,regina numete membrii guvernului. Practic, o dat cunoscute rezultatele alegerilor parlamentare, se

formeaz guvernul de coaliie (aceast etap poate dura cteva luni), urmnd ca acesta s fie

recunoscut de regin.

Parlamentul este compus din dou camere. Membrii celei de-a doua camere (Tweede

Kamer) sunt alei prin vot direct o dat la patru ani. Senatul, prima camer (Eerste Kamer), are o

importan mai mic. Reprezentanii acesteia sunt alei indirect de ctre parlamentele provinciale

(care la rndul lor sunt alese direct de asemenea o dat la patru ani). Cele dou camere formeazadunarea Strilor Generale (Staten Generaal).

Partide politici cele mai mari sunt CDA, PVDA, SP i VVD.


Cele mai importante industrii ale Olandei sunt sectoarele agro-alimentar, chimic, cel al

rafinrii petrolului i cel al mainilor electrice i electrocasnice (cea mai important companie din

acest domeniu fiind Philips). Agricultura este mecanizat i angajeaz 4% din populaia activ.

Olanda este un membru fondator al Uniunii Europene. Guldenul olandez a fost nlocuit de

euro la 1 ianuarie1999, dar monedele i bancnotele au intrat n circulaie doar la 1 ianuarie 2002.


Limbile oficiale ale rilor de Jos sunt limba neerlandez i limba frizian. Limba

limburghez i Limba neersaxon au statutul de limba regional. Aproximativ 99% din populaia

rilor de Jos cunoate limba neerlandez. O mare parte din imigranii marocani cunoate limba

berberi.Jos este o list de limbile vorbite n rile de Jos.

Limba romn: cca 3.000

Limba neersaxon: 1.500.000

Limba limburghez: 900.000

35
http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_constitu%C5%A3ional%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1815http://ro.wikipedia.org/wiki/1581http://ro.wikipedia.org/wiki/1806http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Beatrix_a_Olandeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Juliana_a_Olandeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Juliana_a_Olandeihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vot_direct&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Christen-Democratisch_App%C3%A8lhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partij_van_de_Arbeidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socialistische_Partijhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Volkspartij_voor_Vrijheid_en_Democratiehttp://www.philips.com/http://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2%C4%83rile_de_Joshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_neerlandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_frizian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_limburghez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_limburghez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_neersaxon%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_limburghez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Monarhie_constitu%C5%A3ional%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/1815http://ro.wikipedia.org/wiki/1581http://ro.wikipedia.org/wiki/1806http://ro.wikipedia.org/wiki/Republic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Fran%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Beatrix_a_Olandeihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Juliana_a_Olandeihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Vot_direct&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Christen-Democratisch_App%C3%A8lhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Partij_van_de_Arbeidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Socialistische_Partijhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Volkspartij_voor_Vrijheid_en_Democratiehttp://www.philips.com/http://ro.wikipedia.org/wiki/1_ianuariehttp://ro.wikipedia.org/wiki/1999http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%A2%C4%83rile_de_Joshttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_neerlandez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_frizian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_limburghez%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_limburghez%C4%83http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Limba_neersaxon%C4%83&action=edithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_rom%C3%A2n%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_limburghez%C4%83


36/66

Limba frizian: 700.000 (n 1976, 400.000 n Frizia,

300.000 n alte parte?)

Turc: 192.000

Hindustan: (Sarnami Hindi) 150.000

Marocan-Arab: 100.000

Papiament 80.000

Cantonez: 70.000

Tunez-Arab: 60.000

Algerian-Arab: 60.000

"Nederlandse gebarentaal" (NGT): 17.500,

Kurda: 40.000,

Javan: 7000

Romani, Sinte (igneasc): 1222

Romani, Vlax (igneasc): 1000

Alte limbi, cca 700.000

Cele mai numeroase comunitti minoritare sunt reprezentate de marocani, turci si

surinamezi. n domeniul educatiei, se manifest o tendint ascendent n ceea ce priveste numrul

de studenti din universitati s totodat o crestere a cererii pentru profesionisti bine pregtiti. Astfel,

32% din absolventii de studii superioare sunt implicati n programe de cercetare stiintific, n

domenii ca: biologie, fizic, chimie sau matematic, iar aproape 60.000 de cercettori lucreaz n

universitati si institute de cercetare. Un eveniment anual n Olanda este Srbtoarea lui Sinterklaas

(Sf. Nicolae) (srbtoarea a fost exclusiv olandeza timp de secole). Alte evenimente de mare

amploare sunt: Koninginnedag (Ziua Reginei), Zomerfeesten (Festivalul de Vara) si The Hague's

North Sea Jazz festival, care are loc n luna iulie a fiecarui an.

Olandezii sunt pasionati de cultur, dovand fiind cele peste 1000 de muzee (Rijksmuseum,

Van Gogh Museum, Stedelijk Museum etc.), precum si numeroasele expozitii specializate existente.Activittile sportive sunt, de asemenea, foarte ndrgite n Olanda, putnd fi ntlnite circa 35.000

de cluburi de sport ce totalizeaz un numr de 4,3 milioane de membri.


36
http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_frizian%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Limba_frizian%C4%83


37/66

Tehnologiile sunt de mare actualitate, iar n ultimii ani, s-a

observat o crestere a gradului de calificare a fortei de munc. Olanda are cea mai dens retea de

televiziune prin cablu din Europa. Pe

piat activeaz aproximativ 40 de companii de cablu.

n Olanda se nregistreaz cele mai mici tarife pentru convorbirile internationale, acest lucrudatorndu-se competitiei acerbe de pe piata telecomunicatiilor. Din ce n ce mai multe gospodrii

cumpr echipament audio-video de ultim generatie, cu toate acestea numai 5% din totalul

gospodriilor olandeze au n dotare un televizor digital. Majoritatea gospodriilor din Olanda

dispun de un PC, iar numrul de MP3-playere, DVD-playere, CD-writere si televizoare cu ecran lat

se afl n crestere.

2.2. Auditul intern

2.2.1. Vanzari si cote de piata

Soldul balanei de pli turistice a Romniei a fost pozitiv, ncepnd din primul deceniupostbelic pn n anul 1993, ceeace reflect caracterul de ar net receptoare de turiti mai ales ca o

consecin a limitrii dreptului de a cltorii peste hotare a cetenilor romni. Limitarea forat a

importurilor era nsoit de un export de turism relativ dinamic i s-a meinut astfel pn spre

nceputul ultimului deceniu al secolului trecut. Din anul 1994, ns, pn n 2004 exporturile de

turism au fost devansate de importuri determinnd schimbarea semnului balanei turistice. Dup

anul 2001 soldul negativ a nceput s se diminueze, dei importurile au continuat s creasc astfel

nct i n anul 2004 cheltuielile turitilor romni att n ar ct i n strintate s-au meninut la

nivelul anului precedent.

Pentru prima dat n 2005 soldul balanei a devenit pozitiv, posibil ca

urmare a creterii numrului de sosiri turistice motivate de cltoriile

profesionale, n general, cele de afaceri, n special. ncasrile nregistrate au

fost de 1051 mil. dolari ceeace nsemna mai mult dect dublarea ncasrilor

37


38/66

turistice din 2004 (503 milioane dolari), iar cheltuielile

turitilor romni n strintate au fost de 882 milioane dolari85.

n totalul cheltuielilor pentru cltorii turistice se nregistreaz o cretere

uoar de 10,8% care este ns anulat de rata inflaiei (valorile cheltuielilor

fiind exprimate n preuri curente.

Investiiile din ramura Hoteluri i restaurante n totalul investiiilor din

economie de la 0,59% n 1990 la 1,35% n 2003. n acest interval s-au detaat

ca ritm al creterii investiiilor, peste medie, anii 1992 1,52%, 1995 1,68% i

1999 1,41%. Numrul mediu al salariatilor n ramura Hoteluri si

Restaurante n perioada 1990-2003, reflect n linii mari, gradul de antrenare

al forei de munc n ntregul sector turistic.

Aceast tendin general de scdere este rezultatul aciunii conjugate a

mai multor factori cum ar fi reducerea numrului de turiti din perioada

analizat sau scoaterea din funciune a unor capaciti de cazare.

n ultimii 15 ani (1990 2005), activitatea din sectorul de turism i

cltorii din Romnia a cunoscut o succesiune de ani buni i ani mai puin buni,

urmai de o performan mai constant ncepnd cu 1999. Comparativ cu anul

1998 creterea activitii sectorului de turism a depit 44%, n timp ce n

aceeai perioad creterea cumulat pentru Uniunea European a fost de 41%,

iar la nivel mondial 57%.

38


39/66

Indicatorul care surprinde numrul de turiti pe care

l-a avut Romnia n perioada 1988-2005 este reprezentat de sosirile de turiti

n unitile de cazare. Astfel, sosirile de turiti nregistrai n spaiile de cazare

au cunoscut o involuie n ritmuri mai accelerate n perioada 1990-1994 i mai

moderate n perioada 1996-2002. n ultimii doi ani se constat o cretere

uoar a sosirilor de turiti. perioada 1990-1994 i mai moderate n perioada

1996- 2002. n

ultimii doi ani se

constat o

cr

turism montan - sarbatori de iarna in zona sibiului

Documents