Constructiv, silozurile se impart in trei grupe, in functie de materialul din care sunt construite: silozuri din lemn (care nu sunt indicate a mai fi folosite deoarece prezinta dezavantaje atat in limitarea posibilitatilor de compartimentare cat si in mecanizarea interna a vehicularii cerealelor), silozuri metalice si silozuri din beton armat. Capacitatea totala de depozitare, precum si capacitatea celulelor, determina de multe ori si materialele din care se construiesc silozurile. Silozurile de pe langa morile de medie si mare capacitate se construiesc din beton armat, iar silozurile de capacitate mai mica se pot construi din virole si profiluri de otel.

Silozurile metalice sunt constructii care dureaza o perioada mare de timp, se pot construi pe o inaltime mare de depozitare (20-30 m) sunt perfect etanse ceea ce duce la o buna conservare a graului.

Silozurile din beton armat pot face corp comun cu moara (pentru a se utiliza terenul la maxim) sau pot fi separate de corpul morii . Se construiesc cu celule de diferite forme : patrate, hexagonale sau rotunde, cea mai economica forma de celula fiind cea cu sectiune circulara deoarece cuprinde cea mai mare suprafata si se executa cel mai rapid.| n timpul depozitarii exista unele operatii pe fluxul tehnologic, cum ar fi uscarea graului si aerarea activa a acestuia, care sunt mari consumatoare de combustibil , dar au si o importanta deosebit de mare pentru conservarea boabelor. Umiditatea boabelor este un factor important care trebuie luat in considerare la transportul, manipularea si conservarea acestora. Cresterea umiditatii produselor duce la cresterea greutatii volumice si implicit la ocuparea unui volum mai mare al spatiilor de depozitare sau mijloacelor de transport, o diminuare a vitezei de curgere libera si mai ales, la inrautatirea calitatii acestora la depozitare.

Uscarea cerealelor se poate face natural, prin utilizarea energiei solare, sau artificial prin diferite metode.

A . Uscarea naturala se poate face rudimentar, prin expunerea produsului actiunii razelor solare sau prin mijloace moderne de captare a energiei solare. Uscarea naturala prezinta o importanta deosebita intrucat in paralel cu economisirea unor cantitati insemnate de combustibili se asigura mentinerea integrala a insusirilor tehnologice si seminale a cerealelor, se stimuleaza procesul de maturizare si creste rezistenta acestora la actiunea microflorei.

B . Uscarea artificiala, desi necesita un consum apreciabil de combustibil si in unele situatii poate duce la deteriorarea insusirilor tehnologice si seminale ale produselor, a fost si continua sa ramana metoda cu cea mai mare pondere in practica uscarii cerealelor. n toate cazurile uscarii artificiale, procesul consta in transmiterea caldurii cerealelor supuse uscarii, migrarea umiditatii din straturile interioare la suprafata si evaporarea acesteia sub forma de vapori. Eficienta procesului de uscare la uscatoarele industriale este conditionata de regimul de uscare adoptat, respectiv de temperatura agentului de uscare la intrare in camera de uscare, de temperatura de incalzire a boabelor si de durata procesului. Regimul de uscare adoptat influenteaza asupra insusirilor de macinis, insusirilor tehnologice si seminale, precum si asupra valorii alimentare si comerciale a cerealelor. Prin uscarea graului la temperaturi prea ridicate se produce calirea boabelor si implicit ingreunarea procesului de macinis.PRECURATIREA CEREALELORCerealele sosite la mori, desi in mare masura au fost supuse unui proces de curatire la bazele de receptie de la care provin, contin totusi multe impuritati. Gradul de impurificare admis la primire fiind stabilit prin standarde, norme interne sau conventii contractuale directe.Prezenta impuritatilor in masa de cereale exercita influente negative atat in timpul vehicularii lor in interiorul silozului cat si la depozitarea in celule. Dintre aceste influente, cele mai importante sunt:

- provoaca infundarea instalatiilor- ingreuneaza evacuarea din celule;- favorizeaza dezvoltarea insectelor;- ocupa spatiul de depozitare.Pentru reducerea acestor efecte negative, cerealele se supun unei operatii de curatire partiala. Aceasta poarta numele de precuratire deoarece cantitatea de corpuri straine eliminata in aceasta etapa nu depaseste 20-25%. Corpurile straine eliminate au in general dimensiunile cele mai mari si cele mai mici fata de masa totala de corpuri straine continute. Ele sunt formate din bulgari de pamant, pietre, paie, spice, pleava si praf.

Pentru efectuarea precuratirii se folosesc utilaje specifice scopului. Utilajul folosit cel mai frecvent la precuratire este separatorul aspirator de siloz, care se mai numeste si tarar. Cel folosit in precuratire este de tipul TA-1216.

Acest utilaj are o constructie speciala si o mare capacitate de curatire, caracteristica ce se datoreaza in primul rand inclinatiei ciururilor. Este o sita multietajata, prevazuta cu un sistem de separare pneumatica a particulelor usoare. Are 3 site inclinate oscilante ce separa particulele pe baza de diferenta de lungime, latime si grosime (marime). Este folosit atat in precuratire (tarar) cat si in curatire. Este compus dintr-o serie de elemente, dintre care elementul principal il constituie cadrul oscilant impreuna cu caseta de ciururi cernatoare. Acesta este suspendat de corpul tararului prin patru articulatii elastice.

Latimea ochiurilor ciururilor (sitelor) descreste de sus in jos. Primul retine impuritatile grosiere respectiv sforile, pietrele, bulgarii de pamant, etc. Al doilea retine corpurile straine putin mai mari decat boabele de grau, iar al treilea retine ca refuz boabele de grau si elimina sub forma de cernut corpurile straine mai mici decat acestea. La intrarea si la iesirea graului din utilaj, boabele sunt supuse unui curent de aer in sens contrar deplasarii lor, pentru a se elimina impuritatile usoare precum pleava, paiele, praful, etc. Exista separatoare aspiratoare cu una sau doua camere de decantare sau de detenta, asa cum se poate observa si din figurile prezentate mai inainte.

Operatia de precuratire este considerata eficienta atunci cand extrage peste 25% din corpurile straine mari si circa 20% din corpurile straine medii, mici si usoare. Pentru atingerea acestor procente, in desfasurarea operatiei de precuratire trebuie sa se lucreze dupa urmatoarele reguli:- sa se respecte incarcatura specifica pentru capacitatile de productie garantate de furnizorul utilajului;- panza de cereale pe suprafata ciururilor sa fie uniforma;- debitul si viteza aerului sa asigure numai extragerea corpurilor straine;- suprafata ciururilor sa fie perfect plana;- ciururile sa fie permanent curatate;- miscarea de dute-vino sa nu produca vibratii intregului utilaj.