i î n 1 p 8 i n i ^ >

Planul de pace în

zece puncle

Kosovo

ll^fkoPIERNICUS BIROTICA |

c a l c u la t o a r e '

S t r . I . C . B r a t i a n u 1 6 . 0 6 4 - 1 9 1 4 8 6 , 4 3 1 6 7 6

P E T R O M a m a jo ra t p re tu rile la b e n z in ă şi m o to r in ăSocietatea Naţională de Petrol Petrom

a majorat preţurile de referinţă la benzină si motorină, cu 300 de lei. Noile preţuri de referinţă sînt 8.400 lei litrul de benzină superplus, faţă de 8.100 lei,

benzina premium va costa 8.100 lei faţă de 7.800 lei, iar benzina premium fară plumb costă 7.900 Iei faţâ de 7.600 lei. Un litru de motorină va costa 5.100 lei faţă de preţul dc dinainte de 4.800, lei.

Filialele PECO pot practica preţuri cu cinci la sută mai mari sau mai mici, în

v nopţii trecute la Bucureşti. Ieri, în jurul orei 14, la staţiile P EC O din CIuj-

functie de evoluţia preţului. Napoca nu s-a primit nici o înştiinţareNoile preţuri, mai mari cu 100-200 oficială asupra majoram preţurilor,

lei au intrat în vigoare de la ora 12 a A . M .

D e ce SUA şi aliaţii lor au bom­bardat Iugoslavia timp de peste 70 de zile, transformînd în ruine o ţară

altădată punte între Estul şi Vestul Europei şi facînd viaţa sîrbilor un iad? Formal, pretextul declanşării războiului a fost salvarea populaţiei albaneze din Kosovo, supusă purificării etnice dc către autorităţile dc Ia Belgrad. Motivul invocat este însă mai degrabă un pretext, deoarece, la ora actua'lâ, în lume se desfăşoară multe fenomene asemănătoare, fără ca sensibilii democraţi Clinton şi Blair să se arate revoltaţi. Este vorba despre Turcia, Kaşmir, Sudan, Rwanda şi vecina Iugoslaviei - Croaţia. N ATO a hotărît însă să-i omoare pc sîrbi, a căror istorie este alcătuită, mai ales, din revolte împotriva celor puternici, doritori să-şi impună cu forţa vrerea... în secolul al XlV-lea sîrbii i-au înfruntat pe turci, în 1915 şi 1940 - pe germani, în 1948 - pc ruşii lui Stalin, iar acum pe noii stâpîni ai lumii americanii. Provincia Kosovo este leagănul civilizaţiei sîrbeşti. După bătălia de la Cîmpia Mierlei, cînd turcii i-au înfrînt pe sîrbi, albanezii din sudul Balcanilor.s-au convertit la islam şi au năvălit în Kosovo. Persecutaţi, sîrbii au plecat masiv din ţinutul lor. Un început dc purificare carc va duce, în etape, la o preponderenţă zdrobitoare a albanezilor în provincie. în timpul primului şi al celui de-al doilea război mondial, sîrbii luptă împotriva germanilor şi aliaţilor acestora croaţi, bosniaci şi albanezi, murind cu milioanele sau fiind alungaţi cu sutele de mii. Croatul Tito a desăvîrşit această purificare anti-sîrbească desfăşurată de-a lungul istoriei, împotriva căruia Occidentul n-a dorit niciodată să intervină. Astfel, încet, albanezii, care reprezentau 35 la sută din populaţia provinciei în 1929, ajung la 75 la sută în 1954. în ultim ii 20 de ani, albanezii, în prim ul rînd U C K (instruită în Iran şi Turcia

continuare în pagina a 16-a

Adunarea Generală extraordinară a PNL Cluj-Napoca a ales:

©asasMoSlafiasI l i f e s ’a l â t o diafanoi I a P i â a s a ă m ® © s t © S t e a r a t o s l a s n s S â f f

Liberalii din Cluj-Napoca şi-au desemnat, sîmbătă, în cadrul Adunării Generale extraordinare, candidatul la funcţia dc primar al municipiului. Datorită unor vicii dc procedură care au avut loc la precedenta adunare, Consiliul dc Onoare şi Arbitraj a recomandat Biroului Permanent Judeţean convocarea unei noi Adunări Generale extraordinare, care sâ aprobe candidaturile propuse dc câtrc Biroul Permanent Municipal pentru funcţia menţionată. Adunării i-a fost

prezentată o listă de cinci persoane, dintre care fiecare membra cu drept de vot prezent trebuia să aleagă, prin vot secret, un singur candidat. Ca şi data trecută, lista era formată din loan Deac, Romuluş Zamfir, Sorin Albăcan, Valentin Naumescu şi Mircea Puşcă.

Dc data aceasta, însă, sorţi de izbîndâ a avut consilierul municipal Romulus Zamfir, care cu 61 de voturi, I-a învins pe preşedintele PNL Cluj-Napoca, loan D eac. Desi poftiea ca favorit, m a ia ^cctrP t^^^tn ta

Adunare Generală din 15 mai, contestată de Zamfir, cîştigase cu 38 de voturi faţă de 31, Deac a strîns sîmbătă doar 58 de voturi. Ceilalţi candidaţi au obţinut un număr mic de voturi: Naumescu-douâ, Puşcă şi Albăcan cîte unul.

La propunerea vicepreşedintelui P N L C luj, consilierul Horea Uioreanu, Adunarea Generală şi-a exprimat acordul cu privire la

_____________ Titu s C R Ă C IU Ncontinuare în p ag in a a 16 -a

G hiţă M u r e ş a n s - a lansat... pe c a se tă video

• Sîmbătă, cel mai celebru clujean de peste hotare şi-a lansat caseta video cu filmul "My giant", în care joacă împreună cu B illy Crystal • Mircea Bama, patronul firmei Ancada era cît pe aici să provoace un scandal, legat de bani • Ajutorul lui Ghiţă pentru baschetul clujean ar trebui să fie, după Barna, de 20.000 de dolari anual •

Amănunte în pagina a 14-a

Geamurile Consulatului Ungariei au fost sparte sîmbătă noaptea• “Ceea ce s-a întîmplat este puţin pe lîngă ceea ce ne-au făcut ungurii la Budapesta”, declară viceprimarul Grigore Dejeu • “No comment”, spune consulul general al Ungariei la Cluj, Bitay Karoly •

Aproximativ patra mii dc clujeni, carc au ieşit în stradă după meciul dc fotbal dc sîmbătă scara dintre reprezentativele României şi Ungariei, au scandat “Afară, afară/ Cu ungurii din ţară!” şi au proferat injurii la adresa fotbaliştilor maghiari. Ei au parcurs, sub stricta supraveghere a Poliţiei, traseul Piaţa Unirii - B-dul Eroilor - Piaţa Avram lancu - B-dul 21 Decembrie 1989 - str. Memorandumului - str. Petru Maior - str. Napoca - Piaţa Unirii, intonînd imnul naţional al României şi scandînd numele căpitanului reprezentativei noastre dc fotbal, Gheorghe Hagi.

___________ D ra g o ş C. P O P Acon tin uare în p a g in a a 16-a

Autonomia

Transilvaniei -

pericol real

sau

provocare?

I p o c r i z i e n o r d - a f l a n t i c ăV A LE R C H IO R E A N U (

continuare în p ag in a a 16-a

✓ Selecţionata de fotbal a României a învins echipa Ungariei, cu scorul de 2-0 (2-0), într-o partidă disputată, sîmbătă, pe Stadionul “Steaua”, în cadrul grupei a V ll-a a preliminariilor Campionatului European din anul 2000, reuşind astfel, prima victorie din istoria de 63 dc ani a întîlnirilor directe dintre cele două formaţii, la nivel de seniori.

Cele două goluri ale partidei au fost marcate de Adrian Ilie, în minutul 3 şi de Dorinei Munteanu, în minutul 15.

Spectatorii au putut intra la partidă în jurul orei 16.30, ncînregistrîndu-sc incidente. Poliţia a confiscat cîteva sute de bilete false, iar preţul “ la negru” al tichctelor dc intrare la partidă a scăzut pînâ la preţul oficial. Atît la intonare^

[ h t tp : / /w w w . d n te j .,ANUL IX NR. 2602 ISSN 1220-3203

LUNI,7 IUNIE 1999

16 PAGINI 1.500 LEI

zksr mdejpsmden t

S.taTeodol ep. Ancrei (+303). începutul Postului Ss Apostoli Petru şi Pavei.

wmms&x

• PREFHCTURA,CONSniULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIA DO: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31 -60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48

PRLMÂRIA G1IERLA: 24-19-26• IT Iin iA CLUI-NAPOCA:

955 şi 43-27-27POUTIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13-49-76

• POLITIA D e.' 21-21-21 POLIŢIA TURDA: 31-21-21

• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 POLITIA HUEDIN: 25-15-38

• POLIŢIA GHERLA: 24-14-14• POMPIERII: 981

PROTECŢIA CIVILĂ: 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70,inL 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALp: 979 SALVAREA: 961

• SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL: 971• 1NTERUR1IAN: 991• INFORMAŢII: 931• DEKANJ.ASIENTE: 921• ORA EXACTĂ: 958• R.A. TERMOFICARE: 19-87-48• SC MONTENAY SA: 41-51-71• R. A. APĂ CANAL: 19-63-02

S.C. "SALPREST" SA.: 19-55-22• SCPRIVAL: 17-43-86

DIS-IRIUUTLA GAZELOR NA1URALE: - INTERVENŢII GAZE

928; 433424• AEROTORT: 956

Ci ARA CIuj-Napoca: 952 AGENDA CFR: - inicmaţional 13-40-09;- iuicni - 43-20-01;Turda - 31 -17-62; D e j-21-20-22

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• CTuj-Napoca-IIudapcsta,cupIccaredin 'luj-Napoca în «Iele dc luni, marţi, joi şi

. vkt i la ora 7.00 ş înapoierea dinBudapcsta I oriiric Jcmarţi,miercuri, vineri şi sîmbătă 1 a ora 11,00. *| • Cluj-Napoca-Urcmcn (Germania),cu

nlccan miercuri ora 16,30 şi duminica, ora rZ’0 şi inap.ucrc marţi ora 5 şi vineri ora 10.

• Cluj-Napoca-Budapcsta,cuplccarcîn nlclc dc joi ora 22,00 şi înapoiere din itudapcitain 7ilclcdc vineri ora 16,00. IN F O R M A Ţ II: Autogara 1:14-24-26

Autogara II: 43-52-78

i r m E a r i iFarmacii cu serviciu permanent:

î arniacia ’TORAFAILM" str. Ion Meşter r. 4, telefon 42*65-40.Farmacii cu serviciu prelungit. Farmacia

“TNTERPI1ARM", str. Primăverii nr. 5, telefon 42-71*95 orar 8-22, Farmacia “CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr. 10, Iriefon 19-13-63, orar 8-22.

Garda de noapte: Farm acia nî.6, “SPERANŢA”, P-ţa A .Iancu nr. 4, tel. 19.64.56, orar 25*8.

IA R Q M : 28.03.1999- 30.10.1999lun i

Buc.7,25

15,0020,45

8,25 7,15 15,50 19,15 21,45 -

8’, 05 20,15

m a r i i8.45 15,5020.45

9.45 7 J5 ~ 17,55 14,3021.45 -19.15

8.15 15,3020.15

p - 1 20.45

9.45 7,1521.45 19.15

8.1520.15

v in e r i8,45

15,309,45 . 7,15 17,55 14,30

20.00

8,1515,3021,00

s îm b ă tălyl 5

13,308,25 15,00

15.55 12.1016,0013.10

d u m in ic ă- . 20.00 21,00 i

marţi: Cluj -> Budapesta 11,30-12,40 sîmbâtâ:Cluj -> Budapestal5.50-17,00 miercuri ji joi; Badapesta->Cluj 16,30-18,20 P re ţ b ile t: 119$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

POLICUNICA FĂRĂ PLATĂ "FAMILIA SFÎNTĂ"

• 7 - 11 iu n ie •Medicină generală. Dr. M. Suciu -10

(12-14), dr. S .L o g a -11 (14-16), dr.l. Boilâ - 7 ,8 ,1 0 ,1 1 (10-12), dr. L. Rasa

7(15-17), dr.R. Cotârlă - 9 (10-12), dr. V.Tâtaru -11 (10-12), dr.L. Maier- 9 (12-14),dr.F.Oros-9(14-16). Interne. D r.F .G hcrm an - 7, 9 (10-12), dr.A. Iancu -8(11,30-13), dr.Gh.Uza - 7 (13- 15), d r.D .P îrv - 7 (15 -17 ), dr.Cs S zak acs-9 (1 3 ,30-15), d r.N .P op-10 (14-16). Homeopatie. Dr.L.Barbăalbă9.11 (10-12). Ecografie. Dr.I.Ghilea 11 (12,30-14,00), dr.E.Czuczi-10(12-

14). O RL. Dr.C-tin Rădulescu- 7 (12- 14). Reum atologie. Dr.I.Alb -8 (12 - 14); d r.C .Z o tta - 11 (14-16). Ginecologie. Dr.C.Fodor- 8,10(10-12). Pediatrie. Dr.R.Mitca-8 (13-15), dr.M. Fritea-8 (14-16), dr.L . T o m a -10(10- 12). Dermatologie Dr.l I.R adu-10 (12- 14). Ortopedie. D rZ .P o p a-14(11-12). Psihologie. Dr.L.Boilâ - 8 (15,30-17). Chirurgie. Dr.C. Cosma - 8,10 (10-12). S o lic ita re c h iru rg ie estetică şi reparatorie. Dr.T.Mugca-7 (13-17), 8, 10(16-20). Urologie. DrJt.Vidican - 8,9.10.11 (8-13); Radiologie Policlinica lI .D r.S .S u lu ţiu -7 ,11(8-9).

Pentru chirurgie estetică şi reparatorie şi urologie planificarea bolnavilor se (ace numai pe bază de bilet de trimitere.

Programarea bolnavilor• de luni pini vineri, intre orele 12-14, la telefon 16-78-22 şl la sediu, Aleea Micuţ nr. 3/12:

R E P U B L IC A - G orila Jo e , S U A - premieră (12; 14,30; 17; 19,30; 22). V ineri, sîmbătă şi duminică - speitiacole de noapte cu tarif redus de la ora 22 * V IC T O R IA - Pro fesoru l „V a aă zică” , U ngaria - prem ieră (11; 13; 15; 17;

19) * A R T A - Ja ck ie Brow n , S U A - prem ieră (11; 14; 17; 20). Duminica spectacolele începe la ora 14. Sîm bătă şi dum inică spectaco le de noapte cu tanf redus de la ora 23 * FA V O R IT - Mam a v itre g ă , S U A (11; 13,30; 16; 18,30) - M Ă R Ă Ş T I - Jo c în doi, S U A (13; 15; 17; 19).

- FiD E J: A R T A - A tingerea dragostei, S U A ;

: F I L . I V I E

rum oasa veneţiană, SU A ; ngerea dragostei, SU A ;

G H ER LA : P A C E A ; 4-6.06: La hotarul d in tre v ia ţă ş i m oarte, SU A ; - 1 0 . 0 6 - Ş a ca lu l, S U A

UNIPLUS Radio Lun i, 7 iun ie _______________________________ P ro gram In fo rm a tiv B B C : 6,00-6,30;8,00-8 . 2 0 . 1 1 . 0 0 - 1 2 , 0 0 , 1 4 , 0 0 - 1 4 , 3 0 ; 1 8 , 0 0 - 1 8 , 3 0 ; 2 1 , 0 0 - 2 1 , 3 0 , 2 3 , 0 0 . 6 , 3 0 - 1 0 , 0 0 U n ip lu s de d im ineaţa, 0 6 , 3 5 , 8 , 2 0 C a le n d a ru l zile i. M eteo. 0 6 , 4 5 , 9 , 4 5 H o ro s c o p . 9 , 0 0 Ş tir i lo ca le . 9 , 2 0 P ro g ra m u l c in e m a . 9 , 5 5 Inform aţii culturale. 1 0 , 0 0 , 1 2 , 0 0 , 1 3 , 0 0 , 1 5 , 0 0 , 1 6 , 0 0 , . 1 7 , 0 0 Ştiri naponafe ş i focale.1 0 . 0 0 - 1 4 , 0 0 P u n c t., ş i de la Zece-, 1 4 , 3 0 - 1 8 , 0 0 U n ip lu s alternativ. 1 8 , 3 0 - 2 1 , 0 0 Tre i ce a su ri bu n e . 1 9 , 0 0 Ştiri focale. 2 2 , 0 0 ; Ş tiri nap o nale 2 1 - 3 0 - 6 , 0 0 , 0 0 ; Unip lus no ctu rn . ___________________________________________

BIBLIOTECI■ B.C.U. “Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): O rar: zilnic: 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.

I B ib lio teca Ju d e ţe a n ă “ O C TA V IA N G O G A ”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.l), ORAR: luni-joii_9-l9,45; vineri; 9-17.45. SECŢIA COPII, ORAR: luni-

joi: 9-19,45; vineri: 9-17,45. FILIALE (Zorilor, M ănăştur, M ărăşti, Gheorghcni), ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marti, vineri: 9-14,45. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogâlniceanu nr.7); ORAR: luni-joi:9-19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84-09) luni, joi: 14-18, m arţi, m iercuri,- vineri: 9-13. MEDIATECA, ORAR; luni-joi: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă: 9-13.45. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-joi: 9- 16,00; vineri: 9-14. FILIALA ECONOMICO-JURIDTCĂ (Str. E instein nr. 14), .ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13.

■ B ib lio teca Academ iei (strada Kogâlniceanu 12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 -1 2 .4 5 ; 14-18.45.

* B ib lio teca G erm ană (strada U niversită ţii 7 - 9): iuni - 10-14; marţi, miercuri, jo i - 12-16; vineri -10-16.

■ Biblioteca Am ericană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni -jo i: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ B ib lio teca B ritan ică (strada Avram Iancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -1 9 ; marţi, jo i, vineri: 9 - 14.

■ B ib lio teca “ H elta i” (strada Cfinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 - 1 3 .

■ Biblioteca C lubului Studenţesc C reştin (strada Kogâlniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19 - 20.

■ B iblioteca Centrului C ultu ral F rancez (strada l.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului C ultu ral G erm an "H erm an n O b ertb ”1 (str. M em orandum ulu il8 ). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

■ B iblioteca “ V aleriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.'

I Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10- 14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. C linicilor nr.28). Orar: iuni 13-17;. marţi, m iercuri, jo i: 13-16; vineri 9- 12. (B ib lio teca pune ia dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

I Lu n i, 7 Iunie* s 6 , 0 0 Videotex t;

2 1 , 0 0 DedicaţiiObnasMdMdMjif„ kml m uzjc a |e . mUZjC| ;2 1 , 3 0 Videotext; 3 , 0 0 înch iderea programului. .

Lu n i, 7 iunie

PO R TA LEXPORT - MPORT e-IU.

1 7 , 0 0 R o c k O u t The E a rth -em isiune m uzicală; 1 7 , 3 0 D esene anim ate; 1 8 , 0 0 M arile lacuri ale Europei - doc.; 18 , 2 0 Bumerang - doc.; 1 8 ,5 0 Neon r id e r -serial; 1 9 ,3 5 Povesti anim ate după piesele lu i Shakespeare: Mackbeth; 2 0 , 0 0Întoarcerea lu i Ja c k - film; 2 1 , 3 5 Ordine in casă - film scurt; 2 2 , 0 0 Aventurierii americani • doc.; 2 2 , 3 0 Ce a su l rău - film; 0 , 0 0 C o m o ri adevărate - program terotic; 1,00 Videotext.

( • t e l e s p e c t a t o r • )

v .

l l l l l l i 1 l i p i i f Ţ Ţ î T î ţ p l

L u n i,1 2 .0 0 T V R

In fo ; 1 2 ,0 5 C ă s u ţ a d in

prerie (r ); 13,00 T V R C ra iova ;1 4 .0 0 Ţ V R In fo ; 1 4 ,1 0 în lum ina ram pei; 15,00 Tradiţii;1 5 .3 0 M a p a m o n d ; - 1 6 ,0 0 E m is iun e în lim ba m a g h ia ră -1 7 .3 0 F am ilia S im p so n ( s ) ;18 .00 T V R Info; 18,10 S u n se t B e a c h (s ); 19,00 Jum ătatea ta;2 0 .0 0 Ju rna l. M e teo . Sport. Ediţie sp ec ia lă ; 21 ,00 Preotul şi cîrciumăriţa (s); 21 ,55 Teatrul N a ţ io n a l d e T e le v iz iu n e prezintă: „Stîlpii societăţii” d e Henrik Ibsen (p .l); 22,45 Călător în Ţ a ra Eclipsei (p .lV ); 23 ,15 Jurnal d e noapte. Sport; 23 ,30 S c e n a . 'm 1 2 , o o . ; c o -f i y f V H i misârul W ycliffe

(r); 1 2 ,5 0 Tineri interpreţi- d e m uzică p op u la ră p re m ia ţ i la c o n c u r s u l „Moştenitorii"; 13,10 T V R Info;1 3 .1 5 R e b e lu l ( s ) ; 1 4 ,0 0 Convieţuiri. Azi: C om un itatea c e h ă din Rom ânia ; 15,00 T V R In fo ; 1 5 ,1 0 L im b i s t r ă in e . E n g le z ă ; 15,35 S a iio r M oon ;1 6 .0 0 G re c ia ; 1 6 ,4 5 S a n t a B a r b a r a " ; 1 7 ,30 D e d o r . . . C în t e c e şi jo cu ri p o p u la r e ;18.00 C a re p e care!. L iceeni în c o m p e t iţ ie ; 1 9 ,0 0 Ş tiri b a n c a r e şi b u r s ie re ; 1 9 ,1 0 Portrete în acvaforte. Prof. univ. dr. B e n o n e C â rs to cea ; 19,40 S ă n ă ta te , că-i mai b u n ă decît t o a t e i ; 2 0 ,1 0 . C ă s u ţ a d in p re e r ie ; 2 1 ,00 C re d o ; 2 2 ,00 Film: Copilul d e la capătu l lumii ( F r a n ţ a 1 9 9 6 , p . l ) ; 2 3 ,3 5 P a t r im o n iu . M u z e u l „C .î . N otta ra” şi.„C .C .N otta ra”; 0 ,05 Ghici c ine vine la m ine?

7 .0 0 B u n ă dim ineaţa, P ro

^ i b s s s T V e a l tău !;19.00 T în ă r şi

n e lin iş t it ( r ) ; 1 1 ,0 0 F ilm : P lutonul (r ); 13,00 Ştirile P ro TV/ O propoziţie p e zi; 13,05 Film : A m n e z ie p ericu loasă (r);1 4 .3 0 O g lin d a tim pului ( ş ) ;15.00 Fam ilia Bundy (s ) ; 15,30 Ş trengăriţa (s ); 16,15 T în ăr şi neliniştit; 17,00 Ştirile P ro TV/' O propoziţie pe zi; 17,30 Aripile pasiun ii (s ) ; ,18,30 In im ă d e ţigan că (s ) ; 19,20 C h estiu n ea zilei; 19,30 Ştirile P ro T V ; 20,30 Film: M artor ocular (S U A 1981);2 2 .1 5 Ş tirile P ro TV/ Profit;22 .2 0 C h estiu n ea zilei; 22 ,30 Prietenii, tăi (s ) ; 23,00 D o sa re le X (s ) ; 23 ,50 C h estiun ea zilei; 0 ,00 Ştirile P ro ŢV/ Profit/ O p ro p o z iţ ie p e zi; 0 ,1 5 Film ; A sed iu l d e la Ruby R id ge (S U A 1996).

6 ,4 5 ’D im i- neaţa devrem e;1 0 .0 0 Ş tiri;

1 0 .2 0 C a f e a cu p a rfu m d e

7 iu n ief e m e ie ; 1 1 ,3 0 S îm b e t e şi z îm b e t e ( r ) ; 1 2 ,0 0 A tre ia p lan etă d e la S o a r e (s ) ; 12,30 S p a rk s (s ); 13,00 Ştirile am iezii; 13 ,1 5 E sm e ra ld a ( s ) ; 14 ,00 Foişoru l foc; 15,00 A p e liniştite (s ) ; 16,00 Z o d ia c ; 16 ,10 L u z M a r ia ; 1 7 ,0 0 Ş tir i ; 1 7 ,2 5 L eo n e la (s ); 19 ,00 O bse rva to r ; 20 ,00 Em isiune d e publicistică; 20 ,30 R aven (s ) ; 21 ,20 Film: U n d erg rou n d (Iu g o s la v ia ’95, p .V ); 22,45 M ariu s T u că S h o w ; 0,30 Tropical H eat; 1,30 R av en(r).

7 ,0 0 S p o r t | M a g a z in ( r ) ;

9 ,0 0 C a p s u la d e ox igen ; 13,00 N im eni nu e perfect; 14,00 Jerry S p rin ge r S h o w ; 15,00 Pretutinden i cu tine (s ); 16,00 C e leb ri şi bogaţi;1 7 .0 0 M a r ia M e r c e d e s ( s ) ;18 .00 F ocu s; 19 ,00 C a m e ra a sc u n s ă ; 19,30 V ip e r; 2 0 ,2 0 B ro o k ly n S o u t h ; 2 1 ,1 5 D o sa re le Y ; 2 2 ,1 0 R e a l T V ; 2 2 ,2 0 F o c u s+ ; 2 3 ,0 0 U ltim a ediţie. 1

N 7 ,00 M inciu -# 1 na 7,45

G u a d a lu p e (r);8 ,30 C ăsu ţa poveştilo r (r); 9 ,15în g e r sălbatic (r); 10,00 C e le s tes e în toa rce (r ); 11 ,00 V ia ţan o astră (r); 12 ,00 D ra g o s te şip u te re (r ); 12 ,45 M ila d y (r );1 3 ,3 0 - M a r ia ( s ) ; 1 4 ,3 0C inem ateca d e a c a să : Galeriile„ S c r u p le s ” ( r ) ; ’ 1 6 ,0 0G u a d a lu p e (s ); 17,00 C e le s tes e întoarce; 18 ,00 D ra g o s te şip u te r e ; . 1 8 ,4 5 . C ă s u ţ apoveştilor; 19,30 V ia ţa n o a stră(s ) ; 20 ,15 în g e r să lbatic ; 21 ,15M in c iu n a ( s ) ; 2 2 ,0 0 M ilady ;2 3 .0 0 C in em ateca d e a c a s ă : P ro fe s o a ra (A n g lia 1968 ).T E L

B S M f M . l J s M I T ' aCABENET MEDICAL ONCOLOGIC

CLUJ-NAPOCA, str.PROF CIO RTEA nr.9 .

(cartier Grigorescu) C O N S U L T A Ţ II:

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) U Mi: 15-18; M a ,J : 16**18“

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

M a, J : 1 4 ^ -IG ; V : 1 5 -1 7 S : 9 - 1 1

Dr. DAN-S0RIN POPESCU(Urologie)

L ,M i: 1 8 -2 0 ; M a ,J :1 8 * -2 0 V: 16-20

PROGRAMARE: ■ .tel/fax (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul orelor de funcţionare’ a cabinetului

' POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorghcni STOMATOLOGIE

IN T E R N E ♦ C A R D IO L O G IE ♦ N E U R O ­L O G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O ­L O G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ E C O G R A ­F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O ­G IE ♦ C H I R U R G I E ♦ O R T O P E D I E ♦ 0 .R . L ♦ O F T A L M O L O G IE ♦ G IN E ­C O L O G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ P E D IA T R IE

♦ U R O L O G IE ♦ A C U P U N C T U R A RADIOLOGIE • ECOGRAFIE •

ENDOSCOPIE DIGESTIVA GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromlografle - Examinări f Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER L A B O R A T O R

(B io c h im ie - B a c te r io lo g ic Im o n o lo g ie - P a ra z ito lo g ic D e te rm in a re R h - T e s te d e s a r c i n i - Â n t ig e n H B S - E l i s a T e s t - E x a m in ă r i c i to lo g ic e p e n t r u d e p i s t a r e a c a n c e ru lu i d e co l u te r in - In v e s tig a ţii p e n t ru s te ri li ta te a fe m in in ă şi m a sc u lin ă ) Z ILN IC , in c lusiv D U M IN IC A

o re le 7 - 2 1 Ă j M e d i c d e g a r d ă : o r e l e 2 1 - 7Rezervare, consultaţii

Ia tel. 41.41.63. >

Z / c s iD

7 ,0 0 Ş tiri ; 7 ,1 0 B u n ă

f c l b C d i m i n e a ţ a , R o m â n i a ! ;

10 ,00 .Ştiri; .10 ,15 Dintre sute d e ' z ia r e ( r ) ; 1 1 ,0 0 F o r ţ a .destinului (r); 12 ,00 Film; Staţia d e , a u t o b u z ( r ) ; 1 4 ,0 0M agaz in u l d e s îm b ă tă s e a r a ( r ) ; 15 ,0 0 Ştiri; 1 5 ,0 5 P o s t Meridian; 16,35 O s ingu ră viaţă (s ) ; 17,30 G lobetrotter; 18,00 Ştiri; 18,10 Prim ul p a s ; 19 ,00 Pronosport; 19 ,05 S ta rsk y şi Hutch; 20,00 A ctualitatea T e le 7; 20 ,30 Pacific Drive (s ); 21 ,00 Dintre sute d e ziare; 21 ,45 Ţ a ra n o a s t r ă ; 2 2 ,0 0 D in c o lo d e

s c D e n t a l R O V A -

S O C O L O V| Calea Moţilor 106, ap. 5^

T ra ta m n n te « to m a to lo g ic o co m p le x e :

O terapieO p r o t e t i c ă ( c e r a m i c ă )O chirurgie (rezecţii, împlânte)

P ro g ra m ă r i la te l.: 4 3 0 0 2 8 Z iln ic orar: 9 -1 9

sîmbătă 1 9 -1 3 ţ-

şo m eri,' re d u ce re

O P E R A R O M Â N AAzi, 7 iunie, ora 18,30

Bal m ascat0 ,0 0 Ştiri; 0 ,1 5 O ra H ; 2 ,00 pud:] j N U im .v ii M M W ijo iţi tjlîjA ctualitatea T e le 7. m ii M î iw i O T . i i j m N m î jpfl

Redacţia nu îşi asumă responsabili­tatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

+* Luni, 7 iun ie, 0 6 : 0 0 - 1 0 : 0 0 PRIM UL S A LU T, 0 6 : 2 0 Agenda zilei,

0 6 : 4 0 , 0 7 : 0 0 , 0 7 : 4 0 , 0 8 : 0 0 , 0 8 : 4 0 , 0 9 : 0 0 , 1 0 : 0 0 , 1 3 : 0 0 , ‘u „ V 1 4 : 0 0 , 1 5 : 0 0 , 1 6 : 0 0 , 1 7 : 0 0 Ştiri, 0 6 : 5 0 , 0 7 : 5 0 Horoscop.

U b m 0 7 : 2 0 Revista presei locale, 0 7 : 3 5 , 1 6 : 4 0 Plus (Adrian Suciu),0 8 : 2 0 , 1 7 : 0 0 CD Sport (Cataiin Berindean), 0 9 : 2 0 , 1 5 : 2 0 C e mai crede lumea, 0 9 : 4 0 Programul cinematografelor, 1 0 : 0 0 - 1 4 : 0 0 CD P LA YER , 1 0 : 2 0 Revista presei centrale, 1 0 : 4 0 Divertis Radio Blitz, 1 1 : 2 0 Buletin financiar (Mircea Bucin), 1 1 : 4 0 , 2 1 : 1 5 fn sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi), 1 2 : 4 0 Interviul zilei, 1 3 : 2 0 Buletin financiar (Micea Bucin), 1 4 : 0 0 - 1 8 : 0 0 C A LE ID O S C O P CD, 1 4 : 4 0 Ziua în câteva vorbe, 1 7 :2 0 Sinteze financiare (Mircea Bucin), 1 7 : 4 0 Divertis Radio Blitz R, 1 8 : 0 0 - 1 9 : 0 0 Retransmisie R AD IO E U R O P A U B E R Ă , 1 9 : 0 0 - 2 1 : 0 0 C O C K TA IL C D (Dan Creta), 2 1 . 0 0 Retrospectiva ştirilor zilei, Revista presei locale, 2 2 : 0 0 - 2 4 : 0 0 C U CA PSA P U S A (Tudor Runcanu & Horaţiu Nicoară)

_ i Lu n i, 7 iun ie.. R a d i o S o n i c ştiri: 8,10, 12, 14, 17, 20. 6-

p r \ FM « * ,» M U. 1 0 'C a fe a u a d e s e rv ic iu '(m eteo, m axim a z ile i,

informaţii utile, horoscop, recom andări TV, agenda culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 1 0 - 1 4 "Ziua în amiaza mare' (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, Mondosport, Gura lumii, Surplus, Ştiri externe, concursuri). 1 4 - 1 5 'Noutăţi la Radio Sonic'. 15-17 McSonic (dedicaţii muzicale, premii McDonald's). 1 7 - 1 9 'Retrospectiva săptăm înii'. 1 9 - 2 0 'C lopote tubulare' (Marius A du ). 2 0 - 2 1 "Greatest Hits’ . 2 1 - 2 3 'Călătorii pe portativ' (Marius Braşoveanu). 2 3 - 2 "Muzica şi muzichia' (Marius Braşoveanu). 1 - 6 Music Non-Stop.

Lun i, 7 iunie Ştiri: 9:00, 10:00, 12:00,13:00, 15:00, 16:00,19:00. Ştiri.BB.C: 6:00, 11:00, 14:00, 18:00.

k 6 : 3 0 - 9 : 0 0 Transilvania Matinal. 6 . 4 5 , 7 . 2 0 , 8 . 2 0 - s, Horoscopelniţa; 8 . 3 0 Liniufa de dialog; 9 : 0 0 - 1 5 : 0 0

Patrula de serviciu. 9 .2 0 , 9 .5 0 , 1 0 . 2 0 , 1 0 . 5 0 , 1 1 . 2 0 , 1 1 .5 0 , 1 2 .2 0 , 1 2 . 5 5 Buletin Rutier, 9 .3 0 Revista preser, 1 0 . 0 5 Punctul de vedere; 1 2 . 5 9 Declaraţia zilei; 1 3 . 2 0 - 1 4 . 0 0 Cafe Concert, 1 5 : 0 0 - 2 0 : 0 0 Prob Noblem. 1 5 .1 5 Punct de vedere; 1 6 .0 0 - 1 7 . 0 0 Votaţii R adio Transilvania ; 1 7 . 0 5 B B C E ducatio n Programmes; 1 9 . 0 5 Declarapa zilei; 2 0 : 0 0 - 2 1 : 0 0 Roton Music. 2 1 : 3 0 - 2 3 : 0 0 Taxi Music - dedicaţii muzicale. 2 3 : 0 0 - 0 1 : 0 0 P ost Factum. 0 1 : 0 0 - 0 6 : 0 0 Music Non-Stop.

Lun i, 7 iunie 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8 : 0 0 - 1 1 : 0 0 Pauzele

" ţ l ^ i de dimineaţă (meteo, 8 : 0 8 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 1 0 : 2 0 trafic.

anunţuri utilitare, agenda culturală; 8 : 5 0 horoscop; 9 : 0 5 microbiografie sonoră; 9 : 2 0 recomandări TV; 9 : 4 0 sport). 1 1: 0 0 - 1 9 : 0 0 Contact FM. 1 9 : 0 0 - 2 2 : 0 0 Seara la Cluj. 2 2 : 0 0 - 2 3 : 0 0 Bilet de co n ce rt- realizator Marius Furdui. Intrare la erele mai mari concede ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care ie veţi asculta. 2 3 : 0 0 - 2 4 : 0 0 Rock Block 2 4 : 0 0 - 1 :00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţi români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realiator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact.

Lu n i, 7 iunie 6 , 0 0 B u n ă d im ineaţa. O

.emisiune cu informaţii, actualităţi şi muzică, prezentată

de Anca Băltan. 8 , 0 0 E m is iu n e a in lim ba m aghiară. 1 0 , 0 0 Radioclrcuit prin ţară. De la Radio Cluj, prezintă Florin Pruteanu.1 1 .0 0 Buletin de ştiri. 1 1 , 0 5 - 1 2 , 4 5 Tranzit. Agenda culturală, voa în cetate, sinteze economice. Redactor Lucia Tibre & loan Vasile Vanea. 1 2 , 0 0 Radiojurnal transilvan. 1 2 , 4 5 Emisiunea în limba ucraineană. 1 3 , 0 0 R a d io ju rn a l B ucureşti. 1 3 , 1 5 Paralele muzicale, dedicaţi de muzică uşoară în direct Marius Merca. 1 3 , 5 0 Buletin de ştiri. 1 6 , 0 0 Em isiunea în limba maghiară. 1 8 , 0 0 R adiojurnal B u cu re şti. 1 8 , 2 0 Program m uzical. 1 9 , 0 0 Radiojurnal Bucureşti. 1 9 , 1 5 - 2 0 , 0 0 Spate în spate. Talk-show-uri pe teme sportive. Redactor Mihai Goţiu. 2 0 , 0 0 Ştiri. 2 0 , 1 0 Serata muzicală radio găzduită de Ciprian Rusu. 2 1 , 0 0 ştiri. 2 1 , 5 0 Buletin de ştiri. 2 1 , 5 8 Închiderea programului.

RENAŞTEREALu n i, 7 iunie

6.00 muzică;contemporanii noştri; 1 0 . 3 0 Iniţiere în muzica religioasă; 1 1 . 3 0 Vreme trece, vreme vine - antologia poeziei religioase; 1 2 . 0 0 Eveniment - agenda culturală; 1 2 . 3 0 Fanteziile Eutherpei; 1 3 . 0 0 Actualitatea - buletin de ştiri; 1 3 . 0 5 Magazin: emisiuni religioase, culturale şi sodale; 1 8 . 0 0 Actualitatea - buletin de ştiri; 1 8 . 0 5 Sfinţii Pănnţ, contemporanii noştri (r); 1 8 ,3 0 Fanteziile Eutherpei; 1 9 . 3 0 Tînăîra generaţie faţă în faţă cu nîncrederea şi speranţa;2 0 . 0 0 Fanteziile Eutherpei; 2 0 . 3 0 Păhărelul cu nectar - emisiune pentru copii; 2 1 . 0 0 Actualitatea - buletin de ştiri; 2 1 . 0 5 Dialoguri de seară. Dezbateri culturale; 2 3 . 0 0 in direct cu ascultătorii; 2 4 . 0 0 -6 .0 0 Liniştea nopţii - program muzical nocturn.

6.00 Ceasurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi zică; 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Pănnţi,

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALOGARD Dr.ANGELACĂLUGĂRU

S tr. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i, V - 17-20 S ■ - 8-12.

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDLIFELINE A i: 1

<Suiletulnostrula dispoziţia ^ dumneavoastră. Telefonul jî de noapte, telefonul vieţii. 2

19 16 47 ie noapte, o re le 20-08. |G a rd ă d

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată deLABORATORUL DE SM TATEMIVTAli CLIJJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

Ziarul nostru foloseşte ştiri V :furnizate de agenţiile " •- {

: R O M P R E S şi M EDIAFAX. ' ţ

Papa loan P aul al II-lea a so s it s îm bătă .. î n o r a ş u l G d a n s k , prima s a e ta p a a

lungului turneu d e 13 zile pe c a re -l v a e fec tu a în ţara s a natală, Po lon ia .

■ ___________ _----—-- .. "fv <• V v .. v-..,- .. . ~ T

..... ...... ............ ........." ■ - • ■■ •■•••• - . ' ••.v'-.-.-tf.. ... ........ ■ — ̂ * ' i t " V"' ....

P l a n u l d e p a c e î n z e c e p u n c t e p r i v i n d I I o s o v oPotrivit agenţiei “Reuters”, documentul este

intitulat "Propuneri prezentate d e em isarul UE , preşedintele fin landez, Martti Ahtisaari, şi emisarul special al preşedintelui Federaţiei R use în Balcani, Viktor Cernomîrdin.

. Pentru a găsi o soluţie a crizei din Kosovo, trebuie încheiat un acord a su p ra următoarelor principii:

• 1. Oprirea imediată şi verificabilă a violenţelor şi represiunii în Kosovo;

• 2. Retragerea verificabilă a tuturor soldaţilor, poliţiştilor şi miliţiilor paramilitare din K osovo într-un interval scurt;

• 3. Desfăşurarea în Kosovo', su b mandat O N U , de prezenţe internaţionale civile şi militare eficiente, care ar putea acţiona în conformitate cu o eventuală decizie ce s e va lua în virtutea a rt .-7 al Cartei O N U , şi vo r putea garanta îndeplinirea intereselor mutuale;, • 4. O prezenţă internaţională d e securitate, bazată pe o participare substanţială a N A TO , trebuie desfăşurată sub un com andam ent şi un controP unificate, şi autorizată s ă garan teze securitatea populaţiei din K osovo şi s ă faciliteze revenirea acasă în deplină securitate a tuturor persoanelor deplasate şi a refugiaţilor;

• 5. Crearea unei administraţii provizorii pentru K o s o v o în c a d ru l une i p r e z e n ţ e c iv ile internaţionale care va face obiectul unui acord în Consiliul de Securitate al O N U . S u b această administraţie, populaţia din K osovo s e va bucura d e o autonom ie su b stan ţia lă în sînul R F Iugoslave. O adm inistraţie p rovizorie v a fi însărcinată cu menţinerea guvernului provizoriu pînă cînd instituţiile democratice autonome vor fi instalate şi testate pentru a c rea condiţiile unei vieţi paşnice şi norm ale pentru toţi locuitorii din Kosovo.

• 6. După retragere, un anumit număr de militari iugoslavi şi sîrbi - care va fa ce obiectul unui acord - vor fi autorizaţi s â revină pentru a îndeplini misiunile următoare: contractul cu misiunea civilă internaţională şi prezenţa militară internaţională, localizarea cîmpurilor minate şi participarea la- dem inarea lor; asigu rarea unei prezenţe în sanctuarele patrimoniului sîrb; asigurarea unei prezenţe la punctele importante d e frontieră;

•'7, Revenirea în deplină securitate şi în totală libertate a tuturor refugiaţilor şi persoane lo r deplasate, sub supravegherea H .C .R ., şi liberul acces al organizaţiilor umanitare în Kosovo;

• 8. Un proces politic vizînd încheierea unui acord provizoriu, politic şi general, care va

garanta autonom ie substanţială pentru Kosovo, luînd s e a m a în totalitate d e acordu l d e la Ram bouillet şi d e principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale RF Iugoslavia şi a le altor state din regiune, cît şi de demilitarizarea U C K (Arm ata d e Eliberare din K osovo). Negocierile între părţi în vederea soluţionării (crizei) nu trebuie să întîrzie sau chiar s ă îm piedice instalarea instituţiilor democratice autonome;• • 9. O abordare globală a dezvoltării economice

şi a stabilităţii regiunii aflate în criză. A ceasta va implica instituirea Pactului d e Stabilitate pentru E uropa d e Sud -E st, cu o la rgă participare internaţională, pentru a prom ova dem ocraţia, p ro s p e r it a te a e c o n o m ic ă , s ta b il i ta te a şi cooperarea regională;

_• 10. O prirea operaţiunilor militare va implica acceptarea acestor principii, ca şi a altor elemente c a re au fo s t id en t ific a te m ai în a in te şi indispensabile, specificate în nota anexă. Apoi, va fi încheiat un acord militaro-tehnic care va include şi alte modalităţi adiţionale, între care rolul şi funcţiile militarilor iugoslavi/sîrbi în K osovo.

R E T R A G E R E A . P ro c e su l d e re t rage re , inclusiv modul cum va’ fi eşalonat, un calendar detaliat, cît şi delimitarea unei zone tampon în Serbia, dincolo de care forţele (iugoslave) se vor retrage.

ÎN T O A R C E R E A M IL IT A R ILO R (iugoslavi): materialul personalului militar care va reveni (în K osovo); dim ensiunea funcţiilor lor; calendarul revenirii lor; delimitarea zonelor geogra fice şi a ' cîm pului lor d e activitate; reguli c e fixează raporturile lor cu prezenţa internaţională militară şi m isiunea civilă internaţională. ,

N O T A A N E X Ă . Alte e lem ente cerute: un ca len d a r rapid şi p recis d e retragere , c a re în se am n ă , d e exem plu şap te zile pentru o retragere totală, şi 48 d e ore pentru o retragere a unităţilor apărării antiaeriene dincolo d e o zonă d e securitate reciprocă (o zonă tam pon ) d e o ad în c im e d e 25 km. în to a rc e re a militarilor (iugoslavi) desem naţi să îndep linească misiunile m e n ţ io n a te m ai s u s s e v a e f e c t u a su b su p rav egh e rea prezenţei militare internaţionale şi s e va limita la efective reduse şi concentrate (sute şi nu mii). Suspendarea operaţiunilor militare nu v a a v e a loc ,decît atunci cînd retragerea a început şi este verificabilă. Discuţiile asupra unui acord militaro-tehnic şi a aplicării lui nu trebuie sâ întîrzie calendarul retragerii, care va fi stabilit în prealabil.

( " L a S tam p a")• Cu cît progresează războiul N A T O împotriva lui S lobodan Miloşevici cu atît devine mai strin gen t pentru U n iu n e a Europeană (U E ) sâ concretizeze proiectul pactului de stabilitate în' Balcani. Trebuie să fie realistă şi să facă pasul cu ajutorul căruia îşi va putea atinge adevăratul obiectiv politic, acela d e a include A lb a n ia , F o sta R e p u b lic ă Iugoslavă Macedonia (F Y R O M ), Croaţia, Bosnia,şi Iugoslavia în ordinea europeană, înainte, ca aceste state să o distrugă.

Prin tradiţie, a fost n ecesar ca n o ile sta te m e m b re s ă îş i a rm o n izeze deplin s is tem e le econom ice şi politice cu cele ale statelor din UE, înainte de a avea acces la acest club. Aceste reguli in f le x ib ile de a d e r a r e au funcţionat bine în trecut, dar dacă nu sînt atenuate, state le din Balcani nu vor putea adera la U E în perioade de timp raţionale. Este necesară o nouă abordare, c a re sâ garan teze un sprijin sistemelor fragile d e guvernare din a c e ste state, în că d e la început. în caz contrar nu va exista un început.

C en tru l pentru S tud ii d e Politică Europeană (C E P S ) a propus următorul plan în zece puncte pentru perioada postbelică în Europa de Sud-Est.

1. Propunere de asociere la U E pentru A lb an ia , B o sn ia - Herţegovina, Croaţia, FY R O M şi Iu g o s la v ia şi în c e p e r e a negocierilor în ianuarie 2000 pentru acele ţâri care vor îndeplini condiţiile politice fundamentale, începerea negocierilor pentru aderarea Bulgariei Şi României cu

statut de m em bru cu drepturi depline, pe lîngă Letonia, Lituania, S lo v a c ia şi, M a lta , ş i e le program ate tot în ianuarie 2000.

2. Asistenţă d e tipul celei de urgenţă. Com pensaţii acordate cetăţenilor privaţi şi autorităţilor locale care acordă adăpost unor refugiaţi. Construirea imediată de c ă tre N A T O a trei p od u ri p lu titoa re p e D u n ă re în tre Bulgaria şi Rom ânia. P rogram e speciale d e reconstrucţie pentru K o s o v o , d u p ă în c e t a r e a războiului.

3. Eliminarea tarifelor vam ale, uniune vam ală a U E lărgită la n o ile s ta te ş i în s o ţ it ă d e g a ra n ta r e a a c o rd ă r i i d e compensaţii pentru pierderile de încasări vam ale.

4. Zonă euro mai extinsă şi -•“m en iu ri" d e r eg im u ri d e

cooperare monetară, începînd cu sistemul unei rate de schim b fixe, pentru a a ju n g e la d e p lin a in c lu d e re în z o n a e u r o cu în c e p e re d in 2 0 0 3 . B ă n c ile centrale vor fi reco m p en sa te pentru p ie rd erea dreptului de em isie a m onedei naţionale.

5. C rearea unei Agenţii pentru reconstrucţia Europei d e Sud-Est ca filială a Băncii E u ropene d e Investiţii, c a re s ă ' poată s ă îşi asum e cote d e acţiuni în cadrul proiectelor d e infrastructură.

6. Crearea unei fundaţii pentru democraţie în Europa d e Sud -E st şi a unei fun d a ţ ii p en tru învăţâmînt. -

7 . în tă r ire a se cu r ită ţ ii persoanelor civile, de exem plu prin intermediul controlului vamal din partea UE.

8. în perspectivă, securitatea militară va trebui să fie garantată

F i n a l d a p a r t i d a I n B a l c a n i("CENTRAL EUROPEAN ECONOMIC REVIEW")

Politicienii occidentali sînt îndrăgostiţi de o expresie: finalul partidei. în Bosnia, iar acum în Kosovo, N A T O şi-a trimis avioanele pentru a găsi o soluţie politică, ca urmare a eşecului pe plan diplomatic. Occidentalii au intenţionat să se ducă acolo, să rezolve problema şi să plece cît mai repede. Dar tulburările din acest colţ al Europei par să nu se termine niciodată, iar occidentalii se scufundă tot mai adine în ele, i i după zi. Pacea în Bosnia este tot atît de fragilă ca în momentul semnării acordurilor de la Dayton în 1995 care au pus oficial capăt războiului. Cele trei comunităţi etnice din Bosnia - sîrbă, croată şi musulmană - trăiesc în continuare separat în incertitudine într-un protectorat condus de fostul ministru de Externe al Spaniei.

Scenariile privind viitorul Kosovo dezbătute în cadrul instituţiilor de politică externă nu arată deloc mai bine. Una din propuneri se referă la cedarea părţii ocupate de sîrbi în Bosnia, Belgradului în schimbul eliberării Kosovo. Ţările care au angajat miliarde de dolari pentru construirea unei Bosnii unitare aii respins imediat această idee. Cu excepţia unei victorii militare a Iugoslaviei, etnicii albanezi se vor întoarce în Kosovo la un moment dat devenind autonomi, fie într-o parte sau întregul Kosovo. O altă propunere constă în crearea unui Kosovo autonom în cadrai Serbiei, dar cu prezenţa unor trape de menţinere a păcii ale N A TO . înfiinţarea unui

protectorat internaţional sau a unui stat independent sînt alte opţiuni. .

Acordarea unei autonomii largi sau independente ar putea duce la o Mare Albanie, care va reuni eventual toţi albanezii din zonă într-un singur stat. Un Kosovo divizat - lăsînd teritoriile predominant sîrbe din nord- vestul provinciei, unde se află resurse minerale şi locurile ortodoxe sacre în mîinile Belgradului ar putea mări dorinţa etnicilor albanezi din Kosovo de a se alătura Albaniei.

N u avem nici o opţiune adecvată”, afirmă Paul Williams, profesor de drept la Universitatea americană din Washington, consilier al conducerii albanezilor kosovari. “Acesta este punctul culminant a şase ani de eşecuri ale politicii externe a SUA”.

Ele fapt, ce ar putea pune capăt cu adevărat tensiunilor din Balcani? Unii istorici consideră că există o singură soluţie viabilă, în trecutul său sîngeros, situaţia din Balcani a fost cea mai stabilă cînd o mare putere controla zona

fie Imperiul Otoman, fie celMajoritatea slavă a populaţiei . Habsburgic. Personalitatea lui

din Macedonia se teme de o Iosip Tito a fost catalizatorul careredefinire a fronţierelor. Macedonenii se tem că importanta minoritate albaneză ar putea cere propria autonomie sau încerca să se desprindă în cazul formării unei Albanii Mari. Vecina Macedoniei, Grecia, ar putea fi încurajată sâ exercite presiuni pentru a obţine sudul Macedoniei.

Bulgaria ar putea cere estul. Oficial, Grecia nu doreşte schimbarea nici uneia din frontiere, parţial din solidaritate cu co-religionarii sîrbi ortodocşi, dar şi din cauză că pe teritoriul său se află o minoritate albaneză de 300.000 de persoane.

Idea carc beneficiază de cel mai mult sprijin este de a transforma Kosovo într-un protectorat internaţional cumva mai puţin decît o independenţă deplină, iar forţele conduse de N A T O sâ contribuie la menţinerea păcii. Un astfel de aranjament va fi costisitor şi nu se ştie dacă sîrbii nu se vor refugia temîndu-se dc represaliile albanezilor.

a menţinut părţile componente ale Iugoslaviei la un loc. Dar acelaşi rol a fost îndeplinit şi de războiul, rece care a contribuit la unirea tuturor” grupărilor etnice din Iugoslavia în faţa pericolului unei invazii ruseşti. Probabil, nu este un accident faptul câ ţara a început să se scindeze cînd s-a sfirşit războiul rece.

“Mâ tem că nu putem găsi o soluţie de durată, dacă nu apelăm la un hegemon din afară”, declară Wolfgang Danspeckgraber, profesor la Princeton.

Pînă acum N A TO nu pare dispusă să joace acest rol; iar planurile Uniunii Europene privind o politică externă comună se află încă în faza incipientă. Dar, poate că în următorul mileniu N A TO va furniza trapele, iar UE suficiente fonduri pentru a transforma Balcanii îhtr-un protectorat european. “Va costa mai puţin decît să fim nevoiţi să stingem aceste focare care izbucnesc o dată la cîţiva ani, aşa cum facem acum”, adaugă prof. Danspeckgraber.

i c r5̂ f

Europa trebuie să îşi pregătească propriul plan r»larschall pentru reconstrucţia Balcanilor

d e o fo rţă d e p a c e su b coordonarea UE .

9. In te g ra re in s t itu ţ ip n a lâ . progresivă în UE.

10. R e în n o ire a gestion ării Comisiei E uropene şi a Consi­liului Europei pentru accelerarea funcţiilor lor executive.

în m od clar, U E nu poate asigura o aderare cu statut de membru cu drepturi depline unor ţări c a re nu s în t dem ocraţii stabile. N u trebuie su b nici o formă s ă îşi anu leze c e ea ce co n stitu ie p ro p r iile va lori fundamentale. Totuşi, nici una din părţi nu îşi poate perm ite să prelungească actuala situaţie, în ca re U E e ste con ştien tă că trebuie s ă îşi desch idă porţile Balcanilor, fără în să a o putea face cu actualele reglementări. Există modalităţi inovatoare cu ajutorul că ro ra U E a r putea in teg ra p ro g re s iv s ta te le balcanice în instituţiile sa le , mai întîi în 'organism ele consultative şi apoi în procesul legislativ. A şa cum o p o a te d o v e d i o r ice întreprinzător prezent în regiune, o b s ta c o le le m a jo re în ca le a investiţiilor şi d e zv o ltă rii în Balcani sînt corupţia - atît în finanţele publice, cît şi în comerţul dintre state - şi starea proastă a pieţelor m onetare şi financiare. A d o p ta re a uno r s is te m e d e schimb cu rată fixă, cum sînt cele d eja utilizate îri B osn ia şi în Bulgaria, ar fi un prim pas util pentru a red a c red ib ilita tea m o n e d e lo r lo c a le . A c e s t e regimuri m onetare a r putea fi eventual încorporate în zona, euro, înainte de aderarea acestor state la U E cu statut d e membru cu drepturi depline.

• ‘ f i

: k

; âl -

/A'

\ .

fi ■- TA-f

I - ' >1

M a i b in e cu n a iConecta gratuită, două luni de abonament gratuit **, cel mult 36 rateriunare asemenea tuturor. telefoanelor GSM din oferta ANA ELECTRONIC iOferta valabilă până la 30 iunie 1999. 1GRĂBESTE-TE - •

ELECTRONICPrin di str ibui tori i săi autor izaţ i ; SAMADAjVA Slr. Eroilor nr, 11, parter, Cluj; Tel.; 064/430 195 ABC COMQRIENT B-dul Aurel Vlaicu nr. 3, parter, Cluj; Tel.: 064/157 344 ELTA IMPEX B-dul libertăţii nr. 2-4, Turda, Tel.: 064/314 341 FREIZIA COM Str. Avram Iancu nr. 48, Dej, Tel: 064/433 639

1883 - A murit com pozitorul Ciprian Poru m bescu - 1606 - 5 -a născut, în Franţa, scriitorul P ierre Corneille.

B an ca M ond ia lă Iniţiat, la 'cererea autorităţilor române, un program de indentificare “d e către români" şi "pentru români" a

unie strategii de dezvoltare pentru următorii 10 ani, care să pună accent pe ace le sectoare unde Rom ânia a r putea avea

unele avantaje competitive.

In această seară, de la ora 18.30, Opera Română din Cluj-Napoca prezintă, într-o montare nouă, premiera operei Bal mascat dc G. Verdi, creaţie care, prin perfecţiunea sc r iitu r ii am in teşte de o a ltă lu crare grandioasă a italianului, este vorba despre Aida. Scrisă în perioada anilor 1850-60, drama muzicală în trei acte are la bază libretul lui Antonio Somma, după drama franţuzească Gustav U I de Eugene Scribe. A/r vom insista asupra avatarurilor operei, a! cărei libret, căzut pradă cenzurii (existaşi atunci!) a suferit numeroase mutilări ş i "îmbunătăţiri", între care poate cea mai greu de a ccep ta t p a re a f i aceea p r iv in d transplantarea absurdă a subiectului piesei iui Scribe pe pămînt american?! Pe Verdi l-a deran jat, d e altfel, abundenţa convenţionalismelor din libret: "Nu mi-au p lăcu t n iciodată , d a r acum le g ă sesc insuportabile", mărturisea compozitorul, njcrindu-se la situaţii care reiau multe altele, semnalate deja în operele sale anterioare (Emani, Rigoletto, Trubadurul, Vecerniile siciliene). Premiera mondială a Balului a a w l toc la Roma, în 17 februarie 1859, iar premiera p e scena Operei Române din Cluj a avut loc la 8 decembrie 1926, sub bagheta lui Jean Bobescu, direcţia de scenă: Nicolae Brelan, în decorul realizat după schiţele pictorului IV. Widmann; maestru de cor: Hermann Klee etc.-înaintea premierei din această seară, am smuls cile\'a mărturisiri din partea a doi dintre principalii realizatori.

Maestrul Petre Sbârcea: Ne aflăm în faţa unei capodopere din epoca'dc mijloc a creaţiei Iui Verdi, carc ccrc voci dc marc calitate, mcrgînd pc mina bclcanto-ului celui mai autentic. Bal mascat este o operă scrisă pentru voci deosebite, fiecare rol idcntificîndu-sc cu o. altă lume: dc la tenor dramaric-spinto, la soprană dramatică, dc la bariton Iirico-dramatic la soprană lirică de coloratură sau Ia cci doi başi dc caracter. în această operă

' contează foarte mult vocile, dc aceea nici nu mă miră că este considerată drept una dintre cclc mai reuşite ale lui Verdi. Colectivul Operei Române abordează această creaţie cu optimism şi cu un aer proaspăt, dat chiar dc tinereţea trupei, dc debuturile pc carc Ic înregistrează: este vorba despre sopranele Veronica Tudosa şi Veronica Ungurcanu (Amclia), tenorii Ştefan Tazi şi Viorel - Săplăcan (Riccardo), soprana Ramona Eremia (Oscar), baritonii Fulop Martin şi Gheorghe Mogoşan (Rcnato), baritonii Radu Cuceu şi George Petean (Silvano), başii Marius Chiorean (Samucl) şi Szabo Bâlint (Tom), Dan Dumitrana (Un sevitor al Amcliei), alături dc artişti din generaţia matură, dintre care unii au mai cîntat în Bal mascat: Valeriu Turcu, Ion Pojar, Rodica Toma, Ana Oros, Doina Ncculce Sâmpetrean, Mircea Moisa sau Titus Pauliuc, Petre Ghilea. La

capitolul debuturi, spectacolul nostru consemnează pe cel al tînărului scenograf Valeriu Teodorescu - care oferă o soluţie scenografică bazată pe module foarte interesante - , apoi al dirijorului Cristian Oroşanu şi al experimentatei noastre regizoare Rodica Popescu Moisa; coregrafia este semnată de maestrul Adrian Mureşan; maestrul corului: Tiberiu Popa. în concluzie, un spectacol al debuturilor, carc îmi aduce în memorie spectacolele noastre de pe vremuri cu distribuţii foarte bune. Cine nu îşi aminteşte de:Paramon Mafiei, Mugur Bogdan şi Vasile Câtanâ, Emilia Câtană,Ana Manciulea, Milca Nistor şi Georgeta Orlovski, Margareta Fânăţeanu, Niculina Mirea-Curta şi Doina Neculce Sâmpetrean,Alexandru Kopeţi şi Mircea Moisa, Ion lercoşan, Titus Pauliuc şi Ion Trifa, Ştefan Popescu şi Ion Tordai sau, într- o altâ generaţie şi montare de:Valeriu Turcu, Ion Tordai, Mihai Zam fir, Dan Scrbac, Em il Suraşcu, Alexandru Agache,Marius Truiculescu, Alexandru Fârcaş sau Vasile Bârbicru,Ileana Handrea, Jaqucline Van ■Quaille (Belgia), Margareta J .Vârban, Rodica Toma, Eugenia &*»*Murcşianu, Sara Buţiu şi Rodica i ţ f Balteş... »***-

Cc păcat că aceşti interpreţi nu au avut o discografie pc măsură, stare care continuă şi astăzi din cauze, evident financiare! Sau cine nu-şi aminteşte de reluarea din 1968, avîndu-1 la pupitru pe dirijorul Alxandru Chisadji, de montările semnate Ilie Balca şi Silviu Bogdan, apoi de Ionel Pantea? în montarea actuală, s-a lucrat cu pasiune Ia o muzică superbă, sofiştii, corul şi orchestra trăind statisfacţii deosebite în abordarea acestei partituri.

Regizoarea Rodica Popescu Moisa: Bal mascat este la această oră un spectacol care are o istorie proprie pe scena clujeană, cu trei generaţii dc interpreţi care l-au onorat: unii se află Ia cea de a treia evoluţie în timp (ca montare), alţii debutează, scena întregindu-se cu viaţa şi biografiile artistice ale unor interpreţi care, prin rolurile cărora le dau viaţă, ;prin parteneri sau conducători artistici, traversează o întreagă istorie a unei instituţii. Am realizat acest spectacol ca im omagiu adus celor pe care i-am cunoscut, cîntâreţi şi. maeştrii pe care i-am întîlnit, de la care am învăţat mult din ceea ce ştiu astăzi. Se remarcă debutul unui scenograf tînăr pe scena noastră,

de Giuseppe Verdi

lucru carc nu s-a mai întîmplat de vreo 25 de ani! Este cu atît mai interesant sâ lucrezi cu un debutant într-o meserie pretenţioasă, absolut specifică. Distribuţia are şi ea foarte mulţi tineri, unii chiar începători, care abordează roluri foarte grele. Cît priveşte^ montarea, am gîndit un spectacol de epocă, amplasat într-un rococo. Piesa, pornită

cu forţe proprii, cu dubluri sau chiar mai mulţi interpreţi pe acelaşi rol (cum se vede şi de pe afişul actualei premiere - n.n.). în fine, şi cu acest spectacol, noi continuăm universitatea noastră de limba italiană, interpretînd operele în original. Întîlnirea spectatorului cu textele de epocă este un lucru special, un mijloc de a-1 pune în contact cu actul de cultură; circulaţia limbilor străine este stimulată şi prin acest gen de spectacol. Dacă s-a lucrat cu plăcere? Opera ca gen are privilegiul să se “folosească” de creaţii ale unor genii precum' Mozart, Verdi, Puccini, Wagner. Nu poţi să nu te

iniţial de la o temă cu implicaţii politice, ajunge în viziunea lui Verdi la p melodramă, care are amplificată şi o parte lirică. Am urmărit coagularea poveştii într-o idee de piesă politică, cu aluzie la un salon de guvernator din America, la un salon oval, cu covor albastru. De aceea, aceasta poate fi o întîmplare pe care istoria a şi trăit-o. Asasinatele politice s-au inventat cu foarte multă vreme în urmă. Este foarte posibil, astfel, ca balul mascat să aibă ca temă o serată antică, replica “Şi tu, fiul meu Brutus ?.” rămînmd astfel deschisă şi cît se poate .de actuală (v. Caesar, Kennedy etc.). Complotul şi partea politică nu sînt foarte dezvoltate de Verdi prin scene spectaculoase. De aceea, noi gîndim o întreagă poveste politică serioasă, ca un mesaj al istoriei, într-un drum oarecum invers, dintr-o realitate aluzivă (rococo) spre antichitate. Distribuţia noastră realizează o întrepătrundere a generaţiilor, subliniind potenţialul artistic deosebit al instituţiei. Conducerea noastră poate fi fericită că aproape pentru toate genurile de spectacol poate face faţă

Iaşi pătruns de prezenţa acestor genii care te supun atîtor încercări. Sîntem la 140 de ani de la premiera operei Bal mascat. Nu e oare minunat că, de 140 de ani, generaţii de cîntăreţi, dirijori, muzicanţi, editori, regizori, maşinişti, corişti etc. etc. cîştiga o pîine de pe urma acestei muzici geniale?

In spectacolul din această seară,,dirijat de maestrul Petre Sbârcea; regia: Rodica Popescu Moisa; scenografia şi costumele : Valeriu Teodorescu; coregrafia: Adrian Mureşan; maestru de cor: Tiberiu Popa, vor evolua: Valeriu Turcu - Riccardo, Conte de Warwich, guvernatorul Bostonului, Fiilop Martin - Rcnato, secretarul Contelui, Veronica Ungureanu - Amelia, soţia lui Renato, Ana Oros - Ulrika , ghicitoare, Ramona Eremia - Oscar, paj, Radu Cuceu - Silvano, marinar, Mircea Moisa - Samuel, Szabo Bâlint - Tom, Petre Ghilea - Un judecător, Dan Dumitrana - Un servitor al Ameliei.

Michaela B O C U

G . G . N E A M Ţ U - Ic C M *La Editura .clujeană Excelsior a

apărut recent o lucrare mult aşteptată de specialişti, elevi şi cadre didactice, datorită importanţei pe care o are în pregătirea examenelor de admitere la liceu şi facultăţi: G.G. Neamţu - Teoria şi practica analizei gramaticale.

Volumul de faţă constituie, într-un fel, ediţia a doua, mult îmbogăţită, modificată şi îmbunătăţită a unei cărţi mai vechi de gramatică a aceluiaşi autor - elemente de analiză gramaticală. 99 de confuzii/distincţii, Editura Ştiinţifică şi enciclopedică, Bucureşti, 1989, care a avut la data apariţiei, un mare succes de librărie, epuizîndu-se în doar 2 luni, în ciuda unui tiraj de zeci de mii de exemplare! în varianta actuală, în fapt o carte nouă, lucrarea se structurează, se citeşte şi îşi dovedeşte utilitatea pc două niveluri (în două “coduri”): 1. şcolar (gimnazial-liceal); 2 . postşcolar (studenţi, profesdfi, eefeetâtori). r

în funcţie de publicul căruia i se adresează în mod special, temele tratate

G . G . N E A M Ţ UTRORI-V ş i p r a c t ic a .

A n a l iz e i g r a m a t ic a l e

au un grad diferit de complexitate, lucru asupra căruia autorul atrage atenţia în cadrul fiecărei teme.

La primul nivel, cartea trece în revistă distincţiile teoretice şi practice fundamentale şi elementare, avertizînd asupra confuziilor aferente - motivaţie, direcţie, mod de probabilitate, mijloace de eliminare. Sfera problematicii reţinute şi modul de rezolvare se circumscriu programelor

•şcolare,, inclusivterminologic şi conceptual. La acest nivel distincţiile sînt în general tranşante, nelăsîndu-se loc unor variante de interpretare. în linii mari, aceste teme sînt pfduate dte Elemente teanaliză gramaticală (1989), dar cu putere explicativă şi

argumentativâ sporită, cu eliminarea unor formulări sau afirmaţii discutabile la nivelul actual al cercetării, cu numeroase completări şi ajustări, inclusiv introducerea unor teme noi. Acest set de teme, care ocupă 75% din volumul cărţii (conţinînd 512 pagini), se adresează şcolii, cu un supliment de ajutor celor ce-o urmează sau o slujesc.

La nivelul al doilea, sînt cuprinse o serie de probleme care în literatura de specialitate sînt altfel rezolvate decît în manualele şcolare sau au rezolvări neunitare şi contradictorii. Ele sînt, prin urmare, distincţii discutabile şi îndeamnă la reflecţie şi argumentare suplimentară în favoarea uneia sau alteia sau chiar la abandonările unora dintre ele. în multe situaţii autorul exprimă, se înţelege, şi puncte de vedere proprii sau de şcoală gramaticală nu neapărat şi exclusiv clujeană. Aceste teme se adresează studaflţilef şi pefeseritef te primul rînd. Ele reflectă, implicit sau explicit, decalajul care există, ca linie

terminologică, interpretativă şi conceptuală, între gramatica şcolară şi nivelul cercetării actuale în gramatică - şi de aici situaţia delicată în care este adesea pus profesorul, care ştie mai mult decît prevede manualul, ceea ce e firesc, şi - aici nu prea mai este firesc! - altfel decît spune manualul, ca şi cum adevărul ştiinţific ar fi de mai multe feluri... Gîndit ca un “O M A G IU adus profesorului- de limba si literatura română, PRIMUS IN TER PARES”, volumul lingvistului clujean G.G. Neamţu se adresează tuturor celor care (se) pregătesc pentru admiterea în învăţămîntul superior, pentru examenul de capacitate, olimpiade şi bacalaureat.

Prin prezentarea grafică de excepţie (aparţinînd artistei plastice Maria Sârbu), prin conţinutul ştiinţific şi redactarea impecabilă, lucrarea apărută merită elogiul din versul lui Tudor Afghezi: “Carte f i u m m i , cinste cui te-a scris!”. *

Ilie RAD

importantă a anului şco lar si dintre cererile privind_s;

sindicatele nu au primii pînă în Ia negociere din partea

« a #

I u

Zilele trecute, Muzeul Naţional dc Artă Cluj şi Fundaţia “Pro-Art” au oferit amicilor şi sponsorilor muzeului o serată culturală menită să realizeze mai buna cunoaştere reciprocă şi colaborarea pc târîm cultural, pentru susţinerea muzeului ca instituţie şi

r for de promovare a valorilor autentice, , pentru asigurarea unei armonii sociale şi

sufleteşti între cetăţenii urbei. Oameni de cultură, artişti, cadre didactice universitare, un public numeros s-au reunit în ambianţa expoziţiei BRÂNCUŞI -' care, iată, le-a oferit şansa aproprierii - pentru a urmări, în debutul seratei, eseul cinematografic intitulat “Principiul lanului”, al lui Adrian Pctringenaru, pe muzica semnată de Hary Maiorovici; o inspirată animaţie’pe tema snopului, a esenţei, aşa cum şi-a imaginat- o plastic Brâncuşi. Compozitorul Hary Maiorovici (prezentat de dna dr. Alexandra Rus), cel care l-a cunoscut pe Brâncuşi personal, a susţinut un scurt recital, ilustrativ, pentru raportul filosofic între moarte şi viaţă, respectiv principiul grîului, carc nu e alţul decît cel al vieţii arc triumfa

. sau drama omului carc luptă continuu pentru a supravieţui. Fragmentele de lucrare pc o temă maramureşeană şi tema buciumului au pregătit trecerea spre vizionarea celui de-al doilea film, de această dată un documentar semnat de Cornel Mihalache; un film despre lumea lui Brâncuşi, care seamănă cu o spirală, despre

crezul lui Brâncuşi cu privire la real, care nu înseamnă forme exterioare, ci chiar esenţa lucrurilor; despre “Masa tăcerii” care e o nouă, o altă cină de taină. în fine, despre un gînd exprimat cu forţa unei porunci: “Nu căutaţi mistere; tot ceea ce vă dau este bucurie curată” (Brâncuşi).

Partea a doua â seratei, petrecută în Sala “Tonitza”, i-a avut drept protagonişti pe soprana Judit Hary, sofistă a Operei Maghiare de Stat din Cluj-Napoca, şi pe invitaţii ei: baritonul Gheorghe Mogoşan - lector univ. la Academia de Muzică “Gh. Dima”, pianista Cornelia Fucec - lector univ. la Academia de Muzică “Gh. Dima”, mezzosoprana Maria Manyoki - de la Opera Maghiară de Stat, pianistul Zsolt Laszloffy - asist. univ. la Facultatea de Muzică a Universităţii din Oradea, precum şi trioul de suflători Syrinx, alcătuit din : Noemi H a ry (oboi), Antal Kelemen (clarinet) şi Rareş Sîngiorzan (fagoţ), cu toţii, studenţi ai. ■ . Academici de Muzică “Gh. Dima” din Cluj- Napoca. Cei,amintiţi au oferit publicului o microincursiune în istoria muzicii, de la Donizetti pînă la Gershwin şi Maros. Soprana Judit H a ry a dat proba talentului şi vocii sale frumoase, dublate de o foarte bună tehnică, în aria “Normei” din Don Pasquaîe de Donizetti, în aria “Adelei” din Liliacul dc Johann Strauss, apoi în aria “Rosalindei” din aceeaşi operetă, precum şi în duetul “Rosina” - “Figaro” din Bărbierul din Sevilla, în care l-a avut ca partener pe baritonul Gheorghe Mogoşan; acelaşi interpret a redat, în nota specifică stilului şi cu o marc forţă dc convingere,

aria lui “Malatesta” din Don Pasquaîe dc Donizetti; aplauze pentru mezzosoprana Maria Manyoki, ale cărei seleeţiuni din Gershwin au .antrenat sala, demonstrînd ce priză la public are acest gen de muzică, mai ales atunci cînd i se găsesc şi interpreţi pe măsură; Trio Syrinx - o formaţie camerală de certă perspectivă - a interpretat Divertimento nr. I I I de W-.A. Mozart, reuşind să pună în evidenţă acele trăsături caracteristice creaţiei mozartiene, detectabile în ’ inventivitatea melodică şi prelucrarea substanţei ca arhitectură sonoră şi scriitură instrumentală. Programul tinerilor interpreţi a mai cuprins şi lucrarea “Serenata” de R. Maros, piesă de factură contemporană, deosebit de interesantă. Se cuvine remarcată prestaţia de clasă a pianiştilor acompaniatori, Cornelia Fucec şi Zsolt Laszlofly. Programul s-a încheiat cu valsul “Voci de primăvară” de Strauss,

în interpretarea sopranei Judit Hary şi, din nou, cu o piesă de Gershwin, în carc s-au reunit vocal toţi cei carc şi-au dat concursul la reuşita seratei muzicale.

f*/ sMichaela BOCU

Foto:!. PETCU

lA Z LC C L D c l a C e l e l a l t e C u v i n t e . . .în concertul susţinut vineri,

4 iunie, la Diesel Club, orâdenii formaţiei Celelalte Cuvinte - Călin Pop/chitară, voce, Tiberiu Pop/clape, voce, Marcel Breazu/bass, voce, Lcontin Iovan/tobc, Ovidiu Roşu/sonorizare - s-au bucurat de o priză la public cum puţine formaţii au. Aş zice deloc întîrriplâtoare dacă nc gîndim numai la faptul existenţei în timp, Celelalte Cuvinte fiinţînd în aceeaşi formulă din 1981(1) Sînt 18 ani marcaţi de turnee şi invitaţii, de o discografie cc cuprinde cinci L.P.-uri, cinci

albume, dintre care trei sînt de departe cele mai reprezentative, Se lasă rău/l 992, Armageddon/1995, Ispita/ 1997.

De unde Celelalte Cuvinte? Cuvintele nu sînt suficiente pentru a exprima stările, simţămintele, trăirile afective. Muzica întregeşte imaginea, o potenţează, dîndu-i valoare. Lucru vizibil şi în piesele formaţiei, o trupă ce dă puţină importanţă aspectului comercial, favorînd concepţiile, ideile muzicale. Muzica lor este un amestec, de preclasic, clasic,

folclor, heavy, de fiecare dată ceva nou.

La prima lor prezenţă în Diesel Club, Celelalte Cuvinte ne-au făcut sâ (re)ascultăm cu plăcere Iarbă prin pâr (înregistrată pentru prima dată la Radio Cluj), Un sfîrşit e un început, Pasărea de plumb, Boală de gînduri, Ispita, Despărţirea, reconstituiri ale unor stări afective profunde, cu mare, repet acest lucru, priză la public,

... la 3 ani Music Live Diesel Club

Celelalte Cuvinte au anticipat fericit săptămîna muzicală organizată cu prilejul împlinirii a trei ani de concerte la Diesel Club.

Trei ani în care am avut prilejul sâ ascultăm nume însemnate din ţară şi de peste hotare. Este suficient sâ amintesc Smokie/Marea Britanie, Dr. Valter & The Lawbreakers/Budapesta, Swedish Jazz/'Suedia, The Irish

Rover/Budapcs.ta, Anca Parghel, Johnny Kâducanu, M ircea lib e ria n , Nicolae Sim ion, H a rry Tavitian, Corneliu Stroe, Timpuri Noi, Pasărea Colibiri, Semnal M, Holograf, Iris , Compact, Orient Express, Night Loscrs, regret câ nu-i pot aminti pc toţi.

Săptămîna muzicală de ia Diesel Club îi arc ca invitaţi speciali pe Holograf, joi, 10 iunie, 21.30 (Dan Bittman/voce, Romeo Dediu/ch., Tino Furtună/clape, Edi Petroşel/ tobe, Iulian Vrabete/bas, Marius Batu/ch., voce), Compact, vineri, 11 itmie, 2130 (Paul Ciuci/voce, ch., Vlady Cnejevici/voce, Teo Petcr/bas, Emil Laghia/ch.,-voce, Lcluţ Vasilescu/drums), Iris, sîmbătă, 12 iunie, 21.30 (Cristi Minculescu/voce, Doru Borobeicâ/bas, Valter Popa/ch., Nelu Dumitrescu/tobe) şi Semnal M (Ştefan Nagy/tobc, luliu Merca/ch., voce, Boldijar Istvan/bas, voce).

Demostene SOFRON Foto: I. PETCU

ITf I D IM 1 T R IE D A N C I UFiliala Cluj a Uniunii Scriitorilor din România, cu tristeţe anunţă moartea poetului

D IM ITR IE DANCIU. Membru de peste şase decenii al Uniunii, a fost printre cei mai activi şi fideli obştii scriitoriceşti. Scrisul său, revărsat de la debut în reviste literare şi culturale din ţară, este astăzi înmănunchiat în cîteva volume. Iar humele poetului e reţinut în lucrări de referinţă, dc la Istoria... lui Călinescu şi pînă ia recentele dicţionare. Conducerea uniunii, a Filialei şi colegii de breaslă, cu sufletele îndoliate, aduc un pios omagiu celui ce a fost exemplu în Cetatea literară.

Comitetul

C a d re le d idactice îşi menţin intenţia d e a d edan şa . astăzfi C a d re le m a | termen nelimitat, intr-o perioada foarte

oeneraia p e universitar, din cauză c ă m a una sa larizarea nu a fost rezolvată, iar în prezent, nici o invitaţie concreta

guvernamentali.

Concursul Naţional al revistelor şcolareLa Concursul National al Revistelor şcolare, publicaţiile elevilor

din judeţul Cluj s-au situat, la trei dintre eategoru, pe locun de frunte, după cum urmează: Profil literar-artistic: IN T E R V A L , Colegiul National “Mihai Viteazul” Turda, Premiul I; Profil ştiinţific: C O M P U TE R S M A G A Z IN , Liceul de Informatica Premiul I ; Profil caleidoscopic: L IC E E N E I , Colegiul National “Andrei Mureşanu” Dej, Premiul II . Felicitări tinerilor condeieri pentru pasiunea şi, mai ales, seriozitatea cu care se apleacă asupra cuvîntului tipărit.

R e c i t a l - e x a m e n I a A c a d e m i a d e

M u z i c ă

^ —A Astăzi, în Studioul de concerte, recital-examen laI arta actorului şi mişcare scenică, clasa Livia Gună/

_j Petre Bâcioiu; maestru de concert: Francisc Fuchs;— — participă: Ansamblul de percuţia condus de prof. univ.

Grigore Pop; de la ora 18.30:.“Doru-i dor...” , anul I.

S iiit ţ jo jto ttVineri, 4 iunie a.c., în organizarea Muzeului

Naţional a! Unirii din Alba Iulia şi a Filialei Alba a Societăţii Cultural-Patriotice “Avram Iancu”, la Cercul M ilitar Alba Iulia s-au desfăşurat lucrările unui simpozion înscris în cadrul manifestărilor consacrate împlinirii a 175 de ani de Ia naşterea lui Avram lâncu şi a 150 dc ani dc la Revoluţia de la 1848^19 din Transilvania. în cadrul simpozionului au susţinut comunicări sau au avut intervenţii apreciate preşedintele Societăţii “Avram Iancu” din România - mg. Constantin Sicoc -, secretarul general al Societăţii, col.(r) Vasile Cristea, precum şi pictorul Lazăr Morcan - vicepreşedinte al Societăţii amintite. Participanţii au vizitat o microcxpoziţie filatelică organizată dc prof. Gheorghe Hcndru, cu tematică legată dc Revoluţia dc la 1848-49, precum şi Avram Iancu şi rolul său în Revoluţia din Transilvania, respectiv portretele lui Avram Iancu în filatelic şi cartofilic. Elevi, dc la Liceul dc muzică şi arte plastice din Alba Iulia şi dc la Şcoala nr. 3 “Avram Iancu” au susţinut' un program muzical, dctaşîndu-sc eleva Alexandra Fiţ, din clasa a V lll-a , la pian, şi Mircea Marian, din clasa a V-a, la violoncel, deţinător al Premiului I la Concursul Naţional dc la Sighetu Marmaţici, ediţia 1999; elevii amintiţi au fost pregătiţi dc profesoarele Cczara Fiţ, respectiv Elisabeta Muntcanu. Manifestarea a fost încheiată dc vernisajul unei expoziţii documentare deschise la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia, consacrate împlinirii a 175 dc ani dc la naşterea Iui Avram Iancu, adevărată cronică vie a luptei poporului român pentru libertate şi unitate naţională - nc-a transmis col.(r) Vasile Cristea, secretar general al Societăţii “Avram Iancu” din România.

’ riTuzicâ de orgă eu OTaria ftBRHBftRCunoscuta organistâ clujcancâ Maria ABR UD AN va susţine

miercuri, 9 iunie a.c., la ora 19, în Biserica “Sf. Mihail” din Cluj- Napoca un recital de orgă în al cărui program figurează lucrăn dc: G. de Marcquc, F.C. dc Arauxo, A . dc Cabczon, G. Frcscobaldi,F. Mendclssohn-Bartholdy, J.S.Bach, C. Frank, Ch.M.Widor.

DIN TURNEU ÎN TURNEUAbia reveniţi în ţară după un reuşit turneu efectuat în Ungaria,

micii dansatori ai Fundaţiei culturale “Teka” din oraşul Gherla au plecat din nou la drum. Dc astă dată, artiştii amatori din urbea de pe Someş vor evolua în Slovacia, unde în localitatea Jcsnice vor participa Ia un tradiţional festival de folclor. Alături de grupul gherlean, vor mai fi prezente formaţii de dansuri populare din Ungaria |i ţara gazdă. Membrii Ansamblului de cîntece şi dansuri “Kalâka’ din Gherla vor prezenta un program cuprinzînd cîntece şi dansuri de pe Cîmpia Transilvaniei, din Sălaj şi de pc Valea Someşului Mic.

Mesagerii folclorului nostru se află în faţa unui nou examen, care sperăm câ va fi trecut cu succes de talentaţii gherleni, aflaţi în acest an la a doua deplasare în străinătate.

, ■ sz.es

S e a r a d a p o e z i a f r a n c e z a l a G h e r l a

Acum doi ani, la Muzeul dc istorie a oraşului Gherla s-a inaugurat sala francofonă, un spaţiu cultural unde se desfăşoară activităţi literare şi de artă plastică. într-un timp scurt instituţia a devenit un adevărat Centru cultural francez, organizat şi coordonat de Asociaţia de prietenie Gherla-Yzeure. Sezonul estival a debutat sub cele mai bune auspicii. După ce în sala francofonă a fost vernisată o reuşită expoziţie de desene ale copiilor din Yzeure (Franţa) zilele trecute a avut loc o seară de poezie franceză, susţinută atît în limba lui Voltaire, cît şi în limba română.

Cu această ocazie s-au prezentat şi cîteva volume de poezii, apărute în ultima perioadă. U n grup de elevi de la Liceul Teoretic “Petru Maior” a recitat din poezii publicate in ui.aile reviste de limba franceză. în zilele de 10, 11,12 şi 13 iunie, în sala frar.cofonă din cadrul Muzeului de istoric a oraşului Gherla au ioc mai multe manifestări culturale la carc participă şi delegaţia oraşului Yzeure, aflată în localitate cu ocazia Zilelor oraşului Gherla.

S Z .C s .

r " M r n c m s m s m m m

n d

^ d im in eaţa ,S C ' t U K a l tău !; 10.1

£14

Marţi, 8 iunie7 ,0 0 M a t in a l

N a ţ io n a l; 9 ,0 0 T V R C lu j -N a p o c a ; 1 0 ,0 0

T V R Info; 10,05 T V R la ş i; 11,00 T V R T im işo a ra ; 12 ,0 0 T V R Info; 12 ,05 C ăsu ţa din prerie (s/r); 13 ,00 C re d o

. (r ); 1 4 ,00 T V R In fo ; 1 4 ,1 0 S a n ta B arba ra (s/r); 15 ,00 E m is iun e pentru p e r s o a n e cu h a n d i c a p ; 1 5 ,3 0 E c c le s ia s t ’99 ; 16 ,0 0 E m isiun e Tn lim ba m a g h ia ră ; 16 ,3 0 în flagrant;17.30 Fam ilia S im p so n ; 18,00 T V R Info; 1 8 ,1 0 S u n s e t B e a c h ; 19 ,00 J um ătatea ta; 20 ,0 0 Jurnal. M eteo . Sport. Ediţie sp e c ia lă ; 2 1 ,00 Film: L a mii d e an i lum ină (E lv e ţia / F ran ţa 1 9 8 0 ); 2 2 ,5 0 J u rn a lu l d e n o ap te . Sport; 2 3 ,0 5 Întîln ire la vîrf; 0 ,0 5 R o c k -p o p -b a z a r ., I 7 ,0 0 T V M .

T e le m a t in a l ; 8 ,0 0 IS a i lo r M o o n (r); 8 ,50

Ştiri b a n c a r e şi b u r s ie r e (r ) ; 9 ,0 0 Ultimul tren (r ) ; 1 0 ,00 E cran u l (r );10.30 P reo tu l şi c îrc iu m ăriţa (s/r);11.15 S u rp r iz e , s u rp r iz e ( r ) ; 13 ,15 R eb e lu l ( s ) ; 14 ,00 C onv ieţu iri. Din v ia ţ a m in o r i t ă ţ i lo r ; 1 5 ,0 0 P r in P a m p asu l A rgentin ian . Z iu a naţională a Argentinei (d o ); 15 ,10 Lim bi străine. F ra n c e z ă ; 1 5 ,35 S a ilo r M o o n ; 16 ,00 Serial: G r e c ia ; 16 ,45 S a n ta B a rb a ra ;1 7 .3 0 T r ib u n a p a r t id e lo r p a r la m e n t a r e ; 1 7 ,5 5 F i lm e le s ă p t ă m în i i ; 1 8 ,0 0 F o t b a l p e n tru tineret: R o m â n ia -A z e rb a id ja n ; 20 ,00 Ştiri b a n c a r e ş i b u r s i e r e ; 2 0 .1 0 C ă su ţa d in p re e r ie ; 2 1 ,0 0 S e n su l tranziţiei; 22 ,20 T eatru l liric: „Othello” d e G iu s e p p e V erd i.

7 ,0 0 B u n ăP ro T V e

. . T i ; - ; - 1 0 .0 0 T înăr şiJ a _ a iP * n n e lin iş t it ( r ) ; 1 0 ,4 5

Film: M arto r o cu la r ( r ) ; 12 ,30 D ragu l de R ay m on d (s ) ; 13,00 Ştirile P ro TV/ O propoziţie p e zi; 13,05 Film: Asediu l d e ta R u b y R id g e (r ) ; 14 ,30 O g lin d a timpului ( s ) ; 15 ,00 F a m ilia B undy ;15.30 Ş trengăriţa ( s ) ; 1 6 ,1 5 T înăr şi neliniştit ( s ) ; 17 ,00 Ştirile P ro TV/ O propoziţie p e zi; 17 ,30 A rip ile pasiunii ( s ) ; 18.30 Inim ă d e ţ igan că ( s ) ; 19,20 C h estiu n ea zilei; 19,30 Ş tm le P ro TV ;20.30 R e n ega tu l ( s ) ; 2 1 ,3 0 W a lk e r , poliţist texan ; 22 ,15 Ştirile P ro T V ;22,20 C h estiu n ea zilei; 2 2 ,3 0 Prietenii tăi; 23,50 C h estiu n ea zilei; 0 ,00 Ştirile Pro T V /Profil/ O propoziţie p e zi; 0,15 Film: A sed iu l d e la R u b y R id g e (S U A 1996. p .ll); 1,40 Profit; 1 .45 Ştirile P ro TV .

6 ,4 5 D im in e a ţ a d e v re m e ; 10 ,00 Ştiri;

* - 1 1 0 , 2 0 C a f e a cu parfum d e fem e ie ( s ) ; 1 1 ,3 0 Doi p lu s unu (r ); 12 .00 A treia p lan e tă d e la S o a re ( s ) ; 12 ,30 S p a rk s ( s ) ; 13 ,00 Ştirile am iezii; 13 ,15 E sm e ra ld a ( s ) ;14,00 F o işo ru l d e fo c ; 15 .00 A p e liniştite ( s ) ; 16 ,00 Z o d ia c ; 16,10 L u z M aria ; 17 ,0 0 Ştirile am iez ii ; 17 ,25 L eon e la ( s ) ; 19 ,00 O b se rv a to r ; 20 ,00 Filmul săptăm în ii: B a la d a micuţei J o (S U A 1 99 3 ); 22 ,00 F ă ră obligaţii ( s ) ;22,20 O b se rv a to r , 2 2 ,45 M arius T u c ă S h ow ; 0 ,3 0 C a racatiţ ia 5 ( s ) ; Film: Traficantul d e arm e (S U A 1989 ); 3,00 Luz M a r ia (s/r); 3 ,4 5 A p e liniştite (s/r); 4 ,3 0 C aracatiţa (s/r).

7i00 Ultima ed't'e' ) ] ( r ) ; 9 ,00 C a p su la d e• © m i M S j o x ig e n ; 13 ,0 0 N im eni

‘ nu e p e rfe c t ; 14 ,00 J e ry S p r in g e r S h o w ; 1 5 ,0 0 Pretutindeni cu tine ( s ) ; 16 ,00 C elebri şi bogaţi ( s ) ; 1 7 ,0 0 M a r ia M e rc e d e s ( s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s - ştiri, a n a liz e , m eteo, sport; 19,00 C a m e ra a scu n să ;19,30 V ip e r ( s ) ; 2 0 ,2 0 Film : D estine p a ra le le (S U A 1 9 8 9 ); 2 1 ,5 0 P o z ă la m inut ( s ) ; 2 2 ,1 0 R e a l T V ; 2 2 ,2 0 F o c u s + ; 2 3 ,0 0 U lt im a e d iţ ie (ta lk sh ow ); 1,00 Film d e g ro a z ă ; 2 ,30 F o c u s+ (r ).

■ 7 ,0 0 M inciuna (r );X f T * & ® £ P i7 '45 G u a d a lu p e (r ) ; C . . ^ w ^ - > . 8 ,30 c ă s u ţ apoveştilor (r ); 9 ,15 în g e r să lbatic (r );10,00 C e le s te s e m 'o a rc e (r ); 11,00 Viaţa n o astră (r ) ; 11 ,30 D rago ste şi putere (s/r); 12 ,45 M ilady (r); 13,30 M aria ( s ) ; 1 4 ,1 5 C in e m a t e c a d e a c a s ă : P r o f e s o a r a ( r ) ; 1 6 .0 0 G u a d a lu p e ( s ) ; 1 7 ,0 0 C e l e s t e 's e întoarce; 18,00 D rago ste şi putere (s );18,45 C ă su ţa poveştilo r; 19,30 V iaţa

n o a s tră ( s ) ; 20 ,1 5 înger să lba tic (s ) ;2 1 ,1 5 M in c iun a (s ) ; 22 ,00 M ilady (s );2 3 .0 0 C in e m a te c a de a c a s ă : Ş a u a d e arg in t (Ita lia 1978). •ŢELET7 7,00 Ştiri; 7 ,10 B ună

7 / d im ineaţa, R o m ân ia I;/ y w - v - ; 1 0 .0 0 Ş t ir i ; 1 0 ,1 5

Dintre sute d e ziare (r);11 .00 S tud iou l T udor V orn icu ; 14,15 M edici la datorie (s ); 15,00 Ştiri; 15,05 P o s t M erid ian ; 16,30 O s in gu ră viaţă ( s ) ; 17 ,3 0 G lobetrotter; 18 ,00 Ştiri;18 ,10 D in ast ia ( s ) ; 19,00 S ec ţia d e poliţie ( s ) ; 2 0 ,0 0 Actualitatea T e le 7;2 0 .3 0 P a c if ic D rive (s ); 2 1 ,00 Dintre su te d e z ia re ; 21,45 Ţ a ra noastră ;2 2 .0 0 C u tia P an d ore i; 22 ,50 Clipuri m u z ic a le ; 2 3 ,0 0 24 din 2 4 ; 23 ,30 P ac if ic D r iv e ( s ) ; 0,00 Ştiri; 0 ,15 O ra H ; 1 ,5 0 C l ip u r i m u z ic a le ; 2 ,0 0 A ctua lita tea T e le 7; 2,30 Pacific Drive ( r ) ; 3 ,0 0 C u t ia P a n d o re i ( r ) ; 3 ,4 5 S ta r sk y şi H utch (s/r); 4 ,4 5 C utia P a n d o re i (r ) ; 5 ,4 5 A s S h o w (r).

Miercuri, 9 iunie7 ,0 0 M a t in a l

N a ţio n a l; 9 ,0 0 T V R C lu j -N a p o c a ; 1 0 ,0 0

T V R Info; 10 ,05 T V R laşi; 11 ,00 T V R T im iş o a ra ; 1 2 ,0 0 T V R Info; 12 ,05 C ă s u ţ a din p re rie (s/r); 13 ,00 A ltare d e je r t fă : m ă n ă s t ir i le d in N o rd u l M o ld o v e i (d o ) ; 14.00 T V R Info; 14,10 S a n ta B a rb a r a (s/r); 15 ,00 R e p e re v ita le ; 1 5 ,3 0 P ro Patria; 16 ,30 D on Q u ijo te d e la M an ch a (d .a . ) ; 17 ,00 M ed ic in a p en tru toţi; 17 ,30 Fam ilia S im p so n (d .a . ) ; 18,00 T V R Info; 18,10 S u n s e t B e a c h ( s ) ; 19,00 J u m ăta tea ta; 2 0 ,0 0 J u rn a l. M eteo . Sport. Ediţie sp e c ia lă ; 2 0 ,5 0 Fotbal Prelim inariile C E 2 0 0 0 : R o m â n ia - A z e rb a id ja n ; 2 2 ,5 0 J u rn a lu l d e n o a p te . S p o rt ;2 3 ,1 0 O rd in e a publică ; 2 3 ,3 0 C u ltu ra în lum e.

7 .0 0 T V M . f rtM f lf tP llT e le m a tin a l; 8,00

W I Sailor M oon ; 8 ,50 Ştiri b a n c a re şi b u r s ie re (r ); 9 ,00 F e re stre . sp re lum e: P od u r ile Parisu lu i (do/r);9 .3 0 În t î ln ir e la v îr f ( r ) ; 1 0 ,3 0 E c c le s ia s t '9 9 (r ) ; 11,00 M a p a m o n d ( r ) ; 11 ,30 T e le en c ic lo p ed ia (r ); 12 ,20 S ă n ă ta te , c ă -i m ai bună d ec ît toate! ( r ) ; 12 ,50 M icro recita l: T im puri N o i şi D irecţia 5 ; 1 3 ,1 0 T V R Info; 13 ,15 R e b e lu l ( s ) ; 1 4 ,0 0 Em isiune în lim ba m a g h ia r ă ; 1 5 ,0 0 T V R In fo ; 1 5 ,10 L im bi s tră in e . G e rm a n ă ; 15 ,3 5 S a ilo r M o o n (d .a . ) ; 16 ,0 0 S e ria l: G r e c ia ;16 ,45 S a n ta B a rb a ra (s ); 17,30 Florile R aiu lu i; 1 8 ,0 0 C a re pe ca re ! L iceen i în com petiţie ; 19 ,00 Ştiri b a n c a re şi b u rs ie re ; 1 9 ,1 0 C on tem p -A rt; 20 ,1 0 C ă s u ţ a d in p re e r ie (s ) ; 21 ,00 Pen tru d v ., d o a m n ă ! ; 22 ,00 Film: D ra g o s te ş i d u ş m ă n ie ( S U A 1 9 7 9 ); 2 3 ,3 5 O p e r a M u n d i; 0 ,05 Ghici c ine vine la m ine? .

7 .0 0 B u n ă dim ineaţa, P ro T V e al

(I tău !; 10 ,00 T în ă r şi n e lin işt it ( r ) ; 1 0 ,4 5

A v e n tu ra ( s ) : 11,30 W a lk e r , poliţist texan (s/r); 12,30 Dragul de R aym ond ( s ) ; 13 ,00 Ştirile P ro TV/ O propoziţie p e zi; 1 3 ,05 Film : A sed iu l d e la R u b y R id g e (r ) ; 1 4 ,3 0 O g lin d a timpului (s ) ;1 5 .0 0 F a m i l i a B u n d y : 1 5 ,3 0 Ş t r e n g ă r i ţ a ( s ) ; 1 6 ,1 5 T în ă r şi n e lin işt it ; 1 7 ,0 0 Ştirile P r o TV /O propoziţie p e zi; 17,30 Aripile pasiunii ( s ) ; 18 ,30 In im ă d e ţigancă ( s ) ; 19,00 E x tra g e re a cărţii poştale .T e uiţi şi cîştigi!"; 19 ,20 C hestiunea zilei; 19,30 Ştirile P ro T V ; 20 ,30 Film: R e g in a Sudu lu i (S U A 1992, p.lll); 22,15 Ştirile P ro T V ; 22 ,2 0 C hestiunea zilei; 22,30 Prieten ii tăi ( s ) ; 23,00 D o sa re le X ;23 ,50 C h estiu n ea zilei; 0,00 Ştirile P ro TV/ Profit/ O propoziţie p e zi; 0 ,15 Film : H a n g a r 18 (S U A 1980).

'6 ,4 5 D im in e a ţ a ^ d e v r e m e ; 10 ,00 Ştiri; - i 1 0 ,2 0 -C a f e a c u

parfu m d e fe m e ie ; 11,30 R o a ta d e re z e rv ă (r ); 1 2 ,00 A treia p lanetă d e la S o a r e ; 1 2 ,3 0 S p a rk s ( s ) ; 13 ,00 Ştirile am iez ii; 13,15 E sm era ld a (s ) ;14 .00 F o işo ru l d e foc ; 15 ,00 A p e liniştite ( s ) ; 16 ,00 Zod iac ; 16 ,10 L uz M aria ( s ) ; 17 ,0 0 Ştiri; 17,25 L eo n e la ( s ) ; 1 9 ,0 0 O b s e r v a t o r ; 2 0 ,0 0 P rezen tu l s im p lu ; 20,30 L .A . D o cto rs ( s ) ; 21 ,20 C ron ici paranorm ale ; 22 ,15 O bse rva to r; 22 ,45 M arius Tucă S h o w ; ■ 0 ,3 0 N a v a rro (s ) ; 2 ,00 O bservato r (r );

2 ,30 Luz M aria (s/r).7 .00 U ltim a ediţie

(r ); 9,00 C a p su la de ox igen ; 13.00 Nim eni nu e perfect (s ); 14,00

J e r r y S p r in g e r S h o w ; 1 5 ,0 0 Pretutindeni cu tine (s ) ; 16,00 C elebri şi bogaţi (s ) ; 17,00 M aria M e rc e d e s ( s ) ; 18 ,00 F o c u s ; 19 ,0 0 C a m e ra a s c u n s ă ; 1 9 ,3 0 V ip e r ( s ) ; 2 0 ,2 0 C o m is a r u l - R e x ( s ) ; 2 1 ,1 5P ro fe s ion işt ii ( s ) ; 2 2 ,10 R e a l T V ;22 ,2 0 F o cu s+ ; 23 ,00 Ultim a ediţie.

7.00 M inciuna (s/r); | 7 ,45 G u a d a lu p e (s/r);

8 ,3 0 C ă s u ţ apoveştilor, (r ); 9 ,15 în g e r să lba tic ( s / r ); 10,00 C e le s te s e în toarce (s/r);1 1 .0 0 V ia ţa n o a s t r ă (s / r ); 12 ,00 D ra g o ste şi putere ; 12,45 M ilady (s / r); 13,30 M aria ( s ) ; 14,15 C inem ateca d e a c a s ă : Ş a u a d e argint (r ); 16,00 G u a d a lu p e ( s ) ; 17 ,0 0 C e le s t e s e în toarce ; 18,00 D ra g o s te şi putere;18 .4 5 C ăsu ţa poveştilor; 19 ,30 V iaţa n o astră (s ); 20 ,15 în ge r să lb a t ic (s ) ;2 1 ,1 5 M inciuna ( s ) ; 22 ,00 M ilady (s );23 .0 0 C in em ateca d e a c a s ă : O vară la H arrod .TELB~7 7 ,00 Ştiri; 7 ,10 Bună

/ / d im ineaţa , R o m ân ia !;/ / a b c 10'00 ?liri: 10'15

Dintre sute d e ziare (r);1 1 .0 0 24 d in 2 4 ( r ) ; 1 1 ,4 5 D o c u m e n t a r ( r ) ; 1 2 ,0 0 C u t ia P an d o re i; 12,45 D incolo d e stad ion (r ) ; 14,15 M edici la datorie ( s ) ; 15,00 Ştiri; 15,05 P o s t M erid ian ; 16 ,30 O s in g u ră viaţă (s ) ; 17 ,30 G lobetrotter;18 .00 Ştiri; 18,10 D inastia ( s ) ; 19 ,00 S e c ţ i a - d e p o li ţ ie ( s ) ; 2 0 ,0 0 A ctu a lita te a T e le 7 ; 2 0 ,3 0 P a c if ic D rive (s ) ; 21,00 D intre su te d e z iare ;2 1 .4 5 Ţara noastră ; 22 ,00 R ep o rte r T e le 7 ; 23,00 Derrick ( s ) ; 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,1 5 O ra H - em is iu n e d e con fesiu n i;2 .0 0 Actualitatea T e le 7 ; 2 ,3 0 P ac ific D rive (r ); 3 ,00 M ed ic i la d a to rie (s/r);3 .4 5 Secţia d e poliţie (s/r).

Joi, 10 iunie7 ,0 0 M a t in a l

] N a ţ io n a l; 9 ,0 0 T V R 'C lu j -N a p o c a ; 1 0 ,0 0

T V R Info; 12,05 C ă su ţa din preerie ( r ) ; 13 ,00 Pentru .dv., d o a m n ă !; 14,00 T V R Info; 14 ,10 S a n ta B a rb a r a (r);1 5 .0 0 T r ib u n a p a r t id e lo r p a r la m e n t a r e ; 1 5 ,3 0 C o n v ie ţu ir i ;1 6 .3 0 D on Q u ijo te d e la M a n c h a ( d . a . ) ; 1 7 ,0 0 J o c u r i le S p o r t iv e Internaţionale a le e lev ilor; 18 ,00 T V R In fo ; 18 ,10 S u n s e t B e a c h ; 18 ,55 R ezu lta te le tragerilor S u p e r Loto 5/ 4 0 şi E xp res ; 19 ,00 J u m ătatea ta;2 0 .0 0 Jurnal. M e te o . Sport. Ediţie sp e c ia lă ; 21 ,05 M iraco le ( s ) ; 22 ,00 L a vo lan ; 22 ,15 C u ochii’n 4 ; 23,15 J u rn a lu l d e n o a p te . S p o rt ; 2 3 ,3 0 D intre sute de ca ta rg e ; 0 ,30 Pariul T/ io - c u rs ă h ip ică in tern aţiona lă tra n sm isă d e la P a r is ; 0 ,35 B ank N ote . • -■ I 7 ,0 0 T V Mt y i W T e le m a t in a l : 8 ,0 0• " ■ ^ “'■ 'S a i l o r M o o n ; D o n

Q u ijo te d e la M a n c h a (r ); 8 ,50 Ştiri b a n c a re şi bu rs ie re (r ); 9 ,0 0 Fotbal. P r e l im in a r i i le C E R o m â n ia - A zerba id jan (r); 10,40 Cultura în lume;1 1 .1 0 .F e s t iv a lu l d e m u z ic ă fo lk .B a la d e le Dunării” (selecţiuni, B răila);1 1 .3 0 A lfa ş i O m e g a ( r ) ; 1 2 ,1 0 M ed ic ina pentru toţi (r ); 12 ,40 O c a să la Ierusalim (do/r); 13 ,10 T V R Info;13 ,1 5 R ebelu l ( s ) ; 14 ,00 E m isiun e în l im b a g e rm a n ă ; 1 5 ,00 T V R Info;15 .1 0 Limbi străine. S p an io lă ; 15,35 S a ilo r M oon ; 16 ,00 G rec ia ( s ) ; 16,45 S a n ta B a rba ra ( s ) ; 17 ,30 A nsam blu ri fo lc lo rice ; 18,00 O chii din c e r (d o );19 .00 Ştiri b an ca re şi bu rs ie re ; 19,10 Faţă în faţă cu autorul. Invitat: eseistul şi criticul Ion P o p , d ecan u l Facultăţii d e Litere din C lu j-N a p o c a ; ; 20 ,10 C ă su ţa din preerie; 21,00 Ultimul tren. S e c r e t u l p r ie t e n ie i ; 2 2 ,0 0 C inem atogra fu l d e artă: N o S m ok ing (F ran ţa 1993).

7 ,0 0 B u n ăd im ineaţa , P ro T V e al tău!; 10 ,00 T înăr şi n e lin işt it ( r ) ; 1 1 ,0 0

R e g in a Sudului (f/r); 12 ,30 D ragu l d e R ay m o n d (s ) ; 13 ,00 Ştirile P ro TV/ O

propoziţie p e zi; 13,05 H an ga r 18 (f/ r); 14,30 O g lin d a timpului (s ); 15,00 Fam ilia B undy ; 15,30 Ştrengăriţa (r);16.15 T în ăr şi neliniştit; 17,00 Ştirile P ro TV/ O p ropoziţie pe zi; 17,30 Aripile pasiunii ( s ) ; 18,30 Inim ă d e ţigancă (s ) ; 19 ,00 E x tragerea cărţii p o ş t a le „T e uiţi şi c îş tig i”; 19 ,20 C h estiu n ea zilei; 19,30 Ştirile P ro TV;2 0 .3 0 M e lr o s e P la c e ( s ) ; 2 1 ,3 0 M ercenarii ( s ) ; 22 ,1 5 Ştirile P ro TV ;22.20 C hestiunea zilei; 22,30 Prietenii tă i; 2 3 ,0 0 D o s a r e l e X ; 2 3 ,5 0 C h est iu n ea zilei; 0 ,00 Ştirile P ro TV/ Profit/ O p ropoziţie p e zi; 0 ,15 Film: L u p tă to ru l d in H o n g K on g (S U A 1985).

6 ,4 5 D im in e a ţ a d ev rem e ; 1 0 ,0 0 Ştiri;

! 1 0 ,2 0 C a f e a cu parfum d e fem e ie ; 11,30 Prezentu l sim plu (r ); 12 ,00 L .A . D o c to rs (r );1 3 .0 0 Ş t ir i le a m ie z ii ; 1 3 ,1 5 E sm e ra ld a ; 14 ,00 Foişorul d e foc ;15 .00 A p e liniştite ( s ) ; 16,00 Z o d ia c ;16,10 L uz M aria ; 17,00 Ştiri; 17,25 L eo n e la ( s ) ; 19 ,00 O bservato r; 20,00 Film: O ch i pentru ochi (S U A 1993 );2 1 ,4 5 B r i g a d a m o b ilă ; 2 2 ,1 5 O bservato r; 22 ,45 M arius Tucă S h o w ; 0,30 X - pat Profile ; 1,30 Docum entar;2 .20 O b se rv a to r (r ); 2,50 Luz M aria (s/r); 3 ,40 A p e liniştite.

7 ,00 U ltim a ediţie (r ); 9,00 C a p su la de ox igen ; 13,00 N im eni nu e perfect (s ); 14,00

J e r r y S p r in g e r S h o w ; 1 5 ,0 0 Pretutindeni cu tine (s ) ; 16,00 C e lebri şi bogaţi ( s ) ; 17 ,00 M aria M e rc e d e s ( s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s ; 19 ,00 C a m e r a a sc u n s ă ; 19,30 V ip e r (s ); 20,20 Film: M om ea la (S U A 1994); 21,50 R ea l TV ;22 .20 F o c u s+ ; 23 ,0 0 Ultima ediţie;1.00 Film d e g ro a z ă .

ni | 7 ,00 M inciuna (r );7 .4 5 G u a d a lu p e (r );8 ,3 0 C ă s u ţ a

poveştilo r (r ); ;9 ,1 5 în ge r să lba tic (r);10.00 C e le s te s e în toarce (r ); 11,00 V iaţa noastră (r ); 12,00 D rago ste şi putere; 12,45 M ilady (s/r); 13,30 M aria (s ) ; 14,15 C in em ateca de a c a s ă : O va ră la H arrad (r ); 16,00 G u ad a lu p e ;1 7 .00 C e le s t e s e în toa rce ; 18 ,00 D ra g o s te şi p u te re ; 18,45 C ă su ţa poveştilor; 19,30 V iaţa noastră (s ) ;20.15 în ge r să lbatic ; 21,15 M inciuna ( s ) ; 2 2 ,0 0 M i la d y ( s ) ; 2 3 ,0 0 C in em ateca d e a c a s ă : Perry M aso n : Ultim a p etrecere (S U A ).T E L & 7 7 ,00 Ştiri;7 ,10 B ună

/ / d im ineaţa . R o m ân ia !; l/c U tD C 1 0 ,0 0 Ş tiri; 1 0 ,1 5

Dintre sute d e z ia re - rev ista p resei (r ); 11,00 Prim ul p a s (r); 12,00 R ep o rte r T e le 7 (r); 13,00 Drum uri printre amintiri; 13,30 Cutia m uzicală (r ); 14 ,15 Medici la datorie ( s ) ; 15,00 Ştiri; 15 ,05 Post M erid ian ;1 6 .3 0 O s in g u r ă v ia ţă ; 1 7 ,3 0 G lo b e t ro t t e r ; 1 8 ,0 0 A c tu a l it a te a Tele 7; 18,10 D inastia (s ); 18,55 Pariu trio; 19,00 Celebritate (s ); 19,55 Loto;2 0 .0 0 A c tu a lita te a T e le 7 ; 2 0 ,3 0 Pacific Drivd (s ) ; 21 ,00 Dintre sute d e z iare ; 21 ,45 Ţ a ra noastră; 21 ,55 Pariu Trio; 2 2 ,00 Linia întîi; 23,00 Lou G rant (s ); 0 ,00 Ştiri; 0,15 O ra H - em isiune d e con fesiun i; 1,50 Clipuri m uzicale ; 2 ,00 Actualitatea T e le 7;2 .30 Pacific D rive (s/r); 3,00 M edici la datorie (s/r); 3 ,45 Secţia de poliţie (s/r).

Vineri, 11 iunie[ 7 ,0 0 M a t in a lN a ţ io n a l; 9 ,0 0 T V R

'C lu j -N a p o c a ; 1 0 ,0 0 T V R Info; 10 ,05 T V R laşi; 11,00 T V R T im işo a ra ; 12 ,0 0 T V R Infoj. j 12 ,05 C ă s u ţ a d in p r e r ie ( r ) ; Y 1 3 ,0 0 C o n v ie ţu i r i ; 1 3 ,3 0 D e la lu m e ad u n a te ...; 14 ,00 T V R Info; 14 ,10 San ta B a rb a ra (r ); 15,00 Ecoturism ;15.30 E m isiune în limba g e rm an ă ;17.00 C ea iu l d e la o ra 5 (d iv .); 19,00 Jum ătatea ta; 20 ,0 0 Jurnal, M eteo , s p o r t . E d iţ ie s p e c i a lă ; 2 1 ,0 0 D iv e rt ism e n t ; 2 2 ,0 0 F ilm : Iu b ire p ă tim aşă (Ita lia 1995 , p .ll); 2 3 ,30 Ju rn a lu l d e n o a p te . S p ort; 2 3 ,4 5 P laneta C in em a; 0 ,35 Cinem atograful d e noapte : A m n e z ia (S U A 1997 ).

. . ' -v '13331H m jiW G V 7 ’00 TV M 'ţ y l ^ f i Telem atinal; 8,00 Sailor

1 M oon ; Don Quijote dela M an ch a (d.a./r); 8,50 Ştiri bancareşi bu rsiere (r); 9,00 Lum ină din lumină(r ); 9 ,40 Timpul E uropei (r ); 10,10In te g ra le Th e D o o rs şi S m a sh in gPu m p k in s (r); 11,10 M iraco le ’ (s/r);12 .0 0 C u ochii’n 4 (r); 13,00 R ebelul ( s ) ; 14,30 T V R C lu j-N ap o ca . Rubrică în lim ba m aghiară; 15,00 S loven ia la o ra integrării; 15 ,10 Lim bi străine pentru copii. Italiană, e n g le ză ; 15,35 S a ilo r M oon (d .a .); 16,00 G rec ia (s ) ;1 6 ,4 5 S a n ta B a r b a r a ( s ) ; 1 7 ,3 0 T r ib u n a p a rt id e lo r p a r la m e n ta re ;1 8 .0 0 U n iv e rsu l cu n o a şte r ii (d o ) ;19 .00 Ştiri b an care şi bu rs iere ; 19,10 A rh ive rom âneşti; 19,40 Dreptul la a d e v ă r ; 20,20 C ăsu ţa din preerie (s ) ;21 ,1 0 V inare d e vînt; 22,00 T im e Out; 2 2 ,4 5 . Prietenul nostru com un (s ) ; 2 3 ,3 5 Convieţuiri; 0,05 Ghici cine vine la m ine?

7 .0 0 B u n ă \ d im ineaţa, P ro T V e

al tău!; 10,00 T înăr şi nelin iştit ( r ) ; 11 ,0 0

M e lro se P lace (r); 11,45 M ercenarii ' ( r ) ; 12,30 D ragu l d e R ay m on d (s );

1 3 .0 0 Ştirile P ro TV/ O propoziţie pe zi; 13 ,05 Film: Luptătorul din H ong K o n g (r ); 14,30 O g lin d a tim pului;1 5 .0 0 F a m ilia B u n d y ; 1 5 ,3 0Ş t r e n g ă r i ţ a ( s ) ; 1 6 ,1 5 T în ă r şi neliniştit; 17,00 Ştirile P ro TV/- O propoziţie pe zi; 17,30 A la s (s ) ; 18,30 In im ă d e ţ ig a n c ă ( s ) ; 1 9 ,0 0 E x tra g e re a cărţii poşta le „Te uiţi şi c îştig i”; 19,20 C h estiun ea zilei; 19,30 Ştirile P ro TV; 20 ,30 C orbu l, îngerul n e g ru ( s ) ; 21 ,30 Film: C a n d y m a n ( S U A 1992); 23 ,15 D o sa re le X (s ) ; 0 ,00 C hestiunea zilei; 0,10 Ştirile P ro TV/ Profit/ O propoziţie pe zi; 0,20 Film horror: în toarcerea morţilor vii ( S U A 1985).

6 ,4 5 D im in e a ţ a î ] d ev rem e ; 10 ,00 Ştiri;

' 1 0 ,2 0 ; C a f e a cu p a rfu m d e fe m e ie ; 11 ,30 B r ig a d a m obilă (r); 12,00 Cronici pa rano rm ale ( r ) ; 13 ,00 Ştiriie am iezii; 13,15 ' O ş a n s ă pentru f ie c a re ; 17 ,00 Ştiri; 17 ,25 Leonela (s ) ; 19,00 O bse rva to r;2 0 .0 0 Film: Bani falşi (S U A 1995 );2 1 .3 0 B ayw atch N igh ts ( s ) ; 22 ,15 O bse rva to r ; 22,45 Viitorul în c e p e azi ( s ) ; 23 ,45 Film: M a sa j la dom iciliu 3 (film erotic S U A 1998); 3,30 R ăzbo iu l sp ion ilo r (S U A 1985).

7 .00 U ltim a ediţie (r ); 9,00 C a p su la d e ox igen ; 13 ,00 N im eni

nu e perrect; 14 ,00 Jerry Sp rin ger S h o w ; 15,00 Pretutindeni cu tine (s ) ;1 6 .0 0 C e lebri ş i -b o g a ţ i ( s ) ; 17 ,00 M a r ia M e rc e d e s ( s ) ; 18 ,00 F o cu s ;19 .0 0 C am era a sc u n s ă ; 19,30 V iper ( s ) ; 20 ,20 A legeţi filmul!; 2 1 ,50 R ea l -T V ; 2 2 ,2 0 F o c u s + ; 2 3 ,0 0 F ilm : C io co la tă fierbinte (S U A 1992).

7 .00 M inciuna (r);17 ,45 G u a d a lu p e (r ); '8 , 3 0 . - C ă s u ţ a

poveştilo r (r); 9 ,15 în ge r să lbatic (r );10 .0 0 C e le ste s e în toarce (r ); 11,00 V ia ţa noastră (r ); 12,00 D rago ste şi putere; 12,45 Milady (s/r); 13,30 Maria ( s ) ; 14 ,1 5 C in e m a te c a d e a c a s ă : U ltim a petrecere (r); 16,00 G uada lu pe (sO ; 17,00 C e le ste s e în toarce; 18,00 D r a g o s t e şi pu te re ; 18 ,45 C ă su ţa poveştilo r; 19,30 V iaţa noastră (s ) ;2 0 ,1 5 în g e r s ă lb a t ic ( s ) ; 2 1 ,1 5 M inciuna (s ); 22 ,00 M ilady (s ) ; 23,00 C in em ateca d e a c a să . - . ■, ,. Ţ E L & 7 7 ,00 Ştiri; 7,10 Bună

7 / d im in eaţa , R o m ân ia ;-z V a t o C 1 0 ' 0 0 Ş t i r i i - 1 0 .1 5

Dintre sute d e ziare (r);11 .00 Derrick (r); 12,00 Linia întîi (r);13 .00 Cîntecul şi c a s a lui (r ); 13,30 P ac if ic Drive (r); 14,15 G a la T e le 7 ( r ) ; 15 ,00 Ştiri; 15,05 P o s t M erid ian ;1 6 .3 0 O s in gu ră v iaţă ( s ) ; 17 ,30 G lo b e t r o t t e r ; 1 8 ,0 0 Ş tir i ; 1 8 ,1 0 D in ast ia (s ) ; 19,00 C e lebritate (s );2 0 .0 0 A c tu a lita te a T e le 7 ; 20 ,3 0 P a c if ic Drive; 21 ,00 Dintre su te de z ia r e ; 21 ,4 5 Ţ a ra n o a s tră ; 22 ,0 0 Tentaţii; 23,00 Derrick (s ) ; 0 ,00 Ştiri; 0 ,1 5 M is iu n e im p o s ib i lă ; 1 ,00 C e leb rita te (r); 2,00 A ctualitatea Tele 7; 2 ,3 0 Pacific D rive (r); 3 ,00 Lou G ra n t (r ). ,

C L U J -N A P O C A : lun i-v ineri 8 -16 ; s îm bătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SU B R E D A C Ţ IA T U R D A : lun i-v ineri 8-16; tel/fax 31-43-23; S U B R E D A C Ţ IA D E J : lun i-v ineri 8 -16 ; tel/fax 21-60-75.

m n m

KING SIZE , BOX

- W ă m d' i ' i f X - X V

r ţfer ‘ţ S T W p ir , : $ AMERICAN BLEND

junwn

” **?■»■» li» 1111 m,uy ■

T î M M

niăirirtf

D f r . C o n s . C E E n r .

(2093813)

C e l e d o u ă e x t r a g e r i T u b o r g I ţ i p o t a d u c e : , /1B Iulie: 2 VOLKSWAGEN GOLF IV . 2 LINGOURI DE AUR DE 300 DE GRAME

31 Augusb 3 VOLKSWAGEN GOLF IV 3 LINGOURI DE AUR DE 300 DE GRAME

P»rt>ci»*nţ4 vor ronţwB» p« p#© numols, bnpfevt v ir » t» d « t « pn». «neaţgţn comuwrtrfloc ' promoţie nu e*t« condiţionst* ea ovmpbrer» produse 14 ţi 17 Moi 1393. Capaoetg ee parbcipp ia promoţie i ■cMtot coduri. Peotru orice hoformeţS l«g*tc <ke tonoe

compleţi ţf eârst». te » c « s ! i promoţie nu pot particip» peraosnete-eara p in i ta l » Mid f«TO m> eu C©^ CtMtad fţomeriien Srawario* Boreprod srl, QteUiWBBOO f i Am nw «( Puri* Unt»*. f**rîic«pores Ifl derimri. B«g*rf»iwoi«til complot ei scenei promoţii poete f< consultai tn praee cotidian* (im riieio tîs

■te prin opduri secrete pentru » preveni falsificarea. C*paoe<« trimise vor fi vatidet» p*in veriHcArea i» W» auneţi te= 20S 50 20.

A D E V Ă R U L Un cotidian care satisfacede Cluj gusturile dumneavoastră!

(1360447)_________________________________________

P V . ' : € 1 P e r i ®

■ Quadrant Amroq Beverages SACompanie internaţională de îmbuteliere şi distribuţie de băuturi răcoritoare:

... Pepsi, Prigat, Perla ţ i Kickangajează oameni dornici să lucreze într-un mediu dinamic şi plin de satisfacţii profesionale.

fn prezent, com pania este într-un proces de transform are a activităţilor sa le din Rom ânia. Piaţa băuturilor răcoritoare din Rom ânia este o piaţă competitivă şi dinamică, care cere creativitate şi ambiţie. - ^ .

Candidatul ideal care s e poate alătura echipei noastre trebuie sâ îndeplinească urm ătoarelecerinţe:

A G E N Ţ I D E V Î N Z Ă R I ( C L U J , T U R D A )- spirit dinamic, comunicativ şi întreprinzător;

abilitate în dezvoltarea relaţiilor cu clienţii existenţi şi potenţiali; carnet de conducere cat. B;

• .- disponibilitate la program prelungit;- ţ stagiu militar satisfăcut;

, - ! constituie avantaj diplom a universitară. 7 \ vCompania oferă: training p e toată perioada angajării, autoturism de serviciu, posibilităţi de

avan sa re în cadrul companiei, sa lar în funcţie de performanţe.Candidaţii vor trimite o Scrisoare de Intenţie şi un Curriculum Vitae pînâ în data d e 11 IUN .

1999 la sediul din Cluj la adresa:-str. N.Titulescu, nr 4. sau la fax: 430.414.

(2093451)

i z . & m

m t o , în colaborare cu

IN T 6 R N R T IO N R L S P O R T M R N R G € M € N T Bucureşti

•organizează în perioada 23-27 iunie"C U PA M C D O N A LD 'S L A FO T B A L".

Sînt invitate să participe toate liceele din Cluj-Napoca. Prem ii substanţiale! înscrierile se pot face pînă la data de

10 iunie la CD RADIO, tel. 199944, fax. 190652.

(2093811)

I ţ i a d u c e p r e m i i d e a u r i

C L U J -N A P O C A : luni-vinerj 8-16; sîm bătă 9-14; tel/fax 19-73-04; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

S U B R E D A C Ţ IA D EJ: iuni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

î n a t e n ţ i a p u b l i c u l u i c ă l ă t o r i

R f i T C I C C l u j - N a p o c a anunţă publicul călător introducerea cu caracter

experimental a l i n i e i 4 7 de autobuze în C a r t î n t r e L a c u r i începînd cu data

de 7 i u n i e 1 9 9 9 , pe următorul traseu:

D U S : P-ţa M . Viteazul - str. Cuza Vodă - B -d . 21 Decembrie 1989 - P-ţa Mărăşti - str. Dorobanţilor - str. G. V . Bibescu - str. între Lacuri - str. Dunării.

Î N T O R S : str. Dunării - str. între Lacuri - str. G. V . Bibescu - str. Dorobanţilor - P-ţa Mărăşti - B -dul 21 Decembrie 1989 - str. Cuza Vodă - P-ţa Mărăşti.

Autobuzele vor pleca după următorul curs:Z ile le lu cră to a re :

Plecări din P-ţa M . Viteazul: 4,45 - 5,00 - 5,20 - 5,40 - 6,00 - 6,40 - 7 ,0 0 - 7,40 ' - 8,00 - 8,40 - 9,20 - 10,00 - 10,40 - 11,20 - 12,00 - 12,40 - 13,00 - 13,20 - 13,40 r 14,00 - 14,20 - 14,40 - 15,00 - 15,20 - 15,40 - 16,00 - 16,40 - 17,20 - 18,00 -18,40 - 19,20 - 20,00 - 20,40 - 21,20 - 22,40. .

Plecări din str. D u n ă rii: 5,00 - 5,20 - 5,40 - 6,00 - 6,20 - 6,40 - 7,00 - 7,20 - 7,40- 8,00 - 8,20 - 9,00 - 9,40 - 10,20 - 11,00 - 11,40 - 12,20 - 13,00 - 13,20 - 13,40- 14,00 - 14,20 - 14,40 - 15,00 - 15,20 - 15,40 - 16,00.- 16,20 - 17,00 - 17,40 -18.20 - 19,00 - 19,40 - 20,20 - 21,00 - 21,40 - 22,20 - 23,00.

Z i repaus:

Plecări din P -ţa M . Viteazul: 5,30* - 6,05 - 6,40 - 7,20 - 8,00 - 8,40 - 9,20 - 10,00- 10,40 - 11,20 - 12,00 - 12,40 - 13,20.- 14,00 - 14,40 - 15,20 - 16,00 - 16,40 -17.20 - 18,00 - 18,40 - 19,20 - 20,00 - 20,40 - 21,20 - 22,10.

Plecări din str. D u n ă rii: 5,45* - 6,20 - 7,00 - 7,40 - 8,20 - 9,00 - 9,40 - 10,20 - 11,00- 11,40 - 12,20 - 13,00 - 13,40 - 14,20 - 15,00 - 15,40 - 16,20 - 17,00 - 17,40 -18.20 - 19,00 - 19,40 - 20,20 - 21,00 - 21,40 - 22,30.

* - circulă numai-sîmbăta.Orarul poate suferi modificări în funcţie de numărul călătorilor care yor utiliza linia

de autobuze. •Pe perioada experimentală se va putea circula numai cu bilete de călătorie.P en tru su g e s tii ş i in fo rm a ţii su p lim e n ta re s u n a ţ i la d isp ecera tu l R A T U C , telefon

430 .874 .

H O T E L A N C A V E N U STarife:

P e r i o a d a c o s t

1 - 3 0 i u n i e

5 5 .0 0 0 le i/ lo c / z i.

1 - 2 0 i u l i e

7 5 .0 0 0 lei/loc/zi

2 1 i u l i e - 2 0 a u g u s t

120.000 lei/loc/zi

2 1 a u g u s t - 3 1 a u g u s t

8 0 .0 0 0 lei/loc/ziv ă i n v i t ă 4 ă t z e t n e c e t i.c ’ s e p t e m b r i e

v v a c a n ţă d e n e u i t a t 5 5 .0 0 0 îei/ioc/zi

a . a Informaţii ii rezervărif r e r C i t o n a t la tel.: 041-731.505

f H r m u c M w r» i w w v n uAl « no* rs s*mt o n interi oI Inscripţionata te ajută să-ţS formezi x

, w. sau LADA, lată cc câştigi sigur cu 1---------. ------ --- ------ --rkJlceree premiilor Instant, wmaţi fo 203 50 20. Acum e%« mal aproape de AUfU

Vara se numiră câştigătorii Tuborg! Al o nouă ocazie sâ fl! Cei mal buni aleg Premia* de Aur. Pentru a participa la extrageri, premiat, pentru că acum capacele Tuborg sunt o mină de auri strânge capacele cu literele care formează cuvântul magic Consumă berea favorită fl ultă-ta bi Interiorul capacului. ■TUBORa" fl trimKe-Ie ta O.P.t, C.P.SB Bucureşti, împreună Flecare trieră Inscripţionata te ajută sirp formezi singur premiul, cu răspunsul la întrebarea: Ce cuvânt lipseşte din textul Tu FOTO, TELE sau LADA, lată ce câştigi sigur cu Tuborg. Pentru şt

s . c . c o s r s T R U C i n

T R A IV S I I .V A M A SACluj-Napoca, str. D eva nr. 1-7

Organizează L I C I T A Ţ I E în zilele de marţi, m iercu ri ş i jo i a fiecărei săptămîni pentru

V ÎN Z A R E DE M IJ L O A C E F IX E :disponibile.

Lista cuprinzînd mijloacele fixe scoase la vînzare se poate consulta zilnic la Biroul Comercial. s-Licitaţiile au loc în sediul societăţii ora 9,00. g

Relaţii suplim entare &Ia telefon 064-192.768 sau 192.801, int. 187.

is looking for;

Branch Director (BD)| | i >> h < î 4I Requiremencs: |

• minimum 5 years of banking experience• university degree• good knowiedge of English• no military obligation for male candidates

- • Marketing Officer (MO), *r Credit Offîcer (C O ) , : .

• Accountant (A)• Import - Export Officer (IEO)• Cashiers (C)

: Requirements:

• minimum 2 years of banking experience• university degree• good knowiedge of English k• no military obligation for male candidates

IT Engineer (ITE)

- gvIRequirements:-

university degree in E L E C T R O T E G H N IC A L , E L E C TR O N IC S . A U T O M A T IO N and C O M P U TE R S W indow s N T network no military obligation for male candidates

M O N TA N A ~ R E Z O L V A R E F A R Ă P R O B L E M E

Problema rr. 1: "s i meargă pa price lip de drum", încărcată fa rtiaxisTn/iTs.,Rezolvare: 0 maşina obişnuită, schipată.cu MONTANA, suportă fără probteme 8 persoana a câte 100 Kg fiecare, dacă îşi fac singuri foc...Probarea nr. 2: "s i fe cât mai si s i asiguremanevrabilitate, stabilitate şl srgurantâ, indiferent de anotimp" ■ . • , /Rezolvare: Profite m odem e ş i m aterii JŢ$Z \prim e de foarte bună c a lita te 'fProblem a, nr. 3: ‘ .„perform anţe Ă ) ' “ k î

Rezolvare: Anvelopele MONTANA sunt testat® la viteza cuprinse între 200 - 250 Km/h Prob lem a nr. 4: ‘ .„c a lita te

Rezolvare; 40% din producţie v i l l l i f ® ? '1 .Ş ise vinde pe piaţa europeanăProblema nr. 5: *,..»& meargă pe ../.Tiilmaşter sirâtee" i k i r e ' ' kRezo ivaro: D im ensiuni d iferite , v / s’ ” |disponibile pentru jante de 12, 13,14 si îs ţ»ii v;Problema nr. 8: “ ...să aibă garanţie reală (fapte, nu verse),..” •Rezolvare: Rotea service care funcţionează în toate judeţele ţării.Problemă nr. 7: “...să fie uşor de găsit*Rezo lvară: MONTANA este prezentă în aproape toate magazinele de piese de schim b din ţară.Problema nr. 8: ”... preţui III”Rezolvare: Oacă vorbim de MONTANA, nici o problem ă...

C lu j - N a p o c a s t r . F a b r ic i i 1 4 5 A T e l . : 0 9 4 -6 5 5 .5 5 9 F a x : 0 9 4 -7 3 5 .5 5 9

Şos. O îîenttet 35-37, S e c to r 4, B ucvrertl t» l . 01 /3 0 5 5 0 3 8 , f a x ; 01 /3 0 3 5 6 0 5

w w w .lotan.ro

C iv ic B u c u r e ş t i : aracet P e r in d O r a d e a : periî, m ături, b id inele

Ş i m u l t e a l t e p r o d u s e c h i m i c e : o x i z i , c o l o r a n ţ i ,■ • • I____ <• 7 riirnlnnaC

C L U J -N A P O C A : luni-vineri 8-16; s îm bă tă 9-14; tel/fax 19-73-04; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : lun i-v ineri 8-16; tel/fax 31-43-23; . S U B R E D A C Ţ IA DEJ: lun i-v ineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

cw

C

\0 ?

REPREZENTANJA: ’ . . <F>Policolor Bucureşti vopsele auto emailuri, lacun, diluanji

Sinteza Color Oradea vopsele ulei emailuri, grunduri

Perom cluj pensule, bidinele

aracetuerii, mături, bidinele

Banca Rom âneascaSJLbancă cu capital m ix t ro m â n o -a m e ric a n , în care

FO N D U L R O M Â N O -A M E R IC A N

PEN TR U IN V E S T IŢ II este acţionar majoritar,

vă oferă

S IG U R A N ŢA păstrării economiilor Dvs.

în D E P O Z I T E L A T E R M E N

şi în C E R T I F I C A T E D E D E P O Z I T f(o

D O B Î N Z I L E O F E R I T E

de B a n c a R o m â n e a s c ă S . A .

p rote je ază e c o n o m iile D v s . de efectele in fla ţie i.

A Z SYSTEM CONSULT f.o

vă facilitează întocmirea de dosare pentru solicitări de

locuri de muncă în Germania. Şi o face rapid, profesional

şi ieftin. Pentru obţinerea formularului, trimiteţi o cerere

însoţită de plic timbrat autoadresat la A Z S Y S T E M C O N S U L T C P 2 -1 1 7 B U C U R E Ş T I.

i^CATSĂlLUCREZIlÎNvGERAHÂtolÂ^LUCRCAZĂICU N O IP

OMN̂ EtioiniU SU0JS4A71WlGPttT OfiPEtH

CLUJ

Sucursala Transport Dispecer Cluj

Str. VlîrnorcndunJul ri. 27 3400, CLUJ-NAPOCA

A n u n ţă P R E S E L E C Ţ I EÎN D A T A D E 1 7 .0 6 .1 9 9 9 O R A 9 :0 0

în v e d e re a organizării concursului d e o cu p a re a postului deDIRECTOR AD JUN CT

FINANŢE - PATRIMONIUC on d iţ ii: - studii s u p e r io a r e e c o n o m ic e

- e x p e r ie n ţă m in 8 a n i în fun cţii e c o n o m ic e(f in a n c ia r - c o n ta b i lita te )

- e x p e r ie n ţă m a n a g e r ia lă- v îrs tă m a x .4 5 d e an i- cu n o ştin ţe o p e r a r e c a lc u la to r

D o s a r e l e d e p a rt ic ip a re la p r e s e le c ţ ie s e v o r d e p u n e p în ăla d a ta d e 1 6 .0 6 .1 9 9 9 o r a 1 0 :0 0 la S .T .D C lu jB ir .R e s u rs e U m ane şi v o r c u p r in d e : C V+scrisoare de in tenţie ; cop ii ale a c te lo r de s tud ii ş i cărţii de m un că ;caz ie r jud ic ia r.

In fo r m a ţ i i s u p l im e n t a r e ş i t e m a t ic a d e c o n c u rs s e p o t o b ţ in e la B ir . R e su rse U m a n e a l STD C lu j d in S tr. M e m o ra n d u m u lu i n r. 27 et. IV , cam . 40 3 T e le fo n : 19 6 .8 7 2 in L 2 0 5

Aveţi probleme financiare?

Doriţi o soluţie# r

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

For its n ew branch in C luj-N apoca

C L U J -N A P O C A : lun i-v ineri 8-16; sîm bătă 9-14; tel/fax 19-73-04; S U B R E D A C Ţ IA T U R D A : luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23;

S U B R E D A C Ţ IA D E J : luni-vineri 8 -16; tel/fax 21-60-75.

A V O G A D R OStr. Bucureşti nr.47 C lu j-N ap oca Tel.: 064-433.718; 092-211.424

o fe ră s e c o n d h a n d :

vitrine frigorifice, con gelatoare , com bine şi m aşini d e sp ă la t

IN T E R N A T IO N A L C O M P U T E R S C H O O L

deschide noi serii de cursuri avizate de Ministerul Educafiei Naţionale

• OPERATOR CALCULATOR70 h - 500.000 lei

• UTILIZATOR CALCULATOR50 h - 375.000 lei

• PROGRAMARE BAZE,DE DATE

50 h - 500.000 lei CONTABILITATE TEORETICĂ

Şl COMPUTERIZATĂ 100 h - 600.000 lei• SECRETARIAT ■

100 h - 600 .000 lei• LIMBI STRĂINE70 h - 550 .000 lei ^

• dotare modernă 3• preturi minime £

• plata 4 rate• ofertă specială pentru ' elevi, studenţi, şomeri -

cursuri intensive . • practică gratuită

• suport cursTel.: 196.529, 430 .345 In tre

o re le 8 ,30-20,30.______

G V A M A M H 3T H E P O W E R T O G R O W

C u l t u r i l e ,

a u n e v o i e d e n o i !

PIRETROIDUL c u eficacitatea cea mai ridicată şi cu efect de şoc asupra adulţilor şi larvelor Qîndacului din Colorado ' i r * şi Qîndacului băllos al ovăzului la DOZĂ de numai 100 ml/ha. | p

a c r © b a t m z ;FUNGICIDUL specific' în combaterea manei cartofului cu acţiune preventivă şi curativă \ la DOZĂ de 2 kg/ha.

FUNGICID de ultimă generaţie şi în combaterea bolilor foliare ale spicului la cereale păioase la DOZĂ de 1 l/ha.

Adresaţi-vă ACUM distribuitorilor noştri;. S .C . P O L I A M I m p e x S R L C lu j - 4 1 4 .3 7 1 ,4 1 4 .1 3 7 . S .C . A L C E D O C lu j - 0 9 2 -3 5 7 .3 7 6 , 1 4 6 .4 3 5 .S . C . A L C E D O T u r d a 4 3 3 .1 4 4 , 0 9 2 -2 3 5 .8 3 2 . K S. C. D l A D E L II S .R .L . 0 9 4 - 5 2 3 .0 4 5 ,1 4 4 .1 3 7 .

(1360446)

z e p f i-- - - - - - - - - I INTERINTERNATIONAL .

R O M A N I A

ZEPTER este o companie multinaţională ce produce articole de o calitate excepţională datorită tehnologiei de avangardă folosite, având peste 95.000 de reprezentanţi în 45 de ţări de pe toate continentele.

Datorită creşterii activităţii pe piaţa română căutăm:. Y Y: V - Y / --v’Y'Y/T

REPREZENTANŢI, Y/,'- . y /y■ responsabili cu vânzările produselor ZEPTER

OFERIM ’ -Y -*■;.■ - • •'.• ; -.y V.• posibilitatea de training gratuit cu specialiştii. firmei " . ■ . y , 5 • -• posibilitatea unui program flexibil

V venituri semnificative . C i• o carieră de succes într-o companie

internaţională t . ‘

Vă rugăm să vă prezentaţi într-o ţinută 4corespunzătoare la sediul Zepter, din Str.Horea, nr.10, apt. 9, Cluj, după cum urmează:

Data . OreleProgram Bio-Vita 08.06.99 17:00Program vacSy® 08.06.99 18:00

Im portantă com panie internaţională angajează pentru C luj-N apoca, Bacău, Iaşi şi Constanţa

Responsabil tehnic de zonăCerinţe:

- diplomă în electronică (preferabil postliceală sau universitară);

- foarte bune cunoştinţe în domeniul tehnicii T V ;- carnet de conducere şi autoturism personal; _- disponibilitate pentru munca de teren; 8- locuinţă (preferabil mic atelier) cu linie telefonică;- cunoştinţe de limba engleză;- bun organizator;- persoană ordonată şi responsabilă.

Candidaţii sînt rugaţi sâ trimită un Curriculum Vitae, numai tîrziu dc 11 iunie 1999, pe adresa:Bucureşti, C IM 0 0 , O P -7 8 , Fax: 310.09.27.

9nj&uiw«OTraBtam

(1359587). >’ ......................................... _-

(c o / / a / Sucursala Transport Dispecer Cluj

Str. VLrnofcnduniiul n. 27 3100, CLUJ - NAPOCA

A n u n ţă C O N C U R S în d a ta d e 1 8 .0 6 .1 9 9 9 o r a 9 :0 0 p en tru o c u p a r e a u rm ă t o a r e lo r p o s tu ri

E C O N O M I S T P R I N C I P A L Condiţii: -studii superioare econom ice -

-experienţă min.8 ani în dom eniul contabil -vîrstă m ax.40 d e ani *

- , -cunoştinţe d e operare calculator J U R I S T (1 / 2 n o r m a )

Condiţii: -studii superioare-experien ţă min.5ani-vîrstă m ax.35 d e ani-cunoştinţe d e operare calculator '

Informaţii suplim entare şi tematica d e concurs s e pot obţine la B ir.R esurse U m an e al S T D Cluj din S tr.M em orandum ului nr.27 et.IV, cam .403 Telefon : 196872 int.205 - •

ijjj' r a i m x iţ T •

•ţî

M¥i ţvş m m m l

C A P I T O LJ U P I T E R

situat la n u m a i 20 m de m a lu l m ă rii v ă

oferă p rin cele 2 2 1

cam ere, t o a t e a v î n d

b a l c o a n e c u v e d e r e

s p r e m a r e , un

S E J U R

EX C EPŢIO N A L

I»E LITORALULR O M A N ESC

I n f o r m a ţ i i ş i r e z e r v ă r i

la tel.: 041-731.305.

S.C. "Remarul -16 Februarie" S.A.C l u j - N a p o c a , s t r . T. V l a d i m i r e s c u 2 - 4

vă oferă din stoc următoarele tipuri de reductoare din producţia S.C. "Neptun" S .A . Cîmpina. '

Reductor 3 H 385x63-1 5 b u c .;.Reductor 3 H B 4 0 5x 6 3 -3 - 8 buc,;Reductor 3 H 610x12,5-1 2 buc.;Reductor 2 C H B 160 x 12,5 ' 2 buc.;Reductor 2 C H B 125x 12,5 3 buc.; .Reductor 2 H 285 x 25-0 4 buc.; jfReductor , . 2 H B 205 x 5-0 8 buc.; 8Reductor 3 C H N 450 x 63-2 1 buc..

R e la ţ i i se pot obţine la S e r v i c iu l A p r o v iz io n a r e ,

te le fo n : 1 3 6 .6 4 8 s a u 1 3 0 .4 7 7 , in t e r io a r e 1 4 4 ş i 194 .

L E M N C O N F E X s.r.lD ep o zit m a te ria le d e construcţii

M agazin teh n ico -san ita re

în c o l a b o r a r e c u firme de prestigiu din domeniul materialelor de construcţii

KNAUF, VELUX, ETERNIT, TRILAK HAERINGanunţă evenimentul:

Z B U E L E v m m m d e s c h i s e§•. EDIŢIA l-a| 10 Iunie 1999 orele 12-17c 11 Iunie 1999 orele 10-14

Vor avea loc demonstraţii practice cu noua generaţie de produse ecologice,

C u a c e a s t a o c a z i e s e v o r a c o r d a r e d u c e r i c o n s i d e r a b i l e d e p r e ţ p â n ă Tn d a t a d e 2 5 iu n i e .V ă a ş t e p t ă m s ă n e v i z i t a ţ i p e

et: 0040-64415546;*Fax: 0040-64-415576

# V ţjâ ijţ î i

s.c.LORELLAs.r.lAgenţie imobiliară

str. Fortăreţei 4, .&Tel.: 431.754. 094-663.116,1

orar 8^20. §.V iz io n a r e a ş i î n s c r i e r e a

e s t e g r a t u it ă .

• Vînd casă,: Gheorgheni, cş grădină 400 'mp,/ preţ 60.000 1

• DM negociabil. Tel. 431.754 ; sau 094-663:116. (Ag.i.)

• Vînd casă, Gruia, p+1,, ultrafinisatâ, teren 700 mp, preţ 100.000 D M negociabil. Tel. 431.754, 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd casă, Gheorgheni, 4 camere, stare foarte bună, teren 700 mp, pret 120.000 DM. Tel. 431.754'; 094-663.116. (Ag.i.)

Agenţie Imobiliară ' intermediază vînzarea unor

spaţii comerciale, 80-1.500 mp, eventual rate 3 ani. Tel. 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Grigorescu, parchet, telefon, etaj 7/10, preţ 20.000 DM . Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.) '• Vînd etaj vilă, zonă centrală, foarte liniştită, 194 mp, garaj, grădină, telefon, preţ 100.000 D M ’ negociabil. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 3 camere, Zorilor, str. Observator, parter, finisat, mochetat, ideal pentru firmă, 27.000 DM negociabil. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)

(2093746)

• Vînd spaţiu comercial, 80 mp, cu vitrină la stradă, ultrafinisat, zonă foarte circulată. Tel.: 094- 663.116. (Aglî.) V : /Y• Ocazie deosebită! 4 camere, apartament, Zorilor, etaj 3/4, str. Pasteur, 2 balcoane, 2 băi, semifinisat, 28.000 DM. Tel. 431.754 sau 094-663.116. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu comercial, zonă centrală, pentru birouri sau magazin. Tel.: 094-663.116. (Ag.i.)

AGENŢIE e d i l I M O B I L I A R Ă

Str. G-ral V. Miiea nr. 31 a p î E-maiI:edil_ro@usa.net

• Vînd garsonieră, confort 1, în Zorilor, str. Rapsodici, etaj 2 din 4, cu telefon, balcon închis, baie şi bucătărie cu faianţă şi gresie, cameră mochetată, preţ 117 milioane negociabil. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, decomandate, în Gheorgheni, zonă verde, liniştita, str. Meseş, băiţă cu parchet, faianţă, gresie, telefon, preţ 150-160 milioane negociabil. Tel.: 196.835, 431.720. (Ag.i.)• Dau în chirie garsonieră, mobilată, cu frigider, aragaz, T V color, la 100 DM/lună şi apartament 2 camere, mobilate, cu telefon, la 150 DM/lună. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, decomandate, cu 2 băi, telefon, faianţă, balcon marc, în Mănăştur şi Mărăşti, 65 mp, preţ 165 milioane negociabil. Tel.: 196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd urgent apartamcnl 4 camere, cu trecere, 2 balcoane,' telefon, faianţă, în Mănăştur, preţ 150 milioane negociabil. Tel.: 196.857, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 2 , -în Mănăştur şi Gheorgheni, cu parchet, telefon, pret 105-120 milioane neg. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, în Mărăşti central, str. Fabricii, Ciocîrliei, etaj 3 din 4, preţ 150 milioane negociabil, cu telefon, 2 balcoane, baie şi bucătărie cu faianţă. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, cu balcon, în Mănăştur, etaj 2, preţ 130 milioane negociabil. Tel.: 196.857, 431.720. (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră, confort 3, în Mănăştur, str. Gîrbău, etaj 4 din 4, preţ 40 milioane negociabil. Tel.:196.835, 431.720. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, decomandate, în Mănăştur, cu parchet, balcon închis, preţ 135- 143 milioane negociabil. Tel.: ’196.835, 431.720.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; tel/fax 19-73-04; SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-16; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

j BtBdflan®

■:UiisV Sw'W.'.iWMAvi

u m

/ 2093726,slr. Avram Iancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262,064-431.302,

E-mail: ren@zortec.ro

• Vînd casă 2 camere, bucătărie, 2 băi, teren aferent 400 mp, zona Andrei Mureşanu, preţ 350 milioane negociabil. Te l.:196.262.431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie casă, P+M, 5 camere, zona Gheorgheni, pentru sediu firmă sau locuinţă, pe termen lung. Tel.: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Vînd spaţiu comercial, cu vitrină şi acces din stradă, zona Mărăşti, suprafaţă 80 mp, preţ30.000 USD. Tel.: 196262!( A g . i . )• Vînd apartament 2 camere, zona Gheorgheni, parter înalt, cu balcon închis, preţ 150 milioane negociabil. Tel.: 196.262,

'431.302. (Ag.i.) i t Caut chirie apartament 2-3 camere, etaj intermediar, mobilat, cu telefon. Ofer pret bun. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• Ofer chirie spaţiu comercial ultracentral, cu acces stradal, preţ neg. TeL: 196.262,431302. (A g i)• închiriez (vînd) spaţiu comercial, Mărăşti, 140 mp,

■ finisat, birou, grup social. Tel.:196.262, 431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament o cameră, Calea Mănăştur, finisat, etaj intermediar, preţ 140 mii. neg. Tel.: 196.262, 431.302. (Ag.i)

Cumpăr teren pentru construcţie spaţiu producţie, minim 50.000 mp. Tel.: 196.262. (Ag.i.)• Cumpăr spaţiu comercial, 20- 150 mp, în zonele comerciale. Ofer preţul pieţei.. Tel.: 196.262,431.302.' (Ag.i.)

• Vînd apartament, 3 camere, confort 2, Mănăştur, zona Minerva, proaspăt zugrăvit, nefinisat, preţ 130 milioane negociabil. Te l.: 194.541,194.538. (Ag.i.) .• Caut urgent pentru închiriat apartament 2, 3,4 camere, zona Grigorescu, Plopilor Vechi, mobilat sau nemobilat, cu telefon. Tel.: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent garsonieră, confort 1, 28 mp, etaj 1, modificări interioare, superfinisat pentru pretenţioşi, cu telefon, preţ 115 milioane negociabil. Te l.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 3 camere, confort I, preferabil etaj intermediar, cart. Mănăştur, zona Meziad, Iezer, Negoiu, Cioplea, Bîlea, Rucâr, Bucium. Ofer preţul pieţei. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, confort 1, ‘cu telefon, cart. Gheorgheni, etaj intermediar, preţ 160 milioane negociabil. Tel!: 194.541, 194.538. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, Mănăştur, zona Cîmpului', nefinisat, preţ 180 milioane negociabil. Te l.:194.541, 194.538. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 2 camere, preferabil decomandate, cu sobe de teracotă, în zona centrală sau semicentrală, poate fi şi apartament în vilă, zona Andrei Mureşanu. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)• Vînd urgent apartament 2 camere, confort 2 , parchet, telefon, cart. Mănăştur, zona Flora, preţ 125 milioane negociabil. Te l.: 194.541,194.538. (Ag.i.),• Cumpăr urgent apartament 2 camere, decomandate, preferabil etaj intermediar, în Mărăşti, zona Anina, Grădinarilor, Inului, Rovine. Tel.: 194.541,194.538. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere, confort 1, Gheorgheni, str. Liviu Rebreanu, etaj intermediar, nefinisat, preţ 19.500 DM. Tel.:193.049.430.259. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, confort 2, Gheorgheni, parter, finisat, telefon, preţ 18.000 DM. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, confort mărit, Plopilor Noi, etaj 1 din 8, (eventual cu garaj), preţ 280 (300) milioane uşor negociabil. Tel.: 193.049,430.259. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort 1, Gheorgheni, str. Brâncuşi, etaj 2 din 4, finisat, parchet, preţ 28.000 DM . Tel.:193.049.430.259. (Ag.i.)

• Vînd urgent apartament 4 camere, confort 1, Mănăştur, Aleea Cioplea, ultrafinisat, telefon, garaj, preţ 25.000 DM. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Vînd casă Dîmbul Rotund, str. Maxim Gorki, 3 camere, baie, bucătărie, singur în curte, teren aferent 1.000 mp, preţ 50.000 DM . Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Dau în chirie pe termen lung, garsonieră nemobilată, Mănăştur, str. Bucegi, preţ 100 DM/lună, plata anticipat pe 3 luni. Tel.: 193.049, 430.259. (Ag.i.)• Cumpăr apartament 2 camere, confort, unic sau 1, Mănăştur, etaj intermediar, ofer 130-140 milioane. Tel.: 193.048. (Ag.i.)

• Cumpăr apartament cu o cameră, Mărăşti, Calea Mănăştur, etaj intermediar, ofer 130-135 milioane. Tel.: 193.048,430.259. (Ag.i.)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

DIVERSE

• Societate de construcţii angajează contabil cu experienţă în domeniu minim 2 ani. C V -uriie se depun pînă în data de 7.06.1999 la sediul din str. Byron nr. 1-3, cartier Iris. Tel. 43-23-29. (429928)

• Aer condiţionat pentru maşini. Montaj, întreţinere şi încărcat. T e l. 14-00- 77,092-26-01-37. (429937)

• Angajăm economist avînd calitatea de expert contabil sau contabil autorizat, casier şi vînzătoare cartoane. Relaţii la tel. 41-43-78 între orele 8-16. (429989)

• Angajăm tineri(e) dinamici cu abilitate în comunicare, absolvenţi ai Liceului Economic, pentru shop şi cunoştinţe minime de mecanică şi pentru servire la restaurant, bucătari cu experienţă, în cadrul unei staţii de benzină. Tel. 092-82-97-14; 41-92-46. (586680) ,

• Execut deratizări. Tel. 17-11-88. (583722)

• Vînd grădină central str. Aviator Bădescu nr. 34; 1400 mp, 40 USD/mp negociabil. Tel. 15-70-74,. 092-51-31-32. (583727)

3400 Cluj-Napoca, ) str. Napoca 12

Tel: 19.45.41,19.45.38

|to3400 Cluj-Napocai P B-dul Eroilor nr. 4 3 / îfl I f e l . : 1 93049,430259/? W m Fax: 193048 e-mail: flo@mail.dntcj.ro

• Vînd grădină 503 mp pe str. Mikszath K . nr. 33 (cartier Andrei Mureşanu). Tel. 41-19- 46 între orele 20-22. (583728)

Vînd apartamente 2 sau 3 camcrc, finisate, parter sau etaj • Vînd garsonieră, confort 1, intermediar, cu telefon, preţuri Mărăşti, str. Cemei, semifinisată, negociabile, str. Parîng. Tel.: preţ 83 milioane negociabil. Tel.: 194.541, 194.538: (Ag.i.) " 193.049, 430.259. (Ag.i.)

• Vînd cabană demontată 45 mp, o pot mansarda. Tel. 25-30-03 după ora 17 şi asigur reansamblarea. (586616)

Impp gSiM

S im ţiţ i că nu m ai p u te ţi tră i

în această lum e în continuă

mişcare?

Informaţiile pe care le găsiţi în paginile ziarului nostru vă pot salva!

Vînd apartament 3 camere, etaj 1, semidecomandat, Biomedica, Grigorescu, tel. seara 18-08-88 sau 092-59-37-58.(429959)

• Vînd apartament 2 camere, confort 2, pe str. Albac, nr. 23, etaj I, ap. 28, orele 17-19. (583706)

• Vînd apartament 100 mp, zona Gheorgheni. Tel. 13-01-59. (583734)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995 SC Gemato SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul Creşterea dc păsări la ferma nr. 15 Floreşti, Halele 2-6 în Floreşti. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM, Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (429991)

• Numitul Bartos Paul Virgil cu ultimul domiciliu în Dej, Aleea Tomis nr. 7, bl. H I, ap. 27 iunie 1999, la Judecătoria Dej, sala 19, ora 10, în proces cu Vîrvaş Berta pentru reziliere contract de întreţinere în dosar civil nr. 174/1991. (4671341)

PIERDERI_ • Pierdut legitimaţie R A TU C pe numele Damian Eugen. O declar nulă. (430022)

DECESE COMEMORĂRI

* Cumpăr rulotă pe 4 roţi pentru autoturism. Tei. 033- 66-12-24 după orele 19. (429993)

ÎNCHIRIERI• Căutăm de închiriat 1-2

camere. Tel. 18-94-60. (586708)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a mult iubitei noastre mamă, soacră şi bunică D A M IA N M A R IA . Odihnească-se în pace. Fiica Victoria, ginerele Vasile şi nepoţii Bianca şi Bogdan.(430027)

■ Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă, după o grea suferinţă, a soţului şi tatălui drag M A N G R A C R Ă C IU N în vîrstă de 69 de ani. Înmormîntarea va avea loc azi, 7 iunie, orele 14 în C im itiru l C rişan.Dumnezeu să-l odihnească în pace. Soţia şi fiica. (430029) • A

• Sîntem alături de familiile Szekely şi Ghiţă în momentele grele pricinuite de decesul prof. dr. doc. şt. ing. IM R E S Z E K E L Y . Sincere condoleanţe. Familia Mătieş. (430021)

• Un pios şi ultim omagiu distinsului şi stim atului prof. univ. dr. S Z E K E L Y E M E R IC . Fam ilieiîndoliate sincerecondoleanţe şi întreaga noastră , compasiune. Asociaţia de locatari Splaiul Independenţei 1. (430023)

• Deşi cuvintele nu pot ajuta în aceste clipe grele, totuşi exprimăm sincere condoleanţe familiei Dăian Elena şi sîntem alături de marea suferinţă pe care o încearcă p rin pierderea soţului. Vecinii din str. Nirajului nr. 10. (430024)

• A dînc îndureraţi, sîntem alături de familia celui care a fost prof. dr. doc. ing. IM R E S Z E C K E L Y şi va rămîne p u ru ri pentru noi un neasemuit prieten a cărui pierdere e irecuperabilă. Familia Tu d o r Mureşan. (430025)

• Veşnică preţuire celui ce a fost prof. dr. doc. ing. IM R E S Z E C K E L Y Exprim ăm compasiunea noastră profundă familiei îndurerate. Fam iliile Gheorghe şi Dragoş Potolea. (430026)

• Consiliul Facultăţii de Mecanică a Universităţii Tehnice Cluj Napoca aduce un pios omagiu celui care a fost prof. cm. dr. doc. ing. E M E R IK S Z E K E L Y , distins om de ştiinţă, cunoscut şi recunoscut pentru remarcabilele contribuţii la dezvoltarea teoriei mecanismelor. Dascăl de înaltă ţinută academică, a contribuit la formarea multor generaţii de ingineri , avînd la ora plecării mulţi discipoli în rîndul celor pe care i-a îndrum at la doctorat, bucurîndu-se de stima şi consideraţia corpului didactic şi a studenţilor. Am intirea lui v » dăinui mereu în sufletele noastre. Sîntem alături de familia greu încercată, pe care o asigurăm de întreaga noastră compasiune.(430028)

• Din tot ce-a fost a rămas dorul, am intirile şi un pustiu imens la 12 ani de la' despărţirea de dragul nostru fiu K O V A C S IS T V Â N . Dumnezeu să-l odihnească. P ărinţii îndureraţi. (586654)

• Cu profundă durere anunţăm trecerea în nefiin­ţă a dr. ing. P O M P IL IU PISO, în data de 5 iunie 1999. Familia. (G )

• De departe am aflat cu durere că ne-a părăsit iubitul nostru tată şi socru, dr. ing. P O M P IL IU PISO. Nu te vom uita niciodată. F iu l P o m p iliu şi nora Undina. (G )

• La începutul verii ne-a părăsit pentru totdeauna cuscrul dr. ing. P O M P ILIU PISO. Condoleanţe familiei. Adio, înţeleptule! Familia Nicu Dulăm iţă şi familia Strâmban. (G )

• Sîntem alături de colegii noştri Dorina şi Iacob în aceste momente grele privind trecerea în nefiinţă a mamei soacre. Sincere condoleanţe familieiîndoliate. ColectivulHotelului Pax. (586702)

• U n u ltim omagiu locatarului nostruM U N T E A N D U M IT R U şi condoleanţe soţiei sale îndoliate din partea Asociaţiei de Locatari de pe B -d u l T itu le scu nr. 39. (586715)

• C u condoleanţe şi compasiune ne alăturăm durerii prin care trece dr. Buiugea C ornelia , la pierderea soţului drag. Familia dr. Mircea Bojan. (583729)

• Colectivul Policlinicii Studenţeşti se alătură d u re rii p rin care trece doamna doctor Buiugea C orn elia , la pierderea soţului drag şi-i transmite condoleanţe şi compasiune. Dumnezeu sâ-l odihnească în pace. (583730)

• Pios omagiu dc dragoste şi recunoştinţă azi 7 iunie, iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic D R U M EN G H E O R G H E la şase ani de la deces. Famijia. (429995)

• Astăzi se împlinesc 25 de ani de la trecerea în eternitate a prof. univ. dr. jERWIN POPPER. Să-i fie memoria binecuvîntată. Familia. (583712)

în numele cenaclurilor clujene: Cenaclul literar- itinerant "M ihaiEm in escu ", . Cenaclul "P la iu ri năsăudene .şi bistriţene" şi incipientul Cenaclu literar-ştiinţific "Plaiuri maramureşene şi năsăudene" deplîngem pierderea şi aducem un pios omagiu poetuluiD IM IT R IE D A N C IU fiu al Săcelului Maramureşului. Nicolae Trifoiu.(t)

M oartea prietenului nostru poetul D IM IT R IE D A N C IU , ne îndurerează profund. Compasiune familiei defunctului. V . Fanache şi Teodor Tanco.(t)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea subită din viaţă a iubitei noastre mamă şi soţie,C IO R N E S C H I M A R IA în vîrstă de 53 de ani. înmormîntarea va avea Ioc marţi, 8 iunie la Cimitirul din Mănăştur. Dumnezeu T te odihnească în p a F ^ Cuvintele sînt puţine perînei- ce simţim noi doi pert’ *- tine. Familia îndurera tăJyFr.

fotbalului românesc, dcsi a

V a le r iu S to ic a (ministrul Justiţiei): "P rim a repriză a fost extraordinară, una dintre c e le m ai fru m oase a le naţionalei noastre . Din păcate, d u p ă ieşirea lui H agi, s -a văzut c ă nu m ai există un conducător d e joc ."

normal şi firesc. Şi dc cc n-ar fi asa? Ungaria a demonstrat la Bucureşti că nu c nici măcar un adversar redutabil, nicidecum unul dc neînvins. Singura piedică cc ar fi putut sta în calea noastră, acea blestemată tradiţie dc carc ungurii s-au agăţat cu disperarea înecatului dc un fir dc pai, s-a risipit in minutul 2 prin geniul unui jucător pc carc ungurii nu l-au avut niciodată şi nici nu sînt semne câ s-ar putea naşte vreodată în Cîmpia Panonici. Adrian Ilic, copilul teribil şi răsfăţat al

Petre R o m an (preşedintele Senatului): "în prima repriză am văzut un fotbal european d e înalt nivel, care m -a îneîntat. în a doua parte a

jocului, s -a observat lipsa lui Hagi din echipă, iar fotbaliştii noştri au jucat mai econom icos. Consider că victoria contează şi cred că

R om ânia se va califica la Cam pionatul European”

Isteria naţională a luat sfîrşit! Învingînd naţionala Ungariei, România a pus asfel capăt unei tradiţii negre cc a stîmit orgolii nemăsurate în ambele tabere.

S-a vorbit şi s-a scris despre acest meci cu mult timp înainte ca cl să se dispute îneît acum, cînd visul a coborît în curtea noastră pe flori de primăvară, totul ni se pare

nu a putut fi omul meciului pentru câ, încă înainte de primul fluier, această onoare îi era rezervată lui Gică Hagi. Spaima atîtor naţiuni fotbalistice, dc la cele înfrăţite cu cocotierii, pînă Ia cele

ce jucau fotbal cînd noi purtam războaie dc independenţă, şi-a făcut, sc spune, pentru ultima oară, datoria. Regele a jucat 45 dc minute şi a demonstrat tuturor câ retragerea sa este o marc greşeală. Dar, ce e mai important, a fost acolo! în mijlocul groapei cu lei, Hagi a fost dresorul şi cîiiar simpla sa prezenţă ar fi fost deajuns. Dar Hagi, atît cît a jucat, a fost dc ncoprit. Mingile trecute pe Ia el ajungeau invariabil în faţa porţii, fiind un permanent pericol pentru portarul Kirally.

Dintr-un anume punct de vedere, meciul s-a încheiat în minutul 15, odată cu reuşita lui Dorinei Munteanu, dar spectacolul fotbalistic a continuat pînă la pauză. Nevoit să-l înlocuiască pe Rege (un ungur care spunea înainte de meci câ nu-i e frică de Hagi pentru că cl, marele hun, l-a ţinut pe Alan Shcarer, a căzut cu toată greutatea neştiinţei pe umărul lui), Piţurcâ l-a trimis în teren pe Lupcscu, sufocînd vraja şi înviind fotbalul. A fost o repriză dc permanentă aşteptare în care noi, românii, am vrut răzbunare pentru zeci de ani în care ne-am plecat capul pe tăciunii umilinţei. Am obţinut doar o victorie în faţa unei echipe mediocre, pe carc am vrut să o batem şi am... bâtut-o.

Pînâ Ia următorul meci putem dormi liniştiţi. Am bătut Ungaria, am intrat în istoric, am avut o primă repriză bună, după care am devenit iarăşi noi înşine. Superficiali, cu mari carenţe la construcţie şi finalizare, fără Adrian Ilie şi fără Hagi. Fără ei, va fi tot mai. greu sâ culegem lauri.

Mihai HOSSU! . Foto: I. PETCU

S u p e r J a s a L i G I C Ă H A G IO spun, cu mîna p e inimă, ani avut mari şi teribile emoţii

înaintea partidei România-Ungaria. Faptul că n-am reuşit decît egaluri, că în rest am cedat în faţa lor, a constituit un mare atu moral în favoarea lor.

Sîmbătă noaptea am văzut, însă, o echipă a Românei care nu putea să piardă, fiindcă a avut în prima repriză un căpitan şi un coordonator al acţiunilor de atac, un jucător de super- clasă, l-am numit pe GICĂ HAGI: Modul cum a ştiut să protejeze balonul, driblingurile sale derutante cu accelerări şi scoaterea din jo c a unul sau doi adversari, crearea pentru noi "a omului în plus", i-au dovedit maxima maturitate fotbalistică pe care a atins-o. Nu neg că lonuţ Lupescu este un jucător bun, dar prezenţa lui în repriza secundă n-a reuşit să suplinească marea lipsă din teren a lui Gică Hagi datorată accidentării din finalul primei reprize. -

Felicit din inimă p e cel care a reuşit să-l convingă pe Gică Hagi să răspundă "prezent" la acest meci de o deosebită importanţă pentru calificarea României la turneul final al lui EURO 2000, dar mai ales de o covîrşitoare importanţă de ordin

| moral prin obţinerea primei victorii asupra Ungariei. îl voi | felicita p e acela care va reuşi să-l convingă să:continue■ preliminariile, fiindcă prin ceea ce a etalat, Gică Hagi-a■ demonstrat că a atins nu numai vîrstă marii înţelepciuni, ci şi | a randamentului de super-clasă. Să ne trăieşti Gică Hagi. Iţi | mulţumim! O ţară întreagă aşteaptă să f i i conducătorul > tricolorilor! '• - -

Dr. Mircea LUCA, fost jucător, căpitan şi I antrenor al echipei de fotbal “U ”, Cetătean de

• Danemarca a izbutit prima victorie din această campanie • R usia a ră zb u n a t înfrîngerea din o c to m b rie anul tre cut, administrind campioanei m ondiale prima înfrtngere din ultimele 12 luni • Germ ania a snopit M oldova lui Testim iţianu • Anglia nu scapă de com plexul scandinav • “Am atorii” din Feroe i-au "eclipsat" pe scoţieni • Cehia a scăpat deja în cfştigătoarea grupei a-9-a •

; GRUPA 1• Danem arca • Belarus 1-0 (Heintze 2 2 ) meci disputat la

Copenhaga.• Italia - Ţa ra G a li lo r 4-0 (V ieri 7, Inzaghi 37 , Maldini 40, C h iesa

89 ) meci disputat la B ologna pe stadionul “Da La ra”.Clasament

1. italia 5 4 .1 0 11-2 132. Elveţia 4 2 1 1 4 - 3 73. W a lle s . 5 2 0 3 5-11 64. D an em arca 5 1 2 2 -4 -5 5 ■5. B elarus 5 0 2 3 3-6 2

GRUPA 2• Albania - Norvegia 1-2 (T a re 16 - Iversen 3, Fio 83 ) meci

disputat la T irana. - . ' ’ .• G e o rg ia - Grecia 2-1 (K eţsba ia 55, M avrogen id is 86 - M ach las

89 ) m eci disputat la Tbilisi.• L e to n ia - S lo v e n ia 1-2 (P a h ra s 18 - Zah ov ic 27, 43 pen .) meci

disputat la R iga.Clasament

1. Norvegia 7 5 1 1 14-8 162. G recia 6 2 3 1 7-5 93. Siovania 5 2 2 1 7-6 84. Letonia 6 2 2 2 5-4 - 8

Rt.i5. G eorg ia 6 1 1 5 4-12 4

- M o ld o v a 6-1 (B ierho ff 2 ,5 5 ,8 2 , Kirsten 27, B ode 38 - ) meci disputat la Soiingen.Turcia 2-4 (Thinen 10, Patelainen 14 -H avu tc3 4 ,87 , Sukur

meci disputat la Helsinki.

C la sam en t1. G erm an ia 5 4 0 1 14-3 122. Turcia 5 4 0 1 11-5 123. Finlanda 5 2 0 3 8-10 64. Ir. d e Nord 5 1 2 2 3-8 55. M oldova 6 0 2 4 6-16 2

' i *GRUPA 4

1.Ucraina2. Islanda3. Franţa4. Rusia5. A rm enia6. Andorra

10-6 11

GRUPA

16-103-102-195

• A n g lia - S u ed ia 0-0 (m eci disputat pe “W em bley" la Londra).• P o lo n ia - B u lga ria 2-0 (Hajto 15, Iwan 62) meci disputat la

V arşov ia p e stadionul “Legh ia”.C la sam en t

1. Sued ia 5 4 1 0 6-1 132. Polonia 5 . 3 0 2 9-4 93. Anglia 5 2 2 1 7-3 84. Bulgaria 5 1 ' 1 3 2-6 45. Luxem burg 4 0 0 4 0-10 0

GRUPA 6■ S p a n ia - S an M arino 9-0 (H ierro 8 pen., Râul 60, Enrique 22,

70, 76, Etxeberria 24, 45, Gennari 80 (autogol), M endieta 90) C la sam en t

1. Sp an ia 5 4 0 1 28-4 122. Austria 5 3 1 1 15-11

3. Cipru4. Israel5. San Marino

• F ran ţa - R us ia 2-3 (Petit 48, W iltord 54 - Panov 40, 75, Karpin 85) m eci disputat la Paris pe “P a rc d e s Princes", stadion care le -a ad u s din nou ghinion “cocoşilor galici".

• Is lan d a - A rm enia 2 -0 (D adason 30, KristinsSon 46) meci disputat la Reykjiavik.

• U c ra in a - A n d o rra 4-0 (P o p o v 36, Rebrov 41, Dmitrulin 59, G u sin 9 0 ) meci disputat la Kiev.

C la sam en t

5 3 0 2 8 -8 94 2 1 1 10-3 77 0 0 7 1-36 0

GRUPA 7• Azerbaidjan - Liechtenstein 4-0 (m eci disputat la Baku)• Portugalia - Slovacia 1-0 (Capucho 62, meci disputat la Lisabona

pe stadionul “D a Luz"). - - V •'• România - Ungaria 2-0 (Adi Ilie 2, Munteanu 15); j

Clasament6 5 0 1 19-2 156 4 2 0 12-1 146 2 2 2 11-6 8 • ■6 2 2 2 7-4 86 1 0 5 5-17 3

1. Portugalia •2. România3. Ungaria4. S lovacia5. Azerbaidjan6. Liechtenstein 6 1 0 5 2-26 ti

GRUPA 8• Macedonia - Croaţia 1-1 (Hristov 80 - Şuker 19) meci d isputat

la Skopje). Partida Irlanda - Iugoslavia a fost am înată.Clasament

1. M acedonia 4 2 1 1 9 - 5 72. Croaţia 4 2 1 1 8-6 7 ■3. Irlanda 3 2 0 1 7-1 64. Iugoslavia

• B o sn ia - L ituan ia 2-0 (Kodro 26 pen., la Sarajevo.

• E ston ia - C eh ia 0-2 (B e rger45 , Koller 84) meci disputat la T a li in• In su le le F e roe - S c o ţ ia 1-1 (H ansen 90 - Johnstone 38) m e c i

disputat la Toftir.C lasam ent

1. Cehia 6 6 0 0 14-3 18 ,2. Scoţia 5 2 2 1 7-6 83. Estonia 6 2 1 3 11-11 74. Bosnia 5 2 1 2 . 7-8 75. Lituania 6 1 2 3 5-8 56. Ins. F eroe 6 0 2 4 2-10 2

Urm ătoarea etapă este programată miercuri (9 iunie), e c h i p g naţională a R o m ân ie i urm înd s ă în t îln e a sc ă , la B u c u r e ş t i reprezentativa Azerbaidjanului.

C r i s t i a n F O C Ş A N lj

Pen u lt im u l a c t

S îm bătă, în c ea d e -a 3 2 -a e tap ă " U ^ R S l ^ a u '1 2 7 - 2 4 , Oltchim'99 s -au înregistrat rezultate e. R a ^ c ^ u a u _ Z a lău 23-21,

Rîmnicu V îlcea - A9f ° ™ B a ' a ^ e R ^ en? u fB a ş o v - F ib rex Sâvineşti 31-27.

mMmMmdiâsk

i i m H H W l i H . U . i l l b M r mma

1. F.C. B ra şo v 33C L A S A M E N T U L

21 8 4 62-19 71 (+20 )2. R ocar 33 21 3 9 60-34 66 (+15 )3. Cim entul 33 16 7 10 51-33 55 (+7 )4. Lam inorul 33 16 4 13 23-31 52 (+1 )5. Poli laşi 33 '15 7 • 11 474 1 ■ *52 (+ 1)6. Midia Nvd . 33 '14 8 11 52-32 , 50 (-1 )7. Poiana ' 33 . 14 8 11 4 1 4 2 50 - ( -1 ) '8. Precizia 33 15 4 14 45-38 49 (-2 )9. Moineşti 33 14 5 14 44-39 47 ( 4 )10. D unărea G l. 33 14 5 14 4 3 4 3 47 ( 4 )11. M etrom ICIM 33 13 6 14 46-36 45 (-3 )12. G loria Bz. 33 14 3 16 3841 45 . (-3 )13. Sportu l Stud . 33 12 8 13 33-32 44 (-4 ) .14. Chindia 33 13 5 15 4 0 4 4 44 (-4 )f5 . Tractorul , 33 14 2 17 43-52 44 ( 4 )16. Rulm entul 33 12 5 16 37-30 41 (-7 )17. N itram onia 33 8 6 19 28-61 30 (18 )18. Dacia U n irea . 33 2 4 27 11-116 10 (-38 )

Seria I: Datorită “bunăvoinţei” Iui F.C. BRAŞOV, concitadina METROM I.C.I.M. a scăpat de emoţii

înaintea penultimei etape, formaţia braşoveană Metrom ICIM ocupa locul 15 cu 42 puncte, în vecinătatea locului retrogradant 16, ocupat de Rulmentul A lexandria. S îm bătă , “bu n ăvo in ţa” liderului F .C . B raşov faţă d e concitad ină s -a materializat în victoria celor de la M etrom ICIM şi cele trei puncte înseamnă, gata orice emoţii despre retrogradare. Emoţii mai au înaintea ultimei etape "tractoriştii" braşoveni, tîrgoviştenii şi alb-negrii din Capitală (în ordine de jos în sus), toate trei echipele cu cîte 44 puncte să evo lueze în ultima etapă acasă, la fel ca şi trupa din Alexandria, Rulmentul, care are numai 41 de puncte. O rice “accident" al uneia din cele trei cu 44 puncte (în frîngere ), coroborat cu un succes la limită al Rulmentului, înseamnă... retrogradarea. D acă victoria va fi de partea tuturor celor patru va retrograda Rulmentul.

H

Ui2

<V )

. <

iO : f

Ultima etapă (12 iun ie ): Cimentul - Laminorul (0-1), Rulmentul - Precizia (1 -3 ), D acia Unirea - Rocar (0 -8 ), Gloria Buzău - Petrolul Moineşti (1-3), M etrom ICIM - D u n ărea (0 -1 ), Sportul Studenţesc - Poiana (1 -1 ), Chindia - F .C .B raşov (0-3), Nitramonia - Midia (0 -7 ), Tractorul - Poli laşi (0-2). în paranteze rezultatele din tur.

Seria a Il-a: La Stefănesti o dramă» »ca pe “Nou Camp” \

Din nou rezultate... murdare, cum este cel d e la Sibiu, unde interiştii au cedat toate trei punctelecelor de la Tîrnăveni, ratînd şi un 11 metri. D a r săparcurgem rezultatele etapei cu adnotările derigoare.

• F.C. A P U L L U M - F .C . D R O B E T A 2-1. După isprava din etapa anterioară d e la O rad ea , a lba- iulienii îşi jucau ultima carte pentru răm înerea în B. Şi au jucat-o la cîştig, dar şi cu emoţii. Pentru a lba- iulieni am bele goluri au fost sem nate d e Drăgulin (4 şi 67), golul severinenilor fiind m arcat de Paştin (48).

• A S A TG . M U R E Ş ■ J IU L P E T R O Ş A N I 2-1.Multă vrem e s -a crezut că partida de la t g . Mureş e un "blat", mai ales că “ortacii” desch iseseră scorul prin Sovadi (10 ) şi au ţinut acel mic avantaj înscris pe tabela de marcaj pînă tîrziu cînd Tiberiu G abor (60) a egalat şi asta în contextul că "ortacii" au rămas în z ece din min. 31 cînd Drăgan, ab ia intrat de două minute în teren, a recepţionat un “roşu". Sentinţa înfrîngerii “ortacilor" a fost parafată tot de Tiberiu G abor (85) şi Jiul mai are la dispoziţie ultima etapă pentru a scăpa de retrogradare.

• F.C. B A IA M ARE - M IN E R U L M O T R U 4-1. O victorie clară în atmosferă d e mare tristeţe, şansele ’de salvare fiind foarte firave şi... îndepărtate. Doar o minune mai poate salva formaţia băim âreană de la retrogradare (sau, eventual, după cum “şoptesc", unele zvonuri prin cum părarea dreptului d e a juca în eşalonul doi de la promovata U .M . Timişoara, care, z ice -se , e dispusă să vîndă dreptul cîştigat).

. Golurile băimărenilor au fost m arcate d e Ghindă (43), P andarac (56), Săvoiu (65 ) şi Som cherechi (83). Golul motrenilor l-a marcat Mitu (87, care a ratat un 11 metri în min. 53).

• INTE R S IB IU - C H IM IC A T ÎR N Ă V E N I 2-3. Oaspeţii au înscris de trei ori la rînd prin Ungureanu

Deci ultima etapă va decide a treia retrogradată care va însoţi pe Nitramonia F ăgăraş şi Dacia Unirea Brăila în exodul în C.

Rezultatele etapei:Lam ino ru l R om an - D acia U n irea B ră ila 7-0

(su cce s net, ca în toate cele 27 de înfrîngeri ale brăilenilor), Petro lu l M oineşti - C im entul Fieni 0-1 (gazdele “extrag” puncte dintr-un “puţ “... secat), M idia N ăvo d a r i - Chindia T îrgov işte 0-0 (cît i-o fi costat pe tîrgovişteni “remiza”?), D unărea G alaţi - Sportu l S tu d en ţesc 3-0 (şi uite-aşa "alb-negrii" nu sînt scutiţi d e emoţii înaintea ultimei etape în care au neapărată nevoie de un ega l), F .C .B ra ş o v - M etrom ICIM B ra şo v 2-3 (tare suspectă această victorie considerată în d ep lasa re ). P o li la ş i - Nitram onia F ăgă ra ş 3-1 (fără comentarii), Precizia S ă c e le - T ractoru l B raşov 3-0 (surprinde nu scorul victorie i, ci n ea ju to ra rea d e că tre g a z d e a con judeţenei), R o ca r B u cu reşti - R u lm entu l A lex an d ria 1-0 (c a sâ nu-şi audă vorbe “rocariştii” au cîştigat), P o ia n a C îm pina - G lo ria B u zău 2-0 (avînd asigurate punctele necesare rămînerii în B, oaspeţii au susţinut un joc de... vacanţă).

(20 şi 60, primul din 11 metri) şi Curticăpeanu (70). A po i sibienii s -a u trezit din letargie, au punctat de d ou ă ori prin Luca (73 ) şi Lucian Cotora (76 ), care a catadicsit ap o i s ă rateze un 11 metri (8 4 ), expediind balonul pe lîngă! M urdar rezultat!

• V E G A D E V A - C O R V IN U L 4-2. C u corvineştii în postura d e “non combat", g a zd e le , în ultima evoluţie pe teren propriu, au cîştigat la scor, dar am eninţarea cu retrogradarea este grea c a o piatră d e m oară. Golurile gazdelor au fost m arcate de Popovici (18, 36 şi 79) şi Gigi Ştefan (49 ). Pentru hunedoreni au punctat Păcurar (55 ) şi B ogd an A nd on e (80 ).

• G A Z M E T A N M E D IA Ş - P O L I T IM IŞ O A R A 2-3 . M ă aşteptam la o revanşă a m edieşenilor pentru 0 -2 din tur, numai că pe terenul din C o p şa

- M ică timişorenii au fost cel care au avut m ai mult iniţiativa, avînd mereu întîietatea şi pe tabe la de m arcaj prin golurile marcate de N agy (18), şi S a su

- (41 şi 53 ). Pentru m edieşeni au punctat lorga (38 ) şi CI. M oldovan (75).

• A R O C -L U N G - F.C . B IH O R 2-0. C îte un gol d e fiecare repriză marcate de musceleni prin Butaru (3 0 ) şi C e a p ra z (75).

• D A C IA PITEŞTI - U N IR EA DEJ 2-1. Realmente o dram ă precum a fost c ea d e pe “N ou C am p ” partida B ay em Miinchen - M anch ester United (păstrînd, fireşte, proporţiile cuvenite). Concret, din min. 26 ga zd e le au răm as 'în z ece oam eni prin “roşul” primit direct de Feraru (fault grosolan la Ivan). în inferioritate numerică, piteştenii au stăpînit multă vrem e partida disputată ca de obicei la Ştefăneşti, pe un gazon muiat de ploaia măruntă. în repriza secundă, contra-atacurile dejenilor produc mari spaim e la poarta piteştenilor şi ireparabilul a re loc cînd uniristul D .P o p (78) înscrie cu o lovitură de cap după un corner (cu un minut înainte H alostă I- a obligat pe portarul piteştean s ă trimită în corner). Apoi minutele s -au scurs ca nisipul în clepsidră, rămînînd ultimele firişoare: în min. 88 era 0-1, pentm ca în min. 89 scorni să devină ega l, 1-1, a înscris G îlm encea, a urmat ultimul minut şi, incredibil, 2-1 pentm piteşteni. în două minute o victorie a dejenilor s -a transformat în înfrîngere şi sa lvarea d e la retrogradare s -a spart în mii de cioburi. Păcat.

• F .C . E X T E N S IV - U.T. A R A D 2-3. Partidă disputată cu începere de la ora 13 şi nu în “matineu” ca şi celelalte.

h

zLU2

<ă(0

<U

I i

I . F.C. Extensiv 33' 2. U.T. Arad 33

3. A R O C-lung ' 3 3 ''4 . G a z Metan 335. F.C. Bihor 336. Poli Tmş. 33

' 7. A S A Tg. M. 338. Inter Sibiu 339. Chimica Tv. 3310. Dacia Pit. 33I I . Corvinul Hd 3312. Min. Motm 3313. F.C. Apullum 3314. F.C. Drobeta 3315. V ega D eva 3316. Jiul Ptrş. . 3317. F.C. Baia M are 3318. Unirea Dej 33

C L A S A M E N T222018161515151413131313131212121111

554454 235 4-4 4465 46 4

68

1113 13.14 16 161516 16 16 16 -15 1617 1618

83-3171-3960-4356-4941-44 55-4144-46 5 0 4 7 38-5148-5449-5745-5542-5442-48 35-61 37-5543-5044-58

ULTIM A E T A P Ă (s îm bătă , 12 iun ie ): Jiul - F.C. Apullum (0 -2 ), F.C . Drobeta - A R O C-lung (0 -3 ), Unirea Dej - A S A Tg. M ureş (0 -2 ), Chim ica -

Dacia Piteşti (1-2), Min. Motm - Inter Sibiu (1-1), Corvinul - F .C . Baia ,2-1). în paranteze rezultatele din tur.

71 (+20 )65 (+17 )5 8 . (+4 )52 (+1 ) >50 (+2 )49 (+1 )47 ( 4 )45 (-6 )44 ( 4 )43 (-8 )43 (-5 )43 (-5 )43 (-8 )42 (-6 )41 (-10)4 0 . (-8 )39 (-12)37 (-11)

Bihor - G a z M etan (0 -2 ), F .C . F.C. Extensiv (2-6), U .T . A rad Mare (2-2), Poli - V e g a D eva

Romeo V. CÎRTAN

I f i n . E J E U E L ^

“ U ” C lu j, din n o u fu ra tă d e a rb itra j!. ^ a ^ j //« n \

• “ U ” ClujUniversitarii profesorului

Ştefan Ionescu - Popean, Lungeanu, Oprea, V . Samuil, Tu d o ri, Tăm aş, T in cu , Ionescu, Flutur, Brădăţan, Stupar, Dragom ir, Săuan, Iacob, M aftei, C ilincă, Croitoru, D. Podea, C . Podea - au trecut pe lingă o mare victorie. Şi nu din vina lor... Dacă nu au învins, acest lucru se datorează arbitrului bucureşten Vasile Stancu, fluieraşul care a decis soarta şi cîştigătoarea partidei în minutul

Remin Baia Mare 10-14 (3-8)77, la 10-8 pentru clujeni, prin fără coloană vertebrală şi oacordarea unui 1. p băimărenilor! Dar nu a fost numai minutul 77, ci întregul meci, arbitrul neavînd ochi şi fluier decît pentru R E M IN . Punctele clujenilor s-au concretizat printr-un eseu de, penalizare, un 1: p. _ ş i-transformare, ambele purtînd semnătura lui Brădăţan.

Presimţeam că se va întîmpla aşa..., clujenii nefiind deloc în cărţile federaţiei de specialitate. O moralitate îndoielnică, oameni

singură urmare, în rezultatele naţionalei mari, un alt mare zero. Şi asta, la cîteva luni distanţă de C-M.!

Oricum, “ U ” Cluj merită şi trebuie felicitată pentru performanţa de a fi prezentă în finală, pentru a doua oară consecutiv, de a fi jucat bine. Revanşa se poate lua în ultimele etape de campionat, cele care pot propulsa “U ’ Cluj în primele trei, patru echipe din ţară.

Demostene SOFRON

S L m a s c u l i n ă ,

tu r n e u l IV .

C l u r - N a p o c a

“ B ”

C ra io va ,nouacam p io an ănaţională*• echipele CSM-ului Cluj-pe locul IV •

| Rezultate tehnice: “U" C raiova 6-3 cu CSS Constanţa, 6-1 cu CSM Cluj, 6-4 cu Stirom Bucureşti; Stirom: 6-3 cu CSM Cluj, 6 -4 cu CSS Constanţa, 4 -6 cu "U" Craiova; CSS Constanţa: 3-6 cu “U ” Craiova, 4-6 cu Stirom, 6-3 cu CSM; CSM 1-6 cu "U” Craiova,-3-6 cu Stirom , 3 -6 cu CSS Constanţa & arbitri Papp Ernest, Cornel Gîţ, Aurel Popovici & delegat FRTM - Aurel Popovici, preşedintele Comisiei de competiţii.

Clasament final masculin1. “U" Craiova 12 10 2 campioană naţională2. Stirom Bucureşti 12 8 43. CSS Constanta 12 6 64. CSM Cluj 12 0 12

Ultimul tumeu masculin, 5, 6 iunie, a avut o miză deosebită prin titlul naţional pus în joc. Păcat doar câ echipele prezente nu au avut parte de un public pe măsură, pentru că meciurile au fost de un înalt nivel tehnico- spectacular. Am sâ mă rezum la cel dintre Stirom şi “U ” Craiova cîştigat de olteni cu 64 după 14 cu Stirom!!! Mult mai omogenă, “U ” Craiova a reintrat în posesia titlului naţional după numai un an, Laurenţiu C apră, Lucian Filim on, A lin Bobonete, antrenor Virgil Bălan, reuşind un come-back neaşteptat.

SL feminină s-a jucat la Galaţi. Clasamentul final era cunoscut încă din turneul anterior, asa câ ordinea este Voinţa Galaţi (12 12 0), BNR Bucureşti (12 7 5), CSS Tîrgu Mureş (12 3 9) şi C SM Cluj '12 2 10).

Demostene SOFRON

Steffi G raf a cîştigat, pentru a -6 -a oară turneul

>mf

Sîmbătă, pc terenul principal dc la “Roland Garros” s-a disputat finala feminină a turneului parizian, al doilea în calendarul disputelor dc marc şlem după “Australian Opcn” dc la Mclboum. în ultimul act al competiţiei s-au întîlnit lidera clasamentului W TA clvcţianca Martina Hingis şi germana Stcfii Graf (favorita numărul 4). Cu prima şansă pornea tînăra tenismenâ de numai 18 ani, clvcţianca Martina Hingis, deja cîştigâtoarc a nu mai puţin dc 11 titluri dc grand şlem dintre carc cinci la simplu. Practic turneul parizian era singurul carc nu figura în palmaresul jucătoarei din Ţara Cantoanelor, în timp cc adversarei din finală îi mai lipsea doar un singur succes pentru a o egala pc cchoaica Martina Navratilova rccordmena în materie. Sîmbătă, lidera mondială, Martina Hingis s-a aflat pentru a doua oară într-o finală dc marc şlem în acest sezon, după cea cîştigatâ pc terenurile dc Ia Melboume. Steffi Graf, în schimb, a evoluat într-o nouă finală dc acest gen după aproape 3 ani şi jumătate, nemţoaica abscntînd dc pe terenurile de tenis aproape doi ani. Ultima prezenţă a fost consemnată în 1995, în finala dc la “Roland Garros”, pierdută în faţa americancei Monica Selcş, pc carc Steffi a eliminat-o după trei seturi în semifinalele acestei ediţii. Dc reţinut că Steffi, va împlini săptămîna aceasta 30 de ani. Fosta “number onc” s-a impus greu, dar meritat, după trei seturi, epuizante, care au durat 2 orc şi 25 dc minute, spulberîndu-i elveţiencei o nouă şansă de a-şi adjudeca şi turneul din capitala Franţei. Scor final Steffi Graf - Martina Hingis 4-6,7-5,6-2. Dc menţionat că Hingis, după ce a triumfat în primul set a condus în cel de-al doilea la un moment dat cu 3-0 , ccdind apoi inexplicabil cu 7-5.

în finala masculină americanul Andre Agassi l-a întîlnit pc ucraineanul Andrei Medvedev, revelaţia din acest an. La închiderea ediţiei nu se cunoştea încă rezultatul final al meciului.

Cristian FOCSANU

l i f c

^ Z 'IW W D ţ j

iHHBWfliaiflBI7 iunie

Ziua “finalei mici” la Campionatele Mondiale de fotbal din Italia, din 1934. La Napoli s-au întrecut echipele Germaniei şi Austriei, întîlnirea s-a soldat cu victoria Germaniei cu 3-2, la pauză 3-1.

L Â S Z L 6 Fr.

Tratatment de scurtă durată,uşor

RESPONSABILITATEA DEPLINA A R E Z U L TA TE L O R

re

Sîmbătă dimineaţa, ce l mai... la înălţime clujean şi-a lansat caseta video cu film ul "Uriaşul.meu" (My g ian t) la m agazinul "Hollywood Music & Film ". Cu această ocazie, Ghiţă a răspuns întrebărilor puse de ziarişti pe tema filmului. Pînă la urmă, datorită intervenţiei lui Mircea Barna, discuţia s-a purtat şi p e meandrele sportului.

“Uriaşul meu” este, aşa cum a apreciat Ghiţă, o comedie romantică, care se termină trist. Filmările au

început acum patru ani, după ce impresarul lui, Billy Crystal, producător actor principal în film, l-a văzut pe Ghiţă

Ia Washington Bullets. Se potrivea de minune scenariului. Singura problemă era cum vorbeşte engleza şi dacă ar putea recita din Shakespeare. Ghiţă a acceptat (nouă n-a vrut să ne spună valoarea onorariului propus pentru acest rol), după două săptămîni de stat împreună cu Billy, exersînd din Shakespeare. “Am fost bucuros să fac şi altceva decît baschet”, a spus Ghiţă.

Filmările au durat aproape două luni, o parte s-au făcut în studiourile de la Hollywood (interioarele) şi în Cehia. Dat fiind faptul că acţiunea filmului se petrece în ţara noastră, ar fi fost normal să se filmeze în România. Billy Crystal şi-a trimis agenţii aici, dar se pare că nu a fost mulţumit. Ghiţă spune că n-a avut mari bătăi de cap cu rolul. A fost, ce-i drept obositor ( într-o zi a repetat aceeaşi scenă de vreo 15 ori). în comparaţie cu baschetul, “care este ceea ce-mi place şi mi se pare foarte uşor “, Ghiţă apreciază ipostaza de actor ca una dificilă. După cum ne-a declarat Ghiţă, în America, presa a scris favorabil despre rol şi film. Billy e un personaj mai haios în viaţa de toate zilele decît

în filme, spune Ghiţă. El a fost la lansarea filmului la Scala-Bucureşti, cu o zi înainte să vină la Cluj-

Napoca. La sfîrşitul conferinţei de presă, Mircea Barna, patronul firmei Ancada şi preşedinte al lui “U ” Carbochim, a ţinut să-i amintească lui Ghiţă că are o datorie morală faţă; de baschetul românesc. Concret, Ghiţă, în viziunea lui Barna, ar trebui să cotizeze 20.000 de dolari pe an pentru echipele de baschet clujene. Ghiţă, cu un simţ al umorului pe măsura înălţimii, a

replicat că domnul Bama are concepţii de pe vremea lui Ceauşescu| cînd dacă aveai bani trebuia să-i

împărţi cu ceilalţi. Ghiţă a spuş că îşi' gestionează; banii cum crede el de cuviinţă şi că se va gîndi,-în viitor, eventual după retragerea sâ, la investirii în sportul românesc.

Corina GĂMAN

"N U U E F A TA

CU Z IA R IŞ T II!"»P e autostrada Lisabona-Porto,

Portugalia, o tînâră de 30 ani a condus automobilul 50 km în sen s interzis. Avertizaţi d e alţi conducători auto care, pentru a ev ita o c iocn ire tre c eau pe benzile de circulaţie alăturate, poliţiştii n-au avut altă soluţie d e c ît s ă s u s p e n d e a c c e s u l maşinilor pe toată autostrada. Im prudenta c o n d u c ă to a re a refuzat s ă accep te testul d e a lco o lem ie . “N u d e fa ţă cu z iariştii!”., a m otivat, fe m e ia vâzînd un reporter.

B r a m b u r a Ş M l I i liji»rafatBiBiaaa___________________________Rîndurile de mai jos nu sînt pentru cei

slabi, graşi sau normali. Sînt pentru cei care, din .varii motive, şi-au extirpat nervii. Şi ncmaiavînd, nu se pot... ştiţi dumneavoastră: îmbolnăvi de creier. Pentru că, întreg fiind, e bine să nu mergi la Poşta din Mănăştur. în incintă - 4 telefoane.Toate cu cartelă. Frumos, civilizat, în pas cu alte civilizaţii şi mai mari.Numai câ, la ghişeu, refrenul este cel * - al nostalgicilor care, mai peste tot, auzeau nu avem! Cartele, vasăzicâ. Şi nici pe o rază de cît vreţi dumneavoastră (sigur, cu condiţia să nu ţineţi cu ursul) nu veţi găsi un aparat cu care să puteţi comunica cu ancestrala monedă.

Şi ce face omul cînd se regăseşte singur- şjngurel în pustiul cartierului cu vechi tradiţii de luptă (era să zic bătaie). Numără pînâ la o cifră pară, care sâ nu aibă sub şase zero-uri, se calmează, realizînd că nu e bine

s-o pălmuiască pe impertinenta de la ghişeu (pentru că tot el ajunge la secţie) şi, galeş, aruncă o privire în instituţia care i-a pus la îndemînâ doar o jumătate de mijloc de comunicaţiune. Şi ce vede? Simţul gospodâresco-cetăţenesc, mîndria de a fi

CARTELE...PESTILENŢIALEmănăşturean vechi, neobrăzarea faţă de lucrul bine făcut şi neştiinţa în ale comerţului au făcut ca, pe rafturile Poştei de cartier, să troneze becuri şi - ce credeţi? - suluri întregi de hîrtie igienică. Imediat ne-am dat seama că cei de aici veghează ca noi sâ avem “cartele” pentru oarişce încăperi unde şi

CENTRUL MEDICAL PR0CT0L0GIC

tra te aza

ziceam de chestia cu împăratul şi singurătatea unt mirositoare. Am întrebat în dreapta, şi mai la dreapta (pentru a nu fi suspectat) şi am aflat că nici măcar WC public nu există în zonă. Da’ tot mă încrîncenez şi strig şi eu în pustiu: laxît a calculat Poşta consumul de

, t, ; energie pentru procurarea unei cartele. Câ, zău, eu vroiam sâ dau un telefon în zona centrală. După cele povestite, am încălecat pe ce-am putut (şi avut) şi am ajuns la “adrisant , i-am spus în

: viu grai ce şi cum şi m-am bucurat prosteşte că n-a intrat în bugetul odios

nici un şfanţ în încheiere - ceea ce vă doresc şi vouă - precizez că întrebarea retorică se adresează şi prietenilor “gretzili”, care au cumpărat telefoanele patriei şi au povestit ce minunăţii ni se vor întîmplâ dacă ei vor fi patronii. Da pe cuvînt că nu era nevoie de minte occidentală pentru a pune în loc de cartele magnetice, hîrtie-roz-bonbon!

Aferim!Radu VIDA

si alte p ro b le m e legate d e a cest subiect

A c t u a l m e n t e , e x is tă p o s ib ilita te a t r a t ă r i i a c e s t o r a f e c ţ iu n i

fără operaţii !

BAIA M ARE : 0 6 2 - 2 2 .0 1 .0 5B U C U R E Ş T I : 0 1 - 3 1 1 1 .9 6 9

T IM IŞ O A R A : 0 5 6 - 2 2 1 .2 1 9

(jflgOOO^^

G h i j ă M u r e ş a n

• a l a n s a t . . . p e

s e t ă v i d e oUriaşul nostru” se

simte mai bine ca baschetbalist decît ca actor •

SPORT SI TIIVIP LIBER CU BMWUltimul număr al IN Press îşi

informează cititorii despre finalizarea, la Munchen, a primei faze din testul BM W pentru maşinile de sport. După cum spunea un înalt oficial al diviziei de maşini se pare că au fost obţinute o serie de succese cu noua maşină, dar că încă mai sînt multe lucruri de pus Ia punct. Am trecut cu bine, spunea acelaşi oficial, peste testele de lungă distanţă, cele de rezistenţă

a anvelopelor şi cele de aerodinamică. Următorul test al acestui bolid va fi cel de căldură, aceasta în vederea stimulării condiţiilor infernale cerute de cursa de 24 de la Le Mans. După cum afirmă pilotul de încercări Jorg Miiller, noua maşină s-a comportat deosebit de bine în Anglia şi Spania, urmînd să-şi găsească adevăratul ritm pentru curse mileniul următor.

Tot atît de mulţumiţi pot fi

cei care adoră mişcarea, p e bicicletă. Firma BMW a pus la punct un nou “mountainbike” , folosind cele mai re c e n te realizări din d o m e n iu l ergonomiei. “Top-tech” e ste echipat cu un disc Măgura H S 55, pe care este montată o frînă în sistem hidraulic. E bine d e ştiut că bicicleta este pliabilă ş i încape în orice portbagaj.

Traducere şi adaptare de Radu V ID A

Un copil în vîrstă de 13 ani a fost ucis, vineri s e a f 3 * într-un apartam ent dintr-un cartier select din B ra şo v , •£ , r şoferul familiei sa le a fost foarte grav rănit, ca u r m a r e *=* unui atac pe care poliţia îl consideră a fi o răfuială î n t r e ?

două bande m a fio te -

"

Ţinută d e se a ră indiană prezentată d e m anechinele din

Sibiu

D’ale justiţiei ' : 1

m P R O C E S D EBalamucul a început demult,

în 1976 cînd, practic, s-a încălcat o lege care nici acum nu este valabilă. în acea vreme, terenul colectivizat nu putea fi vîndut dar, chipurile s-a înţeles că este vorba despre vecinătatea unei case şi nu de o întreagă grădină. Şi aşa au devenit duşmani de moarte familiile Muncaciu şi Samoilâ din Ciurila. Ce a fost a fost, dar familia Samoilâ a investit în casa “problemă” peste 100.000 DM iar în 1995, prin

8 m \Decizia civilă nr. 606 a Curţii dc Apel Cluj a cîştigat procesul. Lupta din sălile Tribunalului s-a dat şi pe uliţa satului. Muncaciu l-a dat în judecată pe Samoilă pentru lovire. Acesta, la rîndul lui a sesizat Poliţia şi Justiţia pentru că soţia lui a fost lovită cu coada unui topor. Lumea din sat priveşte ca la circ. Şi spune, mai în gura mare, mai pe la colţuri, că nu s-ar fi întîmplat nimic dacă, oamenii răi nu şi-ar fi băgat coada acolo

unde nu le fierbea oala. Nu-i prea clară exprimarea, iar iţele sînt greu de descurcat Cert este că rivalii stau să se omoare şi; mai nimeni nu poate face nimic. Petre, băiatul lui Samoilâ a declarat: “Domnule, eu nu ştiu ce să mai fac. îmi doresc în fiecare zi să plouă ca să nu vină ăştia să-i omoare pe ai mei. Nu mai pot să înţeleg. Un lucru care era al nostru şi nu se putea vinde a ajuns sâ ne fie luat, sâ ne certăm prin tribunale şi să

ajungem Ia omor. Ei sînt penticostali, au bani şi cumpără pe toată lumea. Şi nu pot să

, înţeleg cum în ’95 o justiţie ne-a dat dreptate ba, mai mult, am primit şi extras funciar pe grădina noastră şi un judecător i-o învăţat în şedinţă cum să mai prelungească nervii, tensiunea şi cum să ne mîncâm viaţa”. La această oră, ultima sentinţă este favorabilă familiei Muncaciu, dar familia Samoilă a făcut din nou recurs la Curtea de Apel. Vorba unui ţăran din Ciurila: “Dom* ziarist, cineva vrea cu tot dinadinsul să-i vadă pc ăştia morţi, că altfel nu pot să-mi explic”. E. IACOB

1865- La Bucureşti, Principatele Unite şiAustria au semnat o Convenţie deextrădare reciprocă a dezertorilorşi delincvenţilor. .

S e s i u n e d e . . . m o d ă l a C l u j - N a p o c a

1992 - Judecătorii primei Curţi Constituţionale a României au

depus jurâmîntul solemn.

W eek-end-ul tre c u t a s ta t sub semnul modei la Cluj-Napoca, unde a avut loc prim ul festival naţional de modă studenţească. Au participat 200 de manechine din form aţii aparţinînd Caselor de Cultură studenţeşti din Tim işoara, la ş i, S u c e a v a , Craiova, Tirgu-Mureş, Sibiu, Braşov ş i C luj-N apoca. F e s t iv a lu l s-a d esfăşurat la C asa de C u ltu ră Studenţească din C luj-Napoca, cu sala arhiplină în ambele seri. Cele & formaţii de m anechini au concurat p entru tre i- p ro b e , c e l m a i bun manechin, cea m ai bună formaţie, cel

m ai bun creator de modă, sub ochii ju riu lu i com pus din Liviu Ionescu, din partea reprezentanţei A genţie i F o rd în R om ânia, V lad A n to n ie - p re ş e d in te le C o m is ie i de m o d ă studenţeşti din cadrul MEN, Ioana G rin d e a n u (rev is ta V IP ), A n d re i D im u le s c u de la “U n ic a ”, E len a Passo-lonescu (Academ ia de Arte Vizuale “I. Andreescu”, reprezentanta J o lid o n - sp o n s o ru l p r in c ip a l a l fe s tiv a lu lu i, I. G hiran , d ire c to ru l Hotelu lu i Napoca ş i Victor Bercea, directorul CCS. .

vestimentare din banii dc bursă. Colecţia respectivă - alcătuită din tricoturi - a ieşit pe măsura bursei... Am văzut însă şi piese de calitate, prezentate la nivel profesionist dc mancchinii din Timişoara, Tîrgu-Murcş, laşi şi Cluj. Cum ar fi colecţia “Back

din Cluj-Napoca. Premiul 3- Cristian Ţocu, Iaşi; Premiul 2- Natalia Hudrea Cluj, iar premiul 1 a fost împărţit, pe drept, de Cristina Barna - Timişoara si Rareş Beraru -

asemenea, s-a prezentat la un nivel profesional ridicat. Manechinele de la Euromodels din Cluj-Napoca au prezentat colecţia “Suflete în ncodihnă”, carc aparţine studentei Natalia Hudrea, de la Academia dc Arte Vizuale “I. Andreescu” ..Clujcncele au fost la înălţime,

: atît ca prezenţă scenică, cît şi prin calitatea vestimentaţiei purtate, stil chimono. Slâbuţe-la figurat, căci altfel erau, unele,

considerată cca din oraşul nostru, pc locul secund fiind Tim işoara, urmată dc Iaşi. înainte dc premiere, Jolidon a prezentat colecţia dc vară “Fior”, punctul forte al Festivalului, în

chiar dodoloaţc - au fost fetele din Braşov. Nici cei dc la Sibiu n-au strălucit, dar au avut şi unele momente bune în prezentarea colecţiei “Extaz”. Piesa cea mai tare a serii de vineri a fost colecţia “Idcntitc”, aparţinînd trupei din Timişoara- creator Cristina Bama.

Seara premieriiSîmbătă, juriul a premiat cele

mai bune manechine şî pe cei mai buni creatori dc modă. Astfel, Ia secţiunea “creaţie vestimentară”, premiul special a fost conferit Ioanei Covalciuc,

' opinia majorităţii celor prezenţi, în general, show-ul a fost dc bună calitate, cu toate ingredientele necesare unei astfel de manifestări: tinereţe,frumuseţe, eleganţă. A lipsit, zicem noi, originalitatea şi extravaganţa pe care am fi aşteptat-o de la studenţi, în creaţiile vestimentare.

Corina GĂMANFoto: Zeno REINHARDT

Ţinuta de zi - interpretare

Vineri, manechinii au evoluat / pentru proba dc interpretare, m . creaţii vestimentare aparţinînd

tot studenţilor. Designerul colecţiei prezentate de trupa de manechine “Fashion Bhcovina” ,

■ din Suceava şi-a încropit piesele

avut succes şi datorită manechinilor carc au prezentat-o. Interesantă şi expresivă în acelaşi timp a fost interpretarea manechinilor dc la Timişoara, carc au prezentat colecţia “Floricele pc Cîmpii”, o alegorie Ia războiul carc are loc foarte aproape de noi. O parodie la starea de lucruri din realitatea cotidiană a fost tema trupei Fargo din Iaşi, carc, de

Tîrgu-Murcş.Ccl mai bun manechin a fost

ales Claudiu Calogca - Tg. Mureş, iar la fete - Andra Balotă -Timişoara, carc a avut un succes de public extraordinar. Un contract cu Agenţia dc Fotomodclc Ford a obţinut Iulia Candrca din Cluj. Cca mai bună trupă de manechine a fost

to plastic” a lui Rareş Beraru, din formaţia.“Estudiantina” a Casei dc Cultură studenţeşti din Tîrgu-Murcş. Creatorul, care este şi manechin, a prezentat combinaţii originale de negru şi argintiu, pe materiale sintctice- care se potrivesc tinerilor din ziua de azi. “Back to plastic” a

N A T O s -a anga jat s ă pună 44.000 d e militari la dispoziţia forţei d e menţinere a păcii în K osovo (K F O R ), iar ţările din a fara Alianţei au oferit 4.000 de militari, a anunţat, sîm bătă, Pentagonu l citat d e A F P .

■ ,v;\vf ' ;

m a .

Consulul statului Yemen la Amman, Moham m ad Hmoud Al Maseibi, a fost

- « - ' ■ îm puşcat mortal, s îm bătă , în sediulCancelariei, de un atacator care pare sâ fi fost

sub influenţa alcoolului, inform ează DPA.

Ip o c r iz ie n o rd -a tla n tic ău r m a r e d in p a g i n a 1

şi dotată cu arme din SUA), au incendiat mănăstiri ortodoxe sîrbeşti, au trecut la epurarea etnică in mii de localităţi, în carc nu a mai rămas astăzi nici o familie sîrbă, au comis sute dc asasinate, ccca cc a dus la refugierea altor zeci dc mii dc sîrbi.

Războiul între cclc două etnii a început, practic, în mai 1993, cînd UCK a ucis doi poliţişti sîrbi şi a rănit alţi cinci, escaladarea lui şi măsurile dc represiune ale Guvernului dc la Belgrad' justificînd, în opinia occidentalilor, intervenţia SUA şi a aliaţilor lor. Peste 70 dc zile dc bombardamente sălbatice, însoţite dc atacuri comune ale aviaţiei SUA şi trupelor terestre ale UCK, au determinat acceptarea dc către Guvernul dc la Belgrad a prevederilor acordului elaborat dc reprezentanţii G -8 şi a unui plan dc pace pentru provincia Kosovo. Acesta prevede, printre altele, oprirea imediată şi verificabilă a violenţelor în Kosovo; retragerea verificabilă a armatei, poliţiştilor şi formaţiunilor paramilitare sîrbeşti din regiune; o prezenţă internaţională de securitate, sub egida ONU, dar cu o participare

• masivă a trupelor NATO; crearea unei administraţii provizorii; reîntoarcerea în provincie a unui număr limitat de soldaţi sîrbi, carc să păzească mănăstirile ortodoxe şi graniţele; un proces politic vizînd încheierea unui acord dc autonomie substanţială, ţinînd seama de acordul de la Rambouillct etc.

întreaga ipocrizie occidentală sc revarsă peste prevederile acestui acord de pace, menit să demonstreze înfringerea sîrbilor într-un război care nu putea avea alt sfirşit. Să ne reamintim că Guvernul de la Belgrad a refuzat sâ semneze acordul de la Rambouillct pentru că acesta prevedea organizarea, după 3 ani, a unui referendum la care populaţia albaneză a provinciei, ajunsă majoritară în urma

întîm plărilor subliniate la începutul acestor însemnări, s-ar fi pronunţat clar pentru independenţă. Albanezii kosovari au semnat acel acord după o întîlnire cu emisarii americani, carc n-au ezitat să promită reprezentanţilor unei armate alcătuită din terorişti ccca cc războiul pc calc să sc încheie a demonstrat. Adică independenţa. Punctul 8 al planului dc pace privind Kosovo prevede încheierea unui acord provizoriu carc sâ garanteze autonomia substanţială a provinciei, luînd scama în totalitate dc acordul dc la Rambouillct şi dc principiile suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale RF Iugoslavia, cît şi dc demilitarizarea UCK. Este vorba, deci, despre un acord provizoriu, ccca cc înseamnă că cl va fi înlocuit într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, poate chiar după 3 ani - cum era prevăzut în acordul dc la Rambouillct, cînd să aibă loc un referendum... Pe dc altă parte, armata şi Poliţia sîrbă sînt obligate să sc retragă din Kosovo, unde vor rămîne, totuşi, unităţile U C K . în timp ce soldaţilor sîrbi li se va .permite întoarcerea în provincie într-un număr de ordinul sutelor, U C K va rămîne în zonă, împreună cu trupele

‘ O N U , dezarmarea albanezilor fiind un proces nu tocmai bine definit în planul de pace. în aceste condiţii, refugiaţii sîrbi vor refuza să se întoarcă în Kosovo, dominată, din punct de vedere militar, de o alianţă, verificată în război, între U C K şi soldaţii americani, iar provincia va deveni sută la sută populată de etnici albanezi. Aceştia nu vor întîrzia să-şi impună prezenţa şi la graniţele federaţiei, "păzite11, ca şi mănăstirile ortodoxe, de cîteva sute de soldaţi sîrbi. Un plan diabolic, care va duce în final la independenţa Kosovo, alipirea sa de Albania şi, prin intervenţii mascate în ţările din jur cu minoritate albaneză însemnată, la destabilizarea întregii regiuni.

Autonomia Transilvaniei - pericol real sau provocare?

Preşedintele Emil Constantinescu a declarat, vineri, în cadrul unei întîlniri cu oamenii de cultură din judeţul Mureş, că a primit informaţii despre existenţa unui nou proiect care vizează rediscutarea autonomiei Transilvaniei şi a Banatului şi a lansat un apel către toţi intelectualii de a trata cu responsabilitate acest subiect, transmite corespondentul MEDIAF AX.

Potrivit lui Constantinescu, proiectul respectiv circulă în marile oraşe din Transilvania pentru a fi semnat de intelectualii ardeleni. în apelul lansat intelectualilor români, preşedintele

Constantinescu. a atras atenţia asupra pericolului pe care-1 reprezintă aceste tendinţe, subliniind că “aventurile intelectuale de acest gen vor fi plăţile scump de oamenii acestei ţări” .

El a precizat câ, personal, nu va accepta niciodată forme de guvernare de tip autonom adăugind câ este “extrem de'periculoasă” lansarea unor iniţiative privind autonomia regională, precizînd că se poate discuta, însă, despre autonomia administrativă pentru care există deja cadrul juridic. Menţionăm că ieri, la Cluj-Napoca, nimeni nu ştia despre acest ipotetic proiect, fapt care întăreşte părerea

că este vorba despre o provocare, căreia i- a căzut victimă preşedintele Constantinescu. Există şi o altă variantă, conform căreia Emil Constantinescu ar fi primit informaţiile pe canalele serviciilor speciale şi s-a grăbit să le folosească în debutul unei campanii electorale care se anunţă deosebit de dificilă pentm el. Doina Comea este de părere că nu degeaba au murit atîţia români pentm reîntregirea ţării pentm ca acum să se pună problema dezmembrării ei. Ceea ce nu înseamnă, a subliniat Doina Comea, câ trebuie să fie îngrădite drepturile maghiarilor din Transilvania.

C i i n f i

E S ^ l aurm are din pagina 1

imnului naţionalei maghiare, cit şi pe parcursul meciului, spectatorii, români au scandat: “Afară, afară, cu ungurii din ţară!”. Antrenorul naţionalei maghiare Bertalan Bicksei a declarat că a fost deranjat atunci cînd publicul român i-a înjurat pe jucătorii săi, adăugind câ spectatorii unguri nu au venit la acest meci, deoarece “le-a fost frică”. în ultimul minut alprimei reprize, căpitanul

naţionalei române, Gheorghe Hagi, a fost lovit de un adversar, suferind o disjuncţic a claviculei drepte, în urma căreia va trebui să efectueze două sâptâmîni de tratament. Deşi Hagi a declarat că meciul cu Ungaria a fost ultimul pentru el la echipa naţională, antrenorul Victor Piţurcă a spus câ doreşte ca acesta sâ joace şi în meciurile cu Slovacia şi Portugalia. La sfîrşitul meciului, Hagi, care a fost înlocuit după pauză de lonuţ Lupescu, din cauza accidentului

i m i

suferit la umăr, a fost purtat pe braţe de coechipieri, în faţa spectatorilor.

După încheierea partidei, cei aproximativ 23.000 de spectatori care au asistat la partida de pe Stadionul “Steaua” au aprins făclii, după care au manifestat pe străzi, pînâ după miezul nopţii, ncînrcgistrîndu-se blocări de trafic. în jurul orei 12.30, cîteva sute de suporteri români au fost opriţi de poliţişti, în încercarea lor de a ajunge la ambasada Ungariei.

Geamurile Consulatului Ungariei au fost sparte sîmbătă noaptea

i k urm are d in p ag ina 1 în faţa Primăriei clujene, ameninţîndu-i pe călătorii Puţin după miezul nopţii, o parte din clujenii vizibil îngroziţi cu spargerea geamurilor, lovind

carc şi-au manifestat bucuria cîştigârii meciului în centrul oraşului, au aruncat însă cu pietre în clădirea în carc este găzduit Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca, spârgînd cîteva geamuri. Unul dintre suporterii echipei naţionale dc fotbal a intenţionat sâ doboare drapelul de stat al Ungariei, arborat la sediul Consulatului, dar â fost împiedicat dc Poliţie. Coloana de suporteri s-a îndreptat apoi spre sediul U D M R Cluj, de pe str. Pavlov, unde au aruncat, de asemenea, cu pietre şi au spart sticle. S-a scandat “Murim, luptăm/ Ardcalu'-l apărăm!” şi ‘Trăiască, trăiască/ Ardealul, Moldova şi Ţara Românească!”

Aceste incidente au survenit după ce, în mod paşnic, participanţii Ia manifestarea de sîmbătă seara şi-au manifestat bucuria facînd baie, ca de obicei în asemenea cazuri, în faţa statuii lui Avram Iancu şi arborînd steaguri româneşti pe statuia lui Matei Corvin. Puţin după aceea însă, ei au oprit un autocar cu număr de Harghita (HR-01-VSN)

cu picioarele în anvelope şi continuînd să scandeze “Afară, afară/ Cu ungurii din ţară!” între timp, un alt autoturism, de data aceasta cu număr de Ungaria (D YN 306) a fost vandalizat lingă Hotelul Astoria, fiindu-i spart parbrizul, respectiv îndoite portierele şi numerele de înmatriculare. Se presupune că responsabilitatea pentru această acţiune aparţine tot persoanelor din grupul celor care au aruncat cu pietre în clădirea Consulatului Ungariei.

Manifestanţii au început să se retragă spre case abia spre dimineaţă. Grigore Dejeu, viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, a declarat ieri că “ceea ce s-a întîmplat este, oricum, puţin pe lingă ceea ce ne-au făcut ungurii la Budapesta. Nu-i frumos că s-a ajuns aici, dar este bine totuşi că nu a fost mai rău”. Consulul general al Ungariei la Cluj- Napoca, Bitay Karoly, a refuzat să comenteze în vreun fel incidentele din noaptea de sîmbătă spre duminică.

H a n s f l i e l a t a l i i i i s s r a l â t e f c E a f a i m i

Ia M r a i ă î i e a s t a S h s I b s H a m f ku rm are din pagina 1

participarea pe liste separate la alegerile locale, dintre toţi cei prezenţi, fiind doar două abţineri. Votul are însă doar un caracter consultativ, decizia urmînd a se lua pe 2 iulie, la Consiliul Naţional. Arhitectul Romulus Zamfir ne-a declarat că, “avînd în vedere situaţia specială din Cluj-Napoca, totuşi ar trebui un candidat unic”, precizând câ nu a avut, deocamdată discuţii cu ţărăniştii.

Trebuie însă precizat că statutul PNL este destul de ambiguu în ceea ce priveşte procedura de votare, stipulînd câ în cazul în care “unul dintre candidaţii individuali pentru funcţii de conducere nu a întrunit jumătate plus unu din numărul de voturi exprimate, se va proceda la un al doilea tur de scrutin la care vor participa primii doi clasaţi”. în ceea ce priveşte candidatul desemnat de Adunarea Generală, acesta va

mai trebui să treacă prin două “ciururi”, validarea de către Biroul Permanent Judeţean şi Comitetul a judeţean de conducere. în plus, după cum ne-a declarat Ovidiu Drăgănescu, secretarul general al PNL, se va trece la testarea popularităţii candidaţilor printr-un sondaj de opinie realizat în fiecare localitate, rezultatele sondajului fiind în măsură să schimbe unele decizii ale forurilor de conducere.

î n f r u n t e c u

m i n i s t r u l

E c k s t e i n P e t e r

K o v a c s .

Parlam entarii clu je ni ai

U0P9R au fost vineri seara

la filmLiderii clujeni ai UDM R

au participat, vineri scara, Ia Cinematograful “Arta” din Cluj-Napoca, Ia spectacolul de gală al filmului maghiar “Profesorul « V a să z ic ă » ’ Au fost prezenţi, alături de alţi reprezentanţi ai intelectualităţii maghiare clujene, ministrul pentru minorităţi, Eckstein Peter Kovacs, preşedintele UDMR Cluj, Konya Hamar Sandor, respectiv deputatul Matis Jeno, împreună cu familiile. La premiera filmului au spus cîteva cuvinte doi din principalii actori care au jucat în această producţie: Dobo Kata şi Koltai Robert, ultimul avînd şi calitatea de regizor.

Aceasta este una din primele dăţi cînd un film maghiar beneficiază de o atenţie atît de susţinută în Cluj. Filmul este o comedie romantică, parţialautobiografică, conform regizorului producţiei, realizată integrai în Ungaria, anul trecut. Actriţa care deţine principalul rol feminin din film nu a putut fi prezentă vineri seara la Cluj, fiind nevoită sâ facă o deplasare în Statele Unite ale Americii. Regizorul Koltai Robert, de asemenea dramaturg, este autorul altor şase producţii cinematografice de succes: “U n loc sub soare”, “Cangurul”, “Gornistul”, “Relaţii de familie”, “Sîmbătă vrăjitoarelor”, “Te sărut, mamă”.

Dragoş C. POPA

C A S A C E E D I T U R A |• .j a ■ ; - T ^ .7 ' »— . v“ -"' "î 3

- |

” ţs5 Scnzată 'p rin S L T 'h r- ' I F f f / t 9 9 f 7 j u a e c ă S a Cluj-Napoca, înm atriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22.03 1931 cod fiscal R 2044B9

IL IE C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) ; C R I S T I A N B A R A ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) . T e l . 1 9 .1 6 .8 1 ; f a x :1 9 .2 8 .2 8 ,- E -m a i l ; a d e v c j@ m a i l . d n ţ c j . r o

S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e : H o r e a P E T R U Ş

T e l/ fa x :1 9 .7 4 .1 8

R E D A C Ţ I A : C lu j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 16T e le fo a n e : P u b l ic i t a t e : îe l- fa x : 1 9 .73 .04 ; C o n t a b i l i t a t e : 1 9 .7 3 .0 7 ; C u l t u r ă ,E v e n im e n t , P o l i t i c 1 9 .7 4 .9 0 , S o c i a l , E c o n o m i c 1 9 .7 5 .0 7 ; S p o r t : 1 9 .2 1 .2 7 ; D i fu z a r e , M ic a p u b l ic i t a t e : 19 .49 .81 S u b r e d a c ţ i a T u r d a : te l/ fax ; 3 1 .4 3 .2 3 ; S u b r e d a c ţ i a D e j : tel/fax: 2 1 .6 0 .7 5

■ ,i>i i -;.t »#->/•£, “ : ^ p 5 i d

D . |\-W;. . . ' ' ~ )

TIPARUL EXECUTAT IA-yr ţv-r/w „**ri c**• -V f l "A

-i jjba insu/.- j G a ra m o n cf