tulburari de ritm si de conducere
DESCRIPTION
tulTRANSCRIPT
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 1/16
UNIVERSITATEA ‚‚SPIRU HARET’’
FACULTATEA DE EDUCATIE FIZICA SI SPORT
KINETOTERAPIE SI MOTRICITATE SPECIALA
PROGRAME KINETICE SPECIFICE IN PATOLOGIA
CARDIOVASCULARA
TULBURARI DE RITM SI DE CONDUCERE
1
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 2/16
Tulburari d ri!" #i d $%&du$r
Ritmul normal al inimii se numestre ritm sinusal. Este un ritm regulat cu frecventa
intre 60-100 batai/min, in functie de conditiile in care se afla organismul( odihna, efort,
emotii,etc).
Centrul care determina ritmul sinusal se numeste nod sinusal si se afla in atriul dret.
!cest centru are rorietatea de automatism " descarca fara incetare, e tot arcursul vietii
imulsuri electrice care sunt conduse e cai secifice la intregul muschi al inimii si comanda
contractia acestuia. #n rol imortant e acest traseu are nodul atrio-ventricular" acesta face
legatura dintre miocardul atrial si cel ventricular si are rolul de a conduce imulsurile electrice
la miocardul ventricular, care este cel mai imortant entru functia de contractie. $ot nodul
atrio-ventricular are rolul de a determina o anumita intar%iere in conducerea imulsului entru
a ermite miocardului ventricular sa se rela&e%e, sa se destinda si sa ermita alimentarea
ventriculilor cu sange care este omat aoi sre organe. 'entriculii se umlu cu sange in
diastola si omea%a sange in sistola.
a un rim de 60 batai/min inseamna ca sunt 60 de contractii (sistole) dar si 60 de
erioade de umlere (diastole). a 100 batai/ min vor fi 100 de sistole si 100 diastole, dar mai
scurte. Cresterea ritmului cardiac ermite cresterea debitului cardiac numai ana la o anumita
limita, dincolo de care diastolele devin atat de scurte incat ventriculii nu mai au tim sa se
umle si debitul cardiac va scadea.
Ritmurile raide se numesc tahicardii. Ritmurile lente se numesc bradicardii.
$ulburarile de ritm ot avea unctul de ornire la nivelul atriilor si se numesc aritmii
suraventriculare sau la nivelul ventriculilor si se numesc aritmii ventriculare.
Bradi$ardia #i&u#ala
radicardia sinusala coresunde unui ritm cardiac mai lent (sub 60 batai e minut), dar
activitatea electrica isi are originea in nodulul sino-atrial ( ritm cardiac cu morfologie
normala). *nima bate in mod normal cu o frecventa curinsa intre 60 si 100 de batai e minut
(in medie +0-0 batai e minut) , ceea ce coresunde unui ritm sinusal.
$ermenul de sinusal rovine de la nodul sino-atrial, care este stimulatorul cardiac natural,
avand rolul de a asigura un ritm cardiac normal.
2
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 3/16
Cau'l d bradi$ardi #i&u#ala
recvent bradicardia sinusala se intalneste la ersoanele sanatoase, in secial in randul
tinerilor, mai ales la sortivi sau in timul somnului.
#na din cau%ele cele mai frecvente de bradicardie sinusala simtomatica este boala
nodulului sinusal sau sindromul de nod sinusal bolnav.
edicamentele care ot duce la aaritia bradicardiei sinusale sunt "digitalice (digo&in),
beta-blocante, blocante de canalele de calciu, amiodarona, veraamil, arasimaticomimetice
(solutie oftalmologica cu acetilcolina), clonidina, roafenona, re%erina,etc.
#nele to&ine ot rovoca bradicardie" litiu, toluen
ieractivitate vagala (cresterea tonusului sistemului nervos arasimtatic) sau scaderea
tonusului simatic
*nfarctul miocardic acut" bradicardia sinusala este asociata unei evolutii de mai bun augur
decit tahicardia sinusala de obicei este tran%itorie si insoteste infarctul miocardic acut inferior
mai frecvent decat cel de erete anterior
radicardia ce urmea%a resuscitarii dua sto cardiac este de rognostic nefavorabil
!lte cau%e de bradicardie sunt"hiotermie (scadere a temeraturii corului sub 234 C),
hioglicemie (nivelul sca%ut al gluco%ei in sange ) ,anee de somn (afectiune a aaratului
resirator caracteri%ata rin au%e resiratorii reetate, frecvente in timul somnului),difterie
(infectie bacteriana), miocardita (inflamatia muschiului inimii) ,reumatism articular acut,
icter, hierotasemie (nivelul crescut de otasiu ) , hiertensiune intracraniana (crestere a
resiunii intracraniene), coronarografia, meningita, unele tumori cerebrale, tumori
mediastinale, hio&ia (scaderea cantitatii de o&igen) severa, hiotiroidism (deficit in hormoni
tiroidieni), deresia , etc.
Ma&i(#!ari $li&i$ al bradi$ardii #i&u#al
*n ma5oritatea ca%urilor bradicardia sinusala este asimtomatica, cu e&cetia ca%urilor in care
frecventa cardiaca este foarte redusa,sub 0-30/minut. anifestarile clinice sunt consecutive
scaderii debitului cardiac (inima nu omea%a suficient sange entru a acoeri nevoile
3
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 4/16
organismului).
7imtomele bradicardiei sinusale sunt urmatoarele"
7incoa (lesin) rere%inta ierderea de cunostinta temorara care conduce la ierderea
echilibrului si rabusirea corului. 7incoa aare datorita scaderii flu&ului de sange la nivelul
creierului ceea ce duce la reducerea aortului de o&igen si substante nutritive la nivelul
creierului
!meteli
Confu%ie ,scaderea caacitatii intelectuale sau dificultati de concentrare
8alitatii
9urere in iet sau angina ectorala( este e&resia unui aort insuficient de o&igen la
nivelul muschiului inimii)
9isnee (resiratie dificila)
:boseala e&cesiva
7caderea tolerantei la efort (aaritia oboselii la eforturi mici)
Dia)&%#!i$
A&ali'l d lab%ra!%r
!nali%ele de laborator ot fi de a5utor in stabilirea cau%ei bradicardiei" do%area electrolitilor in
sange (nivelul de calciu si otasiu), glicemia (nivelul gluco%ei in sange) ,testarea functiei
tiroidiene (tiro&ina si triiodotironina), do%area nivelului de medicamente si to&ice din sange.El$!r%$ardi%)ra"a
Electrocardiograma de reaus ermite detectarea bradicardiei sinusale. .
Electrocardiografic bradicardia sinusala se caracteri%ea%a rin"
- frecventa cardiaca intre 0-60 batai/minut
- unde 8 si comle&e ;R7 de morfologie normala
- fiecare comle& ;R7 este recedat de o unda 8
4
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 5/16
- intervalul 8-8 < 1 s
M%&i!%ri'ara H%l!r
!vand in vedere ca bradicardia oate sa nu aara in timul sitali%arii, e&ista diso%itive
EC= ortabile ce inregistrea%a traseele EC= la domiciliu. !ceste diso%itive inregistrea%a
traseele EC= tim >- ore.
S!udiil l$!r%(i'i%l%)i$
7tudiile electrofi%iologice sunt e&lorari mai comle&e. 7onde de dimensiuni foarte mici
reva%ute cu electro%i se introduc rintr-o vena (de la antebrat sau icior) si iminse ana la
nivelul inimii. 7ondele ermit masurarea timului de recuerare a nodului sino-atrial, care in
mod normal ar trebui sa fie mai mic de 1,6 secunde dua stimularea atriilor la o frecventa de
120. 9easemenea ermite masurarea timului de conducere a stimulului electric de la nodulul
sino-atrial la atrii.
T#!ul d i&$li&ar
$estul de inclinare este util entru confirmarea disfunctiei autonome (sistemului nervos
vegetativ) . $estul resuune utili%area unei surafete lane cu inclinare la +04 tim de 3
minute cu monitori%area tensiunii si frecventei cardiace. #n re%ultat o%itiv aare cand
scaderea tensiunii arteriale si frecventei cardiace roduce simtome (bradicardie cu
ameteala ,lesin). !cest test este mai utin secific decat studiile electrofi%iologice.
$ahicardia sinusala
Ta*i$ardia este o tulburare de ritm cardiac caracteri%ata rin a$$lrara ri!"ului $ardia$
&%r"al (ritm sinusal) astfel incat frecventa cardiaca deaseste 100 batai e minut. !ceasta
crestere a frecventei cardiace rareori deaseste >00 batai e minut. !ceasta definitie a
tahicardiei sinusale este valabila doar in ca%ul adultilor. a sugarii frecventa cardiaca normala
este de 110-130 de batai e minut. *nima bate in mod normal cu o frecventa curinsa intre 60
si 100 de batai e minut (in medie +0-0 batai e minut) , ceea ce coresunde unui ritm
sinusal.
5
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 6/16
$ermenul de sinusal rovine de la nodul sino-atrial, care este stimulatorul cardiac natural,
avand rolul de a asigura un ritm cardiac normal. ?odulul sinoatrial este un mic gru de celule
musculare e&trem de seciali%ate situate in eretele atriului dret. a nivelul sau isi au
originea imulsurile electrice care fac inima sa bata.!cest nodul descarca stimulul electric
sre atrii care se contracta determinand trecerea sangelui din atrii sre ventricule. 7emnalul
electric trece aoi rin nodulul atrioventricular care se afla in artea de 5os a eretelui
interatrial . *mulsul electric trece aoi rin fasciculul is si reteaua 8ur@in5e determinand
contractia ventriculelor si trecerea sangelui din ventricule sre aorta si artera ulmonara.
$ahicardia sinusala are un debut si un sfarsit rogresiv.
Cau'
$ahicardia sinusala nu este o aritmie rimara (fara nici o cau%a) ,ci aare intotdeauna ca
rasuns fi%iologic al cordului la diferiti factori"
iertiroidismul aare cand glanda tiroida roduce hormon tiroidian in e&ces.
ormonul tiroidian influentea%a rata batailor cardiace, astfel in ca% de hiertirodism
aare tahicardie.
eocromocitom este o tumora de%voltata in glanda medulosurarenala care secreta
catecolamine (andrenalina, noradrenalina) resonsabile de hiertensiune arteriala
severa si de tulburari ale ritmului cardiac (tahicardie).
Embolie ulmonara este obstructia brusca a uneia dintre ramurile arterei ulmonare.
*nfarct miocardic (moartea muschiului inimii rin blocarea brusca a arterei coronare).
oli valvulare cardiace.
alformatii cardiace congenitale.
oli ulmonare cronice.
iocardita (inflamatia muschiului inimii).
E&cesul de alcool, tutun si cafea.
9roguri stimulente cum ar fi cocaina, ecstasA si amfetaminele.
6
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 7/16
ebra rere%inta temeratura cororala mai mare de 2+C.: stare febrila este insotita
adesea de cresterea frecventei cardiace.
emoragie, anemie (diminuarea cantitatii de hemoglobina functionala circulanta totala
), soc (stare clinica e&trema, caracteri%ata rin scaderea flu&ului de sange o&igenat
necesar functionarii organelor vitale determinat de diferite afectiuni acute sau raniri
imortante) - in aceste ca%uri tahicardia aare ca mecanism comensator rin care
organismul incearca sa mentina un flu& sanguin otim
*nsuficienta ventriculara stanga (incaacitatea ventriculului stang de a-si indelini
functia de omare a sangelui in aorta)
?evro%a cardiaca este o tulburare sihica care se manifesta rintr-un comle& de
tulburari cardiace subiective" alitatii, dureri recordiale, recum si resiratie
suerficiala, intretaiata de oftat, sen%atie de oboseala si disnee (lisa de aer), balonari
abdominale si constiatie.
!n&ietate (teama).
7tres emotional.
9eshidratare.
9urere.
io&emia (nivelurile sca%ute de o&igen).
Efortul fi%ic intens.
Cresterea tonusului simatic sau scaderea tonusului vagal (arasimatic).
edicamente cum ar fi atroina, vasodilatatoare (medicament care creste calibrul
vaselor rin intinderea fibrelor lor musculare), neuroletice (medicamente utili%ate in
tratamentul siho%elor), antideresive, hormoni tiroidieni.
Si"+!%"
$ahicardia sinusala de obicei nu determina aaritia simtomelor, cu toate acestea acientii ot
acu%a alitatii.
7
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 8/16
Pal+i!a!iil rere%inta o sen%atie de batai ale inimii mult mai raide decat de obicei.8ersoana
simte modificari ale ritmului cardiac. 8alitatiile ot fi crea sen%atia de disconfort,
indiso%itie si an&ietate (teama) la unele ersoane. Cu cat tahicardia este mai grava, cu atat si
simtomele sunt mai severe.Cand inima bate rea reede, camerele inferioare ale inimii
(ventriculii) nu au suficient tim sa se umle cu sange si, ca urmare, nu ot oma suficient
sange catre organele corului ducand la aaritia simtomelor de debit cardiac
sca%ut" slabiciune, oboseala, confu%ie, dureri in iet, sen%atia de lisa de aer, cefalee (dureri
de ca), ameteala sau sincoa (lesin).
9*!=?:7$*C"
E&amenul clinic
E&aminarea ulsului se reali%ea%a rin comrimarea cu trei degete (inde&, medius si
inelar) a arterei radiale in santul radial. recventa se arecia%a numarand ulsatiile tim de un
minut.E&aminarea ulsului une in evidenta o frecventa de este 100 batai e minut
(tahicardie). !scultatia cordului (cu a5utorul stetoscoului) ermite masurarea frecventei
cardiace, %gomotele cardiace sunt regulate, bine batute, concordante cu ulsul.
C%"+r#ia #i&u#ului $ar%!idia&
Comresia sinusului carotidian roduce de obicei o usoara rarire, urmata de o revenire
gradata la frecventa anterioara. !cest fat vine in contrast cu rasunsul tahicardiei aro&istice
suraventriculare la aceeasi manevra, care roduce o usoara rarire si o orire brusca a
tahicardiei. !ceasta manevra trebuie efectuata doar de catre un medic. ?u se face comresia
sinusului carotidian la ersoanele cu sufluri e carotide.
El$!r%$ardi%)ra"a
Electrocardiograma este o inregistrare a actrivitatii electrice a inimii. Electrocardiograma este
un traseu al imulsurilor electrice ale inimii inregistrat cu mici electro%i ce se fi&ea%a e iet
si se conectea%a la un electrocardiograf. Caracteristicile tahicardiei sinusale e
electrocardiograma sunt"
• comle&ele ;R7 au asect normal, sunt recedate de unde 8 sinusale• intervalul 8; (8R) este in limite normale
8
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 9/16
• frecventa cardiaca este intre 100->00 batai e minut
M%&i!%ri'ara H%l!r
Electrocardiograma standard oate sa nu detecte%e tahicardia sinusala deoarece nu a aarut inmomentul efectuarii electrocardiogramei. onitori%area olter este o inregistrare continua a
traseului EC= tim de >- de ore. 8entru stabilirea cau%ei tahicardiei sinusale ot fi
necesare si alte teste cum ar fi" cele de sange entru verificarea hormonilor tiroidieni,
en%imelor miocardice, ga%elor arteriale , ecocardiografia entru identificarea anomaliilor
valvulelor inimii sau coronarografia entru afectiuni ale vaselor inimii, etc.
#n rocent semnificativ al subiecBilor cu cardioatie ischemic Di indicaBie de includere n
rograme de recuerare fi%ic re%int Di tulburri de ritm suraventriculare sau, ndeosebi,
ventriculare. !cest rocent crescut al bolnavilor oblig, din raBiuni ractice,
economice Di financiare, ca aceDti bolnavi s deun un efort fi%ic semnificativ n timul
activitBii cotidiene, indiferent dac este vorba de subiecBi ce desfDoar activitate rofesional
sau de ensionari de vFrst sau de boal studiile efectuate du un accident coronarian acut au
dovedit c severitatea tulburrilor de ritm, otenBialul letal, este direct roorBional cu doi
factori/ severitatea ischemiei miocardice Di disfuncBia ventricular stFng.
PROGAM DE KINETOTERAPIE IN TULBURARILE DE RITM CARDIAC
:biectivele rogramului sunt"
- reducerea travaliului cardiac entru un nivel dat de efort, rin ameliorarea utili%arii eriferice a :>
- cresterea caacitatii de efort ma&imal (':>&) rin aceeasi ameliorare a utili%arii
eriferice a :>
- ameliorarea erformantei cardiace ma&ime areciate rin debitul cardiac ma&imal(otionala)
- de%voltarea circulatiei coronariene colaterale
- obtinerea unor efecte sihologice favorabile, care sa contribuie la recastigarea
increderii in sine, alungarea ingri5orarii si an&ietatii legate de reluarea activitatii
rofesionale si de re%olvarea roblemelor comle&e ale vietii.
:rice sedinta de antrenament fi%ic a bolnavului cardiac este alcatuita din 2 arti distincte.
9
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 10/16
*ncal%irea G e&ercitii fi%ice regatitoare entru antrenamentul roriu-%is, inclu%and
regatirea musculaturii care va fi antrenata (membre suerioare, membre inferoare) si
regatirea aaratului cardiovascular. E&ercitiile fi%ice nu trebuie sa determine in
general o frecventa cardiaca care si deaseasca cu este >0 batai/ min. frecventa
cardiaca de ba%a si in orice ca% frecventa obtinuta in timul incal%irii nu trebuie sa
deaseasca 100 G 110 batai/ min.
!ntrenamentul roriu-%is G cu durata variabila, in care bolnavul restea%a efort de
anduranta. *ntensitatea este deendenta de varsta bolnavului, de starea functionala a aaratului
cardio-vascular, de asectul activitatii fi%ice anterioare a bolnavului. Este fa%a roriu-%isa a
recuerarii, in care se obtine cresterea nivelului de efort fi%ic e care il oate resta bolnavul.
!ntrenamentul se incheie intr-o erioada de revenire, in care bolnavul efectuea%a din
nou e&ercitii fi%ice (diferite sau nu de cele din fa%a de incal%ire) si in care aaratul
cardiovascular revine tretat la starea de reaus. 9urata acestui stadiu este in general tot de 3
G 10 minute.
:tional dar nu de la inceut, in fa%a a **-a a recuerarii si in secial la limita de
trecere sre fa%a a ***-a, se oate adauga un nou ciclu de antrenament, constand din 5ocurile
recreative, care nu vor mai asigura bolnavului o frecventa cardiaca egala cu cea din timul
antrenamentului roriu-%is dar care vin sa mentina sau chiar sa creasca sulimentar
caacitatea de efort a bolnavului, obtinuta rin antrenament.
#rmarirea antrenamentului se face ca si in ca%ul efortului la domiciliu, rin doi
arametri de ba%a. 8rimul dintre acestia este C de antrenament, care nu trebuie sa deaseasca
dar nu trebuie sa fie nici mult inferioara C restabilite. Cel de-al doilea element, tot mai mult
utili%at este scala de autoareciere a intensitatii efortului. !ceasta scala, imartita in >0 degrade de erceere a efortului, trebuie arcursa ana insre treata 1> G 1, deoarece este
aceasta limita de efort erceut ca oarecum greu, efortul se desfasoara de cele mai multe ori in
anaerobio%a, devenind daunator entru acient.
!cestor doua elemente li se oate adauga controlul $!, indeosebi entru bolnavii cu
diverse grade de insuficienta ventriculara stanga. !re scoul de a deista recoce scaderea
debitului sistolic si de a evita consecintele antrenamentului in conditiile cresterii sta%ei
10
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 11/16
ulmonare a bolnavului. 7e evita, in lus, aaritia unor accidente cum ar fi sincoa, rin
scaderea brutala a debitului cardiac de efort.
!ctualmente monitori%area EH= nu mai este necesara decat la un rocent redus al
bolnavilor, deoarece la e&ternarea din sital se efectuea%a monitori%area ambulatorie a EH=
e o erioada de 1> G 1 ore. olnavii care in cursul acestei monitori%ari de%volta ischemie
severa sau tulburari de ritm, otential ericuloase entru viata, sunt deistati si e&clusi de la
antrenamentul fi%ic (temorar ana dua revasculari%area miocardica). Restul bolnavilor nu
necesita de obicei monitori%area EH=. $otusi, si la aceasta categorie de subiecti, la care
monitori%area ambulatorie nu oate fi efectuata de rutina, monitori%area EH= in timul
antrenamentului se imune in cateva situatii"
- rasuns hiotensor la efort (scaderea $!7 I >0 mmg in timul efortului)
- tulburari de ritm severe, induse de effort sau re%ente in reaus
- ischemie severa indusa de efort (7$ subdenivelat I > mm sau angina sub 3 E$s)
- caacitatea functonala sca%uta (sub 3 E$s)
- orire cardiaca in fa%a acuta a *!
- disfunctie '7 severa
- imosibiliatea monitori%arii (determinarii) de catre bolnav a C in cursul efortului.
!ro&imativ 13b G >3J dintre bolnavii care sunt suusi rogramelor de antrenament
fi%ic, necesita monitori%area EH= e arcursul acestora. *n unele ca%uri, EH= este
necesar numai la rimele antrenamente iar ulterior, daca evolutia este favorabila se
oate renunta la monitori%are.
Metodologia antrenamentului
Clasic, se considera ca efectul antrenamentului continuu este cel mai bun, 5ustificandu-
se rin aceea ca odata atinsa starea de steadA-state, aceasta trebuie mentinuta e arcursul
intregului antrenament. :rirea antrenamentului, chiar entru o erioada scurta, face ca la
reluarea lui mecanismele eriferice de adatare la efort, sa nu mai fie use atat de raid in
11
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 12/16
functiune, reali%andu-se e de o arte o solicitare sulimentara a cordului iar e de alta arte,
consecutiv acestei solicitari, sa creasca riscul aaritiei unor comlicatii cum ar fi angorul,
disneea sau tulburarile de ritm.
7-a aratat insa, relativ recent, ca intervalele de odihna de 1 G > minute, nu fac sa
disara mecanismele eriferice de adatare la efort, care ot fi reuse raid in functie. !stfel,
riscul antrenamentelor cu intervale nu este mai mare sau este negli5abil, bineinteles atunci
cand au%ele dintre reri%ele de efort nu deasesc 1 G > minute. !tunci cand ele ating 2 G
minute insa, cele afirmate anterior sunt valabile si e&ista riscul aaritiei unor comlicatii la
reluarea antrenamentului. *n schimb, intercalarea inor au%e de efort scade semnificativ
oboseala musculara si creste aderenta bolnavului la antrenament. 9e asemenea, face sa
disara teama bolnavului de eventualele comlicatii, teama derivata din aaritia sen%atiei de
eui%are, atat de frecventa in ca%ul efortului continuu.
*n lus, antrenamentul ce intervale a devenit o necesitate din momentul in care s-a
constata ca folosirea unui anumit ti de antrenament oboseste bolnavul, rin monotonie, face
sa scada interesul si aderenta acestuia la antrenament, ca si starea de bine e care acesta
trebuie sa o roduca bolnavului.
!. E&ercitii analitice libere
a inceut, se efectuea%a e&ercitii analitice ale tuturor e&tremitatilor, cu scoul de a
de%volta in rimul rand mobilitatea articulara. 7e introduc aoi tretat e&ercitii entru
de%voltarea fortei tuturor gruelor musculare ale membrelor si trunchiului, folosindu-se
gantere a caror greutate creste rograsiv de la 0,3 @g la > G 2 @g.
9atele fi%iologice arata ca, dua un reaus sever la at, musculatura scheletica iarde
in 1 %ile >0J din forta ma&ima iar muschiul imibili%at in aarat gisat ierde intr-o
satamana 20J din forta ma&ima.
8ierderea oate fi revenita destul de usor, daca se evita reausul comlet. : singura
contractie musculara de cateva secunde, cu intensitate de 1/3 din forta ma&ima este suficienta
entru a reveni hiotrofia. Contractiile cu intensitate de minim 1/2 din forta ma&ima si o
durata de 6 secunde duc la marirea fortei musculare.
12
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 13/16
$onifierea musculara se oate face in modul cel mai eficient rin contractii
KintermediareL. !cestea din urma sunt contractii musculare relungite, cu intensitate usor
variabila, reali%ate rin delasari lente ale segmentelor.
entinerea indelungata atensiunii in muschi este factorul care stinulea%a cal mai mult
de%voltarea fortei. Re%ultate otime se obtin cu o intensitate a contractiei de minim +3J din
forta ma&ima si o durata de 6 G 1> secunde.
Evident, la bolnavii cu infarct miocardic sunt contraindicate contractiile cu o
intensitate atat de mare dar s-a demonstrat ca intensitati cu mult mai mici, ot duce si ele la
de%voltarea fortei musculare.
Este imortant ca e&ecutarea diferitelor e&ercitii si indeosebi a celor entru
de%voltarea fortei sa fie corelate cu resiratia, evitandu-se blocarea acesteia.
locarea resiratiei in insir, entru ca membrele suerioare sau inferioare care
e&ecuta un efort sa ia unct fi& e torace sau e ba%in, duce la cresterea resiunii
intretoracice, care este daunatoare bolnavilor cu C*. 8resiunii intratoracice, de este 0 mmg
blochea%a circulatia de intoarcere rin vena cava suerioara si stan5enesc circulatia de
intoarcere rin vena cava inferioara. 9aca e&ercitarea resiunii se relungeste este > G
secunde, survine o scadere a volumului sistolic, scaderea debitului cardiac si micsorarea
saturatiei de :> a sangelui arterial, fenomen foarte grav entru cordul ischemic. a%a
ostresorica este si ea foarte ericuloasa. Reintoarcerea brusca a sangelui in cordul dret
face sa creasca intens volumul sistolic, debitul cardiac si tensiunea arteriala.
!legerea e&ercitiilor de gimnastica medicala trebuie sa tina seama de regatirea
bolnavului entru efortul rofesional, recum si de re%enta eventuala a altor afectiuni
asociate (artro%e, sondilo%a etc) si sa fie diri5ata catre influentarea favorabila a acestora.
!laturi de de%voltarea fortei musculare este necesar sa se antrene%e si re%istenta
musculara locala, indeosebi a gruelor musculare care vor fi mult solicitate in efortul
rofesional al unore dintre bolnavi, rin contractii musculare reetate tim indelungat.
!ntrenarea re%istentei locale se oate face rin contractii musculare dinamice ritmice, cu
intensitate moderata si numar mare de reetari, >0 G 30 G 100 de reetari consecutive.
13
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 14/16
!ntrenarea re%istentei gruelor musculare care vor fi solicitate in efortul rofesional
au dret re%ultat imbunatatirea randamentului motric la acest nivel, recum si cresterea
coeficientului de utili%are a :> in musculatura resectiva. !cest ultim fenomen face ca
activitatea muschiului antrenat sa solicite un debit circulator moderat, economic, reali%andu-
se astfel crutarea cordului.
E&ercitiile solicita cordul intr-o masura moderata, C a5ungand ana la 100 G 110
batai/ minut. !ceasta solicitare trebuie sa fie rogresiva, atingand valoarea ma&ima in
mi5locul rogramului. 9urata antrenamentului este de aro&imativ >0 de minute, rere%entand
i *ncal%ire entru antrenamentul de re%istenta. Este reconamdabil ca rogramul de e&ercitii sa
fie e&ecutat %ilnic.
. !ntrenamentul de re%istenta
Consta din e&ercitii care sa reali%e%e o solicitare relativ consistenta si de durata relativ
lunga a cordului. !ceasta se oate obtine rin eforturi e&ecutate cu grue musculare mari (de
e&emlu cu membrele inferioare) mentinute tim de minim 2 minute. 8ersoanele sanatoase
ot sa mentina tim de o ora eforturi echivalente cu 30J din caacitatea ma&ima aeroba a lor.
!stfel de eforturi roduc o crestere a C ana la 1>0 G 120 batai/ minut (variatii in functie de
varsta) si nu duc la cresterea lactacidemiei.
Este recomandabil ca, in rimele 2 G satamani ale erioadei de convalescenta,
intensitatea antrenamentului de re%istenta sa nu deaseasca in momentul de varf C de 1>0
batai/ min. 9e asemenea trebuie subliniat ca oate fi solicitat astfel de efort numai daca nu
aar semne clinice, electrocardiografice sau hemodinamice de intoleranta.
9aca evolutia bolnavului este buna in decursul unui antrenament de 2 G satamani in
erioada de convalescenta, el oate fi suus, la sfarsitul acestui interval, unui test
electrocardiografic de toleranta la efort. E&ertii :7 recomanda ca, in ca%ul in care nu aar
semne clinice, electrocardiografice sau hemodinamice de intoleranta, efortul la testare sa fie
imins ana la urmatoarele limite, in functie de varsta"
- >0 G >M ani - 1+0 C/ min
- 20 G 2M ani - 160 C/ min
14
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 15/16
- 0 G M ani - 130 C/ min
- 30 G 3M ani - 10 C/ min
- 60 si este - 120 c/ min
!ceasta limita trbuie sa fie mai cabarata la sedentarii care nu au fost obisnuiti de multi
ani cu eforturile fi%ice.
C ma&ima la care nu au aarut semne de intoleranta este considerata ca KC ma&ima
tolerataL. *n rogramul de antrenament entru re%istenta se folosesc eforturi care sa ridice C
medie la +0J din cea totala iar in momentele de varf la 3J din aceasta. 7re e&emlu, un
acient intre 30 G 3M ani oate fi solicitat in cadrul rogramului de 20 G 3 minute ana la o
C medie de 100/ min. iar in momentele de varf care ot avea o durata de 10 G 20 min., el
oate fi solicitat ana la 1>0/ min., daca a tolerat la testare C ma&ima de 10 / min.,
recomandata de :7. recventa sedintelor de antrenament entru re%istenta trebuie sa fie de
cel utin 2/ satamana.
!ntrenamentul de re%istenta se reali%ea%a cu a5utorul unor e&ercitii care anga5ea%a
grue musculare mari" alergarea e loc, urcat e scarita, bicicleta ergometrica sau de e&terioar.
7olicitarea cordului trebuie sa cresca tretat, e masura adatarii lui.
C. 8limbarile
8limbarile in aer liber, de referat in arcuri sau %one linistite, trebuie sa intre in
rogramul de miscare al oamenilor alaturi de gimnastica si antrenament de re%istenta. Este
recomandabil ca ele sa se e&ecute de 2 G 3 ori/ satamana (de regula in %ilele in care nu se
face antrenament de re%istenta), cu o durata de 60 G 1>0 de minute. *n cadrul lor se fac reri%ede accelerare a ritmului, resectand do%area individuala, in functie de C tolerata de fiecare
bolnav.
C. !ctivitatile %ilnice curente
8entru do%area efortului in cadrul activitatilor %ilnice curente ale bolnavului in
erioada de convalescenta, criteriul de orientare este de asemenea C tolerata de bolnav fara
15
7/21/2019 Tulburari de Ritm Si de Conducere
http://slidepdf.com/reader/full/tulburari-de-ritm-si-de-conducere 16/16
modificari clinice sau EH=, sihologice. 9o%area efortului se face dua modalitatea utili%ata
si la antrenamentul de re%istenta.
8entru orientarea asura gradului de solicitare a intregului organism in diferite
activitati, se foloseste arecierea cheltuielii de energie caracteristica fiecareia.
16