Figura 3. Sursa tehnologiei serviciilor Web: Unhelkar (2003)

Portalul propus trebuie să aibă capacităţile de a contacta multiple industrii şi de a conecta multiple organizaţii. Figura 5 prezintă creşterea modelului complex, ce se bazează pe industrii separate. Scrisoarea A este o reprezentare a industriei aeriene, în timp ce scrisoarea B poate fi reprezentativă pentru industria hotelieră.

Figura 5 demonstrează cum organizaţiile cu aceeaşi industrie sunt interconectate, în timp ce industrii diferite nu sunt în colaborare una cu cealalaltă. Prin urmare, un mecanism este necesar pentru a crea interconexiunea între aceste organizaţii în industrii variate. Următoarea secţie prezintă un model comprehensiv unde organizaţiile din diferite industrii colaborează cu cealaltă.

Figura 4. Portalul echipat cu WS pentru CBPE

MODEL INIŢIAL CBPE (DOUĂ INDUSTRII)

Din discuţii, cu exemple specifice, limitările şi aşteptările din colaborări, acum, modelul comprehensiv al Ingineria Proceselor Colaborative de Afaceri (Collaborative Business Process Engineering – CBPE) este descris. Figura 6 prezintă acest model al Ingineriei Proceselor Colaborative de Afaceri. Iniţial, două industrii prezentate în Figura 5 sunt folosite pentru a demonstra cum aceste diferite industrii interconectate una cu cealaltă in modelul CBPE propus. Această descriere este urmărită de un model practic al industriilor necunoscute multiple in modelul CBPE.

Modelul CBPE, arătat în Figura 6 este făcut din două nivele a portalurilor. Două nivele-portal ce corespund „Nivelului 1 director” şi „Nivelului 2 director”.

Portalul in nivelul 1 este responsabil pentru colaborarea dintre industrii şi portalul de nivel 2 este răspunzător pentru colaborarea organizaţiilor. Ovalele numite A1, A2 şi a organizaţiilor prezente în timp ce ovalele numite IA şi IB a industriilor. Acolo sunt două diferite nivele ale portalurilor. Primul nivel se comportă ca un „motor” indentificând motivul industriilor, în timp ce portalul secund este o bază de date a organizaţiilor înregistrate în industrii specifice. Ovalele negre din partea dreaptă a figurii prezintă organizaţiile ce nu folosesc sisteme interoperaţionale (Web Services). Prin urmare, aceste organizaţii sunt incapabile să participe şi să folosească mediul colaborativ propus.

Figura 6 ilustrează cum modelul CBPE propus crează canalul pentru colaborări între industrii multiple şi organizaţii. Linia punctată în fotografie prezintă o cerere de intrare a modelului. Cererea vine din directorul nivelului 1 din portal. Toate industriile pot fi întregistrate în nivelul 1 a directorului UDDI prin un parametru. Directorul nivelului 1 procesează cererea de

Figura 6. Modelul CBPE cu două industrii

identificând industriile implicate. Atunci sistemul trimite cerere către portalului nivelul 2 director în ordine pentru a găsii organizaţia capabilă să gestioneze cererea şi să trimită aplicaţia.

Modelul propus în cele menţionate anterior are capabilitatatea de a trimite aplicaţia (cererea) către multiple organizaţii fie din aceleaşi sau din diferite industrii, până procesul global execută cererea complet. Răspunsul este atunci trimis înapoi la portalul nivelului 1 care informează clientul despre rezultatul final. Acest model este de asemenea capabil să efectueze altă tranzacţie prin a trimite inapoi la nivelul 1 pentru a găsi industria raportată pentru mai departe la procesul de nivel 2. Alternativ, procesul cererilor trimise pentru variate „sub-cerinţe” pot continua prin multiple industrii până la aplicaţii „industria-încrucişată” au fost îndeplinite.

Aceste aranjamente în CBPE ajută portalurile de nivel doi în clasificarea organizaţiilor la fel ca industriile lor relative. Clasificarea simplifică publicarea şi locaţia trimiterii aplicaţiei.

Figura 6 ilustrează cum organizaţiile nu pot adapta Serviciile Web ce rămân în afara modelului, incapabil să folosească sau sa înregistreze în sistem (umbra-întunecată a organizaţiilor) ce este bazat pe model. Oricum, o organizaţie sau un client doresc să folosească sistemul propus, dar nu înregistrat, încă va fi capabil să folosească sistemul cât timp foloseşte Serviciile Web (umbra-albă a organizaţiilor). Astfel, cerinţele modelului CBPE nu este necesar de a „pre-înregistra” dar necesar de a fi capabil să publice şi consuma serviciile folosind tehnologia Serviciilor Web.

Aplicaţia returnează înapoi la client după completarea cererii informând finalizarea cererii furnizând toate rezervările legate şi numerele tranzacţiilor. Linia punctată din Figura 6

arată aceste canale create dinamic a colaborărilor de-a lungul organizaţiei şi arată cum participanţii pot colabora fără „pre-fabricare.”

MODEL COMPREHENSIV CBPE (INDUSTRII MULTIPLE)

Modelul colaborării vorbeşte pentru două industrii în secţiunea anterioară, ce poate fi extinsă pentru a include multiple industrii şi organizaţii implicate în mediul Ingineriei Procesului de afaceri colaborative (CBPE).

Organizaţiile ce folosesc tehnologia WS au capabilitatea de a trimite cererea lor către sistem. Un exemplu al acestor organizaţii este prezentat în partea stânga-jos a Figurii 7. Vă rugăm să reţineţi aceste organizaţii ce au nevoie să nu fie înregistrate în ordine pentru a trimite o cerere. Oricum, organizaţiile ce nu folosesc

siteme interoperabile ce nu sunt capabile să trimite o cerere, să primească o cerere sau să participe general la modelul propus. Aceste organizaţii sunt prezentate de cercul umbrit din dreapta-jos al figurii 7.

Directorul UDDI în nivel 1 localizează industria cerută şi procesează cererea prin motor. Acest motor CBPE atunci înaintează cererea la organizaţiile relevante. Variate organizaţii sunt apropiate una de cealaltă până ce cererea globală a clientului a fost terminată.

Directoarele UDDI de nivel 1 şi de nivel 2 au capabilitatea de a înregistra numeroase industrii şi organizaţii. Implementarea a modelului prezent este prezentat mai târziu în secţia 4.6 a capitolului.

Figura 7 este capabilă de a manipula cererea când multiple industrii şi organizaţii sunt implicate în procesul colaborării. Literatura revizuită în Capitolul II al acestei cărţi vorbeşte cum, în prezent, nu există un model comprehensiv al colaborării în loc. Acest studiu construieşte şi descrie ce este capabil să manipuleze modelul colaborativ complet.

Modelul CBPE are potenţial pentru a practica aplicaţia. Acest capitol arată practic sau realistic aspecte ale teoriei modelului CBPE. Oricum, tehnologia a avut o cauză majoră în crearea dinamică a mediului electronic colaborativ. Fără a înţelege aceste tehnologii, nu este posibil crearea unui model CBPE. Prin urmare, este important de discutat tehnologiile separate, în contextul CBPE. Următoarea secţie discută aceste variate tehnologii şi influenţele sale asupra CBPE.

Aplicaţia strategică a modelului CBPE

Planificarea detaliată şi execuţia afacerii colaborative nu este tot timpul simplă, acolo este un ameţitor număr de detalii rezultate pentru a aduce numeroase procese de afaceri împreună cu mulţi oameni cunoscători ce dezvoltă un rezultat reuşit pentru o organizaţie. Oricum, la nivelul strategic, poate fi simplu. De fapt, la nivelul strategic, colaborarea afacerii este un proces ce asigura că toate procesele de afaceri critice sunt capabile să întâlnească afacerea sub necesitatea tuturor scenariilor stabilite. Factorul important este acela că o organizaţie trebuie să fie capabilă să identifice şi să fie de acford cu ceea ce este critic pentru procesele de afaceri. Cea mai bună abordare pentru a înţelege că acesta este determinat pentru analiza impactului unei afaceri. Analiza impactului afacerii este un proces de identificare a conceptului de impact, tehnologiei, metodei sau deciziei (ex. colaborative) a nucleului proceselor de afaceri al organizaţiei. Punctul cheie este definiţia proceselor de afaceri critice ce vor fi diferite de la o organizaţie la alta şi va ajunge prin consens la un management superior. Următoarele demonstrează nivelul strategic al analizei modelului CBPE.

Situaţia Colaborativă Curentă: Majoritatea organizaţiilor au câteva nivele de colaborare în afaceri. După toate, departamentele lor interne şi echipa colaborează în problemele de zi cu zi pentru a ţine afacerea în derulare. Identificând şi documentând asupra capabilităţi colaborative este primul pas.

Analiza Impactului afacerii: Acesta este un angajament standard de consultare ce investighează şi identifică procesele de afaceri critice şi natura interconexiunilor. Managementul necesită să evalueze impactul asupra colaborării în aceste procese de

afaceri critice. De exemplu, când o afacere oferă un serviciu critic atunci nu va mai solicita sursa informaţiei de la afacerile colaborative devenind necesar să conducă studiul asupra impactului colaborării în serviciile critice.

Evaluarea riscurilor: Identifică riscurile ce pot avea impact în organizaţie, severitatea lor, probabilitatea şi modurile în care aceste riscuri rezultă din colaborari ce pot fi reduse.

Definirea Strategiei: Foloseşte datele colectate pe parcursul primelor trei paşi, managementul senior poate determina nivelul protecţiei stabilite, probabile cauze ale impactului şi resurse ce vor fi utilizate.

Definirea Soluţiei: Managementul superior poate trece peste cerinţele strategice, împreună cu implementarea şi planul de buget operaţional al departamentelor.

Selectarea sau construirea soluţiei: O organizaţie poate alege să construiască propriile soluţii de afaceri pentru colaborare, în afara sursei sau o mixtură între cele două.

Document, Plan şi Test: O arie a documentaţiei necesită să fie preparată ca parte din soluţia globală pentru colaborare. În primul rând, descrierea obiectivelor, împreună cu modul cum aceste obiective vor fi realizate. În al doilea rând, documentaţia pentru utilizatori necesită să fie valabilă. Mare atenţie necesită să fie acordată pentru a asigura că este folosită corespunzător în mediul colaborativ. Acest lucru înseamnă că trebuie să fie scrut şi simplu. În final, planul trebuie să fie testat în mod regulat, anual sau mai des, dacă organizaţia este în continuă schimbare. Acolo pot fi multe motive generale pentru care organizaţiile nu îşi doresc să intre în mediul colaborativ. Acestea includ:

Presiunea de a întreprinde munca altor organizaţii. Incapacitatea de a returna investiţia. Nici un proprietar evident pentru responsabilitate în organizaţie.

Câteva organizaţii deleagă obiectivul implementării planului de colaborare la funcţia IT. Oricum, până acesta abordează protecţia funcţionalităţii IT, izolează alte procese de afaceri critice lăsându-le vulnerabile şi neprotejate. Aceasta este datorat faptului că majoritatea organizaţiilor consideră costul cam un beneficiu pe termen lung al implementării planului colaborării în afaceri. Provocarea este de a defini inceputul şi sfârşitul colaborării în linia continuă a proceselor de afaceri ale organizaţiei.

Colaborarea dinamică vs. statică

Organizaţiile care utilizează tehnologii de comunicare pentru a ajunge la partenerii de afaceri şi la clienţi. Creşterea fenomenală a Serviciilor Web (WS) şi Tehnologia Mobilă (MT) a fost creată o nouă cultură în lumea afacerilor. Noua tehnologie a Serviciilor Web Mobile (MWS) are capabilităţi precum text, voce şi videoconferinţe folosind dispozitive wireless, având abilitatea de a conecta World Wide Web-ul. Prin urmare, înţelegând Tehnologiile Mobile şi procesul tranzitoriu la o organizaţie către o organizaţie mobilă, este crucial pentru succesul în afaceri.

Pashtan (2005) indică faptul că serviciile web pot înlocui mai puţin metode flexibile pentru schimbul de informaţie. Pashtan (2005) prevede, de asemenea, că serviciile web multiple, interfaţa WSDL pot fi definite pentru accesul la un serviciu şi multipli clienţi pot folosi accesul furnizat la metode.

Aplicaţia WS a furnizat oportunitatea de a implementa procesele de afaceri ce trece graniţele inter-organizaţionale şi merge dincolo de simplul schimb al informaţiei. Serviciile Web aduc adiţional valoare integrării aplicaţiei, incluzând o aplicaţie standard pentru publicarea şi subscrierea serviciilor software, ambele local şi la distanţă. XML furnizează un format al schimbului de date obişnuit, încapsulând amblele date şi metadate. Aplicaţia şi folosirea mobilă şi tehnologiile de internet solicită ca oamenii să fie organizaţi în variate grupuri de interes obişnuite. Aceste grupuri sunt menţionate de Conners and Conners (2004) ca variind din grupuri de distracţie inofensive (ca grupurile sportive de la şcoală) la operaţii militare sau politice.

Expansiunea MT-urilor provine de asemenea de la o bază solidă pentru scopul organizaţiei de a atinge clientul şi bazele corporatiste. Cu ajutorul mobil şi a Tehnologiilor Serviciilor Web (MWS), aplicaţiile propuse, demonstrate în Figura 8, va oferi oportunitatea pentru organizaţii multiple pentru a comunica cu cealaltă într-o singură tranzacţie sau în tranzacţii multiple. Cum arată Figura 8, spitalul, patologia, farmacia sau alte firme asociate pot colabora şi comunica cu cealaltă dincolo de graniţele organizaţionale, pentru a satisface nevoile. Colaborarea permite WS au făcut posibile pentru prestatorii de servicii pentru a beneficia toţi oamneii implicaţi în proces.

Figura 8 demonstrează cum procesele de afaceri ale multiplelor organizaţii pot colabora in domeniul sănătăţii spre exemplu.

Tehnic, cu ajutorul tehnologiei serviciilor web (în special XML) aplicaţiile comunică între ele indiferent de diferenţele din platformele de operare. WSDL este un XML-bazat pe descrierea serviciilor care sunt oferite. WSDL defineşte serviciile ca fiind colecţii de puncte finale ale reţelei sau a porturilor. Descrierea Universală Descoperirea şi Integrarea (UDDI) este o platformă independentă, XML-registru de bază pentru întreprinderi din întreaga lume pentru a lista serviciile pe Internet. Cele enumerate folosesc tehnologia WS în modelul descris după cum urmează:

În primul rând, folosirea dispozitivelor mobile permit fizicienilor să monitorizeze cu răbdare bătaia inimii pe dispozitivele lor mobile, conduc la un apel pentru conferinţă, prescrierea medicamentelor şi să aibă acces rapid la înregistrările pacientului.

În al doilea rând, asistentele vor avea de asemnea acces imediat la înregistrările pacienţilor şi asistentele sunt capabile să le transmită către suprafaţa relevantă, permit apel prin conferinţă cu mişcările fizicienilor şi verifică programul pacientului.

În al treilea rând, pacienţii vor beneficia prin a avea dispozitive de tip check-up permiţind fizicienilor să verifice să verifice rapid, diagnosticul bolii şi să prescrie medicamentaţie prin dispozitivele mobile către pacient şi farmacii.

În al patrulea rând, rapid primirea sau comanda proceselor vor fi posibile între spital şi furnizori, alături de accesul rapid la înregistrările din baza de date (spitale şi )

Figura 8. Procese de afaceri colaborative (acest exemplu, spital, patologie şi farmacie)

depozitul farmaciei) şi un acces mai eficient la medicamentele valabile în cea mai apropiată farmacie. Acestea au avantajele modelului contruit ce conectează spitalul, farmacia, patologia şi alte organizaţii asemănătoare împreună.

Aceste organizaţii care sunt aduse laolaltă de acest model ar putea folosi în întregime diferite platforme şi cadre. MT are prorpiile caracteristici şi limitări ce trebuie sa fie clar identificate de firmele de afaceri când vine de la colaborare. Accesul la wireless mobil prin internet nu este doar o extensie a Internetului într-un mediu mobil ce poate oferi utilizatorului acces la internet până la mişcare. Acest acces este despre intergrarea Internetului şi tehnologiile telecomunicaţiilor într-un singur sistem ce acoperă comunicaţiile necesare între toţi oamenii. Arhitecturile de reţea curente utilizate în Internet prin cablu sau reţele celulare nu ar fi adecvat şi eficient pentru viitorul sistem mobil de internet wireless, chiar dacă presupunem că reţeaua celulară va oferi cea mai importantă infrastructură de Internet mobil (Jamalipour,2003).

Avantajele descrise ale Serviciilor Web au deschis oportunităţi pentru organizaţii pentru a revoluţiona procesele de afaceri. WS fac valabilă funcţionalitatea software-ului peste Internet deci acele programe pot solicita servicii ce rulează pe un alt server (un serviciu web) şi folosesc răspunsul acelui program în website, serviciile Protocolului Aplicaţiei Wireless (WAP) sau alte aplicaţii. Posibilităţile sunt fără sfârşit (Unhelkar et al., 2005). Oricum, succesul organizaţional depinde de canalele de comunicaţii.

PUNCTE DE ACŢIUNE

1. Identificaţi potenţialul de colaborare pentru organizaţia dumneavoastră prin listarea potenţialelor organizaţii partenere care vă pot oferi servicii îmbunătăţite pentru clientul dumneavoastră.

2. Lista clusterelor pentru care organizaţia poate aparţine – prin listarea produselor şi serviciilor oferite de către organizaţia împreună cu ofertele altor organizaţii din clusterul similar.

3. Identifică limitările actuale şi provocările cu care vă confruntaţi atunci când se încearcă să se colaboreze cu alte organizaţii.

4. Identifică zonele de aplicare strategică a modelului CBPE pentru mediul colaborativ din punct de vedere al afacerilor.

5. Identifică beneficiile pentru efectuarea modelului CBPE în delaiu pentru organizaţia dumneavoastră şi subliniază clusterul colaborativ al organizaţiei ce sunt capabie să intre în mediul CBPE.

REFERINŢE

Cabrera, L. F., & Kurt, C. (2005). Web services architecture and its specifications: Essential for understanding WS. Redmond, CA: Microsoft Press Corporation.

Chen, M., A. K. Chen, and B. B. M. Shao (2003). Implications and impacts of Web services to EC research and practice. Journal of Electronic Commerce Research, 4(4), 128–139.

Conners, J., & Conners, S. (2004). The impact of mobile technology on businessplanning. In Proceedings of the IRMA 2004, New Orleans.

Curbera, F., R. Khalaf, N. Mukhi, S. Tai, and S. Weerawarana (2003).The next step in Web services. Communications of the ACM , 46(10). doi:10.1145/944217.944234

Enright, M. J. (1992). Why local clusters are the way to win the game. World Link, 5, 24–25.

Enright, M. J. (1993). The geographical scope of competitive advantage. In E. Driven, J. Groenewegen, & S. Van Hoof (Eds.), Stuck in the region?: Changing scales of regional identity (pp. 87-102). Utrecht, The Netherlands: Netherlands Geographical Studies.

Ghanbary, A. (2006). Evaluation of mobile technologies in the context of their application,limitation & transformation. In B.Unhelkar (Ed.), Handbook of research in mobile business. Hershey, PA: Idea Group Publishing.

Ghanbary, A. (2006). Collaborative business process engineering across multipleorganisations. In Proceedings of the ACIS Conference, ACIS 2006, Adelaide, Australia.

Ghanbary, A., & Arunatileka, D. (2006). Enhancing customer relationship managementthrough mobile personnel knowledge management (MPKM). In Proceedingsof the IBIMA International Conference, Bonn, Germany.

Ghanbary, A., & Unhelkar, B. (2007). Collaborative business process engineering(CBPE) across multiple organisations in a cluster. In Proceedings of the IRMAConference, IRMA 2007, Vancouver, Canada.

Ghanbary, A., & Unhelkar, B. (2007). Technical & logical issues arising from collaborationacross multiple organisations. In Proceedings of the IRMA Conference,IRMA 2007, Vancouver, Canada.

Gurguis, S. A., & Zeid, A. (2005). Towards autonomic Web services: Achieving selfhealingusing Web services. ACM SIGSOFT Software Engineering Notes, 30(4).

Huang, Y., and J. Y. Chung (2003). Web services-based framework for business integration solutions. Journal of Electronic Commerce Research and Applications, 2(1), 15–26. doi:10.1016/S1567-4223(03)00007-3

Jamalipour, A. (2003). Wireless mobile Internet: Architectures, protocols and services.Hobokon, NJ: J. Willey.

Linthicum, D. S. (2004). Next generation application integration. From simpleinformation to Web services. Upper Saddle River, NJ: Pearson Education Incorporations.

Maruyama, H. (2002). New trends in e-business: From B2B to Web services. NewGenerations Computing , 20, 125–139. doi:10.1007/BF03037262

Pashtan, A. (2005). Mobile Web services. Cambridge, UK: Cambridge University Press.

Porter, M. E. (1990). The competitive advantage of nations. New York: The Free Press.

Sforzi, F. (1992). The quantitative importance of Marshallian industrial districts in the Italian economy. In F. Pyke, G. Becattini, & W. Sengenberger (Eds.), Industrial districts and inter-firm

co-operation in Italy (pp. 75-107). Geneva, Switzerland: International Institute for Labour Studies.

Staber, U. (1996). Networks and regional development: Perspectives and unresolved issues. In U. Staber, N. Schaefer, & B. Sharma (Eds.), Business networks: Prospects for regional development (pp. 1-23). Berlin, Germany: Walter de Gruyter.

Unhelkar, B. (2003). Understanding collaborations and clusters in the e-business world. In Proceedings of the We-B Conference, Perth, Australia.

Unhelkar, B. (2005). An initial three dimensional framework for mobile enterprise transitions. Cutter IT Journal, 18(8).

Unhelkar, B. (2005). Transitioning to a mobile enterprise: A three-dimensional framework. Cutter IT Journal , 18(8), 5–11.

Unhelkar, B. (2005). Practical object oriented analysis. Australia: Thomson Social Science Press.

Unhelkar, B. (2007). Beyond business integration – management challenges in collaborative business processes. ICFAI Journal.

Unhelkar, B., and Y. Deshpande (2004). Evolving from Web engineering to Web services: A comparative study in the context of business utilization of the Internet.

In [th International Conference on Advanced Computing & Communications, Ahmedabad, India.]. Proceedings of the ADCOM , 2004, 12.

Unhelkar, B., & Saddik, R. (2004). Web services extending BPR to industrial process reengineering. In Proceedings of the Information Resource Management Association, International Conference, San Diego, CA.