In care Inteligennl Cititor

alld despre ciudatul sinefeicitul inceput al lui

Solomon Snow

Imagiirad-va. O noapte intunecoasa si infiora-toare lasata peste o mla$tha indepirtatA $i pustie.

"Vent\Ki as$a Yaiaie de-a lungul cerului furios, bi-ciuind pimintul cu zipad6. Zdpada se strange introiene. Copacii trosnesc. RAurile inghea@, Ca sa

nu mai lungim vorba, o noapte destul de urAta.

Exact in v6rfrrl mlastinii, unde cA{iva copacipipemicili nu oferl nici un pic de adlpost, se aflao coTbd nircd i dhaplnaD.De\ap\ e rnarrnr:\tr$opron, cu un cotetr momentan neocupat alaturi, carcse umple foarte repede cu zApadA.

Sigur nu locuiegte nimeni aici. Ar aebui si fii oridisperat, ori prost de tot ca sa locuiesti aici. Nu-i a;a?

Dar stali! Din hom se vede iegind un firicelsublire de fum. $i nu cumva de sub obloanele neftr-grijite se zareqte o lumina slaba?

Ba da. Acolo chiar locuiesc oameni. Se numescfamilia Scubbins si delin o spalatorie.

Un nou sunet se alatura annonios guieratuluivdntului. Este sca4aitul facut de nigte roli care seapropie.

8 K"y" U*u''"ty

O carup se apropie, scrdgnind ugor pe panta alu-necoasa, trasa de un cal obosit. carulasul sta cocogat,

bine infofolit intr-o manta lunga. in spatele carutei

se scutura un co$ de rechita acoperit de zapada.

Calul ajunge in sfAnit sus $i opre$t€ in fala coli-bei. AgteaptA, sqoland u$or aburi, in timp ce silueta

infofolita coboara, se duce intr-o parte a clrufei 9i iain brate cosul mare de rechia.

$ovaind p4in, batut de vant, barbatul duce cosul

la uqa colibei 9i il pune pe prag scot6nd un mormiit.Dupl o clipi pagii lui se indepirteazA scd(Aind prinzapadl. Imediat se aude sunetul carufei plecand.

$i cogul sti acolo, in zlpadi. Are capac, aga cinu putem st vedem ce are inAuntru. Daci am pute4am gti ca este plin de haine de cea mai bunl cali-tate. Lucruri dantelate, cu zorzoane. Catifele. Satin.Haine de oameni bogali. $i inci ceva. Ceva viu.

Un copil. Un biielel.Iar in gurtr are o lingurl de argint.in interiorul gopronului, Amold Scubbins isi scu-

tura pipa ln $emineu, se ridicl gii spune soliei sale:

- Cred ci s-a mai potolit wemea. M-oi duce latavema sa trag o du$ca.

In cale InrcIigani Cititor facc

cunoghP cu Solomon Snow

$ cu Prudence PidY, care se

cuno* din ln6nPtrarc Pc o tli$'impart o bucatA de Pdine st e

PlSng o grtnda

Solomon Snow mergea pe o ulill linigtita de tar4

toattJ"+ a" ueaba lui, ingindurat' cand deodata

o voce ti voOi ta ureche flcf,ndu-l mai' mai si sarf,

din ghete.

- Unde te duci' baiete? spuse vocea'

Sotty se uita tn sus. Itit dintre frunzele unui cas-

tan, un nas era indrcPtat spre el'*-th"! fnima ii sari ain piept' $tia nasul acela'

gtu utu$ut de ciudata Prudencer hidy din sat' Era

;;;;; ;.* a unui braconier din partea locului'

rl* t*r." f" ftt.hisoare la momentul respectiv' (Dir

;;;: ;" obicei avea nefericitul apendice cufirndat

fn *"o .urt", p"ntru ca baie$r din sat centau cantece

oUt*l* a"tp* ea. Nu cd ar fi participat 9i el vreo-

data, bineinfeles.Ce treabl avea cu el?

4Sfg4!ErE&=:

I Prudenp

10 K"y" U-u.t"Ly

Acum era cocopta pe o creanga, cu picioareleslhbanoage balanganindu-i-se gi cu un caiet deschis

in poala. Un creion ros era infrpt in boneta ei uritlde paie intr-un mod ciudat.

- Ce cauli acolo sus? innebi Solly cam trafuos.Nu era obignuit sf, vorbeasctr cu fetele.

- Stau, rispunse Prudence,

- Oh. Corect,Ar fi lasat-o a$a si Siar fi vazut de drum, dar nu

fu si fie.

- Ce-ai in boccea? dori Prudence sl afle.

- Rufe murdare, spuse Solly oftdnd. Izrnenele de

iami ale bltrAnei Rust.Se uita la bocceaua lui. Izmenele de iaml ale

batranei Rust erau spalate o data pe an. Abia agtepta

sa le duca acasa. Avea senzalia ci o sA ia foc.

- Ai ceva de mincare?Aha..risra em motivul pentru care vorbea cu el.

- Pai, doar o buc6[ici de pdine uscaH pe care opastrez pentru cina,

- DA-te la o parte, ordontr Prudence vdrdndu-gicaietul intr-o scorburtr din copac aflati la indemdntr.Cobor.

Urmi o rafali de chestii maro $i un dug de ramurigi de frunze. Cdteva secunde mai tirziu, Prudencestatea in fata lui, cu gleznele ingropate in frunzele detoarnna. Solly igi indesa mAna in buzunar, apucdndprotector bucata de pdine patetic de mica.

Prudence Pridy era inalh $i lalAie si parea fa-cuta numai din genunchi $i coate. Totul la ea era

LNcuRA DE ARctNT a mt SorouoN Snov 11

de-a-ndoaselea Gheteleii erau prea -4tT p}{u

"t t"" "io n chiar 9i fara creionul acela infrpt in

;";il;;;" maro' si arata ca un sac fara forma'

A;G;- mtr rog' Pur 5i 'l"Ptl *-biii.::^'^:

;il.ilil;. Era ascutit' ii domina fata' Nu putear

Jte mai oPlsti dln holbat la el'* I X'* *U"i sa fii la ecoatil hfiebe SoUy'

Oin "at stiu el' Prudence hvala la gcoala sara-

.il"I"ii" t",, unde primeai mese gratis' o vuu31

Hffil; ***;unui eirlung demlicuF mici

. gi zgomotoase''^ I Nu

^a ^"i duc la scoala' spuse Prudence'

- Cum aga? De ce nu?

dn"#tr'*i** vorba si s-o faci sa uite de bu-

,"," i" paitt" din buzunarul lui' $i pe deasupra" ca

str fim sinceri, chiar era curios' El nu fusese nicio-

data la scoah'""] i"n* tt o uasc' iar toaletele miros urit' Pru-

dence igi dadu la o parte codilele cenusii $iluftti

ar"g-i. Oittrn, $tiu tot ce trebuie sa gtiu' Ea nu

mai are ce sa ma invete'**-?;; ;"ttisoara Apret? intreba Sollv' al cirui

aro*-J" int"t'""t" ocazional cu rcrenul de sport'*

lntafaio*u tatului era intepati gi dura' exact ca

numele ei'

- Are tupeul sa se numeasca profesoarl Pdnl si

int -o s"oda A" pe$ti a$ inv4a mai multe'"T;il'

chicoti soltv din politge' o.scoala de

pe$i. Asta-i buna! Pai' ar cam trebui sa plec" '

LZ K"ye Um.osty

- $coalal scuipa Prudence ca gi cum el n-ar fispus nimic. E o porcfie! NumarAm pe degete pena

la zece. Recitam versuri puerile despre oui pe zi-duri. Scandam propozitrii stupide. Ciinele meu estein mla;tina. $obolanul meu este in pisica.

- Chiar asa? Oh, da, inleleg ce wei sa. . .

- Ne pune sa sHm la colt pe un sciunel 9i strputam o palarie tAmpiH. Ca atunci cAnd am refu-zat sa fiu responsabila cu creta. $i ne pune sa coa-sem semne de carte. Pe al meu scrie ,,Prudenta esteTotul". M-a pus sA descos de gapte ori. De trei anitot lucrez la el.

- Vai, chiar ci e mult t.. .

- Trei ani!

- Te-am auzit de prima da. ..

- Detest, disprefuiesc gi urisc si cos!Solly fu ugor surprins. Credea ci asta era treaba

fetelor.* $i daca nu-1i place sa coSi, atunci ce-[i place sA

faci? intrebi eI.

- in special sA citesc. CAnd am ocazia.

- Oh. Sigur.in ceea ce-l privea pe Solly, cititul era cam ace-

lagi lucru cu zborul farA aripi Si cu toaletele la caretrigeai apa. Era ceva ce nu avea sl i se intdmpleniciodata.

- $i sa manAnc, adAugi Prudence.

,,Of, gnndi Solly. Aduce vorba de asta."

- Ei bine, spuse el repede, ar cam fi timpul s-oiau din loc. Mi-a facut placere si vorbirn...

Lrxcutc. pr ARclNr 'l Lut Solollol Suov

Si se intoarse sa Plece'I No urn luat micul dejun' sPuse

Cleanlinessl l-a virsat pe pisica'

13

Prudence.

SollY se oPri'

- Poftim? Cine?

-;;;; *ai mic, cleanliness' E un obraz-

ni" o.fnp, ao. fiindca e singurul baiat'. Poate sa

;-;;; pe cineva $i tot scaoa' I-am zis mamet

L;'ffiff; c'irni"atut' iar n-a vrut' imi dai

tt *i, " it"tfi"t din piinea ta' nu-i aga? Vreau doar

sa $du, atata tot'* l.C"* n sfdr$it a adus vorba de asta'"

Uil;;;:'N;"t. drept' Nici eI nu Iuase micul

d"j;;.-il; a$tepta sa ia cina' Dar nu prea putea

;;i*., nu? Ar fi fost prea rautacios' Scoase bu-

.* iJ nt"tt*ti de pdine' o despacheta 9i o rupse

in doua.-- - poti-, spuse el intinznndu-i o jumatate'

-Multam.p^i"n"" se trinti pe un bu$tean cazut' i$i arata

dirll;;"" de cal si ii infrpse in nain3'^Duna t1

-"lt."t a" t""tite' Solly facu la fel' Ar fi fost nepo-

il;;;. pur $i simplu' $i' in plus' mereu sta-

;;.;ail;i'tt"' cand n-ai prea multa mAncare'

;t#;;; ;.vurezi resturile care-d ies in cale'" "ii *"i r"rtr"ctiv, Solly scoase bucata de pAnza

r" J." t Lt" rtttetta piinea si li-o puse la gat. Era

;;"""*"t a" ninza iui' o avea de cAnd era copil'

I Curaiel

14 Kayu Umaosty

O folosea sa inpacheteze mancarea $i sd_$i prote_jeze cimaga de firimituri $i pete. Nu_i placea sa se

fesfgta de ea, Nu o l6sa pe mama lui sa i-o spete.Intotdeauna insista s-o faci el. Ba chiar si Ooileacu ea, degi nimeni nu gtia asta.

Observa ci prudence se uita lung $i rosi putin.Dar ea nu spuse nimic.

Statura o vreme mesEcdnd in soarele slbb detoarffih. Painea era foarte veche $i solicita mult de_partamentul falcilor.

Dupi o weme, doar ca si facA conversalie, Sollyspuse:

- Toli din familia ta au nume ciudate?- Da. Prudence ii numiii pe degete. Sunt eu,

Toi FTr!: Hope, Charity, Joy, Delight, pattence,Grace 9i Cleanliness.I

- $i sunt a$a? $tii tu: bucurosi $i hcen&rori $icurali gi toate astea?

- Oh, nu. Sunt rai. Se bat ca pegrii piranha.

^.j!t * te bati ca un peste piu."t int eUa Soly,

cunos.El era singur la pirinti. Nu ttia cum e in familiile

nlrmeroase.

- Eu sunt mai presus de ei. $i se cheami piranha,apropo. Tir egti Solomon Snow, nu?

- Solly, spuse Solly.- Stai in coliba din vArfirl mlastinii. Mama ta seocupi de spalatorie, nu_i aga?

LrNcuRA DE AxclNT.a. r-ur SoLonoN St{ov 15

- Da.

- Trebuie si fie frumos si locuiegti acolo f4ra sa

te bati nimeni la cap. lie i1i place?

- E in regull. Pulin cam plictisitor, de fapt.

- De ce?

,,intrebari, innebari, gindi Solly. De ce atatea

intrebarj? i$i vdrl nasul unde nu-i frerbe oala si lapropriu gi la figurat." Credeti-mi pe cuvdnt, era o

ciuditenie. Nimeni nu se mai interesase asa de mult& el p6na atunci.

- N-am cu cine si vorbesc, cu exceptia oilor, lispuse el.

- Oricum e mult mai bine decat in sat, spuse Pru-

dence. E plin de berfitori satul acesta. Mereu dau

fuga la rnama si-i spunA ca m-au vazut cu o carte.

- Ce gasegti ln ca(ile pe care le cite$ti? lnrcbaSolly.

- Tot felul de lucruri. Pove$ti.

- Despre ce?

- Despre oameni care pleaca in aventuri pericu-

loase sa-gi implineascl destinele. Sunt mai intere-

sante daca se petrece $i weo crima bune, suculenttr.

Solly fu surprins sa audi asta. Credea ci fetelor

le plac lucrurile despre flori gi zine.O pasarici cu un vierme in cioc lopiia spre ei,

cu capul intr-o parte. Prudence li arunca o firimitudde pdine. Paserea scapa viermele, apuca fuimituragi zburi spre cer.

- A$ vrea sa pot sl fac $i eu asta.

- Ce? Sa sari inr-un picior gi sa mindnci viermi?

I Credinp, Speranta, Mila, Bucurie. incinrare, Rabdare,Gratie, CuraFl