TRADITII PASTORALE IN

RAU ALB

Amplasat la contactul dinte munte si deal,in Subcartatii de Curbura, satul Rau Alb,a fost inca de la ineput un sat de pastori,marturie stand cel mai vechi catun “ Ciobanesti”.Si in prezent cresterea animalelor este o activitate economica de baza ,in fiecare familie existand 2-3 vaci de lapte.

Urcatul vitelor la munte • In functie de conditiile meteorologice din 15

mai pana pe 1 iunie ciobanii pregatesc stanele, strang animalele si urca la munte. In functie de intelegere, stapanii de animale pot urca singuri animalele la munte. Cu acest prilej se fac serbari campenesti

Masurisul laptelui In comuna Rau Alb, maurisul laptelui are loc in

preajma zilei de Sanpetru. Fiecare familie din sat merge la stana unde pastorii angajati din vreme le mulg. Laptele obtinut este "masurat", pentru a sti cata branza i se cuvine fiecarei familii in acel sezon. Asa cum i se cade unei traditii atat de vechi, ea se incheie cu o masa la iarba verde, cu muzica si dans. Masurisul laptelui este o traditie complexa, dar minutios organizata, care are loc de secole fara nici o modificare.

Sant-Ilie Marcheaza miezul verii pastorale, data cand le era

permis ciobanilor sa coboare in sate, pentru prima data dupa urcarea oilor la stana. Cu aceasta ocazie, ciobanii tineri sau chiar cei maturi aduceau in dar iubitelor sau sotiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multa migala. In vechime, se obisnuia ca in aceasta zi sa se organizeze intalniri ale comunitatilor satesti de pe ambii versanti ai Carpatilor (numite nedei), se organizau targuri de Sant-Ilie, iarmaroace si balciuri, unele pastrate pana in zilele noastre.

Focul lui Sumedru Focul lui Sumedru este un ceremonial nocturn de înnoire a timpului

calendaristic, care se desfãsoarã în ajunul Sumedrului, 25-26 octombrie, si la care participã, în jurul unui imens rug funerar, aprins pe înãltimi de flãcãi, întreaga suflare a satului. În unele asezãri, în mijlocul grãmezii de lemne si a cetinii uscate se împlântã un brad verde pentru a fi incinerat. În timpul ceremoniei, dupã aprinderea focului, pe coastele dealurilor se rostogoleau roti de car în flãcãri, pe care se înfãsurau, în prealabil, paie si se striga: „Hai la Focul lui Sumedru!“ Local, chemarea era fãcutã de flãcãi, care colindau din casã în casã în ziua de 25 octombrie cu strigãtura de mai sus. Seara târziu, în jurul Focului lui Sumedru, întretinut cu lemne si paie uscate si cu resturile rãmase de la curatatul gradinilor se mânca, se bea, se petrecea si, din când în când, se repeta strigãtura consacratã momentului. Femeile le împãrteau celor prezenti colaci, nuci, fructe si tuicã. De obicei, fetele si flãcãii, spre final, sar peste vâlvãtaia Focului, copiii scormonesc în tãciuni pentru a produce cât mai multe scântei. Aprinderea focului din noaptea de Sumedru este asteptatã cu mare interes si de bãtrânii satelor, femei si bãrbati, indiferent de vârstã, care chiuie si joacã. La plecarea spre case, participantii iau tãciuni aprinsi spre a-i arunca pe pãsuni, prin grãdini si livezi pentru spor si rod bogat în noul an.

• Desi unele obiceiuri nu s-au mai pãstrat, iar unele tehnici de înfãptuire a focului s-au modernizat, spiritul unitar al sãrbãtorii s-a pãstrat. În realizarea unui foc cât mai frumos fiecare grup, fie de adulti, fie de copii, îsi are locul lui bine stabilit. Scopul final este acela de a înãlta cel mai frumos foc de pe dealuri, ca sã se vadã cât mai departe în zare. Limbile de foc strãbat negura noptii ca niste sãgeti spre cer, iar miile de scântei joacã în noapte ca niste artificii. Obiceiul n-a generat un bogat folclor, în afara versurilor: „Hai la Focul lui Sumedru/C-a mâncat lupu’ iedu’“, considerate a fi cele mai rãspândite, iar aceastã sãrbãtoare rãm âne un prilej de bucurie pentru oamenii locului, care aduc un prinos de multumire în fata darurilor bogate ale toamnei. A doua zi satenii merg la targul anual de Sfantul Dumitru de la Fieni.

Valorificarea activitatilor pastorale

Laptele este valorificat in stane,unde se produce branza cas,telemea, baranza de burduf,branza in cosulet

• Branzeturile sunt vandute in targurile de Sf Ilie Sf Marie,Sf Dumitru sau pastrate pentru consumul casnic.

• Pe timpul iernii,dar nu numai,raurencele prepara un delicios cascaval afumat,numit “cascava”

• MATERIAL REALIZAT DE • ALINA GOGU • LEOTESCU IZABELA• PROF COORDONATOR GHIMPU RODICA