TUDelft- Olanda

Slt. Diana Grama

Stagiul pentru elaborarea proiectului de diplomă a fost efectuat de mine, slt.

Diana Grama, la Universitatea Tehnică din Delft sub îndrumarea domnilor profesori

Piet Van Genderen şi Oleg Krasnov, în cadrul secţiei IRCTR.

Impresiile generale despre Olanda în general şi despre Delft sunt dintre cele

mai bune. Oraşul Delft este foarte frumos, curat şi în acelaşi timp foarte sigur. Nu am

avut niciodată emoţii dacă mă deplasam chiar şi singură după lăsarea întunericului,

ceea ce mie mi-a dat un deosebit sentiment de încredere şi siguranţă.

Universitatea este una foarte bine dotată, cu condiţii în general bune.

Bibliotecile universităţii sunt extrem de bine organizate, cu spaţii foarte potrivite

pentru studiu. În plus, conţine cărţi dintre cele mai noi în orice domeniu. Campusul

are de asemenea un centru sportiv şi unul cultural unde se pot practica fel de fel de

activităţi, în funcţie de interesul fiecăruia (http://site.snc.tudelft.nl/- pt mai multe

informaţii).

Merită de asemenea menţionat faptul că am avut parte de înţelegere şi sprijin

atât din partea consultantului zilnic cât şi din cea a profesorilor (am avut noroc să

colaborez cu nişte oameni deosebiţi şi deschişi, comunicativi).

Din punct de vedere al desfăşurării stagiului, apreciez modalitatea lor de a

lucra. Sunt oameni care nu pun accent pe cât de mult stai în faţa calculatorului ci pe

cît de bine iţi faci treaba şi dacă respecţi termenele intermediare şi cele finale stabilite.

În general programul standard e de la 9 la 17, cu pauză de masă de la 12 la

13:30, însă nimeni nu verifică dacă acest program este respectat. Fiecare este

conştient de ceea ce are de făcut şi e la latitudinea fiecăruia cum se organizează pentru

a-şi îndeplini sarcinile.

Din punct de vedere al vieţii de zi cu zi, nivelul preţurilor este comparabil cu

cel din ţară. Există atât produse mai scumpe cât şi mai ieftine. În general eu îmi

cumparam fructe de la piaţă (este piaţă în fiecare joi şi sâmbătă în centrul oraşului),

iar mâncarea de zi cu zi de la supermarket-uri (de la cel mai ieftin, la cel mai scump:

Aldi, C1000, Albert Heijn).

În general m-am deplasat cu bicicleta (peste tot sunt piste de biciclete, inclusiv

între marile oraşe). Pentru a ma deplasa cu tramvaiul mi-am cumparat un bilet cu mai

multe călătorii (se gasesc la chioşcul din gară sau la aparate, de obicei în Albert

Heijn). Biletul se numeşte strippen card şi conţine 15 sau 45 de cadre. Se ştampilează

la şofer sau în aparatele din tramvai sau autobuz un anumit numar de zone. În delft

circulă un singur tramvai care face legătura între Delft şi Haga. Delftul se consideră a

fi 2 zone, ca urmare trebuie ştampilat al doilea chenar de pe strippen card. Până în

Haga sunt 5 zone (deci se ştampilează al 5-lea chenar). Din câte am înţeles, sâmbăta

până la 6 se circulă gratis cu tramvaiul. Strippencard-ul este valabil o oră de la

stampilare. Cu alte cuvinte se pot schimba autobuze sau se poate lua din nou

tramvaiul dacă nu s-a depaşit o oră de la ştampilare. Mai mult, în oraşele în care

există, cu acelaşi strippencard se poate circula şi cu metroul.

În ceea ce priveşte călătoritul cu trenul, un bilet o dată cumparat este valabil

pentru orice tren indiferent că e personal sau intercity (indiferent de ora plecării

acestuia) atâta timp cât te deplasezi în direcţia indicată pe bilet. Dacă se călătoreşte

mai mult cu trenul există un card de reduceri (costă 50 de euro). În plus, trenurile

circulă foarte des spre orice direcţie.

Condiţiile de cazare au fost destul de bune, însă mi s-au parut destul de

scumpe (372 euro pe luna). Am locuit în "Marcushof". Seamană un pic cu căminul

nostru, doar ca fiecare pers stă singură în cameră. Camera este destul de spatioasă. Pe

lângă mobilierul standard (pat, birou, lampi, scaun, fotoliu, rafturi, dulap, coş de

gunoi) mai are si frigider, chiuvetă şi dulap pentru vase. În plus, eu am avut noroc să

am o cameră cu toaleta proprie. Am ănţeles ca nu toate camerele au toaletă proprie.

Bucătaria şi duşul erau folosite la comun. de toti locatarii holului, însă nu era

niciodată aglomeraţie. Mai mult bucătăria a fost locul de socializare.

În ceea ce priveşte soluţionarea problemelor de cazare, caretaker-ul clădirii a

fost mereu foarte promt şi a rezolvat în câteva ore orice problema (dacă lăsam bilet la

9 dimineaţa, la 12 problema era deja rezolvată).

În concluzie, Olanda este o ţară care merită vazută. Din punct de vedere

educaţional, oferă mediu organizat, cu oameni interesaţi de ştiinţă, unde nu doar se cer

rezultate ci se şi oferă toate condiţiile de lucru.

etajul 20- unde am avut biroul

etajul 21- IRCTR

loc de cafea (orice produs era gratis) si de pauza

la intrarea in cladirea Electronicii (EWI)

sala de lectura si studiu (una dintre ele) din biblioteca centrala

centrul orasului (vedere din turnul bisericii catre primarie)