traditii si obiceiuri din romania

7/21/2019 Traditii Si Obiceiuri Din Romania

1/30

Pastele sarbatoarea crestina a Invierii

Ultima saptamana a postului care precede sarbatoarea estesaptamana mare, care incepe cu duminica Floriilor si se termina cuduminica pascala. Sarbatoarea incepe de fapt cu duminica Floriilor,

cand se sarbatoreste intrarea lui Hristos in Ierusalim. Saptamanamare are menirea impartasirii chinurilor lui Iisus. In aceastasaptamana se termina postul de 40 de zile, si natura renaste. Inziua de joi a saptamanii mari clopotele inceteaza sa mai bata, vormai bate doar Sambata Mare. ceasta zi este totodata si inceputulchinurilor Mantuitorului.Sarbatoarea !astelui incepe in dupa masa zilei de sambata. "el maiimportant moment al zilei este sfintirea apei botezatoare la biserica.Se spunea ca prima persoana care urmeaza sa fie botezata cu

aceasta apa #noua# va avea noroc toata viata.pa prezinta un rol important si duminica. "restinii mer$eau labiserica ducand mancarea si vinul pre$atit pentru a fi sfintite. !ostulse termina oficial prin consumarea acestor bucate. In unele re$iuniaceasta traditie este vie si in zilele noastre. Se spunea ca daca$ainile apuca sa manance din ramasitele acestor mancaruri vor ouamult. Se obisnuia ca oul sfintit sa fie consumat in mijlocul familiei,pentru ca in cazul in care careva s%ar rataci sa isi aminteasca cucine a mancat si sa isi re$aseasca calea spre casa. Mancareatraditionala este carnea de miel pre$atita dupa mai multe retetespecifice. Mielul este simbolul lui Hristos.Inainte de anul &'( i.H.!astele se sarbatorea in diferitele zile ale saptamanii, chiar sivinerea, sambata si duminica. In acel an, s%a convocat consiliul dela )icaea de catre imparatul "onstantin. emis le$ea pascala carestabilea ca aceasta sarbatoare sa aiba loc in prima duminica dupaluna plina de sau dupa echino*ul de primavara sau prima zi deprimavara.
http://www.traditii.ro/icoane-pictate.php


2/30

Obiceiuri de Paste

+echii sa*oni au sarbatorit venireaprimaverii aducand oma$ii zeitei primaverii,astre. "and in secolul al II%lea misionarii crestiniau ajuns in mijlocul triburilor nordice cu serbarilelor pa$ane, au incercat sa ii converteasca lacrestinism. u reusit, insa numai intr%o masuraoarecare. !entru noii crestini interdictia de a%si serba vechilesarbatori pa$ane ar fi insemnat moartea. !entru a salva vieti,

misionarii au decis sa isi popularizeze mesajul reli$ios incet,permitand populatiilor sa isi continue celebrarile pa$ane insaacestea trebuiau sa fie in maniera crestina.

sa cum s%a intamplat, sarbatoarea pa$ana astre avea locla aceeasi data ca si sarbatoarea crestina a renasterii -omnului.stfel s%a alterat festivalul insasi, devenind o sarbatoare crestina,iar numele vechi de astre s%a schimbat in varianta moderna deaster.lementele precrestine amal$amate in sarbatoarea pascala sint

evidente inca din denumirea data in unele parti ale lumii celei maimari sarbatori a crestinatatii. -aca in limbile romanice, numele sauvine de la !esah, sarbatoarea iudaica in timpul careia a avut locrasti$nirea lui Iisus, in cele an$lo%sa*one se folosesc termeniderivati de la numele unor divinitati pa$ine. n$lezescul aster sau$ermanul stern vin de la ostre sau astre, zeita a fertilitatii lapopoarele din nordul uropei. stfel de divinitati e*istau la maitoate popoarele europene, din nord pina in bazinul mediteranean,ele fiind sarbatorite primavara, moment al renasterii naturii.

Sarbatoarea renasterii si a invin$erii mortii constituie unelement de baza in numeroase sisteme reli$ioase precrestine. Inzilele in care ve$etatia revine la viata, perioada ce coincide cuechinoctiul de primavara, in imperiul roman aveau loc celebraridedicate lui ttis, divinitate de ori$ine fri$iana, despre care sespune ca ar fi fost nascut dintr%o fecioara. cest ttis, care eraiubitul lui "/belle, zeita fertilitatii, murea si invia in fiecare an inperioada echinoctiului. Festivaluri ale primaverii aveau loc la toate
http://www.traditii.ro/ceramica-corund-albastru.ph


3/30

popoarele vechi ale uropei si, potrivit unor autori, atunci cindmisionarii crestini ai secolului al II%lea au ajuns in nordulcontinentului, ei au incercat sa%i converteasca treptat pe oameni,permitindu%le acestora sa%si mentina traditiile si sarbatorile, in careau introdus incetul cu incetul elemente crestine. ceasta tehnica dea tolera si in$loba traditiile locale in credinta crestina se foloseste siastazi, in special de catre iserica "atolica, cu precadere in frica,pentru a nu trezi resentimentele triburilor obli$indu%le sa renuntebrusc la datinile lor. "elebrate in aceeasi perioada a anului,sarbatoarea !astelui si cea a primaverii s%au intrepatruns, numeledivinitatii pa$ine pastrindu%se in denumirea sarbatorii crestine.

Saptamana Mare a Sfintei Sarbatori

In saptamana mare in toate $ospodariile se face curatenie$enerala1 se matura curtile, se adancesc si se curata santurile, serepara $ardurile, se curata $unoiul din suri, se lipesc si se varuiesccasele, se spala perdelele si mobilierul, se ster$ $eamurile, seaerisesc toate hainele, asternuturile si covoarele.arbatii muncesc la cimp pina cel tirziu in ziua de joi, cind revin in$ospodarie si isi ajuta nevestele la treburile casnice.

In 2oia Mare, sunt praznuite patru lucruri1 spalarea picioarelorapostolilor de catre Hristos, "ina -omneasca la care s%a instituit3aina Impartasaniei uharistia5, ru$aciunea din $radina 6hetsimanisi prinderea -omnului de catre cei ce voiau sa%7 ucida.

Superstitii8 nu este bine sa dormi in 2oia Mare, caci cine doarmein aceasta zi va ram9ne lenes un an intre$.

8 daca doarme o femeie, va veni 2oimarita care o va face incapabilade lucru tot anul.

8 mortii vin in fiecare an in aceasta zi la vechile lor locuinte, undestau pana in sambata dinainte de :usalii.


4/30

Obiceiuri

8 se fac focuri in curtea casei, pentru camortii sa se poata incalzi. Focul din 2oiaMare, se face aprinzand pentru fiecare mortcate o $ramajoara, daca vreti sa fie si eiluminati pe lumea cealalta in unele locuri seduc la biserica bauturi si mancaruri, care sesfintesc si se dau de pomana, pentru sufletul mortilor. In alte partise impart la biserica coliva si colaci.

8 In aceasta zi se inrosesc ouale, afirmandu%se ca ouale rosite sifierte in aceasta zi nu se strica pe tot parcursul anului, chiar mai

mult, nu se vor strica niciodata.8 alta traditie este nunta maritarea5 urzicilor, ceea ce inseamnainflorirea si, implicit, incetarea acestora de a mai fi bune demancat.

Sambata mareeste ultima zi de pre$atire a !astilor, cind$ospodinele pre$atesc cea mai mare parte a mincarurilortraditionale, definitiveaza curatenia si fac ultimele retusuri la

hainele pe care le vor imbraca la Inviere si in zilele de !asti.

3raditii in sambata mare

8 se sacrifica, in mod ritual, mielul, si se prepara ci$hirul, friptura siborsul de miel. Spre deosebire de sarbatoarea "raciunului, de !astenu se pre$atesc foarte multe feluri de mincare, de unde sizicatoarea, frecventa in ucovina1 #"raciunul este satul, Iar !asteleeste fudul.#

8 pe vremuri era obli$atoriu ca femeile sa imbrace, la slujba deInviere si in zilele de !asti, macar o camasa noua, cusuta in orelede taina ale noptii, iar barbatii sa aiba cel putin o palarie noua.
http://www.traditii.ro/lemn-vase.ph


5/30

Simboluri crestine ale pastelui

Crucea% simbolizeaza crucificarea, opusul invierii. 3otusi, laconsiliul de la )icaea, in anul &'( i.H., "onstantin a decretat caintocmai crucea sa fie simbolul oficial al crestinismului. "rucea nueste numai simbolul pascal, ea este utilizata foarte mult si debiserica catolica, ca simbol al credintei.

Iepurasul% nu este o inovatie moderna si simbolizeaza fertilitatea.

Simbolul provine inca din vremea festivalurilor pa$ane de astre.Simbolul pamantesc al zeitei astre eraiepurele. 6ermanii au adus cu ei simboluliepurasului pascal in merica. )umai duparazboiul civil devine raspandit ca fiind simbolcrestin. -e fapt sarbatoarea !astelui nu eracelebrata in merica pana la acea data.

Oul% simbolizeaza invierea. uale rosii aveau

menirea de a tine raul departe si simbolizau san$ele lui Hristos.

Mielul%reprezinta victoria vietii asupra mortii. Il simbolizeaza peMantuitor care S%a jertfit pentru pacatele lumii si a murit pe cruceca un miel nevinovat. Mieii sunt membrii turmei lui -umnezeu.

Magarul% crucea alba de pe $reaban, ma$arul o are $ratie faptuluica 7%a adus pe Iisus la Ierusalim in -uminica Floriilor.

Fluturele% simbolizeaza viata lui Iisus1 omida reprezintaintruparea omeneasca; coconul este moartea trupeasca, fluturelesimbolizeaza Invierea.

Paunul< este simbolul vietii vesnice, deoarece in trecut se creadeaca este nemuritor.

Scorpionul< este simbolul lui Iuda.
http://www.traditii.ro/oua-strut.phhttp://www.traditii.ro/produse.php?id_produs=59


6/30

Pasca% se coace de catre $ospodinele crestine numai o data pe an,de Sfintele !asti. a are o forma rotunda pentru ca se crede cascutecele lui Hristos au fost rotunde. vind la mijloc o cruce, pascaeste impodobita pe mar$ini cu aluat impletit. In momentul in carese pune in cuptor, femeile de la tara fac semnul crucii cu lopata peperetii cuptorului, spunind1 #"ruce%n casa,= "ruce%n piatra,=-umnezeu cu noi la masa,= Maica !recista pe fereastra# 7e$endapascai care spune ca, in timp ce predica impreuna cu apostolii, Iisusa $azduit la un om foarte primitor care le%a pus in traista, laplecare, piine pentru drum fara stirea lor. Intrebindu%l pe Hristoscind va fi pastele, Mintuitorul le%a spus ca atunci cind vor $asi piinein traista. "autind apostolii au $asit in traista ce le pusese acel om.-e atunci fac femeile pasca.

Lumanarea de Inviere% este cea care in noaptea invierii fiecarecredincios o poarta in mina si pe care o va aprinde din luminaadusa de preot de pe masa Sfintului ltar. ceasta luminare estesimbolul Invierii, al biruintei vietii asupra mortii si a luminii luiHristos asupra intunericului pacatului. Multi pastreaza restul deluminare ramasa nearsa dupa slujba si o aprind in cursul anului incazul in care au un mare necaz in casa.

Cum se serbeaza pastele in regiunile din Romania?

8In ucovina, fetele se duc in noaptea deInviere in clopotnita si spala limba clopotului cuapa neinceputa. "u aceasta apa se spala pe fatain zorii zilei de !asti, ca sa fie frumoase tot anulsi asa cum alear$a oamenii la Inviere cand se

tra$ clopotele la biserica, asa sa aler$e si fecioriila ele.
http://www.traditii.ro/produse.php?id_produs=58


7/30

8In zona "ampulun$ Moldovenesc, datina se deosebeste princomple*itatea simbolurilor, a credintei in puterea miraculoasa aru$aciunii de binecuvantare a bucatelor. In zorii zilei de duminica,credinciosii ies in curtea bisericii, se asaza in forma de cerc,purtand lumanarile aprinse in mana, in asteptarea preotului care sasfinteasca si sa binecuvanteaze bucatele din cosul pascal. In fatafiecarui $ospodar este pre$atit un astfel de cos, dupa oranduialastramosilor. In cosul acoperit cu un servet tesut cu model specificzonei sunt asezate, pe o farfurie, simbolurile bucuriei pentru totanul1 seminte de mac ce vor fi aruncate in rau pentru a alun$aseceta5, sare ce va fi pastrata pentru a aduce belsu$5, zaharfolosit de cate ori vitele vor fi bolnave5, faina pentru ca rodul$raului sa fie bo$at5, ceapa si usturoi cu rol de protectie impotriva

insectelor5. -easupra acestei farfurii se asaza pasca, sunca, branza,ouale rosii, dar si ouale incondeiate, bani, flori, peste afumat, sfeclarosie cu hrean, si prajituri. -upa sfintirea acestui cos pascal, ritualulde !asti se continua in familie. > In partile Sibiului, e*ista obiceiulca de !asti sa fie impodobit un pom un arbust5 asemanator cu celde "raciun. Sin$ura deosebire consta in faptul ca in locul $loburilorse a$ata oua vopsite $olite de continutul lor5. !omul poate fiasezat intr%o vaza frumoasa si farmecul sarbatorii sporeste cu opodoaba de acest fel.

8 7a "alarasi, la slujba de Inviere, credinciosiiaduc in cosul pascal, pentru binecuvantare, ouarosii, cozonoc si?cocosi albi. "ocosii suntcrescuti anume pentru implinirea acesteitraditii. i vestesc miezul noptii1 datina din

strabuni spune ca, atunci cand cocosii canta,Hristos a inviat@ "el mai norocos este$ospodarul al carui cocos canta primul. ste un semn ca, in anulrespectiv, in casa lui va fi belsu$. -upa slujba, cocosii sunt daruitioamenilor saraci . !e lan$a datina cosului pascal, se mai pastrezacateva obiceiuri deosebite1 ele vestesc intampinarea !astelui cubucurie si dra$oste pentru semeni.


8/30

8 foarte frumoasa datina se pastreaza inMaramures, zona 7apusului. -imineata in prima zide !asti, copiii pana la varsta de A ani5 mer$ laprieteni si la vecini sa le anunte Invierea-omnului. 6azda daruieste fiecarui urator un ourosu. 7a plecare, copiii multumesc pentru dar siureaza $ospodarilor BSarbatori fericiteC. 7a aceasta

sarbatoare, pra$ul casei trebuie trecut mai intai de un baiat, pentruca in acea $ospodarie sa nu fie discordie tot restul anului.

8 In r$es, printre dulciurile pre$atite de Sfintele !asti se numara

covri$ii cu ou numiti asa pentru ca in compozitia lor se adau$amulte oua, D0%D( oua la D E$ de faina5. Fiecare $ospodar sestraduieste sa pre$ateasca o astfel de delicatesa, care este sisimbolul belsu$ului.

8 In anat, la micul dejun din prima zi de !asti, se practica traditiatamaierii bucatelor. poi, fiecare mesean primeste o lin$urita depastivinpaine sfintite5. In meniul acestei mese festive se includeciolanul de porc fiert, oua albe si mancaruri traditionale, dupa

acestea se continua masa cu friptura de miel.

8 In 3ara Motilor, in noaptea de !asti se ia toaca de la biserica, seduce in cimitir si este pazita de feciori. Iar daca nu au pazit%o bine,si a fost furata, sunt pedepsiti ca a doua zi sa dea un ospat, adicamancaruri si bauturi din care se infrupta atat BhotiiC, cat si

Bpa$ubasiiC. -aca aceia care au incercat sa fure toaca nu au reusit,atunci ei vor fi cei care vor plati ospatul.

8 !e valea "risului lb, la lmas, toata suflarea comunei se adunain curtea bisericii. Femeile si fetele din localitate se $atesc in straiede sarbatoare, si vin in curtea bisericii unde vopsesc si#impistritesc# incondeiaza5 oua.


9/30

Duminica Floriilor

Floriile deschid pentru toti romanii ortodocsiciclul sarbatorilor pascale, care se incheie odata cu Inaltarea lui Iisus la 40 de zile dela Sarbatoarea !astelui5. vocind intrareaMintuitorului in Ierusalim calare pe asin,intimpinat de o multime cu flori si ovatii,Floriile reprezinta in acelasi timp o

sarbatoare in care elementele crestine si cele precrestine se imbina

in mod fericit, rezultind traditii si obiceiuri e*trem de pitoresti.

Intrarea -omnului Iisus Hristos Gn Ierusalim este sin$urul momentdin viaa Sa pm9nteasc Gn care a acceptat s fie aclamat caJmprat. !rimirea triumfalK ce I s%a fcut -omnului Hristos, "are aintrat Gn Ierusalim ca Jmprat smerit, Gmplinind o proorocire din+echiul 3estament, a fost determinat de aceast minune

premer$toare. stfel, toi cei care se aflau Gncetatea Ierusalimului, simind c JnsuLi

-umnezeu a venit Gn lume, Jl Gnt9mpin curamuri de finic Li de mslin, stri$9nd1 Osana!"ine este cuv#ntat Cel ce vine $ntru numeleDomnului!%&

In biblie scrie ca in dimineata Floriilor,M9ntuitorulGmpreun cu ucenicii si se Gndreptatu spreIerusalim. propiindu%se de satul etfa$e, Gnapropiere de Muntele Mslinilor, Iisus trimite doidintre ucenicii si, zic9ndu%le1 Mer$ei Gn satul

care este Gnaintea voastr Li Gndat vei $si o asin le$at Li unm9nz cu ea. -ezle$ai%o Li aducei%o la mineC Matei 'D, D%'5.-omnul Hristos dorea s parcur$ distana p9n la Ierusalim, deapro*imativ ',( Em, clare pe m9nzul asinei pe care nimeni dintreoameni n%a Lezut vreodatC 7uca DA, &05 spre a se Gmplini ceea ces%a spus prin profetul Naharia1 Spunei fiicei Sionului1 iat,

Gmpratul tu vine la tine bl9nd Li clare pe asin Li pe m9nz, fiul
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2orZvVLKHAAoHodDQx.;_ylu=X3oDMTBpdnJhMHUzBHBvcwMxBHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1lp7421or/EXP=1274460075/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=obiceiuri+de+florii&ei=utf-8&y=Cerca&fr=yfp-t-709&w=500&h=700&imgurl=munteanioan.weblog.ro/usercontent/8/8718/Cronopedia/DatiniObiceiuri/04apr/salcie-de-florii.jpg&rurl=http://munteanioan.weblog.ro/2009-04-12/773078/La-mul%C5%A3i-ani,-de-Florii-!!!.html&size=65k&name=salcie+de+florii...&p=obiceiuri+de+florii&oid=f9591f66bf5f46bc&fr2=&no=1&tt=14&sigr=12kpd3p21&sigi=12ulg2jvm&sigb=1337q167k&type=JPhttp://www.traditii.ro/impletituri-pai.ph


10/30

celei de sub ju$C Matei 'D, (5.

Jn aceast zi, denumit Li -uminica St9lprilor, se sfinesc, prinru$ciune Li stropire cu a$heasm, ramuri Gnmu$urite de salcie,care se Gmpart creLtinilor, iar slujitorii isericii le in Gn m9ini, culum9nri aprinse, ca simbol al biruinei vieii asupra morii.:amurile de salcie amintesc de ramurile de finic Li de mslin cucare a fost Gnt9mpinat M9ntuitorul. "u acestea, dup ce au fostaduse la biseric spre a fi sfinite, creLtinii Gmpodobesc icoanele,uLile Li ferestrele.

Jn tradiia popular e*ist credina c GnsLi Maica -omnului abinecuv9ntat salcia, dup ce aceasta s%a transformat Gntr%o punte,

ajut9nd%o pe Fecioara Maria s treac apa unui r9u.

Obiceiuri in prag de florii

8 In anat Li 3ransilvania, Gn ajunul Floriilor, fetele

mari aveau obiceiul de a pune cuttoareao$linda5, Gmpreun cu o cmaL curat, sub unpr altoit, trebuind neaprat ca, a doua zi dediminea, rsritul soarelui s le $seasc acolo,o$linda fiind ulterior intens folosit Gn farmecele

de dra$oste Li sntate.

8 Jnspre miezul nopii, aceleaLi fete fierbeau ap cu busuioc,introduc9nd Gn fiertur Li canafi de la prapurile ce serviser la

Gnmorm9ntarea unei fete mari; dimineaa se splau cu aceast appe cap ca s aib pr frumos Li s strluceasc ca firele de laprapuri#, restul de ap fiind turnat la rdcina unui pr, Gn speranac flcii se vor uita la ele precum se uit oamenii la un pr

Gnflorit#.

8 Femeile fac tot felul de copturi,si in special placinte, pe care leimpartesc mai ales saracilor de pomanaMosii de Florii5, ca san upateasca si ele cum a patit mama lui 7azar, care a murit de dor de
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2lZZfVLXRsAP04dDQx.;_ylu=X3oDMTBpZTByOGFiBHBvcwMyBHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1i5g8d40n/EXP=1274459865/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=obiceiuri+de+florii&ei=UTF-8&fr=yfp-t-709&w=200&h=282&imgurl=www.util21.ro/biserica-internetul/poze/duminica_floriilor.jpg&rurl=http://www.util21.ro/biserica-internetul/duminica-floriilor.htm&size=17k&name=duminica+floriil...&p=obiceiuri+de+florii&oid=12a6eee527335a38&fr2=&no=2&tt=14&sigr=11vh5uvj4&sigi=11ttnnt32&sigb=12r1j806v&type=JP


11/30

placinte, sau ca avutul care n%a vrut sa%I dea lui 7azar cel sarac nicimacar o sin$ura faramitura de paine de pe masa sa, ca sa%sipotoleasca foamea;

8 Sunt curatate si impodobite cu ramuri de salcam mormintele, sefac pomeni pentru odihna sufleteasca a celor plecati pe altetaramuri.

8 +inerea Floriilor % face parte din Bvinerile scumpeC impreuna cuvinerea oualor si vinerea "raciunului. ceste vineri se tin cucredinta ca oamenii vor fi feriti de arsuri .

Inaltarea Domnului' (iua )roilor

iserica crestina % rtodo*a si "atolica %sarbatoreste la 40 de zile dupa Invierea -omnului,un mare eveniment din viata Mantuitorului IisusHristos, si anume Inaltarea la cer, de fapt ultimul,din activitatea Sa pamanteasca.)asterea si Inaltarea sunt cele doua punti carelea$a creatura de "reator, pamantul cu cerul, care impaca pecredincios cu -umnezeu. -aca prin nasterea din ethleemul Iudeii

-umnezeu a coborat pe pamant sub forma umana ca sa impacefaptura cu "reatorul, prin Inaltarea la cer, in vazul postoliloradunati in etania s%a deschis credinciosului cerurile, asi$urandu%i%se posibilitatea desavarsirii si deci, a mantuirii. "ele douaevenimente alcatuiesc a*a crestinismului si calea de lumina pe caretrebuie s%o si marturisim pe Hristos, ca -omnul si Stapanul lumii.

Sfintele van$helii descriu simplu evenimentul Inaltarii -omnului.Iisus a adunat pe ucenicii sai in etania, pe varful unui munte

numit al Maslinilor. 3imp de 40 de zile, de la Sfintele !asti, Iisus searatase de mai multe ori postolilor Sai si ii convinsese derealitatea Invierii Sale. cum i%a incredintat ca l este cu adevarat,cerandu%le sa verifice cu simturile, ca nu vad o naluca si mancand#o bucata de peste fript si o parte dintr-un fagure de miere# 7c.'4, 4'5 si adau$and 1#Si iata Eu trimit peste voi fagaduinta TataluiMeu ; voi insa, sedeti in cetatea Ierusalimului, pana ce va vetiimbraca cu putere de sus# v. 4A5.poi, Sfantul van$helist 7uca continua 1 #Si i-a dus afara pana
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2q7ZfVLlmAAH.0dDQx.;_ylu=X3oDMTBpdnJhMHUzBHBvcwMxBHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1iiosg2po/EXP=1274459963/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=obiceiuri+de+inaltare&ei=utf-8&fr=yfp-t-709&w=200&h=275&imgurl=www.util21.ro/biserica-internetul/poze/inaltarei2.jpg&rurl=http://www.util21.ro/biserica-internetul/inaltarea-domnului-rusaliile-cincizecimea.htm&size=35k&name=inaltarei2+jpg&p=obiceiuri+de+inaltare&oid=106e59385929f8e6&fr2=&no=1&tt=1&sigr=12m3kurvv&sigi=11llghoqh&sigb=12t7eojm7&type=JP


12/30

spre Betania si, ridicandu-si mainile, i-a binecuvantat. Si pe cand iibinecuvanta, S-a departat de ei si S-a inaltat la cer. Iar, ei,inchinandu-se Lui, s-au intors in Ierusalim cu bucurie mare#. 7c.'4, (0%('5.Inaltarea la cer a Mantuitorului nu reprezinta numai un evenimentesential din viata Sa ci, in acelasi timp, constituie inaltarea omuluidin umilinta catre fiinta libera creata de -umnezeu, deciindumnezeirea fapturii. Inaltarea -omnului ne intareste credinta caIisus va reveni iarasi, in $lorie, asa cum au spus cei doi Gn$eri, asacum 7%au vazut Sfintii postoli inaltandu%se si, apoi acoperit de nor;este norul din care a vorbit -umnezeu lui Moise pe Muntele Sinai,este norul care a invaluit pe Iisus si pe cei trei ucenici pe Muntele3oborului; este norul pe care va veni -umnezeu pentru marirea Sa

sa judece vii si mortii la sfarsitul veacurilor.-ar sarbatoarea Inaltarii -omnului pentru noi, :omanii, mai are unsens 1 acela ca cinstim si pomenim pe roii si Martirii )eamului,care si%au dat viata pentru apararea si intre$irea tarii, pentrudreptate si adevar. In credinta noastra ortodo*a marturisim ca aceicrestini cu viata curata, care au murit cu credinta in inviere, numor, ci raman vesnic vii. 7a moartea trupului, sufletele lor se inaltala ceruri, in "asa lui -umnezeu, si asteapta ziua cand toate

trupurile vor invia. -e aceea, de Inaltare sarbatorim Niua roilor,iserica rtodo*a :omana din 3ara si din *il savarsind, prin preotisi Ierarhi, parastase sau slujbe de pomenire si ru$andu%se pentruiertarea pacatelor si vesnica odihna a sufletelor celor care, dindra$oste de 3ara, )eam si iserica, si%au dat viata. 2ertfa lor varamane vesnica in amintirea noastra.

*raditii si obiceiuri de Inaltare


13/30

Ispas ar fi personajul mitic care se pare ar fi asistat la Inaltarea-omnului si la ridicarea sufletelor mortilor la -omnul.-in ziua de !asti si pana in ziua de Ispas, oamenii saluta spunand+ristos a inviat!si li se raspunde cu ,devarat c-a inviat!, iar inziua Inaltarii -omnului se saluta cu +ristos s-a inaltat!si seraspunde cu ,devarat ca s-a inaltat!. -upa ziua de Ispas incep ase saluta obisnuit.

In aceasta zi este Pastele Cailor1 )umai in aceasta zi se satura sicaii o data pe an, si doar un ceas pentru ca asa au fost blestematide catre Maica -omnului1

Fire%ati cai afurisiti,-e mine, de -umnezeu,

Mai tare de fiul meu.+oi sa nu mai aveti sat)uma%n ziua de IspasSi%atuncea vreme de%un ceas

!op :ete$anul%', f.OP5

biceiuri18 se poarta foi de nuc la brau, pentru ca si

Hristos si%a pus cand s%a inaltat.

se crede ca cine moare de Ispas ajun$e incerla Ispas se bat cu leustean vitele, ca sa se

in$rase.se taie par din varful cozilor de la vite si se in$roapa intr%un

furnicar1 # Sa dea -umnezeu sa fie atatia miei si vitei cate furnicisunt in acest furnicar@

In ziua de Ispas sa nu se dea foc si sare din casa; foc, pentru catot anul vei avea huit, vor avea oamenii inima rea in casa ca focul;

si sare nu se da, pentru ca vacile nu vor avea smantana."e se seamana dupa Ispas nu rodesteIn ziua de Inaltarea -omnului, femeile care au in familie morti

impart azime calde, ceapa verde si rachiu pentru sufletele mortilor,crezandu%se ca in acea zi se inalta sufletele lor la cer si sa aibamerinde de drum.

Femeile impart laptele dulce fiert cu pasat si la cine dau trebuiesa dea si un buchet de maturi de pe camp.
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2orZvVLKHAApnodDQx.;_ylu=X3oDMTBpc2VvdmQ2BHBvcwM3BHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1kuv8mpuq/EXP=1274460075/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=obiceiuri+de+florii&ei=utf-8&y=Cerca&fr=yfp-t-709&w=150&h=150&imgurl=www.pinklove.ro/wp-content/uploads/2009/03/obiceiuri_si_superstitii_de_florii-150x150.jpg&rurl=http://www.pinklove.ro/sarbatori/obiceiuri-de-florii-obiceiuri-si-superstitii-de-duminica-floriilor&size=9k&name=obiceiuri+si+sup...&p=obiceiuri+de+florii&oid=0a48a6c31c2752e6&fr2=&no=7&tt=14&sigr=133cq187f&sigi=12pnqd0bf&sigb=1337q167k&type=JP


14/30

S!BT"!ILE #E

I!$

Sfantul ndrei

:om9nii isi sarbatoresc patronul spiritual, peSf9ntul ndrei, la &0 noiembrie. Int9mplarea afacut ca ziua nationala, D -ecembrie, momentulunirii provinciilor rom9nesti sa se celebreze adoua zi. Iata cum, cele doua componente,

spiritualul si istoria, se alatura pentru a ficomemorate in momentul in care postul"raciunului este in toi, natura si individulpre$atindu%se deopotriva pentru nasterea M9ntuitorului.Iarna estesobra, plina de privatiuni si primejdioasa dar sarbatorile acestuianotimp, cele mai spectaculoase din traditia rom9nilor, prefi$ureazaparca clipele in care totul va reveni la viata. )oaptea din ajunulSf.ndrei este destinata unor obiceiuri, poate antecrestine, care saasi$ure protectie oamenilor, animalelor si $ospodariilor. 3aranii

rom9ni le%au pus sub obladuirea acestui sf9nt, tocmai pentru ca eletrebuie $arantate de autoritatea si puterea sa. junul Sf.ndrei esteconsiderat unul dintre acele momente in care bariera dintre vazut sinevazut se ridica. "lipa cea mai prielnica pentru a obtine informatiicu caracter de prospectare pentru anul care vine. -e asemenea,#ndreiuQ cap de iarna# cum ii spun bucovinenii, permiteinterferenta planurilor malefice cu cele benefice, lucrurileimportante din e*istenta oamenilor put9nd fi intoarse de la matcalor fireasca. Se crede ca in aceasta noapte #umbla stri$oii# sa fure#mana vacilor#, #mintile oamenilor# si #rodul livezilor#.Impotrivaacestor primejdii, taranul rom9n foloseste ca principal elementapotropaic de aparare5, usturoiul. In e$ala masura, casa, $rajdul,cotetele, usile si ferestrele acestora sunt unse cu usturoi pisat,menit sa alun$e patrunderea duhurilor rele la oameni si animale.

In $eneral, acest usturoi cu rol de aparare, provine din cel menitcu un an inainte, in acelasi moment al anului. !entru cea mai
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf230r_ZLQUwALxYdDQx.;_ylu=X3oDMTBpcWpidGtpBHBvcwM4BHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1h2u359k3/EXP=1274544500/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=SF+ANDREI&ei=utf-8&fr=yfp-t-709&w=732&h=954&imgurl=pesterasfantuluiapostolandrei.files.wordpress.com/2008/05/sfandrei2.jpg&rurl=http://pesterasfantuluiapostolandrei.wordpress.com/&size=173k&name=sfandrei2+jpg&p=SF+ANDREI&oid=fe1ca2ef4f946138&fr2=&no=8&tt=3837&sigr=11jvvh091&sigi=127gepchh&sigb=12hof9gbj&type=JPhttp://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf20Ar_ZLISQAm6kdDQx.;_ylu=X3oDMTBqaHBscmZmBHBvcwMxMwRzZWMDc3IEdnRpZAM-/SIG=1j23enb2k/EXP=1274544256/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=craciun&b=1&ni=20&ei=utf-8&y=Cerca&xargs=0&pstart=1&fr=yfp-t-709&w=500&h=333&imgurl=www.felicitari-crestine.com/wm.php?_img=images/1163339794.jpg&rurl=http://www.felicitari-crestine.com/felicitare-24.html&size=87k&name=1163339794+jpg&p=craciun&oid=79fc83757c2fe274&fr2=&no=13&tt=159647&sigr=11lqrpaj4&sigi=11tvc14rc&sigb=13iu3ph5s&type=JP


15/30


16/30

a murit in &40 a.H. si a fost in$ropat in M/ra.3arziu, in secolul TI,soldatii reli$iosi din Italia au luat ramasitele sfantului cu ei inapoi inItalia.

i au construit o biserica in memoria lui, in ari,un oras port din sudul Italiei. "urand, peleriniicrestini din toata lumea au venit sa vizitezeiserica Sfantului )icolae. i au luat le$enda luiMos )icolae in locurile lor natale. 7e$enda s%araspandit in toata lumea si a luat caracteristicilefiecarei tari. In uropa in secolul al TII; lea ziua

Sfantului )icolae a devenit ziua darurilor si a activitatilor caritabile.

6ermania, Franta si landa celebreaza ziua de R decembrie ca osrabatoare reli$ioasa si ofera cadouri copiilor si saracilor. "andcoloniile olandeze au calatorit in merica, au adus cu ele un episcopcare purta un costum rosu si mer$ea calare pe un cal alb. Ima$ineaamericana a episcopului va evolua treptat paa la cea a unui batranspiridus vesel. fost descries ca un batran olandez vesel si bucalatdin comedia Istoria )e%VorE%ului a lui Washin$ton Irvin$.nul DP'&a continuat povestile cu Mos )icolae cu publicarea poemului vizita

a lui Mos )icolae a lui "lement Moore. Multe tari si%au pastratpropriile obiceiuri si traditii de Sfantul )icolae. In unele culturi,Sfantul )icolae calatoreste cu un asistent care il ajuta. In landa,episcopul navi$heza pe un vapor sosind pe R decembrie.re la el ocarte mare care ii spune cum s%au purtat micutii olandezi in timpulanului. "opiii cuminti sunt rasplatiti cu daruri iar cei obraznici suntluati de asistentul sau, lacE !eter.In 6ermania, Sfantul )icolaecalatoreste tot cu un asistent, cunoscut ca Xnecht :uprecht,Xrampus, sau !elzebocE si vine cu un sac in spate si o nuia inmana. "ei obraznici sunt pedepsiti de asistent cu cateva lovituri denuia.In Italia, 7a efana este zana buna care se imbraca in ne$ru sidaruri copiilor pe R ianuarie. In multe tari latine1 Spania, !uerto:ico, Me*ic si merica de Sud, copiii ii asteapta pe cei trei re$i sa leaduca daruri de "raciun.


17/30

%olindatul

!entru cea mai asteptata sarbatoare dindecembrie, "raciunul, rom9nii au apelat ine$ala masura la traditie, stiind sa accepte siobiceiuri mai recente. Int9mpinata cubucurie, )asterea M9ntuitorului aduce cu easi o suma de practici foarte vechi prin carese celebra chinoctiul de Iarna, momentul

in care natura da sperante ca va renaste.

biceiul colindatului a in$lobat in el nu numai c9ntec si $est ritual,ci si numeroase mesaje si simboluri ale unei stravechi spiritualitatirom9nesti. l s%a pastrat asociindu%se cu celebrarea mareluieveniment crestin care este )asterea -omnului Iisus Hristos. Inajunul "raciunului, pe inserat, in toate satele din tara, incepecolindatul. "opiii cu steaua vestesc )asterea -omnului si sunt

primiti cu bucurie de $azdele care ii rasplatesc cu mere, nuci sicolaci.

In Maramures, cei care colinda sunt oameni in toata firea. biceiuleste sa treaca pe la fiecare casa iar apoi, cu tot cu $azdele care i%auomenit, sa continue colindatul.

!ostul "raciunului ia sf9rsit si fiecare se poate bucura de

m9ncarurile rituale1 preparatele din porc, sarmalele, colacii sicozonacii, prajiturile si vinul. "ele trei zile de sarbatoare ale"raciunului aduc liniste si pace in case.

Impodobirea bradului

!omul de "raciun,asa cum il cunoastem noiastazi,decorat cu $loburi in care se reflecta luminascantaietoare a lumanarilor sau a instalatiei
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2qYsPZLCXoAP_MdDQx.;_ylu=X3oDMTBpc2VvdmQ2BHBvcwM3BHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1hlivmpfq/EXP=1274544664/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=BRADUL+DE+CRACIUN&ei=utf-8&fr=yfp-t-709&w=400&h=600&imgurl=www.moldovamall.ro/sites/default/files/p2_bradul_de_craciun.jpg&rurl=http://www.moldovamall.ro/?q=node/57&size=81k&name=Prezentare+Expoz...&p=BRADUL+DE+CRACIUN&oid=151359695d4c1c80&fr2=&no=7&tt=585&sigr=114idc0s1&sigi=11vl8n2de&sigb=12p7gpuqv&type=JPhttp://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf21WsPZL1w8ABSodDQx.;_ylu=X3oDMTBpc2ozM2gzBHBvcwM0BHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1ftdod5vf/EXP=1274544598/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=COLINDATUL&ei=utf-8&fr=yfp-t-709&w=537&h=400&imgurl=www.roembus.org/english/communities/copii/colindat.jpg&rurl=http://live-romania4u.blogspot.com/&size=40k&name=colindat+jpg&p=COLINDATUL&oid=d84c27c18263c990&fr2=&no=4&tt=45&sigr=113b0pkua&sigi=11m4uddfc&sigb=12ifo6h78&type=JP


18/30

electrice,nu a fost din totdeauna impodobit astfel.-esi in uropaori$inea sa precrestina nu mai e contestata de nimeni,parerileraman totusi impartite1unii vad in el o reprezentare a ,,arboreluilumiiYY,altii il considera o referire directa la ,,arborele

!aradisuluiYY,ipodobit cu mere de un rosu aprins,care amintesc depacatele comise de primii oameni,inaintea de alun$area lor din:ai.!ana in sec. al D(%lea,cren$utele verzi cu care erau impodobitecasele cu ocazia "raciunului,ca si darurile care le faceau oameniiunii altora,erau condiderate traditii pa$ane. -ar nu peste multavreme in locul acestora va fi folosit un arbore intre$."onformdocumentelor,in DR0(,la Strasbour$ a fost inaltat primul pom de"raciun,intr%o piata publica. )u avea inca lumanari si era impodobit

cu mere rosii.In DRDD,la reslau,ducesa -orothea S/bille vonSchlesien impodobeste primul brad asa cum il cunoastem noiastazi. -upa DPOP,decoratiunile$loburile5 de "raciun din sticlaar$intata de 3urin$ia au tot mai mult succes,asa ca aceasta traditiepur $ermana va cuceri intra$a lume,fiind adoptata pretutindeni, fieca este vorba despre tari din sia,africa,merica de )ord si de Sudsau ustralia.7a sfarsitul sec. al DA%lea,in saloanele$ermane,sarbatoarea era de neconceput fara pomul de"raciun,impodobit si scanteietor.In DOOR,prin intermediul soldatilor$ermani care participau alaturi de en$lezi la razboiul deindependenta,traditia pomului de "raciun ajun$e si in StateleUnite,iar in DPP0 ,,cuceresteYYsi "asa lba.

nul nou

!entru cel mai important moment, trecerea innoul an, pre$atirile se reiau. In saptam9nadintre "raciun si nul )ou, in toate satele
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2lisfZL8CgAZ4EdDQx.;_ylu=X3oDMTBpdnJhMHUzBHBvcwMxBHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1h7m5iohp/EXP=1274544866/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=ANUL+NOU&ei=utf-8&y=Cerca&fr=yfp-t-709&w=466&h=355&imgurl=felicitari.regele.ro/data/media/4/Anul_Nou008.gif&rurl=http://felicitari.regele.ro/postcard.felicitare150.html&size=142k&name=Anul+Nou008+gif&p=ANUL+NOU&oid=1e3c100ae3d2b3b0&fr2=&no=1&tt=15210&sigr=11nqtjqhc&sigi=11h134kvs&sigb=12orb82sv&type=gi


19/30

cetele de flacai se prepara pentru #urat#, sistem comple* de datinisi obiceiuri. !e inserat, in ajunul anului sunt asteptati sa apara#Ursul#, #"apra#, #un$hierii#, #"aiutii#, #Malanca#, #2ienii#,#Mascatii# etc.

"oncretizarea spectaculoasa a unor mituri antice le$ate desimbolistica animalelor, aceste manifestari reprezinta o modalitateori$inala de e*primare a arhaicelor asociatii rituale dintre animale sicultul cvasiuniversal al soarelui. *ista si un cuv9nt $eneric pentruaceste obiceiuri1 #mascatii#. :ecuzita, mastile, costumele suntpre$atite din vreme. Mai ales mastile sunt cele care vorbesc cel maimult despre ima$inatia si umorul sateanului rom9n. nume mesteri

s%au specializat in confectionarea lor, eledevenind cu timpul adevarate podoabe de artapopulara.

Faptul ca aceste obiceiuri se practica lacumpana dintre ani este justificat desimbolistica zilei de &D decembrie care in$9ndirea populara reprezinta data mortii dar si

a renasterii ordinii cosmice. Structura ceremoniala a obiceiului estein acelasi timp plina de forta si vitalitate. Muzica si dansulremarcabile prin virtuozitate si dinamism, mastile pline dee*presivitate, alcatuiesc un spectacol unic.

In diferite zone ale tarii, costumatia, interpretarea pot fi diferite,dar obiceiul este in esenta acelasi. -acaacest fel de manifestare ne duce cu

$9ndul la arhaice practici ma$ice dealun$are a maleficului, #!lu$usorul#, altobicei, este str9ns le$at de mitulfertilitatii. +orbe frumoase, deprosperitate si belsu$ sunt adresate decetele care vin cu #!lu$usorul#, fiecarei

$ospodarii. "a o incantatie ma$ica, te*tul urarii se transmite dintata in fiu si nu e*ista rom9n sa nu%l cunoasca.
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2lisfZL8CgAcoEdDQx.;_ylu=X3oDMTBqamdoM3Q5BHBvcwMxMgRzZWMDc3IEdnRpZAM-/SIG=1ia988skv/EXP=1274544866/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=ANUL+NOU&ei=utf-8&y=Cerca&fr=yfp-t-709&w=450&h=346&imgurl=felicitari.resursecrestine.ro/images/felicitari/anul_nou197.jpg&rurl=http://felicitari.resursecrestine.ro/view.php?action=send&id=197&size=43k&name=anul+nou197+jpg&p=ANUL+NOU&oid=47130c9fd4ffbffe&fr2=&no=12&tt=15210&sigr=120ahot0l&sigi=11vnsil6n&sigb=12orb82sv&type=JPhttp://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2lisfZL8CgAcIEdDQx.;_ylu=X3oDMTBqMjRpazg1BHBvcwMxMARzZWMDc3IEdnRpZAM-/SIG=1hstrmhem/EXP=1274544866/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=ANUL+NOU&ei=utf-8&y=Cerca&fr=yfp-t-709&w=500&h=332&imgurl=www.pupici.ro/felicitari/data/media/4/anul_nou_6.jpg&rurl=http://girachesigira.blogspot.com/2008/12/la-multi-ani.html&size=148k&name=anul+nou+6+jpg&p=ANUL+NOU&oid=999e5c617e88dd96&fr2=&no=10&tt=15210&sigr=11rn29417&sigi=11krsulqk&sigb=12orb82sv&type=JP


20/30

3ot ajunul anului nou prilejuieste practicarea anumitor actemisterioase, care incearca sa prospecteze viitorul. Iata unul dintreobiceiuri1 #+er$elul#. ste un prilej de sarbatoare la care participamai ales tinerii necasatoriti si parintii acestora. "ei care fac

#+er$elul# doresc sa afle ce le rezerva noul an, mai ales daca si cucine se vor casatori. In casa unei $azde, anuntati din vreme de#colceri# sau #chiematori# se aduna toti cei interesati. Intr%uncazanel cu apa, cei ce doresc sa%si cunoasca viitorul arunca unobiect personal inel, mar$ea, pieptene, ban, cutit etc.5. !ersonajulcel mai de seama este #+er$elatorul#. l urmeaza sa #prooroceascaviitorul#, sa%si potriveasca vorbele si sa st9rneasca hazul...jut9ndu%se de doua ver$ele de la razboiul

de tesut, acesta bate in mar$ineacazanelului, inton9nd o incantatie. biectdupa obiect este scos din apa la cerereaparticipantilor. 3almacirea sensuluiobiectului este simpla1 inel % nunta, ban %bo$atie, pieptene % barbat coltos, cutit %cearta, piatra % casatorie am9nata etc.-upa ce toate raspunsurile au fost date, cu totii, tristi sau plini desperanta, se aduna in jurul cazanelului din care apa a fost inlocuitacu vin si petrecerea incepe.

"9nd se apropie miezul noptii catre noul an, taranii obisnuiesc saprevada cum va fi vremea in anul ce vine. Se folosesc de foile uneicepe mari pe care le desprind si le aseaza in ordine, numindu%ledupa lunile anului. In fiecare din ele pun putina sare. doua zi, deSf9ntul +asile, cel ce dezlea$a vrajile si facaturile, ei vor verifica c9tlichid a lasat sarea topita in fiecare foaie. sa vor sti pentru ca inmod misterios cantitatile sunt diferite5 daca vor avea seceta sauploaie si in ce luna anume.

!rima saptam9na din ianuarie este marcata de doua importantesarbatori crestinesti1 otezul -omnului oboteaza5 pe R ianuarie,si Sf9ntul Ion pe O ianuarie. 3oti rom9nii se duc la biserica deoboteaza, pentru a lua apa sfintita, at9t de necesara pentru
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2lisfZL8CgAdoEdDQx.;_ylu=X3oDMTBqZDFlYmxzBHBvcwMxNgRzZWMDc3IEdnRpZAM-/SIG=1iasp4ddp/EXP=1274544866/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=ANUL+NOU&ei=utf-8&y=Cerca&fr=yfp-t-709&w=520&h=390&imgurl=felicitari.resursecrestine.ro/images/felicitari/anul_nou254.jpg&rurl=http://felicitari.resursecrestine.ro/view.php?action=send&id=254&size=33k&name=anul+nou254+jpg&p=ANUL+NOU&oid=7098b12ddd145356&fr2=&no=16&tt=15210&sigr=1201fs7qk&sigi=11v5sodoe&sigb=12orb82sv&type=JP


21/30

tamaduire si purificare. In satele si orasele asezate pe maluri deape, tinerii se intrec sa scoata la mal crucea aruncata de preot inapa in$hetata. "el ce va reusi, va avea parte numai de bine. Inaceste zile, at9t de reci ale iernii, adunati pe l9n$a focuri, neav9nd

alta treaba dec9t de a hrani animalele, taranii rom9ni isi tra$sufletul alaturi de cei dra$i, petrec9nd cu toti Ionii si Ioanele sipre$atindu%se pentru truda care va veni cur9nd, odata cu topireazapezii.

Martisor si Baba #ochia

Martisor este denumirea populara a luniiMartie, luna echinoctiului de primavara si anului )ou $rar, dedicata zeului Mars siplanetei Marte. Martisorul este, in traditiapopulara, o funie formata din zilelesaptaminii si lunile anului adunate sirasucite intr%un snur bicolor, simbolizInd iarna si vara, facuta cadou

la D Martie.7a sfirsitul secolului TIT,Martisorul era primit de copii,fete si baieti, fara deosebire, de la parinti In dimineata zilei de Dmartie, inainte de rasaritul soarelui. Martisorul, de care se a$ata omoneda metalica de ar$int si, uneori, de aur, se purta le$at lamina, ulterior prins in piept sau la $it. l era scos, in raport de zonaetno$rafica, la o anumita sarbatoare a primaverii Macinici,Florii,!aste, rminden5 sau la inflorirea unor arbusti si pomi fructiferi.

Se credea ca purtatorii Martisorului nu vor fi pirliti de soare petimpul verii, ca vor fi sanatosi si frumosi ca florile, placuti sidra$astosi, bo$ati si norocosi, feriti de boli si de deochi.biceiulMartisorului este o secventa a unui scenariu ritual de innoire atimpului si anului, primavara, la nasterea si moartea simbolica a-ochiei, divinitate a$rara si materna care moare si renaste simbolicla noua martie, echinoctiul de primavara in "alendarul Iulian stilvechi5. In raport cu scur$erea anuala a timpului, -ochia se numeste
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2rqsfZL1jkA..UdDQx.;_ylu=X3oDMTBpZm5udGl1BHBvcwM1BHNlYwNzcgR2dGlkAw--/SIG=1g62k60j8/EXP=1274545002/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=MARTISOR&ei=utf-8&fr=yfp-t-709&w=484&h=445&imgurl=mugur-ionescu.ro/wp-content/uploads/2009/02/martisor.jpg&rurl=http://mugur-ionescu.ro/martisor-2.html&size=50k&name=martisor+jpg&p=MARTISOR&oid=f80814a43ee67dce&fr2=&no=5&tt=13023&sigr=1171989h9&sigi=11o2ona18&sigb=12g6b539r&type=JP


22/30

-ra$aica, sau Sinziana la '4 iunie, Maica !recista la P septembrie,+inerea Mare la D4 octombrie, devenind #baba#, dupa ce a fost, rindpe rind, copila, tinara, matura. -ochia pastreaza, impreuna cumetamorfozele ei calendaristice, aminirea Marii Neite, 3erra Mater5

si este identificata cu -iana si Iuno din !anteonul roman,cu Hera sirtemis din !anteonul $recesc.7e$endele -ochiei ne introduc in

atmosfera satului romanesc cu economiepastorala. )elipsitele tensiuni si conflictedintre nora si soacra sunt valorificate cuin$eniozitate pentru a reda metaforicopozitiile timpului calendaristic1 an vechi%annou, vara%iarna, fri$%caldura, fertilitate%

sterilitate. stfe, aba -ochia, personificarea anului vechi, isi trimite nora la padure, lasfirsitul lunii februarie sa%i culea$a fra$i

copti. 3inara nevasta $aseste, ajutata de -umnezeu, fra$i copti.+azind fra$ii copti, dochia crede ca a venit vara si deci timpul saurce oile sau caprele la munte. din precautie, isi pune noua cojoacein spate si porneste urcusul insotita, uneori, de fiul sau dra$obete %zeul dra$ostei5.dar, cum pleaca de acasa, incepe o ploaiemocaneasca care nu a stat noua zile si noua nopti.

in$reunindu%i%se cojoacele in spate, le dezbraca, unul cite unul pinaramine in ie sau camasa. zilele schimbatoare de la inceputul luniimartie sunt puse de popor pe seama dochiei care si%ar scutura, dincind in cind, cojoacele de ploaie sau de omat. dochia moarein$hetata lin$a oile caprele5 sale in ultima zi a urcusului, cind selasa un $er naprasnic, iar trupurile lor s%ar vedea si astazi subforma de stana de piatra in diferite locuri din carpati1 ceahlau,vama buzaului, caraiman etc. dochia intra in conflict nu numai cuciobanii care ii spun ca nu a sosit vremea urcarii oilor la munte, darsi cu marte caruia ii adreseaza cuvinte si e*presii obscene. suparatca i se nesocoteste puterea, marte imprumuta de la fratele sau maimic, februarie, citeva zile fri$uroase cu care o rapune pe dochia,in$hetind%o de vie. din luptele apri$e ale zeilor moare si renaste
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2rqsfZL1jkAA.YdDQx.;_ylu=X3oDMTBqaHBscmZmBHBvcwMxMwRzZWMDc3IEdnRpZAM-/SIG=1fpfqsfau/EXP=1274545002/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=MARTISOR&ei=utf-8&fr=yfp-t-709&w=600&h=600&imgurl=www.idorneanu.ro/blog/wp-content/martisor.jpg&rurl=http://www.idorneanu.ro/blog/page/4&size=141k&name=martisor+jpg&p=MARTISOR&oid=0ffeeb223c22c29e&fr2=&no=13&tt=13023&sigr=11304teae&sigi=11d5j0637&sigb=12g6b539r&type=JP


23/30

anual timpul, nura, mediul inconjurator. zilele babei, este un ciclude noua sau douasprezece zile, corespunzator cu zilele de urcus alebabei dochia cu oile la munte, dedicat mortii si renasterii sezonierea zeitei a$rare si a timpului calendaristic in preajma echinoctiului de

primavara. scenariul ritual desfasurat in #zilele cosmo$onice# deinnoire a anului a$rar este format din obiceiuri si acte ma$ice de unrar arhaism1 aprinderea rituala a focurilor, afumarea curtilor,$radinilor si ane*elor $aspodaresti, prepararea alimentelor rituale

macinici, sfinti, bradosi5 amintind, prinformele antropomorfe ale fi$urinelor dinaluat, sacrificiile preistorice, observatii sipreviziuni meteorolo$ice, incercarea

norocului, vraji si descintece, asteptareaspiritelor mortilor, practici de pomenire,inceperea simbolica a unor activitati

economice. si in prezent s%a pastrat obiceiul de a se pune babele,adica se repartizeaza cele noua sau douasprezece zile ale ciclului,dupa anumite criterii, pe persoanele de se* feminin e*istenete intr%o colectivitate familie, vecini, serviciu5.cum va fi ziua de babefrumoasa, urita, intunecoasa, insorita5 asa va fi firea si sufletulpersoanei ursite in acel an. de traditia dochiei carpatice se lea$adeci semnificatia celui mai frumos obicei de primavara in sud%estuleuropei, martisorul, adevarata funie a anului care aduna laolaltazilele, saptaminile si lunile in doua anotimpuri iarna sivara5,simbolizate de snurul bicolor facut cadou la inceputul anuluia$rar.

Obiceiuri si traditii romanesti la nunta

Petitul

3anarul care dorea sa se casatoreasca isi ale$ea cativa dintreprietenii lui uneori chiar tatal sau alte rude5 si hotarau ziua candvor mer$e la casa miresei. -esi$ur, era anuntata si familia viitoareimirese, pentru a avea ra$azul de a se pre$ati in a%si intampinaoaspetii. In ziua stabilita purcedeau spre casa fetei, iar la intrareacestia aveau o mica cuvantare, care difera de la zona la zona.
http://it.wrs.yahoo.com/_ylt=A0WTf2lSs_ZL.BsAgDgdDQx.;_ylu=X3oDMTBqOHA2aDgzBHBvcwMyMgRzZWMDc3IEdnRpZAM-/SIG=1m0v3bltm/EXP=1274545362/**http:/it.images.search.yahoo.com/images/view?back=http://it.images.search.yahoo.com/search/images?p=8+MARTIE&b=21&ni=20&ei=utf-8&xargs=0&pstart=1&fr=yfp-t-709&w=500&h=334&imgurl=farm5.static.flickr.com/4045/4416533482_53d3eb9ea0.jpg&rurl=http://www.flickr.com/photos/alexmazilu/4416533482/&size=114k&name=8+martie&p=8+MARTIE&oid=c3556be5e1c00068&fr2=&fusr=www.alexmazi...&hurl=http://www.flickr.com/photos/alexmazilu/&no=22&tt=24474&sigr=11j1g01q1&sigi=11muhq1e9&sigb=13cm6uj5g&sigh=118p1c0lu&type=JP


24/30

Urmeaza apoi momentele cand tatal feciorului sta de vorba cuparintii miresei, discutand diferite aspecte ale viitoarei familii.Uneori hotararea de a face nunta era deja luata, petitul fiind doar oformalitate sau o ocazie de a petrece niste clipe minunate. -emulte ori urma o mica petrecere, mai ales daca se stabilea ca nuntava vea loc.

Fedelesul

ste o petrecere la casa miresei de re$ula5, in seara dedinaintea nuntii, la care participa tinerii prieteni ai celor doi miri, altiinvitati. 7a inceputul petrecerii, tineri lucreaza ornamentele care vorfi puse in bradul de nunta, din materiale puse la dispozitie de miri.!etrecerea nu presupune prea multa mancare cozonaci5 ci maide$raba bautura si dans.

"radul

In dimineata nuntii, $inerele, impreuna cu prieteni apropiatiimpodobesc doi brazi cu diferite obiecte, fructe si chifle. razii suntpurtati de tineri necasatoriti pana la casa nasului, unde, unul estele$at in fata portii. poi, alaiul isi continua drumul catre casamiresei, loc in care ramane cel de%al doilea brad. radul este

simbolul vi$orii si al tineretii; impodobirea lui simbolizeaza viata#imbelsu$ata# a viitoarei familii.

.datul

Mireasa, flacaul cu bradul si alaiul miresei mer$ la cea de%atreia fintina spre rasarit,numarata de la casa miresei, insotiti delautari. !e drum, mireasa si flacaul poarta un ulcior sau o vadra delemn in alte zone5, le$at cu ster$ar tesut in casa, pina la fintina.

ici, flacaul scoate apa de trei ori si, de fiecare data, impreuna cumireasa, stropeste multimea cu un manunchi de busuioc, inmuiat inapa din ulcior, in semn de urare de maritis la fete, insuratoare laflacai si spor la neveste. Flacaul poate fi altul decit purtatorulbradului si va pastra ca dar ulciorul nou si ster$arul cu care a facutudatul. Intorsi de la apa, nuntasii incin$ o hora in care mireasatrece pe la fiecare si ii prinde in piept floarea de nunta. celeasiflori sau cocarde le vor primi nuntasii mirelui, nasii, alti invitati labiserica.


25/30

"arbieritul mirelui

cest obicei se desfasoara in paralel cu $atitul miresei. Unprieten apropiat al mirelui in trecut un vataf5 il barbiereste, in modsimbolic pe $inere. sezat pe un scaun, cu bani sub picior, mirele

nu trebuie sa%l lase pe lautar sa%i ia banii. arbieritul mireluireprezinta un simbol al pre$atirii baiatului pentru nunta. biceiul separe ca avea o semnificatie ritualica initiatica, ultima dintr%un lun$sir de initieri la care era supus baiatul in cursul deveniri sale cabarbat.

Imbracatul miresei

)asa, impreuna cu mama miresei si prietene apropiate ajuta

mireasa sa se imbrace, pentru ca la sfarsit, nasa sin$ura sa%i le$evoalul si coronita. Se desfasoara in acelasi timp cu barbieritulmirelui si simbolizeaza pre$atirea fetei pentru nunta. In vechime laacest ritual puteau lua parte mai multa lume din partea miresei."um $atitul era destul de laborios se foloseau cele mai bune haine,se faceau impletituri complicate ale parului5, fetele cantau cantececu tema despartirii.

+ora miresei

Hora miresei )uneasca5 se danseaza acasa la mireasa, prilejcu care soacra mica imparte diferite cadouri nasilor, socrilor si,uneori, rudelor apropiate.

Ruperea turtei

)asa comanda si plateste o turta impodobita cu diverseornamente, comestibile sau nu, diferite impletituri si alte forme. Inmod simbolic, turta este rupta deasupra capului miresei si este dataspre consum invitatilor5. Se spune ca aduce noroc celor caremananca din ea. biceiul se pastreaza din vremea :omei antice.

Furatul miresei


26/30

!oporul roman este un popor vesel si uneori pus pe sotii.stfel se e*plica pastrarea acestui obicei a le carei ori$ini suntneclare. Se presupune ca mirele nu trebuie sa aibe ochi decatpentru mireasa lui, dar unii $lumeti profita de neatentia mirelui sifura mireasa. Mirele este dator sa o caute sau sa o rascumpere. Inunele zone, rapitorii au datoria de a nu lasa mireasa pe jos, eatrebuie purtata numai in brate. In alte zone, se considera ca dacamireasa a fost furata pana la ora '4.00 datoria o va plati nasul,daca a fost furata dupa '4.00 mirele este cel care va plati. -emulte ori, spre hazul invitatilor mirele este pus sa indeplineascaanumite sarcini.

,runcatul buc/etului

Mireasa se intoarce cu spatele la $rupul de fete tinere,nemaritate, si arunca la intamplare buchetul. Fata care%l prindeeste cea care se va marita prima. lte traditii spun ca se va maritain acelasi an.

Scosul voalului

proape de sfarsitul nuntii, nasa scoate voalul de pe capulmiresei si ii pune o esarfa batic5, simbolizand trecerea de la

statutul de fata la cel de nevasta. +oalul miresei se pune pe capulunei fete necasatorite, care se spune ca va fi urmatorea care se vacasatori.

a Traditii si obiceiuri moarte
http://str2.crestin-ortodox.ro/foto/970/96915_priveghi47.jpg


27/30

partenenta la neam, dictata de re$ulile rudeniei sau, mai lar$, decomunitatea de limba, teritoriu, cultura, aspiratii, viata sociala etcnu inceteaza nici dupa moarte, intre cei vii si cei morti continuandsa e*iste o comunicare si o solidaritate permanenta. sa se e*plicaca in folclorul nostru obiceiurile in le$atura cu moartea au pastrat,mai mult decat celelalte obiceiuri in le$atura cu momenteimportante din viata omului, credinte si practici stravechi,anterioare crestinismului. Unitatea celor vii cu cei morti,consemnata in cantecele ceremoniale, dar si in bocete, siconsacrata prin numeroase acte rituale indatinate prive$hiul,pomana, bocitul, pomenirea la date importante etc.5 sta marturie atrainiciei si soliditatii sistemului de relatii de rudenie din societateatraditionala romaneasca.

Calatoria mortii

In sistemul de credinte si mituri romanesti moartea este vazuta cao #mare calatorie#, ca o mare trecere#, ca un #drum# pe care#dalbul de pribea$# il face #din lumea cu dor = in cea fara dor; = dinlumea cu mila = in cea fara mila#. !oporul credea ca prin $esturi,cuvinte si melodii se putea actiona si in acest moment asuprafortelor binevoitoare sau potrivnice si se putea pre$ati marea

trecere. In clipa cand omul murea se aprindea o lumanare. -ar, pelan$a aceasta, dupa moarte, i se punea la cap #toia$ul#, #lumina destat# sau #statul#, o lumanare de ceara lun$a de inaltimea unuiom. ceasta lumanare se invartea in mai multe spirale si trebuia saarda pana ce mortul era in$ropat.

Indata dupa moarte urmau o serie de acte cu caracter social.Moartea era anuntata nu numai neamurilor si vecinilor, ci intre$ii

comunitati, prin moduri traditionale1 se tra$eau clopotele sau setra$ea clopotul intr%un anumit fel, in re$iunile de munte se suna dinbucium, in alte locuri se punea la poarta celui mort o naframa sau o#corpa# nea$ra, ori barbatii din familia mortului umblau in semn dedoliu cu capul descoperit. Si faptul de a umbla nebarbierit era unsemn de doliu. Indata dupa moarte, mortul este scaldat si $atit.daia in care se afla mortul era $atita in chip special1 se acopereauo$linzile.


28/30

In unele re$iuni si astazi, altadata peste tot, mortul era maiintai asezat pe pamant. Mortul era apoi pus pe lavita sau pe masa,in sicriu deschis, pentru ca lumea sa poata veni sa%si ia ramas%bunde la el. In constiinta traditionala si in e*primarile ei folclorice nue*ista totusi, la noi, o teama predominanta de mort si nici o teamade toti mortii. Multe obiceiuri aratau, dimpotriva, ca, in conceptiapopulara traditionala, intre lumea celor vii si lumea celor mortie*istau le$aturi si ca poporul se temea numai de acei morti care seputeau face stri$oi. Se socotea ca se fac stri$oi cei insemnati ceirai, sinuci$asii, cei morti de moarte naprasnica, vrajitorii sivrajitoarele. Impotriva revenirii lor se actiona printr%o serie depractici profilactice menite sa apere pe cei vii de conta$iunea mortii.

Priveg/iul si plangerea mortului

!rive$hiul este, fara indoiala, un rit precrestin, care s%a pastratin multe zone ale teritoriului nostru folcloric, cu sensul lui primar, deseparare a neamului celor vii de cel mort, inainte de inte$rarea luiin neamul celor morti. !rive$hiul dureaza, de obicei, doua nopti sise face pentru a nu lasa mortul sin$ur. *ista, in anumite re$iuni,credinta ca mortul trebuie pazit ca sa nu treaca prin fata lui, pe subel sau peste el vreun animal, caine, pisica, $aina etc, caci se

preface in stri$oi.tunci cand prive$hiul se face dupa randuialatraditionala, cei veniti sa prive$heze mortul danseaza, fac jocuri cumasti, joaca jocuri distractive, canta din fluier, spun basme, joaca

jocuri de carti, mananca, beau si discuta despre treburile curenteale oamenilor si ale comunitatii. 7a prive$hi se petrece deci intr%unanumit fel si rostul petrecerii este nu numai sa alun$e somnul celorveniti sa prive$heze, ci si sa marcheze, in cadrul ceremonialului detrecere, momentul despartirii de cel mort. ste ultima petrecere acelor vii impreuna cu cel mort.!lan$erea mortilor jelirea5, intalnita

sub o forma sau alta la toate popoarele lumii, nu era numaie*presia spontana a durerii, ci avea si un caracter indatinat,presupuneau indeplinirea unei obli$atii sociale. Se poate constatachiar un fel de #corespundere# intre cantecele de lea$an si bocete,cele doua forme de arta care deschid si inchid traiectul e*istential alomului punand in lumina relatia cea mai solida care ii lea$a peindivizi in cadrul celulei familiale < relatia dintre mama si copiii sai1#-ra$a mamei, fata mare, = 3u esti mandra ca o floare, = 3ineretece%ai avut, = "u amar le%ai petrecut. Z...[ una casa c%ai avut = Si


29/30

ea nici ca ti%a placut; = cum alta ti%ai facut, = Fara usi, faraferesti, = in ea ca sa vietuiesti; = Fara pari, fara nuiele, = !lina toatatot de jele# sau1 #, doamne, mandra mamii, = Mandru te%am $atatmireasa = Sa te duci mandru de%acasa. = )u te%am $atat de trait ="e numai de putrezit; = )u te%am $atat sa traiesti = "e%n pamant saputrezesti. = Mandra mamii, mult as da = )umai sa te pot scula, =Sa nu meri de la mama...#."and murea un flacau sau o fata demaritat, inmormantarea se facea sub forma de nunta.

In colectivitatile traditionale moartea cuiva era un evenimentcare ii privea pe toti. -e aceea, la inmormantare participa, intr%unfel sau altul, intrea$a colectivitate. ra indatinat ca, in caz demoarte, nu numai familia, ci si vecinatatea si uneori intrea$acolectivitate sa sara in ajutorul celor loviti, sa participe la pre$atireainmormantarii.

Pomenile

Un loc important in obiceiurile de inmormantare il ocupaupomenirile. cestea erau de mai multe feluri, de la simpla colivasau colac, pana la daruirea hainelor celui mort sau a anumitorlucruri din casa. ltadata se dadeau peste $roapa chiar vite dinturmele celui mort. Si in obiceiurile de inmormantare, ca si in toateobiceiurile in le$atura cu viata omului, e*ista o masa numita inunele locuri #comand# sau #comandare#.ceasta masa, ca si toatemesele din riturile de trecere, reprezenta un moment ai solidaritatiisociale a intre$ii colectivitatii si era semnul unei incheieri asecventei din ceremonial. Sensul ei era unirea supravietuitorilor infata durerii resimtite prin moartea unui membru al colectivitatii sisemnul continuarii vietii individuale si colective. cest lucru pareevident cand observam desfasurarea mesei. Inceputa intr%o

atmosfera de tristete solemna, masa se termina cu veselie si chiarcu dans."omunitatile maramuresene pastreaza momente deosebitede cinstire a stramosilor in cadrul sarbatorilor Floriilor, !astilor si:usaliilor. ste atunci obiceiul ca in cimitire mormintele sa fieimpodobite cu flori si fiecare familie sa vina cu lumanari, mancare sibautura pentru a lua parte la \praznicul celor vii cu cei morti],cunoscut inca din ziua :ozaliilor la traci si pastrat in Maramures simai cu seama in tara 7apusului pana astazi .


30/30

traditii si obiceiuri din romania

Documents