toolkit - bune practici in economie sociala

7/23/2019 Toolkit - Bune practici in economie sociala

http://slidepdf.com/reader/full/toolkit-bune-practici-in-economie-sociala 1/56



1

GLOSAR

Economia socială

ardre ere prvd e

cepu de ee

arepreru

E î Uue Eurpe

E î Râ

lee ee e

PRoiEctUl PRocoR

Preere preuu PRocoR

Preere preerr

n Asociația Grupul pentru Dezbatere și Consens Social

n SC Health, Safety and Security Consulting SRL

8 sruur de ee e pr preu PRocoR

Depre FsE, PosDRU, PocU

schimb DE bUnE PRactici in Economia socială

Preere de ue pr

orț prpe u de ue prn Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ilfov - AJOFM Ilfov

n Asociația pentru Promovarea Responsabilității Sociale a Companiilor - APRSC

n Proiectul SUCCES, beneciar APRSC

sruur de ee e pr preu sUccEs

n QUIB. Atelier de economie socială

n HOF. Work/Shop/Cafe

schimbUl DE bUnE PRactici n oPinii și imagini

bibliogRaFiE

2

4

6

8

9

11

15

18

19

21

22

30

32

34

36

38

39

43

46

52

C U P R I N S



2

areprer - disciplina care studiază întreprinzătorul şi activitatea sa. Antreprenoriatuleste procesul de creare a unei valori superioare, prin consacrarea timpului şi efortului necesar,

prin care sunt asumate riscurile nanciare, psihice şi sociale şi sunt primite recompenselenanciare, rezultatele sueteşti şi satisfacţia personală.

areprer - o inițiativă privată cu misiune socială, a cărei dezvoltare se realizează în stil antreprenorial.

aJoFm - Agenții Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă

AP - Axă Prioritară

CIRIEC - Centrul Internațional de Cercetare și Informare privind Economia Publică, Socialăși Cooperatistă

c-eeţ - raportul dintre resursele folosite în proiect şi rezultatele obţinute pe baza lor(conform regulamentelor europene aplicabile, acest raport trebuie să aibă o valoare cât maimică în condiţiile menţinerii unui nivel al costurilor cât mai scăzut).

DMI - Domeniu Major de Intervenție

Ee de e

- nediscriminarea pe criterii de rasă, gen, religie, dizabilitate, vârstă etc.

Ee (Es) - activitate economică orientată mai degrabă în beneciul membrilorsau colectivității decât în scopul de a genera prot, care joacă un rol important în rezolvareaproblemelor economice şi sociale, oferind servicii a căror cerere nu este acoperită adecvatde sectorul privat sau public.

FsE - Fondul Social European

grup ţ - grupul de persoane/entitatea care va direct şi pozitiv afectată în perioada de

implementare a proiectului, la nivelul obiectivului şi activităţilor proiectului.

grupur vuere - sunt grupuri lipsite de suport, persoane marginalizate, aate în situațiade risc de excluziune socială.

ID - cod numeric pe care îl primeşte ecare cerere de nanţare- proiect

iuue - accesul indivizilor la oportunitățile şi resursele necesare pentru aparticipa pe deplin la piața muncii, la viața economică, socială şi culturală şi pentru a sebucura de un standard de viață considerat normal/dezirabil în societatea în care trăiesc.

G L O S A R



3

iuue v - urmărește asigurarea accesului nediscriminatoriu pe piața muncii și îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă prin implementarea programelor naționale

de pregătire vocațională. Incluziunea activă presupune acceptarea și promovarea ideii deimplicare pentru reducerea riscurilor și vulnerabilităților sau pentru atenuarea efectelor.

reprdere - reprezintă o organizaţie care are ca scop principal asigurarea/furnizarea bunăstării pentru comunitate, creată la iniţiativa unui grup de cetăţeni şi undeinteresele materiale ale celor ce au investit capital sunt limitate.

reprdere de erţe - întreprinderea socială ce desfășoară activități cu scoplucrativ, dar care folosește protul obținut pentru crearea de noi locuri de muncă şi areobligativitatea de a angaja persoane aparţinând grupurilor vulnerabile.

lder de preer - organizaţia care solicită nanţare în cadrul unei cereri de propuneride proiecte, în parteneriat cu alte organizaţii şi care, în condiţiile în care cererea de nanţareeste selectată în vederea contractării, va avea rolul de Beneciar.

mmFPsPV - Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice

neve - ansamblul de cerinţe indispensabile ecărei persoane pentru asigurareacondiţiilor de viaţă, în vederea integrării sociale

oiPosDRU - Organismul Intermediar Programul Operațional Sectorial DezvoltareaResurselor Umane

PosDRU - Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane

PocU - Programul Operațional Capital Uman

SES - Structură de Economie Socială

suee - modul de continuare a efectelor proiectului după încetarea nanţării prinPOSDRU. Acesta este argumentat cu măsurile preconizate a aplicate în cadrul proiectuluisau după încheierea implementării proiectului pentru a se asigura faptul că progresul saubeneciile realizate pentru grupul ţintă vor garantate în viitor.

G L O S A R



4

ABORDARE TEORETICĂ PRIVINDECONOMIA SOCIALĂ

Criza economică mondială şi disponibilizările masive au impus evaluarea ecienţei măsuriloractive de promovare a inserţiei profesionale. Strategia „Europa 2020 pentru o creştereinteligentă, ecologică şi favorabilă incluziunii” a devenit expresia eforturilor europene comunepentru asigurarea locurilor de muncă şi pentru reducerea şomajului.

În acest context, a crescut interesul pentru ES, datorat „atât recunoaşterii limitelor sectoarelortradiţionale public şi privat în a răspunde provocărilor actuale de pe piaţa muncii, cât şicalităţii şi cantităţii serviciilor de interes colectiv” . ES pare să reprezinte una dintre soluţiilecele mai vehiculate datorită capacităţii sale de a crea şi asigura locuri de muncă. De-a lungul

timpului, ES şi-a consolidat poziţia de formă alternativă de dezvoltare economică bazată peun set de valori şi principii socioeconomice diferite atât de economia de piaţă, cât şi de statulbunăstării universalist: voluntariat, democraţie, scop nepatrimonial, dezvoltarea profesionalăa membrilor şi autonomia faţă de stat. ES oferă un mod de dezvoltare a afacerilor bazatpe principiile echităţii, responsabilităţii sociale şi transparenţei, care încurajează participareademocratică la luarea deciziilor. Aşadar schimbările produse de criză pot considerate şi„oportunităţi” a căror valorizare revine şi domeniului ES.

De la originile sale, ES a fost menită să răspundă problematicii sărăciei. Întreprinderile de

inserţie profesională ca formă de organizare specică ES răspund ecient dicultăţilor deinserţia pe piaţa muncii a persoanelor expuse riscului de excluziune socială. De-a lungultimpului, ES şi-a demonstrat capacitatea de adaptare la contexte economice şi sociale dicileşi a creat noi forme de intervenţie care răspund în mod esenţial cerinţelor activităţii economiceşi contribuie astfel la incluziunea activă a beneciarilor. Un rol important în consolidareadomeniului îl are parteneriatul public – privat, prin implementarea iniţiativelor de ES de cătreONG-uri, cu sprijin din partea statului, în special din partea autorităţilor locale.Pentru o mai bună înţelegere a ES şi a conceptelor în foarte strânsă legătură cu domeniul,claricăm în continuare termeni precum: al treilea sector, sectorul nonprot, întreprinderilesociale, incluziunea activă şi ocuparea forţei de muncă.

al tREilEa sEctoR şi sEctoRUl nonPRoFitDacă în mod clasic societatea era împărţită în două sectoare (public şi privat), în societăţilemoderne se vorbeşte despre cel de-al treilea sector ca „un domeniu intermediar între sectorulde afaceri, sectorul public şi sectorul personal care cuprinde familia şi prietenii” . Diferenţeledintre cele trei sectoare sunt evidente din punct de vedere al scopului urmărit, al criteriilor destabilire a succesului, al surselor de nanţare şi al modului de luare a deciziilor.

În poda lipsei unei deniţii unanime pentru cel „de-al treilea sector” , există o serie decaracteristici comune ale organizaţiilor din acest sector: un grad relativ de instituţionalizare,

e C O N O m I A S O C I A L



5

autonomie faţă de sectorul public şicel privat precum şi restricţii sauinterziceri privind redistribuirea

protului . Organizaţiile celuide al treilea sector sunt „întreprinderi şi organizaţiicare nu sunt parte nici asectorului privat tradiţional,nici a sectorului public” .Identicarea lor variazăatât în funcţie de disciplinacare tratează subiectul, cât şi în funcţie de contextul social şi

economic la care facem referire. În denirea celui de „al treilea sector”se observă o importantă diferenţiere întreaccepţiunea europeană a termenului şi cea deorigine americană. Abordarea americană a devenit modelulinternaţional dominant pentru al treilea sector prin deniţia eruu pr sau al „celuide-al treilea sector”. Sectorul nonprot este compus din diferite organizaţii cu următoarelecaracteristici: entităţi legale (persoane juridice) sau sociale, formal organizate, structuriprivate şi independente în sensul că au propriile norme şi mecanisme de decizie, create cu

scopul de a produce bunuri sau servicii, însă al căror statut nu le permite să e o sursă devenituri, de prot sau să genereze altecâştiguri nanciare. Implică participare voluntară.

Abordarea europeană este mai analitică şi accentuează dezvoltarea ES, modul de generareşi dezvoltare a diferitelor structuri, modul de acţiune şi de transformare de-a lungul timpului.Utilă este distincţia Reţelei Europene de Cercetare (EMES) între indicatorii preponderenteconomici şi cei preponderent sociali. Criteriile economice sunt: activitatea continuă deproducere sau comercializarea de bunuri şi servicii, gradul mare de autonomie, gradulridicat de risc economic şi nivelul minim de muncă plătită. Indicatorii relevanţi socialinclud: scopul (vizează beneciul comunităţii), calitatea de iniţiativă lansată de un grup de

cetăţeni, principiul „un om, o voce” ca modalitate de stabilire a puterii de decizie indiferentde proprietatea asupra capitalului, participarea la distribuţia protului şi, totodată, distribuţialimitată a protului. Criteriul de diferenţiere a organizaţiilor celui de-al treilea sector faţă dealte organizaţii productive se referă la limitele de redistribuire a protului. În 2007, ComisiaEuropeană (CE) a propus termenul de „al treilea sistem” pentru includerea organizaţiilor carestabilesc o limită de distribuire a protului.

Înţelesul termenului de „al treilea sector” este aşadar împărţit între două curente internaţionale:primul de sorginte americană în sensul de sector nonprot şi al doilea, de origine franceză, însensul de ES, concepţie adoptată şi de instituţiile UE.




6

CONCEPTUL DE ECONOMIE SOCIALĂ

În 1980 reprezentanţii sectoarelor cooperatist, mutual şi asociativ au adoptat în Franţa Carta

Economiei Sociale, document actualizat în 1995. Carta ES reiterează valorile şi modalitateade organizare a ES prin evidenţierea principiilor ce stau la baza acestui sector:n solidaritate,n responsabilitate,n libertate,n şanse egale pentru toţi membrii organizaţiei şin respect reciproc (toţi asociaţii ind şi proprietari).

Un al doilea document, Carta principiilor Economiei Sociale, a fost propus în 2002 de reţeauaCEP-CMAF şi include principiile fundamentale ale ES:n prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale şi nu capitalului;n structuri private;n asociere voluntară şi deschisă;n control democratic al membrilor;n îmbinarea intereselor membrilor/ utilizatorilor şi / sau a interesului general;n apărarea şi aplicarea principiului solidarităţii şi responsabilităţii;n gestiunea autonomă şi independenţa faţă de autorităţile publice;n majoritatea excedentelor să e folosite pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare

durabilă şi prestarea unor servicii de interes pentru membri sau de interes general.

Conform Cartei principiilor ES, aceasta cuprinde două sub-sectoare: cel comercial (de afaceri)şi cel necomercial, iar obiectivele sunt: ocuparea forţei de muncă, dezvoltarea serviciilorsociale şi consolidarea coeziunii sociale. ES se încadrează în orientările majore ale politiciipublice: atât politici sociale de incluziune socială şi de inserţie pe piaţa forţei, cât şi politici dedezvoltare locală şi creare de locuri de muncă.

La nivel european nu există o deniţie ocială a ES iar principala provocare care trebuie învinsă este depăşirea „invizibilităţii sale instituţionale” . De-a lungul timpului, ES a fostdenită e prin formele specice, e prin principiile promovate. ES a fost înţeleasă ca

„însumând organizaţiile nonprot, cooperativele şi alte forme private de întreprinderi asociatesau folosită ca sinonim pentru întreprinderi sociale” . ES cuprinde „cooperativele, societăţilemutuale şi asociaţiile (şi din ce în ce mai multe fundaţii) reliefând specicul misiunii acestororganizaţii, mai ales scopul de a mai degrabă în beneciul membrilor săi sau colectivităţilordecât de a genera prot pentru investitori”.

ES poate funcţiona sub diferite forme de organizare: organizaţiile voluntare (uneori ataşateunui cult religios şi furnizează servicii), grupurile de întrajutorare ale cetăţenilor (abordeazănoi modalităţi de muncă şi de incluziune socială în funcţie de disponibilitatea resurselorlocale), structuri publice sociale (incubatoare), organizaţii cooperatiste (întreprinderi ale




7

comunităţii care promovează în comunitate interese specice unor grupuri), noi formede organizaţii nonprot (implicate în furnizarea serviciilor publice şi desfăşoară activităţicomerciale de susţinere nanciară a serviciile oferite), fundaţii de caritate, asociaţii şi fundaţii

(care deţin entităţi comerciale, care au scopul de a contribui la mărirea veniturilor pentrubenecii publice).

Una dintre cele mai robuste deniţii ale ES este considerată cea a Consiliului Valon de ESdin Belgia (1990) conform căreia ES „se compune din activităţile economice desfăşuratede societăţi, mai ales cooperative, asociaţii mutuale şi alte asociaţii în care etica este înconcordanţă cu următoarele principii: scopul nal este mai degrabă în serviciul membrilorsau al colectivităţii decât al protului, autonomia gestiunii, procesul de decizie democratică, prioritatea acordată, în procesul de distribuţie aveniturilor, persoanelor şi muncii faţă decapital”.

ES include şi organizaţiile nonprot voluntare, furnizoare de servicii necomerciale pentrugospodării. ES promovează iniţiative de afaceri bazate pe solidaritate reciprocă, pe bazaunui sistem de valori în care procesul decizional democratic şi promovarea priorităţii pentruinţa umană şi nu pentru capital prevalează în distribuirea excedentelor. ES nu considerăpersoanele defavorizate beneciari pasivi ai lantropiei sociale, ci protagonişti activi aidestinului lor.

Sectorul ES în general şi cel al întreprinderilor sociale în particular s-au dezvoltat în Europa

în ultimii 20 de ani. Dezvoltările din domeniul economic şi social au făcut loc unui alt tip deeconomie, situată între sectorul privat şi cel public. Formele ES joacă un rol important înrezolvarea problemelor economice şi sociale, furnizând o ofertă de activităţi şi servicii a cărorcerere nu este acoperită adecvat de entităţi private sau publice. ES a devenit un importantgenerator de locuri de muncă în Europa. În 2005, la nivelul celor 25 de state membre, ESasigura echivalentul a 4% din PIB şi implica peste 11 milioane de persoane, reprezentând6,7% din totalul forţei de muncă angajate la acel moment.

Crearea locurilor de muncă este o consecinţă a obiectivului specic al întreprinderilorsociale, şi anume acela de a promova incluziunea socială a grupurilor aate în dicultate

prin creşterea oportunităţilor de angajare. Totodată, nu trebuie să ignorăm cel de-al doilea rolmajor al întreprinderilor sociale: oferirea de servicii personalizate, asigurând tranziţia acesteicategorii de persoane de la o stare de vulnerabilitate la o piaţă a muncii normale. Toateacestea necesită o alocare importantă a resurselor nanciare şi umane. Cu toate acestea,una dintre principalele provocări ale întreprinderilor sociale europene este dacă ofertelelor reuşesc să răspundă tuturor cererilor sociale şi să soluţioneze cea mai mare parte aproblemelor sociale pe care guvernele le proiectează asupra lor.




8

ANTREPRENORIATUL SOCIAL

arepreru e este văzut ca un concept larg ce descrie orice iniţiativă privată,

inovatoare, cu misiune socială, dar a cărei dezvoltare se face în stil antreprenorial cu privirela practicile de inovare, leadership, ecienţă, dinamism. Iniţiativa poate sau nu de naturăeconomică, cu sau fără prot. (Manual de formare, realizat în cadrul proiectului Economiesocială - model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate, mai2011)

Conform Atlasului Economiei Sociale (septembrie 2011, FDSC), există în România peste25.000 organizații active în economia socială (parte din acestea sunt întreprinderi sociale),cu venituri de 1.5 miliarde de euro (din acestea, 18,5% sunt venituri din activități economice), în care lucrează peste 163.000 de persoane (3.3% din total angajați - față de 6% media din

Uniunea Europeană).

Antreprenoriatul social reprezintă o inițiativă a antreprenorului și nu trebuie confundat curesponsabilitatea socială corporatistă care ține de managementul unei afaceri. Firmele caresunt responsabile din punct de vedere social au în vedere interesele mai multor grupuri:angajați, furnizori, colaboratori, comunitatea locală sau națiunea. Scopul nu este atât protul,cât imaginea pozitivă, notorietatea, încrederea, relații durabile cu toți factorii cu care rmaintră în contact. Cele două concepte au multe în comun, dar diferența majoră vine din niveluldeciziei.

Antreprenoriatul social a devenit în ultimii ani un concept tot mai interesant atât pentru ONG-urile, cât și pentru mediul de business, ind un concept de nișă. Printre cauzele care au dusla proliferarea conceptului de antreprenoriat social se numără sărăcia și șomajul generate decrizele economice.

Oameni de afaceri încep să e interesați de impactul social al investiților pe care le fac și încep să se implice în mentoratul pro-bono al întreprinderilor sociale.




9

ECONOMIA SOCIALĂ N UNIUNEA EUROPEANĂ

analiză comPaRatiVă PRiVinD concEPtElE PREDominantE Din FiEcaRE

stat mEmbRU UE

Ţre d Uue Eurpe e îpr î re rupur, î fuțe de veu r dereuere epuu de ee , dup u ure:

n Țări cu nivelul cel mai ridicatde acceptare a conceptului deeconomie socială: în Spania,Franța, Portugalia, Belgia, Irlandași Grecia, conceptul de economie

socială are nivelul cel mai ridicatde acceptare de către autoritățilepublice și în mediul universitarși științic, precum și în sectoruleconomiei sociale în sine. Primeledouă țări enumerate ies în evidență:Franța este țara de origine a acestuiconcept, iar Spania a aprobat primalege națională la nivel european

privind economia socială în 2011

n Țări cu un nivel mediu de acceptare a conceptului de economie socială: sunt incluse Italia,Cipru, Danemarca, Finlanda, Luxemburg, Suedia, Letonia, Malta, Polonia, Regatul Unit,Bulgaria. În aceste țări, conceptul de economie socială coexistă cu alte concepte, precumsectorul nonprot, sectorul voluntariatului și sectorul întreprinderilor sociale. În RegatulUnit, nivelul scăzut de sensibilizare față de conceptul de economie socială contrasteazăcu politica guvernului de sprijinire a întreprinderilor sociale

n Țări cu nivel scăzut de acceptare sau neacceptare a conceptului de economie socială:

conceptul de economie socială este puțin cunoscut, se aă într-un stadiu incipient saunu este cunoscut în următoarele țări: Austria, Republica Cehă, Estonia, Germania,Ungaria, Lituania, Țările de Jos, Slovacia, România, Croația și Slovenia, grupă carecuprinde în principal țări germanice și țări care au făcut parte din ultimul val de extinderea UE. Conceptele înrudite precum sectorul nonprot, sectorul voluntariatului și sectorulorganizațiilor neguvernamentale se bucură de un nivel relativ mai ridicat de recunoaștere.

În tabelul de la pagina 10, informațiile privind ecare țară sunt prezentate în funcție de douăobiective: în primul rând, diferențierea realității din cele 13 noi state membre ale UE; în aldoilea rând, diferențierea realității din cele 15 state membre mai vechi.




10


În Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Polonia, conceptul de întreprinderi sociale este largacceptat. În Țările de Jos s-a aprobat o lege privind întreprinderile sociale în 2003. Pe lângăconceptele de economie socială, sector nonprot, întreprinderi sociale și sector terțiar, înunele state membre ale UE coexistă alte noțiuni larg acceptate. În țări precum RegatulUnit, Danemarca, Malta și Slovenia, conceptele de sector al voluntariatului și organizațiineguvernamentale, mai apropiate de ideea de organizații nonprot, par a se bucura de omai largă recunoaștere științică, socială și politică. Conceptele de economie solidară și deeconomie socială și solidară, specice țărilor europene francofone (Franța, regiunea valonă aBelgiei și Luxemburg), sunt de asemenea recunoscute, în timp ce ideea de Gemeinwirtschaft(economie de interes general) este consacrată în țări germanice, precum Germania și Austria.Este important să se sublinieze că în unele țări, anumite componente ale termenului deeconomie socială în sens larg nu sunt recunoscute ca ind părți integrante ale acestui sector;dimpotrivă, se accentuează specicul și izolarea lor. Acesta este cazul cooperativelor din țări

precum Germania, Regatul Unit, Letonia și, parțial, Portugalia.

Gradul de acceptare la nivel național a altor concepte recunoscute conexe „economiei sociale”

aurbeburcpruRepu ceDerEFdFrțgerGrecia

Ur

irdileluluxeurmȚre de JPPruRâsvsve

spsuedReu Ucrț

(*) nivel redus de acceptare sau refuzul de a accepta; (**) nivel mediu de acceptare; (***) nivel ridicat de acceptare

reprdere e

**

**

**

**

*

**

*

***

**

**

**

*

**

**

*

*

*

**

***

***

**

*

**

*

*

***

**

*

seru pr

***

**

**

**

***

***

**

**

**

**

**

***

***

***

***

**

*

**

***

**

**

**

***

**

*

**

**

***

seru erțr

*

*

**

**

**

***

**

***

**

***

*

*

**

**

**

**

*

*

*

***

***

*

***

*

**

*

***

**



11

ECONOMIA SOCIALĂ N ROMÂNIA

cnD a aPăRUt?

Conceptual, economia socială în România este o noţiune recent stimulată cu preponderenţăde prevederile Fondului Social European, POSDRU 2007 – 2013, spre deosebire de Europaavansată unde discuţia a demarat de la nivelul cooperativelor şi asociaţiilor mutuale.

În România, deşi existau structuri specice economiei sociale, acestea nu au generat discuţiiample, promovarea conceptului ind menţionată în Raportul Naţional Strategic privindProtecţia Socială şi Incluziunea Socială 2008-2010 a MMFPS.

cE URmăREştE?Uniunea Europeană a stabilit cinci obiective majore privind ocuparea forţei de muncă,inovarea, educaţia, incluziunea socială şi mediul/energia care urmează să e îndeplinitepână în 2020. Statele membre au adoptat propriile lor obiective naţionale în aceste domenii. În acest context, noua Strategie EUROPA 2020 propune următoarele ţinte la nivel europeanşi naţional:

Obiectivele

telor membre

până în 2020

Obiectiv

incipal al UE

România

Rata

ocupăriiforţei demuncă

(%)

75%

70%

C&D

ca %

din PIB

3%

2%

Obiectiv

privindreducereaemisiilor de

CO2

Comparativ

cu 1990 -20%

19%

Surse

regenerabile

de energie

20%

24%

Ecienţăenergeticăreducerea

consumului

de energie în M tone

20%

10%

Părăsireatimpurie

a şcolii în %

10%

11%

Învăţământterţiar în %

40%

26,70%

Reducereapopulaţiei

expuse riscului

ecluziunii sociale

- nr. de pers.

20.000.000

580.000




12

E :n poate asigura un suport ecient pentru reducerea cheltuielilor de protecţie şi pentru

prevenirea formării unor colectivităţi izolate din punct de vedere economic şi social;

n are un potenţial ridicat de dezvoltare la nivel european şi naţional, reprezentând unsuport important pentru reducerea numărului de grupuri excluse economic şi social şipentru dezvoltarea economică a unor localităţi.

În implementarea unor măsuri care să vizeze dezvoltarea economiei sociale, un rolimportant îl are cunoaşterea caracteristicilor pieţei forţei de muncă la nivel naţional şi local. În conformitate cu datele statistice furnizate de către ANOFM pentru luna octombrie 2015,nivelul ratei şomajului pentru cele 8 regiuni de dezvoltare era: 6,35% pentru Regiunea Nord –Est, 6,46% pentru Regiunea Sud-Est, 6,81% pentru Regiunea Sud, 7,99% pentru RegiuneaSud-Vest, 3,46% pentru Regiunea Vest, 3,56% pentru Regiunea Nord – Vest, 4,78%

pentru Regiunea Centru şi 1,59% pentru Regiunea Bucureşti-Ilfov. Peste 40% din populaţiaRomâniei este supusă riscului de sărăcie, ind semnicativ mai mare decât media din UE.

Conform datelor statisticedisponibile, se remarcădiferenţe semnicative între cele 8 regiuni dedezvoltare în raport curata sărăciei relative. Aceasta este mult mai

ridicată la nivelul regiuni-lor de dezvoltare în cares-au închise capacităţilede producţie. Nivelul celmai ridicat al sărăciei seremarcă în RegiuneaNord – Est, în timp cenivelul cel mai scăzut

este înregistrat în regiunea economică cu mediul de afaceri cel mai dezvoltat, respectiv Regiu-nea Bucureşti-Ilfov.

La nivelul României există un potenţial ridicat de dezvoltare a aconomiei sociale. Numărulorganizaţiilor private care pot activa în domeniul economiei sociale a crescut considerabil peperioada tranziţiei.

caRE sUnt tiPURilE DE actiVităŢi?Principalele domenii de activitate ale întreprinderilor din ES sunt: prestări servicii, agricultură,industrie alimentară, comerţ şi producţia industrială. O activitate se dovedeşte ecientă dacărăspunde obiectivului social urmărit şi totodată, dacă satisface nevoia pentru care s-auconsumat resursele nanciare.




13

avţe d Es p ru rere e puţ re r deere de pepţ u:

n şomajn instabilitatea ocupăriin excluderea socială a forţei de muncă.Globalizarea, apariţia unor activităţi de nişă, în forme de activitate sau de ocupare noi,precum şi serviciile TIC oferă suportul necesarpentru a dezvolta şi a creşte performanţa înactivităţile de economie socială.

DE cE aVEm nEVoiE DE Es?

Având în vedere criza economică dinperioada 2008-2009, statul s-a dovedit a un slab administrator al structurilor dinsubordinea sa. Astfel ES intervine acolounde statul a eșuat prin mecanismele saletradiționale pentru a adresa probleme socio-economice de incluziune socială, furnizarede servicii sociale (inclusiv sănătate șieducație) și protecția mediului.

crere re u devr Es r pue euțe fe:n există o nevoie colectivă nesatisfăcutăn există o componentă colectivă, un destin comunn nevoia de mobilizaree către satisfacerea unui obiectiv socialn reducerea cheltuielilor alocate asistenței socialen creșterea responsabilității și a pregătirii profesionale a persoanelor aate în grupuri

vulnerabilen dezvoltarea consumului local pe termen mediu și lung pentru anumite produse prin

creșterea veniturilor persoanelor înca-

drate în cadrul întreprinderilor socialen dezvoltarea unui nou tip de antreprenoriat

și crearea unui mediu de afaceri mairesponsabil

n creșterea loialității consumatorilor pentruprodusele companiilor care desfăsoarăactivități concrete în domeniul economieisociale

n formarea de noi mentalități pentru mediulsocio-economic local




14

n construcția unei economii pro-ducătoare de coeziune socială

n dezvoltarea inovativității și e-

xibilității în domeniul incluziuniisociale

n creșterea opotunităților de ocu-pare

n schimbă accentul de pe asista-re socială pe promovarea prac-ticilor de incluziune socială

n îmbunătățirea serviciilor deinteres general de la nivelullocalităților în care s-a dezvoltat

economia socialăn rezolvarea mai multor probleme de ordin social de la nivel local ca urmare a creșterii

gradului de implicare a societății civilen dezvoltarea de noi oportunități pentru activitățile din domeniul economiei sociale ca

urmare a creșterii surselor de nanțaren o mai bună valoricare a potențialului localn încurajarea consumului local pentru produsele obținute în cadrul întreprinderilor economiei

sociale.

caRE EstE ValoaREa aDăUgată a Es?n Scop social – îmbunătățirea calității vieții persoanelor și comunităților și satisfacereanevoilor sociale și economice

n Calitatea producției (bunuri și servicii)n Calitatea munciin Stabilitatea și profesionalizarea munciin Împuternicirea printr-un proces decizional democraticn Reducerea nevoii pentru donațiin Diversicarea surselor de nanțaren Educarea pieței (cultură, obiceiuri, tradiții, consum local etc.)

Es PRomoVEază:n Activități economice cu obiective socialen Benecii sociale și economice pentru indivizi și comunitățin Cooperare și solidaritaten Reciprocitaten Oportunități egalen Controlul angajaților și comunității asupra resurselor economice localen Incluziune socială și economicăn Dezvoltare sustenabilă

n Bune practici de angajare




15

LEGISLAŢIE

Legea nr. 219 din 23.07.2015 reglementează domeniul economiei sociale, stabilind totodatămăsurile de promovare şi de sprijinire ale acesteia.

Economia socială este denită ca “ansamblul activităţilor organizate independent de sectorulpublic, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele personale nepatrimoniale, prin creşterea gradului de ocupare a persoaneloraparţinând grupului vulnerabil şi/sau producerea şi furnizarea de bunuri, prestarea de serviciişi/sau execuţia de lucrări.”

Economia socială are următoarele eve:n consolidarea coeziunii economice şi socialen ocuparea forţei de muncăn dezvoltarea serviciilor sociale.

Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară, cu un grad ridicatde autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a protului către asociaţi,bazânduse pe următoarele prp:n prioritate acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea protuluin solidaritate şi responsabilitate colectivăn

convergenţa dintre interesele membrilor asociaţi şi interesul general şi/sau intereseleunei colectivităţin control democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşuraten caracter voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specice domeniului

economiei socialen personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţile

publicen alocarea celei mai mari părţi a protului/excedentului nanciar pentru atingerea obiec-

tivelor de interes general, ale unei colectivităţi sau în interesul personal nepatrimonial almembrilor.

reprdere e p :n societăţile cooperative de gradul I, care funcţionează în baza Legii nr. 1/2005 privind

organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, republicatăn cooperativele de credit, care funcţionează în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului

nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modicări şicompletări prin Legea nr. 227/2007, cu modicările şi completările ulterioare

n asociaţiile şi fundaţiile, care funcţionează în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cuprivire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modicări şi completări prin Legea nr. 246/2005,cu modicările şi completările ulterioare




16

n casele de ajutor reciproc ale salariaţilor, care funcţionează în baza Legii nr. 122/1996privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora,republicată

n casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, care sunt îninţate şi funcţionează în bazaLegii nr. 540/2002 privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, cu modicările şicompletările ulterioare;

n societăţile agricole, care funcţionează în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricoleşi alte forme de asociere în agricultură, cu modicările ulterioare

n orice alte categorii de persoane juridice care respectă, conform actelor legale de îninţareşi organizare, cumulativ, deniţia şi principiile economiei sociale prevăzute în prezentalege.

Statutul de întreprindere socială se recunoaşte prin acordarea unui atestat de întreprindere

socială. Atestatul se acordă întreprinderi sociale, care respectă următoarele:n acţionează în scop social şi/sau în interesul general al comunităţiin alocă minimum 90% din protul realizat scopului social şi rezervei statutaren se obligă să transmită bunurile rămase în urma lichidării către una sau mai multe

întreprinderi socialen aplică principiul echităţii sociale faţă de angajaţi, asigurând niveluri de salarizare

echitabile, între care nu pot exista diferenţe care să depăşească raportul de 1 la 8.

Atestatul se eliberează de către agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, respectiva municipiului Bucureşti pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea prelungirii, dacă se facedovada că sunt respectate condiţiile care au stat la baza acordării acestuia.

Întreprinderea socială are următoarele obligaţii:n de a comunica agenţiei de ocupare orice modicări ale actelor de îninţare sau constitutive,

în termen de 15 zile de la modicaren de a comunica agenţiei de ocupare rapoartele de activitate şi situaţiile nanciare anualen compartimentul judeţean pentru economie socială are obligaţia să asigure consultarea

acestor documente de către orice persoană interesată

n

de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, raportulsocial anual privind activitatea desfăşurată şi situaţiile nanciare anuale în Registrul unicde evidenţă a întreprinderilor sociale.

ntREPRinDEREa socială DE insERŢiE Întreprinderea socială de inserţie este întreprinderea socială care:n are, permanent, cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil,

astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% dintotalul timpului de lucru al tuturor angajaţilor

n are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului prin inserţia




17

socioprofesională a persoanelor defavorizaten Întreprinderile sociale de inserţie au obligaţia de a asigura, pentru persoanele angajate,

care fac parte din grupul vulnerabil, măsuri de acompaniament care să asigure inserţia

profesională şi socialăn Măsurile de acompaniament pot : informarea, consilierea, accesul la formele de pregătire

profesională, adaptarea locului de muncă la capacitatea persoanei, accesibilizarealocului de muncă în funcţie de nevoile persoanelor, precum şi alte măsuri care au ca scopsprijinirea inserţiei profesionale şi sociale

n În vederea asigurării măsurilor de acompaniament, întreprinderile sociale de inserţiecolaborează cu serviciile publice de asistenţă socială de la nivel judeţean şi local, agenţiilede ocupare, centrele de furnizare de servicii integrate de asistenţă medicală, psihologicăşi socială pentru consumatorii şi consumatorii de droguri dependenţi, cu specialişti îndomenii precum psihologie, asistenţă socială, adicţii, pedagogie, formare profesională,

ocupare, medicină, medicina muncii, economie socială.

În accepţiunea Ghidului Solicitantului, Condiţii Specice, CPP 168 şi 173 din POSDRU2007-2013, o structură de economie socială este orice entitate implicată într-o activitateeconomică, respectând cumulativ principiile economiei sociale, cu sau fără personalitate juridică distinctă.

Fiecare structură de economie socială beneciară de sprijin în cadrul prezentului apelurilor168 şi 173 are obligația de a menține locurile de muncă nou create cel puțin 6 luni după

nalizarea proiectului, cu respectarea proporțiilor stabilite pentru indicatorul de programaferent (minim 50% din totalul locurilor de muncă create de structura economiei sociale;timpul de lucru cumulat al angajaților vulnerabili trebuie să reprezinte cel puțin 30% din totalultimpului de lucru al tuturor angajaților).




18

PROgrame integrate pentru Creșterea șanselorde Ocupare din Regiunile București-Ilfov și Sud

Muntenia - PROCORPROCOR a fost implementat în perioada ianuarie - decembrie 2015 de către AsociațiaGrupul pentru Dezbatere și Consens Social, în parteneriat cu SC Health, Safety and SecurityConsulting SRL.Proiectul vizează dezvoltarea economiei sociale prin înințarea, consolidarea și susținerea a8 structuri ale economiei sociale, instrument exibil și durabil pentru dezvoltarea economică,crearea de bunăstare și de locuri de muncă la nivel local, în special în mediul rural, șipromovarea de activități și servicii generatoare de prot pentru a ajuta persoane aparținândgrupurilor vulnerabile din regiunile București-Ilfov și Sud-Muntenia să se integreze pe o piață

a muncii incluzivă.Dre reuee e pr preu PRocoR, evdețe:n 119 de persoane care au beneciat de servicii de orientare/ consiliere - economie socialăn 20 persoane participante la programe de formare profesională, dintre care 19 persoane

au obținut certicate de calicare profesionalăn 23 evenimente de comunicare și promovare – economie

socialăn 44 de noi locuri de muncă create, dintre care 31 ocupate

de persoane din grupuri vulnerabilen

8 structuri de economie socială înințate, consolidate șisprijinite.grupu ț re preuu ee fr d 119pere, d re:n 46 persoane de etnie romăn 47 de persoane înregistrate cu venit minim garantatn 11 persoane cu dizabilitățin 8 membri familii cu peste 2 copiin 7 membri familii monoparentale. Astfel, PROCOR a reprezentat o șansă importantă pentru un număr semnicativ de persoane

care au beneciat de măsurile active inițiate la nivelul comunităților adresate prin proiect:pregătire profesională, oportunități de angajare și posibilități reale de dezvoltare, în zonedefavorizate.

Proiectul PROgrame integrate pentru Creșterea șanselor de Ocupare din RegiunileBucurești-Ilfov și Sud Muntenia – PROCOR, ID POSDRU/173/6.1/S/147201, contract denanțare nr. 4754/ 23.01.2015, valoare eligibilă estimată 5.384.224,20 lei, este conanțatdin Fondul Social European, prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane 2007-2013, „Investește în Oameni!”.

P R O I e C t U L P R O C O RPrezentarea proiectului PROCOR

Manageri SES-uri



19

Asociația Grupul pentruDezbatere și Consens Social

aț grupu peru Deere ces - gDcs este o organizație înințată în anul 2004,iar în prezent deține o echipă de 20 de angajați și 30 devoluntari. Sediul central este în orașul Măgurele, Ilfov.

Asociația GDCS este autorizată ca furnizor deformare profesională a adulților pentru programul deformare profesională Competențe antreprenoriale. Deasemenea, asociația este acreditată pentru servicii de informare și consiliere profesională și

pentru servicii de mediere a muncii pe piața internă.

GDCS desfășoară activități specice, cu precădere în 3 regiuni de dezvoltare, respectivBucurești-Ilfov, Sud-Muntenia și Sud-Est.Printre realizările semnicative ale asociației se remarcă proiectul RND - Rețea Rurală deParteneriat implementat cu succes în perioada ianuarie 2011 – mai 2013.Proiectul a urmărit implicarea în dezvoltarea durabilă în zonele rurale ale regiunilor București-Ilfov și Sud-Muntenia prin crearea unei rețele de dezvoltare rurală, cu următoarele obiectivegenerale:n

înințarea a 4 grupuri de specialiști în scriere, implementare și evaluare proiecte dedezvoltare rurală durabilă, care au activat în 4 Centre Județene RND, cu sediile în orașeleCălărași, Giurgiu și Slobozia (pentru regiunea Sud-Muntenia), respectiv în București(pentru regiunea București-Ilfov), unde este și Centru Național RND

n realizarea de prelegeri de explicitare a functionalității pieței muncii. Acest proiect a devenit de referinţă în dezvoltarea rurală durabilă a regiunilor în care s-adesfăşurat.Un criteriu puternic de sustenabilitate a constat în existenţa unor parteneriate cu alte proiectecu care s-au stabilit relaţii de încredere, prin împărtăşirea de competenţe comune şi bunepractici.

Concentrarea parteneriatului naţional şi internaţional (cu Camera de Comerţ Bulgaro-Română de la Ruse), pe termen lung, a fost proiectată în formă de reţele, la nivele regionale şi judeţene, care să coaguleze comunităţile rurale, dezvoltarea lor durabilă şi creşterea calităţiivieţii oamenilor, adăugând plusvaloare la eforturile decidenţilor locali, înscrise în strategiilede dezvoltare locală.

În prezent, proiectul RND continuă să funcţioneze, sub egida GDCS, printr-un proces deidenticare de noi parteneri care să-i întărească nivelul competenţelor şi capacitateainstituţională de reţea, vizând susţinerea, inclusiv nanciară, necesară în viitoarele proiectesimilare acestuia.

P R O I e C t U L P R O C O RPrezentarea partener i lor



20

Cea mai recentă inițiativă a Asociației Grupulpentru Dezbatere și Consens Social esteproiectul ”PROgrame integrate pentru Creșterea

șanselor de Ocupare din Regiunile București-Ilfov și Sud Muntenia” – PROCOR, implementat împreună cu SC Health, Safety and SecurityConsulting SRL, în perioada ianuarie –decembrie 2015.

oevu eer preuu PRocoR

este dezvoltarea economiei sociale prin înințarea, consolidarea și susținerea a 8structuri ale economiei sociale, instrument

exibil și durabil pentru dezvoltarea economică, crearea de bunăstare și de locuri de muncăla nivel local, în special în mediul rural, și promovarea de activități și servicii generatoare deprot pentru a ajuta persoane aparținând grupurilor vulnerabile din regiunile București-Ilfov șiSud-Muntenia să se integreze pe o piață incluzivă a muncii.

Proiectul promovează inițiative de afaceri bazatepe solidaritatea reciprocă, pe baza unui sistem devalori în care procesul decizional este democratic, iarpromovarea priorității pentru ința umană și nu pentru

capital prevalează în distribuirea excedentelor. Proiectulnu consideră persoanele defavorizate beneciari pasiviai lantropiei sociale, ci protagoniști activi ai destinuluilor. Numai pornind de la o asemenea percepție asuprapersoanelor vulnerabile, pot concepute proiecte,politici publice, programe și inițiative, naționale și/sau europene, care să contribuie decisiv la integrarea

socială, economică, educațională și culturală a acestora și la promovarea principiului careprezumă capacitatea lor de a aduce plusvaloare societății.

În cadrul proiectului PROCOR, asociația a înințat 4 structuri de economie socială proprii acăror misiune este identicarea nevoilor persoanelor vulnerabile din comunitățile din Iepureștiși Comana, județul Giurgiu, Ciulinița, județul Ialomița și Măgurele, județul Ilfov și propunereaunor soluții sustenabile pentru acestea și acțiuni care să sprijine persoanele din aceastăcategorie.

CONTACT

Adrian Ghilac | Președinte

E-mail: [email protected]

Website: www.gdcs.info

P R O I e C t U L P R O C O RPrezentarea partener i lor



21

SC Health, Safety andSecurity Consulting SRL

sc he, sfey d seury cu sRl esteo societate înințată în 2009, abilitată de MinisterulMuncii, Solidarității Sociale și Familiei - MMSSF săpresteze servicii de securitate și sănătate în muncă.

Societatea abordează toate obligațiile legale conformLegii nr.319/2006 și propune soluții de rezolvare.Printre procedurile urmate în cadrul serviciilor prestatede securitate și sănătate în muncă evidențiem:n efectuarea instruirii periodicen întocmirea notelor de informare, vericare și constatare cu ocazia vizitelor efectuate la

locațiile respectiven întocmirea rapoartelor lunare de activitaten întocmirea documentației specice în domeniul sănătății și securității în muncă conform

legislației în vigoare. În acest context, societatea deține un număr de 7 inspectori, personal calicat care oferăservicii de consultanță în domeniul securității și sănătății în muncă.

sc he, sfey d seury cu sRl a participat în calitate de furnizor pentru

servicii de securitate și sănătate în muncă, conform Certicatului de abilitare nr. 0003389, încadrul a 8 proiecte conanțate prin fonduri structurale și de coeziune. Prin derulareaactivităților specice domeniului de activitate principal al acesteia, prin servicii externalizate,societatea este familiarizată cu procedurile, reglementările și instrucțiunile de implementarea proiectelor europene.De asemenea, sc he, sfey d seury cu sRl a participat activ, în calitatede partener, în scrierea de proiecte POSDRU pe DMI 6.1 ”Dezvoltarea economiei sociale”, în perioada 2007-2013, ind un real sprijin în identicarea mecanismelor de funcționare aeconomiei sociale.Societatea sc he, sfey d seury cu sRl, având statut de unitate

protejată, are experiență în lucrul cu persoane cu handicap. Sediul rmei este în Bragadiru, județul Ilfov.

sc he, sfey d seury cu sRl este partener al proiectului PROgrameintegrate pentru Creșterea șanselor de Ocupare din Regiunile București-Ilfov și Sud Muntenia – PROCOR, implementat împreună cu Asociația Grupul pentru Dezbatere și Consens Social, în perioada ianuarie - decembrie 2015.

PERSOANă DE CONTACT

Simion Marian | Administrator

Prezentarea partener i lor

P R O I e C t U L P R O C O R

HEALTH, SAFETY AND SECURITY CONSULTING SRL



22

P R O I e C t U L P R O C O R8 Structur i de economie socia l lansate pr in proiect

Pro BrikSocietate Cooperativă

Structura de economie socială Pro BrikSocietate Cooperativă s-a înințat în aprilie2015, în sat Vlad Țepeș, comuna Comana, județ Giurgiu, prin care au fost create9 locuri de muncă, dintre care 7 pentrupersoane aparținând grupurilor vulnerabile.Societatea desfășoară activități cu scoplucrativ, dar folosește protul obținut pentrucrearea de noi locuri de muncă destinatepersoanelor vulnerabile sau pentru activităţi

ale economiei sociale, ind o investiție semnicativă la nivel local.

Pr br see cperv achiziţionează deșeuri de lemn, rumeguș etc. şi leprelucrează pentru obţinerea de peleți și bricheți. Peleții pot folosiți pentru centrale de încălzire speciale, iar bricheții pot folosiți în locul lemnului de foc simplu, ind o soluție maiieftină, cât și ecologică pentru centrale și sobe tradiționale.

Produsele noastre sunt fabricate folosind ingrediente de calitate superioară, cu ajutorultehnicilor de prelucrare sosticate în aderarea la standardele internaționale de calitate,

sub supravegherea controlorilor de calitate. Produsele oferite sunt foarte apreciate pentrucompoziția precisă, stabilitate, puritate, ecacitate.

Misiunea noastră este de a contribui la o planetă mai verde prin promovarea de produse sauservicii care sunt de culoare verde, organic, natural, alternative și eco-friendly.

Prin fabricarea și comercializarea peleților și bricheților la un preț competitiv, se urmărește înprimă fază desfacerea în segmentul de piață local, format atât din persoane zice cât și dinsocietăți comerciale sau instituții ale statului, cu o atenție specială persoanelor vulnerabiledin comuna Comana.

Componenta socială a cooperativei constă în desfășurarea de activități igienico-sanitare șicaritabile pentru persoanele aate în evidența Direcţiei Asistenţă Socială din cadrul primărieiComana, cât și oferirea de informaţii cu privire un stil de viaţă sănătos, prevenirea riscurilorde îmbolnăvire, reguli de protecţia mediului și promovarea responsabilizării şi implicăriicomunităţii în procesul incluziunii sociale.

CONTACT

Tel.: 0721.488.377


Website: www.probrik.ro



23

8 Structur i de economie socia l lansate pr in proiect


3D PRINTING PRODUCTIONSocietate Cooperativă

3D Pr Prdu este o societate cooperativă, cu sediul în Sat Iepurești, ComunaIepurești, Județul Giurgiu, care are un total de 9 angajați, opt dintre ei făcând parte din grupurivulnerabile, iar șapte dintre cei nouă angajați sunt în același timp și membri cooperatori.

mue 3D PRINTING este de a oferi servicii de proiectare 3D CAD/CAM a unor modelesolicitate de clienți și de a produce o replică în miniatură a acestor modele din materialplastic/plexiglas, folosind imprimante 3D și Router CNC. Practic, prin procesul de printare sepot obţine replici pentru orice obiect, de dimensiuni mici sau mai mari.

3D PRINTING este o unitate de creație cuaplicații practice imediate, dezvoltată pentrua avea acces la tehnologiile pentru lucrăriunicat sau serie mică. Tehnologia noastră oferăclienților noștri viteza și ușurința de utilizare înefectuarea operațiunilor CNC, de imprimare 3Dși prototipuri.

spu 3D PRINTING este acela de a avea

în primul rând o incidență socială, urmărindincluziunea activă pe piața muncii a persoanelordefavorizate sau aate în dicultate, prindezvoltarea de activități în sistem antreprenorial în cadrul unei întreprinderi sociale cu prol defabricare a obiectelor din plastic și plexiglas prin prototipare rapidă, întreprindere bazată nuatât pe prot, cât pe dezvoltarea de abilităţi şi recompensarea din protul obținut a angajaţilorși membrilor cooperatori și realizarea de acțiuni cu caracter social în cadrul comunității locale.

Activitățile sunt centrate pe un set de valori care denesc prolul moral şi acţional al angajaților

3D PRINTING și care stau la baza întregii activități desfășurate: profesionalism, respect,integritate, cooperare, responsabilitate, autodisciplină. Aceste valori asigură baza pentrumenţinerea unui mediu profesionist, care să asigure membrilor organizației recunoaștereaprofesională și morală.

CONTACT

Ștefan Florescu – Director Vânzări

Tel.: 0786 013 896; 0788 300 415


www.prototipare3d.ro

www.facebook.com/ProtoTipare3D



24


Asociaţia STAI - Şanse pentru Tineri AntreprenoriIndependenţi

aţ stai - şe peru ter areprer idepedeţ este o structură deeconomie socială înințată în aprilie 2015 în sat Ciulnița, județ Ialomița, asigurând locuri demuncă pentru 6 persoane, dintre care 3 aparţinând grupurilor vulnerabile.oevu eer al Asociației STAI este de a avea o incidență socială asupra comunității,urmărind incluziunea activă pe piața muncii a persoanelor defavorizate, prin dezvoltareaunor activități în sistem antreprenorial, constând în furnizarea de bunuri și servicii pe piațaobiectelor personalizate și a celor hand-made, contribuind astfel la creșterea calității viețiipersoanelor aate în dicultate.aț stai pune la dispoziţia clienților tehnologii performante, cu ajutorul cărora suntpersonalizate obiectele solicitate de clienți. Logo-ul, numărul de telefon sau adresa web

imprimate pe obiecte sunt posibilități ca un client să devină mult mai vizibil pe piața pe care își desfășoară activitatea.Prin intermediul magazinului online construit, www.pe.r, Asociația STAI pune ladispoziție cumpărătorilor produse personalizate prin tehnica sublimării, cât și produsepotrivite pentru cadouri, obținute prin tehnica decoupage.Prin vânzarea acestor produse, aț stai contribuie la sprijinirea persoanelorvulnerabile din comunitatea locală și nu numai, tocmai pentru a deveni un exemplu deinvestiție durabilă prin mecanismele economiei sociale. Asociația STAI desfășoară și alte activități pentru persoanele din grupuri vulnerabile, precum:n

organizarea de evenimente sociale în localitatea Ciulnița, constând în distribuirea depachete cu produse de igienă personală pentru persoanele din evidența Serviciului de Asistență Socială din Primăria Ciulnița, și de conștientizare a comunității cu privire laprotecția mediului

n promovarea de programe de formare profesionalăn informare în domeniul dezvoltării comunitare prin

editare de materiale informative și/sau întâlniri peacestă temă

n advocacy și lobby, împreună cu alte asociații/fundații, în scopul dezvoltării de politici sociale.

Astfel, activitățile economice desfășurate vor urmăriconsolidarea locurilor de muncă pentru persoanelevulnerabile angajate și crearea de noi locuri demuncă, dezvoltarea serviciilor sociale de suport pentrugrupurile vulnerabile, creșterea socială și economicădurabilă.

CONTACT

Tel.: 0752.124.805


Website: www.shopses.ro



25



Asociația Grupul pentru Dezbatereși Consens Social

Punctul de lucru din Sat Ciulnița, Comuna Ciulnița, Județul IalomițaStructura de economie socială, înințată în iunie 2015, ca punct de lucru al ațe grupuperu Deere ce s în satul Ciulnița, jud. Ialomița, desfășoară activități cucaracter social pentru comunitatea aferentă, în conformitate cu Planul Acțiunilor Sociale ale Asociației STAI, precum:n campanii de mobilizare a voluntariatului în

zona ruralăn campanii de mobilizare pentru ajutorarea

persoanelor din grupuri vulnerabilen campanii de informare cu privire la activitățile

proiectuluin campanii de informare cu privire la sănătate și

la importanța igienei personalen promovarea unui stil de viaţă sănătos și

prevenirea riscurilor de îmbolnăviren reguli de protecţia mediuluin promovarea responsabilizării şi implicării

comunităţii în procesul incluziunii sociale.

Managerul de responsabilitate socială, reprezentant al Asociației GDCS, identică persoanecu care se încheie contracte de voluntariat. Serviciile prestate de grupul de voluntari vizeazăactivităţi către persoanele înregistrate în registrul Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrulprimăriei Ciulnița, dar fără a se limita la aceștia. Grupul de voluntari vor ajuta la susţinereaactivităţilor caritabile ale Asociației STAI din cadrul proiectului, contribuind la convocareapersoanelor la acțiunile desfășurate.O altă activitate constă în colaborarea cu pictori din orașul Slobozia și împrejurimi caresă picteze tablouri în scop caritabil . Acestea vor vândute, iar veniturile obținute suntdirecționate activităților sociale din comunitatea Ciulnița.De asemenea, acest punct de lucru al Asociației GDCS colaborează cu toate celelalte SES-uri

înințate în cadrul proiectului prin schimb de informații și bune practici .Informațiile legate de campaniile desfășurate, cât și de rezultatele acestora vor anunțateprin publicarea de materiale și organizarea de evenimente și conferințe, cu acces gratuit.Prin activităţile de caritate, voluntariat și lantropice desfășurate în comunitatea Ciulniţa,dorim să e vizibil un exemplu bun şi pentru alţi actori locali ai societăţii şi să înceapă acţiunisimilare sau să ni se alăture cu alte inițiative şi/sau resurse materiale.

CONTACT

Punctul de lucru Asociația GDCS

Sat Ciulnița, Comuna Ciulnița, Județul Ialomița




26


Asociația Grupul pentruDezbatere și Consens Social

Punctul de lucru din Satul Vlad Țepeș,Comuna Comana, Județul Giurgiu

Structura de economie socială, operațională din iunie2015, ca punct de lucru al ațe grupu peruDeere ce s – gDcs în jud. Giurgiu,comuna Comana, satul Vlad Tepeș, desfășoară activitățicare au ca orientare creșterea vizibilității zonei prin îmbunătăţirea infrastructuriituristice a Parcului Natural Comana, atrăgând în felul acesta un număr mai mare de turiștişi crescând implicit veniturile realizate de diverşi operatori economici locali care, la rândul lor,

vor crea noi locuri de muncă pentru ajutorarea persoanele vulnerabile din comuna Comana.

Managerul de responsabilitate socială, reprezentant al ațe gDcs, formează un grupde voluntari care vor participa la realizarea urmatoarelor tipuri de activități:n salubrizarea unor zone din Parcul Natural Comana identicate de noi ca ind expuse

permanent la creșterea cantității de gunoi lăsate de turiști sau chiar de localnici (zonelede grătar, liziera pădurii, malurile zonei umede, traseele/potecile marcate şi nemarcate)

n marcarea corespunzătoare a traseelor turistice şi a punctelor de interes ale ParculuiNatural Comana, în colaborare cu administraţia parcului

n

susţinerea activităţilor caritabile ale Pr br see cperv.

Printre activitățile desfășurate de această structură de economie socială, cu impact asupragrupurilor vulnerabile aate în evidența Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul primărieiComana, amintim:n informare, consiliere profesională și medierea munciin programe de formare profesională în competențe antreprenorialededicate celor care

doresc inițierea sau dezvoltarea unei afacerin campanii de informare cu privire la un stil de viaţă sănătos, prevenirea riscurilor de

îmbolnăvire, reguli de protecţia mediului

n

promovarea responsabilizării şi implicării comunităţii în procesul incluziunii socialen campanii de mobilizare a ajutoarelorn campanii de informare cu privire la activitățile proiectului.

Informațiile legate de campaniile desfășurate, cât și de rezultatele acestora vor anunțateprin publicarea de materiale și organizarea de evenimente și conferințe, cu acces gratuit.

CONTACT


Sat Vlad Țepeș, Comuna Comana, Județul Giurgiu




27



Asociația Grupul pentru Dezbatere și Consens SocialPunctul de lucru din Comuna Iepurești, județul Giurgiu

Structura de economie socială funcționează diniunie 2015 în jud. Giurgiu, com. Iepurești indun punct de lucru al ațe grupu peruDeere ce s – gDcs.

Activitatea acestei structuri de economiesocială are ca principală misiune identicareanevoilor persoanelor vulnerabile din comuni-tatea Iepurești, Giurgiu, propunerea unor soluțiisustenabile pentru acestea și acțiuni care să

sprijine persoanele din această categorie.

sruur de ee defr:n activități de informare, consiliere profesională și de mediere a muncii pentru persoane

aparținând grupurilor vulnerabile din comuna Iepureștin programe de formare profesională în competențe antreprenoriale, dedicate persoanelor

din grupul vulnerabil care doresc și inițierea sau dezvoltarea unei afacerin campanii de informare cu privire la un stil de viaţă sănătos, prevenirea riscurilor de

îmbolnăvire, reguli de protecţie a mediului și promovarea responsabilizării şi implicării

comunităţii în procesul incluziunii socialen asigurarea măsurilor de acompaniament pentru persoanele vulnerabile angajate în cadrulstructurii de economie socială 3D Printing Societate Cooperativă, înințată în cadrulaceluiași proiect, prin programe de dezvoltare profesională, cu scopul asigurării inserțieisociale și profesionale

n servicii de susținere a activităților de economie socială desfășurate de cealaltă întreprindere socială din comuna Iepurești, 3D Printing Societate Cooperativă, inclusivpentru susținerea activității de spălătorie a hainelor (desfășurată de 3D Printing) pentrupersoanele vulnerabile.

Această structură de economie socială își asumă principiul potrivit căruia responsabilitatea

socială se referă la o prezumtivă datorie pe care companiile (ca actori sociali) o au fațăde toate părțile implicate în desfășurarea acțiunilor presupuse de activitatea lor economică.Conceptul se raportează la toate categoriile de companii, de la microîntreprinderi până lamultinaționale. Această datorie presupune faptul că respectiva companie trebuie să acționeze în conformitate cu obligațiile pe care le are față de părțile implicate și asumându-și principiilemorale acceptate de-a lungul tradiției.

CONTACT


Comuna Iepurești, Județul Giurgiu




28


Asociația Grupul pentru Dezbatere și Consens SocialPunctul de lucru din Orașul Măgurele, Județul Ilfov

Structura de economie socială, înințată în orașul Măgurele, județul Ilfov, de către aț gDcs, desfășoarăactivități economice și sociale, potrivit statutului GDCS. Încadrul structurii au fost înințate 8 locuri de muncă, dintrecare 5 pentru persoane vulnerabile.

Acest punct de lucru are ca prp ev sprijinulpersoanelor vulnerabile din comunitate prin acțiunispecice asigurate din veniturile provenite activități de

producție - realizarea de machete la scara unor modelereale, mai ales a unora de real interes pentru colecționari. Angajații execută machete la scări uzuale pentru modele de autoturisme, autoutilitare,camioane, utilaje, vapoare, avioane sau a unor elemente de decor (case, echipamente deservice auto, gurine de oameni sau animale, vegetație, semne de circulație etc).

O atenție deosebită va acordată elementelor de arhitectură românească, reproducânddel câteva modele consacrate precum: case oltenești, porți și biserici maramureșene,cherhanale din Deltă, bordeie moldovenești și altele.

Activitatea acestei structuri de economie socială își propune un puternic caracter social,acesta ind prezent și prin activități desfășurate în instituțiile din județul Ilfov, acolo unde sevor organiza cursuri pentru tinerii instituționalizați , în vederea dobândirii de către aceștia aunor cunoștințe de bază în domeniul modelismului, a mecanicii ne și a electronicii aplicate. Aceste aptitudini vor sprijini dezvoltarea personală și profesională a tinerilor instituționalizați,ale căror șanse de adaptare socială și de integrare pe piața muncii vor spori. Aceste activitățivor completate prin donații de jucării de lemn pentru acești copii.De asemenea, această structură de economie socială susține activitățile cu caracter socialal celorlalte structuri înințate în cadrul Asociației GDCS din Ciulnița, jud. Ialomița, Comana,

jud. Giurgiu și Iepurești, jud. Giurgiu.

Structura de economie socială contribuie la sprijinirea persoanelor vulnerabile dincomunitatea locală și nu numai, tocmai pentru a deveni un exemplu de investiție durabilă prinmecanismele economiei sociale.

CONTACT

Tel. 0722.555.212


Website: e-machete.ro



29



PRO CARSocietate Cooperativă

PRO CAR este o structură de economiesocială în Măgurele, județul Ilfov, încadrul căreia sunt angajate 9 persoane,dintre care 5 fac parte din grupurivulnerabile.oevu eer al PRO CAR este dea avea o incidență socială prin furnizareade bunuri și servicii în mod antreprenorial și inovator, îmbunătățind și ridicând în mod constantstandardele de calitate și siguranță în domeniul întreținerii și reparării autovehiculelor, în

conformitate cu cerințele obligatorii ale Uniunii Europene și ale reglementărilor RAR. În scopul de a veni în sprijinul persoanele deținătoare de autovehicule rutiere aate însituații de vulnerabilitate (pensionari, șomeri) din localitatea Măgurele, în cadrul PRO CARvor executate lucrări de reparații pentru aceste persoane, la care costul manoperei va subvenționat în limita unui buget stabilit anual din protul obținut.serve pree î dru erve-uu vr î:n inspecţii tehnice periodiceși reviziin diagnoză mecanică şi electricăn reparaţii și recondiționări ale componentelor şi ale sistemelor vehiculelor rutieren

reglări funcţionale ale vehiculelor rutieren montări, vericări şi/sau etalonări ale componentelor şi ale sistemelor vehiculelor rutieren tuning auto. ee e prvee vțe u rer e PRo caR, eț:n prestarea de servicii în domeniul întreținerii și reparațiilor auto, contribuind astfel la

bunăstarea membrilor comunității prin generarea și asigurarea de locuri de muncă pentrupersoane aparţinând grupului vulnerabil și totodată prin creșterea gradului de siguranțăprivind circulația autovehiculelor pe drumurile publice

n dezvoltarea unor programe de formare și reconversie profesională dedicate persoanelordin grupul vulnerabil

n

dezvoltarea de servicii sociale pentru creşterea capacităţii de inserţie pe piaţa muncii apersoanelor din grupurile vulnerabile.Serviciile oferite de PRO CAR sunt centrate pe un set de valori care denesc prolul moralşi acţional al membrilor și angajaților: profesionalism, respect, integritate, cooperare,responsabilitate, autodisciplină.

CONTACT

Tel.: 0744.774.775

E-mail:[email protected]

Website: procarservice.ro



30

Despre FSE, POSDRU, POCU

Proiectul „PROgrame integrate pentru Creșterea șanselor de Ocupare din Regiunile

București-Ilfov și Sud Muntenia” - PROCOR este conanțat din Fondul Social European prinProgramul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013.

În calitate de stat membru, România beneciază de asistența nanciară din partea UniuniiEuropene, acordată prin instrumentele nanciare destinate statelor membre.Politica de coeziune a Uniunii Europene (politica de dezvoltare regională) are drept scopreducerea decalajelor existente între regiunile din Uniunea Europeană. Pentru atingereațelului politicii de coeziune, statele membre și regiunile au nevoie de ajutor nanciar.

Instrumentele structurale ale Politicii de Coeziune 2007 - 2013 au fost compuse din fondurile

structurale (Fondul European de Dezvoltare Regională și Fondul Social European) și Fondulde Coeziune.

FonDUl social EURoPEan - FsE este principalul instrument al politicii sociale aUniunii Europene. Prin intermediul său se acordă susținere nanciară acțiunilor de formare,reconversie profesională și celor vizând crearea de noi locuri de muncă.

PRogRamUl oPERaȚional sEctoRial DEzVoltaREa REsURsEloR UmanE(PosDRU)

Pentru perioada de programare 2007 - 2013, intervențiile României în domeniul resurselorumane, pentru implementarea asistenței nanciare a Uniunii Europene prin Fondul SocialEuropean, au fost stabilite prin Prru operț ser Devre ReurerUe - PosDRU.

oevu eer PosDRU este dezvoltarea capitalului uman și creșterea competitivitățiipe piața muncii, prin corelarea educației și învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii șiasigurarea de oportunități sporite pentru participarea viitoare pe o piață a muncii modernă,exibilă și inclusivă a 1.650.000 de persoane.PosDRU a avut alocat în perioada 2007-2013, din FSE, suma de 3.46 miliarde de Euro.

oeve peen Promovarea calității sistemului de educație și formare profesională inițialăși continuă,

inclusiv a învățământului superior și a cercetăriin Promovarea culturii antreprenoriale și îmbunătățirea calității și productivității munciin Facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața munciin Dezvoltarea unei piețe a muncii moderne, exibile și incluziven Promovarea (re)inserției pe piața muncii a persoanelor inactive, inclusiv în zonele ruralen Îmbunătățirea serviciilor publice de ocuparen Facilitarea accesului la educație și pe piața muncii a grupurilor vulnerabile.




31

axe Prrre teeax Prrr Educația și formarea profesionalăîn sprijinul creșterii economice și

dezvoltării societății bazate pe cunoaștere

ax Prrr 2 Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața munciiax Prrr 3 Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor ax Prrr 4 Modernizarea Serviciului Public de Ocupareax Prrr 5 Promovarea măsurilor active de ocupareax Prrr 6 Promovarea incluziunii socialeax Prrr 7 Asistența tehnică

PRogRamUl oPERaŢional caPital Uman 2014-2020 (PocU)Pentru perioadele de planicare anuala 2014 - 2020, Prru operț cp U(PocU) stabilește prioritățile de investiții, obiectivele specice și acțiunile asumate de către

Romania în domeniul resurselor umane. Astfel se continuă investițiile realizate prin Fondul Social European în perioada 2007-2013.

Cu intervenții integrate planicate în domeniul ocupării forței de muncă, al incluziuniisociale și educației, POCU va funcționa ca un mijloc de stimulare a creșterii economice și acoeziunii și, de asemenea, va susține atingerea obiectivelor stabilite în cadrul altor provocăride dezvoltare - competitivitate, infrastructură, administrație și guvernanță, contribuind la îndeplinirea obiectivelor asumate de România în contextul Strategiei Europa 2020 pentru ocreștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii.

Valoarea totală de nanțare în cadrul POCU, din FSE și din Inițiativa Locurilor de Muncăpentru Tineret - ILMT, este de 4.3 miliarde de EUR.

ierveț prpueÎn vederea atingerii obiectivelor propuse, în cadrul POCU au fost stabilite 7 AxePrioritare:ax Prrr 1 Inițiativa locuri de muncă pentru tineriax Prrr 2 Îmbunătățirea situației tinerilor din categoria NEETs (not in education,

employment or training)

ax Prrr 3 Locuri de muncă pentru toțiax Prrr 4 Incluziunea socială și combaterea sărăcieiax Prrr 5 Dezvoltare locală plasată subresponsabilitatea comunitățiiax Prrr 6 Educație și competențeax Prrr 7 Asistența Tehnică

POCU va acționa în corelare cu celelalte programe operaționale, în special cu ProgramulOperațional Regional și Programul Național de Dezvoltare Rurală, în principal având învedere investițiile în domeniul infrastructurii de educație și formare profesională, în mediulurban și rural.




32

Prezentare schimb de bune practici desfășurat încadrul proiectului PROCOR

aţ grupu peru Deere ce s - gDcs a organizat în cadrulproiectului ” PROgrame integrate pentru Creșterea șanselor de Ocupare din RegiunileBucurești-Ilfov și Sud Muntenia” – PROCOR, în perioada 18 - 20 decembrie 2015,un schimb de bune practici în scopul transferabilității manageriale și a sustenabilitățiiorganizaționale.

Acțiunea s-a realizat de GDCS, împreună cu partenerul de proiect SC Health, Safetyand Security Consulting SRL și cu partenerii invitați: Agenția Județeană pentru OcupareaForței de Muncă - AJOFM Ilfov și Asociaţia pentru Promovarea Responsabilităţii Sociale a

Companiilor – APRSC Brașov.

Schimbul de bune practici a cuprins a 3 workshop-uri tematice, 2 vizite de lucru la structuride economie socială, precum și elaborarea și tipărirea unui TOOLkit, instrument managerial în domeniul economiei sociale. Această acțiune a fost realizată cu sprijinul Fundației Naționale a Tinerilor Manageri - FNTM.

Cele 3 workshop-uri tematice dedicate dezbaterilor despre economia socială, împărtășirii deexperiențe și povești de succes au fost organizate în Bran, la Club Vila Bran.

WoRkshoP-URi tEmaticE:

n “aţu, ede ud ere î devre ee e”Prezentarea partenerilor evenimentului și a structurilor de economie socială înințate în cadrul proiectului PROCOR, respectiv a proiectului SUCCES – Susținem creștereacompetitivității economiei sociale, discuții despre economia socială: concept, dezbatereLegea Economiei Sociale.

n “Pve e”

S-au expus povești de şi cu succes, exemple de bune practici în domeniul social și s-audiscutat conceptele de antreprenor social și manager de întreprindere socială în contextuleconomiei sociale.

n “aurre ueţ ruurr de ee î perd p-peere prve prfe”

S-au împărtăşit experienţe acumulate pe parcursul implementării proiectelor nanţate dinfonduri UE, s-au prezentat avantajele și dezavantajele unei unități protejate și s-au purtatdiscuții despre modalități de nanțare viitoare a SES-urilor.

S C h I m b d e b U N e P R A C t I C I N e C O N O m I A S O C I A L



33

De asemenea, în cadrul schimbului de bune practici au fost organizate 2 vizite la structurilede economie socială lansate de Asociația pentru Promovarea Responsabilității Sociale aCompaniilor - APRSC, în județul Brașov:

n OUIB - atelier de economie circulară, comuna Sânpetru, județul Brașovn HOF - work/shop/cafe, Piața Sfatului, Brașov

În continuare, expunem organizațiile participante la schimbul de bune practici, structurilede economie socială lansate prin proiectul SUCCES, vizitate pe perioada evenimentului, precum și opinii și imagini din schimbul de bune practici.




34

Agenția Județeană pentruOcuparea Forței de Muncă

ILFOVaeț Județe peru upre Frțede mu ifv - aJoFm ifv organizează,coordonează și prestează la nivel județeanserviciul de ocupare a forței de muncă și protecția persoanelor în căutarea unui loc de muncă.Prin servicii specializate, AJOFM Ilfov vizează măsuri pentru stimularea ocupării forței demuncă în vederea creșterii șanselor de ocupare a persoanelor aate în căutarea unui loc demuncă, a șomerilor și crearea de noi locuri de muncă. Activitatea agenției cuprinde totodatăși achitarea, către persoanele cărora li s-au stabilit drepturi nanciare, a indemnizațiilor,veniturilor de completare sau a plăților compensatorii.

obiEctiVElE PRinciPalE alE aJoFm ilFoVn Prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuian Încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncăn Sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populațiein Asigurarea egalității șanselor pe piața munciin Stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc de muncăn Stimularea angajatorilor pentru încadrarea persoanelor în căutarea unui loc de muncăn Îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economice și zone geogracen Creșterea mobilității forței de muncă în condițiile schimbărilor structurale care se produc

în economia naționalăn Protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor pentru șomajcreere er de upre perer e î ure uu de u eree pr:n Informarea și consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate în mod

gratuit persoanelor aate în căutarea unui loc de muncă și care au ca scop: furnizarea deinformații privind piața muncii și evoluția ocupațiilor, evaluarea și autoevaluarea personalității în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilității și a încrederii în sine a persoaneloraate în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei privindpropria cariera, instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă

n

Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajatorilorcu persoanele aate în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi demuncă sau de serviciu

n Formarea profesională: - calicarea și recalicarea persoanelor neîncadrate în muncă - conanțarea programelor de formare profesională a personalului propriun Consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea

unei afacerin Mobilitatea forței de muncăn Completarea veniturilor salariale ale angajaților

S C h I m b d e b U N e P R A C t I C I N e C O N O m I A S O C I A L Prezentare organiza i i part ic ipante la schimbul de bune pract ic i



35

atRibUȚiilE aJoFm ilFoVn Asigură și coordonează aplicarea politicilor în domeniul ocupării și formării profesionalen Organizează, prestează și nanțează servicii de ocupare și formare profesională a forței

de muncă neîncadrate prin compartimentele de specialitate și prin prestatorii de serviciin Acționează pentru sprijinirea mobilității forței de muncă și pentru asigurarea exibilității

funcționale a pieței munciin Coordonează și asigură realizarea prestațiilor pentru înfăptuirea politicii de ocupare și

circulație a forței de muncă pe plan intern și internaționaln Organizează și asigură, prin serviciile de specialitate, informarea, consilierea și orientarea

profesională a persoanelor aate în căutarea unui loc de muncă în vederea ocupării șirealizării echilibrului între cererea și oferta de forță de muncă

n Coordonează și realizează servicii de preconcediere în situații de concedieri masive depersonal

n Susține relații de parteneriat și conanțare în crearea de noi locuri de muncă, îndeosebi înzonele defavorizate și în cele în care piața muncii este puternic tensionată

n Aplică procedurile adecvate de gestiune previzională a cererii și a ofertei de muncăconform instrucțiunilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă

n Asigură aplicarea măsurilor de protecție socială a persoanelor neîncadrate în muncă, curespectarea prevederilor legale în vigoare

n Elaborează studii și analize în domeniul ocupării și formării profesionalen Face propuneri privind elaborarea proiectului bugetului asigurărilor pentru șomaj pentru

activitățile specice în prol teritorialn

Administrează bugetul asigurărilor pentru șomaj repartizat și prezintă Agenției Naționalepentru Ocuparea Forței de Muncă bilanțul contabil, contul de execuție bugetară și raportulanual de activitate

n Acreditează furnizorii de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncăn Propune programe de ocupare de nivel local, sau după caz, zonaln Elaborează în baza indicatorilor sociali stabiliți programe de activitate anuale, pe care

le supune aprobării Agenției Nationale pentru Ocuparea Forței de Muncă și raporteazăperiodic realizarea prevederilor acestora

n Aplică, la nivel județean, prevederile referitoare la prestațiile de șomaj din cadrul acordurilorbilaterale încheiate de România cu alte state în domeniul coordonării sistemelor de

securitate socialăn Realizează la nivel județean măsurile cuprinse în Planul de implementare la nivel local a

legislației armonizate cu acquis-ul comunitar n Promovează pachetul privind schemele de nanțare nerambursabilă în colaborare cu

Unitatea de Coordonare a Programului, înințată în cadrul Ministerului Muncii, SolidaritățiiSociale și Familiei

n Organizează licitația de proiecte pentru schemele de nanțare nerambursabilă, evalueazăși selectează proiectele, monitorizează și implementează proiectele la nivel regional

n Pregătește și încheie contractele pentru schemele de nanțarenerambursabilă cu inițiatorii de proiecte selectate.




36

APRSC este o organizaţie nonguvernamentală şi non-prot îninţată în anul 2010, implicatăputernic în activităţi de economie sociala, ind autorizată ca Unitate Protejată din 2011.

mue aPRsc Asociaţia şi membrii săi îşi propun să implice mediul privat în rezolvarea problemelor socialeşi de mediu din România, în vederea construirii unei societăţi mai echilibrate şi sănătoase prinatingerea celor mai importante obiective în concordanţă cu statutul asociaţiei.Principala sursă de națare a proiectelor asociației o reprezintă activitatea de comercializarede produse și servicii, sub brandul Cumpara Responsabil, către companii care sunt de acord

ca un procent din valoarea achizițiilor respective sa e direcționat către cauzele asociației.

PROIECTE APRSC

n Organizare evenimente in scopul strângerii de fonduripentru achiziționarea de echipamente medicale pentrupersoane cu dizabilități;

n Clubul sportiv ” Cumpără Responsabil” - echipa de baschet în scaune rulante;

n Burse de studii acordate persoanelor cu dizabilități;n

Campanie pentru promovarea pe piața muncii a angajării persoanelor cu dizabilități.

cuu sprv „cUmPăRă REsPonsabil”

ne dr p uree!Fie că s-au nascut cu probleme locomotorii, ori autrecut, într-o clipa, de la a „oameni în picioare” lascaunul cu rotile, jucătorii paralimpici, spun în ecare

zi, „da” sportului și vietii și „nu” resemnării.cuu sprv cupr Rep a început,cand, inspirați de poveștile de viață ale persoanelorcu dizabilități doritoare să se arme prin activitățisportive, am decis să ne implicăm activ în promovareaperformanței sportive paralimpice (baschet, tenis demasă, tenis de câmp, atletism). În prezent, sportivii se confruntă cu forme severe de dizabilitate, iar obiectivul nostru este ca înurmătorii 2 ani să implicăm membrii in cel puțin 15 turnee naționale. Astfel, în 2016, cel puțin3 dintre aceștia să reprezinte România în delegația Națională din cadrul Jocurilor Paralimpice

de la Rio.

Asociația pentru Promovarea ResponsabilitățiiSociale a Companiilor - APRSC

Prezentare organiza i i part ic ipante la schimbul de bune pract ic i




37

cE EstE cUmPăRă REsPonsabil?Suntem o organizație non-guvernamentală, autorizată ca Unitate Protejată, conformL.448/2006, lucrăm în proporție de 60% cu persoane cu dizabilități, am înințat 3 structuri de

economie socială și am dat startul unui marketplace al cauzelor și produselor.Oferim soluţii integrate pentru afaceri, atât în domeniul economiei sociale, cât și în vederearesponsabilizării sociale a companiilor. Susținem în mod responsabil și ecient afacerile pentruca ecare achiziție să e valoricată la potențial maxim. Astfel, organizațiile (companii, instituții,ONG-uri) cu mai mult de 50 de angajați pot achiziționa produseși servicii de la Cumpără Responsabil prin Fondul de handicap.cupr Rep este o alternativă inteligentă, ecientăși inovatoare pentru o afacere modernă, corelată cu prezentulși ancorată în realitățile sociale cotidiene. Susținem, asigurămși implementăm crearea de oportunități profesionale pentru rein-

tegrarea persoanelor cu dizabilități și promovarea unei societățiincluzive și coezive.

cUm FUncȚionEază?Susținem diferite cauze prin redirecționarea unor sume obținute de la produsele cumpărate.Orice produs poate alege să susțină orice cauză, iar noi vom redirecționa banii către aceștia.

cE EstE o UnitatE PRotEJată?Ecientizăm costurile operaționale prin deducerea fondului de handicap conform legii 448/2006.

Pe baza parteneriatului cu noi, în calitate de unitate protejată, veți putea deduce impozitele pecare le plătiți la stat și veți primi în schimbul acestei sume produse și servicii de calitate. Astfel, veți benecia de:n Reduere per - nu veţi mai plăti lunar impozite la stat, fără nici un beneciu

pentru dumneavoastră.n E ue - veţi putea face economii la bugetul de achiziții al organizației

dumneavoastră, prin utilizarea sumelor de bani care altfel ar plătiți sub formă de impozite.n Repe - vă veți bucura de beneciile de imagine pe care le aduce implica-

rea în inițiativele de responsabilitate socială și în sprijinirea cauzelor și categoriilor defavorizate.

cE PoatE achiziȚiona?Cumpără Responsabil oferă o gamă largă de produse și servicii - de la birotică și papetărie,training corporativ, arhivare și digitizare documente, până la dezvoltare de produs, imprimare3D și reutilizarea/recondiționarea vechiului mobilier de birou.

cE sE ntmPlă cU banii?Prin parteneriatele Cumpără Responsabil, asigurăm locuride muncă pentru persoane cu dizabilităţi prin intermediulstructurilor de economie socială, susținem proiecte sociale șioferim oportunități tuturor prin crearea și susținerea acestui

marketplace al cauzelor și produselor.

Prezentare organiza i i part ic ipante la schimbul de bune pract ic i




38

Proiectul SUCCESSusţinem Creşterea Competitivităţii Economiei Sociale

sUccEs este un proiect strategic implementat în octombrie 2014 - noiembrie 2015 de către Asociaţia pentru Promovarea Responsabilităţii Sociale a Companiilor - APRSC, în parteneriatcu Fundaţia Naţională a Tinerilor Manageri - FNTM. Acest proiect a vizat facilitarea accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, prin măsuride economie socială şi promovarea unei societăţi incluzive şi coezive.Dintre rezultatele atinse prin proiectul SUCCES, în regiunile Centru și Bucureşti-Ilfov,evidențiem:

n peste 100 de persoane participante la evenimentul de informare și promovare aeconomiei sociale

n 84 de persoane grup țintă înscrise în proiectn 60 de persoane au beneciat de servicii de informare și consilieren 28 de persoane certicate ANC, participante la instruire în competențe antreprenoriale,

cu studii de caz în economia socialăn 19 persoane au beneciat de consultanță în management și mentoringn 19 locuri de muncă au fost create în structuri ale economiei socialen 5 structuri de economie socială înințate și operaționale.

Persoanele din grupul ţintă au beneciat de oportunităţi de informare asupra conceptului deeconomie socială, consultanţă şi consiliere în carieră, formare în competenţe antreprenoriale,

precum şi posibilităţi de angajare în cadrul structurilor de economie socială îninţate prin proiect.Prin proiect s-a atins un grup țintă de 84 de participanți, din care:n 51 de persoane cu dizabilitățin 4 persoane provenite din familii monoparentalen 7 persoane provenite din familii cu mai mult de 2 copiin 9 de persoane de etnie romăn 5 femei aate în dicultaten 8 manageri ai intreprinderilor sociale.

Pe termen lung, efectele urmărite de proiect sunt accesul şi inserţia pe piaţa muncii, mărindastfel şansele de succes individual, asigurarea mobilităţii pe piaţa muncii a persoanelor

vulnerabile, dinspre economia socială către economia formală şi crearea premiselor pentruatingerea independenţei nanciare şi dezvoltarea cetăţeniei active. Întreprinderile sociale - structurile de economie socială înințate prin proiect:

arve. Arhivare, digitizare și stocare în cloud Edu. Magazin online de educație hoF. Work/Shop/Café QUib. Atelier de economie circulară TRIPDor . Agenție de turism turoperatoare

Website proiect: www.ue-r.r




39

QUib este primul atelier din Româniacare promovează principiile economieicirculare și ale design-ului cradle-to-cradle. Atelierul este un centru dedesign și dezvoltare de produse, cuo suprafață de creație de peste 200mp, dotat cu unelte și echipamentespeciale.

Completăm constant spațiul cu designeri și mici producători de produse ce promoveazădesignul circular și materiale inovative.

DEsign DE PRoDUs șiPROTOTIPARE

În QUib găzduim și realizăm proiectediverse și complexe. Scopul acestuispațiu a fost încă de la începuttransformarea acestuia într-unul decreație, de realizare de obiecte și depunerea proiectelor în forme reale.n prototipare obiecten signalisticăn design de produsn inovare produsn printare 3Dn creare design textiln brodaj material textiln

realizare machete pentru arhitecțiși dezvoltatori imobiliari.

atEliERE și EVEnimEntE tEhnicEQuibărim ateliere și evenimente tehnice pe tema raspberry pi, printare 3D, CNC, creare deprodus, creativitate și multe altele.n cursuri și suport tehnicn ateliere tehnicen organizare evenimente și ateliere.

QUIB.Atelier de economie

socială

S C h I m b d e b U N e P R A C t I C I N e C O N O m I A S O C I A L Structur i de economie socia l lansate pr in proiectul SUCCES, v iz i tate n schimbul de bune pract ic i



40

REconDiȚionaRE și cREaRE mobiliERRestaurăm și recondiționăm mobilier vechi,transformăm scaunele în suporți de laptop

și dăm viață (sau altă formă, mai bine zis)oricărui alt obiect de care nu mai aveți nevoie.Cu alte cuvinte, transformăm obiectele decare ați uitat în lucruri fără care nu vă putețidesfășura activitatea.

ECHIPAMENTE

Am făcut loc unui spațiu deschis de lucru,acces la imprimante 3D. CNC, mașini degravat și utilaje de prelucrare a lemnului,

metalului și a textilelor.n realizare produsen electronice și electricen routare CNC 5 axen imprimantă 3Dn gravare laser

PRElUcRaRE lEmn, mEtal și tEXtiln prelucrare lemnn

prelucrare metaln prelucrare textile și pielărie.

În QUib facem constant loc tuturor creatorilor,inovatorilor, susținătorilor economiei circulareși celor ce vor să e prietenoși cu mediul. Această structură de economie socialăare în prezent o echipă din 5 persoane:manager, manager comercial și 3 persoanecu dizabilități, ce prelucrează lemn, metal și

textile.

contact QUib

Adriana Cojocaru | Manager


Tel: 0730 657 700

Website: http://quib.ro




41

QUib – spțu ude e fe uurr rerr, vrr uțrree rure, prpr rde--rede er e vr e pree uedu.

Prin acest atelier de economie circulară demonstrăm că atitudinea unor persoane este defapt o dizabilitate, nu constrângerile zice. Atelierul își propune nu doar schimbarea atitudinii,ci și formarea persoanelor din grupuri vulnerabile și, prin implicarea lor, crearea de produse,recondiționarea mobilierului vechi sau tranformarea acestuia în altceva. – Adriana Cojocaru,manager QUIB

QUib re p î ee, â veu rupurr vuere, â veuer re vr r îr-u edu verde, re vr reuree erve, rfre preee de î prfee u pur pu f de

de prdu u prre 3D.

Vrem ca acest atelier să creeze produse cu design unic, să oferim experiențe unice și potriviteecărui tip de consumator. Să oferim un spațiu de lucru în care oamenii să se simtă liberi,în siguranță, să creeze fără restricții. Să transformăm atelierul într-un spațiu de producție înafara orelor de la 9 la 5. Un spațiu destinat tuturor care vor să dea formă ideilor.

Prin tehnologia 3D prezentă în atelieroferim suport mai mult persoanelorcare au nevoie de proteze sau altfelde dispozitive necesare în spitale. Decele mai multe ori, acest tip de echipa-ment nu este disponibil altfel decât printr-un sistem public - care estedestul de anevoios, după cum bineștim cu toții. – Adriana Cojocaru,manager QUIB

Acest atelier produce obiecte practice,

vandabile, din tot felul de obiecteieşite din uz, dezasamblate şi princare durata lor de viaţă este dusăspre nal. Noi luăm acele obiecte şichiar şi materiale, le dezasamblăm, lesortăm, iar la nal reuşim să realizămobiecte practice, de design, pe caresă le reintroducem în circuitul utilizăriide zi cu zi.




42

Pe lângă impactul

ecologic în societate pecare îl are acest SES,el clar are şi un impactsocial. Contribuim ladezvoltarea comunităţiirurale (pentru căatelierul nostru esteamplasat într-o astfelde zonă), contribuim lareintegrarea pe piaţa

muncii a persoaneloraate în grupurivulnerabile (şi care altfelle este destul de greu săgăsească un loc de muncă care să se muleze pe nevoile lor) şi bineînţeles reînvestim totcapitalul realizat în extinderea atelierului cu scopul de a oferi un loc de muncă stabil câtmai multor persoane. Nu în ultimul rând, susţinem cauze sociale şi activităţi de tip social. –Bogdan Cojocaru, manager comercial QUIB




43

hoF este o cafenea și un hub al activităților al-ternative din Brașov. O veche curte dintre douăziduri, acoperită și transformată în localul cu oputernică personalitate arhitecturală în oraş.

hoF pune la dispoziție toate cele necesarepentru a lucra, a petrece timpul cu prietenii lacafea, înconjurați de cărți, reviste, board gamesși oameni cu aceleași pasiuni pune la dispoziție.

serve fere p:n închiriere spațiun cateringn evenimente pentru angajați (atât organizare, cât și/sau concept personalizat)n workshop-uri, expoziţii, dezbateri şi alte

tipuri de evenimente despre: antreprenoriat,industrii creative, arte vizuale, lm, muzică,civism sau responsabilitate socială.

hoF își dorește ca prin activitatea și acțiunile sale

să aducă un impact pozitiv în societate. Ne-am început activitatea prin promovarea economieisociale și formarea unei echipe din rândulgrupurilor vulnerabile. Astfel, această structurăde economie socială are 10 angajați, din care șipersoane care fac parte din grupuri vulnerabile.

CONTACT

ONE WORKSHOP CAFE

Roxana Dăscălescu | manager


Tel: 0749 952 229

Webmail: http://hofcafe.ro

HOF. Work/ Shop/ Cafe




44

HOF. Work/ Shop/ Cafe

hoF cfe - o fee -fr, e pue dpțe e ee eere peru ur, peree pu u pree fe, îjurț de rț, reve, rd e e u ee pu.

Un SES este o unitate comercialăcare îşi propune să aducă un plusde valoare în comunitate, printr-oactivitate economică normală, darcare promovează valori sociale

importante, precum: aplicarea deprincipii ecologice, voluntariatul,angajarea persoanelor din mediidefavorizate. Un alt elementimportant este că protul generatde activitatea economică estereinvestit doar în dezvoltareacompaniei şi în promovareavalorilor sociale asumate.




45

HOF Cafe este un SES, o cafenea careşi-a propus să devină un spaţiu de lucrudeschis în timpul zilei şi o scenă dinamică pentru evenimente culturale şi de afaceriseara. Vedeta acestui spaţiu este cafeauade specialitate. Noi am observat că în piaţa cafenelelor din Braşov nu esteexploatat spaţiul la adevăratul potenţial.

De asemenea, promitem un conceptarhitectural în care elemente de grădină şicurte veche se îmbină cu accesorii modernede design, iar spaţiul devine un loc deîntâlnire: întâlnirea consumatorului de cafeacu zona de cultură locală şi naţională (prinevenimente şi colecţii de reviste şi cărţi), afreelancer-ului care caută un loc să lucrezecu alţi freelanceri sau antreprenori - și,bineînțeles, locul de întâlnire între artişti şi

comunitatea din Braşov, locul dezbaterilor pertinente despre subiecte de interes pentrumediul de afaceri, dezvoltare urbană, culturăetc. – Roxana Dăscălescu, manager HOFCafe

hoF j pere re u îâ prvr pre î vț re u îe u uurț edu re - jue erțee, e peee u uree.

Noi am “normalizat” o echipă de lucru autentică: în primul rând pentru că procesul de învățareeste reciproc. În al doilea rând, dovedim întregii comunități că procesul de angajare și demuncă nu depinde de câteva impedimente de ordin zic sau social. – Roxana Dăscălescu,manager HOF Cafe




46

S C h I m b d e b U N e P R A C t I C I N O P I N I I I I m A G I N I

Concluzii şi testimoniale

iRina PoPEscU,exper ee Atunci când întreprinderile nu produc sucientelocuri de muncă sau, din anumite motive, nu avemacces la un loc de muncă, noi, ca indivizi, avem

potențialul de a crea ”ocupare” nu doar pentru noi, dar și pentru alte persoane. Identică problema și încercă să o rezolvi, multiplicând soluţiaşi convingând comunitatea, respectiv actorii importanți, de ceea ce nufuncționează! În economia socială atitudinea este o condiție foarte importantă în

gestionarea provocărilor sociale. Empatizati cu valorile, aspirațiile,aversiunile și antipatiile celor cărora vă adresați. Nu mergeți pe principiulcă este lipsit de sens să schimbați lumea, ci conștientizați că noi suntemdeclanșatorii schimbării.Când vorbim de o afacere cu dublu obiectiv (social și economic) pornițide la nevoile, problemele sociale ale comunității cu scopul maximizăriibeneciilor sociale. Ceea ce produci sau furnizezi nu este atât deimportant, atâta timp cât ai cunoștințele antreprenoriale necesare pentru pentru a crea, organiza şi gestiona o entitate care să producă o schimbare

socială.Fiți exibili și adaptați-vă la condițiile pieței, prin revizuirea ipotezelor de lucru, dar fără a pierde din vedere obiectivul social, de interes general!Creativitatea este o valoare adaugată, dar nu este o condiție esențială. Puteți prelua osoluție deja testată și să o multiplicați în altă comunitate cu nevoi.Modelele de succes din străinătate sau alte inițiative testate pot copiate, multiplicate, darcu condiția să e personalizate, contextualizate la nevoile, cultura și tradițiile comunitățiirespective.Nu vă subestimați nici abilitățile și nici cunoștințele pe care le dețineți pentru a construi oafacere sustenabilă nanciar. Dacă constatați că s-a modicat contextul în care se operează

structura de economie socială și planul de afacere nu mai răspunde necesităților pieții,ți exibil și destul de inovator pentru a ajusta strategia prinalegerea celor mai adecvate soluții, însă nu pierdeți din vedereun lucru, și anume, că afacerea trebuie să e protabilă nanciar.Însă, protul sau excedentul obținut trebuie reinvestit pentrususținerea obiectivului social, de interes general a structurii deeconomie socială și nu pentru îmbogățirea proprietarilor, ca încazul afacerilor orientate către prot.Implicați-vă, ți determinați și actionați cu entuziasm! Schimbaresocială se produce dacă o declanșați și aveți răbdare.



47


coRina știRbU,Exper PR aPRsc - cupr Rep APRSC - Cumpără Responsabil este o inițiativă începută în 2010 din dorința

de a aduce un impact pozitiv în societate. Din dorința de a colabora, atât cumediu privat, cât și cu cel public, pentru aceeași cauză: inserția persoanelorcu dizabilități (sau din grupuri vulnerabile) în societate; în mediul profesional.Proiectele au fost susținute din resurse proprii inițial, am înințat un clubsportive paralimpic, achiziționat echipamente sportive performante, oferitburse universitare și multe altele. Acum, 5 ani mai târziu, am înințat încă3 întreprinderi sociale care să funcționeze în ideea economiei sociale și unmarketplace de produse care susțin cauze sociale. Susținem diferite cauze

prin redirecționarea unor sumeobținute de la produsele cumpărate.

Orice produs poate alege să susținăorice cauză, iar noi vom redirecționabanii către aceștia.La sfârșitul zilei, rezultatele șirealizările noastre reprezintă, de fapt, feedback-ulcelor cu care lucrăm, motivația și perseveranțaacestora. În 5 ani am pus pe picioare zeci de proiecte, locuri de muncă, campanii și am găsitsoluții acolo unde “nu se putea”. Vom continua să

facem asta, desigur.

cosmin bUga,Vepreede cu sprvcupr RepVreau să fac ceva concret pentru persoanele cudizabilităţi, să mă implic în mod direct pentru aschimbă sistemul şi mentalitatea societăţii. Astfel,din 2011 am fost angajat în cadrul Asociaţiei pentru Promovarea Responsabilităţii Sociale a

Companiilor.Sunt de principiul că dacă vrei, poţi... iar pentrumine nu există nu pot.La 2 ani de la naştere am fost diagnosticat cutetrapareză. Un diagnostic cumplit, care pentrumulţi din “semenii mei” este o adevărată povară la

modul propriu, însă pe care eu l-am depăşit având o comunitate alături de care lucrez şicare mă susţine. Lumea te priveşte că pe un “rebut” social, deşi asta este cam mult spus. Eumi-am scos din vocabular cuvântul probleme... pentru mine nu există probleme decât soluţii – sunt lucruri care mă motivează intrinsec.



48


aDRiana coJocaRU,mer sEs QUibQUIB este primul atelier din România care promovează

principiile economiei circulare și ale design-ului cradle-to-cradle: extinderea vieții produselor, crearea de bunuri care sădureze toată viața, activitatea de recondiționare și prevenirearisipei. În cadrul QUIB, găzduim și realizăm ateliere șievenimente tehnice pe tema raspberry pi, imprimare 3D,CNC, creare de produs, creativitate și multe altele.

bogDan coJocaRU,mer er sEs QUibPentru HOF cafe, celalaltă întreprindere socială

care și-a început activitatea cu SUCCES odată cunoi. Echipa QUIB a realizat tot mobilierul cafeneleifolosind materii organice, lemn, cutiile unor utilajeale cafenelei (espressor) și dând o nouă utilizareunor componente de mobilier de serie. Rezultatul

a fost dublura metalică sudată la bar, panourile de lemn ce acoperă totzidul, corpuri de iluminat/lămpi, mese(blaturi și picioare), clipboard-uri demeniu.În viitor, QUIB își propune să rea lizeze:beenbags organici, decorațiuni, micmobilier, articole personalizate, arti -cole promoționale și produse unicat.



49


iUlian gaVRilEscU,Drer exeuv dju aJoFm ifv AJOFM Ilfov promovează proiectele din

fonduri europene ca sursă de oportunități dedezvoltare pentru persoanele înregistrate, iardin 2009, AJOFM Ilfov implementează proiecteși în calitate de Beneciar.Printre activitățile desfășurate cu privire lacreșterea șanselor de ocupare a persoaneloraate în căutarea unui loc de muncă, AJOFMIlfov oferă și servicii de consultanță și asistență pentru începerea unei activități independentesau pentru inițierea unei afaceri. Cu toate

acestea, din 2009 până în prezent, nicio persoană nu a apelat la acest tip de serviciu.Rata șomajului pentru regiunea București-Ilfoveste de 1,26%, ind cea mai mică valoare dințară. Totuși, această valoare nu reprezintă pre-cis situația reală, întrucât nu toate persoanelefără un loc de muncă s-au înregistrat în bazade date a Agenției. De aceea, un obiectiv al AJOFM Ilfov este și creșterea numărului per -

soanelor înregistrate, derulând campanii de promovare în acest sens. Un instrument carefacilitează acest proces îl constituie emitereaCardul Profesional European pentru per -soanele în căutarea unui loc de muncă înre-gistrate la unitățile teritoriale din cadrul Serviciului Public pentru Ocupare (SPO), prin care

se asigură trans parențaserviciilor oferite și o maibună corelare a cererii cuoferta de pe piața muncii.

Directorul executiv adjunct AJOFM Ilfov s-a declaratdeschis la colaborare, parteneriate, proiecte prin care să contribuiela creșterea șanselor deocupare a persoanelor

aate în căutarea unui loc de muncă, a șomerilor și crearea de noi locuri de muncă. Deasemenea, parteneriatul public-privat este considerat esențial pentru sustenabilitateastructurilor de economie înințate.



50


ioan maRian ȚaȚa,Preede aț peruPrvre Repț se

cpr - aPRscNumele cafenelei „HOF” provine din limbagermană și înseamnă curte domnească,iar toate materialele folosite pentruamenajare sunt de tipul celor folositeîntr-o curte. HOF Cafe este cafenea non-formală, ce pune la dispoziție toate celenecesare pentru a lucra, a petrece timpulcu prietenii la cafea, înconjurați de cărți,reviste, board games și oameni cu aceleași pasiuni. Hof este pe locul 2 în topul preferințelor

turiștilor, conform TripAdvisor.

RoXana DăscălEscULa standul amenajat din interiorulcafenelei avem cateva cu produse

(cafea, condimente, produse deCrăciun etc). Vrem să aducem produse de la QUIB, ziare și reviste.De asemenea, vrem să diversicămoferta și să încheiem parteneriatecu designeri locali care să-șivândă produse unicat, handmadeși de calitate foarte bună pe caturiștii străini să cumpere produseautentice, de calitate.



51


mihai stan,mer de pre PRocoR Am gândit aceste trei zile din cadrul proiectului ca o mare oportunitate pentru toți reprezentanții

organizațiilor participante de a cunoaște alte domenii în care economia socială poate activa.M-am bucurat nespus de mult de deschiderea tuturor tinerilor participanţi, de ambiţia şi perseverenţa dovedite în muncadepusă în cadrul ecărui SES,dar mai ales am rămas plăcut sur - prins de posibilităţile de cooperareinterorganizaţională descoperite. Deasemenea, am “furat” idei şi atitudinimanageriale, dar am şi învăţat căfără creativitate, echilibru şi răbdare

nu poţi profesa în activităţi speciceeconomiei sociale.

alEXanDRa kaRcEFF,mer de îreprdere PRocoRTrebuie să recunosc faptul ca am venit aici cu oreticiență față de posibilitățile de a mă dezvolta profesional, dar datorită oamenilor participanți, a

poveștilor de succes prezentate, am conștientizatfaptul că imi pot aduce contribuția în dezvoltareastructurii de economie socială in cadrul căreia profesez, și implicit, pot evolua și eu atât perso-

nal, cât mai ales profesional. Țin să mulțumesc pentru ocazia de a lua parte la acest schimbde bune practici.

aDRian ghilac,Preede gDcsPrin intermediul acestui proiect

Asociaţia dovedeşte faptul că prinmuncă, perseverenţă şi coopera-re antreprenoriatul social poate susţinut şi astfel economia localăse dezvoltă. Prin afacerile dezvol -tate în cadrul proiectului am reuşitsă mixăm principiile economiei de piaţă cu misiuni sociale astfel încâtsă venim în întâmpinarea sau diminuarea unor probleme locale şi să reintegrăm pe piaţamuncii persoane provenite din grupuri vulnerabile.



52

1. Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectiva europeanăcomparată, elaborat de MMFPS, 2013

2. Economia Socială în Uniunea Europeană 2013, Rezumatul raportului întocmit pentru

Comitetul Economic și Social European de Centrul Internațional de Cercetare și Informareprivind Economia Publică, Socială și Cooperatistă (CIRIEC)3. Atlasul Economiei Sociale, elaborat de FDSC4. Institutul de economie socială, http://www.ies.org.ro5. “Ghid privind perspectiva de dezvoltare a economiei sociale în România”, elaborat de RIES,

20116. Suport de curs ”Iniţiere în Competenţe Antreprenoriale”, cu studii de caz in economia socială,

elaborat de Fundația Națională a Tinerilor Manageri - FNTM, www.fntm.ro7. http://cumpararesponsabil.ro - Asociația pentru Promovarea Responsabilității Sociale a

Companiilor 8. http://www.success-romania.ro - Proiectul strategic SUCCES - Susținem creșterea

competitivității economiei sociale9. http://hofcafe.ro - SES înințat în cadrul proiectului strategic SUCCES - Susținem creșterea

competitivității economiei sociale10. http://hofcafe.ro - SES înințat în cadrul proiectului strategic SUCCES - Susținem creșterea

competitivității economiei sociale11. Parlamentul European, „Raport privind economia socială”, 200912. Mark Bevir (coord.), „Enciclopedia of Governance”, University of California, Berkeley, Sage,

200713. Jacques Defounry, „Social entreprise in an enlarged Europe: concept and realities”, 2004, p.

2 studiul urmând a publicat în „Economic Efciency and Social Entrepreneurship”, CECOP,

Bruxel14. Proiectul John Hopkins University Comparative Nonprot Sector Project desfăşurat în 199015. European Research Network http://www.emes.net16. J Defourny şi M Nyssesns (coord.), „Social enterprise in Europe: recent trends and

developments”, 2001 în cadrul acţiunii pilot „Third System and Employment”, Antonella Noyaşi Emma Clarence „The Social Economy. Building inclusive economies”, OECD, 2007

17. Textul integral este inclus în Anexa 2 a raportului „Carta Economiei Sociale”18. Conferinţa Europeană Permanentă a Cooperativelor, Societăţilor Mutuale, Asociaţiilor şi

Fundaţiilor (CEP-CMAF), reţea cunoscută astăzi ca Social Economy Europe19. Déclaration nale commune des organisations européennes de l´Économie Sociale”, CEP-

CMAF, 20.06.200220. „The Social Economy in the European Union”, CIRIEC, 200721. „Economia socială în UE”, rezumatul raportulului întocmit pentru CESE de CIRIEC, 200722. „Social entreprise: a new model for poverty reduction and employment strategy – an

examination of the Concept and Practice in Europe and the Commonwealth of IndependentStates”, EMES, UNDP Regional Bureau for Europe and the Commonwealth of IndependentStates, 2008

23. Dennis R. Young, „A unied theory of social entreprise: international applications”, prezentare în cadrul conferinţei „The future of social entreprises: models and experience”, 2009

24. http://www.encyclopedie-enligne.com/e/ec/economie_sociale.html 25. http://ec.europa.eu/enterprise/policies/sme/promoting-entrepreneurship/social-economy

b I b L I O G R A f I e

toolkit - bune practici in economie sociala

Documents