transformările geodemograﬁ ce ţiului rural din regiunea ... · perioada comunist ă dar şi dup...

Romanian Statistical Review - Supplement nr. 8 / 201434

Transformările geodemografi ce ale spaţiului rural din regiunea istorică Moldova

în perioada post-comunistăIuliana-Valentina MARDALE

[email protected] din Bucureşti,

Facultatea de Geografi e

Abstract

Populaţia unui teritoriu prin caracteristicile sale (număr, natalitate, mortalitate, educaţie şi ocupaţie) infl uentează aspectele economice, sociale, culturale ale spaţiului respectiv. Toate aceste caracteristici sunt în stransă legatură şi duc la evidenţierea transformărilor pozitive sau negative. În perioada comunistă dar şi după, satul românesc a cunoscut transformări majore, afl ându-se într-un proces continuu de modifi cări, care au dus la schimbarea specifi cului localităţilor, perturbarea echilibrului demografi c, economic şi social. Primele modifi cări importante suferite de satul tradiţional au aparut în perioada comunistă, odată cu procesele de colectivizare şi industrializare masivă din anii ’50 - ’70, care au dus la transformări legate de stilul de viaţă, obiceiurile locale şi activitatea economică. Astfel, obiectivul acestui articol este de a identifi ca importantele transformari geodemografi ce aparute la nivelul mediului rural în perioada 1990 - 2011 în regiunea istorica Moldova. Studiul ia in considerare aceasta regiune deoarece s-a evidentiat in perioada comunista prin cele mai mari valori ale ritmului mediu anual de crestere, comparativ cu restul ţării. În prezent acest areal prezinta câteva probleme demografi ce cum ar fi natalitatea scăzuta, îmbătrânirea populaţiei şi bilanţ migratoriu pozitiv. De asemenea lucrarea evidentiază o serie de clasifi cări ale spatiului rural din acest teritoriu ca urmare a transformarilor geodemografi ce apărute în această perioadă. Cuvinte cheie: demografi e, spaţiul rural, transformări geodemografi ce, regiunea Moldova. JEL Classifi cation: J, R .

Revista Română de Statistică - Supliment nr. 8 / 2014 35

1. Introducere

După schimbarea de regim politic şi administrativ în 1989, societatea românească a intrat într-un proces de tranziţie complex de la o ţară comunistă la una europeană. O serie de modifi cări au loc în toate componentele societăţii româneşti. Spaţiul rural care reprezintă una dintre componente principale ale societatii romanesti este un subiect al acestor modifi cări. Scopul acestui articol este de a examina transformările geodemografi ce în mediul rural din regiunea istorică Moldova în perioada postcomunistă. De asemenea, acest articol îşi propune să prezinte aspecte geodemografi ce din mediul rural care sunt condiţionate de procese demografi ce naţionale. Ideea articolului a pornit de la premisa că indentifi carea schimbărilor geodemografi ce care au apărut după căderea regimului comunist în 1989, este un subiect actual, care merita tratat cu atentie. Principala problemă care va fi urmărită se referă la impactul transformarilor demografi ce asupraa spaţiului rural din regiunea Moldova. Prin urmare, una dintre cele mai importante transformări, care trebuie să fi e luate în considerare, este evoluţia demografi că în mediul rural şi efectele acestor procese în diferite domenii ale vieţii social-economice. Tendinţele demografi ce care afectează zonele rurale din regiunea Moldova, evidenţiate în previziunile demografi ce sunt discutate în detaliu în acest articol. În scopul de a clasifi ca transformările geodemografi ce în mediul rural din regiunea Moldova, am evidenţiat schimbările demografi ce şi administrative care prezintă consecinţele dezvoltării regionale, cu infl uenţe asupra comunităţii şi spaţiu. Studiul are trei obiective principale: în primul rând, este identifi carea principalelor transformări demografi ce care au apărut în zonele rurale din regiunea istorica a Moldovei, al doilea este de a identifi ca factorii care au dus la aceste schimbări, iar al treilea este dezvoltarea unui tipologii de clasifi care în comunităţile rurale prin schimbări demografi ce majore.

2. Teorie şi metodologie

2.1. Spaţiul rural Orice analiză a spaţiului rural, concepută pentru a evidenţia caracteristicile şi funcţiile de defi nire presupune - în primul rând - conturarea conceptului de spaţiu rural. (Mathieu, 2006) Noţiunea actuala de mediul rural (populaţia din mediul rural) caracterizează un ansamblu care este în mod clar diferenţiat de zonele urbane şi delimitat, de asemenea, de unităţile statistice şi administrative convenţionale.


Desigur, criteriile pentru defi nirea caracterului urban sau rural a unei comunităţi sau spaţiu care arată diferitele concepte adoptate sintetic, pot fi rezumate în trei categorii: economice, sociologice şi geografi ce. (Otiman Păun Ioan, 2010) Mulţi specialişti (Lemoine F .; Pierre George, Ioanid, I.Bold etc) defi nesc mediul rural, spre deosebire de zonele urbane ca “zonă caracterizată printr-o densitate şi prevalenţa populare şi relativ scăzut al agriculturii”. “Aşa cum este defi nit în Carta europeană a mediul rural, acoperă o suprafaţă interioară rural sau de coastă este umplut cu satele şi oraşele mici, în cazul în care cea mai mare parte a terenului este utilizată pentru: a) agricultură, silvicultură, acvacultură şi pescuit; b) activităţi economice şi culturale ale locuitorilor acestor zone (artizanat, industrie, servicii); c) aranjamente pentru zonele non-urbane de petrecere a timpului liber şi de distracţie (sau rezervaţii naturale); d) alte utilizări (exclusiv de locuit) La nivel european, ruralul ocupă 85% din teritoriu, cu pronuntat decalaj în raport cu mediul urban relativ la calitatea vieţii. În viziunea europeană satul are trei funcţii principale: economică (agricultură, silvicultură, silvicultură, artizanat etc), funcţie ecologică (care vizează conservarea resurselor naturale, spatii verzi, mediu, peisaj şi biodiversitate) şi funcţia socio-cultural proiectat pentru a asigura şi extinde viaţa asociativă locală.( Hoggart, 2014)

2.2. Metodologie – analiza geodemografi că Geodemografi a poate fi defi nita ca o clasifi care a întregii populaţii, în funcţie de tipul de zona în care locuiesc. Brown defi neşte geodemografi a, după cum urmează: “Analiza de aspecte spaţiale şi socio-economice ale structurii de oraşe, facilitarea dezvoltării şi punerii în aplicare a tipologii într-o zonă care s-au dovedit a fi descriptori utile de comportamentul oamenilor şi pentru analiza viitoare”. (Otiman Păun Ioan, 2010) Analiza geodemografi că presupune mai multe etape importante care vizează în primul rând, spaţiul asupra caruia se face analiza, perioada de timp, şi fenomene demografi ce cu care se confruntă societatea de astăzi. Astfel, pornind de la prezentarea de spaţiu şi perioadă, aplicând o analiză multivariată de variabile demografi ce rezulta o ierarhie a zonelor, subliniind atât riscurile şi perspectivele. (Tonks, 1990) Pentru o caracterizare completă a zonelor rurale in regiunea istorica a Moldovei, analiza a inclus un set de indicatori relevanţi pentru a sublinia transformarea hte geodemografi că de perioada post-comunistă. Metodologia de lucru a început cu analiza geodemografi că de colectare a datelor din anuarele demografi ce şi statistice, baza de date Tempo


[10], şi curăţarea datelor cu metode statistice, folosind diferite instrumente, cum ar fi SPSS, FoxPro şi Excel. Apoi am calculat indicatorii demografi ci reprezentative, în scopul de a evidenţia transformarea în spaţiul rural al regiunii istorice Moldova. Transformările descoperite au fost evidentiate prin tehnici GIS si metode cartografi ce. O altă metodă de prezentare a rezultatelor a fost folosind diagrame şi cartodiagrame. Articolul conţine date statistice despre împărţirea administrativ-teritorială a regiunii şi a datelor statistice cu privire la numărul, structura demografi că (naşteri, decese, căsătorii, divorţuri) şi, de asemenea, mişcarea naturală între 1994-2009. Analiza a zonelor rurale are scopul de a avea un grad mai ridicat de obiectivitate şi de a oferi o imagine a situaţiei demografi ce in perioada post-comunistă. Condiţia principala în selectarea indicatorilor a fost că ei sa exprime transformările majore cu care se confruntă zonele rurale. Analiza schimbărilor demografi ce din mediul rural a condus la, realizarea de topologii, clasifi carea lor fi ind determinată prin metode statistice, în funcţie de variabilele demografi ce care au fost luate în considerare. Prin urmare, în studiu au fost efectuate următoarele etape: colectarea de date statistice, de prelucrare a datelor prin metode statistice multivariate, cum ar fi metoda indicatorilor şi cartografi că, urmate de interpretarea rezultatelor, în scopul de a crea tipologii ale zonelor. În plus, studiul s-a bazat pe date statistice cantitative din ultimele trei recensăminte, pentru perioada 1990-2011. De asemenea, pentru aceste date au fost aplicate metoda indicatorilor, în scopul de a clasifi ca mediul rural pentru fi ecare indicator calculat, cum ar fi dinamica populaţiei, densitatea populaţiei, precum şi rata de fertilitate. Metoda de clasifi care ierarhică a fost de asemenea folosită pentru mai mulţi indicatori. Am ales variabile demografi ce relevante, în scopul de a evidenţia transformările din mediul rural în funcţie de tipul de populaţie, densitatea populaţiei, depopularea imbatranire a poupulatiei. Astfel, am clasifi cat zonele vizibil vulnerabile, cu o populaţie în curs de îmbătrânire, rată scăzută a natalităţii şi nivel scăzut de educaţie, precum şi zonele în care acestea sunt mai puţin vulnerabile, în care variabilele demografi ce sunt echilibrate. Pentru a evidenţia caracteristicile geodemografi ce s-au calculat urmatorii indicatori (rata de creştere naturală, rata netă a migraţiei, intensitatea de depopulare, raportul de persoane în vârstă din populaţia, indicele de îmbătrânire, indicele de potenţial demografi c, si raportul de dependenţă totală de vechi persoane) pentru fi ecare din cele 635 de municipalităţi din regiune. Apoi, pe baza valorilor standardizate ale variabilelor a fost calculat un indicator global (indicele demografi c), care permite clasifi carea aşezărilor într-o ierarhie în ceea ce priveşte factorul demografi c.


2.3. Mediul rural din regiunea istorica Moldova Aşa cum se poate vedea în Fig. 1, am considerat că actualele judeţe Bacău, Botoşani, Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui şi Vrancea formează regiunea istorică a Moldovei. Regiunea este situată în partea de nord-est a României, ocupând în întregime regiunea de dezvoltare Nord-Est şi în regiunea de Sud-Est sunt doar Galati si Vrancea. Analiza acestui spaţiu a fost făcută pentru perioada 1990-2013. Cu o suprafata de 46,173 km², regiunea Moldova reprezintă 19,4% din suprafaţa ţării. Din punct de vedere administrativ, în 1990 a fost de 578 comune, 29 oraşe şi 12 comune, iar în 2011 au fost 635 de comune, 34 oraşe şi 21 de comune. În această perioadă organizarea teritorială s-a schimbat în mod semnifi cativ, numărul de comune din mediul rural a crescut cu 57, comparativ cu 1990, judeţul cu cea mai mare diferenţă fi ind Vaslui, unde s-au format un număr de zece noi comune, urmat de Vrancea cu nouă commune, urmat de Suceava şi Neamţ fi ecare cu 8 comunităţi. Judetul în care organizarea administrativă a suferit foarte puţin, este Botosani, unde s-au creat doar 3 comune.

Judeţele din regiunea istorica MoldovaFig. 1


În anul 2013 zonele rurale din regiunea Moldova au avut un total de 635 de comune şi 2925 de sate.

3. Rezultate şi discuţii

3.1. Transformările geodemografi ce Termenul “Transformări geodemografi ce” este în prezent folosit pentru a semnala modifi cări în procesele demografi ce cu implicaţii pentru zonele geografi ce (cu referire la supra-aglomerare şi subpopulare) în bunăstare (scăderea fertilităţii şi îmbătrânire), şi dezvoltarea economică (şomaj), aplicat unui teritoriu . Transformările sunt întotdeauna evaluate de o bază iniţială; de fapt, ele reprezintă o abatere în raport cu o situaţie normală. Transformările geodemografi ce sunt determinate de condiţiile sociale ale populaţiei într-o regiune. Aceste condiţii se referă la: relaţia dintre populaţie şi alte organizaţii sociale (accesibilitatea la serviciile sociale instituţiilor de învăţământ, de instruire şi de infrastructură locală), funcţionalitate şi situaţia economică în acest spaţiu. Condiţiile sociale sunt strâns legate de toate organismele teritoriale (economice, culturale, politice şi ideologice).(Bar,2010) Există mai multe tipuri de transformări geodemografi ce, cum ar fi : - Transformări locale in teritoriu - extinderea spaţiului pentru clădiri in dauna suprafeţelor agricole. - Transformări sociale legate de infrastructură şi de condiţiile de viaţă locale din spaţiu (infrastructura de transport, asistenţă medicală şi educaţie). - Transformări economice legate de dizolvarea zonelor generatoare de venituri în care oamenii ar putea desfăşura activităţi economice (eliminarea întreprinderilor locale reducerea doar la activităţi agricole de subzistenţă). - Transformări legate de declinul demografi c şi dinamica acestuia, consecinţe şi structuri sociale. Aceste transformări sunt însoţite şi de alte fenomene, cum ar fi creşterea inegalităţii, răspândirea populaţiei din regiune; intensifi carea mişcărilor migratorii; schimbarea comportamentului demografi c al populaţiei din regiunea Moldova. În primul rând am dorit să realizăm o schită a transformărilor geodemografi ce care au avut loc dupa comunism, acestea fi ind împărţite în patru categorii: - Transformări administrative; - Transformări în numărul şi structura populaţiei; - Transformări privind mişcarea naturală şi migraţia; - Transformări în comportamentul demografi c - Transformarea în comunităţile demografi ce la nivelul teritoriului


În cadrul fi ecărei transformări sunt analizate triggere-le, progresul transformării, efectele acestor modifi cări, precum şi evidenţierea zonelor în care impactul a fost major prin crearea unor tipologii, cu zone demografi ce favorizate sau defavorizate.

3.2. Administrative transformations

În perioada comunistă şi după, satul românesc a cunoscut transformări majore, fi ind într-un proces continuu de transformări care au dus la schimbarea specifi cului zonelor rurale, dezechilibrarea balanţei demografi ce, economice şi sociale. Primele transformări semnifi cative ale satului tradiţional au apărut în timpul perioadei comuniste, datorită procesului de colectivizare şi industrializare în masă din ani 50-90 care au condus la schimbări legate de stilul de viata, obiceiurile locale şi de afaceri. În Fig. 2 şi Fig. 3 este reprezentată evoluţia numărului de comune şi sate între 1990 şi 2012. După cum putem vedea, un an special a fost 2004, când un număr semnifi cativ de sate s-au transformat în comune.

Evolution in number of communes Fig. 2


Evolution in number of vilages Fig. 3

Din 1990, mediul rural a intrat într-o nouă fază, caracterizată prin probleme economice şi modifi cări majore. Transformărilor economice din această perioadă,li se adaugă, cel puţin pentru perioada 1990-2000, o creştere a procesului de ruralizare, astfel agricultura a jucat un rol important pentru populaţia afectată de schimbările economice (Raluca-Ioana Horea-Şerban, 2013). De remarcat, sunt o serie de procese demografi ce care au loc în perioada luata in calcul: consolidarea migraţiei urban-rural, apariţia zonelor de dezindustrializare, apariţiri agriculturii de subzistenţă la o mare parte a populaţiei din mediul rural (Brockerhoff, 1993). În comunităţile rurale sunt factori naturali importanti şi condiţii economice şi istorice care au favorizat apariţia unor localităţi şi schimbări în organizarea lor administrativ-teritorială în post-comunism (Blaga, 2008). Evoluţia comparativă a aşezărilor de după 1989 şi tendinţele lor de transformare se datorează în primul rând politicilor demografi ce susţinute de noul regim, din 1990. În Tabel 1 este prezentată organizarea administrativă a regiunii istorice a Moldovei în anul 2012. Pentru această perioadă, 1990-2011, se poate observa fi zionomia localităţilor (şi, prin urmare, progresul lor, localiza zonele cu modifi cări semnifi cative şi crearea de tipologii a comunelor afectare de procesele geodemografi ce) şi localităţi unde, obiectivele principale au fost afectate grav de schimbările sociale, economice şi politice care au avut loc . În ceea ce priveşte regimul administratv, in regiunea Moldova s-a schimbat organizarea teritorială, astfel au fost nou create un număr :


• 9 municipii; • 5 oraşe • 57 de comune (care 28 de sate au fost transformate în comune) • un total de 71 de sate au apărut

Administrative organisation of Moldova territory, on December 31, 2012Tabel 1

Regiunea istorică

Moldova

Suprafaţa totală(km2)

Numarul total de orase şi municipii

Din care Municipii Comune Sate

Total 238391 320 103 2861 12957Moldova 46173 55 21 635 2925Bacău 6621 8 3 85 491Botoşani 4986 7 2 71 333Iaşi 5476 5 2 93 418Neamţ 5896 5 2 78 344Suceava 8553 16 5 98 379Vaslui 5318 5 3 81 449Galaţi 4466 4 2 61 180Vrancea 4857 5 2 68 331

Schimbările în modul de organizare administrativ-teritorială a regiunii istorice Moldova sunt evidente. Aceste transformări sunt clare, nu numai din cauza schimbărilor în organizarea teritorială a unităţilor administrative, dar, de asemenea, prin observarea schimbărilor în dinamica şi structura populaţiei din regiunea istorica Moldova, în perioada 1948-2011 la recensăminte. În 1948, distribuţia urban-rural a fost dezechilibrată; populaţia urbană a fost de doar 19,5%, în timp ce în mediul rural fi ind mai mult de 80% din populaţie. Cu toate acestea, aceste valori nu au fost menţinute în aceast fel, deoarece oraşele după 1990 au primit un fl ux mare de oameni din satele din apropiere sau chiar mai îndepartate, astfel încât la recensământul din 1992, erau 45,7% de persoane în mediul urban şi 54,3% în mediul rural. Acest echilibru, a fost posibil datorită noilor politici emise după 1990, când libertatea de mişcare a fost posibilă şi oamenii a fost dornici să caute o viaţă mai bună în oraşe. Prin urmare, aceste mutaţii geografi ce ale locuitorilor au dus la suprapopularea şi depopularea unor areale in detrimentul altora.

3.3. Transformations privind numărul şi structura populaţiei pe grupe de vârstă

Evolutia istorică, transformările sociale şi economice pe care regiunea istorică Moldova le-a experimentat în ultimii ani, au dus în mod natural la evoluţia structurii populaţiei şi a caracteristicilor sale. Este important de subliniat modifi cările semnifi cative care au loc între populaţie şi economie, şi măsura in care mărimea populaţiei, structura


demografi că şi socio-economică determină o dezvoltare efi cientă a economiei. Raportul dintre aceste două categorii, este foarte de important, şi trebuie determinat, adică modul în care creşterea şi bunăstarea materială a populaţiei infl uentează distribuţia spaţială. Populaţia unui teritoriu, cu caracteristicilor sale (număr, natalitate, mortalitate, educaţie şi ocupare) infl uenţează spaţiul economic, social, cultural, respectiv. Toate aceste caracteristici sunt strâns legate şi poate duce la evidenţierea transformărilor pozitive sau negative. După cum ca vom vedea din Fig. 4 şi Fig. 5 distribuţia aşezărilor este, în principal, în Podişul Central Moldovenesc (25,2%) şi Subcarpaţii de Curbură (25,2%). Restul populaţiei este distribuit aproape în mod egal în celelalte forme de relief (de exemplu Carpatii Occidentali, Subcarpaţii Moldovei, Podişul Sucevei, Câmpia Jijiei, Campia Moldovei şi Lunca Dunării).

Distribuţia aşezărilor pe forme de relief Fig. 4


Evoluţia populaţiei în regiunea istorică a Moldovei arată mai întâi ca, în ultimii 21 de ani înainte de recensământul din 2011, creşterea populaţiei s-a redus, comparativ cu perioada comunistă. Din 1990, populaţia a scăzut an de an, atât ca urmare a migraţiei externe negativă şi, al unui echilibru natural negativ al populaţiei. În 2002, la doar 10 de ani de la primul recensământ din perioada post-comunistă, populaţia Moldovei a scăzut cu 105.000 de persoane, această tendinţă a continuat şi în 19 ani populaţia a scăzut cu 607 mii persoane şi este prevăzut a se reduce în viitorul apropiat. La această scădere a contribuit, pe lângă reducerea fertilităţii feminine la un nivel care nu oferă nici simpla reproducere a populaţiei, nivelurile ridicate de mortalitate în ultimii ani. În Fig. 6 este prezentată evoluţia populaţiei rurale între recensăminte din 1912 până în prezent. Poate fi observat un punct de infl exiune reprezentat de anul 1977, cu o creştere a numărului populaţiei pana la recensământul din 1977 şi apoi a avut loc o scădere continuă a numărului populaţiei. După 1990, tendinţa de scădere a continuat cu mici variaţii în 2002 şi 2011.

Evolution populaţiei din rural la recensăminteFig. 6

Populaţia rurală a Moldovei în anul 2011 a fost de 2390 mii persoane (reprezentând 57,1% din regiune), ajungând la 2420 mii oameni în 1948 (reprezentând 80,4% din regiune). Comparaţia nu este chiar relevantă pentru această regiune Moldova având în anul 1948 o populaţie totală 3 milioane, cu un milion şi un pic mai putin decât în 2011. Fig. 7 prezintă evoluţia procentuală a populaţiei rurale în perioada 1990-2013. În timpul acestei evoluţii sunt evidenţiate mai multe etape distincte infl uenţate de diverşi factori perturbatori, cum ar fi schimbări politice


şi sociale, care au dus la aceste transformări. În perioada post-comunistă în 1992, populaţia rurală a fost destul de mică în comparaţie cu populaţia urbană, reprezentând 80,4% din regiune. În 2011, ea a ajuns la echilibru, cu 57,1% din populaţia rurală.

Evoluţia populaţiei rurale după 1990Fig.7

3.4. Transformări privind mişcarea naturală şi migratorie Transformările sociale ale perioadei luate in calcul in satul românesc se caracterizează prin schimbări majore, determinate de dezvoltarea inegală a satelor. În aceast fel, profi lul rural este dominat de o serie de transformari post-comuniste, pornind de la dezvoltarea rurală, situată în expansiunea peri-urban, în ţară tradiţional, dominat de practici agricole pentru gospodăria proprie şi a familiei. Este cunoscut faptul că mediul rural românesc a suferit schimbări geodemografi ce majore, datorită creşterii mişcărilor teritoriale, fl uxurilor migratorii dintre mediile ca au condus la zonele peri-urbane aglomerate din jurul marilor oraşe şi depopularea satelor, creând diferenţe regionale majore. În Fig. 8 este prezentată evoluţia creşterii naturale în epoca post-comunistă. Putem vedea ca până în 2002 sporul natural a fost pozitiv şi din 2002 până în 2012 sporul natural a fost negativ. De asemenea, se poate observa un trend descendent al acestui indicator.


Evoluţia sporului natural Fig. 8

În ceea ce priveşte soldul migrator, din Fig. 9, putem vedea că acest indicator a fost negativ în perioada luată în considerare, ceea ce înseamnă că un număr semnifi cativ persoane au emigrat în alte ţări sau în alte judeţe. Pentru perioada 2010 până în 2012 balanţa migtatorie a fost pozitivă.

Bilanţul migratoriuFig. 9


3.5. Transformări la nivel de comportament demografi c Indicatorii comportamentului demografi c sunt foarte importanţi pentru a înţelege evoluţia şi fenomenele legate de populaţie. În Fig. 10 este prezentată evoluţia populaţiei în funcţie de grupele de vârstă, populaţia masculină şi populaţia feminină în doi ani distincţi 1990 şi 2013. La nivelul populaţiei masculine numărul de tineri a fost mai mare în 1990 decât în 2013, mai mult decât atât numărul persoanelor de sex masculin batrane este mai mare în 2013 decât 1990. Aproape aceeaşi evoluţie se înregistrează şi pentru populaţia feminină. Astfel, putem vorbi despre un proces de îmbătrânire în interiorul populaţiei din mediul rural, fapt care poate fi observat din piramda vârstelor în Fig. 12. Un alt set important de indicatori prezentaţi în Fig. 11 afi rmă procesul îmbătrânire (indicele îmbătrânire depopulare, rata de dependenţă şi raţia populaţie în vârstă formează populaţia totală). Ponderea populaţiei în vârstă este mai mare în 2013 decât în 1990, de asemenea raportul persoanelor in vârsta fata de populatia totala, arătând încă o dată îmbătrânirea populaţiei. Mai mult, raportul de dependenţă arată că numărul tineri este mai mic în 2013 decât în 1990. Din punctul de vedere al ratei de creştere naturală, distribuţia acestui indicator în regiunea istorică Moldova în anul 1990 şi 2013 este reprezentată în Fig. 13 şi Fig. 14. Dupa cum se poate observa, în 1990 rata de creştere naturală fost pozitivă în toate regiunile considerate . Contrar, în anul 2013 un număr important judeţe din regiune au o rată de creştere naturală negativă. De asemenea, regiunile cu rată mare a creşterii naturale sunt mult mai puţine decât în 1990, predominante sunt zonele cu rată de creştere mică, între 2-7%.

Piramida populaţieiFig. 12


Rata de creştere naturală în 1990 Fig. 13


Rata de creştere naturala în 2012 Fig.14

3.6. Transformari demografi ce ale comunitatilor în teriutoriu În scopul de a identifi ca transformările care au avut loc la nivelul comunităţilor, în perioada postcomunistă, luăm în considerare populaţia în 1990 şi 2013. Mai mult am calculat gradul depopulării şi în cele din urmă am clasifi cat zonele si gradul de depopulare. În Fig. 15 şi 16 este reprezentată distribuţia în numărul populaţiei în anul 1990, respectiv 2013, Astfel, putem distinge cinci tipologii ale mediului rural, clasifi cat dupa numărul populaţiei: Localităţi sub 3000 de locuitori, care predomină în partea de

Vest a judeţul Suceava (zona de munte), în sud-vestul judeţului Vrancea (zona subcarpatică) dar şi în centrul judeţului Vaslui.

Localităţi între 3001 şi 5000 de locuitori, care predomină în judeţele Botosani, Neamţ, Iaşi şi Bacău.


Localităţi între 5001-6000 predomină în centrul judeţului Bacău. Localităţi cu 6001-9000 locuitori in judetul Galati (Campia

României). Localităţi de mai mari de 9000 de locuitori distribuite în jurul

zonelor urbane din întreaga regiune.

Cea mai semnifi cativă diferenţă între 1990 şi 2013 a fost în patru zone diferite: Vrancea, judeţe Vaslui, partea de vest a judeţului Suceava şi centru din Botosani. Deci, putem identifi ca cele 4 zone cu probleme demografi ce. Spaţiile rurale depopulate poat fi defi nite ca “zone în declin demografi c” din cauza emigrării oamenilor. Zonele cu dedepopulare extremă se poat observa în Fig. 17 în care se prezintă o hartă cu clasifi care a spaţiului rural, bazat pe risc demografi c de depopulare. Localităţile marcate cu rosu sunt cele mai afectate de fenomene de depopulare. În aceste localitati de peste 50% din locuitori au emigrat sau au murit. Harta a fost realizată pe baza ratei anuale medii de creştere pentru perioada 1990-2013. In harta realizată, zonele cu culoare alb reprezintă zona urbană şi, de asemenea, localităţile care au apărut după 1990, astfel am clasifi cat localităţile bazat pe intensitatea depopulării în cinci categorii: Zonele fără depopulare, cu valori pozitive (228 de comune) Zonele slab depopulate, între 0 - (- 20)% (250 de comune) Zonele depopulate, (-20) - (- 30)% (40 de comune) Zone foarte depopulate, valorile variază între (-30) - (-50)% (26

de comune) Zone cu depopulare extremă, peste 50% (21 de comune) Judeţele cu depopulare extremă sunt Suceava, urmat de Vaslui şi

Neamţ.


Populaţia în 1990 Fig. 15


Populaţia în 2013 Fig. 16


Intensitatea depopulării Fig. 17

4. Concluzie

În concluzie, putem spune că schimbări geodemografi ce semnifi cative apar în mediul rural în perioada 1990-2011. Un alt aspect important de remarcat este apariţia fenomenului migratoriu care au condus la depopularea unor zone. Mai mult există o schimbare în comportamentul demografi c care a dus la rata scăzută a natalităţii, ridicată a mortalităţii, îmbătrânire şi echilibru migratoriu pozitiv. De asemenea, se poate observa un proces de îmbătrânire accelerată a populaţiei. La nivel administrativ, de asemenea, au avut loc transformări importante. Principalii factori care declanseaza aceste transformări a fost


măsurile socio-economice adoptate de regimul politic instalat după 1989.Astfel, se consideră necesar să se adopte politici sociale durabile la nivel local, în special în ceea ce priveşte declinul demografi c şi pregătirea de proiecte / programe legate de aceste procese, care sunt într-o dependenţă ridicată , în scopul de a crea o dezvoltare durabilă a regiunilor.

ACKNOWLEDGEMENTS

This work was supported by the strategic grantPOSDRU/159/1.5/S/133391, Project “Doctoral and Post-doctoral programs of excellence for highly qualifi ed human resources training for research in the fi eld of Life sciences, Environment and Earth Science” cofi nanced by the European Social Found within the Sectorial Operational Program Human Resources Development 2007 – 2013.

Bibliografi e

1. Mathieu, N. and de Lafond, V. and Gana, A. and Laboratoire Dynamiques sociales et recomposition des espaces (Nanterre). 2006. Towards New Responsible Rural/urban Relationships: A Sustainable Territories-oriented Comparative Analysis. Available at: http://books.google.ro/books?id=WhlIXwAACAAJ. Last accessed: August 19, 2014. 2. Otiman Păun Ioan (2010)“Restructurarea agriculturii şi dezvoltarea rurală a României în vederea aderării la Uniunea Europeană”, 2000, ed. Agroprint, Timişoara. 3. Tonks, D. G. “Pinning down geodemographics.” Marketing Intelligence & Planning 8.2 (1990): 4-10. 4. European Charter for Rural Areas Available, (1996) at: http://assembly.coe.int/ASP/Doc/XrefViewHTML.asp?FileID=7441&Language=EN 5. Hoggart, Keith, Richard Black, and Henry Buller. Rural Europe. Routledge, 2014. 6. Bar, Michael, and Oksana Leukhina. “Demographic transition and industrial revolution: A macroeconomic investigation.” Review of Economic Dynamics 13.2 (2010): 424-451. 7. Blaga, Eugen. Tradiţie şi modernitate ocupaţională în spatiul rural românesc. Ed. Didactică şi Pedagogică, 2008. 8. Raluca-Ioana HOREA-ŞERBAN (2013), Post Communist Geo-Demographic Features of Vrancea Rural Space, In: Journal of Settlements and Spatial Planning, vol. 2, issue 1, Publishing House, Country, pp. 235-243. Available at: http://geografi e.ubbcluj.ro/ccau/jssp/arhiva_si2_2013/07JSSPSI022013.pdf. Last accessed: August , 24, 2014. 9. Brockerhoff, Martin, and Hongsook Eu. “Demographic and socioeconomic determinants of female rural to urban migration in Sub-Saharan Africa.” International Migration Review (1993): 557-577. 10. *** INSSE- The national Institute of Statistics

transformările geodemograﬁ ce ţiului rural din regiunea ... · perioada comunist ă dar şi dup...

Documents