PROIECT DE PARTENERIAT EDUCAŢIONAL

„Fãrã limite – împreunã pentru tradiţii”

OBICEIURI ŞI TRADIŢII LOCALEDecembrie 2011

- Împărtăşirea unor datini şi obiceiuri, trezirea şi cultivarea sentimentului de apartenenţă la locul natal-

ŞCOALA CU CLS. I – VIII RUGINEŞTI – JUD. VRANCEA

COORDONATOR: PROF. MARINELA APOSTOL

ŞCOALA CU CLS. I – VIII ANGHELEŞTI – JUD. VRANCEA

COORDONATOR: ÎNV. ANETA NEGOIŢĂ

OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN

Când vorbim de obiceiurile de Crăciun vorbim practic de obiceiurile de iarnă deoarece existau şi obiceiuri legate specific de anotimp sau anul ce vine, practic, Naşterea Domnului Hristos este axul central de care se leagă sau sunt influenţate toate aceste obiceiuri şi tradiţii locale, cu siguranţă că şi în sânul restului zonelor unde locuiesc români.

În vremurile trecute, sărbătoarea Sfântului Nicolae există doar ca sărbătoare creştină, povestea moşului ce vine la cei mici fiind necunoscută locuitorilor. Deşi se cunoştea legenda nuieluşei, abia în vremile moderne apare şi obiceiul de a pune daruri în ciorapii sau ghetuţele copiilor. Doar dacă se întâmpla să ningă, se spunea că moşul îşi scutură barba.

Serbarea de Crăciun organizată anul acesta cu elevii de la cele două şcoli s-adesfăşurat sub forma unei şezători în care s-au prezentat obiceiuri locale. Sălile declasă au fost decorate ca un interior ţărănesc, copiii au cusut, au împletit, au spusproverbe, zicători, colinde aşa cum se obişnuia demult pe la casele gospodarilor. Cuaceastă ocazie s-a desfăşurat şi un concurs între cele două clase, copiii fiind foarte încântaţi de activităţile desfăşurate.

elevii clasei a III-a Rugineşti elevii clasei a II-a Angheleşti

COLINDATUL Începând din dimineaţa zilei de 24 decembrie, Ajunul

Crăciunului, şi până în miez de noapte pe uliţele satului răsună de glasul micilor colindători. Ei merg din casă în casă şi strigă la ferestrele luminate vestind Naşterea pruncului Iisus Hristos.

Frumoasele colinde au reuşit să emoţioneze

profund spectatorii

STEAUA

De la Crăciun şi până la Bobotează, copiii umblau cu steaua. Acest obicei vrea să ne amintească de ,,steaua” care a vestit naşterea pruncului sfânt şi care i-a călăuzit pe cei trei magi.

PLUGUŞORUL

Pluguşorul este una din cele mai frumoase şi mai vechi datini româneşti. La noi obiceiul este ca în ajunul Anului Nou să umble cu pluguşorul numai flăcăii, copiii mergând cu o zi înainte.

CAPRA Este considerată în tradiţia

românească, animalul care arată dacă vremea va fi bună sau rea. Obiceiul ,,caprei” a fost, la origine, un ceremonial de cult. În cadrul sărbătorilor din Rugineşti, jocul a devenit un ritual menit să aducă rodnicie anului care urmează, spor la animale, bogaţia recoltelor.

SORCOVA

Sorcova este un obicei popular românesc ce se practică în toate zonele ţării, nu numai în zona noastră. În vechime se colinda cu o mlădiţă înmugurită de măr. Ea se punea în apă în noaptea Sfântului Andre şi până în ziua de Sfântul Vasile, era înflorită. Astăzi sorcova este confecţionata dintr-un băţ, în jurul căruia s-au împletit flori de hărtie colorată sau dintr-o crenguţă de brad împodobită.

Şi pentru că am fost cuminţi, moşul tocmai a venit.

LA MULŢI ANI!

Urăm partenerilor de proiect un An Nou cu sănătate, bucurii, plin de realizări şi multă putere de muncă ! Cu mult drag, elevii claselor a III-a şi a II-a de la Şcolile Rugineşti şi Angheleşti