PROIECT AL DOCUMENTULUI DE LUCRU

CADRUL DE STRATEGIE SI PLANUL DEIMPLEMENTARE PENTRU UN TURISM DURABIL INJUDETUL BRASOV

Decembrie 2005

Prefaţa

Acest document conţine un Cadru de Strategie pentru dezvoltarea turismului in Judeţul Brasov. Nu esteun Plan strategic, deşi conţine multe componente ale unei strategii tipice de turism.

Totuşi nu este o strategie de turism adevarata din urmatoarele motive:

a) Nu au existat informaţii de piaţa adecvate pentru a stabili întreaga gama de oportunitaţi dedezvoltare determinate de piaţa,

b) A existat puţina interacţiune cu turismul international pentru a stabili interesele si preocuparile.

Totuşi, este important de menţionat ca acest document nu este cel final şi nici nu trebuie considerat cafiind unul final. Telurile, obiectivele, activitatile si punctele de referinţa trebuie revizuite în întregimeanual şi, de asemenea, trebuie adaptate daca este cazul, o data cu schimbarea prioritaţilor şiresurselor disponibile. Conţinutul acestui document se bazeaza în mare parte pe o serie de ateliere delucru susţinute în judetul Brasov si menite sa identifice punctele forte, punctele slabe, oportunitatile siprioritatile pentru dezvoltarea turismului în acest judet. Ca o continuare a analizei primului proiect decatre principalii actori, în luna Octombrie, au avut loc o serie de întalniri şi discutii suplimentare pentru aanaliza reacţiile si recomandarile iniţiale, precum şi a identifica şi a încerca sa se completeze lipsa dedate. Urmatorul pas a fost de a transforma strategia într-un plan de acţiune prin stabilirea prioritatilor sicadrului de timp pentru implementare. Pasul final a fost de a atribui raspunderea pentru supraveghereaimplementarii unor persoane/organizatii anume si a identifica sursele de finanţare. Cadrul de strategieva oferi un document de baza care poate fi folosit ca parte a Strategiei Economice Regionale trimisecatre Uniunea Europeana.

Mai bine de 200 de actori au participat la cele sapte ateliere de lucru sustinute în judet pentru aindentifica atat prioritatile locale cat si cele nationale. In plus, 100 de participanti la trei ateliere de lucrupentru realizarea de produse, ateliere susţinute în luna noiembrie, şi-au adus contribuţii suplimentare lastabilirea prioritatilor si activitaţilor, în mod special din sectorul privat. La un moment dat, pe parcursulrealizarii acesui cadru de strategie din ultimele luni au participat si reprezentanti ai urmatoarelororganizatii si agentii: Autoritatea Nationala de Turism (Brasov), ANTREC, ANAT, şi AER, precum simulti operatori individuali de turism, proprietari de hotel, ghizi si cetateni interesaţi de subiect: ConsiliulJudetean Brasov, Primaria Brasov, Predeal, Bran, Rasnov, Fagaras, Rupea şi Poiana Brasov. Tuturor celor care au contribuit le multumim pentru eforturile depuse.

In final, dorim sa exprimam recunoştinţa noastra Agentiei Statelor Unite pentru DezvoltareInternationala (USAID), care, prin intermediul Agribusiness Development Project (RADP), a facilitatacest proces si a oferit asistenta tehnica si financiara.

Mihai PascuCoordonatorComitetul director pentru realizarea strategiei de turism a Judetului Brasov

1. Prezentare generala a turismului în Judetul Brasov

Judetul Brasov este bine pozitionat în România iar dezvoltarea viitoare a turismului trebuie sa sebazeze pe acest amplasament foarte bun. Regiunea este asezata în centrul tarii si se bucura de accesbun din Bucuresti (160 km.), sursa principala a turistilor din tara. Pentru Europa occidentala si turiştiidin destinatii îndepartate care sosesc cu avionul (aproximativ 700.000 anual) calatoria dureaza 3 sau 4ore cu masina, de la aeroportul international Otopeni. De asemenea exista un drum bun de acces dinUngaria, sursa cea mai mare de turişti straini în România, si anume Drumul E60 prin Oradea, care vafi un drum major pentru autostrada Bucuresti- Budapesta.

Judetul atrage anual mai bine de 400.000 de vizitatori din cauza faptului ca se situeaza în inima unuiadintre cele mai importante elemente din patrimoniul turistic, Muntii Carpaţi si dealurile unduitoare dinnordul Transilvaniei.

Sectorul turism a recunoscut asa cum se cuvine valoarea Muntilor Carpati. Industria de schi din

coridorul Predeal-Azuga-Busteni, de exemplu, atrage in jur de 200.000 de turişti iar statiunea PoianaBrasov, recunoscuta la nivel international, atrage un plus de 100.000 schiori. Exista un interes crescutpentru dezvoltarea ambelor zone ca destinatii turistice de munte. Aceasta noua orientare spre unprodus integrat de turism montan este deosebit de importanta deoarece poate duce la crestereanumarului de turişti, la îmbunataţirea ratei de ocupare si poate poziţiona Judetul Brasov ca o destinatienationala si internationala mai atractiva pe tot parcursul anului.

Protectia resurselor: Guvernul României a recunoscut importanţa protejarii resurselor montanesi, de-a lungul anilor, a înfiintat 2 zone protejate în Judet (Parcul National Piatra Craiului şiRezervatia Nationala Bucegi). Curand va fi infiintat cel de-al treilea Parc National în MuntiiCiucas. Aceste trei zone protejate ajuta si la dezvoltarea pietei ecoturismului, turismului naturiisi turismului de aventura usoara. Si totusi, se supun unor presiuni care vin dintr-o varietate desurse, inclusiv constructia de case de vacanta neplanificate, si managementul neadecvat aldeşeurilor si al canalizarii. Acestea, precum şi alte forţe contribuie la degradarea continua aunora dintre cele mai importante resurse de mediu si turism ale României. S-a estimat caParcul National Piatra Craiului va pierde mult din persajul sau cultural (si natural) în urmatorii 3pâna la 5 ani.

Baza resurselor de turism ale Judetului este extrem de diversa. Ofera o varietate topografica, un trecutistoric fascinant bazat pe o multitudine culturala si o imagine asupra României care îmbina stilul deviata modern cu cel traditional agrar si medieval.

Municipiul Brasov este şi el mai mult sau mai putin amplasat central oferind oportunitati de dezvoltare aturismului din perspectiva cadrului natural (este înconjurat din trei parti de munti) şi istoric (unul din celemai bine pastrate situri medievale din România). Cultura precum si arhitectura patrimoniala, careprovin din combinatia traditiilor româneşti si saxone, ofera o bogatie de experiente. De asemenea,actualele proiecte de restaurare arata ca municipiul se poate dezvolta ca destinatie internationala,bazata pe patrimoniul arhitectural si pe programe asociate.

Probleme si preocupari: Totuşi, în ciuda faptului ca este una dintre cele mai populare destinaţii dinRomânia, judetul Brasov se confrunta cu multe probleme care sunt obişnuite pentru regiunile tipice deturism din lume. Iata cateva din ele:

1 Creşterea numarului de turişti precum si a veniturilor, prin patrunderea unor segmente de piatanoi, de mare randament.

2 Imbunatatirea experientei turiştilor, cu accent pe dezvoltarea de noi produse, de servicii deinformare si recepţie si de pregatire a personalului

3 Stoparea nivelului actual ridicat de distrugere a mediului si stabilirea unor linii directoare strictede asigurare a protectiei acestuia si de mentinere si extindere a cotei de piata

4 Investiţii adecvate în activitati de marketing şi în noi tehnologii pentru a realiza o concurenta desucces pe piata nationala si internationala.

5 Imbunatatirea informatiilor despre piaţa prin cercetarea de turism a pietelor ţinta specifice sidiversificate

Regiunea s-a bucurat de succes in ultimii 30 de ani datorita proximitatii faţa de Bucureşti dar turiştiisunt în majoritate români, turiştii straini reprezentand mai puţin de 15% din nopţile de cazare.Cresterea economica impresionanta a Bucurestiului va continua sa ofere o baza turistica mare pentruJudetul Brasov însa aceasta creştere semnificativa nu este asigurata deoarece clasa mijlocie noua aBucurestiului este atrasa catre alte regiuni si în mod semnificativ spre alte tari europene.

Provocarea: Continuarea dezvoltarii turismului în regiune, în mod special în ceea ce priveşte numarulde turişti, trebuie sa se bazeze pe un numar de factori integratori si coordonaţi. Acestia se refera, darnu se limiteaza la urmatoarele:

1 Poziţionarea Judetului Brasov ca o destinaţie speciala de calatorie (‘boutique’) şi crestereaavantajului sau competitiv cu oferte de produse inovatoare (motivate),

2 Cresterea substantiala a nivelului cercetarii de piata directionate spre segmentele de piataactuale si potentiale

3 Imbunatatirea calitatii gestionarii turstilor existenti precum si a serviciilor, în mod special cele

referitoare la informatii, interpretare si ghid, cazare in zonele rurale, a pachetelor turisticespecifice,

4 Creşterea accesului la sesiunile actuale de pregatire în domeniul turismului si crestereacapitalului uman in domeniile turismului durabil si gestionarii ecologice, programariieducationale si de interpretare, marketingului de nişa etc

5 Imbunatatirea marketingului si e-marketingului la toate nivelurile (sectorul public si privat) 6 Infiintarea unui parteneriat public-privat eficient si eficace pentru mobilizarea actorilor, prin

crearea unei asociatii regionale de turism (managementul destinatiei)

Planificare strategica: Pregatirea Strategiei Durabile de Turism a Judetului Brasov este oportuna siofera posibilitatea excelenta de identificare a actualelor puncte forte, a punctelor slabe, precum sioportunitatilor de produse noi în regiune. Prin urmare, planul de implementare identifica o serie deiniţiative noi menite sa pozitioneze Judetul ca o destinaţie cu adevarat competitiva, bazata pe anumiteavantaje si puncte forte. Strategia rezolva nu numai problema realizarii de produse importante, ainstruirii si activitatilor de marketing dar, în acelaşi timp, ofera un cadru coerent care-l poate ajuta peinvestitorul în sectorul privat, precum si sursele de finanţare sa vada într-adevar directia si beneficiiledezvoltarii turismului pe termen scurt si pe termen lung.

Prin urmare, acest document va oferi în mod sistematic o baza pentru iniţiativele logice, coerente siresponsabile de dezvoltare a turismului în Judetul Brasov. In mod clar regiunea va trebui sa-şi asumeraspunderea pentru potentialul sau de dezvoltare, ca destinaţie de prima clasa pentru atragereaturiştilor din întreaga Europa, precum şi pentru extinderea bazei turistilor români. Daca face acest lucruva obţine rezultate pozitive în mod special în ceea ce priveşte diminuarea nivelului de şomaj în rândulcomunitatilor rurale si generarea de venituri pentru întregul Judet.

2. Cadrul strategic pentru un turism durabil în Judetul Brasov

2.1 Declaraţie de misiune, ţeluri si obiective

Declaraţia de misiune, ţelurile şi obiectivele au fost realizate pe parcursul diverselor întâlniri şi, înesenţa, au fost aprobate de participanţi. Totuşi, la prezentarile ulterioare ale strategiei acestea pot fimodificate pentru a reprezenta astfel şi opiniile altor actori.

Declaraţia de misiune: Pozitionarea si extinderea Judetul Brasov ca destinaţie durabila de turism,foarte competitiva la nivel national si international, prin dezvoltarea unui turism îndreptat spre piata,condus de industrie, bazat pe cercetare si responsabil de protectia mediului.

Teluri: Telurile pentru dezvoltarea turismului în Judetul Brasov cuprind:

1 Nivelul economic şi social2 Creşterea ocupaţiei care sa se concentreze pe acele activitati si programe de turism care

produc locuri de munca, crese nivelul de ocupaţie la scara locala, precum si oportunitatile depregatire profesionala

3 Infiinţarea de mici afaceri şi consolidarea operatiunilor existente: pentru crestereaoportunitatilor de realizare a unor produse specializate pentru noile companii, precum siidentificarea posibilitatilor de crestere a veniturilor operatorilor actuali,

4 Dezvoltarea economica a comunitatii pentru încurajarea turismului, ca vehicul pentrudezvoltarea economica locala, în mod special în localitatile rurale mici, prin accentul pus peturismul rural si agro-turism

5 Cresterea veniturilor din turism: pentru identificarea de noi produse, modernizarea unitatilorexistente, atragerea de noi turişti si prelungirea duratei sederii astfel încât sa se extinda timpulpetrecut de turiştii în Judet

6 Integrarea turismului cu alte sectoare industriale regionale: pentru a maximiza potentialulturistic şi a contribui astfel direct şi indirect la alte sectoare economice, cum ar fi, agricultura,productia artistica si meşteşugareasca, confectionarea de mobila etc.

7 Dezvoltarea oportunitatilor de învatare: pentru identificarea produselor noi si a celor existente

care pot fi folosite ca baza pentru dezvoltarea de noi deprinderi, în mod special în domeniileserviciilor de interpretare ghizi, operatiunilor de turism si gestiunii afacerilor, marketingulindustriei turismului, pregatirea mâncarurilor traditionale etc.

8 Constientizarea importanţei turismului: pentru identificarea oportunitatilor socio-economice şiimportanţei turismului pentru mediul în care traiesc rezidenţii Judetului Brasov.

9 Distribuirea echitabila a beneficiilor pentru a se asigura ca beneficiile turismului sunt distribuitedincolo de zonele Predeal-Brasov-Rasnov-Bran-Poiana Brasov astfel încât sa ajunga în toateparţile Judetului.

10 Imbunataţirea încrederii investitorilor: pentru pregatirea strategiei de turism care creeaza oatmosfera de încredere şi identifica oportunitati de investitii direcţionate

2 Mediu:3 Protectia resurselor de turism: stoparea declinului actual îngrijorator al calitaţii şi cantitaţii bazei

de resurse culturale şi naturale pentru identificarea zonelor de protecţie, precum şi elaborareade practici şi linii directoare pentru mediu.

4 Conştientizarea la nivel local a valorii protecţiei mediului: pentru identificarea campaniilor şiproiectelor care permit rezidenţilor din regiune sa aprecieze valoarea protectiei mediului pentrudezvoltarea economica durabila a judetului

5 Promovarea conceptelor de dezvoltare durabila a turismului: pentru identificarea practicilor şiprocedurilor care pot fi folosite pentru a se asigura ca turismul se dezvolta într-un mediu protejatşi ca resursele de turism pentru generatiile viitoare sunt si ele protejate.

6 Aprecierea protecţiei resurselor naturale si culturale ale Parcului National Piatra Craiului:pentru identificarea valorii politice si importantei economice a protejarii integritatii mediului dinparcul natural prin management, linii de conduita si respectarea regulilor.

3 Instituţional şi politic:4 Asistenţa acordata Consiliului Judetean Brasov pentru pregatirea unui document care sa fie

folosit la elaborarea Strategiei de Dezvoltare Regionala care urmeaza a fi trimisa ComunitatiiEuropene.

5 Realizarea de parteneriate si consolidarea cooperarii dintre sectorul public si privat: pentru apropune structuri asociative care sa consolideze claborarea între actori, inclusiv relaţiileinter-comunitare.

6 Acolo unde este cazul acordarea de asistenţa institutiilor locale si operatorilor pentru a realizasau modifica produsele lor în functie de cerintele Uniunii Europene.

Obiective: Elaborarea unor obiective masurabile şi sustenabile s-a dovedit o provocare, în partedatorita lipsei informatiilor de baza pe baza carora sa se stabileasca ţeluri sanatoase. Cu toateacestea este important sa se aiba în vedere obiective generale care par realiste în condiţiile de piataexistente si potentiale.

Informatiile neadecvate privitoare la segmentarea pietii, de exemplu, îngreuneaza proiecţiile exacteatât ale nivelurilor turiştilor cât şi ale veniturilor. Acest lucru duce la elaborarea unor obiective nerealisteprivind ocuparea. Totusi, analiza sectorului turistic în ansamblu în România şi Europa de Est permitestabilirea unor obiective relativ sanatoase si a unor ţinte adecvate pentru implementarea planului.

Obiective economice:

Cresterea turismului: se presupune ca volumul de vizitatori va creste cu 8%, între 2006 şi 2007 şi, pebaza introducerii de noi produse, va creste la 24% între 2007-2010. Prin urmare, pâna în 2010, volumulturismului va creşte pâna la aproximativ 692.000 turisti cazati. Cresterea se va stabiliza apoi la 7%cresteri anuale între 2011 şi 2015 astfel încât va genera aproape 1 milion de turisti cazati în 9 -10 ani.Aceste cresteri anuale se bazeaza pe numarul proiectat al populatiei si a cresterii veniturilor, peproiecţiile OMT pentru Europa de Est, pe interesului turistilor din Europa Occidentala (generate de

dezvoltarea continua de produse, marketingului direct etc.) si ofertei de itinerarii turistice noi speciale.Constructia unui aeroport la Brasov ar putea sa îmbunatateasca în mod semnificativ aceste proiectii.

Prelungirea duratei sederii: Actualmente nu sunt disponibile date statistice referitoare la durata şederiituristilor în Brasov, totuşi, analiza celor pentru zonele montane şi rurale din România arata ca existaposibilitatea îmbunataţirii impactului economic al turismului prin extinderea duratei şederii. Durataşederii în regiunile montane este de 2,5 zile, în timp ce în zonele montane rurale abia ajunge la 1,9 zile.Noile produse şi experienţe ar trebui sa extinda şederea cu 50% în urmatorii 5 ani. Dezvoltarea continua a pensiunilor agroturistice poate sa ajute, deoarece sederea medie aici este de 2,4 zile, în timp ceîn casele de oaspeţi de 2 zile.

Creşterea ratei de ocupare: Statisticile oficiale privitoare la ratele de ocupare în Judetul Brasov suntsumare ceea ce rezulta în capital disponibil insufiecient pentru dezvoltarea produselor si pentruîmbunatatiri. Ratele din 2004 variaza de la un vârf de 35% pentru hoteluri, la un nivel scazut de 15%pentru pensiunile din zona rurala. În 2005 nu s-au înregistrat îmbunataţiri probabil datorita capacitaţiicrescute şi astfel ratele au scazut cu 15% la 20%. Realizarea de noi produse si servicii de informare artrebui sa ajute la creşterea gradului de ocupare la 40% pentru hoteluri si 35% pentru cazarea dinmediul rural pâna în 2010.

Cresterea oportunitatilor de locuri de munca: Pe baza proiecţiilor privind cresterea numarului de turistipâna în 2010, precum şi a estimatrilor din alte ţari (fiecare al 8-lea turist care petrece o saptamânacreeaza un post permanent) este posibil sa existe cresteri ale numarului de locuri de munca cu normaîntreaga şi parţiala. Cei 270.000 de noi turisti care petrec în medie 2 nopţi vor genera aproximativ9000 de locuri de munca permanente. Daca 1/3 sunt permanente si 2/3 sunt cu jumatate de normaatunci se pot estima urmatoarele creşteri:

Locuri de munca permanente: 3.000Locuri de munca cu jumatate de norma: 12.000Numar total de noi locuri de munca: 15.000 pâna în 2010

Daca se ia în considerare si sectorul turismului informal ar putea sa fie create înca 3000 de noi locuride munca la un total de 18.000 de noi locuri de munca în turism în urmatorii 5 pâna la 6 ani.

Investitii în construcţii şi unitaţi: trebuie investite cel puţin 2-3 milioane de euro pentru proiecte legatede dezvoltarea turismului în fiecare an în urmatorii 5 ani.

Locuri de munca în construcţii: Activitatea de constructii va genera aproximativ 150 de noi locuri demunca cu norma întreaga în fiecare an.

Veniturile din impozite si micile afaceri noi: în acest moment nu exista date adecvate pentru a estimaaceste importante contribuţii economice potentiale.

Instruire privind obiectivele sociale: pâna la sfârşitul anului 2007 cel puţin 250 de personae vor fiinstruite în domeniul industriei turismului iar pâna în 2010 vor fi instruiti un numar total de 1.200 de noiangajati.

Obiective de mediu

Parcul National Piatra Craiului: Directiile privind dezvoltarea si protectia mediului vor fi acceptate decatre administratia Parcului National pâna la începutul anului 2007.

Managementul deseurilor: toate comunitatile case se bazeaza pe turism vor avea un sistem degestionare a deseurilor pâna în 2010.

2.2 Analiza resurselor

2.2.1 Prezentarea resurselor

Exista un volum mare de date disponibile privind resursele si serviciile disponibile în Judet. Nu estenecesar sa se discute tot patrimonial de resurse din acest moment. Trebuie realizat un inventarcomplet precum si o analiza integrala în urmatoarele luni şi aceasta va fi apoi atasata ca anexa laacest document. Totusi, pentru a înţelege structura potentiala precum si propunerile pentru strategieeste necesar sa se discute, în termeni generali de turism, acele resurse majore care pot poziţionaJudetul Brasov ca una dintre cele mai dorite destinaţii din Europa de Est.

Resursele naturale

Muntii: Muntii Carpati precum si dealurile reprezinta aproape jumatate din Judet. Aceasta resursaextraordinara ofera una dintre cele mai intacte biodiversitati din Europa, precum si o serie de pacheteturistice bazate pe o natura atractiva prin diversitatea sa exceptionala. Acest peisaj montan este înmarea sa majoritate acoperit de paduri ceea ce restrictioneaza accesul dar protejeaza flora si faunadiversa, pe alocuri, endemica. Aerul de munte curat reprezinta si el o atractie pentru numarul tot maimare de turisti care cauta o vacanta sanatoasa într-un mediu curat.

Animalele salbatice: România se bucura deja de reputatia de a reprezenta un refugiu pentru oîntreaga varietate de specii de animale salbatice. In mod special, în ţara exista cea mai mare populatiede urşi, lupi şi râşi. Aceste specii, precum şi altele, exista în numar destul de mare în Judetul Brasovoferind astfel posibilitatea studierii vietii animalelor salbatice. In plus, Judetul Brasov, precum si altezone din România, are un potential exceptional de observare a speciilor de pasari.

Peisaj: Muntii Carpati ofera povârnişuri dramatice, vârfuri si chei spectaculoase, astfel încât resurselepeisagistice ale Judetului Brasov reprezinta una din cele mai mari atracţii din România. De asemenea,combinatia de padure si agricultura ofera un mozaic pastoral atractiv care poate atrage ciclişti,excursionişti, fotografi amatori si ecoturişti.

Resursele culturale si comunitare: Multe comunitati din Judetul Brasov ofera o combinatie fascinantade faţade arhitecturale, cladiri de patrimoniu, activitati comunitare si monumente (unele, cum ar fi zonaistorica a Brasovului au intrat în patrimonial UESCO). Totusi, majoritatea resurselor comunitare nu suntdezvoltate si promovate în mod corespunzator. Comunitati cum ar fi Rupea, Codlea, Racea Prejmer şichiar Rasnov, în ciuda fortaretei sale renumite, nu fac foarte mult pentru interpretarea si promovarearesurselor comunitare si culturale suplimentare, inclusiv bazilicile, pietele locale si trecutul istoric. Viscri este o comunitate care a facut eforturi speciale pentru a realiza o afacere mica de turism (maimult de 12.000 turisti pe noate/an) prin restaurarea cladirilor istorice si promovarea patrimoniuluisaxonilor. Exista mai mult de 70 de comunitati în întregul Judet care ofera posibilitati exceptionale deexploatare a unui patrimoniu similar atât de bogat. Resursele de patrimoniu: Aceasta regiune este binecuvântata cu un stoc exceptional de cladiri depatrimoniu, inclusiv castele si citadele, fortarete, manastiri, biserici fortificate si alte aşezaminte, dintrecare multe dateaza din secolul XIII. De fapt, cele care au fost restaurate tind sa devina atracţia numarulunu pentru industria turismului din Judetul Brasov. Castelul Bran şi Piata Sfatului din Brasov suntvizitate cel mai frecvent de turistii care vin prima oara aici. Biserica saxona de la Prejmer este unexemplu extraordinar al restaurarii de calitate, prin urmare este un punct de atractie favorit pentruagentiile de turism. Castelul de la Rasnov câştiga şi el din ce în ce mai multa importanţa ca destinaţiede patrimoniu în Judet. Aceste asezaminte restaurate demonstreaza în mod clar care este puterearesurselor de patrimoniu pentru dezavoltarea sectorului turism. Prin urmare, ele ofera un motiv în pluspentru restaurarea în continuare a altor aşezaminte localizate strategic, cum ar fi citadela de la Rupeasi fortareata de la Fagaras.

Totusi, trebuie evaluate calitatea si autenticitatea restaurarii. De exemplu, Piata Sfatului din Brasov, cuarhitectura sa extraordinara, este subminata de proliferarea umbrelelor comerciale (Coca-Cola, StellaArtois, etc) care acopera faţadele cafenelelor, de abundenţa firmelor luminoase ţipatoare, adesea deplastic, precum şi a fatadelor adesea neadecvate (din alumniniu) ale magazinelor. Podul “Batusilor”construit în 1545, este un exemplu excelent al arhitecturii renascentiste care este acoperit partial deumbrelele comerciale ale restaurantului care ocupa spatiul respectiv.

In mod similar, valoarea patrimoniala a Citadelei de la Rasnov>:.;/ precum si a Castelului Bran este“devalorizata” de catre standurile neadecvate cu suveniruri. Acestea, precum şi alte încercari de aapela la “ mass market” nu fac decât sa scada valoarea resurselor de patrimoniu şi sa scada şanselede a atrage un turist mai experimentat, în mod special cei care vin din Europa occidentala. Bisericasaxona de la Prejmer este un exemplu excelent de restaurare adevarata.

Resursele exterioare de recreere: Judetul are posibilitatea unica de a profita de pe urma celor cincizone protejate, Parcul National Piatra Craiului şi zonele naturale Bucegi, Postavaru şi Ciucas (carecurând va deveni Parc National), precum şi versanţii de nord-est ai Muntilor Fagaras.

Zonele naturale Bucegi şi Postavaru susţin o infrastructura considerabila pentru schi, totuşi, s-aumenţinut şi majoritatea valorilor peisagistice si stocul de animale salbatice. De asemenea, exista siposibilitatea excelenta de a tranforma aceste zone naturale protejate în atracţii turistice pe tot parcursulanului şi, prin urmare, sa atraga la fel de multi turisti vara ca şi iarna.

Parcul National Piatra Craiului este, potential vorbind, una dintre cele mai semnificative resurse dinRomânia pentru dezvoltarea turismului montan international, a ecoturismului si a pieţii turismului deaventura uşoara. Este accesibil din multe direcţii, deservit de câteva comunitaţi cum ar fi Zarnesti şiBran si are o bogaţie de resurse naturale si culturale (rurale). De fapt, este o combinaţie de padurevirgina cu populaţii de animale salbatice (în mod special urs, lup si râs) şi peisaje pastorale alefermelor traditionale, pasuni, animale salbatice de pe coaste si în cheile din Carpaţii Meridionali carepoate deveni una dintre cele mai deosebite atracţii din Judet si unul dintre Parcurile Nationale favoritedin România.

Totuşi, Parcul se confrunta cu serioase ameninţari, inclusiv de distrugere a mediului, care submineazapotentialul sau de dezvoltare durabila ca monument natural. Câteva probleme trebuie rezolvate imediatînainte de a produce distrugeri permanente pentru integritatea Parcului. Acestea cuprind:

1 Dezvoltarea nereglementata şi neuniforma a caselor de vacanţa 2 Pierderea veniturilor din practicile agricole traditionale ca rezultat al abandonarii paşunilor

(precum şi pierderea calitaţii vizuale)3 Câteva standarde de arhitecura şi controale pentru casele de oaspeţi, casele de vacanţa si

mici construcţii hoteliere 4 Gestionarea neconsecventa a resurselor parcului şi relaţia sumara cu sectorul local de

turism 5 Lipsa unui plan de management funcţional 6 Taierea necontrolata a copacilor

Acestea, precum şi alte probleme trebuie rezolvate pentru ca, daca nu vor fi rezolvate, multe dinvalorile naturale si culturale se vor pierde în urmatorii i ani.

Valea Barsei. Aceasta zona salbatica din nord vestul judeţului deţine valori exceptionale. Ea necesitao analiza mai cuprinzatoare astfel încât sa se vada cum poate sa fie integrata zona în cadrul uneidezvoltari de lunga durata, împreuna cu oportunitaţile de explorare a vieţii animalelor salbatice, decampare în locuri salbatice si de instruire pentru supravieţuire, de ascensiuni si fotografie.

Evenimente speciale: Cultura si spiritualitatea regiunii este demonstrata prin numeroaseleevenimente speciale care au loc anual în Judet. Se pare ca multe comunitaţi desfasoara evenimentecare, deşi destinate populatiei locale, atrag şi turişti români şi straini. Momentul precum şi locul undese desfasoara diverse evenimente nu sunt cunoscute majoritaţii turiştilor cât şi rezidenţilor deoarece nuexista un calendar al evenimentelor.

2.2.2 Servicii de turism

Cazare: Pe baza posibilitatilor de cazare actuale şi propuse se pare ca exista capacitate de cazareadecvata în regiune. De fapt, judecând dupa ratele de ocupare exista o supra oferta de camere, ceeace duce la profituri mai mici şi capital neadecvat pentru modernizarea unitatilor. Predeal-Azuga cu omedie de 35% de ocupare trece printr-o oarecare explozie de construcţii şi va creste numarul decamere cu mai bine de 25% în urmatorii 2 ani. Prin urmare ratele de ocupare şi preţurile vor scadealasând mai puţine fonduri pentru dezvoltarea si modernizarea produselor. Spaţiile de cazare sunt multmai bune în Poiana Brasov (55%) prin urmare nu este nevoie de mai multe construcţii în acest moment.De fapt, capacitatea de cazare a crescut puţin în ultima decada.

Se pare ca exista o baza adecvata de camere în Brasov, cu toate acestea operatorii de turism spunca este dificil de asigurat camere vara când ratele de ocupare urca pâna la 90% de la nivelul total de70%. Unitati mai noi (cum ar fi cea recent deschisa Bella Muzica) vor acapara o cota de piata datoritastandardului mai ridicat al serviciilor si unitaţilor mai atractive.

Numeroase case de oaspeţi si mici hoteluri deservesc Bran şi Moeciu şi, deşi difera foarte puţin lacalitate, toate par sa funcţioneze la niveluri relativ scazute de ocupare în afara principalelor sarbatori.Multe din comunitatile mai mici (de ex. Vama Buzaului) au început sa-şi dezvolte case de vacanţa şisunt foarte atractive. Totuşi, datorita lipsei de marketing aceste comunitati atrag un numar mic deturisti. Chiar în Zarnesti, cu toata proximitatea Parcului National, majoritatea pensiunilor sunt libere ceamai mare parte din an.

Pentru a creste numarul de turişti trebuie sa existe un efort de marketing mai concertat la nivelindividual şi colectiv (de ex. prin ANTREC sau ANAT), pentru a atrage mai mulţi turisti din Bucuresti şidin alte parti. Majoritatea unitatilor, deşi atractive, au fost concepute pentru a deservi turisti români.Prin urmare ele nu pot oferi experienta de turist care poate sa atraga turistul international (de ex.excursii de zi cu activitati multiple, programe agro-turistice, drumetii între comunitati şi de la cabana lacabana, pachete etc).

Servicii de masa: In general mâncarea este foarte buna în tot Judetul. Totusi, exista oportunitateaneexploatata de a atrage publicul vest European interesat de mâncarea organica si gatita în casa. Seaşteapta acest lucru de la majoritatea caselor de oaspeti dar s-a trecut încet-încet la mâncarea maiconvenabila achizitionata de la Metro. Erodarea reputaţiei regiunii de a avea “mâncarea bine gatita”va avea un impact negativ subtil dar pe termen lung asupra nivelului turistilor. De asemenea, mâncareaorganica reprezinta un punct de atracţie veritabil pentru pieţele occidentale. Germanii, de exemplu, auun interes deosebit pentru destinaţiile unde se serveşte mâncare proaspata deoarece în urmatoriicâţiva ani 20% din produsele de ferma de la ei vor fi organice. Exista comunitati cu ferme (de ex.Vama Buzaului) care s-au expus foarte puţin la produsele chimice din agricultura şi, prin urmare, acestlucru a fost identificat ca un punct de atracţie pentru turiştii din regiune.

Servicii în magazine: Exista câteva magazine cu articole pentru turism în afara Brasovului. In ciudabogatiei articolelor de artizanat si meştesugaresti din regiune nu sunt prea multe ocazii de aachizitiona produse locale. Un magazin în Zarnesti şi-a câştigat reputaţia ca vinde produse locale decalitate folosind materiale organice. Magazinul primeşte produse în consignaţie de la 88 demeştesugari. Articole pentru recreere în aer liber, cum ar fi, biciclete de munte, canoe, corturi etc suntdoar foarte rara disponibile pentru închiriere.

Servicii de turism (Operatorii de turism si Agenţi de turism): Operatorii de turism reprezinta unelement important pentru dezvoltarea unei regiuni de destinaţie cum ar fi Judetul Brasov. Existaaproximativ 60 de agenti de turism în Brasov iar câţiva dintre marii operatori (de ex. Kron-tour,Paralela 45, CMB Travel, Nova touring (eurolines), etc) deservesc principala piata nationala siinternationala a autocarelor. Acestia sunt operatori foarte profesionisti care trebuie sa se astepte la ocrestere a numarului de turisti pe itinerariile româneşti în urmatorii ani. Totuşi, durata şederii în JudetulBrasov este scurta, deoarece clientii lor fac parte dintr-un program care include alte parţi ale judetului.

Cu toate acestea exista câteva firme specializate de turism (Discoveromania, Carpatours, DialectTours, Roving Romania, etc.) care ofera produse specializate de turism care permit o sedere mailunga a turistilor în regiunile rurale si zonele naturale din Judet. Acest segment trebuie încurajat astfelîncât sa creasca în urmatorii ani deoarece ei atrag piaţa de ecoturism, aventura uşoara şi “aventuraeducationala”.

Servicii de transport: Aceasta regiune pare sa fie deservita în mod corespunzator iar serviciul detransport feroviar dintre Bucuresti si Predeal-Brasov este un bun câştigat. Totusi, o data ce ai ajuns înJudet deplasarea îti poate fi restrictionata în anumite zone datorita drumurilor proaste. Trebuieidentificate acele drumuri care, o data reabilitate, vor aduce beneficii turismului.

Infrastructura:

Drumuri: Accesul în Judet este dificil în timpul vacantelor si perioadelor mari de concedii sivacante. Nu se stie daca acesta este un impediment major pentru vizitarea regiunii deoarece şialte regiuni, cum ar fi litoralul Marii Negre se confrunta cu astfel de perioade de mare congestie.Un nou drum, asa cum s-a propus, de la Bucuresti va ajuta cu siguranţa turismul, dar chletuielilelegate de el nu se pot justifica numai de catre turism. Exista si alte secţiuni de drum, în interiorulJudetului, unde reabilitarea ar fi benefica, în mod special pentru deschiderea de noi zone dedezvoltare.

Aeroport: Au existat discuţii cu sectorul privat în legatura cu posibilitatea construirii unuiaeroport la Brasov. Un investitor Canadian a semnat un acord cu Consiliul Judetean Brasovpentru un astfel de proiect. El reprezinta nişte cheltuieli substanţiale care nu se pot justificanumai prin extinderea sectorului de turism. Totusi, un aeroport ar crea posibilitatea unor legaturi,prin intermediul unor curse ieftine, dintre Judet si principalele orase occidentale. Cu atât maimult cu cât exista aceasta moda a “escapadelor” din aglomeraţia oraşelor. In acest fel arbeneficia municipiul Brasov precum si Poiana Brasov şi zona Predeal-Aguza care ar deschidenoi oportunitati de piata pentru Judet.

Servicii de informţii: Este o lipsa mare de servicii de informaţii atât la nivel municipal/oraş cât şi lanivel de Judet. Centrul de Informaţii Turistice (CIT) din Brasov reprezinta culmea unor servicii deinformaţii neadecvate. Cladirea este una dintre cele mai frumoase (şi amplasata in mod strategic) dinJudet dar cuprinde foarte puţin informaţii esentiale. Turistul pleaca de la Centru fara sa-şi faca o idéedespre bogaţia activitaţilor turistice atât din Municipiul Brasov cât şi din Judet. Muzeu de lânga ea esteneinspirat şi ar fi mai bine sa fie transformat într-o camera de proiecţie şi chioşc care sa proiectezeimagini şi produse din Judet.

Numai Predealul a facut eforturi semnificative pentru a distribui informaţii şi a informa turiştii asupraserviciilor din Judet. Nu sunt expuse broşuri sau alte materiale informative nici n Brasov nici în altelocuri din regiune. Predeal are un CIT atractiv care este bine poziţionat lânga gara. Predeal a facut oîncercare buna de a reuni un numar de comunitaţi consolidând astfel noţiunea unei Zone de TurismPredeal - Sinaia. Broşurile lor informative reflecta acest demers. Restul Judetului Brasov este mai multsau mai puţin lipsit de acces uşor la informaţii despre resursele de turism din zona. Un nou Centru deInformaţii şi Interpretare este în constructie în cadrul parcului National, totuşi amplasamentul sausugereaza ca nu va fi direct accesibil multor vizitatori ai parcului.

Opţiuni de instruire pentru turism: Exista programe de instruire pentru turism disponibile la Bran şiBrasov. Totuşi, este evidenta şi urgenta nevoia de extindere si actualizare a instruirii pentru turism.Daca regiunea se va poziţiona in noile segmente de piata atunci industria va avea nevoie deprograme suplimentare de instruire per teme cum ar fi planificare, marketing şi management, serviciide ghizi si ghizi pentru natura etc. de asemenea, trebuie pregatit personalul pentru a raspundecerintelor specifice ale turistului mai experimentat, în mod special ale celor interesaţi de ecoturism,patrimoniu cultural, observarea animalelor salbatice, sanatate si stare de bine.

Servicii publice:

Poliţie şi servicii medicale: Exista servicii adecvate de poliţie precum şi medicale care saraspunda cerinţelor turistilor. Cresterea numarului de turişti în zonele protejate va necesitaoperaţiuni de cercetare si salvare mai bune.

Managementul deşeurilor: Volumul foarte mare de gunoaie care se întâlnesc în Judet arata caeste nevoie urgenta de un sistem bine structurat de management al deşeurilor. Comunitatilemai mici, cum ar fi cele din Parcul National nu au un sistem şi este foarte clar ca volumul marede gunoaie va avea un impact negativ asupra turistilor.

Canalizarea: Majoritatea comunitaţilor mici au numai parţial un sistem de canalizare. Aceastava fi o problema atunci când numarul tot mai mare de turişti vor exploata sistemele actuale. Inzonele cu densitate mare, cum ar fi Predeal şi Bran se construiesc noi unitaţi şi, prin urmare,trebuie sa existe şi sisteme de canalizare care sa raspunda noilor necesitaţi.

Apa: Majoritatea comunitatilor au apa potabila adecvata, totusi rispia este mare princomparaţie cu standardele occidentale. Sunt prea puţine sau nu exista de loc masuri deconservare a apei în nici una din unitatile turistice ceea ce îngreuneaza pozitionarea regiunii cao Destinatie Durabila de Turism. Predeal prezinta o problema speciala datorita utilizarii mari deapa pentru producerea de zapada. Rezerva de apa curenta se va epuiza în 25 de ani. Chiardaca s-ar închide sectorul schi s-ar putea sa nu fie suficienta apa pentru a susţine activitatile deturism din timpul verii pâna dupa 2020.

Resurse umane: Nu se cunoaşte numarul de persoane angajate în turism, totuşi, conform statisticiloroficiale, exista aproximativ 85.000 de personae care lucreaza in acest sector, în România. DacaJudetul Brasov deţine 20% din totalul la nivel naţional atunci industria angajeaza mai mult 16.000,aceasta fiind una dintre cele mai bune surse de ocupare la nivel local. Ca şi în restul tarii majoritateaangajatilor lucreaza în sectorul hotelier, case de oaspeţi si restaurante. Ţotuşi, nu sunt multe firme micide suport pentru turism (servicii de ghizi, tour operatori de recepţie, producatori meşteşugari etc. multidintre angajaţi au venit în sector datorita închiderilor industriilor neperformante. Aceşti oameni nu auavut sau au avut puţina pregatire în domeniu şi nu ofera profesionalismul care este necesar pentru aasigura dezvoltarea sectorului.

Finanţare si investiţii: Se pare ca sunt câteva surse de finanţare disponibile pentru contribuţiiimediate şi pe termen lung pentru dezvoltarea turismului. SAPARD a oferit fonduri pentru construireade case de oaspeţi şi par a fi înca disponibile astfel de fonduri pentru acest nivel de sprijin. Existafundaţii germane care susţin restaurarea unor astfel de unitaţi. Sunt mai mulţi investitori interesaţi deaceasta regiune. Deschiderea recenta a unui hotel boutique în Brasov, extinderea continua acapacitaţii de cazare în zona Predeal, introducerea în circuit recent a unor operatori de turismspecializaţi precum şi interesul investitorilor pentru zona Poiana arata ca regiunea va continua sa fieprivita drept o regiune favorabila. Implemntarea multor recomandari menţionate în acest raport vasprijini şi va continua sa cladeasca încrederea investitorilor.

Asociaţii şi organizaţii: Sunt multe organizaţii naţionale care functioneaza în Judet si care au ocontribuţie substantiala la dezvoltarea si promovarea acestei industrii. Ele sunt, dar nu se limiteaza laurmatoarele: ANAT, ANTREC, AER, ANGT, ANGMR, ANSMR, ABCR, FRSB, GPNR si multeONG-uri. Contribuţia lor e semnificativa dar ele sunt interesate în mod special de activitatile dinsectorul lor.

Nu exista o anume asociaţie regionala de turism care sa fie vocea si totodata raspunzatoare dedezvoltarea generala şi marketingul pentru turism în Judet. Oficialii din Predeal au facut eforturiîndraznete sa grupeze şi sa organizeze municipiile si operatorii din regiune dar nu exista înca unorganism care sa reprezinte întreg Judetul Brasov. O Asociaţie sau Comisie pentru Destinaţii Turisticereprezinta o componenta esenţiala pentru dezvoltarea regiunii şi în mod special a Judeţului Brasovunde aceasta se poate ocupa cu implementarea Strategiei Regionale.

2.3 EVALUAREA PIETII

Datele de piaţa se bazeaza pe statistici realizate de Institutul National de Statistica precum şi peinformaţii istorice culese din domeniu. Aceste date sunt limitate dar ele dau un indiciu despre condiţiilede piata astfel încât sa se faca recomandarile cuprinse în acest raport. Atunci când se compara curesursele identificate aceste constatari pot sa ofere un indiciu despre tipurile de produse care se potrealiza si despre piaţa din regiune.

Volumul oficial al turiştilor: In 2004 au fost aproximativ 422.000 de turisti cazaţi (asa cum aratastatisticile de cazare) în regiune, din care aproximativ 22% (92.000) au fost straini, din care 2/3 auvenit în trimestrele 2 şi 3 ale anului. Totuşi, este important sa întelegem ca exista un numar considerabilde turisti care stau în unitati neînregistrate. Desigur numarul total al acestora nu este cunoscut dar sepoate estima un plus de câteva mii de turişti la acest total. Daca de exemplu exista un plus de 33% deromâni care nu sunt înregistraţi aceasta înseamna un numar de 50.000 de turişti extra, ceea ceînseamna ca numarul total de turisti în Judetul Brasov poate sa se apropie de 500.000.

Distribuirea turiştilor: In general o patrime (25%) dintre turisti vin în lunile de iarna, din ianuarie pâna înaprilie si mai mult de 55% sosesc în lunile iunie pâna în octombrie. Sosirea turistilor este distribuita înmod egal mai mult pe fiecare luna decât pe majoritatea destinaţiilor iar nopţile de cazare variaza întreun minim de 53.000 în aprilie pâna la 120.000 in august.

De interes este şi faptul ca în mod traditional lunile mai puţin solicitate cum ar fi decembrie si mai potatrage un numar rezonabil de 32.000 şi respectiv 39.000 de turisti. Acest lucru demonstreazaimportanţa turistilor din Bucuresti pentru menţinerea unui flux de turisti în regiune. Prin urmare, esteimportant sa atragem pieţe noi din alte localizari dar piaţa de turism a Bucurestiului iarna trebuie sa sebucure în continuare de o atenţie speciala. Ratele de creştere pentru primul si cel de-al doilea trimestrupentru turiştii români în Judetul Brasov s-au situat la procentul semnificativ de 36% şi respectiv 12%anul acesta (2005). Aceasta înseamna ca exista o şansa în continuare de extindere pe piaţaBucurestiului. Chiar o crestere anuala rezonabila de 5%-6% poate avea un impact important în regiuneprintr-un plus de 100.000 turisti oficiali pâna în 2010. Exista o crestere încurajatoare a numarului destraini care nu au fost cazaţi la hotel în 2005, creşterile fiind de 25% atât în primul cât şi în al doileatrimestru, totuşi numerele de baza sunt scazute.

Cresterea numarului de turişti: Totuşi, pentru a patrunde pe piata internaţionala atractiva este necesarsa se promoveze câteva iniţiative:

1 Pregatirea de noi produse de turism, inclusiv turism montan, turism general, turism de aventurauşoara (ciclism şi drumeţie) şi ecoturism (observarea pasarilor, observarea animalelorsalbatice şi interpretarea naturii).

2 Marketing agresiv pentru produsele existente şi cele propuse în Bucuresti, Europa occidentala(Marea Britanie, Germania, Austria, Scandinavia ete.), şi pietele SUA selectate.

3 Introducerea de noi tehnologii MRC (Managementul Relatiei cu Clientii) la nivel de judeţ şi defurnizor.

4 Instruirea operatorilor locali astfel încât aceştia sa poata sa ofere produse noi.

Alte informaţii de interes reprezinta faptul ca;1 Parcul National Piatra Craiului primeşte aproximativ 100.000 de turişti dintre care majoritatea

pentru vizite de o zi, drumeţii şi picnic 2 Zona Predeal-Azuga atrage 200.000 schiori; totuşi, numai jumatate sunt cazaţi peste noapte în

zona.3 Zona Pioana Brasov pare sa atraga 100.000 pâna la 150.000 schiori pe zi, conform numarului

de urcari. Numarul exact al celor care participa la conferinţe nu este totuşi cunoscut. Judecânddupa rata de ocupare acest numar poate fi substanţial.

Realizarea de produse noi va prelungi durata şederii şi va creşte numarul de turişti.

Cercetarea de piata actuala: Pentru aceasta strategie nu s-a facut nici o cercetare a pieţei naţionalesi internationale. Totuşi s-au facut o serie de sondaje pentru identificarea preferintelor acelor pietecare pot fi atrase la resursele Judetului Brasov. De exemplu, studiul recent Rendez-Vous CanadaBuyers Survey a demonstrat interesul pentru pietele selecte europene care sunt de interes pentruregiune. Acest sondaj arata care sunt cele mai populare activitaţi în aer liber pentru cumparatoriieuropeni, adica, durmeţii/ascensiuni, plimbare cu snowmobilul, golf, caiac, plimbare cu sania trasa decâini, schi alpin, tur cu avionul şi helicopterul. Alte activitati populare de aventura sunt calaria, canoe,observarea naturii, observarea pasarilor, vizite la parcurile nationale si zonele protejate, excursii cucanoe/campare, plimbare cu bicicleta pe munte, pescuit amator, ascensiuni pe munte.

Cumparatorii de la RendezVousCanada (echivalentul Canadian al WTM), de exemplu, continua saprefere pachetele Turist Strain Independent. Pe ei îi intereseaza pachetele de iarna fara schi şi vor savada mai multe produse specializate de turism cum ar fi excursii catre zone îndepartate sau salbatice.Indiferent de sezon, pachetele care se concentreaza pe turismul de aventura si/sau ecoturismul suntprintre produsele de turism de vârf cautate de catre cumparatori.

Mai jos sunt indicate preferinţele pentru activitati, în diverse ţari, aşa cum reiese din studiul CanadaBuyer’s:

1 Snowmobiling şi sanie trasa de câini: Franţa,Germania, Elveţia si Austria2 Schi fond: Franţa, Germania si Austria3 Canoe: Franţa, Elveţia si Austria4 Caiac: Olanda, Franta si Elvetia5 Pluta: Olanda, Elvetia, Franţa si Austria6 Observarea vieţii animalelor salbatice:Europa occidentala si Japonia

Câteva constatari cheie pentru fiecare din aceste pieţe:

1 Olanda: Sunt avizi dupa campare, vânatoare si ascensiuni, dar nu la fel de interesati deactivitatile de iarna

2 Germania si Austria: Mai auto-direcţionaţi, munte si şes iarna si sol, apa şi viata salbatica vara 3 Marea Britanie: Aceasta piata este puternica pentru cei ce iubesc natura si carora le plac

spaţiile deschise, în mod special Parcurile Nationale. Piata cuprinde categoria de vârsta între45 si 65 şi peste. Acest segment de piaţa ofera un potenţial real de creştere şi cuprinde un grupde aproximativ 2 milioane de turisti. Aceste personae opteaza pentru vacante care includpeisaje deosebite, viata salbatica, parcuri naţionale, paduri, lacuri, râiuri, orase mici si situri demediu.

4 Franţa: Mai conştienţi de buget, înclinaţi spre multiple activitati în aer liber în toate sezoaneleprecum şi spre activitaţi culturale

5 SUA: Interes pentru Parcurile Nationale, calarie, se prefera activitati de vara şi cazarea fixa

Judetul Brasov este bine pozitionat astfel încât poate sa profite de oportunitaţile de pe aceste si altepieţe. Dispoibilitatea unor produse turistice de calitate, zone diverse şi îndepartate, parcuri naţionale,peisaj frumos şi reputaţia noastra de a fi o destinaţie prietenoasa sunt factorii cheie care-i motiveazape turiştii europeni

Tendinţele pieţii: Astazi, pietele de turism cele mai mari şi mai rapide (adulţi şi baby boomer-i incategoria de vârsta de 35-55) mai înstarite, mai bine educate si doresc sa calatoreasca. Acestepersonae cauta experiente noi si bogate legate de aventura, natura si cultura.Studiile recurente sugereaza ca aceştia doresc o şedere mai lunga şi o extindere a vacanţelor. Ei suntpregatiti sa cheltuiasca bani pentru a obţine nişte experiente de buna calitate şi cer serviciipersonalizate. Din ce în ce mai mult folosesc transportul aerian; acesta contribuie la crestereanumarului de excursii cu destinaţie scurta (cu avionul şi maşina).

In plus, tendinţele de turism arata ca exista o creştere substanţiala a turismului în afara sezonului şi caturiştii cauta din ce în ce mai mult senzaţionalul; o experienţa “autentica” culturala şi în aer liber, şi, înunele cazuri un element de risc. Produsele de turism cultural traditionale sunt de mare interes în cadrulacestui grup. De asemenea, cercetarile actuale arata ca femeile joaca un rol mai important în cadrultuturor deciziilor de calatorie. Operatorii trebuie sa-şi comercializeze nevoile şi interesele mai eficientdecât în trecut.

2.4. Conceptul general de dezvoltare

Succesul oricarei strategii consta în capacitatea ei de a atinge obiectivele elaborate într-un cadrucoerent care reflecta poitentialul de dezvoltare al regiunii. În scopul acestui exerciţiu Judetul va fistructurat în urmatoarele componente:

1 Zona serviciilor:- Servicii turistice existente si propuse, inclusiv cazare, restaurante, informaţii şi recepţie,

tour operatori si ghizi etc.2 Zona de activitaţi:

- Atracţiile existente si propuse, programe speciale, parcuri si zone protejate, situriistorice si de patrimoniu, centre de interpretare etc.

3 Zone de protecţie:- Zone care necesita o consideraţie speciala din punct de vedere istoric, al patrimoniului

şi protecţiei naturii 4 Legaturi si coridoare:

- Legaturi între diferite zone de dezvoltare

Aceste zone pot mai departe sa fie împarţite în niveluri primare, secundare si terţiare de importanţa, înfuncţie de importanţa lor fata de schema generala de dezvoltare. O strategie de success echilibreazaaceste zone astfel încât sa genereze o propunere de dezvoltare coerenta şi cursiva.

A. Zona serviciilor

Zona serviciilor primare:

a) Municipiul Brasov Brasov este zona ideala pentru servicii primare deoarece ofera cel mai complet mix de serviciituristice, inclusiv câteva hoteluri excelente, restaurante bune, o mare varietate de magazine si cel puţin8 operatori de turism. Este cea mai importanta zona sau “poarta catre restul judetului şi chiar maideparte şi, prin urmare, joaca un rol important pentru distribuirea informaţiilor.

b) Coridorul Predeal-Azuga-Busteni (valea Prahovei). Zona nu are servicii la fel de structurate ca municipiul Brasov dar numai baza mare de cazare arata cazona va trebuie sa se extinda devenind o zona majora de servicii pentru Judet.

c) Zona Poiana Brasov. Cu o capacitate de mai bine de 2.500 paturi aceasta zona are o baza de servicii buna pentru a-şiextinde potentialul pentru schi, turism de conferinţa şi montan. Posibilitaţile de cazare sunt unele dintrecele mai bune din Judetul Brasov.

Zonele de servicii secundare:

Sunt propuse cinci zone graţie oportunitaţilor pe care le au de a oferi servicii turistice, atât curente câtşi actuale. Acestea cuprind:

a) Zona Bran- Moieciu-Rasnov

Aceste 3 comunitaţi sunt desemnate ca secundare datorita combinaţiei de cazare, servicii de masa şiinformaţii limitate.

b) Zona Fagarasaceasta zona urmaza sa die dezvoltata ulterior ca zona de servicii secundare. Actualmente se bucurade o baza importanta de atracţie dar înca trebuie sa se dezvolte ca destinaţie speciala în cadrulJudeţului. Nu deţine un centru de informare.

c) Zona Rupea Zona este actualmente subdezvoltata dar detine potenţialul de a deveni o zona importanta de serviciisi activitaţi odata cu restaurarea Citadelei. Zona înconjuratoare care include şi Viscri-ul ofera excursiiinteresante de o zi de la Rupea.

d) Zona Prejmer Zona este în present în curs de extindere a bazei sale de cazare deoarece se vor deschide câtevacase de oaspeţi noi.

Zonele serviciilor terţiare

Au fost identificate doua zone datorita potentialului lor de dezvoltare imediata şi pe termen mai lung.Acestea cuprind:

- Zarnesti: deservind turiştii care vin în parcul naţional - Vama Buzaului: servind drept centru pentru zona de agro-turism propusa

B. Zonele de activitaţi

Zonele de activitate primara

a) Municipiul BrasovElementul de istorie specific Brasovului ofera un cadru excelent pentru o varietate de activitaţi carecuprind plimbari cu piciorul, festivalul si evenimente culturale specifice, vizite, cumparaturi si vizite lamuzee, galerii si monumente.Totuşi calitatea mediului istoric este ameninţata de proliferarea produselor comerciale care continuasa erodeze integritatea istorica a spaţiului.

b) Coridorul Predeal-Azuga-Busteni Aceasta zona se poate extinde de la baza turistica actuala de schi alpin la o destinaţie de turismmontan pe tot parcursul anului.

c) Zona Poiana Brasov şi Poiana Baza majora de servicii (cazare si restaurante) precum şi accesul uşor în Municipiul Brasov arata caacesta poate fi un centru major pentru activitaţi desfaşurate pe tot parcursul anului, inclusiv schi,activitaţi montane de vara, precum şi conferinţe în perioada din afara sezonului.

Zone de activitate secundara

a) Zona Bran-RasnovActivitatile curente cuprind vizite la Castelul Bran si Cetatea Rasnov, precum şi achiziţia de suverniruride la Bran. Casele de oaspeţi ofera activitati orientate spre familie.

b) Zona Fagaras şi Rupea Nici una din zone nu poate fi considerata în prezent ca fiind o zona cu activitate semnificativa în ciudanumeroaselor facilitaţi si a potentialului de a deveni parte integrala în dezvoltarea turismului în JudetulBrasov.

c) Parcul National Piatra CraiuluiParcul National este pozitionat astfel încât sa valorifice baza actuala naturala si culturala pentru adeveni o activitate si o destinaţie esentiala în Judetul Brasov. Totuşi, pentru a realiza acest statutdezvoltarea parcului trebuie sa se concentreze pe cresterea şi dezvoltarea unitaţilor susţinute de niştelinii directoare şi pe controale riguroase necesare pentru protejarea integritaţii parcului.

d) Zona Prejmer Biserica saxona restaurata este probabil cea mai reuşita restaurare din Judeţ. Propunerea pentrudezvoltarea unitatilor de retail din şcoala abandonata de peste drum fac din aceasta zona una dinzonele cu activitatea cea mai interesanta din Judeţ.

Zone de activitate terţiara

Sunt propuse trei zone de activitate terţiara. Combinaţia de infrastructura acceptabila, interescomunitar si baza turistica atractiva le va permite sa se dezvolte ca destinaţii de nivelul trei. Ele includ:

1 Vama Buzaului, 2 Zarnest şi3 Zonele Viscri-Jilbert.

C. Zonele de protecţie

Exista o bogaţie de situri istorice, monumente şi zone naturale care necesita protecţie, restaurare şiextindere în urmatroarea decada daca sunt considerate ca parte integranta a dezvoltarii turismului petermen lung în Judeţ. Aceasta strategie se ocupa numai cu acele zone unde protecţia este urgenta şiunde exista în prezent oportunitaţi de turism. O analiza ulterioara poate identifica alte zone de merit.Zonele de protecţie în atenţia acestei strategii sunt:

1 Zonele istorice: Piaţa Sfatului din Brasov, Citadela de la Rupea, Fortareaţa Fagaras,bisericile cu ziduri fortificate (Codlea şi Cristian), Centrul din Prejmer

23 Zone naturale: Parcul National Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Munţii Ciucas 4

Zonele culturale: Stânele de oi, paşunile şi comunitaţile, inclusiv Parcul National Piatra Craiului,Moieciu de Sus), stil de viata în agricultura (Vama Buzaului), Satul Viscri,

5 Zone salbatice: Valea Barsei, Munţii Fagaras

D. Legaturi şi coridoare

Dezvoltarea actuala a turismului a fost influenţata de coridoarele naturale din regiune. Ele cuprindurmatoarele axe

1 Busteni-Azuga-Predeal, 2 Brasov-Rasnov-Bran/Moieciu, 3 Brasov-Codlea-Fagaras.

4 Rupea-Jilbert-Fagaras5 Prejmer- Teliu-Vama Buzaului

Coridorul primar este de-a lungul lui E60 începând la intrarea în Judeţ, apoi prin Predeal pâna laBrasov. Coridoarele secundare se formeaza de la Brasov la Rasnov-Bran şi Zarnest pâna în sud-est şiFagaras şi Rupea catre est şi respectiv nord şi coridoarele terţiare catre Vama Buzaului,Rupea-Viscri-Jibert-Fagaras.Diagrama 1 prezinta sub forma grafica acest concept.

2.5 Plan de dezvoltare a turismului

Planul de dezvoltare va urmari structura stabilita prin conceptul de dezvoltare şi va descrie toatepropunerile si recomandarile. Conceptul ofera structura adecvata pentru directionarea dezvoltarii înzonele identificate. Atunci când sunt privite împreuna ele ofera o abordare coerenta, organizata sistrategica asupra dezvoltarii turismului pentru Judetul Brasov.

2.5.1. Zona de servicii

Zone de servicii primare

a) Municipiul Brasov şi poarta judetului Brasov

Centrul de Informatii Turistice din municipiul Brasov (CIT)Municipiul Brasov care serveste ca o “Poarta” catre regiune necesita un centru de informatii turistice(CIT) care sa distribuie informaţii despre Municipiu si zona înconjuratoare. A fost propus unamplasament strategic de-a lungul strazii principale. Totuşi cladirea necesita o remodelare şireprogramare integrala pentru a raspunde cerinţelor de promovare a Municipiului Brasov.

Noul amplasament trebuie:1 Sa ofere “acces unic” pentru toate unitaţile de cazare si restaurante din Municipiu, inclusiv un

sistem de rezervari. 2 Sa includa o zona mica de spectacole pentru prezentarea de filme si demonstraţii pentru

produsele Brasovului.3 Sa ofere secţie a CIT pentru promovarea atracţiilor si serviciilor Judetului Brasov, inclusiv

cazare, restaurant si alte unitati. Ecrane interactive pot sa faca legatura direct cu CIT-ulJudetului.

4 Sa aiba un chioşc de vânzari pentru operatorii locali de turism care doresc sa promovezeprodusele de turism, în mod special pachete de 1 si 2 zile în regiune

5 Sa cuprinda mici puncte de vânzare de informaţii despre Municipiul Brasov (carţi, benzi,fotografii etc).

Web site-ul Municipiului Brasov si Baza de date: Municipiul are un serviciu adecvat si o baza deatracţii pentru web site-ul sau, pentru buletinul electronic, pachete dinamice si tehnologia de captarea datelor. Trebuie dezvoltat în coordonare cu web site-ul Judetului Brasov şi trebuie susţinut de clientşi de baza de date a operatorilor de turism.

Repertoar pentru turismul municipal: Municipalitatea are nevoie de un document care sa identificetoate serviciile si atractiile din comunitate. El trebuie sa aiba un conţinut adecvat (istorie, arhitecturalocala, cultura si stil de viata etc) pentru a servi ca instrument de vânzare pentru promovareaturismului în comunitate.

Municipiul Brasov şi coridorul Predeal-Azuga-Busteni şi zona Poiana Brasov trebuie sa fie lideripentru promovarea turismului durabil din Judet. Aceasta iniţiativa trebuie sa asigure ca sectorulhotelier si de restaurante se îndreapta spre îmbunataţirea operatiunilor durabile ale unitatilorrespective.

b) Coridorul Predeal-Azuga-Busteni (Valea Prahovei )

Crearea unei destinatii de turism montan pe tot parcursul anului. Pentru a creşte numarul de turiştişi rata de ocupare Coridorul Predeal-Azuga-Busteni trebuie sa se re-promoveze si re-pozitioneze caDestinaţie de turism montan în cadrul Judetului Brasov. Aceasta necesita consolidarea materialelorlor de informare si marketing astfel încât sa reflecte aceasta noua evoluţie. Acest lucru nu va excludeiniţiativele actuale si viitoare pentru schiul alpin ci va prezenta o imagine mai echilibrata care includedrumeţii, drumeţii cu rucsacul în spate, ciclism montan, trasee montane etc.

Construirea unui camin pentru tineret. Viitorul sectorului de schi este dependent acum mai multdecât oricând de atragerea tinerilor turişti, în mod special cei care se dau cu snowboard-ul si care vordeveni viitorii schiori. Un camin pentru tineret va avea o structura de cost atractiva care va atrage atâtpe schiori cât si pe cei care se dau cu snowboard-ul, din România si strainatate (posibil prin investiţiiprivate).

Repertoar pentru zona şi calendarul de evenimente. Zona este foarte activa în ceea ce priveşteproducţia de pamflete si broşuri despre unitatile şi atracţiile locale. Aceste informaţii trebuieconsolidate într-un repertoar care sa cuprinda şi date despre ecologia şi cultura din regiune, precum

şi un calendar de evenimente. El trebuie tiparit pe hârtie reciclabila pentru a promova marca durabilaa ţarii şi orientarea spre conservare a noii abordari a turismului montan.

Web site despre zona şi baza de date. Valea Prahovei şi zona adiacenta au o infrastructruraadecvata, servicii de vizitator si atracţii care garanteaqza un web site special. Trebuie pus accent pepromovarea potentialului celor patru anotimpuri în regiune.(vezi www.whistlertourism.com) ca exemplu.

Pregatire pentru managementul ecologic de hotel si staţiune. Hotelurile si staţiunile din Predeal,Azuga, şi Busteni, precum şi din Brasov trebuie sa fie lideri în ceea ce priveşte promovarea turismuluidurabil din Judet. Aceasta iniţiativa trebuie sa asigure ca sectorul hotelier si de restaurante seîndreapta spre îmbunataţirea operatiunilor durabile ale unitatilor respective. Pregatirea personaluluicheie va conduce la procesul de “ecologizare”şi poate servi ca model pentru restul Judetului.

Manual pentru conservarea apei. Zonele de schi sunt cunoscute pentru consumul de apa şi, prinurmare, aceasta regiune mai are numai doua decenii de rezerve de apa. Pierderea inevitabila aacestei rezerve va afecta atât activitaţile de iarna cât si cele de vara. Rezerva de apa poate fi totuşiprotejata printr-un program riguros de conservare pentru sectorul privat. Mai degraba decât legislaţiaar trebui sa fie elaborat un manual care sa arate cum pot operatorii sa protejeze sursele de apa.

c) Zona Poiana Brasov

Asa cum sugereaza si numele, Poiana Brasov este atât separata de Municipiul Brasov cât si parteintegranta a serviciilor oferite de aceasta cetate medievala. Provocarea este de a valorifica acestecalitaţi precum si pozitia Zonei integrate de turism Brasov/Poiana Brasov ca destinaţie individuala încadrul Judetului. Ceea ce poate sa nu fie usor. Capacitatea de cazare nu a cresut substantial în ultimii15 ani (aproximativ 500 camere) iar proprietarii de hoteluri par mai mult sau mai puţin mulţumiţi desituaţia actuala. Facilitatile de schi si cazarea atrag segmental de vârf al pieţei de schi iar in acelasitimp a crescut mult segmental convenţii şi conferinţe, în ultimii ani. Acest lucru duce la o rata deocupare acceptabila, dar mai puţin decât stelara, de 55%. Mai mult decât atât, un teleschi de vitezamare (acest an), un curs de golf si un centru de conferinţe cu 2000 de paturi par sa raspunda cereriioperatorilor si pieţii în urmatorii ani.

Totuşi, pozitia pe care o are Pioana Brasov, precum şi ca Zona de Destinaţie pentru Turismul Integrat,în asociere cu Brasov, va necesita un efort mai coordonat (si planificat).

Poiana Brasov/Centrul Satului de Munte Poiana. Destinaţia a fost la origine planificata ca un grup dehoteluri situate de-a lungul vaii. Construcţia ulterioara de proprietati şi vile a urmarit acelaşi tipar. Deexemplu, distanţa dintre Hotelul Caprioara şi pârtiile de schi Sulinar şi Drumul Rosu este de mai multde un kilometru având hoteluri raspândite de-a lungul celor patru artere laterlale. Nici un loc din aceavale nu da sentimental ca te afli într-o staţiune bine structurata. Staţiunile actuale de schi şi de muntenecesita un centru distinct unde turiştii pot mânca, face cumparaturi şi, în general, se pot distra ladiferite puncte de atracţie si evenimente. S-au avut în vedere doua localizari:

5 Lânga lac: Acest loc este în centrul geographic al staţiunii şi mai mult sau mai puţin echidistantfata de marile hoteluri. Lacul este o atracţie în sine şi poate potenţa centrul unui sat de munte cuactivitati aum ar fi patinaj şi hidrobiciclete.

6 Situl Poiana: Se pare ca noile facilitaţi, inclusiv terenul de golf, se muta mai aproape deBrasov. Prin urmare, ar fi prudent sa se construiasca un centru în zona Poiana.

Pregatirea unui plan principal pentru staţiune de munte integrata. Amplasamentul final al CentruluiSatului ar fi în mod normal identificat în cadrul unui Plan Principal al Zonei de Munte. Acest plan nu arasigura numai dezvoltarea logica a sitului în urmatoarea decada dar ar şi identifica combinaţia defacilitaţi care definesc caracteristicile viitoare ale staţiunii Poiana Brasov ca staţiune de munte.Trasaturile esentiale ale planului ar include dar nu s-ar limita la urmatoarele:

7 Inventarul si analiza întregii zone de munte 8 Evaluarea pieţii din punctual de vedere al cererii pentru munte, schi şi turism pentru golf la nivel

naţional si international 9 Localizarea noilor facilitaţi inclusiv:

o Facilitati pentru practicarea sportului si pentru petrecerea timpului liber o Hoteluri si locuri în staţiuni o Case de vacanţa sau zone rezidenţiale o Parcuri si coridoare pentru pietoni o Acces pentru vehicule, zone de parcare si transport public o Trasee montane si cabane alpine

(drumeţie, ciclism, interpretare, observarea animalelor salbatice, picnic, camping, schifond etc)

o Legatura pietonala şi rutiera cu Municipiul Brasovo Dezvoltarea infrastructurii (tratament deşeuri si apa reziduala, conservarea energiei,

sistem de reciclare etc).

Pregatirea şi implementarea unei strategii comune de marketing. Marketingul se face actualmenteprin hoteluri individuale cu un marketing relativ puţin coordonat al Zonei Poiana Brasov ca singuradestinaţie. Aceasta ar putea eventual sa ameninţe viabilitatea pe termen lung a proprietaţilor existentesau cel puţin ar suprima veniturile. Piaţa de schi este foarte competitiva iar Poiana Brasov poate sa fiesupra evaluata foarte curând deoarece românii gasesc mai rentabile pachetele de schi din altedestinaţii (de ex. Austria). De asemenea, succesul actual al pieţii conferinţelor nu poate fi asiguratatâta timp cât mai multe destinaţii, care se lupta cu rate scazute de ocupare, concureaza pentruaceeaşi piata (Bucureşti).

Proprietatii de hoteluri din Poiana Brasov trebuie deci sa faca o evaluare pe termen lung a pozitiei lorpe piata şi sa încerce sa atraga noi segmente precum şi sa consolideze cota lor de piata actuala. Inmod special ei trebuie sa identifice potentialul de interes al Europei occidentale pentru varietateaactivitaţilor de turism montan care pot fi promovate de-a lungul anului. Municipiul Brasov trebuie saevalueze rolul semnificativ pe care-l joaca Poiana Brasov în cadrul economiei municipiului şi, dacaeste necesar, sa asigure ca Poiana Brasov atinge întregului sau potenţial. Având în vedere camajoritatea hotelurilor sunt alimentate prin Brasov este sigur ca activitatile de schi şi conferinţa aduccâteva milioane de euro în economia municipiului. Municipiul trebuie prin urmare sa protejeze aceastabaza financiara şi sa asigure viabilitatea sa pe termen lung.

Zonele de servicii secundare

a) Zona Bran-Rasnov

Realizarea unui centru de informatii turistice de zona. Cele 2 comunitati au fost grupate într-o zona deservicii prin urmare ambele necesita un CIT pentru distribuirea de informaţii despre activitatile siserviciile din aceste doua comunitaţi. Locurile selectate trebuie sa fie centrale si accesibile traficuluirutier care se desfaşoara de-a lungul coridorului. Fiecare ar trebui sa aiba un mic magazin unde sa sevânda articolele locale meşteşugareşti.

b) Zona Fagaras

Realizarea unui centru de informaţii turistice de zona. Zona Fagaras deţine toate atracţiile şiserviciile necesare pentru a fi o destinaţie în cadrul Judetului precum şi un punct important de popaspentru cei care calatoresc întgre Brasov si Sibiu. Poate fi amplasat în centru (de exemplu în zonaparcului oraşului). Ar cuprinde informaţii cuprinzatoare despre istoria Fortareţei (model, fotografii,obiecte de arta) precum si prezentari video ale unor puncte de atracţie turistica din zona, inclusivManastirea Sambata de Sus, vechea “spalatorie”, crescatorie de cai, vizitarea locului si drumeţii petrasee. Trebuie prezentate poze ale tuturor posibilitatilor de cazare din zona, precum şi numerele de

telefon de contact.

c) Zona Rupea

Realizarea unui centru de informaţii turistice de zona. Posibila restaurare a Citadelei Rupea precumşi combinaţia actuala de atracţii şi servicii din zona garanteaza necesitatea construirii unui CIT. CIT seva concentra pe istoria Citadelei şi rolului acesteia în evoluţia regiunii. Istoria sa, inclusiv schimbarileeconomice de dupa revoluţie formeaza o poveste interesanta. CIT va trebui sa serveasca şi ca “Poartapentru zona” şi sa promoveze posibilele opţiuni de turism în regiune, cu vizite la Viscri, Racos, si altesate din regiune.

Atât Fagaras cât şi Rupea trebuie sa coopereze pentru asigurarea, de catre CIT-urile lor, a uneipromovari şi al unui turism reciproc între cele 2 comunitaţi, ca parte a unui circuit în triunghi care începedin Brasov.

d) Zona Prejmer

Comunitatea se dezvolta ca o zona de servicii o data cu deschiderea câtorva case de oaspeţi încentru oraşului. Popularitatea în crestere a Bisericii saxone cu ziduri de fortificare (inclusiv destinaţiasa ca monument UNESCO) ar trebui sa asigure un flux continuu de turişti în mod special în lunile devara. Biserica atrage actualmente aproximativ 15.000 vizitatori anual. Nu exista taxa de intrare. Totuşi,calitatea acestor atracţii arata ca s-ar putea rapid taxa 3 euro/persoana şi creşte la 5 euro în urmatorii2 ani. Aceste fonduri nu-l vor descuraja pe turist (nici pe operatorii de turism) şi vor furniza fonduripentru întreţinere si program de interpretare.

Planul principal al sitului centrului oraşului. Situl unei şcoli primare abandonate, peste drum debiserica saxona a fost propus ca mic centru de servicii si conferinţa. Un investitor local s-a aratatinteresat de promovarea acestui proiect. O astfel de realizare ar consolida poziţia Prejmer ca Zona deServicii Secundare. In timp ce conceptual Centrului de Conferinţe necesita o evaluare ulterioara, planulprincipal ar trebui sa identifice cu rapiditate şi sa localizeze urmaţoarele facilitaţi:

1 Restaurant cu servicii complete cu capacitatea de a servi grupuri mari de turisti 2 Magazin de articole meştesugareşti şi unitati de productie asociate 3 Unitaţi de cazare la etajul doi 4 Spaţii de interpretare si un teatru mic 5 Zona de parcare pentru autocare

Presupunând ca acest proiect este de succes situl poate deveni amplasamentul pentru un Centru deinformare pentru zona

Centrul de informatii turistice pentru zona Prejmer. Zona Prejmer este relativ necunoscuta princomparaţie cu alte zone de servicii si activitaţi din judet. Operatorii de turism au introdus biserica depatrimoniu în itinerariile lor (în mod special graţie calitatii restaurarii şi muzeului precum si a proximitaţiicu Brasovul) iar turistul rareori se aventureaza în alte parţi ale Coridorului Prejmer/Teliu/Vama Buzaului.Acest lucru nu este binevenit deoarece zona deţine resurse peisagistice şi tradiţionale din abundenţa.Acestea precum şi facilitatile Prejmerului vor fi demonstrate în CIT-ul propus.

e) Zona de servicii Parcul National Piata Craiului (PNPC)

Planificarea Ecotourismului, dezvoltarea produselor si pregatirea în marketing. PNPC are una dintrecele mai mari valori turistice şi oportunitaţi de dezvoltare a produselor din România. Mai mult decâtatât, se pare ca exista mulţi operatori în Judetul Brasov şi în regiunea care ar dori sa exploatezepotentialul sau. De asemenea, exista multe posibilitaţi de extindere a produselor de ecoturism astfelîncât sa includa şi alte zone de turism din judeţ, inclusiv zonele Predeal-Azuga, Poiana Brasov şiFagaras. Prin urmare sunt necesare ateliere formare care:

1 Sa identifice criteriile actuale de ecoturism, segmente din piaţa internationala şi activitati

preferate 2 Sa ofere ocazia participantilor (deţinatori de afaceri locali) sa-şi conceapa propriile pachete

3 Sa asigure structura si contactele necesare pentru a pregati o strategie de marketing pentru

ecoturism

Analiza si validarea Planului de management al parcului. Administraţia parcului a pregatit un Plan demanagement totuşi rezidenţii parcului nu cunosc conţinutul acestuia. Planul de management cuprinderecomandari care pot asigura supravieţuirea biodiveristatii si integritatii culturale a parcului. Totusieste esenţial ca planul sa fie revizuit de rezidenţi şi de cei din vecinatatea sa precum si de toatepersoanele interesate de patrimonial natural si cultural al tarii.

Programe de conştientizare a publicului. Rezidenţii PNPC şi Zarneşti nu cunosc prea bine valoareaeconomica si potentialul de dezvoltare a resurselor de turism ale PNPC. Prin urmare, nu exista oconştientizare adecvata a nevoii de protecţie a mediului natural si cultural. Este necesar un program deconstientizare care sa arate beneficiile asigurate de parc (locuri de munca, venituri, impozite locale,pregatire etc).

Model national pentru revitalizare economica. Posibilitatea de a crea un nou model de dezvoltareeconomica pentru Zarnesti şi comunitatile din PNPC) este atractiva. Acest scenariu poate fi unexemplu clasic de repozitionare a zonei ca noua destinaţie de turism international si ecoturism.Inchiderea unei fabrici de muniţie a dus la pierderea a mii de locuri de munca. Multe dintre acestea arputea apoi fi înlocuite prin crearea unui centru de servicii si activitati integrate (noua economie) înZarnesti pentru a raspunde nevoilor a unui numar potential de 200.000 pana la 250.000 turişti pâna în2010. De fapt, cu puţin efort şi servicii disponibile parcul genereaza actualmente mai mult de 250locuri de munca cu program integral si jumatate de norma. O strategie cuprinzatoare de revitalizareeconomica legata de protectia si dezvoltarea Parcului National poate duce la creşterea numarului de10 ori în urmatorii ani.

In Fagaras s-au pierdut o serie de locuri de munca ca urmare a închiderii uzinei chimice. Din nou, oabordare similara de dezvoltare economica integrata se poate baza pe o tema de patrimoniu culturalprin comparatie cu tema protectiei biodiversitatii pentru Zarnesti. Scopul ar fi acelaşi. Ar demonstracum o comunitate care a trebuit sa dezvolte industriile traditionale poate fi revitalizata ca destinaţieturistica pe baza unei combinaţii de atracţii de patrimoniu si naturale cum ar fi manastirile, comunitatiletraditionale, artele si meştesugurile etc.

Zona serviciilor terţiare

a) Zarnesti şi Moeciu

Realizarea unui chioşc de informaţii turistice pentru zona (fara personal). Mixul de servicii şi atracţii,inclusiv parcul naţional adiacent nu sunt imediat observabile atunci când vizitezi Zarnesti şi Moeciu. UnCIT amplasat aproape de centrul orasului, în Zarnesti, ar pune în valoare casele de oaspeţi (fotografii,amplasament, contact), servicii de masa şi posibilitati de campare, precum şi închiriere deechipamente. Esenţiale vor fi atracţiile oferite de Parcul National (de ex. traseele, flora, fauna). Estenecesara o structura similara datorita numarului mare de case de oaspeţi din Moeciu.

Consolidarea sectorului cazare. Exista mai mult de 20 de case de oaspeţi raspândite în întreagacomunitate şi mai mult de 75 în Moeciu. Turistul ajus aici nu cunoaşte prea bine calitatea sidisponibilitatea acestor unitaţi. O prezentare speciala în cadrul Chioşcului de informare turistica şi înalte locuri din sat ar oferi turistului informatiile necesare pentru a ramâne în comunitate.

b) Vama Buzaului

Extinderea sectorului de cazare. Vama Buzaului are potentialul de a fi un centru de agro turism pentru

Judet. De asemenea, poate deveni un centru recunoscut pentru produse organice de ferma carefolosesc metode traditionale. Totuşi, în acest moment se pare ca exista o baza de cazare neadecvatapentru a atrage turiştii si care nu ofera cazare pentru mai mult de o duzina de turişti pe serie. Satulprecum şi serviciile existente nu au prezenţa în Judet datorita lipsei de marketing. DeschidereaCIT-ului din Brasov poate sa joace un rol important pentru încurajarea turiştilor în zona.

Consiliul local ar trebui sa pregateasca şi sa realizeze un program de conştientizare care sa informezedeţinatorii de case de oaspeţi asupra acestor cerinţe. Se va pune accent pe acele case de oaspeţicare opereaza actualele ferme astfel încât activitaţile de ferma sa fie integrate în program.

Realizarea Pachetelor de turism de 2 pâna la i zile, în asociere cu operatorii de case de oaspeţiinteresaţi.

Pentru a atinge potenţialul sau de destinaţie agro turistica este necesar sa se realizeze o serie depachete turistice de mai multe zile în regiune. Aceste pachete ar include accesul la patrimonialcomunitatii, agricultura, natura, resurse culturale si de peisaj din regiune. Ele trebuie realizate pentru aatrage operatorii de turism precum şi pe turiştii independenţi carora li se prezinta aceste pachete laCentru de Informaţii Turistice. Pachetele trebuie sa aiba o tematica astfel încât sa atraga pe ceiinteresaţi de bucataria traditionala, de drumeţie si plimbari, de activitaţile traditionale de ferma,meştesugarit si texţile etc.

Realizarea unui chioşc de informatii turistice de zona (fara personal), a unui magazin de prezentarea agriculturii şi meşteşugurilor traditionale. Ester nevoie de o informare a turiştilor din zona asupradiverselor resurse şi practici agricole, a posibilitatilor de cazare disponibile precum şi a acesului latraseele de drumeţie din zona. In regiune continua sa se practice agricultura aşa cum s-a practicat desecole. Produsele agricole sunt organice în majoritatea lor şi prin urmare sunt de interes pentru piataoccidentala. O combinaţie de Chioşc de informaţii turistice, Prezentare a interpretativa a agriculturii side mic magazin pentru vânzarea produselor locale de meşteşugarit, produsele lactate organice poatefi amplasata în apropiere de oficiul poştal. Discuţiile cu primarul arata ca aceasta unitate ar putea fi oprioritate pentru sat şi din fericire ar avea acces la fondurile SAPARD graţie sprijinului acordat agroturismului.

Funcţionarea caselor de oaspeţi si pregatire pentru marketing. O cazare adecvata şi un marketingdirecţionat ar putea sa genereze venituri substanţiale pentru comunitate. Operatorii de case de oaspeţipar a fi primul grup care poate profita de aceasta situaţie. Totuşi, lipsa lor de experienţa în domeniulafacerilor de cazare arata ca au nevoie de asistenţa pentru îmbunataţirea operaţiunilor şi marketinguluiunitatilor lor. Pregatirea ar oferi structura si informaţiile tehnice de care au nevoie pentru lansarea uneiafaceri de succes.

c) Zona coridorului Jilbert-Viscri

Prezentarea interpretativa a arhitecturii saxone de patrimoniu. Trebuie înfiinţat un chioşc care sadescrie patrimonial unic (arhitectura, agricultura, stil de viata) al saxonilor la Viscri şi Jilbert, cel dinurma beneficiind şi de autostrada Fragaras - Rupea.

Operaţiuni de cazare pentru casele de oaspeţi si atelierul de marketing. Interesul crescând pentruaceasta zona si în mod special pentru Viscri va necesita mai multe posibilitati de cazare, masa şiservicii. Se poate realiza un atelier de lucru pentru valorificarea ofertei unice a acestei zone.

Vezi Diagrama 2 pentru a cunoaşte conceptul general care sta la baza acestor servicii.

2.5.2. Zone destinate activităţilor

Zone de tipul unu destinate activităţilor

a) Municipiul Braşov

Elaborarea Ghidului pentru Dezvoltarea Turismului şi Standarde de conservare a moştenirii

arhitecturale. Principalele atracţii ale Municipiului Braşov sunt trăsăturile medievale create în mareparte de abundenţa clădirilor istorice şi faţadelor atractive. Cu toate acestea, în zona din jurul PieţeiSfatului, calitatea vizuală este degradată ca urmare a exploziei de indicatoare şi bannere comerciale,umbreluţelor promoţionale, posterurilor cu reduceri de preţ şi a altor trăsături contemporane care îngeneral degradează o astfel de experienţă într-o zonă cu o moştenire excepţională (chiar şi dupăstandarde româneşti).

Deşi actualele restaurări sunt excelente, impactul pozitiv este degradat de magazinele pentru un bugetredus sau cele care oferă reduceri (de exemplu Cooper Jeans, etc.) şi facilităţile care nu respectăimaginea. Deşi este imposibil să dictezi tipurile de activităţi comerciale, stă în puterea autorităţilormunicipiului să pregătească, să distribuie şi să aplice ghidul planificării şi dezvoltării. Ar trebui să fieangajaţi un arhitect şi o persoană care să se ocupe de planificarea teritorială astfel încât să elaborezeghidul care va fi apoi implementat în conformitate cu prevederile municipalităţii.

Elaborarea de pachete turistice cu activităţi multiple si materiale informative

Excursii în aer liber prin municipiu: Planul, pregătirea materialelor şi promovarea excursiiloreducaţionale şi de agrement la clădirile istorice, în parcuri, colegii, biserici şi alte puncte de atracţie.Închirierea de casete în mai multe limbi străine pentru fiecare excursie organizată. Crearea de panouriinformative de-a lungul traseului.

Weekend-uri lungi sau excursii sau pachete turistice de 4 zile: Municipalitatea ar putea fi destinaţiepentru pachete extinse, dar scurte, cu vizitarea a două-trei atracţii ale Judeţului Braşov. Pachetele potfi intitulate în funcţie de:

1 Moştenire: Făgăraş, Prejmer, Bran şi Rupea (3-4 zile);2 Natură: PNPC, ANP, Munţii Făgăraş (3-4 zile);3 Fotografie: Prejmer, Moeciu/ Sirnea, Poiană (3 zile).

Restaurarea Turnurilor (Bastioanelor) şi a Zidurilor Cetăţii: De curând au fost demarate, cu sprijinulfinanţatorilor internaţionali, lucrările de restaurare a diferitelor bastioane care înconjoară MunicipiulBraşov. Proiectul promite a fi unul dintre cele mai bune opţiuni de a reabilita destinaţia medievală caredefineşte oraşul. În plus, s-a propus ca meşteşugurile tradiţionale care caracterizau fiecare bastion săfie reinstaurate. Acesta este exact tipul de program turistic care poate atrage o gamă largă desegmente de piaţă. De exemplu, Bastionul Ţesătorilor sau cel al Fierarilor oferă o oportunitateexcelentă pentru reinstaurarea meşteşugurilor tradiţionale, pentru revitalizarea clădirilor de patrimoniu,furnizând experienţe de calitate şi generând vânzări prin comercializarea produselor meşteşugarilor.Vizitatorii ar putea de asemenea participa la fabricarea câtorva produse prin intermediul cursurilor cuo durată de o zi sau de o jumătate de zi.

b) Coridorul Predeal-Azuga-Buşteni

Elaborarea unei strategii de turism montan durabil în zona. Succesul continuu (număr de vizitatori încreştere, îmbunătăţirea gradului de ocupare) al acestei zone depinde de următorii factori:

1 Pătrunderea pe noi pieţe internaţionale de schi, mai ales din Polonia, Regatul Unit al MariiBritanii, Belgia, etc. unde piaţa vizitatorilor creşte în continuare de la 3% la 5% pe an;

2 Creşterea pieţei de snowboard, mai ales din celelalte ţări din Europa de est unde activităţilecontinuă să se extindă (de ex. Bulgaria, Ungaria);

3 Crearea unei baze solide de vizitatori de vară, obiectivul fiind acela ca până în vara anului 2010,40% din numărul total al vizitatorilor să fie vizitatori pe timp de vara;

4 Identificarea tuturor activităţilor şi facilităţilor cerute pe piaţă care ar putea repoziţiona coridorulca staţiune montană pe tot parcursul anului, inclusiv căţărări şi trasee de ciclism, facilităţi cuexpoziţii naturale, cabane la munte pentru căţărări de la o cabana la alta, aşezăminte montaneşi campinguri, etc.

Cu toate acestea, pentru ca succesul să fie asigurat, este necesară o strategie sau un „proiect” caresă ia în considerare toate aceste aspecte. Acest proiect ar trebui să cuprindă şi toate liniile directoare

necesare, precum şi toate graniţele zonelor astfel încât să se asigure protecţia resurselor naturale şiculturale ale regiunilor montane, inclusiv:

1 Conservarea surselor de apă şi energie;2 Evaluarea impactului asupra factorilor de mediu;3 Plan de management al deşeurilor, tratarea apelor;4 Metode de control asupra factorilor de eroziune;5 Proceduri de management al pădurilor.

O mai mare atenţie ar trebui să fie acordată identificării măsurilor de protecţie a resurselor din zonanaturală Bucegi şi alte zone protejate. În cazul în care este înaintată, propunerea de lege „SuperSki” artrebui sa se concentreze pe aceasta abordare integrată de dezvoltare durabilă a turismului în regiuneşi de protejare a resurselor.

Planificarea şi construirea de facilităţi turistice montane pentru perioada de vara:

Reţea de cărări: O serie de pliante şi broşuri cu amplasarea aproximativă a cărărilor montane dinzona Predeal. Aceste informaţii trebuie să fie consolidate într-o reţea completă de cărări montane.

Cabane montane (refugii): Cabanele situate în zona montană sunt din ce în ce mai populare printrevizitatorii care preferă să facă căţărări din cabană în cabană. Acestea sunt relativ ieftine şi pot atragevest-europenii pentru care propriile cărări de munte sunt mult prea aglomerate.

Planificarea şi construirea unui centru al staţiunii: Configuraţia văii şi tendinţa dezvoltării istorice aufăcut ca Predeal, Azuga şi Buşteni să aibă o dezvoltare lineară, ceea ce nu a lăsat posibilitatea creării„unui centru al oraşului” sau a unei zone comerciale centrale ca cea din Braşov sau din alte destinaţiimontane cum ar fi Whistler. Centrul staţiunii poate fi amplasat în zona adiacentă Centrului de Informaredin Predeal, sau în alte locuri, cum ar fi la baza noilor pârtii din Azuga. Locul ales trebuie să poatăatrage vizitatori din toată regiunea.

Centrul staţiunii ar avea restaurante, magazine, echipament sportiv, locuri de închiriat echipamentsportiv, terase în aer liber, etc. Acesta poate deveni şi locul principal pentru evenimente, festivaluri şispectacole.

c) Zona destinată activităţilor – Poiana Braşov

Planificarea şi construirea unui centru al staţiunii: Un nou centru al staţiunii care va furniza un nivelridicat de activitate în zonă. Deşi amplasamentul final va fi identificat în propunerea de Plan Final alzonei, se pot identifica diferitele componente:

i. Centru de informare pentru turiştiCentrul staţiunii este amplasamentul logic pentru Centrul de informare. Se presupune căamplasarea acestuia va oferi vizitatorilor acces la facilităţi chiar de la sosirea în staţiune.Centrul va organiza evenimente în zonă pe toată durata anului.

ii. MagazineUnul dintre elementele principale ale centrului staţiunii va fi gama largă de magazine care săreflecte gama largă a vizitatorilor. Vor fi deschise de asemenea magazine care săcomercializeze şi să închirieze echipament de agrement, echipament sportiv, produse deartizanat, etc.

iii. Restaurante şi cluburi de noapteExistă în momentul de faţă o serie de restaurante şi cluburi împrăştiate prin întreaga zonă. Ar fide preferat ca, în măsura în care se poate, câteva dintre acestea şi altele din această zonăcentrală să fie consolidate astfel încât să ofere animaţia nocturnă care lipseşte acum.

iv. Zonă de agrementAceasta poate cuprinde atât un amfiteatru în aer liber, cât şi un mic teatru pentru proiecţii de

film, muzică, etc.

v. CazareUn centru al staţiunii poate fi de asemenea o atracţie pentru un mic investitor care şi-ar puteadori să construiască un hotel sau un han mai mic, mai intim. Acestea ar putea avea un specificpropriu şi să aibă aproximativ 30-40 de camere.

Construirea de facilităţi turistice montane (alpine): Pentru a poziţiona zona ca o destinaţie de vară(astfel încât numărul vizitatorilor să egaleze sau să depăşească numărul celor din iarnă) trebuie să seofere o gamă largă de noi facilităţi, printre care:

1 Ciclism şi benzi pentru mountain bike;2 Cărări de munte pentru excursii pe cont propriu;3 Reţea de cărări din cabană în cabană.

Zone de tipul doi destinate activităţilor

a) Zona Bran-Moeciu-Râşnov

Reabilitarea atracţiilor moştenite: Atât Castelul Bran, cât şi Cetatea Râşnov au un excepţionalpotenţial care însa nu este exploatat din cauza lipsei tehnicilor de restaurare contemporane (şiautentice) ale patrimoniului, datorită calităţii scăzute a materialelor de promovare şi a numărului mic deghizi.

Castelul Bran: Ar trebui să se aleagă o anume perioada istorică şi să se facă restaurări ţinând cont deperioada respectivă. Aceasta ar presupune o reinventare completa a istoriei castelului. Ar trebui să seelaboreze un program de promovare care să cuprindă:

1 Construirea unui kiosk la intrarea castelului;2 Crearea şi amplasarea de indicatoare în mai multe limbi străine prin tot castelul;3 Elaborarea unei broşuri de promovare (care să fie inclusă în preţul biletului).

Cetatea Râşnov: S-au întreprins eforturi substanţiale pentru a restaura aceasta fortăreaţa. Cu toateacestea, eforturile depuse sunt umbrite de magazinele cu suveniruri ieftine, obiecte care nu reflectazona în care este amplasată fortăreaţa şi alte elemente care au apărut la întâmplare. Facilitatea trebuiesă fie evaluată de un muzeolog şi trebuie elaborat un program de promovare care să cuprindă şi unpanou la intrare şi indicatoare în mai multe limbi străine prin toată cetatea.

Moeciu de Sus: Aceasta este una dintre cele mai atractive regiuni pentru majoritatea plimbărilor într-unpeisaj pastoral. Ar trebui marcate toate cărările şi ar trebui elaborată o hartă cu toate traseele. Artrebui elaborate mai multe trasee cu sprijinul celor care deţin pensiunile din cadrul comunităţii. Moeciu,ca destinaţie naturală, ar putea ajuta la poziţionarea zonei ca zonă diferită de Bran. Traseele ar puteafi integrate celor din Parcul Naţional, ceea ce ar contribui din nou la consolidarea imaginii de produsorientat către natură pentru acele pensiuni interesate în a comercializa pachete turistice complete.

Atelier de lucru pe pachete turistice şi marketing: În ciuda excelentelor atracţiilor istorice, a gameilargi de spaţii de cazare şi a restaurantelor din zonă, durata şederii este relativ scurtă, de 2,5 zile.Accesul la o gamă largă de pachete turistice interesante şi incitante cu o şedere lungă vor avea unimpact pozitiv asupra extinderii numărului de zile. Multe dintre aceste oferte ar putea fi oferite deoperatorii locali. Atelierul de lucru va pune în discuţie şi activităţile de marketing, mai ales cele de pepiaţa românească.

Construirea de facilităţi adiţionale: În cadrul atelierului de lucru care a fost organizat la Bran au fostidentificate alte proiecte, cu toate acestea nu a fost analizat contextul acestora. Printre acestea senumăra:

1 Terminarea construirii Capelei Reginei;2 Construirea unui sistem de apă şi canalizare;3 Crearea unui serviciu de transport;4 Deschiderea unei farmacii.

b) Zona Făgăraş

Restaurarea completă a Cetăţii Făgăraş: Fortăreaţa este strategic amplasată în centrul oraşului şi artrebui să fie considerată a fi principala atracţie pentru vizitatorii comunităţii şi, pentru câteva ore, pentrucei care călătoresc către Sibiu. Ar trebui finalizate restaurarea tuturor secţiunilor fortăreţei şielaborarea unui program de promovare. Acesta ar viza panouri informative amplasate la intrare caresă prezinte evoluţia cetăţii de-a lungul anilor.

Extinderea hergheliei de la Sâmbăta: Şcoala de dresaj şi herghelia sunt renumite la nivelinternaţional, renume care poate fi extins prin dezvoltarea şi promovarea unor programe speciale.Principalele facilităţi disponibile oferă o gamă largă de programe. Principala clădire ar putea fi deasemenea restaurată astfel încât să poată oferi spaţii de cazare, clase şi spaţii de prezentare.

Identificarea potenţialului altor atracţii din zonă: Există numeroase alte facilităţi în zonă care contribuiela atractivitatea zonei Făgăraş. Printre acestea se număra vâltoarea, mânăstirea şi căţărările dinzonele montane din apropiere. Sunt necesare cercetări suplimentare care să determine cum ar puteacontribui acestea la transformare zonei într-o destinaţie. c) Zona Rupea

Restaurarea şi refacerea infrastructurii Cetăţii de la Rupea: Deja a fost înaintat autorităţilor judeţeneun proiect prin care se solicită sprijin în valoare de 3 milioane de euro pentru activităţile de restaurare.Se pare că proiectul a generat un răspuns pozitiv şi este posibil ca activităţile de restaurare săînceapă în viitorul apropiat. Acest proiect este justificat, iar odată ce va fi finalizat, ar putea juca un rolimportant în dezvoltarea generală a turismului din judeţ. Crearea unui rol semnificativ necesită oatracţie importantă, iar fortăreaţa are toate atuurile pentru a fi o atracţie în această zonă a judeţului.Restaurarea ar putea să îmbunătăţească accesul către cetate, şi organizarea de parcări pentru maşinişi autobuze.

Pachete turistice pentru zona Rupea: Rupea va fi punctul central pentru excursiile organizate încomunităţile din împrejurimi, mai ales cele către Vişcri. Cu toate acestea, la fel de atractivi sunt şivulcanii noroioşi de la Homorod şi coloanele de bazalt de la Racoş. Aceste pachete trebuie să fieoferite de autorităţile locale sau de sectorul privat.

Construirea de pensiuni locale: Deşi în zona de vest a comunităţii există un hotel, în Rupea seremarcă momentan o lipsă a spaţiilor de cazare. Moştenirea arhitecturală oferă multe oportunităţipentru construirea de pensiuni. Restaurarea cetăţii va crea oportunităţi pentru crearea a cel puţin 15facilităţi de cazare. Acestea nu vor obstacola dezvoltarea de facilităţi de cazare în zonele ruraleînconjurătoare cum ar fi Racoş, Cata, Apata, etc.

Sprijin pentru continua restaurare şi refacere a infrastructurii de la Vişcri: Continua restaurare apatrimoniului UNESCO de la Vişcri va contribui la transformarea comunităţii într-o destinaţie din ce înce mai populară la nivel internaţional. Există o serie de proiecte imediate de infrastructură care suntnecesare pentru a îmbunătăţi imaginea actuală a şi accesul către comunitate. Printre acestea:

1 Proiect de canalizare;2 Îmbunătăţirea şi întreţinerea căilor de acces pe drumuri;3 Planificare şi dezvoltarea pieţei/ străzilor comunităţii.

Reabilitarea drumului va fi importantă şi pentru locuitorii din zonă şi va demonstra acelora care nuînţeleg beneficiile economice directe importanţa pe care o deţine turismul în cadrul comunităţii.

d) Zona de activităţi Parcul Naţional Piatra Craiului (PNPC)

Parcul Naţional are o baza de resurse adecvate care să îl transforme într-una dintre atracţiile principaleale judeţului. Cu toate acestea, încă mai trebuie făcute multe astfel încât să se protejeze valorile

naturale şi culturale ale parcului şi să îl transforme într-o destinaţie.

Elaborarea unui program complet de indicatoare: În parc sunt puţine semne explicative şi indicatoare.Deşi vandalismul este o problemă, există materiale şi tehnici de construcţie care vor permiteAdministraţiei Parcului să elaboreze un sistem de indicatoare complet. Un început bun pentru procesulde consolidare a prezenţei parcului în regiune ar fi amplasarea de indicatoare impresionante laintrarea în parc. Această activitate ar fi urmată de:

1 Semne explicative pentru toate elementele cheie;2 Indicatoare la toate intersecţiile;3 Semne în funcţie de trasee şi pentru capetele de trasee.

Standarde şi linii directoare pentru dezvoltarea peisajului şi arhitecturii: PNPC trece printr-un procesrapid de degradare a valorilor sale vizuale. Cea mai evidentă este explozia de case de vacanţă care înmajoritatea cazurilor nu reflectă moştenirea arhitecturală sau integritatea vizuală a văilor Măgura şiPeştera. Parcul are nevoie urgentă de o serie de linii directoare menite să controleze şi să ghidezecalitatea construcţiilor şi să protejeze caracteristicile peisajului. Ar trebui să se pună accent peaspecte precum întreţinerea păşunilor, folosirea materialelor tradiţionale de construcţie, monitorizareavehiculelor şi alte metode moderne. Aceste linii directoare ar trebui să ia în considerare aspecteleecologice prin construirea unui sistem adecvat de canalizare, de management al deşeurilor, deconservare a surselor de apa şi energie, eliminarea substanţelor chimice toxice (plastic, pesticide,etc.).

Sistem de hărţi şi ghid al traseelor integrate: Există o serie de documente şi hărţi cu ajutorul cărora sepot identifica aceste trasee prin parc. Cu toate acestea trebuie elaborată o hartă completă care săcuprindă informaţii cu privire la diferitele trasee. Această hartă şi ghidul trebuie să cuprindă:

1 Lungimea şi durata traseelor;2 Gradul de dificultate;3 Aspecte cheie.

Sistem de management al deşeurilor: În parc nu există momentan un sistem adecvat de managemental deşeurilor. Această problemă trebuie să fie soluţionata imediat deoarece volumul de deşeuri începesă atingă cote inacceptabile.

Reţea de cărări completă şi integrată: Există numeroase cărări prin parc şi multe altele care ar puteafi dezvoltate astfel încât să fie dezvoltate valorile naturale şi culturale ale zonei. Ar trebui creată o reţeade cărări montane care să ia în considerare diferite aspecte cum ar fi păsările, căţărări montane,căţărări din cabană în cabană, etc.

Construirea unei fabrici de lactate pentru produsele locale care să cuprindă şi un centru deprezentare: Închiderea fabricii de lactate de la Braşov a produs pierderi în veniturile ciobanilor din zonaparcului. Cu toate acestea, se pare că un investitor şi oficialităţile judeţene sunt interesaţi săconstruiască atât o fabrică de lactate, cât şi un centru turistic. Fabrica ar întruni standardele UE cuprivire la producţia de produse lactate. Acestea poate fi un proiect important care să asigureconservarea stilului de viaţă tradiţional şi prin care turiştii să observe atât procesul de producţie aproduselor lactate, cât şi oieritul. Nu a fost încă identificat amplasamentul acestei fabrici, cu toateacestea mai multe opţiuni pot atât să sprijine comunităţile deja existente, cât şi să le aducă venituriadiţionale.

Zone de tipul trei destinate activităţilor

a) Zărneşti

Pensiuni + Curs de instruire pe marketing: Poziţia strategică a oraşului Zărneşti, la intrarea în ParculNaţional, sugerează faptul ca în cazul în care ar exista facilităţi şi o activitate de marketing adecvate, oafacere cu spaţii de cazare ar putea fi foarte dinamică şi profitabilă. Proprietarii de pensiuni par a fiunul dintre primele potenţiale grupuri de beneficiari de pe urma acestei situaţii. Cu toate acestea, lipsalor de experienţă în domeniu sugerează faptul că au nevoie de asistenţă în îmbunătăţirea

managementului şi promovării facilităţilor.

Atelier de lucru pe pachete turistice şi marketing: Importanţa şi valoarea economică a ParculuiNaţional rezidă în potenţialul său de a se transforma într-o destinaţie turistică naţională. Aceastanecesită acces la o gama largă de pachete de activităţi. Aceste programe pot fi dezvoltate deprofesionişti sau de proprietarii de pensiuni şi de tour-operatori prin intermediul unui atelier de lucru.

Oferta şi promovarea itinerariilor speciale: Deşi atelierele de lucru sunt esenţiale pentru organizareade excursii locale, mulţi operatori duc de obicei lipsa resurselor care să îi ajute să dezvolte pacheteturistice, mai ales pentru piaţa internaţională. Accesul la PNPC oferă o oportunitate unică în a crea ocombinaţie de pachete turistice tematice care să fie vândute direct tour-operatorilor şi agenţiilor dinEuropa de vest şi America de Nord.

Pachetele pot viza segmente de piaţă cum ar fi – păsări, exploatare de peşteri, plante medicinale,protejarea zonelor montane şi ecologice, observarea şi studierea animalelor sălbatice, precum şi oserie întreagă de excursii de recreere, eco-turism sau educaţionale.

Birouri de închiriere echipament: Învecinarea cu PNPC sugerează nevoia vizitatorilor de a avea accesla o gamă largă de echipamente sportive cum ar fi biciclete, echipament de camping, etc. Acesteactivităţi ar trebui să fie încurajate de operatorii privaţi sau ar trebui să fie amplasate în noul centru deprezentare al parcului.

Repararea principalelor căi de acces către PNPC: Ar trebui să fie reabilitate acele căi de acces careduc turiştii către Parcul Naţional şi către noul CIT.

b) Vama Buzăului

Pachete agro-turistice: Practicile agricole agro-turistice care fac din România o destinaţie atât deinteresantă, se regăsesc în aceasta zonă. Ar putea să fie posibilă crearea de pachete turisticeatractive care să poată fi vândute atât agenţiilor locale cât şi celor străine. Printre temele abordate s-arputea număra: tehnici agricole organice, conservarea producţiei agricole, meniuri tradiţionale şimetode de pregătire a mâncărurilor, etc.

Indicatoare în comunitate + Dezvoltarea cărărilor montane pentru căţărare/ ciclism: O activitateturistică mai intensa va presupune existenţa unui număr mai mare de cărări montane pentru căţărări şiciclism.

2.5.3 Zone protejate

Mediul natural şi cultural al Judeţului Braşov a trecut în ultimele două decenii printr-un proces acut dedegradare. Acest proces distrugător trebuie să fie oprit dacă se doreşte ca judeţul să se transformeîntr-o destinaţie turistică. Deşi nu este realist să se încerce soluţionarea tuturor problemelor de mediuîn următorii 5 – 10 ani, este posibil să se delimiteze anumite zone în care să se lanseze implementareaunor eforturi intense de protejare a calităţii factorilor de mediu.

În cadrul acestei strategii s-a încercat identificare următoarelor zone:

i) Parcul Naţional Piatra Craiului (PNPC) 1 Elaborarea Ghidului de Dezvoltare

ii) Centrul istoric al Municipiului Braşov 2 Elaborarea Ghidului de Design Urban

iii) Zona turistică montană Predeal-Azuga 3 Practici de management hotelier/ de restaurant care să respecte factorii de mediu şi

protejarea resurselor iv) Zona Vama Buzăului

4 Protejarea practicilor agricole tradiţionale (organice)v) Zona Rupea

5 Restaurarea Cetăţii Rupea

2.5.4 Legături şi coridoare

Deşi există multe drumuri şi coridoare turistice care ar trebui să fie reabilitate, costurile nu ar putea fijustificate momentan ca fiind cheltuieli esenţiale pentru dezvoltarea turismului. Este evident că drumuleuropean E60 care străbate coridorul Braşov-Predeal-Bucureşti nu are capacitatea necesară, cu toateacestea, reabilitarea sa ar presupune milioane de euro. În acelaşi mod există multe drumuri degradatepe teritoriul judeţului ale căror reparaţii nu ar fi justificate în momentul de faţă pentru sectorul turism.

Coridorul turistic Rupea-Jilbert (Vişcri)-Făgăraş: Această legătură dintre două zone destinateactivităţilor/ serviciilor, Rupea şi Făgăraş, este o componentă importantă a structurii generale apropunerii strategiei din turism. Această legătură defineşte un circuit, dar în acelaşi timp expune o zonăatractivă a judeţului – inclusiv satul Vişcri care face parte din patrimoniul UNESCO. Rămâne să fiestabilite care sunt exact activităţile de reabilitare, dar au fost identificate:

6 Potenţiale activităţi de asfaltare a drumurilor7 Semne de circulaţie8 Kiosk-uri expoziţionale9 Zone pentru picnic-uri10 Reabilitarea unei zone arhitecturale din satul Jilbert

Vezi Diagrama 3 pentru o imagine clară a conceptului care stă la baza activităţilor menţionate maisus.

2.5.5 Proiecte la nivelul Judeţului Braşov

Există o serie de proiecte de pe urma cărora ar putea beneficia toţi actorii de pe teritoriul judeţului,care să nu se adreseze în mod special unei anumite regiuni. Aceste proiecte sunt separate de celecare se adresează unei zone specifice.

a) Organizare şi structură regională

Angajarea unui Coordonator Turistic Regional interimar: Se remarcă nevoia imediată e existenţeiunei persoane care să fie responsabilă cu implementarea acestei strategii şi cu coordonareacerinţelor „imediate” de implementare, inclusiv crearea unei Comisii Turistice a Judeţului Braşov.

Câteva dintre responsabilităţile acestei funcţii ar fi:1 coordonarea programelor pe termen scurt de cercetare a pieţei2 organizarea diferitelor ateliere de lucru propuse a fi organizate3 furnizarea de asistenţă tehnică pe proiecte cum ar fi elaborarea de agende4 asistenţă în crearea de parteneriate regionale5 administrarea procesului de implementare a diferitelor activităţi de marketing

propuse6 identificarea posibilelor surse de finanţare

Centrul de Informare pentru Turişti al Judeţului Braşov: Judeţul Braşov are nevoie de un centru deinformare pentru turişti (CIT) care să poată distribui informaţii despre întreaga regiune. Cel mai bunamplasament ar fi Municipiul Braşov care va juca de asemenea şi rolul de Principală zonă deprezentare sau Poartă pentru serviciile şi activităţile oferite în regiune şi în exteriorul regiunii. Actualaclădire a Consiliului care datează din secolul al XIV-lea din Piaţa Sfatului, centrul administrativ şiistoric al oraşului, este o facilitatea excelentă care a fost de curând desemnată a găzdui Centrul deInformare pentru Turişti al Judeţului Braşov. Cu toate, aceasta clădirea are nevoie de un procescomplet de redezvoltare şi reabilitare astfel încât să întrunească cerinţa de a promova Destinaţia –Judeţul Braşov.În noua clădire ar trebui:

6 Să se înlocuiască actualul muzeu cu aparatură audio-video şi ecrane de ultimă generaţie caresă prezinte şi să promoveze diferitele zone destinate activităţilor şi atracţiile din oraş şi de peteritoriul judeţului;

7 Să existe indicatoare şi o prezentare a diferitelor CIT-uri satelit amplasate pe teritoriuljudeţului. Se poate instala câte o cameră de luat vederi în fiecare comunitate în parte;

8 Să se organizeze un birou unic de informare pentru toate spaţiile de cazare şi restauranteledin judeţ prin intermediul unui sistem de rezervare unic;

9 Să se aloce un spaţiu în cadrul CIT pentru promovarea atracţiilor şi serviciilor din MunicipiulBraşov, inclusiv facilităţi de cazare, restaurant şi magazine en-detail. Ecrane interactive arputea prezenta imagini în direct din CIT al oraşului;

10 Să existe casa de bilete pentru tour-operatorii care vor să promoveze produsul turistic, maiales pachetele turistice de 1-2 zile în regiune;

11 Să existe mici magazine cu suveniruri care să comercializez materiale promoţionale despreJudeţul Braşov (cărţi, casete, vederi, etc.)

Elaborarea unui Sistem Integrat de Distribuire a Informaţiilor Turistice despre judeţ (SIDIT): CITBraşov ar trebui să fie centrul unei reţele judeţene integrate de informaţii turistice care să cuprindăurmătoarele componente:

1 cele nouă CIT-uri din Poiana Braşov, Făgăraş, Prejmer, Rupea, Bran, Râşnov, Zărneşti, Moeciuşi Vama Buzăului.

Pagina de internet ar trebui să fie în centrul unei reţele complete de informare, comunicare şipromovare care să grupeze, dar să nu se limiteze la următoarele componente:

1 Structuri fizice:2 Centrul de Informare pentru Turişti din cadrul Consiliului Judeţean3 Centrele de Informare pentru Turişti în teritoriu (de ex. Făgăraş, Predeal)4 Centrul de Informare şi Prezentare PNPC

1 Materiale promoţionale2 Ghidul Turistic al Judeţului3 Ghidul Turistic al Municipiului Braşov 4 Alte broşuri şi pliante din zonă

1 Materiale pe suport electronic2 Pagini de internet ale Judeţului Braşov, Municipiului Braşov şi pagini de internet

locale 3 E-buletin4 Baza de date

Crearea unei Comisii Turistice a Judeţului Braşov (CTJB): Comisia Turistica a Judeţului Braşov vafi responsabilă cu implementarea pe termen lung a strategiei şi transformarea regiunii într-o destinaţieturistică. Activităţile comisiei vor presupune, dar nu se vor limita la:

1 identificarea şi asigurarea surselor de finanţare2 sprijinirea creării de alianţe strategice şi încurajarea unui dialog susţinut între sectorul

public şi cel privat3 coordonarea activităţilor de dezvoltare a turismului din judeţ cu acelea ale Autorităţii

Naţionale din Turism şi cu cele ale reprezentanţilor regionali4 administrarea tuturor activităţilor de promovare şi cercetare 5 elaborarea unui buget anual care să fie înaintat autorităţilor judeţene6 coordonarea tuturor activităţilor turistice, inclusiv a evenimentelor speciale, excursiilor

de familiarizare (FAM), expoziţiilor, etc.7 consolidarea bazei de membrii printre diferiţii actori principali care reprezintă

sectorul turism în regiune

Propunere de structura: Comisia ar trebui să aibă următoarea structură:a) Personal administrativ. În următorii 3 ani urmează să fie angajaţi:

1 Director Executiv2 Director de Marketing3 Administrator de birou şi contabil 4 Webmaster5 Executiv şi Consiliu de Administraţie. Consiliul va fi împărţit la rândul său în sector

public şi sector privat şi va fi format din:6 SECTORUL PUBLIC

Autoritatea judeţeană (2 reprezentanţi) Autoritatea locală

Primarii din Predeal, Braşov, Bran, FăgăraşPrimarii a 3 sate

Camera de Comerţ şi Industrie (1) Agenţia Regională a ANAT (1) PNPC (1)

7 SECTORUL PRIVAT8 ANAT (1)9 ANTREC(1)10 Tour-operatori (2) 11 Agenţii de turism (1)12 Sectorul spaţiilor de cazare (2)13 Ghizi (1)14 Artă şi meşteşuguri (1)15 Atracţii (1)16 Evenimente speciale (1)

c) Membrii. Toate persoanele, asociaţiile şi companiile care doresc să devină membri.

b) Întâlnirea sectorului public/ privat din cadrul strategiei

Odată ce a fost aprobată Strategia, ar fi bine să se organizeze o întâlnire de 2 zile cu liderii sectoruluipublic şi ai celui privat. Întâlnirea se va concentra pe îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele 2 sectoare şi peconsolidarea abilităţii lor de a lucra împreuna la implementarea planului.

c) Activităţi de promovare a judeţului

Elaborarea unei Strategii pe 5 ani de Promovare a Destinaţiei: Pentru a se ajunge la îndeplinireapreviziunilor din cadrul strategiei şi la transformarea judeţului în Destinaţie turistică, este necesarăelaborarea unui plan complet de promovare în cadrul căruia să se identifice cele mai eficacemecanisme care să promoveze judeţul ca destinaţie naţională şi internaţională. Planul ar trebui săcuprindă următoarele componente:

1 Scopuri şi obiective de marketing2 Abordare de marketing3 Marca destinaţiei şi declaraţie cu privire la obiectiv4 Mecanisme de marketing

o PublicitatePagina de internat şi activităţi „de pe internet”BroşuriAgendeMateriale publicitare

o Vânzări şi promoţiiDezvoltarea unei baze de date şi CRMCampanii de trimitere de scrisori directe şi e-mail-uriExpoziţii cu vânzare, expoziţie a destinaţiei şi excursii de familiarizare

Kiosk-uri şi stand Organizatori de grupuri de vizitatori

Elaborarea şi distribuirea unui DVDo PR

Buletin informativConferinţe şi seminariiCentru de resurse

o Cercetare de marketingo Buget de marketingo Metode de evaluare

Elaborarea unei pagini de internet şi a unei baze de date a Judeţului Braşov: Pagina de internet aJudeţului Braşov ar trebui să fie elementul central al tuturor activităţilor de promovare. Aceasta va fipromovată printr-o strategie care să trimită către pagina de internet. O componentă integranta apaginii de internet va fi un tip de tehnologie capabilă să solicite informaţii de la vizitatorii paginii deinternet prin intermediul concursurilor şi promoţiilor. Pagina de internet va fi structurata în jurul diferitelorzone destinate activităţilor şi serviciilor şi va prezenta câteva din următoarele informaţii:

A) Furnizori regionali de servicii 1 Spaţii de cazare2 Restaurante3 Tour-operatori4 Transport (maşină, taxi, etc.)5 Facilităţile şi activităţile parcului 6 Magazine en-detail şi de suveniruri

B) Activităţi 1 Atracţii şi evenimente speciale2 Pachete turistice (cu hărţi ţi itinerarii detaliate)3 Programe educaţionale şi de interpretare

C) Reduceri speciale şi oportunităţi D) Amplasarea tuturor CIT

Ghid Turistic Naţional şi Calendar de evenimente la nivel naţional: Actuala combinaţie de materialede promovare necoordonate vor fi consolidate într-un singur Ghid al Destinaţiei Turistice Braşov.Acesta va cuprinde, dar nu se va limita la:

2 CUPRINS:3 Resurse naturale şi culturale4 Elemente specifice

5 Istorie şi moştenire6 Stilul de viaţă tradiţional 7 SERVICII DE INFORMARE8 Spaţii de cazare, restaurante, transport9 Tour-operatori, agenţii de turism, etc.10 Centre de Informare pentru Turişti11 Hărţi şi date de contact importante 12 ACTIVITĂŢI TURISTICE13 Excursii şi excursii de o zi14 Programe educaţionale şi de interpretare15 Cărări şi peisaje16 Calendar al evenimentelor speciale (evenimente anuale)

Participare la târguri: Odată ce a fost creat noul produs turistic şi odată ce eforturile de marketing suntsprijinite de o pagina de internet completă, va fi necesar să se identifice cel puţin 4 târguri de turism pean. Alegerea ar trebui sa fie realizată în colaborare cu Autoritatea Naţională din Turism (A.N.T.) daralegerea va fi făcută dintre următoarele târguri:

1 ITB Internationale Tourismus Boerse, Berlin, Martie2 CBR Munhen, Februarie3 BIT (Borsa Internazionale del Turismo) Milan, Italia, Februarie4 International Holiday Show in Bruxelles, Februarie5 Reisen Hamburg, Germania, Februarie6 Antwerp Travel Show, Antwerp, Belgia, Ianuarie7 FITUR Madrid, Ianuarie8 International MATKA Travel Fair, Helsinki, Finlanda, Ianuarie9 CMT Stuttgart, Stuttgart, Germania, Ianuarie10 Ferien-Messe Wien, Viena, Austria Ianuarie11 World Travel Market, Londra, Anglia, Noiembrie 12 Top Resa Deauville, Franta, Septembrie

Excursii de familiarizare (1 naţională, 3 internaţionale): Excursiile de familiarizare rămân una dintrecele mai de succes mecanisme de marketing, după anul 2006 vor fi planificate cel puţin 4/ an.Tour-operatorii vor fi aleşi în colaborare cu agenţiile locale, Autoritatea Naţională din Turism (A.N.T.) şiCTJB.

Asistenţă pentru Tour-operatorii Inbound: Tour-operatorii inbound rămân unul dintre cele maiimportante elemente în atragerea de noi clienţi către o destinaţie. In Braşov există 8 sau 9 operatori,dar majoritatea vizează grupurile mari, puţini dintre ei oferă produse pentru pieţe specifice.Tour-operatorii care oferă pachete pe eco-turism, excursii de recreere şi educaţionale ar trebui săprimească asistenţă în următoarele domenii:

1 Cercetare de piaţă şi plan de afaceri;2 Dezvoltare produs;3 Creare pagină de internet şi bază de date; 4 Planificare de piaţă.

Asistenţă Internet/Pagină de internet: În ciuda necesităţii actuale de a avea o prezenţă activă peInternet, majoritatea operatorilor, mai ales proprietarii pensiunilor si proprietarii micilor hoteluri, nu aunici măcar o adresa de e-mail, dar mite o pagină de internet. Dacă se vrea ca o afacere să fiecompetitivă, ea trebuie să fie accesibilă pe internet, mai ales dacă se vizează prezenţa pe viitoarelepagini de internet ale judeţului. Ar trebui să se organizeze un program de asistenţă care să furnizezeasistenţa tehnică necesară pentru ca până în anul 2006 cel puţin 80% din industrie să fie accesibilăprin internet.

d) Dezvoltarea de produse turistice

Dezvoltarea de pachete turistice (itinerarii): Lipsa semnificativă de produse turistice poate fi acoperită

printr-un efort susţinut de a construi o gamă largă de itinerarii care să fie oferite pieţei. Pot fi propuseurmătoarele produse:

1 Experienţe turistice rurale (4 pachete, 3 până la 7 zile)2 Excursii de patrimoniu (3 pachete, 5 până la 12 zile)3 Eco-turism (4 pachete, 5 până la 14 zile)4 Ecologia în Carpaţi (2 pachete, 5 până la 7 zile)5 Pasari (3 pachete, 4 până la 6 zile)6 Ciclism pe drum de ţară (2 pachete, 5 până la 12 zile)7 Mountain-bike (2 pachete, 5 până la 10 zile)8 Photo Safari (2 pachete, 5 până la 7 zile)9 Agro-turism (3 pachete, 3 până la 7 zile)

Procesul de dezvoltare a pachetelor turistice va presupune implementarea următorilor paşi:1 Evaluarea segmentului de marketing2 Analiza resurselor3 Elaborarea de standarde durabile în turism4 Planificarea unui circuit preliminar5 Confirmarea furnizorilor6 Preţuri afişate pe internet7 Testarea produsului8 Asistenţă furnizorilor şi eventual cursuri de instruire9 Elaborarea materialelor de marketing

Centru de educaţie şi promovare a Munţilor Carpaţi: Experienţele turistice montane din Carpaţi vor fio componentă majoră în promovarea judeţului. Bogata biodiversitate, caracterul rural şi valorileculturale fac ca zona montană să fie o componentă esenţială a experienţei turistice din Braşov. Prinurmare, o importantă expoziţie de prezentare este o componenta importantă a produsului general aljudeţului. Spaţiul va fi distractiv şi educaţional şi va cuprinde următoarele zone:

1 Zona de primire şi orientare2 Prezentări grafice şi interactive3 Sala de proiecţie şi echipament audio-video4 Camere web pentru a observa animalele sălbatice5 Biblioteca6 Un mic laborator7 Cărări locale si indicatoare

O echipă de lucru a proiectului va fi responsabilă cu amplasarea şi dezvoltarea spaţiului, procesulpresupunând următorii paşi:

1 Identificarea şi alegerea unor posibile spaţii2 Studiu de fezabilitate3 Design durabil din punct de vedere arhitectural4 Planuri de construcţie şi specificaţii5 Program de prezentare6 Structură de management şi program de instruire a personalului7 Planuri de marketing

c) Ateliere de instruire

Transformarea Judeţului Braşov într-o destinaţie turistică va presupune organizarea mai multor atelierecu instruire intensiva astfel încât comerţul cu turism să fie competitiv. Ar trebui acordată o mai mareatenţie următoarelor subiecte: dezvoltarea produsului turistic, marketing şi e-marketing, cursuri deinstruire pentru ghizi şi interpreţi. Aceste ateliere de instruire organizate la nivel de judeţ vor completaacele ateliere de lucru propuse a fi organizate la nivel de zona.

Atelier de lucru - Train-the-Trainers pe Dezvoltarea Produsului Turistic: Planificarea, dezvoltarea şipromovarea produsului turistic este o activitate în continuă extindere pe teritoriul întregului judeţ şinecesită instruirea de specialişti în dezvoltarea produsului. Atelierul de lucru Train-the-Trainers va fi

organizat pentru aproximativ 30 de persoane. Odată ce vor primi certificatele, noii lectori vor putea săorganizeze cursuri de instruire de mai multe ori pe an la nivel de sat.

Potenţialii lectori vor fi aleşi dintre reprezentanţii sectorului public şi ai celui privat. Programul vacuprinde următoarele etape:

1 Design şi dezvoltare de program2 Elaborarea materialelor de curs şi a manualului de lucru pentru lectori3 Selecţia participanţilor4 Organizarea cursului 5 Evaluarea participanţilor6 Certificarea7 Monitorizare şi asistentă tehnică continuă

Atelier de lucru pe marketing şi e-marketing: Lipsa de profesionişti în marketing este unul dintre celemai semnificative obstacole care îngrădeşte dezvoltarea industriei turistice din Judeţul Braşov. Mulţioperatori nu cunosc mecanismele pe care le au la dispoziţie pentru a-şi poziţiona produsul (şi zona) pepieţele naţionale şi internaţionale. Se propune ca în fiecare an să se organizeze ateliere de lucru decâte 3 zile fiecare pe teme de marketing. Atelierele de lucru vor pune în discuţie caracteristicile şitendinţele pieţei, precum şi diferitele mecanisme şi tehnologii de marketing contemporane pe caremicii operatori le au la dispoziţie. Se va pune accentul pe tehnicile şi tehnologiile de e-marketing.

Atelier de instruire pentru ghizi: Judeţul duce lipsă de ghizi certificaţi şi instruiţi. Pentru a putea atrageinteresul operatorilor străini este esenţială existenţa ghizilor certificaţi. Prin urmare se va organiza un program de instruire complet care să acopere toate aspectele cu privirela ghizi, atât pentru începători, cât şi pentru ghizii cu experienţă. Se propun următoarele programe:

- Program pentru începători (30 zile)- Program pentru nivel mediu (20 zile)- Program pentru avansaţi (cei cu experienţă) (20 zile)

Atelier de instruire pentru ghizi interpreţi: Există mai multe domenii specifice care necesită cursuri deinstruire de specialitate. Printre temele preferate care corespund oportunităţilor de la nivel judeţean senumăra:

1 Ecologie şi biodiversitate în Carpaţi 2 Istoria Transilvaniei3 Arhitectura şi moştenire saxona

Atelier de lucru pe spaţii de cazare şi marketing: Se propune organizarea la nivel local a câtorvaateliere de lucru pe spaţii de cazare. În marea majoritate atelierele de lucru vor pune în discuţiecerinţele specifice zonei (de ex. pensiunile din Bran, hoteluri în Predeal-Azuga). Cu toate acestea, seremarcă necesitatea unui atelier de lucru mai generic care să pună în discuţie o serie de activităţi îndomeniul spaţiilor de cazare, începând cu Municipiul Braşov şi până în Poiana Braşov.

Programul poate să cuprindă teme precum:1 Ospitalitatea şi serviciile oferite oaspeţilor2 Contabilitate, bugetare şi analiza fluxului de numerar3 Practici de achiziţionare4 Siguranţă şi securitate5 Asigurări6 Marketing

Dezvoltare şi promovare a meşteşugurilor, artei şi mâncărurilor locale: S-a remarcat o uşoarăpierdere a integrităţii calităţii meşteşugurilor tradiţionale la care au acces turiştii. Proliferarea„kitsch-ului” nu sprijină un turism de o calitatea superioară în regiune. De fapt este greu să găseştiproduse de calitate în afara Braşovului. În Bran, mare parte din „suvenirurile” disponibile sunt produseimportate şi până şi principalele atracţii de patrimoniu au puţine produse care să intereseze călătorii.

O revizuire completă a meşteşugarilor şi producătorilor ar identifica produsele disponibile. Ocampanie de marketing care să cuprindă vânzări speciale pe paginile de internet propuse ar reabilitaacest segment al industriei.

Campanie de conştientizare în turism: Procesul de dezvoltare a turismului ar trebui să fie implementatîn paralel cu o campanie de conştientizare la nivel judeţean. Prezentările susţinute de liderii din turismar trebui să pună în discuţie beneficiile sociale şi economice ale turismului, rolul său în sprijinirea altorsectoare şi impactul pe termen lung pe care îl va avea asupra judeţului.

2.6. Implementare sau Plan de acţiune

Nici o strategie nu e „bătută în cuie”. Strategia ar trebui să fie privită ca un document viu care va trebuisă fie modificat în funcţie de condiţii. Sectorul va observa care sunt activităţile care se mişcă mairepede, care sunt activităţile care au impact şi care sunt cele care nu au impact prin reviziile anuale aleprocesului de implementare a strategiilor. Este posibil să fie necesar să se facă ajustări pe parcurs.

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă a Turismului în Judeţul Braşov poate să dureze şipână la 10 ani (2005 - 2015). Aceasta va oferi sectoarelor public si privat posibilitatea de a mobilizafonduri şi finanţări, şi va permite industriei să se adapteze noilor condiţii de piaţă, conform prevederilorstrategiei.

Un element mai important decât durata perioadei de implementare este secvenţa evenimentelor careduc la realizarea obiectivelor planului. Orizontul de timp a fost calculat ca să răspundă mai multorfactori cruciali pe termen mediu si lung, printre care:

1 Necesitatea imediată a Consiliului Judeţean Braşov de a răspunde cerinţelor UniuniiEuropene;

2 Necesitatea de a elabora un plan care să ajute judeţul şi sectorul în a atrage investiţii privateşi publice şi asistenţă din partea finanţatorilor;

3 Urgenta necesitate de a creşte numărul de turişti prin extinderea segmentelor de piaţă şiprin pătrunderea pe noi segmente de piaţă naţionale şi internaţionale;

4 Necesitatea de a stabili şi de a implementa măsuri de protecţie şi de reabilitare a mediuluiînconjurător înainte ca procesul de degradare să reducă valoarea resurselor naturale şiculturale

5 Conştientizarea faptului că acele proiecte care presupun o valoare de capital mare vorasigura câţiva ani buni de investiţii sigure

Planul de implementare ar trebui să cuprindă următoarele elemente pentru fiecare activitate sau set deactivităţi:

a) Titlul activităţii/ setului de activităţib) Locul şi poziţia, aşa cum sunt ele definite în conceptul de dezvoltarec) Date iniţiale şi completare de informaţii: date de referinţă pentru monitorizarea progresului d) Persoane responsabile (lider, membrii echipei şi surse de finanţare)e) Costuri aproximative (în funcţie de standardele industriei)

Secţiunea următoare prezintă un posibil set de activităţi şi recomandări atât pentru comunitate sauzonă, cât şi pentru judeţ. Acest tabel va permite fiecărui oraş în parte sau fiecărei autorităţi judeţene săextragă recomandările care corespund regiunii din jurisdicţie.

Denumirea zonei Activitatenecesară

Cost în Euro

Inceput LL/AA

SfârşitLL/AA

Responsabili/Finanţare Se va determ.

Municipiul Braşov

Centru de Informare pentruTurişti

- Design- Construire

30.000550.000

01/06 01/07

Indicatoare + Ghid dearhitectură

- Design - Model- Fond de sprijin

10.00020.00030.000

02/06 05/07

Excursii în aer liber - Design + Test- Promovare

5.0004.000

10/05 05/06

Excursii în zonă pe timpde zi

- Design + Test- Promovare

6.0004.000

10/05 06/06

Curs de instruire pemanagement hotelier caresă respecte factorii demediul

- Design - Organizare- Asistenţă

3.00010.0004.000

12/05 04/06

Pagină de internet şi bazăde date a municipiului

- Design- Elaborarea bazeide date- Lansare

40.00010.000

8.000

10/05 04/06

Ghidul municipiului - Design - Tipărire- Distribuire

10.00040.00015.000

10/05 05/06

Proces continuu derestaurare a fortificaţiilor şibastioanelor

Se vadeterm.

TOTAL MunicipiulBraşov

799.000

Coridorul Predeal-Azuga-Buşteni

Strategie de turismmontan

Plan de management alresurselor naturale

- Pregătire- Aprobare

- Pregătire- Aprobare

70.00010.000

60.0008.000

05/06

05/06

12/06

06/07

Atelier de lucru pe temaPlanificarea produsuluituristic montan

- Design - Organizare- Asistenta

5.00010.0006.000

05/06 08/06

Dezvoltarea unei reţele decărări prin munte

- Planificare- Actualizare- Construire- Promovare

12.00045.000120.00010.000

05/06 09/07

Dezvoltarea centruluioraşului

- Selectare obiectiv- Planificare- Construire- Deschidere

6.00045.0002,0 M10.000

06/07 09/09

Cămin pentru tineri - Design- Construire

30.000600.000

06/08 08/09

Calendar de evenimente - Format- Tipărire- Distribuire

2.0005.0002.000

11/05 01/06

Pagină de internet şi bazade date a zonei montane

- Design - Elaborarea bazeide date- Lansare

30.0006.000

4.000

02/06 09/06

Curs de instruire pemanagement hotelier caresă respecte factorii demediu

- Design - Organizare- Asistenţă

3.00010.0004.000

07/06 09/06

Manual de practici -Conservarea surselor deapa

- Design - Tipărire- Distribuire

8.00011.0003.000

TOTAL CoridorulPredeal- Azuga-Buşteni

3.130 M

Prejmer Area

Zona Prejmer

Elaborarea planului zoneiistorice şi a studiului defezabilitate

60.000 06/06 10/06

Construirea unui Centrude Informare pentru Turişti

- Design- Construire

15.000200.000

06/07 12/07

Restaurarea şi construireaunui Centru Istoric

Se vadeterm.

01/08 12/08

Pregătirea şi promovareaunui tur în zona Prejmer –Vama Buzăului

- Design- Marketing

10.00012.000

03/06 04/06

TOTAL Zona Prejmer 297.000

ZonaBran-Moeciu-Râşnov

Centru de Informare pentruTurişti Bran

- Planificare- Construire- Deschidere

30.000300.0006.000

08/06 08/07

Centru de Informare pentruTurişti Râşnov

- Planificare- Construire- Deschidere

20.000200.0003.000

02/07 05/08

Consolidarea CasteluluiBran şi Program cu ghid

- Planificare- Construire- Deschidere

12.000200.00040.000

11/07 04/09

Consolidarea Cetăţii Râşnov şi Program cughid

- Planificare- Construire- Deschidere

6.000100.00012.000

02/09 02/10

Oferta de excursii în zonaşi atelier de lucru pemarketing

- Design- Organizare- Asistenţă- Promovare

4.00020.0006.0004.000

09/06 12/06

Calendarul evenimentelordin zona

- Design - Tipărire- Distribuire

1.0004.0001.000

01/06 05/06

Finalizarea construiriiCapelei Reginei

- Construire Se vadeterm.

05/07 02/08

Construirea sistemului deapă şi canalizare

- Expertizăinginerie- Construire

35.000750.000

12/07 12/09

Serviciu local de transportîn comun

- Achiziţionaremicrobuz

60.000 03/06

Farmacie - Amplasament- Construire

2.000Se vadeterm.

05/06 02/07

Îmbunătăţirea reţelei decărări din zona Moeciu

- Construireatraseelor - Indicatoare

Se vadeterm.7.000

02/06 03/06

TOTAL ZonaBran-Moeciu-Râşnov

2.516 M

Zona Făgăraş

Centrul de Informarepentru Turişti Făgăraş

- Planificare- Construire- Deschidere

30.000400.0006.000

05/07 02/08

Reabilitarea pădurii şiKiosk Informativ

- Planificare- Construire- Program deprezentare- Deschidere

15.000200.0005.000

3.000

05/07 05/08

Pachete turistice în zonă - Planificare- Pachete- Promovare

6.00050.0003.000

05/06 04/07

Conversia Şcolii de dresaj(Sâmbăta)

- Planificare- Construire- Deschidere

20.000250.0005.000

05/07 02/09

Reţea de cărări montane - Planificare- Reabilitare- Construire- Promovare

12.00040.000100.0005.000

05/06 02/07

TOTAL Zona Făgăraş 1.150 M

Zona Rupea

Centru de Informare şiPrezentare pentru Turişti Rupea

- Planificare- Construire- Deschidere- Promovare

22.000300.0005.0008.000

06/07 02/08

Restaurarea CetăţiiRupea

- Planificare- Construire- Deschidere - Promovare

60.0003.0 M15.00025.000

05/07 02/10

Pachete turistice în zonă - Planificare- Pachete- Promovare

6.00015.00010.000

05/06 02/07

Atelier de lucru –panificare şimanagementulpensiunilor

- Design- Organizare- Asistenta

9.00020.00012.000

02/07 05/07

Dezvoltarea pensiunilorlocale

- Planificare- Pachete- Promovare

5.00010.0008.000

11/06 06/08

TOTAL Zona Rupea 3.530 M

Coridorul turisticVişcri-Jilbet

Proiect de canalizare Vişcri

- Evaluare - Planificare- Construire

5.00015.000150.000

05/06 10/07

Reabilitarea drumului deacces la Vişcri

- Ingineri- Construire

10.00080.000

08/06 10/06

Dezvoltarea pieţei/străzilor comunităţii din Vişcri

- Planificare - Construire

15.000250.00050.000

08/06 10/07

Dezvoltarea coridoruluituristic Rupea- Jibert-Făgăraş

- Planificare +inginerie- Reabilitare drum- Indicatoare- Kiosk-uriinformare

30.000

400.00080.00075.000

05/07 06/08

Expoziţie de prezentare amoştenirii saxone

- Planificare siDesign- Construire

45.000

300.000

08/07 06/08

Atelier pe management depensiuni

- Design- Organizare- Asistenţă

3.00015.00010.000

10/07 11/07

TOTAL Coridorulturistic Vişcri-Jilbet

1.533 M

Zona Vama Buzăului

Centrul de Informarepentru Turişti şi ExpoziţieAgricolă

- Planificare- Construire- Deschidere- Promovare

55.000350.00010.00018.000

06/07 11/08

Atelier de lucru –planificare şimanagementulpensiunilor

- Design- Organizare- Asistenţă

8.00020.00010.000

09/07 11/07

Pachete agro-turism - Planificare- Pachete- Promovare

11.00020.00010.000

04/06 04/07

Indicatoare în comunitate+ dezvoltarea cărărilor decăţărat/ ciclism

- Planificare- Hartă cărări + reabilitare- Indicatoare

8.00090.000

25.000

04/07 10/08

TOTAL Zona VamaBuzăului

320.000

Zona Poiana Braşov

Planul zonei montane şiPlan urban

- Elaborareaplanului - Aprobare

60.000

10.000

04/07 12/07

Dezvoltarea sistemului decărări

- Planificare- Construire- Deschidere

11.000100.0005.000

04/07 06/08

Planul şi studiul defezabilitate al centruluioraşului

- Planificare- Construire

- Deschidere

90.000Se vadeterm.15.000

04/08 06/10

TOTAL Zona PoianaBraşov

291.000

Zona Zărneşti

Centru de Informare pentruTurişti şi Expoziţie aParcului Naţional

- Planificare- Construire- Deschidere- Promovare

35.000350.00010.00010.000

04/07 11/08

Atelier de lucrumanagementul sipromovarea pensiunilor

- Design- Organizare- Asistenţă

9.00020.00012.000

11/06 02/07

Atelier de lucru pacheteturistice şi marketing

- Design- Organizare- Testareaprodusului

3.00010.0004.000

11/05 03/06

Dezvoltarea de pacheteturistice

- Planificare- Testare- Promovare

18.0005.0005.000

05/06 02/07

Închiriere echipament(biciclete, etc.)

- Instalare + cadru 20.000 03/06 05/06

Alegerea activităţilor dereabilitare a străzilor

- Ingineri- Construire

20.000Se vadeterm.

03/08 05/09

TOTAL Zona Zărneşti 772.000

Parcul Naţional PiatraCraiului

Dezvoltare + GhidArhitectura

- Planificare- Aprobare +Conştientizare

40.00010.000

07/06 03/07

Sistem de Management aldeşeurilor

- Planificare- Construire

30.000Se vadeterm.

03/06 10/06

Hartă şi ghid complet altraseelor

- Planificare- Reabilitare- Construire- Identificare - Promovare

15.00080.000200.0009.0005.000

05/06 09/07

Proiect de semneexplicative şi indicatoare

- Design - Construire

12.000100.000

Implementarea actualuluiPlan de management alparcului

- Drumuri- Protecţie- Păduri- Câmpii

Se vadeterm.

06/06 09/10

Programe deconştientizare a populaţiei

- Planificare- Materiale- Organizare

7.00020.00050.000

03/06 08/06

Construirea fabricii delactate şi a centrului deprezentare

- Planuri- Construire- Costuri start-up

18.000300.00050.000

05/06 08/07

Atelier de lucru-Dezvoltarea produsuluieco-turism

- Planificare- Materiale- Organizare- Asistenţă

12.00020.00020.00025.000

08/06 10/06

TOTAL Parcul NaţionalPiatra Craiului

818.000

Judeţul Braşov

Crearea Comisiei peTurism a judeţului Braşov

Întâlnirea sectoruluipublic/privat

- Atelier de lucru- Executivul- Membrii- Administraţia- Cursuri deinstruire

12.00012.00020.00020.00025.00020.000

20.000

01/06

11/06

10/06

12/06

Angajarea unuiCoordonator RegionalInterimar

- Birou- Călătorii- Salariu

Se vadeterm.

10/05 12/07

Centru de Informare pentruTurişti

- Design - Creare

50.000750.000

01/06 01/07

Dezvoltarea şipromovareameşteşugurilor şi arteilocale

- Inventariere şievaluare - Asistenţă tehnică - Promovare

20.000

60.000

20.000

Activităţi de Marketing

Strategia de Marketing pe5 ani a Judeţului Braşov

- Studiu de piaţă- Preconizarevizitatori- Plan strategic

18.000

3.000

20.000

12/06 06/07

Pagină de internet + bazăde date a JudeţuluiBraşov

- Design - Creare baza dedate- Management- e-buletin

32.00012.000

20.0005.000

03/06 12/06

Sistem de distribuire ainformaţiilor turistice dinBraşov

- Design- Implementare

34.00050.000

02/06 05/06

Ghidul Turistic al Judeţului - Design şi plan - Tipărire- Distribuire

18.000

60.0007.000

11/05 05/06

Participare la târguri(4/an)

- Planificare- Participare

- Monitorizare

12.00010.000/targ6.000

01/06 006/10

Excursii de familiarizare(4/an)

- Organizare- Planificareexcursii

- Monitorizare

12.00010.000per tour6.000

01/06 06/10

Asistenţă tour-operatoriinbound

- Asistenţă pentrustart-up- Marketing

30.000

50.000

10/05 12/07

Asistenţă internet/ paginăde internat

- Evaluare- Fond internet- Format pagină deinternet

10/05 06/07

Campanie judeţeană deconştientizare în turism

- Planificare- Organizare- Evaluare

30.000 03/07 06/07

Dezvoltare produs

Pachete judeţene (25excursii)- Rurale (4)- Moştenire (3)- Eco-turism (4)- Ecologie în Carpaţi (2)- Păsări (3)- Ciclism rural (2)- Mountain bike (2)- Photo Safari (2)- Ago-turism (3)

- Inventar resurse- Evaluarea pieţelor- Design pacheteturistice- Planificareexcursii- Marketing pe grupţintă

20.000

10.000

50.000

20.000

15.000

12/05 08/06

Centru de Educaţie şiPromovare a MunţilorCarpaţi

- Amplasare- Studiu defezabilitate- Design- Construire

5.00035.000

85.0001.2 M

06/06 04/08

Atelier de instruire

Dezvoltarea produselorturistice + Marketing Train-the-trainers (12- zile)

- Design- Organizare- Excursie derecunoaştere- Asistenţă

10.00028.0003.0005.000

10/05 05/06

Strategii de e-marketing(3 zile)

- Design- Organizare- Asistenţă

5.0006.0002.000

07/06 11/06

Program de instruirepentru ghizi- Începători (30 zile)- Nivel intermediar (20 zile)- Avansaţi (20 zile)

- Design general

- Organizare

- Organizare

- Organizare- Certificare

16.000

20.000

14.000

20.0005.000

08/06 05/07

Specialist- Ecologia în Carpaţi- Istoria Transilvaniei- Moştenire şi arhitecturasaxona

- Design general- Organizare

- Organizare

- Organizare

- Certificare

4.000

6.000

6.000

6.000

3.000

09/06 06/07

Cazare + Marketing (3 zile)

- Design- Organizare- Asistenţă

5.0006.0002.000

07/06 11/06

TOTAL Judeţul Braşov 2.546 M

TOTAL GENERAL 19.143Milioane

2.7. Următorii paşi

Este perioada perfecta pentru a implementa mai multe iniţiative care să transforme Judeţul Braşov într-onouă destinaţie turistică internaţională şi într-o destinaţie locală şi naţională din ce în ce mai importantă.USAID (şi poate şi alţi finanţatori) şi-a exprimat interesul în a lansa imediat o iniţiativă serioasă deimplementare a acestui cadru strategic. Participanţilor li s-a promis ca acesta NU va fi un plan care va staîntr-un sertar şi că se pot aştepta să vadă unele dintre recomandări implementate în următoarele 6 luni sauîn perioada octombrie 2006 – martie 2007. Deşi aprobarea acestui plan poate fi văzută ca fiind primul pas,există multe iniţiative care pot fi demarate în următoarele câteva săptămâni, printre care:

I. Organizare la nivel judeţean şi implementare

1.1 Angajarea unui Coordonator de Turism Regional interimar: 10/051.2 Lansarea Comisiei de Turism din Judeţul Braşov: 12/051.3 Crearea unui Centru de Informare pentru Turişti în Braşov: 01/06

II. Activităţi de Marketing

2.1 Elaborarea unei strategii de marketing pe 5 ani: 02/062.2 Elaborarea unui Ghid Turistic al Judeţului: 11/052.2 Elaborarea paginii de internet a judeţului: 03/062.4 Asistenţă tour-operatorilor inbound: 10/052.5 Asistenţă internet şi pagină de internet: 12/05

III. Ghid de dezvoltare şi Standarde de Design

3.1 Indicatoare în Braşov + Ghid Arhitectură: 02/06

IV. Atelier de instruire

4.1 Train-the-trainer - Dezvoltarea produsului turistic + Marketing (12- zile): 10/05

4.2 Curs de instruire – management hotelier care să respecte factorii de mediu: 12/054.3 Atelier de lucru - Pachete turistice şi Marketing în Zărneşti: 11/054.4 Atelier de lucru - Pachete turistice şi Marketing în Predeal-Azuga: 05/05

V. Dezvoltare produs

5.1 Plimbări prin Braşov:10/055.2 Excursii de zi în Braşov: 10/055.3 Dezvoltarea reţelei de trasee montane din zona Predeal: 05/06