tulbarari+distrofi

7/23/2019 tulbarari+distrofi

http://slidepdf.com/reader/full/tulbararidistrofi 1/12

DISTROFII DISTROFIA GRANULO-VACUOLARĂ ÎN RINICHI Distrofiile hidro-protidice sunt distrofii ale compartimentului intracelular şi reprezintăurmarea unor perturbări ionice caracterizate prin pătrunderea în exces a apei şi sodiului în celulă, cu pierderea concomitentă de potasiu, însotite de o tumefiere (intumescenţă)

celulară.Distrofia granulo-acuolară asociază aspectele de intumescenţă tulbure (distrofiegranulară) cu cele de acuolizare (distrofie hidropică sau acuolară) ale citoplasmeinefrocitelor. !ceste leziuni apar în tubulo-nefrozele toxice şi de origine hipoxică sau înalterări ale filtrării glomerulare.

MACROSCOPIC"inichii sunt măriţi de olum şi greutate, se decapsulează uşor, au un aspect

specific palid, mat, tulbure, de #carne fiartă$. %onsistenţa şi elasticitatea sunt scăzute,cu friabilitate crescută. &e secţiune, rinichiul prezintă corticala rozată, cu ştergerealimitei dintre corticală şi medulară.

MICROSCOPIC' preparat colorat ..Diagnostic histologic ' "inichi (ezi staza renală)Diagnostic histopatologic ' Distrofie granulo-acuolară în rinichi*eziunile interesează mai ales tubii contorţi proximali şi constau din aspecte

asociate de distrofie granulară şi distrofie acuolară.Distrofia granulară (intumescenţa tulbure) apare în microscopia optică prin

mărirea în olum a celulelor epiteliului tubular, cu citoplasma intens eozinofilă, cugranulaţii fine sau grosiere. &rezenţa nucleilor bine coloraţi şi structuraţi sunt martorulreersibilităţii acestei leziuni.

Degenerescenţa acuolară se prezintă prin existenţa spre polul bazal a unor

acuole fine, optic goale, fără pereţi proprii, în citoplasma celulelor nefrocitarebalonizate.%itoplasma acestor celule este clară, palidă. +ucleii sunt de aspect normal sau prezintăleziuni de diferite grade, pna la leziuni ireersibile.

ubii contorţi distali şi glomerulii nu sunt interesaţi.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL se face cu'- intumescenţa clară, în care se eidenţiază celule tumefiate, cu citoplasma

clarificată, cu limite celulare precise- steatoza renală, în care epiteliul tubular, mai ales în tubii contorţi proximali,

prezintă acuole optic goale, cu conţinut lipidic (picături de grăsime), situate întremembrana bazală şi nucleu aceste lipide sunt eidenţiabile cu coloraţii speciale(/charlach, /udan).

DISTROFIA GRANULO-VACUOLARĂ ÎN FICAT epatocitele sunt afectate în infecţii acute, hipoxia acută, intoxicaţii cu substanţechimice sau medicamentoase, stări de inaniţie.

MACROSCOPIC 0icatul este mărit de olum şi greutate, cu aspect caracteristic de #carne fiartă$.

%apsula este destinsă, subţire, în tensiune. %onsistenţa şi elasticitatea sunt scăzute, iar

friabilitatea este crescută.

MICROSCOPIC' preparat colorat ..



Diagnostic histologic ' 0icat (ezi staza hepatică)Diagnostic histopatologic ' Distrofie granulo-acuolară în ficatepatocitele afectate sunt intumescente, cu limite eidente. +ucleii sunt bazofili,

bine conturaţi (semn de reersibilitate) şi îşi păstrează locul în celulă. %itoplasmaprezintă alternanţa acuolelor multiple (fine, optic goale, cu limite imprecise) cugranulele eozinofile proteice, uneori cu aspect spumos. %apilarele sinusoide apar

distorsionate datorită hepatocitelor mărite de olum.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu'- intumescenţa clară, în care citoplasma celulelor este omogenă, cu fine

granulaţii iar limitele celulelor sunt eidente- distrofia lipidică, în care încărcarea grasă apare sub forma acuolelor optic

goale cu limite precise, de talie mare, de obicei unice, care dizlocă nucleul împingndu-lcătre periferie se eidenţiază prin coloraţii speciale pentru grăsimi.

DISTROFIA LIPIDICĂ HEPATICĂ

0icatul gras sau steatoza simplă hepatică reprezintă depunerea de grăsimi la nielulţesutului hepatic, fără afectarea italităţii celulare. Degenerescenţa grasă hepaticăpoate fi urmarea unor intoxicaţii cu fosfor, cloroform, tetraclorură de carbon, apare încaz de alcoolism cronic, malnutriţie, obezitate, diabet zaharat.

Distrofia lipidică hepatică poate fi mediolobulară în hipoxii, periferică în intoxicaţiişi malnutriţie şi difuză în etilismul cronic.

MACROSCOPIC0icatul este mărit de olum şi greutate, cu capsula subţire, destinsă, cu marginea

anterioară rotun1ită. !re consistenţă scăzută şi este friabil. *a secţionare are culoaregălbuie şi lasă urme de grăsime pe lama cuţitului.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' 0icat (ezi ficatul de stază)Diagnostic histopatologic ' 0icat gras 2n distrofia grasă mediolobulară, la nielul citoplasmei hepatocitelor se obseră

mici acuole optic goale, diseminate, cu limite precise în forma periferică, citoplasmafiecărui hepatocit conţine cte o acuolă optic goală care, pe masură ce se măreşte,

împinge nucleul la periferie, conferindu-i un aspect lenticular în forma difuză, seobseră asocierea celor două aspecte microscopice şi afectarea în totalitate a lobululuihepatic. %apilarele sinusoide apar deformate de către hepatocitele balonizate.

DIAGNOSTIC DIEFRENŢIAL se face cu'- distrofii hidroprotidice (acuole optic goale negatie la coloraţiile speciale pentru

grăsimi).

DISTROFIA HIALINĂ A OVARULUI

Distrofia hialină (hialinoza) reprezintă o distrofie proteică a compartimentuluiintercelular sau, mai rar intracelular. ialinul este un material de aspect omogen,translucid, eozinofil. ialinoza poate apărea în condiţii fiziologice (hialin în oar în



premenopauză), precum şi în condiţii patologice (la nielul cicatricelor echi, la nielulseroaselor după inflamaţii cronice, la nielul pereţilor arteriolari, în componenţatumorilor benigne şi maligne).

MACROSCOPIC3arele sunt micşorate de olum, cu suprafaţa neregulată, boselată, de

consistenţă crescută şi aspect translucid.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' 3ar, organ plin care, pe secţiune prezintă corticala

(alcătuită dintr-o stroma densă, bogat celulară, cu dispoziţie în rte1uri, şi din foliculioarieni în diferite etape eolutie, corpi atretici, corpi progesteronici sau galbeni) şimedulara (cu ase mari, cu pereţi groşi şi traiect sinuos, ase limfatice şi fileteneroase).

Diagnostic histopatologic ' Distrofie hialină in oar /e obseră corpul albicans ce reprezintă depunerea de hialin pe cicatricea

rezultată în urma inoluţiei corpului galben (proces fiziologic). !cesta are aspectomogen, palid eozinofil, forma rotund-oalară sau neregulată asele sangine oarieneau pereţii îngroşaţi prin depunerea de hialin.

AMILOIDOZA RENALĂ

ste consecinţa depunerii predominant extracelulare a unui material fibrilar cu ocompoziţie chimică complexă. 2n microscopia optică, amiloidul se prezintă ca unmaterial de tip hialin, cu caractere speciale de tinctorialitate (în coloraţia "oşu de %ongoapare roşu-cărămiziu, cu iolet de metil, erde de metil şi albastru de metil se colorează în roşu-iolaceu). !miloidul se depune interstiţial, de-a lungul fibrelor de reticulină şi de

colagen, de-a lungul membranelor bazale epiteliale sau în media aselor mici.Degenerescenţa amiloidă se poate dezolta ca element fundamental al unei boli

necunoscute (amiloidoza primară) sau ca o manifestare secundară (amiloidozasecundară) în boli de natură inflamatorie (4%, osteomielită, artrita reumatoidă, etc.)amiloidoza secundara interesează predominant splina, rinichii, suprarenalele şi ficatul.

MICROSCOPIC"inichiul este mărit de olum, elasticitatea şi consistenţa sunt mărite (consistenţa

cauciucului ulcanizat), de friabilitate scăzută. &e secţiune, corticala este uşor îngroşatăşi palidă, contrastnd puternic cu medulara.

MICROSCOPIC' preparate colorate cu "oşu de %ongo.Diagnostic de organ' "inichi (ezi staza renală).Diagnostic histopatologic ' !miloidul este eident predominant la nielul glomerulilor, între endoteliu şi

membrana bazală a capilarelor, şi în mezangiu. 5niţial, amiloidul apare depozitat subformă de mici noduli eozinofili în ghemul ascular aceşti noduli cresc progresi înolum determinnd obliterarea capilarelor glomerulare în timp, întregul ghem decapilare glomerulare este transformat într-o masă sferică acelulară, hialino-amiloidă. *anielul tubilor contorţi, amiloidul se depune între membrana bazală şi epiteliul tubulartot la acest niel se pun în eidenţă leziuni distrofice epiteliale de tipul intumescenţei şi

a acuolizării, iar în lumenele tubilor se găsesc cilindrii hialini. 6asele interstiţiale, maiales arteriolele, prezintă manşoane subendoteliale de amiloid. 2n interstiţiul renal existăun infiltrat inflamator limfocitar.



STAZĂ BILIARĂ ÎN FICAT

/e caracterizează prin depunerea de pigmenţi biliari în ficat în cadrul unui icter prehepatic, hepatic sau posthepatic. 2n cazul icterelor obstructie prelungite se producalterări ale parenchimului hepatic, în urma refluxului şi a stazei biliare.

MACROSCOPIC0icatul este mărit de olum şi greutate, este de culoare brun-erziue şi are

consistenţă fermă. &e secţiune, desenul căilor biliare este accentuat, iar din aceste căise scurge bilă concentrată.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' 0icat (ezi staza hepatică)Diagnostic histopatologic ' /tază biliară în ficatepatocitele, mai ales cele din zona pericentrolobulară, conţin pigment biliar de

culoare brun-erzuie capilarele biliare sunt destinse şi conţin #trombuşi biliari$. %elulele7upffer pot conţine şi ele pigment biliar fagocitat.

DISTROFIE FIBRINOIDĂ ÎN PLACENTĂ Distrofia fibrinoidă (necroza fibrinoidă) reprezintă o degenerescenţă la nielulcompartimentului extracelular şi se caracterizeaza prin depunerea în ţesuturi a uneisubstante &!/-pozitie, denumită fibrinoid. 0ibrinoidul conţine proteine,mucopolizaharide, fibrinogen şi gammaglobuline în proporţii ariabile, în funcţie de tipulafecţiunii în care apare. 2n stadiul iniţial, substanţa fundamentală este tumefiată, fibrele

de colagen sunt fragmentate şi dezintegrate, pentru ca, în final să formeze aceasubstanţă omogenă sau fin granulară de tip fibrinoid.

!cest tip de distrofie apare în bolile de colagen, în ! malignă la nielularterelor mici şi a arteriolelor, în arterele din ecinătatea ulcerului gastric, în aselesangine ale placentei, etc.

MACROSCOPIC&lacenta la termen are formă de disc, un diametru de aproximati 89 cm şi

grosimea la centru de : cm. &rezintă două feţe' faţa fetală (ce conţine inserţiacordonului ombilical, acoperită de foiţa amniotică prin transparenţa căreia se ăd asele

ombilicale ramificate) şi faţa maternă (care prieşte spre uter şi este compartimentată în;<-89 lobi sau cotiledoane). *o1ile materne (camere interiloase) sunt lacune sangine în care se scaldă trunchiuri de ilozităţi coriale.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' &lacentă&lacenta prezintă doua componente'- componenta maternă (decidua maternă), cu celule deciduale mari, cu

citoplasma abundentă, slab eozinofilă şi nuclei oalari mari, hipocromi, cu aspecteziculos

- componenta fetală, alcatuită din placa corială şi ilozităţile coriale ilozităţile

coriale se prezintă ca nişte prelungiri digitiforme, alcătuite din ţesut mezenchimal cureacţie deciduală, acoperit de citotrofoblast şi sinciţiotrofoblast.Diagnostic histopatologic ' Distrofie fibrinoidă în placentă



*a nielul ilozităţilor coriale se pot obsera depozitele de fibrinoid sub formaunor zone acelulare, intens eozinofile, cu aspect granular.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu'- distrofia hialină (hialinul este mai omogen)- distrofia amiloidă (amiloidul este mai slab eozinofil şi se colorează electi cu

"oşu de %ongo).

TULBURĂRI CIRCULATORII

PEREM A

iperemia reprezintă creşterea masei sangine la nielul unui ţesut, organ sau teritoriual organismului. 2n funcţie de rapiditatea instalării poate fi acută sau cronică. 2n funcţiede teritoriul afectat se disting' hiperemia arterială sau actiă şi hiperemia enoasă saupasiă.

iperemia pasiă, denumită şi stază enoasă, reprezintă creşterea maseisangine la nielul enos şi capilar, datorită încetinirii şi=sau reducerii fluxului sanginenos, în condiţiile unei circulaţii arteriale normale.

STAZA RENALĂ /taza renală are drept cauze insuficienţa cardiacă dreaptă, insuficienţa cardiacăglobală, tromboza ori compresiunea enelor renale prin tumori sau anerisme ale aorteiabdominale.

MACROSCOPIC 2n stadiul acut, rinichii sunt măriţi de olum şi greutate, de consistenţă uşor

crescută, friabili, cu capsula în tensiune şi se decapsulează cu uşurinţă. %uloarea este

roşietică, iar la secţionare se scurge snge enos. &e suprafaţa de secţiune, corticalaapare uşor îngroşată, cu multiple puncte roşietice proeminente care reprezintăglomerulii hiperemiaţi medulara este congestionată, cu limita dintre corticală şimedulară ştearsă.

2n stadiul cronic, rinichii sunt fermi, de culoare roşie-iolacee, cianotică (induraţiecianotică).

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' "inichi format din corticală cu glomeruli, tubi contorţi

proximali şi distali, şi medulară cu tubi colectori şi portiuni din ansele enle.Diagnostic histopatologic ' /tază renală cronică

>icroscopic, în staza renală se eidenţiază capilare glomerulare şi peritubulare(interstiţiale) dilatate şi pline cu hematii se pot obsera hematii extraazate în spaţiulsubcapsular şi în lumenele tubilor. 2n staza renală cronică, hipoxia determinată detulburarea prelungită a circulaţiei locale poate conduce la apariţia leziunilor distroficegranulo-acuolare sau a necrozei celulelor epiteliului tubular. 2n lumenele tubilor renalise poate obsera prezenţa unui precipitat proteic (eozinofil) sau chiar cilindri hilini.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu'- staza renală acută.

STAZA PULMONARĂ



!fecţiuni ale cordului precum cardiopatiile stngi decompensate (stenoza mitrală,boala mitrală, insuficienţa cardiacă) pot cauza stază pulmonară, moti pentru careaspectul morfologic poartă şi denumirea de #plămn cardiac$.

MACROSCOPIC 2n staza acută plămnul este mărit de olum şi greutate, de culoarea purpurie-

iolacee la palpare crepitaţiile aleolare sunt reduse. *a secţionare se scurge multsnge enos, negricios amestecat cu lichid de edem (lichid spumos, rozat, aerat). 2n staza cronică, plămnul este mărit de olum şi greutate, de culoarea cianotică-

brună (datorită depunerii de hemosiderină în pereţii aleolari) şi de consistenţă crescutăprintr-un proces asociat de fibroză (induraţie brună). &lămnul prezintă zone dense,hipoaerate, crepitaţiile sunt reduse, iar la secţionare se scurge snge enos şi lichid deedem.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' &lămn&arenchimul pulmonar prezintă un aspect dantelat sugerat de către caităţile

aleolare se obseră septurile interaleolare formate dintr-un ţesut con1uncti conţinndase de snge, precum şi bronhiole de diferite dimensiuni cu lumen festonat, neregulat,tapetate cu un epiteliu cilindric.

Diagnostic histopatologic ' /tază pulmonară cronică 2n staza acută, enulele şi capilarele din septurile aleolare sunt dilatate şi pline

cu hematii alipite, proeminnd în lumenul aleolar se constată hematii extraazate însepturi şi în aleole. ?nele aleole prezintă în lumen lichid de edem şi rare aleolocitedescuamate.

2n staza cronică, enulele şi capilarele din septurile aleolare sunt dilatate şi plinecu hematii alipite, iar septurile aleolare sunt îngroşate datorita aselor hiperemiate, alichidului de edem şi a sclerozei care se instalează în conditiile de stază prelungită. 2nlumenele aleolelor se obseră lichid de edem, aleolocite descuamate, hematii şiresturi de hematii. %aracteristică este prezenţa macrofagelor încărcate cuhemosiderină, att în pereţii aleolari ct şi în spaţiile aleolelor datorită condiţiilor patologice în care apar, aceste celule sunt denumite şi #celule cardiace$. emosiderinaeste un pigment proenit din degradarea hematiilor extraazate şi fagocitate de cătremacrofage. !ceste celule sunt de talie mare, prezintă unul sau 8-: nuclei, hemosiderinafiind înglobată în citoplasma lor sub formă de granule inegale ca mărime, care pepreparatul microscopic apar colorate gălbui-brun.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu'- staza pulmonară acută.

FICATUL DE STAZĂ%auzele stazei hepatice sunt insuficienţa entriculară dreaptă decompensată sau cordulpulmonar cronic.MACROSCOPIC

0icatul este mărit de olum şi greutate (poate a1unge pnă la 8-: @g), cumarginea anterioară rotun1ită, cu suprafaţa netedă, capsula destinsă, subţire,transparentă lăsnd să se adă culoarea cianotică a parenchimului hepatic. 0icatul estede consistenţă este uşor crescută, friabil. *a secţionare se scurge o cantitate crescutăde snge enos.

2n funcţie de durata stazei, se pot descrie următoarele aspecte ale suprafeţei de

secţiune'



/!D5?* 5 - #ficat muscad$ - caracterizat prin aspectul pestriţ al suprafeţei desecţiune datorită accentuării desenului ascular al lobulului hepatic prin distensia eneicentrolobulare şi a capilarelor sinusoide pericentrolobulare.

/!D5?* 55 - $ficatul în cocardă$ - prezintă centrul lobulului roşu-iolaceu prinstaza enei centrolobulare şi a sinusoidelor din 1ur, zona mediolobulară de culoaregălbuie datorită încărcării grase (parenchimul hepatic din această zonă este cel mai

sensibil la hipoxie), iar zona externă a lobulului hepatic are aspect brun, normal./!D?5* 555 - #ficatul interertit$ - lobulul hepatic pare centrat de spaţiul portdatorită atrofiei parenchimului din ariile centrolobulară şi mediolobulară, zona externă aparenchimului rămnnd indemnă.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' 0icat?nitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic, de formă poliedrică

acesta este centrat de ena centrolobulară, către care conerg capilarele sinusoide,care, la rndul lor, delimitează cordoanele de hepatocite ("emac@). 2ntre 8-: lobulihepatici se delimitează spatiul port (7iernan), în care este prezentă triada portală' cel

puţin cte un ram arterial, unul enos şi un canalicul biliar.Diagnostic histopatologic ' 0icat #în cocardă$>icroscopic, în funcţie de stadiul congestiei, se deosebesc următoarele

modificări'/!D5?* 5 (#ficat muscad$) - ena centrolobulară şi capilarele sinusoide sunt

dilatate şi pline cu hematii hepatocitele pericentrolobulare sunt atrofiate princompresiune

/!D5?* 55 (#ficat în cocardă$) - ena centrolobulară şi sinusoidele sunt multdestinse şi pline cu hematii, determinnd atrofia sau chiar dispariţia hepatocitelor dinaria pericentrolobulară hepatocitele zonei mediolobulare, foarte sensibile la hipoxie,prezintă încarcare grasă sub forma unor acuole #optic goale$, situate în interiorulhepatocitelor. 0olosind coloraţii speciale, picăturile lipidice apar colorate în roşu cumetoda /charlach şi oran1 cu metoda /udan. epatocitele de la periferia lobulului nuprezintă modificări.

/!D5?* 555 (#ficat interertit$) - lobulul hepatic pare centrat de spaţiul portdeoarece, singurele indemne rămn hepatocitele zonei periferice (în condiţiile date,aportul sangin este suficient pentru îndeplinirea funcţiilor metabolice la nielul acesta),unde poate fi identificat uneori şi un proces de regenerare (prezenţa unor hepatocite detalie mare, binucleate), în timp ce hepatocitele zonelor centrolobulară şi mediolobularăsunt atrofiate. 2n stadiul de congestie cronică, prelungită, arhitectura lobulului hepaticsuferă modificări importante prin apariţia unui proces de fibroză pericentrolobulară şi

portală, conducnd la ciroza cardiacă.DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu'- celelalte stadii de stază cardiacă.

TROMBOZA

romboza este procesul patologic de formare în timpul ieţii a unui coagul (tromb)intraascular sau intracardiac, din constituienţii normali ai sngelui.

!pariţia şi dezoltarea trombilor presupune existenţa unor condiţii patologice

grupate în triada lui 6irchoA'- leziuni asculare şi cardiace la niel endotelial- tulburări hemodinamice cu încetinirea fluxului sangin



- tulburări ale factorilor de coagulare. 2n funcţie de localizare se descriu' trombi arteriali, enoşi, capilari şi cardiaci. 2n

funcţie de gradul de obstrucţie a lumenului ascular în care se localizează, trombii seclasifică în trombi parietali (neobstructii) şi trombi obliteranţi (obstructii). >orfologic,trombii se împart în roşii (de coagulare), albi (de conglutinare), micşti (cu zone albe şiroşii) şi hialini. După rstă, trombii se clasifică în recenţi şi echi (organizaţi).

TROMBUL ARTERIALApare cel mai frecvent ca urmare a unor leziuni preexistente la

nivelul arterelor: ateroscleroză, arterită, anevrisme, traumatisme.Sediul de elecţie îl reprezintă arterele membrelor inferioare,arterele coronare, arterele cerebrale, renale, mezenterice, aorta.

MACROSCOPICrombusul arterial este aderent de peretele ascular, la nielul locului de formareşi se extrage cu greutate din lumenul asului are suprafaţa neregulată, este uscat,friabil, albicios-cenuşiu, fără luciu.

rombul arterial este cel mai frecent alb sau mixt, parietal. rombul alb se poateamplifica printr-un tromb roşu, determinnd obliterarea lumenului ascular.

rombul mixt este format din alternanţa unor mase trombotice albe şi roşii, andun aspect pestriţ, striat prezintă un cap albicios sau pestriţ, aderent la pereteleascular, un corp mixt, cu striuri alternante albe şi roşii, aderent la peretele asului şi ocoadă roşie, liberă în lumenul asului.

rombii recenţi sunt întotdeauna roşii, au aspect gelatinos, lucios, umed

obstrund, de obicei, traiectele asculare enoase.rombul în curs de organizare. După ce se formează, trombusul suferă unproces de deshidratare şi se retractă dnd naştere unor fisuri. 5niţial, masa tromboticădetermină un răspuns inflamator neutrofilic la nielul peretelui ascular şi apoi depătrunderea acestora în interiorul trombului. "ăspunsul inflamator este urmat de unrăspuns reparator prin intermediul unui ţesut con1uncti tnăr, bogat în fibroblaşti şicapilare de neoformaţie (ţesutul de granulaţie) care inadează şi înlocuieşte masatrombului . &rin înmugurirea, migrarea şi rearan1area celulelor endoteliale se produceendotelizarea suprafeţei trombului şi a fisurilor de recanalizare. 2n timp, ţesutul degranulaţie este înlocuit cu ţesut con1uncti fibros. !cest ţesut poate eolua sprecalcifiere distrofică sau poate suferi dezintegrare degeneratiă cu organizarea structurii

şi transformarea în tromb hialin.rombii echi organizaţi con1uncti, fiind acoperiţi de endotelii, apar ca mici plăci

fibroase intimale. &rin organizare, trombii parietali dein mai compacţi, iar în trombiiobliteranţi pot apărea fisuri ce faorizează desprinderea parţială de peretele asului.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' &erete arterial/e constată intima cu endoteliul ascular, media cu fibre musculare netede, fibre

de colagen şi fibre elastice, şiadenticea cu un ţesut con1uncti lax ce conţineasa asorum, filete neroase şi adipocite.

Diagnostic histopatologic ' romb mixt 2n zona de fixare la peretele ascular, trombul este reprezentat de un tromb de

conglutinare format dintr-un material granular, slab eozinofil, dispus sub forma unei



reţele coraliforme, constituită din plachete sangine alterate şi agregate. /cheletulcoraliform este căptuşit de un strat de fibrină, leucocite şi rare hematii (liniile Bahn) .

"estul trombusului este format dintr-o reţea de fibrină în ochiurile căreia segăsesc plachete, leucocite şi hematii în proporţii ariabile, alternati, în funcţie de tipultrombului' în zonele cu tromb alb predomină plachetele şi leucocitele, iar în zonele cutromb roşu predomină hematiile.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu '- celelalte tipuri de trombi- cheagul postmortem, caracterizat prin culoare roşie, aspect lucios, cu suprafaţa

netedă nu este aderent la peretele ascular şi este elastic. INFARCTUL 5nfarctul reprezintă o zonă de necroză ischemică prin obstrucţia acută, de obiceiembolică sau trombotică, a unui as arterial.

>orfologic, infarctele se clasifică în albe sau anemice şi roşii sau hemoragice.După rstă, infarctele se împart în recente şi echi sau organizate con1uncti. 2n funcţiede gradul de contaminare microbiană, infarctele sunt septice şi aseptice.

5nfarctele albe sau anemice sunt caracteristice organelor cu structură compactăşi cu circulaţie de tip terminal' rinichi, splină sau miocard, în care anastomozele suntreduse. 5nfarctele roşii sau hemoragice sunt caracteristice ţesuturilor laxe şi organelor bine ascularizate precum pulmonul (cu dubla circulaţie), ficatul sau intestinul.

INFARCTUL MIOCARDIC 5nfarctul miocardic reprezintă necroza de coagulare a unei arii miocardice, ca urmarea obstrucţiei unei ramuri coronare. %auzele cele mai frecente sunt reprezentate detromboza arterelor coronare, hemoragii la nielul plăcii de aterom, spasme persistente

ale coronarelor sau, mai rar, tromboza suprapusă pe leziuni luetice, embolia cu punctde plecare de la nielul egetaţiilor alulare din endocardita bacteriană, panarteritanodoasă, inazii neoplazice etc.

*ocalizarea faorită este la nielul entriculului stng (peretele anterior, septulinterentricular şi peretele posterior) şi, mai rar, la nielul entriculului drept localizărileatriale sunt excepţionale.

>orfologic, infarctul miocardic este un infarct alb (anemic) reprezentat de o zonăde necroză de coagulare consecutiă anoxiei, dar poate fi şi un infarct roşu (hemoragic)prin pătrunderea bruscă a sngelui din circulaţia colaterală în teritoriul de necroză, caurmare a scăderii presiunii sangine locale prin obstrucţia arterială.

MACROSCOPIC5nfarctul recent prezintă pe suprafaţa iscerală pericardică o zonă mată,

albicioasă constituită din depozite fine de fibrină (#placa lăptoasă$). &e secţiune, aria denecroză apare ca o leziune palidă, cenuşie-brună, de contur şi formă neregulate, relatibine delimitată, proeminentă pe suprafaţa de secţiune (datorită edemului fibrelor miocardice), de consistenţă fermă. 2n cazul unui infarct roşu, zona de necroză prezintăo culoare roşietică-brună, hemoragică. Bona de necroză este încon1urată de un chenar alb-cenuşiu, (lizereul leucocitar), la periferia căruia se găseşte o zonă de hiperemie-hemoragie.

*a deschiderea sacului pericardic se poate obsera, în anumite cazuri, prezenţa

unui lichid sero-citrin în cantitate ariabilă, sau existenţa unui reărsat hemoragic atuncicnd infarctul se însoţeşte de ruptura miocardului .



5nfarctul sechelar apare ca o zona cicatricială, deprimată, alb-sidefie, deconsistenţă crescută, bine delimitată de ţesutul încon1urator.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histogic ' >iocard format din fibre musculare striate, care simuleaza un

sinciţiu nucleii sunt oalari, bazofili, fiind dispuşi central în fibrele miocardice.

Diagnostic histopatologic ' 5nfarct miocardic alb recent5nfarctul alb se constituie microscopic din următoarele zone'- zona de necroză de coagulare, în care fibrele miocardice sunt balonizate, cu

acidofilie crescută striaţiile transersale dein indistincte, cu omogenizarea citoplasmeişi dispariţia nucleilor

- zona de infiltrat inflamator cu polimorfonucleare neutrofile ce încon1ură aria denecroză (corespunzătoare lizereului leucocitar)

- zona de hiperemie-hemoragie. 2n timp, hiperemia scade, polimorfonuclearele neutrofile sunt înlocuite cu

macrofage, lichidul de edem se resoarbe, iar suprafaţa infarctului se deprimă. 2n 1urulinfarctului apare un ţesut de granulaţie cu proliferare de fibroblaşti, capilare de

neoformaţie, infiltrat inflamator cu limfocite, plasmocite, macrofage. !cest ţesut deneoformaţie trimite prelungiri în interiorul zonei de necroză, pe care o înlocuieste treptatcu ţesut con1uncti. 5nfarctul echi este constituit din prezenţa unei cicatrici din fibre decolagen.

5nfarctul roşu se caracterizează prin existenţa unui mare număr de hematii printrefibrele miocardice, pe care le disociază fibrele musculare suferă în timp aceleaşimodificări caracteristice necrozei la periferie există macrofage încărcate cuhemosiderină proenită din degradarea hematiilor.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu'- infarctul roşu de miocard- infarctul miocardic echi.

INFARCTUL PULMONAR "eprezintă o zonă de necroză a parenchimului pulmonar datorată obstrucţiei unuiram arterial ce irigă zona respectiă, prin embolie sau tromboză. *ocalizarea estepreponderent în lobii inferiori pulmonari. 5nfarctul pulmonar este de tip roşu (hemoragic),datorită dublei circulaţii (pulmonare şi bronşice), caracteristică acestui organ. 3bstrucţia

unui ram arterial pulmonar conduce la scăderea presiunii sangine în teritoriulcorespunzător, urmată de pătrunderea bruscă de snge din dubla circulaţie, inundndzona necrozată.

MACROSCOPIC 2n infarctul recent, zona afectată proemină la suprafaţa plamănului pleura

corespunzătoare este acoperită de un exudat fibrinos. %uloarea este roşie-negricioasă,consistenţa este crescută, bine delimitat, iar pe suprafaţa de secţiune are formătriunghiulară, cu baza spre pleura şi rful spre hil, indicnd artera obstruate. %repitaţiilealeolare sunt absente. *a secţionare se elimină o cantitate redusă de snge la proba

docimaziei fragmentele pulmonare cad la fundul asului.



După ;-8 zile, datorită deshidratării, infarctul se deprimă, deine mat, fin granular,cu limite nete în faza de indecare, infarctul pulmonar se prezintă ca o cicatrice stelată,deprimată, dură şi pigmentată.

MICROSCOPIC' preparate colorate ..Diagnostic histologic ' &lămn (ezi staza pulmonară)Diagnostic histopatologic ' 5nfarct pulmonar recent 2n primele C ore, în zona de infarct, capilarele din septurile aleolare sunt

dilatate şi pline cu hematii, iar în aleole se constată un numar mare de hematii şi lichidde edem. ?lterior, hematiile din aleole se alipesc şi îşi pierd colorabilitatea, se producenecroza de coagulare a septurilor aleolare, iar în 1urul zonei de infarct se obseră uninfiltrat inflamator iniţial de tip &>+ neutrofile, apoi cu macrofage. *a periferia infarctuluise găsesc macrofage încărcate cu hemosiderină rezultată din degradareahemoglobinei.

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu'

- infarctul pulmonar echi, în care se produce înlocuirea ţesutului necrozat cuţesut de granulaţie care se dezoltă de la periferia leziunii, ca o capsulă ce trimiteprelungiri în teritoriul de necroză, înlocuindu-l şi formnd ulterior un ţesut con1unctifibros cicatriceal.

INFARCTUL RENAL

"eprezintă necroza ţesutului renal prin întreruperea irigaţiei sangine, datorităobliterării (de obicei embolice) a arterei renale sau a uneia dintre ramuri. Datorităcirculaţiei terminale de la acest niel, infarctul renal este alb sau ischemic.

MACROSCOPIC 2n infarctul recent, zona afectată proemină la suprafaţă şi are iniţial culoare

roşcată, încon1urată de un lizereu cenuşiu, iar la periferie de o zonă de hiperemie-hemoragie. Bona de necroză este de consistenţă fermă, bine delimitată şi are formă

piramidală, cu baza spre capsulă şi rful spre hil. ?lterior, infarctul se deprimă şiculoarea deine palidă, alb-rozată datorită ischemiei şi hemolizei.

5nfarctul echi se eidenţiază ca o cicatrice deprimată, netedă, oală, alb-sidefie,dură.

MICROSCOPIC' preparat colorat ..Diagnostic histologic ' "inichi (ezi staza renală)Diagnostic histopatologic ' 5nfarct renal recentBona de infarct are aspect de necroză de coagulare în care se mai disting

contururile glomerulilor şi tubilor, cu citoplasma omogen acidofilă, dar nucleii suntdispăruţi sau picnotici. 2n 1urul zonei de necroză se află un infiltrat inflamator cu &>+neutrofile, iar la periferie se obseră zona de hiperemie-hemoragie.



DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL se face cu'- infarctul renal echi, cicatriceal, în care zona afectată este înlocuită cu ţesut

con1uncti fibros.

tulbarari+distrofi

Documents