tencuieli - foarte bun

8/13/2019 TENCUIELI - Foarte Bun

http://slidepdf.com/reader/full/tencuieli-foarte-bun 1/76

Clasificarea construc iilorț

ClădiriSunt construc iiț închise, împăr ite în diferite spa iiț ț

sau încăperi, astfel ca în interiorul lor să se poatădesfă ura diferite activită i pentru care sunt destinate iș ț ș anume: locuire, produc ie, învă ământ, îngrijirea sănătă ii,ț ț ț odihnă sau divertisment. Clădirile sunt dotate cuinstala iile necesare func ionarii i confortului: apă,ț ț ș canalizare, electricitate, încălzire, aer condi ionat,ț transport pe verticală.

Construc ii diferitețSunt construc ii închise sau nu: drumurile, căileț

ferate, podurile, tunelurile, barajele, canalele, bazinele iș rezervoarele, viaductele, stadioanele, patinoarele, sta iileț de carburan i, construc ii industriale.ț ț

Principalele elemente de construc ie:ț

Elemente de rezisten ățsigură rezistenta i stabilitatea construc iei, alcătuindș ț

structura de rezistentă!"lementele de rezisten ă sunt următoarele: funda iile,ț ț

zidurile portante, stâlpii, grinzile, plăcile de plan eu,ș arpanta acoperi ului i scările!ș ș ș

# $unda ia este elementul situat la baza construc iei,ț ț sub nivelul terenului natural! are rolul de atransmite terenului de fundare greutatea întregiiconstruc ii precum i încărcările transmise deț ș mediu!

# Pere ii portan i sunt elemente de rezistentă careț ț suportă greutatea proprie precum i a celorlalteș

%



elemente i compartimentează clădirea peș orizontală!

# Stâlpii sunt elemente de rezistentă verticală!# &rinzile i plăcile sunt elemente de rezisten ăș ț

orizontale! o construc ie a cărei structură deț rezisten ă este formată din stâlpi i grinzi este oț ș structură în cadre de beton armat!

# Plan eele compartimentează clădirea pe etajeș 'niveluri(!

# arpanta, elementul de rezisten ă al acoperi ului!Ș ț ș poate fi arpantă din lemn sau terasă circulabilă sauș necirculabilă!

# Subsolul este partea de construc ie aflată subț terenul natural! poate fi circulabil sau tehnic!

# Scările sunt elementele de rezistentă de circula ieț care fac legătura între niveluri sau între e)teriorul

i interiorul clădirii!ș

Elemente de închidere i compartimentareșSepară încăperile clădirii între ele i interiorul clădiriiș

de e)terior. *u au rol portant.# paletul reprezintă por iunea de perete între douăș ț

goluri de ferestre sau de u i!ș# parapetul este sub golul de fereastră !# buiandrugul se află la partea superioară a golului de

fereastră, de u ă i preia încărcările de deasupraș ș lui!

Elemente de finisajPardoselile, învelitorile, tâmplăria 'inclusiv

geamurile(, tencuielile interioare i e)terioare,ș zugrăvelile, vopsitoriile si tapetele, placajele.

+



Pere ii, tavanele i pardoselile sunt elementele peț ș care se aplică finisajele.

olurile finisajelor: protec ie, decorativ, ergonomicț 'influen ează randamentul oamenilor în activitatea lor(,ț asigură confortul, igiena, rezisten-ă, uzura din circula-ie

i e)ploatare, ignifug, hidrofug, izolator, anticoroziv, deș închidere.

$inisajele sunt interioare i e)terioare.șStratul suport e)ecutat corect conduce la realizarea

unui finisaj de calitate.

LUCRARI DE FII!A"E "*C/0"10

&eneralită ițPrin tencuire se în elege opera ia de acoperire aț ț

unor suprafe e brute 'de cărămidă, beton, rabi etc.( cu unț ț strat de mortar în stare plastică, care după întărireformează o crustă compactă i rezistentă numită tencuială.ș

2n încăperile în care umiditatea relativă a aerului vafi mai mare 'peste 345(, cum este cazul băilor,

bucătăriilor i al spălătoriilor, pere ii se tencuiesc cuș ț mortare bogate în ciment, asemănătoare ca re etă deț

preparare cu acelea utilizate pentru tencuirea fa adelor ț clădirilor.

ipuri de tencuieli• 6upă pozi ia lor în construc ii, seț ț

deosebesc:# tencuieli interioare, aplicate pe suprafe eleț

pere ilor i ale tavanelor 'din beton, zidărie deț ș cărămidă, beton celular autoclavizat etc.(.• 6upă modul de finisare a stratului vizibil

tencuielile sunt: decorative i obi nuite.ș ș7



lcătuirea i tehnologia de e)ecu ie a tencuielilor simpleș țencuielile simple sunt acelea la care suprafa aț

tencuită trebuie să fie plană, verticală, respectiv orizontală,iar fa a văzută, dri cuită. ceste tencuieli numite iț ș ș tencuieli dri cuiteș sunt cele mai des întrebuin ate i seț ș folosesc atât în interior cât i e)terior.ș

encuielile simple sunt alcătuite din trei straturi:spri , grund i stratul vizibil. Principalele opera ii ce seț ș ț e)ecută la aceste tencuieli sunt legate tocmai de realizareacelor trei straturi i precedată de trasarea suprafe elor.ș ț

. #rasarea suprafe elorțrasarea cuprinde două opera ii: punctarea,ț

e)ecutarea stâlpi orilor 'fi)area reperelor(.șPunctarea constă în aplicarea pe suprafa a deț

tencuit a unui număr de martori realiza i din mortar, astfelț ca fa a acestor martori să corespundă cu fa a grunduluiț ț care urmează să se aplice. 2ntre martori se e)ecutăstâlpi orii care servesc pentru nivelarea grundului.ș

Pentru e)ecutarea acestor opera ii la pere iț ț interiori, în partea de sus a acestora, la o distan ă de +4 cmț de la tavan i +4 cm de la peretele vecin, se bate în rostulș de zidărie un cui, astfel ca floarea lui să rămână în afară

peretelui cu %#%,8 cm. Pe floarea acestuia se tine lipităsfoara firului cu plumb, lăsând greutatea cumpenei săatârne aproape de pardoseală. lături de sfoara, la +4 cmde pardoseala, se bate un al doilea cui, pană ce floarea luiatinge sfoara. 6upă baterea celor două cuie, se controleazăgrosimea tencuielii de#a lungul sforii. 6acă, din cauzaneregularită ii zidului, grosimea ob inută depă e te înț ț ș ș multe locuri pe cea normală de + cm, se bate atât cuiul de

9



sus cât i cel de jos, astfel ca să se ob ină o grosime deș ț tencuială cât mai mică, mergând în unele locuri chiar pânăla 4,8 cm. 2ntre aceste două cuie, se mai bate în acela iș mod încă un cui la mijlocul distan ei. Se repetă opera iileț ț

i în cealaltă margine a peretelui.ș2ntre cuiele de lângă tavane se ine întinsă o sfoarăț

de floarea cuiului i se bate în lungul sforii, la %#+ m, câteș un cui până ce floarea acestuia atinge sfoara. 2n acela iș mod se procedează i între cuiele intermediare, precum iș ș între cuiele de lângă pardoseală.

2n jurul tuturor acestor cuie se aplică turte demortar, nivelându#se până la floarea cuiului, formândastfel a a numi iș ț martori. artorii se mai pot face lipindcu mortar lângă cui, in pozi ie orizontala, o bucată deț

ipcă la nivelul florii lui.ș

8



Pentru asigurarea unei aderen e cât mai mari aț mortarului pe suprafe ele pe care se aplică tencuiala,ț trebuie ca acestea sa fie cat mai rigide, plane, curate iș rugoase.

Când e)istă abateri verticale sau orizontaleimportante ori neregularită i locale mari, ele trebuieț reparate. 6acă abaterile nu depă esc limitele admisibile seș cură ă doar suprafe ele respective de praf, noroi, pete deț ț grăsime etc. 6aca suprafe ele de tencuit sunt netede, eleț trebuie înăsprite prin cioplire, pi uire etc.ș ț

3

rasarea suprafe elor cu fâ iiț ș

rasarea suprafe elor cu fâ ii orizontaleț ș



2n cazul zidăriilor de cărămidă e)ecutate cu rosturile pline, rosturile se cura ă pe o adâncime de % cm pentru aț asigura o legătură bună a tencuielii cu zidăria.

Pere ii i tavanele din beton ce s#au realizat înț ș cofraje de inventar 'metalice sau din placaj(, avândsuprafe e netede nu se tencuiesc. Suprafe ele lor trebuieț ț

pregătite pentru o finisare directa cu compozi ia deț zugrăveli, vopsitorii sau tapete.

2nainte de aplicarea mortarului, suprafe ele deț tencuit trebuie să fie stropite cu apă, pentru a nu se

produce absorbirea e)cesivă a apei din mortarul detencuială, ceea ce ar dăuna adeziunii acestuia. oate suprafe ele de lemn sau de metal care apar înț zidărie 'ghermele, grinzi, buiandrugi. stâlpi, etc.( nu setencuiesc decât după ce au fost acoperite cu plasă de rabi !ț cele de lemn vor fi acoperite sub plasa de rabi cu cartonț

bitumat pentru a se evita umflarea lemnului în contactdirect cu tencuiala. 1a tencuielile pe plasă de rabi trebuie să se verificeț în primul rând ca plasa să fie bine legată cu sarmă, ladistante de +4;+8 cm, de re eaua de bare de otel#beton.ț Componen ii mortarelor ț au un rol diferit iș influen ează prin natura, calitatea i cantitatea lor ț ș

proprietă ile mortarelor, le determină domeniile deț utilizare i astfel trebuie să satisfacă anumite condi ii.ș ț

Componen ii principali ai mortarelor sunt: lian ii,ț ț apa i agregatele.ș 1iantul poate fi varul sau cimentul. "l determinalucrabilitatea mortarului proaspăt i conferă liantuluiș întărit proprietă i mecanice.ț

<



pa de amestec asigură hidratarea liantului iș conferă lucrabilitatea mortarului proaspăt. pa nu trebuiesă con ină substan e organice nocive.ț ț *isipul cu rol de umplutura, contribuie lareducerea contrac iei la uscare a liantului întărit. *isipulț

preferabil este cel cuar os. "l trebuie să aibă o anumităț granulozitate i să corespundă la anumite condi ii deș ț calitate în ceea ce prive te con inutul de argilă, substan eș ț ț humice, săruri, mica, cărbune etc. Sculele pentru e)ecutarea lucrărilor de tencuielisunt :

# mahala pătrată, lungă pentru luarea morarului dintargă de pe care se ia cu mistria si se arunca pe tavan!

# mistrie pentru aruncarea mortarului pe tavan sau pe pere i!ț

# fir cu plumb pentru măsurarea verticalită iiț# dreptar pentru măsurarea verticalită ii iț ș

orizontalită ii i nivelarea mortaruluiț ș

# cuie i sfoară pentru punctarea stâlpi orilor ș ș# masina de tencuit pentru aplicarea spri ului sauț

grundului# dri ca 'de o el, obi nuită, profilată, dreptar lung(ș ț ș

pentru finisarea tencuielii

=



$repararea mortarelor pentru tencuielidri cuiteș encuielile obi nuite dri cuite au ultimul stratș ș din tinci de var aplicat pe un grund din mortar de var gras,cu sau fără adaos de ciment. ortarele uzuale pentrutencuieli dri cuite sunt mortarele de marca 9 , %4ș . ortarul de var se prepară într#o ladă de scânduri

bine încheiată în care se pun cu lopata cantită ile necesareț de nisip i de ciment! se adaugă apoi treptat apă,ș amestecându#se în continuu cu lopata până ce se ob ine unț amestec cu aspect uniform i de consisten a necesarăș ț

punerii în lucrare . Prepararea mortarului de ciment#var. Pasta de varsau lamul de carbid, în cantitate corespunzătoareș dozajelor indicate, se pune într#o ladă de scânduri. 2nmomentul măsurării volumelor componentelor, pasta devar sau lamul de carbid trebuie sa aibă consistenta de %+.ș

Se toarnă apoi apa i se amestecă bine până laș omogenizare, cu ajutorul sapei de lemn. 2n acela i timp,ș

pe o platformă alăturată se amestecă bine, până laomogenizare nisipul împreună cu cimentul.

Se toarnă apoi amestecul de nisip i de cimentș peste pasta din ladă în cantită i mici, amestecându#se bine,ț până se ob ine o pastă omogenă.ț

Se verifică consisten a cu ajutorul conului > etalonț i dacă nu corespunde prevederilor din proiect, se maiș

adaugă apă, amestecându#se din nou până la omogenizare. Prepararea mecanizată a mortarelor. ortarele pe

bază de ciment i var hidratat se prepara numai prinș procedee mecanice asigurându#se următoarele condi ii:ț

?



# dozarea gravimetrica a componentelor solide alemortarului, cu tolerante de @ +5 sau #+5 pentru lian i iț ș @ 75 sau # 75 pentru agregate!

# amestecarea îngrijiăa a mortarului până laomogenizarea completă.

2n cazul utilizării varului hidratat nu mai estenecesară opera ia de stingere a varului.ț

ortarele pe bază de ciment i var#pastă se preparăș prin procedee mecanice 'sau manuale(, iar dozareacomponen ilor se va efectua gravimetric sau volumetric,ț respectându#se toleran ele indicate pentru lian i iț ț ș agregate.

2n func ie de tipul mortarului de aplicat,ț consisten a mortarelor trebuie să fie cuprinsă între limiteleț indicate pentru mortarele de tencuiala:

ortare aplicate manual!# pentru spri ?ț# pentru grund <;=ortare aplicate mecanizat!# pentru spri %+ț# pentru grund %4;%+Pentru prepararea mecanizată a mortarelor se

folosesc mala)oare cu amestecare for ată sau betoniere cuț cădere liberă.

/n mala)or este alcătuit dintr#o tobă cilindrică cuun a) orizontal i este prevăzut la partea superioară cu oș

pâlnie de alimentare cu materiale.)ul tobei are palete oblice sau elicoidale care

e)ecută afânarea i amestecarea materialelor componente.ș

#ehnolo%ia tencuielilor dri cuiteș

%4



encuielile dri cuite sunt tencuieli simple la careș suprafa a tencuită trebuie să fie plană, verticală respectivț orizontală, iar fa a văzută dri cuită.ț ș Principalele opera ii ce se e)ecută la acesteț tencuieli sunt legate de realizarea celor trei straturi

precedată de trasarea suprafe elor.ț rasarea suprafe elor ț cuprinde doua opera ii:ț

# punctarea# e)ecutarea stalpi orilor 'sau fi)area reperelor(ș

Punctarea constă în aplicarea pe suprafa a deț tencuit a unui număr de martori realiza i din mortar, astfelț ca fa a acestor martori să corespundă nivelului feteiț grundului care urmează să fie aplicat. 2ntre martori see)ecută stâlpi ori care servesc pentru nivelarea grundului.ș Pentru e)ecutarea acestor opera ii la pere i înț ț

partea de sus a acestora la o distanta de +4 cm de la tavani +4 cm de la peretele vecin, se bate în rostul de zidărieș

un cui astfel ca floarea lui să rămână în afara peretelui cu%#%,8 cm. Pe floarea acestui cui se ine lipită sfoara firuluiț cu plumb lăsând greutatea cumpenei să atârne aproape de

pardoseală. lături de sfoară la +4 cm de pardoseală, se bate un al doilea cui până ce floarea lui atinge sfoara.

6upă baterea celor doua cuie se controleazăgrosimea tencuielii de#a lungul sforii. 2ntre aceste douăcuie se mai bate un cui în acela i mod, la mijloculș distan ei. Se repetă opera ia i la cealaltă margine aț ț ș

peretelui. 2ntre cuiele de lângă tavane se ine întinsă oț sfoara lipita de floarea cuiului i se bate în lungul sforii, laș intervalele de %#+ m câte un cui până ce floarea acestuiaatinge sfoara. 2n acela i mod se procedează i între cuieleș ș intermediare precum i între cuiele de lângă pardoseală. 2nș

jurul tuturor acestor turte se aplică turte de mortar ce se

%%



nivelează până la floarea cuiului formând a a#numi iiș ț martori. 2ntre martorii astfel e)ecuta i se aplică fâ iiț ș verticale de mortar de =#%+ cm lă ime nivelate cu unț dreptar, prin mi carea suscesivă a acestuia în sus i în jos,ș ș rezemat pe martori. 6reptarul se ine în pozi ie verticalăț ț dar la încăperi mici fâ iile se e)ecută în pozi ieș ț orizontală.

1a trasarea tavanului în centru lui se fi)ează unmartor de ipsos gros de %#%,8 cm. Pe acest martor se tine

paralel cu unul din pere i un dreptar lung i cu ajutorulț ș unui boloboc aplicat pe acesta se a ază dreptarul înș

pozi ie orizontala! la capetele lui se fi)ează un martor deț ipsos prin umplerea cu mortar a spa iului dintre dreptar iț ș tavan.

Se întoarce apoi dreptarul în pozi ie perpendicularăț i se procedează la fel fi)ându#se al i doi martori laș ț

capetele dreptarului, in noua pozi ie. $olosind martoriiț astfel fi)a i se punctează în mod analog linii pe lângăț

pere i.țplicarea pri uluiș ț sau amorsatului este primul

strat al tencuielii i are ca scop să asigure o bună legăturăș a acestuia cu suprafa a suport. Pere ii din zidărie deț ț cărămidă se stropesc cu apă i se amorsează prin stropireaș cu un mortar fluid care va avea aceea i compozi ie ca aș ț mortarului pentru stratul de grund.

1a suprafe ele de beton i de zidărie de piatra,ț ș pentru pri se folosesc lapte de ciment 'ciment cu apa(ș ț uneori cu un mic adaos de nisip. Stratul de pri se aplicăș ț fie manual, fie mecanizat. plicarea mecanizată serealizează cu ma inile de tencuit. anual, stratul de priș ș ț se aplică cu ajutorul unei maturi scurte astfel încât săformeze un strat cat mai sub ire 'circa 7 mm( numai câtț

%+



este necesar să acopere toată suprafa a cu un stratț continuu.

Stratul de pri nu se nivelează ci trebuie să rămânăș ț a a cum a rezultat din aruncarea mortarului.ș

Pe suprafe ele de rabi nu se aplica pri ci un stratț ț ș ț suport pentru grund care se nume teș smir din mortar devar cu ipsos de var cu ciment. plicarea grundului se face numai după ce pri ul s#a întărit dar nu mai devreme de +9 ore de laș ț

aplicarea acestuia în cazul suprafe elor de beton i de oț ș ora în cazul suprafe elor din caramidă. ortarele folositeț

pentru stratul de grund trebuie sa aibă consisten a de <#=ț cm în cazul aplicării manuale si de ?#%7 cm la aplicareamecanizată.

&rosimea stratului de grund trebuie sa fie de +4mm la tencuielile pe suprafe e din cărămidă, piatră iț ș

beton.

%7



plicarea manuală se realizează prin aruncareamortarului cu canciocul, cu mistria sau cu făra ul.ș

ortarul se întinde între stâlpi ori apoi cu ajutorulș dreptarului se nivelează. Suprafa a grundului nu seț nivelează, ea trebuie să rămână aspră pentru ca să seasigure buna aderen ă a stratului vizibil.ț

6acă grundul se aplică în mai multe straturi lamortarele pe bază de ciment sau de ipsos, fiecare strattrebuie a ternut numai după întărirea celui aplicat anterior ș iar în cazul mortarelor de var numai după ce acesta aînceput sa se albească.

%9

i&elarea %rundului cu ajutorul dreptarului de lemnneprofilat'

%# repere! +# dreptar de lemn neprofilat! 7 #strat de grund

etezirea %rundului la col(urile intr)nde cu dreptarespeciale



ecanizat grundul se aplică cu ma ini de tencuit.ș

plicarea stratului vizibil are ca scop să deaacestuia forma i aspectul definitiv. &rosimea acestui stratș este de +#9 mm la aplicare.

6acă grundul este uscat se strope te cu apă înainteș de aplicarea stratului vizibil.

inciul se aplică cu canciocul sau cu mistria pe por iuni reduse i imediat se întinde cu dri ca#dreptar ț ș ș într#un strat uniform i cât mai sub ire. 6upă zvântareaș ț acestui strat se procedează la netezirea lui stropindu#l cuapă cu ajutorul bidinelei i frecându#l cu dri ca de lemn.ș ș

Pentru a preîntâmpina uscarea rapidă i apari iaș ț fisurilor, stratul vizibil se protejează de soare i de vânt cuș rogojini, saci etc.

%8Aplicarea stratului &izi*il



Realizarea unei tencuieli într+un sin%ur stratStraturile sub-iri de înveliA destinate izolării zidăriilor

ca de e)emplu tencuielile, stabilizează fa-adele Ai suprafe-eleinterioare dând un aspect decorativ, în orice caz, realizarea tencuielii

implică o serie de operaţiuni în funcţie de starea suportului şi finisareadorită.

$ace-i ghemotoace de hârtie Ai introduce-i#o înintersti-iile mari, în găurile dintre pietre, în cavită-ile pietrelor de

construcţie sparte.

%3



1ăsând o adâncime suficientă, astupa-i cu un strat detencuială de astupare pe baza de ciment, sprijinindu-l pe hârtie.

Când s#a uscat tencuiala de astupare, înainte detencuire, uda-i bine suprafa-a care trebuie tencuită

%<



Pe o înăl-ime de % sau + m, fi)a-i Aipci cu grosime de%8 mm la o distan-ă de circa un metru. $i)a-i#le cu Atifturi mici,suprafa-a fiind prea udă pentru a le lipi.

Pentru a ob-ine o pastă omogenă, fără cocoloaAe,

respecta-i cu stricte-e propor-iile pentru preparare. Prepara-i cumistria sau cu betoniera, în func-ie de suprafa-ă .

%=



Cu ajutorul mistriei sau al drişti, întindeţi un strat de 7 - 8 mm între

două şipci. După un sfert de oră, un al doilea strat va completa încărcarea

Sprijinindu#vă pe Aipci, îndrepta-i stratul de tencuială urcând cu

o riglă, dreptar, de jos în sus.

%?



Cu ajutorul drişti cu alveole, efectuaţi mişcări largi circulare, de

neteire, fără să apăsaţi pe tencuială.

Proceda-i în acelaAi fel cu următoarea suprafa-ă, având

grijă să o acoperi-i uAor pe precedenta.

+4



$ără să aAtepta-i să se usuce complet, îndepărta-i riglele pregătind scoaterea acestora dintr#o miAcare, cu cutter#ul./mple-i golurile rămase cu mistria.

erificarea suprafe elor tencuite, a*ateri admisi*ilețPe parcursul e)ecutării lucrărilor, trebuie să se

verifice respectarea tehnologiilor de e)ecu ie, utilizareaț tipului de mortar i a compozi iei mortarului indicat înș ț

proiect, precum i aplicarea straturilor succesive înș grosimile prescrise! de asemenea este necesar să seurmărească aplicarea măsurilor de protec ie împotrivaț

uscării for ate, spălării prin ploaie sau înghe ării.ț țspectul general al tencuielilor se verifică vizual,

cercetând suprafa a tencuită, forma muchiilor, a scafelor ț 'ca prelucrare(, să nu aibă denivelări, ondula ii, fisuri,ț împu cături provocate de granulele de var nestins, urmeș vizibile de repara ii locale etc.ț

Suprafe ele tencuite nu trebuie să prezinte goluri,ț

por iuni neacoperite cu mortar la racordarea tencuielilor ț cu tâmplăria, în spatele radiatoarelor etc.

Planeitatea suprafe elor tencuite se verifică cu unț dreptar de + m lungime, prin a ezarea acestuia în oriceș direc ie pe suprafa a tencuită i măsurarea golurilor întreț ț ș dreptar i tencuială.ș

Berticalitatea i orizontalitatea suprafe elor iș ț ș

muchiile se verifică cu dreptarul, bolobocul i cu firul cuș plumb.

&rosimea stratului de tencuială se verifică prin baterea unor cuie în zonele respective sau prin sondajespeciale, care se fac în locurile mai pu in vizibile, pentru aț nu strica aspectul tencuielilor prin repara ii ulterioare.ț

+%



deren a straturilor de tencuială la stratul > suportț se verifică prin ciocănirea cu un ciocan de lemn! un sunetgolD arată desprinderea în cazuri speciale neaderen a laț suport a tencuielilor se verifică i prin e)trageri de caroteș din tencuiala. baterile admisibile sunt :6efecte bateri/mflături nu se admitEgrun uri mari nu sețadmit

*eregularită i ale suprafe elor ma)imț ț

două neregularită i în oriceț

direc iețbateri de la verticală la tencuieli interioare %mmFm la tencuieli e)terioare + mmFmbateri fa ă de orizontală ma)imum %mmFmț

Defecte la e-ecutarea tencuielilor dri cuiteși remedierea lorș

Pe suprafe ele tencuite pot apărea diferite defecteț de e)emplu:

# co coviriș# crăpături# pete# împu cături etc.ș

ceste defecte se datorează mai multor cauze,dintre care cele mai des întâlnite sunt:

# pregătirea necorespunzătoare a suprafe elor ț tencuielii!

# calitatea necorespunzătoare a materialelor folositela prepararea mortarului !

++



# e)ecutarea gre ită a lucrărilor de tencuieliș# gre eli la e)ecutarea altor lucrăriș# între inerea sau e)ploatarea necorespunzătoare aț

construc iei.ț

Co co&irea tencuieliiș2n cele mai multe cazuri, tencuielile se co covescș

i cad din cauza nerespectării condi iilor pe care trebuieș ț să le îndeplinească suprafe ele ce urmează să fie tencuite,ț

pentru a asigura o bună aderen ă 'legătură( dintre acesteaț i mortarul aplicat.ș

Slaba aderen ă se poate datora faptului că suprafa aț ț tencuită a fost prea netedă sau nu a fost bine cură ată deț

praf, noroi, pete de grăsime etc., înainte de aplicareamortarului.

Co covirea tencuielilor este provocată, uneori iș ș din cauza insuficientei udări a suprafe ei de zidărie sau deț

beton, mai ales daca aceasta, ăn momentul aplicăriimortarului a fost prea uscată.

6e asemenea, la e)ecutarea tencuielilor e)terioare pe pere ii e)pu i la soare i vânt, apa din mortar seț ș ș evaporă foarte repede, mortarul îsi pierde rezisten a iț ș tencuiala se desprinde cu timpul i cade. 6e aceea, peș timp foarte călduros, ace ti pere i se udă bine înainte deș ț aplicarea mortarului i apoi se protejează cu rogojini careș trebuie men inute umede 9;8 zile.ț

1a tencuieli e)terioare. stratul vizibil, încălzit desoare sau bătut de vânt, se contractă i se desprinde deș grund. Cauza este lipsa de aderen ă provocată deț suprafa a prea netedă a grundului sau neudarea suprafe eiț ț înainte de aplicarea stratului vizibil, i în acest caz esteș necesar ca grundul, înăsprit la e)ecutarea lui cu crestături

+7



de mistrie, sa fie bine udat i apoi stratul vizibil să fieș protejat de soare i vânt.ș

Crăpături în tencuialăCrăpăturile pot apărea în toate cazurile pe linia de

despăr ire a doua materiale diferite pe care s#a aplicatț tencuiala, în special între lemn sau metal i zidărie, dacăș la e)ecutare nu s#au luat masuri de acoperire a rostuluiîntre acestea cu plasa de rabi . 1a tencuiala e)ecutată peț zidărie, crăpăturile apar de multe ori din cauza tasăriifunda iilor sau a grinzilor pe care se sprijină zidăria. 2nț acest caz, crăpătura apare pe toata grosimea zidăriei i seș vede pe tencuială pe ambele fete ale peretelui.

2n unele cazuri crăpăturile sunt provocate decompozi ia gre ită a mortarului. stfel folosireaț ș mortarelor grase aplicate între>un strat gros duce laformarea fisurilor de contrac ie deoarece aceste mortare laț uscare î i mic orează volumul. $isurile de contrac ie seș ș ț formează, de asemenea, la folosirea mortarelor care au stat

prea mult în lada de mortar i au început priza.ș$ete pe tencuială

/nul din defectele care strică aspectul tencuielii i alș zugrăvelii îl formează petele. "le pot fi de diferite culori,în func ie de cauza care le#a provocat. stfel din cauzaț e)ploatării gre ite i a lipsei de între inere în special laș ș ț locuin e, pe tencuiala co urilor din camere apar pete deț ș culoare maro. cest defect se datore te unui lichid negruș ce se scurge pe cos i care se formează prin ardereaș incompletă a combustibilului provocată de un defect alsobei sau al co ului. 2n acest caz, lichidul negru pătrundeș

prin zidăria co ului i apare în cameră cu o pată urâtș ș mirositoare.

+9



Cauza unor astfel de pete se constată prin usi a deț cură are din cameră sau din pod, în care caz interiorulț co ului este umezit de un astfel de lichid. /neori, pete cuș aspect asemănător apare i pe pere ii fără co uri, datorităș ț ș e)istentei sub tencuiala a unor materii bituminoase cu carea fost pătat peretele i care nu au fost îndepărtate completș la pregătirea suprafe elor pentru tencuieli.ț

stfel de pete pot fi provocate i de instala ia deș ț scurgere, dacă tencuiala a fost aplicată par ial direct peț tubul de fontă acoperit în general cu un strat de smoală,sau dacă îmbinarea tuburilor nu este etan ă în care cazș lichidul din tubul de scurgere, trecând prin frânghiagudronată de la man onul de îmbinare, pătează tencuiala.ș

Pete de importan ă mai mică, având culoareț ro cată, apar uneori pe tencuială din cauza prezentei laș mica adâncime a tuburilor de instala ie electrică sau deț apă sau barelor de otel beton etc., care, ruginind, păteazătencuiala.

stfel de pete se repară de zugravi. coperindlocurile de culoare alba sunt cele care datoresc aplicăriitencuielii pe zidăria umedă.

pa din zidărie evaporându>se lasă cate o pată pesuprafa a tencuieli, diferite săruri aduse din masa zidărieiț

provocand pătarea tencuielilor sau a zugrăvelilor. stfelde pete, după uscarea zidăriei i după o noua zugrăvire, nuș mai apar.

/neori din aceea i cauză, umiditatea din zid nuș lasă săruri pe suprafa ă i ac iunea ei se rezuma numai laț ș ț

pătarea zugrăvelii.ceste defect dispare odată cu uscarea zidăriei.6aca umezeala pe pere i se men ine vara i iarnaț ț ș

i durează mai mul i ani, aceasta dovede te că umiditateaș ț ș

+8



vine de la o sursa permanentă i fenomenul se nume teș ș igrasie.

/mezeala, care apare numai pe timp de iarnă i înș special în partea de jos a colturilor e)terioare ale camerei,se datore te condesării aburului din cameră pe pârtile reciș ale zidurilor. 2n aceste caz nu este necesara nici orepara ie, ci numai o buna încălzire i aerisire a camereiț ș respective.

.mpu cături de &arș

cest defect este provocat de calitateanecorespunzătoare a varului stins folosit la preparareamortarului. Barul bulgări con ine în el păr i de calcar cuț ț diferite viteze de stingere. lături de păr ile care se desfacț imediat când intră în contact cu apâ, sunt i păr i de var ș ț

bulgării care se sting mai greu, uneori după 7;9săptămâni de la amestecarea lor cu apă. ceste păr i deț var nestins, fiind în tencuială absorb umiditatea dinmortar, din zidărie sau din atmosferă i încep să se stingăș mărindu# i volumul. Ca rezultat, pe suprafa a tencuieliiș ț apar umflături, apoi cazând tencuiala rămân găuri conicede dimensiuni pana la 7;9 cm diametru, având la mijloco bucata de var. cestea pot fi prevenite prin respectarearegulilor de stingere a varului, men inerea lui un timpț necesar 9 # 3 săptămâni ăn groapa de var.

#encuieli în relief+calciuencuiala este stratul de finisaj aplicată pe

suprafa a brută a unor elemente de construc ie având rolț ț igienic de protec ie i izolator ț ș

+3



Clasificarea tencuielilor% 6upă pozi ia lor in construc ie se folosescț ț

tencuieli interioare si e)terioare+ 6upă natura suprafe ei pe care se aplicaț

denumita si suprafa a suport se disting tencuieli peț suprafa a de cărămidă, pe suprafa a de beton, betonț ț armat sau piatra pe suprafa a de ipci sau ipci cu trestieț ș ș

i tencuieli pe rabiș ț7 6upă modul de e)ecu ie pot fi!ț

# umede obi nuite prin aplicarea manuală sau mecanică aș materialului în stare plastică direct pe suprafa a deț tencuit i care după întărire formează o crustă compactăș

i tare, uscate e)ecutate prin aplicarea plăci sau panouriș sub iri prefabricate pe suprafa a brutăț ț

9 6upă liantul întrebuin at la preparareaț mortarului se deosebesc tencuieli care nu rezistă la apă iș umiditate.

")ecutate cu lian i de var, ipsos argilă i tencuieliț ș la umiditate la care mortarul este e)ecutat cu lian i deț ciment i var hidraulicș

8 6upă felul de prelucrare a fe ei văzute 'deț finisare( se deosebesc după tencuieli este numai netezită'dri cuita( urmând a fi zugrăvită sau vopsită i tencuieliș ș

+<



decorative la care suprafa a tencuielilor se e)ecută dinț materiale i din metode speciale de finisare dintreș tencuielile obi nuite cele mai întrebuin ate sunt:ș ț

a( encuieli brute e)ecutate într#un singur strat cufa a văzută netezită din grosimea întrebuin atăț ț

b(encuieli dri cuite care au fa a văzută e)ecutatăș țdin mortar, din nisip cernut, netezite cu dri ca la celeș

brute întrebuin ându#se la tavanele i pere i interiori aiț ș țlocuin elor precum i la fa ade simpleț ș ț

c(encuieli dri cuite fine e)ecutate cu nisip finșcernut având fa a văzută netezită cu dri caț ș întrebuin ându#se la încăpere interioare sau importanteț

d(encuieli sclivisite e)ecutate de mortar deciment in doua straturi netezite cu dri ca de otelș întrebuin ându#se la spa ii cu umiditate mareț ț

e(encuieli gletuite # e)ecutate în + straturi# tencuiala obi nuita se acoperă cu un strat sub ireș ț

de pastă ipsos#var 'glet( netezită cu dri ca metalică.ș

Se utilizează numai la interior i poate constituiș stratul suport pentru vospitorii în ulei sau pentru orice alttip de finisaj simplu

encuielile decorative întâlnite în construc i sunt:ț# tencuieli cu praf de piatră dri cuite realizate dinș

mortar preparat cu praf de piatră alb sau colorat seîntrebuin ează la fa adeț ț

f(encuieli stropite#e)ecutate manual sau mecanic prin stropirea unui material fluid format din ciment var iș piatra măcinată i adaos de culoare: se întrebuin ează laș ț fa ade.ț

# tencuieli în imita ie de piatră 'artificialaț similipiatra( realizate din mortar având ca agregate piatrade mozaic. $ata văzută se prelucrează prin frecare,

+=



pieptănare, pri uire, buciardare i lustruire. Seș ț ș utilizează la fa ade i în special la soclu.ț ș

encuieli calcio#vechio sau bob de orez marmurăartificială folosită la lucrări interioare mai importante

&rosimea medie a tencuielilor variază în func ieț de natura suprafe ei care se tencuiesc i de abaterile de laț ș

planeitate a acestei suprafe e i anume:ț ș# la suprafe e de beton grosimea tencuieli variazăț

între %4 i %8mmș# la suprafe e de cărămidă între +8mmț# la suprafe e din lemn, treistie sau rabi între +8#ț ț

78mmencuiala se aplică în general în 7 straturi%( !tratul de amorsaj sau spri ul care se aplică peț

suprafa a suport pregătită în prealabil, umezită i areț ș grosimea de apro)imativ 7 mm. pri ul se realizează dinȘ ț mortar obi nuit i are rolul de a mari aderen a dintreș ș ț tencuiala propriu zisă i suprafa a suport prin umplereaș ț golurilor de sub ipci, trestie sau rabi sau prinș ț

pătrunderea mortarului prin porii i rosturile zidăriei sauș a betonului. 2n cazul suprafe elor rabi ate în cazul în careț ț sa montat rabi stratul de amorsaj poarta numele deț S0. Pentru a crea o legătură mai bună sau straturileurmătoare spri ul se lasă întotdeauna sub formă brută.ț

+( /rundul este stratul de bază al tencuielii i seș aplică pe spri ul proaspăt întărit pe una sau două reprize.ț

+?



$iecare repriză fiind formată dintr#un strat sub ireț i uniformș

&rosimea stratului de grund este de %4 > %8 mm latencuielile pe cărămidă, piatră i beton i circa +4 mm laș ș cele de rabi sau ipci. Stratul de grund se lasă nedriscuitț ș

pentru a prezenta o suprafa ă suport aspră în vedereaț unei bune aderen e a fe ei văzute.ț ț

7( !tratul &izi*il 'de finisare( se aplică pe grundulîntărit i umezit în prealabil. ortarul pentru stratulș vizibil se nume te tinci i se prepară cu nisip fin avândș ș marimea granulelor până la un mm. 6upă aplicarea iș dupa ce stratul de finisaj sa întărit pu in se neteze te, seț ș driscuie te prin umezirea suprafe ei.ș ț

Pentru tencuielile decorative stratul vizibil se prepară cu agregate speciale grosimea lui variind înfunc ie de module de prelucrare a fetei văzute.ț

#encuieli decorati&e simple0encuielile decorative simple sunt tencuieli

driAcuite la care, în mortarul stratului vizibil 'tinciobiAnuit(, se adaugă pigment pentru culoare. Pentru stratulvizibil se foloseAte nisip curat cu granule până la % mm, încare procentul granulelor mici '4,7#4,8 mm( este de cel

pu-in 84 5. G parte din nisip, până la 74 5, poate fiînlocuită cu praf de piatră.

Stratul vizibil se aplică după completa uscare agrundului '< zile( în acelaAi mod ca la tencuielile simple!înainte de aplicare se stropeAte grundul cu apă. 6upăaplicare, stratul vizibil se netezeAte cu driAca.

/neori, în tinciul preparat se adaugă un nisip cugranule mari de până la 7 mm, iar netezirea se e)ecută cuo driAca de lemn sau de pâslă. &ranulele mari ale

74



nisipului, prinse sub driAcă, zgârie suprafa-a tencuielii,lăsând, pe ea urme care dau suprafe-ei o structură cuzgârieturi uniforme.

#encuieli stropite0encuielile stropite sunt tencuieli la care stratul

vizibil se aplică prin aruncarea mortarului cu mătura, periasau cu aparate speciale, ob-inându#se o suprafa-ăzgrun-uroasă care ramâne în această stare fără prelucrareaulterioară a fe-ei sale.

ortarul pentru stratul vizibil 'tinci( se prepară caAi pentru tencuielile obiAnuite, adaugându#se în prealabil,colorant în laptele de var sau în ciment.

Stratul vizibil se aplică fie într#un singur strat, fie îndoua straturi! în cel de al doilea caz se aplică înâi în modobiAnuit un strat sub-ire driAcuit, peste care se stropeAteimediat un al doilea strat. Stratul vizibil se aplică în douăstraturi, când se prevede ob-inerea unor stropi mărun-i.

Stropirea se e)ecută cu mătura, cu peria sau cudispozitive speciale

7%

E-ecutarea tencuielilor decorati&e stropite 'a > stropirea cu mătura! b > stropirea cu peria! c# dispozitiv pentru stropit!

%# mâner! + > placă! 7 > perie circulară.



ătura cu care se aplică stratul vizibil trebuie săaibă firele de aceeiaAi lungime Ai grosime, pentru a seob-ine o stropire uniformă. ătura se moaie în mortar Aiapoi, -inând un bă- în fa-a suprafe-ei de tencuit, la odistan-ă de +4#74 cm, se loveAte mătura de acest bă-împroAcând mortarul pe suprafa-ă.

Stropirea se repetă treptat pe por-iuni, revenind lalocurile unde nu s#a acoperit complet grundul sau primulstrat de tinci aplicat. 1a aplicarea stratului stropit trebuiesă se urmărească ob-inerea unui aspect uniform.

Peria care se utilizează la aplicarea stratului stropittrebuie să aibă părul lung Ai tare, din paie de orez 'pir(.

Stropirea se e)ecută în mai multe straturi, fiecareaplicându#se după ce stratul precedent s#a zvântat. Peria semoaie pe %#+ cm în mortarul fluid, se scutură de surplusulde mortar, se apropie de suprafa-a de tencuit, apoi se trececu o Aipculi-ă peste vârfurile, părului periei cu o miAcarespre tencuitor.

Stropirea se repetă de mai multe ori până laob-inerea unei structuri compacte Ai uniforme. Stropireaastfel ob-inută este mai fină decât aceea ob-inută cumătura.

6ispozitivele speciale de stropit se compun dintr#un tambur de tablă, în interiorul căruia pe un a) este fi)atăo perie circulară.

6easupra deschizăturii tamburului se fi)ează o placă care intră în firele periei cu ≈ +#7 mm. )ul este prevazut la e)terior cu o manivela, iar pe partea opusătamburului este prevăzut un mâner de care se -inedispozitivul. 2n tamburul dispozitivului se introducemortar cu canciocul până se umple pe jumătate.

7+



2nvârtind încet manivela '74 rotFmin(, firele perieiînmuiate în mortarul din tambur, trecând prin dreptul

plăcii de sus a dispozitivului, se proptesc în aceasta Aiapoi, scăpând de ea, împroaAcă mortarul pe suprafa-a detencuit.

Cu cît miAcarea este mai înceată, cu atît se ob-ine ostructură mai bună.

Stratul stropit se aplică trecând de mai multe ori peacelaAi loc, până la ob-inerea unei suprafe-e de structurăuniformă.

ortarul se prepară cu un nisip având granule demărimea 4,7#% mm.

#encuieli de terasit 1i de dolomit0encuielile de terasit Ai de dolomit au fa-a văzută

uniform zgrun-uroasă, având vizibile griAul de marmură Aimică, care formează pe suprafa-ă unele puncte lucioase.

mestecul uscat din griA de marmură nisip, ciment,mică este preparat din fabrică, pe Aantier urmând a fi doaradăugat un colorant Ai laptele de var.

aterialele pentru stratul vizibil trebuie pregătite pentru suprafa-a întreagă a clădiri.

6acă amestecul se prepară pe Aantier, el se pregăteAte pentru o zi de lucru.

6acă în locul griAului de marmură se foloseAte griAde dolomit, atunci amestecul se numeAte dolomit.

6upă 3#< zile, când grundul s#a întărit Ai uscat, sestropeAte cu apă Ai se aplică pe el mortarul de terasit saudolomit. &rosimea stratului vizibil este de =#%4 mm.

2n timpul lucrului, mortarul se amestecă mereu, pentru a nu se depune agregatul pe fundul tărgii, ceea ce arduce la ob-inerea unui aspect neuniform al tencuielii.

77



6upă aplicare, mortarul se nivelează Ai se netezeAtecu driAca în mod obiAnuit.

Suprafa-a vizibilă se prelucrează cu o perie desârmă după ce stratul vizibil s#a întărit pu-in. impul deîntărire, ≈ 7#3 h, se determină astfel ca, trăgând cu peria

pe suprafa-a tencuită, granulele de griA Ai de nisip să sedisloce din masa stratului vizibil, fără a antrena mortarul.

6upă periere, suprafa-a se cură-ă de praf Ai degranulele dislocate cu o perie moale, apoi timp de 7#9 zilese stropeAte cu apa odata pe zi.

Prelucrarea suprafe-ei nu trebuie întreruptă,deoarece por-iunile periate mai târziu au culori maideschise.

#encuieli din piatra artificială0encuiala din piatra artificială are fa-a văzută astfel

prelucrată încât să dea aspect de piatră naturală.Suprafa-a tencuită se prelucrează, uneori, în câmp

continuu, sau împăr-ind suprafa-a în dreptunghiuri, prinrosturi 'asize(, pentru a imita blocurile de piatră.

79



6upă modul de prelucrare, tencuielile din piatrăartificială pot fi: frecate! buceardate! pieptănate! Api-uite.

&rundul se e)ecută din mortar de ciment, cu undozaj de 344 Hg ciment Ai un adaos de var de 4,48 mc laun metru cub de mortar care se aplică în mod obiAnuit pesuprafa-a Apri-uită zvântată.

6upă aplicare, grundul se crestează cu linii paralele, la distan-e de 8#3 cm Ai se udă de +#7 ori pe zi,timp de 9#< zile.

6upă întărirea Ai uscarea grundului '<#%4 zile( seaplică stratul vizibil pe suprafa-a udată în prealabil. cestase e)ecută în două straturi din acelaAi mortar, primul stratse aplică din mortar mai diluat, iar după zvântarea lui seaplică stratul al doilea, de consisten-ă normală.

ortarul stratului vizibil este preparat din griA de piatră, ciment în dozaj de 344 Hg la % mc de mortar Ai,eventual, colorantul dorit.

78

Compozi(ia %ranulometrică a a%re%atului sesta*ile1te prin pro*e de la*orator, astfel ca să seo*(ină un &olum c)t mai mic de %oluri, pentru catencuiala să fie c)t mai compactă 1i consumul deciment c)t mai redus2

#encuieli din piatră artificială 'a # prelucrarea în asize ! b # tencuieli buceardate ! c # tencuieli raAchetate !

d # tencuieli pieptînate ! e > buceardă ! f# raAchetă cu din-i .



ărimea granulelor de griA de piatră variază de la4,3#8 mm, mărimea ma)imă stabilindu#se după modul de

prelucrare a fe-ei văzute Ai după aspectul final dorit.&rosimea stratului vizibil este de 8#= mm, pentru

cele frecate, %4 mm pentru cele buceardate Ai +4#74 mm pentru cele Api-uite 'după adâncirea cioplirii(.

6acă suprafa-a se împarte în asize, rosturile pu-inadânci se e)ecută înainte de întărirea completă amortarului stratului vizibil, iar rosturile adânci serealizează prin montarea pe grund a unor Aipcitrapezoidale cu baza mica spre grund, stratul vizibilaplicându#se între aceste Aipci.

Stratul vizibil se îndeasă între Aipci Ai în special lacol-uri, prin batere cu mistria până apare la suprafa-ălaptele de ciment! după aceasta se nivelează cu driAca pânăse ob-ine o suprafa-ă netedă. Iipcile se scot a doua zi Ai serepară, eventualele col-uri rupte, iar rosturile ob-inute setencuiesc cu un strat sub-ire de mortar cu agregate maimărunte.

73

$entru a se asi%ura întărirea normală amortarului de ciment,el tre*uie să fie protejat de ar1i(ă 1i de &)nt 1i udat zilnic,de c)te&a ori pe zi, timp de 3+4 zile

#encuiala se lasă apoi să se usuce timp de 5 zile,după care se efectuează pro*a de prelucrare2

$relucrarea se poate începe numai dacă la pro*ese constată că mortarul de ciment sare la lo&ituri 6nu semacină7, iar a%re%atul mare nu se desprinde, ci se rupe2

La tencuielile frecate, prelucrarea se realizeazăc)nd mortarul nu s+a întărit încă complet2

!uprafe(ele dintre rosturi se prelucrează după întărirea completă a mortarului prin' frecare,*uceardare, pieptanare sau 1pi(uire2



encuielile frecate rezultă prin, prelucrareasuprafe-ei, după o oarecare întărire a mortarului stratuluivizibil, Ai anume când la frecare nu se desprind granulelede mortar. Suprafa-a tencuită se freacă cu o perie de sârmămoale, pentru îndepărtarea stratului de lapte de cimentcare acoperă granulele. $recarea se e)ecută până laob-inerea unui aspect uniform al structurii e)terioare atencuielii.

encuielile buceardate se e)ecută după completaîntărire a stratului vizibil '<#%8 zile după aplicare(. cestase prelucrează cu un ciocan special denumit buceardă,

prevăzut cu niAte din-ii pe suprafa-a cu care se loveAte.6upă aspectul de prelucrare dorit, mai mărunt sau maigros, se alege ciocanul cu din-ii mai mici sau mai mari.

1ovirea cu ciocanul se e)ecută trecând de maimulte ori pe acelaAi loc, până se îndepărtează completstratul de ciment Ai apar granulele de griA, ob-inându#se osuprafa-ă cu aspect rugos uniform. encuielile buceardatese folosesc la soclurile clădirilor Ai se e)ecută, în general,cu asize, imitând blocurile de piatra.

encuielile pieptănate sau raAchetate se e)ecutătrăgând pe suprafa-a tencuielii, după o întărire oarecare astraului vizibil, cu raAcheta prevăzută cu din-i(. encuialaaceasta se e)ecută, în general, cu Aăn-ule-ele verticale.

6upă mărimea dorită a Aăn-ule-elor se alegeraAcheta cu din-ii de mărimea respectivă.

Primul rând de Aan-uri se trage folosind un dreptaraAezat vertical, după care se ghidează raAheta. Pentrucontinuarea lucrarii, dintele marginal al raAchetei se

7<



introduce în ultimul Aan- realizat, care serveAte astfel dreptghidaj.

encuielile pieptănate se folosesc la soclurileclădirilor.

encuielile Api-uite sunt acele tencuieli la carestratul vizibil se prelucrează după întărirea completă amortarului, prin cioplirea suprafe-ei tencuielii cu ajutorulApi-ului care se loveAte cu ciocanul.

6upă aspectul dorit, cioplirea se e)ecută fie mărunt prin lovituri mai slabe, fie cu cioplituri mai, pronun-ate, încare caz Api-ul se loveAte puternic cu ciocanul, pentru ascoate bucă-i mai mari din tencuială! Api-ul se -ine pu-inînclinat fa-ă de suprafa-a tencuielii.

encuielile Api-uite se folosesc la soclurileclădirilor, fie în câmp continuu, fie în asize cu rosturiadânci, în care caz în jurul asizelor se prevede o fâAie

prelucrată fin cu bucearda, denumită chenar, iar câmpuldin interiorul chenarului se ciopleAte cu Api-ul.

#ehnolo%ia e-ecutării profilurilor0Profilurile sunt elemente de construc-ie care au în

sec-iune transversală diferite forme, compuse din liniidrepte Ai curbe Ai care se e)ecuta 'Jse tragK( cu dispozitivespeciale numite Aabloane.

6upă forma elementului de construc-ie, profilurile pot fi drepte sau curbe.

/neori, aceste profiluri se confec-ionează gatafinisate în atelier, iar pe Aantier numai se montează.

Iablonul este format dintr#o scândură de bază Ai oscândură profilată fi)ată perpendicular pe prima Ai întărităcu două contrafiAe care servesc Ai ca mânere pentrutragere.

7=



Scândura de bază serveAte pentru alunecareaAablonului pe rigla de ghidare fi)ată pe perete, în carescop este prevăzută cu o Aipcă de glisare fi)ată pe aceasta.

Scândura profilată serveAte pentru realizarea profilului. arginea profilată a scândurii este tăiată câtmai aproape de forma profilului cerut Ai este teAită pe o

parte a scândurii sub un unghi ascu-it, iar pe cealaltă parteeste captuAită cu o bucată de tablă tăiată e)act după profilAi care se montează depăAind marginea profilată ascândurii cu 4,8#%,4 cm.

Pentru ob-inerea unui profil corect, Aablonul trebuiesă gliseze întotdeauna pe două rigle de ghidare, unainferioară, pe care glisează scândura de bază cu Aipcarespectivă, iar cealaltă pe care glisează partea de sus aAablonului.

1a Aabloanele de dimensiuni mari 'cu profiluri peste 84 cm, desfăAurat(, pentru a uAura alunecareaAablonului pe riglele de ghidare acesta se poate prevedeacu role, sau se căptuAeAte cu tablă Aipcă de glisare de pescândura de bază a Aablonului.

Pentru formarea profilurilor, se aplică mai multestraturi succesive de mortar, la intervale mici de timp, caurmare, mortarele folosite trebuie să se întărească mairepede. 1a interior se folosesc mortare de var cu adaos deipsos în cantitate de +8#845, iar %a e)terior mortarele cudozaje de %a % : % : 7 până %a % : % : 8 'ciment: var : nisip(.Pentru stratul vizibil, la profiluri interioare seîntrebuin-ează mortare numai din ipsos cu var înainte defolosire, mortarul se strecoară printr#o sită cu ochiuri de%,8cm

7?



E-ecutarea profilurilor0"lementele profilate se e)ecută din zidărie de

cărămidă sau din beton, având forma brută cât maiapropiată de profilul cerut, astfel încât grosimeaîncărcăturii de mortar să nu întreacă, 7#9 cm. 2n cazul unor

por-iuni de zidărie pe care încărcătura rezulta mai mare, se bat cuie în rosturi între care se împleteAte sârma. 2n acestcaz, suprafe-ele se pregătesc în acelaAi mod ca la tencuirea

pere-ilor Ai a tavanelor.Când linia profilului se îndepărtează mult de perete,

el se realizează brut, din plasă de rabi-, pe schelet de otel# beton pe care se aplică Amirul. 6upă aceasta se trage profilul ca pe suportul de zdărie sau beton. 2n acelaAi modse e)ecută Ai scafele de lumină.

94



$i)area riglelor de ghidare. iglele de ghidare suntconfec-ionate din lemn de brad dat la rindea, înnădit la98L, cu eventuale completări cu ipsos. "le se aAează pe

pere-i la sfoară sau după dreptar Ai se fi)ează cu scoabe, cuipsos sau cu dispozitive speciale.

/nul din dispozitivele speciale de fi)are este celdin figura, alcătuită dintr#un piron care se bate în rostulzidăriei Ai dintr#o plăcu-ă metalica îndoită care fi)eazărigla, având un orificiu pentru introducerea ei pe piron.

1a e)ecutarea profilurilor între perete Ai tavan, peretele trebuie să fie grunduit, iar tavanul finisat 'inclusivstratul vizibil(. Pentru fi)area riglelor de ghidare, Aablonulse -ine aplicat pe perete lângă tavan Ai se notează pozi-iariglei de ghidare de jos, pe perete, Ai a celei de sus, petavan

Pentru e)ecutarea profilurilor pe grinzile tavanului,una din riglele de ghidare se fi)eaza pe tavan, iar cealaltă

pe fundul grinzii e)act în a)a eiScîndura profilată a Aablonului se realizează pentru

jumatate din grinda. 6upă e)ecutarea profilului pe ambele păr-i ale grinzii, se scoate rigla de ghidare de jos Ai fundulgrinzii se completează cu driAca.

9%

E-ecutarea profilurilor '

a# Aablon pentru profil ! b > dispozitiv pentru fi)area riglelor deghidare ! c > pozi-ia Aablonului Ai a riglelor de ghidare la tragerea profiluluide col- ! d > e)ecutarea profilului de grindă ! e > e)ecutarea profilurilor pedouă grinzi apropiate ! f > e)ecutarea profilului în formă de jumătate decerc ! g > e)ecutarea profilului în formă de arc de cerc ! % > scândură de

bază ! + > scândură profilată ! 7 > mânere ! 9 > Aipcă de glisare ! 8# rigla deghidare de sus ! 3# Aablon ! < > Aipca de ghidare a Aablonului ! = > rigla deghidare de jos.



2n cazul grinzilor foarte apropiate, cele două riglede ghidare se fi)ează pe fundul ambelor grinzi, în a)a loriar Aablonul se e)ecută astfel încât cu acesta să se tragădeodată profiluri pe ambele grinzi

ragerea profilurilor cu Aablonul. 6upă fi)areariglelor de ghidare Ai e)ecutarea Apri-ului pe profilurile dinzidărie sau din beton sau a Amirului pe profilurile din rabi-,se aplică grundul.

&rosimea acestui strat depinde de profil Ai se ob-ine prin aplicarea mortarului în mai multe straturi, fiecare stratnou fiind aplicat după o oarecare întărire a stratului

precedent. 6upă fiecare strat de grund aplicat, se trage cuAablonul pe toată lungimea profilului, pentru a tăiasurplusul de mortar, -inându#l cu partea căptuAită cu tablăîn direc-ia mersului înainte. Iablonul se trage lin, fărăsmucituri, cu o uAoară apăsare a lui pe riglele de ghidare.

Surplusul de mortar care se taie cu Aablonul cade pescândura de bază a acestuia Ai de aici se aruncă în lada cumortar. 2nainte de fiecare tragere, riglele de ghidare secură-ă de mortar pentru a nu se deforma profilul.

plicarea mortarului Ai tragerea cu Aablonul serepetă până când se ob-ine din grund un profil cât maicurat.

6upă un oarecare timp de întărire a ultimului stratde grund '3#%4 min(, se trage din nou de +#7 ori cuAablonul, apăsând de astă dată puternic pe riglele deghidare, pentru a crea un spa-iu de +#7 mm între Aablon Ai

profilul de grund, necesar pentru aplicarea stratului vizibil.ortarul stratului vizibil se aplică în grosime de 7#

9 mm Ai apoi se trage cu Aablonul în direc-ia opusă trageriiultimului strat al grundului, cu o apăsare uAoară aAablonului pe rigle de ghidare. 1a e)ecutarea stratului

9+



vizibil, Aablonul se trage fără opriri pe toată lungimea profilului.

Col-urile intrânde se e)ecută după tragerea profilului pe to-i pere-ii încăperii.

1a e)ecutarea col-urilor se folosesc dreptare scurte'74#94 cm( cu sec-iune dreptunghiulară sau curbă avândun capăt teAit pe care este prinsă o lamă de o-el Ai cuajutorul driAtelor de diferite mărimi. oate liniile profiluluide pe un perete trebuie să corespundă perfect cu cele ale

profilului de pe celălalt perete.Profilurile curbe se e)ecută cu un Aablon

confec-ionat la fel ca pentru profilurile drepte. cestAablon în loc să alunece pe două rigle de ghidare, ca încazul profilurilor drepte, este fi)at la capătul unui bra-'denumit raza Aablonului(, care are celălălt capăt prinsîntr#un punct fi) în jurul căruia se poate roti Ai careînlocuieAte una din riglele de ghidare! ca o a doua riglă deghidare serveAte însuAi peretele grunduit pe care alunecăscândura de bază a Aablonului.

2n figura se arată cum se e)ecută Ai se monteazăAablonul în cazul profilurilor în formă de jumatate de cerc.

2n cazul unui arc de cerc, modul cum se e)ecută Aise montează Aablonul se arată în figura

#encuieli e-terioare la fa adeț# 6upă locul unde sânt e)ecutate, tencuielile se

clasifică în două păr-i Ai anume: tencuieli interioare Ai tencuielie)terioare. encuielile e)terioare pot fi aplicate pe pere-i de

cărămidă, pe pere-i sau stâlpi de beton Ai pe zidărie de piatră.97

$rofilurile e-ecutate cu mortar de ciment se

stropesc cu apă în primele zile după terminarea lor,entru reînt)m ine a ari ia fisurilor2



encuielile interioare pot fi împăr-ite după modul de prelucrare a fe-ei vizibile în: tencuieli brute, tencuielidriAcuite, tencuieli gletuite Ai tencuieli sclivisite.

+ encuielile e)terioare sânt foarte variate Ai se

deosebesc de cele interioare prin compozi-ia mortarelor cucare sânt e)ecutate cât Ai prin procesul tehnologic dee)ecu-ie.

+ 6e aceea, în lucrarea de fa-ă, se va accentua înspecial asupra materialelor Ai dozajelor mortarelor pentrutencuielile de fa-adă, precum Ai a procesului tehnologic aldiferitelor feluri de tencuieli.

# 6upă destina-ia Ai calitatea e)ecu-iei se deosebecmai multe tipuri de tencuieli: tencuială brută, tencuialădriAcuită, tencuială netezită , ( %letuită7 tencuialădecorativă Ai tencuială specială2

# 6in punct de vedere al modului de prelucrare asuprafe-ei, se deosebesc numeroase tipuri de tencuialadecorativă' tencuială stropită, tencuială prelucrată cu

peria, tencuială striată, tencuială în imita-ie de pietriA,tencuială în formă de evantai, tencuială cu picături

prelinse, tencuială suplă, tencuială ciclopică, tencuialăgranulată, tencuială italiană, tencuială californiană,tencuială cu martor aruncat în cantită-i mari, tencuialăraAchetată, tencuială buceardată, tencuială Api-uită,tencuială în imita-ie de bosaje, tencuială în imita-ie de tuf,

tencuială cu caneluri, tencuială cu profiluri etc.# 6in punctul de vedere al compozi-iei mortarului se

deosebesc, de asemenea, numeroase tipuri de tencuialădecorativă: tencuială colorată, tencuială de terasit,tencuială în similipiatră, stucul 'marmură artificialălustruită cu pietriA de frecat(, tencuială lucioasă 'marmurăartificială lustruită( etc.

99



- encuiala care are o destina-ie specială sau careeste e)ecutată cu materiale sau cu procedee speciale senumeAte tencuială specială. 6intre acestea semen-ionează tencuiala hidroizolantă, tencuialatorcretată, tencuiala termoizolantă, tencuialafonoizolantă, tencuiala de protec(ie contra razelorRoent%en, tencuiala pentru fresce, picturi 1i tempera,tencuiala cu ar%ilă sta*ilizată, tencuiala turnată,tencuiala uscată etc.

+ 6intre cele mai răspândite tencuieli de fa-adă se potcita: tencuieli brute, tencuieli driAcuite, tencuielile stropite,tencuielile în calcio#vecchio, tencuielile pieptănate,tencuielile în evantai, tencuielile în terasit sau dolomit,tencuielile din piatră artificială 'similipiatră( Ai tencuielile

buceardate.+ Minând cont de dezvoltarea mare a întrebuin-ării

materialelor plastice Ai în special a varului lavabil Ai aalhidalului la finisajele fa-adelor, s#au dezvoltat, în specialtencuielile brute Ai tencuielile driAcuite la fa-adă.

+ 6atorită metodelor înaintate de e)ecu-ie aconstruc-iilor, cu cofraje glisante, cu panouri mari sau cuelemente spa-iale, s#a dezvoltat Ai se dezvoltă încontinuare, e)ecutarea lucrărilor de tencuieli de fa-ade înspecial pe pere-ii de beton, atât pe beton prefabricat cât Ai

pe elemente de beton turnat pe loc.+ Scopul tencuielilor de fa-adă este de a asigura

protec-ia zidăriei, de a asigura o izola-ie Ai de a avea un rolestetic.

+ olul de protec-ie a tencuielilor de fa-ade este unuldin cele mai importante. 6eoarece fa-adele sunt supuseintemperiilor din cele mai felurite, vânturi, ploi, zăpezi,

98



căldură e)cesivă etc., acestea au un rol distructiv asupralor.

Pentru protejarea pere-ilor contra acestor intemperii,stratul de tencuială are un rol deosebit de important. 6eaceea, materialele din care sânt confec-ionate mortareletrebuie să fie foarte bine pregătite.

+ lt rol pe care îl au tencuielile de fa-adă este acelade izola-ie contra ploilor, tencuiala trebuind să ofere oizola-ie a pere-ilor. 6e asemenea, tencuielile au Ai rol deizola-ie contra zgomotului 'acustică( precum Ai rol deizola-ie contra frigului sau căldurii din afară 'termică(.

+ 6ar unul dintre rolurile cele mai importante pe caretencuielile de fa-adă îl au, este acel de a asigura ofrumuse-e fa-adei. cest rol estetic pe care îl au tencuielilede fa-adă este cu atât mai important, cu cât fa-adeleconstruc-iilor dintr#un oraA au o contribu-ie la frumuse-eaoraAului întreg.

+ 6e aceea, la e)ecutarea lucrărilor de tencuială defa-adă trebuie să se acorde o deosebită aten-ie atât în ceeace priveAte întrebuin-area materialului ca durabilitate Aiculoarea, cât Ai în ceea ce priveAte calitatea e)ecu-ieilucrărilor, care aAa cum s#a spus mai înainte, contribuie nunumai la frumuse-ea unei clădiri, ci Ai a unui oraA întreg.

+ ")ecutarea lucrărilor de tencuială de o calitatesuperioară, trebuie să fie o preocupare permanentă pentruto-i muncitorii tencuitori de fa-adă. ceasta trebuieob-inută printr#o serie de măsuri, urmărite permanent Aidintre care cele mai importante sânt: conAtiinciozitate îne)ecutarea dimensiunilor proiectului, respectarea

proceselor tehnologice, grija fa-ă de evitarea murdăriiimaterialelor Ai a mortarelor atât la preparare cât Ai

93



lamanipulare, conAtiinciozitate în pregătirea suprafe-elor Aitrasării fa-adelor, pregătirea locului de muncă etc.

8ateriale și mortare pentru lucrări de tencuieli lafa adeț

# encuielile de fa-ade se e)ecută cu ajutorulmortarelor care sunt amestecuri de lian-i, agregat măruntAi apă, care după preparare formează o pastă moale ce se

prelucrează uAor Ai după un timp oarecare se întăreAte.# Calitatea lucrărilor de tencuieli Ai mai ales

durabilitatea lor în timp, depinde în cea mai mare măsură,de materialele din care sânt formate mortarele, de dozajullor precum Ai de calitatea e)ecu-iei.

# aterialele care intră în compozi-ia mortarelor pentru fa-ade sânt următoarele: lian-ii, agregatele, apa Aimaterialele diverse.

Lian(ii# 1ian-ii sânt materialele care amestecate cu apă se

transformă în pastă Ai după un timp se întăresc. 1ian-ii au proprietatea de a face legătura între granulele materialelorcu care se amestecă. 6e e)emplu, cimentul leagă granulelede nisip Ai când se întăreAte formează stratul de tencuialăcompact.

# 1ian-ii care se folosesc la lucrările de tencuielie)terioare sânt: varul gras, varul hidraulic Ai cimentul.

/nii dintre aceAtia se întăresc în aer cum este spree)emplu varul gras, iar al-ii, cum sânt cimentul si varulhidraulic se întăresc atât în aer cât Ai în apă.

# Barul gras se prezintă sub formă de bulgări deculoare albă. Pentru tencuielile e)terioare se

9<

http://tencuitul-de-fatade.blogspot.ro/2009/09/materiale-si-mortare-pentru-lucrari-de_25.html









întrebuin-ează varul pastă care se ob-ine prin stingereavarului gras. Prin stingere volumul lui creAte de + # 7 ori.

rebuie avut grijă ca la lucrările de tencuielie)terioare, la prepararea mortarului cu var gras să nu seîntrebuin-eze decât var pastă, stins cu cel pu-in 3săptămâni înainte de prepararea mortarului. ceastadeoarece în varul stins recent mai rămân granule mici devar nestinse complet, care prin absorb-ie de apă, se sting întencuiala deja e)ecutată, producând degradarea acesteia

prin asa#zisele împuAcături2# Stingerea varului se face pe Aantiere astăzi în mod

centralizat. 1a punctul de lucru, atunci când mortarul se prepară pe loc, este adus varul stins sub formă de pastă.

6e cele mai multe ori însă se aduce mortarul gata preparat. Pentru stingerea varului se folosesc aparatespeciale numite stingătoare de var .

# 2n cazul în care mortarul se prepară pe Aantier,varul pastă se păstrează în varni-e Ai se acoperă până laîntrebuin-are cu un strat de nisip pentru a#l feri de uscare.

# 2n timpul manipulării varului, atât cel pastă cât Ailaptele de var, muncitorii trebuie să respecte măsurile de

protec-ia muncii cerute de această opera-ie. 6acă stropiide var ating pielea, ei pot pricinui arsuri. 6e asemenea,

praful de var bulgări care este inspirat poate producearsuri pe căile respiratorii sau chiar pe ochi.

# Barul hidraulic are în compozi-ia lui Ai materiiargiloase.

"l se stinge cu o cantitate mică de apă ob-inându#seun praf care amestecat cu apa formează o pastă care are

proprietatea de a se întări atât în aer cât Ai în apă. Barulhidraulic nu se întrebuin-ează la construc-iile noastre latencuieli.

9=



# Cimentul se întrebuin-ează pentru lucrările detencuieli la fa-ade. ceasta are proprietatea ca atunci cândeste amestecat cu apă să se transforme într#o pastă careapoi se întăreAte atât în aer cât Ai în apă. 2ntărirea se facedupă o durată de mai multe zile în care timp Ai rezisten-acimentului creAte, ajungând la tăria rocilor.

# 1a noi în -ară se produc mai multe feluri decimenturi, fiecare având alte calită-i. 6intre acestea seenumeră: cimentul portland, care este cel mai răspândit!cimentul metalurgic! cimentul 0, care se mai numeAteAi ciment cu priză rapidă! aceasta are proprietatea de a seîntări foarte repede, având rezisten-e mari de la începutul

prizei! cimentul cu tras care se face dintr#un amestec declincher cu tras! cimentul de furnal Ai cimentul de cenuAăde termocentrală.

# Cimentul se foloseAte la tencuieli ca liant principal, cât Ai în compozi-ie la mortarele de var gras cuadaos de ciment.

# 1a prepararea mortarelor pentru tencuieli sefolosesc cimenturile portland.

# tunci când prepararea mortarelor se face peAantier la locul de muncă, sacii în care sânt livratecantită-ile de ciment, se depozitează pe Aantier în magazii

bine inchise, având pardoseli de lemn duble pentru a nutrage umezeală. $olosirea cimentului trebuie să se facă înordinea sosirii lui pe Aantier, adică folosind mai întâicimenturile sosite înainte.

# /neori, când tencuiala la fa-adă se e)ecutăcolorată, se întrebuin-ează Ai unele cimenturi speciale.

6intre acestea cel mai răspândit este cimentul alb.

9?



$olosirea cimenturilor colorate permite ob-inereatencuielilor colorate fără a introduce în mortare substan-ecolorante.

# 0psosul este un liant care se întrebuin-ează mai pu-in la tencuielile de fa-adă Ai numai la e)ecutarea unor profiluri, console Ai alte detalii arhitecturale, mai ales laclădirile vechi. Pentru întrebuin-are ipsosul trebuie să fiede calitate bună, să fie curat, uscat, alb Ai măcinat foartefin. 0psosul are următoarele proprietă-i principale: laamestecarea cu apă, el face priză Ai se întăreAte foarterepede! în timpul întăririi ipsosul nu#Ai micAoreazăvolumul ca al-i lian-i, ci din contra Ai#l măreAte. ceasta

permite ca ipsosul să poată fi întrebuin-at la mortare înstare curată, adică numai cu apă, fără adăugare de nisipsau alt agregat Ai fără pericol ca tencuiala să crape. 0psosulare o rezisten-ă după întărire destul de mare, lucru careface ca din el să se e)ecute foarte multe elemente defa-adă: profiluri, console, ustope, dentriculi, corniAe, frizeetc.

2n cazul în care este nevoie ca ipsosul să seîntărească repede, se poate adăuga în compozi-ie acizi, Aidacă este nevoie să se întărească mai greu, se adaugăîncetinitori de priză, cum ar fi: clei, bora), alaun sau var.

# 2ntrucât el absoarbe uAor umiditatea Ai rezisten-alui se micsorează, se întrebuin-ează la fa-ade numai la

profiluri, console Ai corniAe pe rabi- care sânt apărate deumezeală, în orice caz, nu se întrebuin-ează la tencuialadirectă.

A%re%ate# gregatele pentru mortarele care se întrebuin-ează

la tencuieli de fa-adă, sunt nisipul, griAul de piatră, praful

84



de piatră, mozaicul Ai pietriAul. cestea sânt materialele deumplutură compuse din granule mici Ai care amestecate cuun liant Ai cu apă formează mortarul.

# *isipul este agregatul cel mai des întrebuin-at latencuielile de fa-adă. 6ar pentru a se e)ecuta tencuieli de

bună calitate el trebuie să fie neapărat ciuruit. 6upămarimea granulelor nisipurile se împart în următoarelesorturi:

nisip fin având granulele de 4,+#%,4 mm!nisip mijlociu având granulele de %#7 mm!nisip mare având granulele de 7#< mm, care se

numeAte Ai mărgăritar.# G mare aten-ie trebuie să se dea cură-eniei

nisipului, adică acesta să nu aibă urme de argilă, de sulf,sau alte resturi provenite din putrezirea materiilororganice. Se poate constata direct pe Aantier dacă estecurat sau nu, prin faptul că atunci când frecăm nisipulîntre palme, în cazul în care e)istă aceste materii străine,

palmele se murdăresc. 6e asemenea, se mai poate face oîncercare pentru a vedea puritatea nisipului, punând ocantitate mică de nisip într#un borcan plin cu apă Ai vomvedea cum se depune la fund nisipul curat, iar la mijloc Aila suprafa-ă rămân argilă Ai alte impurită-i. nalizanisipului pentru tencuială se face în orice caz de cătrelaboratorul de Aantier, iar muncitorul semnează numaicazurile în care constată ca nisipul nu poate fi întrebuin-atla tencuială având cantită-i mari de impurită-i.

# 6in punctul de vedere al rezisten-ei tencuielii,rezultate foarte bune se ob-in cu nisipul de carieră datorităformei col-uroase Ai rugozită-ii granulelor care permit oaderen-ă mai bună cu liantul.

8%



# /n alt agregat pentru tencuielile e)terioare esteAi griAul de piatră precum Ai praful de piatră. cestea seob-in prin concasarea rocilor de diferite culori Ai ciuruirealor în diverse sorturi, după mărimea granulelor.

&riAul de piatră are mărimea granulelor de 4,7 mm până la % mm. Cele mai răspândite dintre aceste agregatese ob-in din două categorii de roci Ai anume: din calcar Aidin marmoră. Pe Aantier aceste agregate se aduc subnumele de praf de calcar sau praf de marmoră. 2n cea maimare măsură, aceste agregate se întrebuin-ează latencuielile de fa-adă dând suprafe-elor un aspect plăcutcare le apropie de piatra naturală.

# lte preparate care se întrebuin-ează la tencuielilede fa-adă sânt terasitul Ai dolomitul. cestea se aduc laAantier în saci Ai sânt amestecături uscate de griA demarmoră sau dolomit cu griA de piatră Ai ciment, precum Aiun colorant oarecare. 2n acest amestec se găsesc cristale demică, feldspat sau altă piatră colorată care după ce s#ae)ecutat tencuiala pe fa-adă dau mici pete care strălucescîn bătaia soarelui având un aspect foarte plăcut. Seîntrebuin-ează mai ales la tencuielile decorative.

# rebuie men-ionat că aceste agregate Ai preparatetrebuie -inute în locuri curate, păstrate Ai manipulate cugrijă. urdăria lor duce la e)ecu-ia unor lucrări detencuieli e)terioare de calitate inferioară.

Apa+ pa este un element important în prepararea

mortarelor."a trebuie să aibă anumite condi-ii pentru a fi

întrebuin-ată la prepararea mortarelor. Prima condi-ie esteaceea a cură-eniei apei.

8+



"a nu trebuie să aibă materiale în suspensie, sauimpurită-i în compozi-ia ei. 6acă în compozi-ia apei carese întrebuin-ează se constată e)isten-a acizilor, substan-ecolorate sau dacă apa provine de la diverse fabrici carearuncă în ea substan-e chimice, nu trebuie folosită latencuielile e)terioare. pele de la conductele oraAelor, dinrâurile care nu con-in substan-e chimice pot fiîntrebuin-ate la tencuieli.

8ateriale di&erse# 6in categoria materialelor diverse care intră în

componen-a mortarelor, în afară de lian-i, agregate Ai apă, pot intra următoarele: coloran-i pentru tencuieli,încetinitori de priză, acceleratori de priză Ai materiale

plastifiante.# Coloran-ii se adaugă mortarului pentru a da

tencuielii o anumită culoare, în scopul înfrumuse-ăriiclădirii. G parte din coloran-i sânt to)ici iar o altă parte

sânt periculoAi pentru organism. 2n e)ecutarea lucrărilorde tencuieli se folosesc mai mult coloran-ii neto)ici, dintrecare cei mai importan-i sânt următorii:ocru galben, un prafde culoare galbenă cu o nuan-ă de maron sau roAcat Ai careeste un colorant stabil la lumină: miniu de fier, un colorantroAu rezistent la lumină! cromitul care este un praf deculoare galbenă, dar se întrebuin-ează rar întrucât este

to)ic: -inoberul, un colorant de culoare roAie aprins Ai careîn amestec cu varul se îngălbeneAte! ultramarinul care esteun colorant de culoare albastră foarte rezistent la lumină,dar care nu este rezistent la acizi! verdele de crom careeste stabil la lumină Ai rezistent la ac-iuni atmosferice. "lnu este stabil cu varul! negrul de fum este un colorant sub

87



formă de praf foarte fin de culoare neagră. *egrul de fumeste un carbon curat rezistent la lumină.

# Coloran-ii folosi-i la tencuieli trebuie să aibăurmătoarele calită-i, care să#i facă ap-i pentru a rezistaintemperiilor la care sânt supuse tencuielile de fa-adă:

să nu se decoloreze sau să#Ai schimbe culoarea subac-iunea razelor solare:

să nu se dizolve în apă, dar să se răspândeascăuniform în apă Ai în masa mortarului!

să fie rezisten-i la acizi Ai la alcalii, adică să nuschimbe culoarea în contact cu varul, cimentul Ai ipsosul!

să aibă puterea de colorare, pentru a se ob-ineculoarea necesară cu o mică cantitate de colorant!

să nu micAoreze rezisten-a mortarului!să nu fie to)ic.# 2ncetinitorii de priză sânt substan-e care se adaugă

la mortarele de ipsos pentru ca să li se încetinească prizaîn cazurile în care aceste mortare necesită un timp maiîndelungat pentru punerea lor în opera. 6intre încetinitoriide priză cei mai importan-i sânt: cleiul de oase sau cleiulde piei care se adaugă în mortar în cantitatea de până la+5 din greutatea ipsosului! bora)ul care se adaugă până la85 din greutatea ipsosului, laptelui de var saua încetinitorilor de priză prepara-i din clei de oase

prelucrat cu var care se livrează gata preparat pe Aantierelede construc-ii. ceAti încetinitori de priză întârzietermenul de priză al ipsosului până la o oră.

# cceleratorii de priză sânt materialele careintroduse în mortarul pentru fa-ade îi accelerează priza.6intre acceleratorii de priză întrebuin-a-i mai frecvent peAantierele de construc-ii sânt: clorura de calciu, -ipirigul Aisăpunul2

89



# aterialele plastifiante sânt acele materiale caremăresc plasticitatea mortarului, adică capacitatea acestuiade a face legătura între el Ai suprafa-a pere-ilor, precum Ailucrabilitatea lui.

6e cele mai multe ori ca plastificant seîntrebuin-ează varul, cenuAa din cărbuni , făină de furnal,adică materialele compuse din particule foarte mici Ai careacoperă granulele de nisip din mortar.

D9:A"UL 89R#AREL9R $E#RU#ECUIELI DE FA;ADE

# ortarele sânt amestecuri de lian-i, agregatemărunte Ai apă Ai care aplicate în formă plastică pesuprafa-a de tencuit se întăreAte, transformându#se într#osubstan-ă pietroasă care formează stratul de tencuială.

%. Clasificarea mortarelor # 2n func-ie de materialele din care sânt compuse,

după felul materialului care intră în compozi-ia mortarului, precum Ai după rezisten-a lor, mortarele se pot clasifica întrei mari grupe de mortare:

- 1. ortare pe bază de var :mortare de var!mortare de var cu adaos de ciment!mortare de var cu adaos de ipsos.+ 5 . ortare pe bază de cimentmortare de ciment!mortare de ciment#var.

88



+ <2 ortare pe bază de ipsosmortare de ipsos#var!mortare de ipsos.# 1a tencuielile de fa-adă, mortarele cele mai

întrebuin-ate sânt mortarele cu var gras cu adaos de cimentAi mortarele de ciment, întrucât acestea au o rezisten-ă maiamre la intelmeriile la care sânt supuse fa-adele.

# /nele mortare se întăresc mai repede, iar altele seîntăresc mai greu.

Cele care se întăresc mai repede se numesc mortarecu priză rapidă 'mortarul de ipsos(, iar cele care fac prizămai încet se numesc mortare cu priză lentă 'mortarul devar gras(. ortarele preparate cu un singur liant senumesc mortare simple 'mortar de var gras sau mortar deciment(, iar mortarele preparate cu doi lian-i senumesc mortare compuse sau mi)te 'mortar de var gras cuadaos de ciment(.

# 1a e)ecutarea tencuielilor pe timp friguros, careîn ultimii ani se fac din ce în ce mai mult, seîntrebuin-ează mortare în care se introduce clorură devar sau alte substan-e 'apă amoniacală ). ceste mortare senumesc mortare clorurate.

# G altă clasificare a mortarelor se face în func-ie demărcile lor, adică în func-ie de rezisten-a pe care o are uncub din mortarul respectiv cu latura de <,4< cm Ai care seîncearcă la compresiune după += zile de la confec-ionarealui.

+. 6ozajele mortarelor Ai domeniul lor de folosire# Prin dozajele mortarelor în-elegem propor-iile

care se introduc în amestecul mortarului, diverselemateriale din care se compune acestea. ceastă propor-ieeste fi)ă dinainte în greutate sau în volume, func-ie de

83



tencuiala pe care vrem s#o facem. 6e e)emplu, dacă dorimsă e)ecutăm o tencuială e)teriară cu mortar de var gras,iar în mortar intră 7 păr-i nisip Ai % parte var, atuncispunem că propor-ia mortarului este de %:7 Ai notămmortar de var gras %:7.

# 1a prepararea mortarelor cantitatea necesară deciment trebuie cântărită în mod obligatoriu. G mare aten-ietrebuie să dăm cantită-ii de apă care intră în preparareamortarului, deoarece ea contribuie la consisten-a lui Ai larezisten-a tencuielii. 6e e)emplu, un mortar prea fluidcurge Ai se tine greu la aplicarea lui pe suprafa-a care setencuieAte, iar un mortar prea consistent nu poate fi întinsîntr#un strat uniform pe suprafa-ă, se prelucrează greu saunu se men-ine pe ea.

# $elul liantului se alege după destina-ia mortarului,de nisip(. ceste mortare de var se întrebuin-ează maimult la interioare, iar cînd sînt întrebuin-ate la e)terior,sînt acoperite pentru protec-ie cu alte straturi de materiale,cum ar fi vinacetul sau alchidalul.

# ortarele de var N ciment se dozează fie prinstabilirea volumelor între ciment, var Ai nisip, fie prinstabilirea raportului de volume între var Ai nisip, iarcantită-ile de ciment sînt date în Hilograme de ciment la %m7 de mortar. 2n primul caz se ia în volume, de e)emplu,două păr-i var, ase păr-i nisip, Ai o parte ciment, iar în alș doilea caz se ia dozajul numai la var Ai nisip, de e)emplu

pentru tencuieli e)terioare se ia mortar de var % : 9 cu,adaos de %84 Hg ciment % mc mortar.

# 1a mortarul de ciment se face raportul de volumeîntre ciment Ai nisip Ai se ia de la % : +,8 pînă la % : 3 dupămarca cerută de mortar. Cu cît vom pune o cantitate mai

8<



mare de ciment în amestec cu atît mortarul va fi de orezisten-ă mai mare.

# ortarele de ipsos se întrebuin-ează în cazullucrărilor de fa-adă, dar numai la confec-ionarea

profilurilor sau a ornamentelor de fa-adă. ci raportul învolume între ipsos Ai nisip se ia de % : % pînă la % : 7.

# colo unde suprafe-ele pere-ilor sînt supuseintemperiilor sau e)istă umiditate mare, la tencuielilee)terioare, se întrebuin-ează mortarul de var cu ciment saumortare de ciment#var. cestea se întrebuin-ează mai alesla socluri, corniAe, brîuri etc.

# 2n cazul în care e)ecutăm repara-ii la suprafe-elede tencuieli vechi sau chiar straturi diverse de tencuială înacelaAi timp, trebuie să -inem seama să inu aplicăm unstrat de mortar tare peste unul slab deoarece stratulsuperior se desprinde de stratul de sub el.

# $olosirea diferitelor mortare în func-ie de felullucrării la tencuielile e)terioare, este arătată în tabele,deoarece diferi-ii lian-i au Ai proprietă-i diferite. stfel,

pentru tencuirea suprafe-elor de zidărie de cărămidă, carenu este supusă unei ac-iuni constante a umezelii seîntrebuin-ează mortare de var.

Pentru suprafe-ele supuse la umezeală Ai intemperiise întrebuin-ează mortar de var cu adaos de ciment.

# 6intre mortarele cele mai frecvente întrebuin-atela construc-iile noastre, -inând cont de raporturile învolum, putem enumera pe cele din tabela %.

# ortarele de var gras au raportul în volume între pasta de var Ai nisip de la %:7 pînă la %:8 'adică o parte devar la 7N8 păr-i

8=



$repararea i transportul mortarelorș# Aa cum s#a văzut mai înainte, mortarele pentru

tencuielile de fa-adă se prepară din lian-i, agregate, apă Aiîn unele cazuri se introduc Ai alte materiale 'încetinitori de

priză, plastifian-i, coloran-i etc.(. ceste materiale trebuie

introduse Ai amestecate în anumite propor-ii, opera-ia carese numeAte dozarea mortarelor. Prepararea mortaruluiconstată în măsurarea Ai amestecarea materialelor careintră în compozi-ia mortarului.

# Prepararea mortarelor se face în două feluri:mecanizat Ai manual. 2n cele mai multe cazuri peAantierele noastre, prepararea se face mecanizat, numai în

unele cazuri, atunci când avem suprafe-e mici de tencuit,atunci prepararea se face manual.

# Prepararea mecanizată a mortarelor se face cuajutorul unor utilaje numite mala)oare sau cu ajutorul

betonierelor obiAnuite. Se procedează în felur următor: sestabileAte întâi cantitatea de mortar de care va fi nevoie

pentru un schimb Ai se stabilesc cantită-ile de materiale

8?



care trebuie introduse în cupa mala)orului. Se introduceapa, apoi nisipul Ai după aceea liantul.

2n betonerele obiAnuite ordinea introduceriimaterialelor este: apa, pasta de var Ai apoi nisipul cucimentul. 6acă în locul pastei de var se foloseAte laptelede var, întâi se introduce aceasta Ai apoi nisipul Aicimentul. 6urata de amestecare este de +#8 minute.

# 2n cazul în care sânt necesare de preparat cantită-imari de mortar pentru un număr de blocuri de locuit,

prepararea mortarelor se face centralizat în sta-ii demortare 'fig.%(. Principiul de func-ionare al acestor sta-iieste următorul: *isipul depozitat % se aruncă cu lopata înciurul mecanic + montat deasupra benzii transportorului 7.

# 6e pe banda transportorului nisipul cernut cade în buncărul 9 instalat deasupra mala)orului de mortar 8.6easupra aceluiaA mala)or este instalat un rezervor delapte de var 3 cu un dozator <. 1a gura de scurgere amortarului din mala)or se instalează un buncăr de mortar=, iar sub acesta se instalează pompa de mortar ?. Prindeschiderea robinetului de la dozatorul <, în mala)orul demortar 8 se introduce o anumită cantitate de lapte de varstabilită pentru un amestec, iar prin manipularea unui Aiberde la fundul buncărului 9 se introduce o anumită acntitatede nisip.

6upă amestecare, mortarul preparat se scurge în buncărul de mortar = din care se descarcă în pompa demortar sau eventual în roabe cu care se transportă la loculde tencuit.

# Pentru asigurarea functionării continue atransportului, a ciurului Ai a mala)orului, buncărul de nisip9 se despart în două compartimente, fiecare având unvolum pentru cantitatea de nisip necesară unui amestec.

34



6ozarea cimentului în mala)or se face prin metodagravimetrică.

# 1ichefierea varului care se depozitează în vasul 3se face tot cu ajutorul mala)orului, lapte de var obiAnuit sescurge în buncărul = Ai apoi în pompa de mortar care

pompează lapte de var în rezervorul 3. Cînd preparămmortar cu adaos de ciment, cimentul se dozează într#ocutie din care se varsă pe banda transportorului de undeajunge în buncărul 9 unde se amestecă cu nisipul Ai treceîn toba de amestec a mala)orului.

# Pe Aantierele unde nu e)istă pompă de mortar, înlocul ei se introduce sub buncărul = roaba sau tomberonulcu care se transportă mortarul la locul de muncă.

# 6eservirea mala)orului de mortar se face de către9 muncitori din care:

% mecanic pentru func-ionarea pompei de mortar, amala)orului, a ciurului mecanic Ai a transportorului cu

bandă!% muncitor categoria a B#a care alimentează

mala)orul cu agregate Ai liant!% un muncitor categoria a 000#a care aruncă agregate

din grămadă la ciurul mecanic!% muncitor categoria a 00#a care transportă

cimentul, îl dozează Ai alimentează mala)orul cu ciment.+ Prepararea manuală a mortarelor se face pentru

cantită-i mici de mortare ce se prepară pe Aantier Ai caresânt necesare la repara-ii de tencuieli la fa-ade, laterminarea profilurilor, bandourilor, solbancurilor,soclurilor etc. Prepararea manuală a mortarelor se face învarni-e de preparat mortar de dimensiuni +,44 ) +,44 m, Aiadâncimea de 74#94 cm, despăr-ite printr#un perete descânduri, lucru care permite prepararea mortarului în cele

3%



două spa-ii în mod alternativ. pa este adusă la varni-ă pintr#o conductă. Pentru mortarele de fa-adă cu adaos deciment se prepară mai întâi mortareu de var în care seadaugă cimentul Ai se amestecă bine până la ob-inerea

pastei omogene, fără cocoloaAe Ai de culoare uniformă.ortarele de ciment se prepară amestecând întâi nisipul Aicimentul în propor-ia cerută de dozaj Ai apoi adăugându#secantitatea de apă necesară. *isipul Ai cimentul se măsoarăîn volume cu ajutorul unur cutii sau saci.

# ransportul mortarelor se face pe Aantier atât peverticală cât Ai pe orizontală, pe schele sau la acelaAi nivelal planAeelor, mortarele sânt transportate în roabe, buncăresau cu ajutorul unor utilaje mai perfec-ionate, pompele demortar. Pe verticală, transportul mortarelor se face cuajutorul macaralelor, al ascensoarelor sau cu ajutorul

pompelor de mortar care împing mortarul până la locul delucru prin conducte metalice sau prin furtunuri de cauciuc.

# 2n cazul transportului mortarului la multe niveluricu ajutorul pompelor de mortar se face o mare economiede for-e de muncă, iar ajutorii zidarului tencuitor devindoar cei care alimentează pompa de mortar cu mortar Aisupraveghează buna func-ionare a utilajului de transport.

# Printre utilaje de transport ale mortarului ladiverse niveluri, e)istă mai multe tipuri de pompe demortar care se întrebuin-ează pe Aantiere. 6intre cele mairăspândite este pompa de mortar tip KSteaua oAieK cu ocapacitate de + m7Fh. ceastă pompă lucrează cu o

productivitate de %+ m7 de mortar transporta-i pe schimb.6istan-a la care această pompă are puterea să împingămortarul este de <8 m pe orizontală sau %8 m pe verticală.

# Pentru evitarea accidentelor ca Ai pentru bunafunc-ionare a pempei, supravegherea acesteia precum Ai

3+



punerea ei în func-iune se face de către un mecanic careeste în permanen-ă lânga pompă.

# ortarele sânt transportate prin conducte atâtorizontale cât Ai verticale. cestea sânt conducte metalicesau furtunuri de cauciuc care sunt alcătuite din bucă-i de7#9 m lungime Ai au la capetele lor dispozitive deîmbinare. G mare aten-ie trebuie dată îmbinării tuburilorsau a furtunurilor, întrucât împingerea mortarului făcându#se la o presiune mare, neaten-ia la îmbinări poate danaAtere la accidente grave sau scoaterea din uz a utilajelor.

# 2n cazul în care se lucrează cu pompa Ai -evi latransportul mortarului, lucrul nu trebuie întrerupt pe duratălungă deoarece mortarul aflat pe conductă se întăreAte Aiastupă conductele. 2n cazul întreruperilor pentru masă, laulima cantitate de mortar se adaugă lapte de var care trece

prin conductă Ai o spală. 2n cazul întreruperii pe timpulnop-ii, conductele se golesc, se spală Ai se ung cu lapte devar.

Condi iile de calitate pe care tre*uie să leț îndeplinească mortarele pentru fa adăț# 2ntrucât mortarele de fa-ade trebuie să reziste unor

condi-ii de e)ploatare mult mai grele decât mortarele carese întrebuin-ează la tencuielile interioare, ele trebuie

preparate conform dozajelor prescrise Ai să îndeplineascăanumite condi-ii de calitate.# /na din condi-iile cele mai importante este

plasticitatea, adică proprietatea unui mortar de a se întindeuAor pe suprafa-a care se tencuieAte umplând toateneregularită-ile acesteia.

# Pentru a fi plastic un mortar trebuie să aibă în

compozi-ia lui un nisip foarte bine cernut care îl face37



omogen, un liant fin măcinat precum Ai un raport bun întreaceAti doi componen-i.

Pentru ca unele mortare să fie plastice, se se adaugăîn compozi-ia lor o serie de materiale numite plastifian-i.G contribu-ie importantă la plasticitatea mortarului o are Aicalită-ile apei întrebuin-ate la mortarul respectiv.

# G altă calitate pe care trebuie să o aibă mortarul defa-adă, este aceea de a avea o aderen-ă foarte bună fa-ă desuprafa-a pe care este aplicat, aderen-ă care să fie durabilă.

# impul de priză al unui mortar este condi-ionat detimpul necesar Ai de întinderea mortarului pe fa-adă. 1a un

mortar de calitate bună trebuie să înceapă priza imediat ce afost aplicat Ai întins pe suprafe-ele stabilite. 6e asemenea, nicinu trebuie să întârzie priza, făcând astfel ca e)ecutarea lucrăriisă se prelungească în mod ini-ial. impul de priză al mortareloreste condi-ionat de timpul de priză al liantuluidin cae estefăcut.

# G altă condi-ie de calitate pe care trebuie s#o aibămortarul de fa-ade este aceea de a nu avea var nestins în mortar pentru a evita degradarea tencuielii prin împuAcături. Pentruaceasta este neapărat necesar ca stingerea varului să fie făcut lacel pu-in 3 săptămâni înainte de introducerea lui în mortar.

# rebuie să men-ionăm că una din condi-iile esen-ialede calitate ale mortarelor este aceea de a se păstra cură-eniaacestora în timpul preparării Ai manipulării lor. Grice impurită-iintroduse în mortar 'moloz, argilă, pământ, pietriA etc(,

prejudiciază asupra calită-ii acestuia, Ai duce la realizarea delucrări de proastă calitate.

39



#encuieli mecanizate2n ultimii ani, atât în construc ii cât i în alteț ș

domenii, conceptele cheie pe care se bazează întreaga popula ie sunt eficien a i rapiditatea. 6eoareceț ț ș

tehnologia se află într#un stadiu de dezvoltare foarteavansat, se căută diferite modalită i de a lucra cât maiț rapid, ieftin i eficient.ș

Construc iile au beneficiat i ele de o modernizareț ș a tehnologiei, de reducerea personalului în favoarea unorma ini speciale. /na din cele mai recente inova ii înș ț domeniul finisajelor se referă la tencuiala mecanizată.

encuiala mecanizată are un rol fundamental înfinisarea unei case în regim urgent, aceasta fiind o solu ieț de mare ajutor.

stăzi tencuiala manuală este înlocuită treptat cutencuiala mecanizată deoarece prin intermediul acesteiacre te atât gradul de eficien ă, aplicarea este mult maiș ț u oară, se economise te timp i rezultatele sunt mult maiș ș ș

bune. tunci când se realizează o tencuială manualămaterialul se prepara individual cu betoniera, cantitatea demateriale folosite nefiind tot timpul aceea i, ac iune careș ț necesită alocarea unei resurse importante de timp i for ăș ț de muncă.

Pe de alta parte, în cazul tencuielii mecanizate,timpul de e)ecu ie este unul redus, iar produsul e bineț

omogenizat, economisindu#se timp la preparare. /tilajele38



0O" cu care se lucrează au un randament sporit 'de 9ori mai rapid decât mana de lucru(, folosesc mai pu inț

personal calificat i utilizează cu 745 mai pu in material.ș țstfel, o singură ma ină de tencuit poate substituiș

între = i %8 muncitori, iar pentru operarea unei ma iniș ș sunt necesari numai trei oameni pentru a tencui până la%+4 mp pe zi.

encuirea mecanizata se aplica pe orice stratsuport, atât la finisajul fa adelor cât i a interioarelor.ț ș

encuielile mecanizate prezintă următoareleavantaje:. productivitate ridicata '%84 # +44 mpF= ore(!

consumuri reduse de material ! calitate i omogenitate garantate prin controlș

industrial ! posibilitatea multiple de finisare !

33

encuieli mecanizate pe cărămidă



Suportul trebuie să fie uscat, desprăfuit, să nu prezinte desprinderi, e)folieri sau eflorescente, să nu fieînghe at, să aibă capacitatea portanta necesara.ț

emperatura aerului i a stratului suport trebuie săș fie peste 8 grade celsius pe durata aplicării i a prizei.ș

mestecul mortarului uscat cu cantitatea optimădozată de apă i aplicarea pe perete sau pe tavan aș tencuielii se face cu echipamentul specializat.

6in presiunea de aplicare i reglajul pistolului deș spir are se poate controla grosimea stratului de mortar ț aplicat.

3<

encuieli mecanizate pe C



aterialul folosit poate fi de mai multe feluri înfunc ie de cazuri i anume: material ambalat la sac peț ș

bază de ciment nisip i var, material ambalat la sac peș bază de ipsos .

vantajele tencuielii pe bază de ipsos: nu necesităfinisaje ulterioare cu alte produse, se realizează tencuialaAi finisajul dintr#un singur strat, ob-inându#se o suprafa-ăcompactă i netedă.ș

2nlocuieAte, cu un strat, tencuielile tradi-ionaleinterioare din 7 straturi din mortar de ciment ' pri , grund,ș ț tinci(, reducând timpul de e)ecu-ie.

re un consum scăzut pe metru pătrat 'sub 74HgFmpF %,8 cm(.

6atorita procentului mare de pori, tencuiala pe bazade ipsos poate prelua rapid, cantită i mai mari deț umiditate din aer i poate reda, la fel de rapid, aceastaș umiditate în aerul uscat.

encuiala pe baza de ipsos are o conductivitatetermică redusă i oș capacitate de reglare a nivelului deumiditate din încăpere, de aceea dă senza ia de căldură.ț

ceasta oferă diferite avantaje atât în ceea ce prive te modul de lucru care este unul mult mai eficient iș ș rapid, cât i rezultatele care sunt de o calitate mult maiș

bună. ditivii speciali de lipire care se găsesc incompozi ia materialului conferă o elasticitate sporităț tencuielii i astfel se evită apari ia fisurilor ulterioareș ț datorate mi cărilor de a ezare a clădirii.ș ș

3=

encuieli mecanizate la tavan



2n urma unei astfel de tencuieli, suprafa a esteț netedă i fără crăpături. Calitatea peretelui la final, dupăș ce trece prin câteva opera ii, este una foarte bună mai alesț ca beneficiul cel mai mare îl reprezintă finisarea mult mairapidă decât prin metoda clasică.

6e asemenea, depinde foarte mult i de cât de bineș a fost clădirea zidită în ro u, un rezultat foarte bunș găsindu#se la un perete bine zidit sau la un stâlp bineturnat.

6e ce tencuieli mecanizate pe baza de ipsosQPentru că dispare praful Ai mizeria, calitatea este

incontestabila, nu e nevoie de o armată de meseriaAi caresă tencuiască cu mistria .

encuiala pe bază de ipsos este un mortar uscatreamestecat în fabrică, ce are în compozi-ie, în principal,ipsos Ai var .

0psosul are capacitatea de a absorbi rapid maricantită i de umiditate din aerul încăperii, pe care oț înmagazinează si o poate apoi ceda2

De asemenea prezint= un %rad ridicat depermea*ilitate la difuzia &aporilor de apă2

ceste proprietăti îi conferă atât de apreciatacapacitate de reglare a umiditătii aerului din spa iile deț locuit, care conduce la crearea unui microclimat plăcut iș sănătos2

Este un mortar %ata preparat pe *ază de ipsos 1iperlite, pentru aplicări mecanizate, care se folose1te latencuieli interioare2

!tratul de tencuială 1i finisaj se o*(in direct,dintr+un strat unic, respect)nd tehnolo%ia de aplicare1i finisare mecanizată a mortarelor din ipsos2

3?



9R8E DE #E>ICA A !ECURI#A#II 8UCII$E#RU LUCRARILE DE #ECUIELI

Lucrări de finisaje la construc iiț # 1ucrările de finisaj la construc ii vor fi e)ecutateț

numai pe schele realizate conform standardelor in vigoare.# Se interzice e)ecutarea lucrărilor de finisaje stândsau circulând pe dulapi izola i sau pe scări atârnate.ț

# "ste interzisa e)ecutarea lucrărilor cu instala iiț defecte sau neprobate zilnic înainte de începerea lucrului.

# 1a lucrările de tencuire, placare, vopsire,zugrăveli etc., ce se e)ecută manual, se vor respecta iș

măsurile de protec ie a muncii prevăzute pentru lucrărileț de zidărie din prezentele norme. # 1a lucrările de tencuire i de placare ce seș

e)ecuta manual, se vor respecta i măsurile de protec ie aș ț muncii prevăzute pentru lucrările de zidărie.

# 1ucrările de tencuire interioară trebuie să see)ecute de pe schele interioare sau de pe podine asezate pe

capre deplasabile. $olosirea scărilor duble este permisănumai pentru e)ecutarea lucrărilor mici de tencuire'repara ii( în locuri izolate.ț

# 2n cazul în care nu e)istă schele e)terioare fi)e,tencuirea glafurilor ferestrelor trebuie e)ecutată de peschele în consolă, trecute în afara prin golul ferestreirespective sau de pe schele suspendate sistem leagan.

<4



# "ste interzisă utilizarea pigmen ilor vătămătoriț sănătă ii oamenilor # miniu de plumb, galben de crom,ț o)id sau acetat de cupru etc. # la prepararea mortarelorcolorate, necesare lucrărilor de tencuire.

# 1a lucrarile de buciardari, frecari cu peria etc. alefetei văzute, construită din beton sau din piatra, muncitoriisunt obligati să poarte echipamentul de protec ie adecvat.ț

6acă dimensiunile sau greutatea placilor pentru placaje nu permit ca ele sa poata fi manipulate cu u urin ăș ț de doi oameni, miscarea lor se va face mecanizat.

# 1a locurile de muncă unde se e)ecută lucrări definisaj în mediu umed, conductorii electrici afla i subț tensiune vor fi deconecta i înainte de începerea lucrului.ț

# "ste interzis lucrul cu ajutorul aerului comprimat,când manometrul este defect sau când plumburile degarantie ale acestuia lipsesc.

# uncitorii care efectuează lucrări cu substanteto)ice vor fi supu i periodic controlului medical, conformș instruc iunilor inisterului Sănătă ii.ț ț

# Placajele i orice alte elemente ornamentale #ș aplicate pe ziduri # vor fi bine consolidate cu dispozitive

provizorii până la întărirea mortarului de legătura. # aierea geamurilor trebuie să se facî în locuri

amenajate în acest scop. 6e eurile i geamurile sparteș ș trebuie adunate i îndepartate de la locul de lucru.ș

# 2n cursul punerii geamurilor la luminatoare, lalifturi etc., locurile deasupra cărora se e)ecută astfel delucrări trebuie îngradite sau păzite, interzicându#se accesuloamenilor.

# Punerea geamurilor la luminatoare trebuie făcutăcu respectarea prevederilor normative privind montarea

<%



elementelor de construc ii i a celor privind e)ecutareaț ș lucrărilor la înăl ime.ț

# 2n cazul punerii sau tergerii geamurilor la oș înal ime de peste + m muncitorii trebuie să respecteț

*ormele specifice de securitate a muncii privind lucrul laînaltime.

# "ste interzisă sprijinirea scărilor mobile degeamurile vitrinelor sau de marginile cercevelelor.

# 2n cursul lucrărilor de mătuire a geamurilor i alș e)ecutării de desene sau inscrip ii cu ajutorul aparatelor ț cu jet de nisip prin presiune sau cu ajutorul acizilor,trebuie luate masuri pentru protejarea ochilor, a cailorrespiratorii i a mâinilor. Chituirea geamurilor se face cuș scule adecvate, fiind interzisă întinderea chitului cudegetele.

Lucrări de tencuire # 1ucrarile de tencuire e)terioară se e)ecută de pe

schele e)ecutate, conform celor specifice în standardele învigoare.

# 1a lucrarile de tencuire interioară i la lucrărileș de ipsoserii în interiorul încăperilor se vor folosi scheleinterioare sau podine asezate pe capre nedeplasabile.

$olosirea scărilor duble este permisă numai pentrue)ecutarea lucrărilor mici de tencuire 'repara ii( în locuriț izolate.

# 2n cazul în care nu e)istă schele, tencuireaglafurilor e)terioare ale ferestrelor trebuie e)ecutată de pe

podine imprejmuite, asezate pe console 'schele în consolă(trecute în afară prin golul ferestrei respective sau de peschelele suspendate în sistem leagan.

<+



# Pompele de mortar, masinile de torcretat etc.utilizate la e)ecutarea mecanizată a lucrărilor de tencuire,se vor verifica înainte de începerea lucrului fiecaruischimb, privitor la starea tehnică i la e)isten aș ț eventualelor dopuri de mortar întărit.

# tât la locurile de muncă unde se e)ecutătencuirea mecanizată, cât i la punctul de lucru alș mecanicilor pompelor de mortar, se va afi a # la loc vizibilș

# codul semnalelor folosite. # 6upă încetarea lucrului, tuburile fle)ibile,

conducta i pompa de mortar se spală bine cu apă.ș

# Conductorii electrici adu i la întrerupătorul deș alimentare al pompei de mortar vor fi izola i în tub deț cauciuc, iar întrerupătorul se montează în cutie închisă 'culacăt(.

# 1a terminarea lucrului este interzisă demontareasupapei de aer înainte de a se convinge că presiunea ascazut la zero.

# "ste interzis accesul muncitorilor în încăperiunde uscarea tencuielilor se face cu instala ii mecanice, peț

bază de raze infraro ii sau cu co uri cu cocs, sau cuș ș baterii de injectoare de păcură.

2n cazuri speciale, se permite numai accesulmuncitorilor dota i cu mă ti contra gazelor.ț ș

# 1a prelucrarea uscată a tencuielilor în încăperiînchise, acestea vor fi în permanen ă ventilate, pentruț evacuarea prafului.

6acă tencuielile e)terioare se e)ecută în acela iș timp pe mai multe nivele de lucru, se va lua măsura caechipele de la nivele diferite să nu lucreze pe aceeasiverticală i întotdeauna este bine să se ia măsura podinelor ș etanse i a stre inelor sau plaselor.ș ș

<7



#ransportul mortarului # ransportul mortarului la locul de utilizare se

face cu bena sau cu pompa de mortar, respectiv cu ma iniș de tencuit.

# 1a transportul mortarului cu bena se vor respectaacelea i norme de protec ie a muncii ca i la transportulș ț ș

betoanelor. # Pompele de mortar i masinile de tencuit vor fiș

verificate zilnic, la punerea lor în func iune.ț # 2n cazul ivirii # în timpul lucrului # a unor

defec iuni la utilaj, la conductele de transport ca i înț ș cazul formării de dopuri de mortar în sistemul detransport, se va opri imediat lucrul.

Se interzice # în timpul func ionării utilajului #ț repararea, cură area, strângerea unor piuli e sau garnituri.ț ț

Gpera iunile respective se vor efectua numai dupăț oprirea utilajului, scoaterea lui de sub tensiune i scădereaș

presiunii # în instala ie # la zero.ț # *u este admisă îndoirea în unghi a conductelor iș

legarea acestora cu sârmă pe tu urile utilajului. 1egareaș ț se va face cu bră ări strânse cu uruburi.ț ș

# Se va delimita traseul conductelor de transportatmortar, nepermi ându#se circula ia pe sub acestea sau înț ț apropierea lor.

# 1ocul de munca al mecanicului utilajului detransportat mortar trebuie să fie în permanen ă în legăturăț cu locurile de muncă unde se prime te mortarul, prinș semnale acustice sau luminoase, pentru a putea # la cerere# opri sau porni transportul mortarului. Semnalele saucodul vor fi stabilite # anticipat # de către conducătorullocului de lucru i vor fi afi ate.ș ș

<9



# 2n cazul utilizarii motocompresoarelor echipatecu rezervoare de aer, pentru transportul mortarului princonducte se vor respecta instruc iunile în vigoare privindț e)ploatarea recipien ilor sub presiune.ț

# 2nainte de cura area 'suflarea( conductelor cuț mortar cu ajutorul aerului comprimat, personalul muncitorcare a lucrat cu injectorul de mortar trebuie îndepartat dezona de lucru la o distan ă de minimum %4 m. Cură areaț ț se va face după cel pu in +4 minute de la oprireaț utilajului.

# Peste conductele pentru mortar, care traverseazalocuri cu circula ie intensă, se vor face pode e de trecere.ț ț

# mplasarea conductelor de aer comprimat va fiastfel făcută încât să se evite traseele care întâlnesc sautrec prin apropierea conductelor electrice, pentru ca la oeventuală deplasare sau rupere a conductelor să nu e)iste

posibilitatea ruperii conductorilor, creindu#se pericol deelectrocutare.

# Se interzice cură area de ulei a conductelor deț aer prin arderea uleiului.

# "ste înterzisă utilizarea pompelor de mortar i aș ma inilor de torcretat la o presiune mai mare decâtș

presiunea ma)imă indicată în fi ele tehnice respective.ș # 1ocurile de muncă unde se e)ecută tencuirea

mecanizată vor fi legate printr#un sistem de semnalizareacustică sau optică de punctul de lucru al mecanicilor

pompelor de mortar.anipulantul va urmari cu atentie semnalele date

pentru oprirea sau punerea în func iune a pompei.ț1ucrarile cu pompa de mortar fără sistem de

semnalizare sunt interzise.

<8



# 2nainte de începerea lucrului, pompa de mortar vafi încercată la o presiune de %8 atm.

ezultatele încercărilor vor fi consemnate înregistrul de procese verbale, aflate la punctul de lucru al

pompei. # "ste interzisă îndoirea furtunului sau ajustarea

tu urilor în timpul func ionării pompei de mortar i aș ț ț ș aparatului de torcretat.

# "ste interzisă depa irea presiunii ma)ime înș instala ie în timpul lucrului.ț

Presiunea ma)ima va fi indicată vizibil pe placardele de la locurile de muncă de asemenea cu linierosie pe manometre.

tencuieli - foarte bun

Documents