titlul prezentului act normativ -a motivul emiterii actului normativ€¦ · 2 arterele rutiere...

1

NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secțiunea 1

Titlul prezentului act normativ

Hotărâre a Guvernului

pentru aprobarea atestării unor localități ca stațiuni turistice de interes local și pentru

modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi

criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Secțiunea a 2-a

Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea

situaţiei actuale

Ȋn conformitate cu prevederile Hotărȃrii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea

normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, localităţile sau părţile din

localităţi care dispun de resurse naturale şi antropice şi care îndeplinesc criteriile

legale de atestare pot fi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local.

Potrivit prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind

organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România atestarea staţiunilor

turistice se realizează de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de

Afaceri, ca urmare a demersurilor autorităţilor administraţiei publice locale iar

aprobarea atestării se face de către Guvern prin hotărȃre.

Avȃnd ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de autorităţile administraţiei

publice locale, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a procedat la

verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa locului şi a

constatat următoarele:

1. Comuna Bala, județul Mehedinți

Comuna Bala este situată într-un cadru depresionar, în județul Mehedinți, Oltenia

și este formată din satele Bala (reședința), Bala de Sus, Brateșul, Brativoești,

Câmpu Mare, Cârșu, Comănești, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina,

Runcușoru, Sărdănești și Vidimirești. Bala reprezintă, alături de Ponoarele, una

dintre cele mai răspândite comune ale județului Mehedinți, cu cel mai mare număr

de sate, aflate la distanțe de până la 20 km de centrul comunei. Ea se învecinează

cu comunele Isverna, Ponoarele, Glogova, Cătunele (aparținând județului Gorj),

Balta și Ilovăț și orașul Baia de Aramă (satele Pistrița și Negoești). Este situată la

marginea estică a podișului Mehedinți până la limita cu depresiunea formată de

pârâul numit Râieni, între Cuca Berești (sud-vest), Culmea Belii (est) și Gevrinu

(Culmea Mormodolului - la nord). Localitatea este mărginită de dealuri împădurite

la limita de sus: Dealul Bârlanului, Coasta Babii brăzdate de văi (care coboară

până la apa Râienilor): Valea lui Dancu, Valea Alunului, Valea Stancului, Valea

lui Ban, Valea Mierlii.

Cele mai apropiate orașe sunt Motru și Baia de Aramă, aflate la distanța de

aproximativ 25 km. Căile de acces către această localitate sunt reprezentate de

2

arterele rutiere care străbat județul Mehedinți:

drumul județean DJ 670: Florești - Câmpu Mare - Crainici, care asigură

legătura cu orașul Baia de Aramă;

drumul județean DJ 671 A, care se ramifică în localitatea Câmpu-Mare și

străbate satele Iupca, Bala, Bala de sus, Rudina;

drumul comunal DC 44, care face legătura cu DJ 671 A

drumul comunal DC 42, care se intersectează cu DJ 670 lângă localitatea

Comănești;

drumul comunal DC 43, care leagă localitatea Bala de Sus cu DJ 671 A;

drumul comunal DC 54, care face legătura rutieră între DJ 671 A și localitățile

Runcșoru și Dâlma;

drumul comunal DC 45 A, care face legătura cu satul Vidimirești.

Localitatea este conectată cu principalele orașe din zonă (Drobeta Turnu Severin,

Motru și Târgu Jiu) prin curse zilnice, regulate, de autocare și microbuze.

Comuna Bala este o așezare veche, care este atestată documentar încă din vremea

lui Mircea cel Bătrân. În tradiția locală există unele legende legate de acest

domnitor despre care se spune că ar fi avut aici grajdurile pentru caii folosiți în

războaie. Primul document de atestare a localității datează din 10 iunie 1415. În

localitatea Bala au fost descoperite câteva urme romane, fapt care arată că aici a

existat o populație băștinașă pe care romanii au cucerit-o. Ruine romane s-au găsit

în satul Cârșu, iar monedele romane și resturile unor albii din lemn de stejar au fost

descoperite în zona băilor, semn că acestea erau cunoscute încă de pe timpul

romanilor. În satul Dâlma, care aparține comunei, în locul numit Dealul

Vâlculeștilor, a fost localizat un cimitir roman.

Sub aspect turistic, prin valorificarea izvoarelor mezotermale slab sulfuroase

oligometalice şi a nămolului sapropelic, comuna Bala se bucură de o afluență

turistică impresionanată, fiind cea mai căutată zonă din acest colț de țară, pentru

tratamentul afecțiunilor reumatismale degenerative (spondiloză cervicală şi dorsală,

poliartroză), afecţiunile reumatismale inflamatorii, afecţiunile postraumatice (stări

postentorse, luxaţii, fracturi), afecţiunile neurologice periferice (pareze, sechele

după polineuropatii), afecţiunile ginecologice.

Comuna Bala dispune de rezerve apreciabile de apă minerală şi nămol terapeutic.

Izvoarele minerale se găsesc pe Valea Chiciora, mic afluent al pârâului Râieni.

Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de mai mulţi cercetători

români, aceste rezerve s-au format în urma unui accident tectonic produs în această

zonă, când s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora.

Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar şi folosite încă de pe vremea

romanilor. Studiile arată că apa din Bala este o apă minerală hipo-mezotermală,

oligominerală, sulfuroasă, fără o dominantă chimică, asemănându-se prin

compoziţie cu izvoarele de la Olăneşti şi Călimăneşti. În afara acestor izvoare, aici

există şi o zonă mlăştinoasă acoperită de vegetaţie specifică, cu nămol terapeutic.

Nămolul sapropelic este furnizat prin acţiunea apelor termo-minerale după

modalitatea vulcanilor noroioşi, fiind însoţit adesea şi de emanaţii de gaze. În

marginea bălţilor se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mâl, care

favorizează formarea nămolului. Acizii humici din nămolul de Bala se compară cu

cei din nămolul din Lacul Techirghiol şi cantitatea lor este superioară nămolurilor

din lacurile de la Sovata. Nămolul terapeutic este utilizat în reumatism degenerativ,

reumatism articular, stări alergice după reumatism sau infecţii, afecţiuni

ginecologice, afecţiuni ale sistemului nervos periferic, sechele musculo-articulare

3

după traumatisme.

Printre cele mai importante obiective turistice din comuna Bala menționăm

Biserica din Bala de Jos – așezată la poalele dealului numit Cuca,

înconjurată de cimitir, biserica actuală este o construcție de zid începută în

anul 1884 și terminată în anul 1890. Ea a fost ridicată pe locul unei

construcții mai vechi și a suferit mai multe reparații. Una dintre acestea a

avut loc în anul 1912, prin contribuția epitropului Meilă Geană care era și

primarul satului. Între anii 1977-1980 biserica a fost reparată prin stăruința

părintelui Ion C. Semenescu cu contribuția locuitorilor satului și stăruința

deosebită a lui Mihai Iovescu- Sotea, Constantin Șerban, Ion Nimară.

Biserica de lemn din Comănești – monument istoric (Cod LMI: MH-II-m-

B-10298) a fost ridicată pe locul unui vechi schit, făcut de Milos Iuzbasa.

În Pisanie se consemneaza anul de întemeiere 1879 și anul zugrăvirii 1882,

pictor Simeon Ionescu din Turnu Severin. La proscomidie se vede numele

ieromonahului Elisei și al călugăritei Metodia, înmormântată în cimitirul de

lânga biserică. Un document păstrat de preotul paroh Blaj ilustrează

plecarea parintelui Elisei la Mânastirea Meteora de pe Muntele Athos.

Biserica din Crainici - arhitectura bisericii din Crainici, de un farmec

deosebit, se îmbină armonios cu istoria și decorul splendid oferit de natura

în mijlocul căreia este amplasată, oferind priveliști minunate. Este

construită în anul 1818, poartă Hramul Intrarea în Biserică a Maicii

Domnului și este declarată monument istoric (Cod MH-II-m-B-10306).

Biserica de lemn Sf. Ilie din satul Dâlma care a avut la pristol piatra de

mormânt a ilirului Dasus Capito, proprietar colonizat aici în timpul

stăpânirii romane (sec. II, d. Hr.).

Casa-muzeu Petre Scurtu – Petre Scurtu s-a născut în 1921 şi după

terminarea celor 7 clase merge la armată de unde intră primul la Academia

Militară unde şi rămâne în calitate de lector-profesor. Termină o a doua

facultate şi ajunge în direcţia cadre a Ministerului Apărăii unde îl cunoaşte

pe viitorul preşedinte al României Nicolae Ceuşescu pe care îl roagă să nu

mai trimită în număr aşa de mare românii să facă studiile la Moscova – fapt

care s-a şi întâmplat. Renunţă la o situaţie materială şi la o carieră militară

excepţională pentru a se retarge în codrii de pe Valea Râienilor unde

trăieşte timp de doi ani de zile pe o scândură aşezată direct pe pământ sau

într-o scorbură. Mai apoi câteva decenii rămâne retras într-un conac unde

îşi definitivează teoria ştiinţifică proprie referitoare la originea Universului,

la naşterea Pământului, a Lunii, a curenţilor oceanici sau la istoria locurilor.

A mai scris cărţi de poezii dar a realizat doar cu o bardă în timpul retragerii

sale din lume şi câteva sute de sculpturi în lemn, piatră sau os adăpostite de

casa muzeu.

Castrul roman Carsu - nde s-au descoperit fragmente de ceramica romana si

un sestert din timpul împaratului Traian;

Dealurile „Mormântul Jidovului”

Moara de apă de la Molani

Râpa Dracului

Statiunea Bala Bai

Tunelul Bejna de la Rudina (ruine).

În afara a acestor elemente locale care reprezintă puncte reale de atracție,

menționăm faptul că și vecinătățile acestei localități atrag turiști din toată țara. În

partea de nord-vest, se află comuna Ponoarele cu întregul ei complex hidrocarstic.

Legătura dintre cele două localități se face pe valea Râienilor (Delurenilor) printr-

4

un loc pitoresc numit Cheile Băluței, traseu turistic marcat cu semnul PG (punct

galben). De aici, de la poalele unei stânci denumită Piatra Dajului pe care crește

cel mai frumos liliac din întreaga zonă, se face alimentarea cu apă a complexului

balnear și a localității. Alte frumuseți și atracții naturale deosebite din zonă sunt

masivele muntoase Piatra Cloșanilor și Vârful lui Stan ori pitoreasca Vale a

Cernei, Cheile Țăsnei, Cheile Sohodolului și Peștera Ponoare, Peștera Isverna,

Peștera Bulba și Peștera Cloșani. La 37 de km de comuna Bala se găsește

mănăstirea Tismana, ctitoria călugărului Nicodim și schitul Cioclovina.

În localitatea Bala se pot practica: turismul balnear, turismul cultural-istoric,

turismul de tranzit, turismul sportiv și de agrement.

Baza turistică este asigurată de pensiuni și hoteluri care însumează 239 de locuri

de cazare în unități clasificate de la 1 la 3 stele.

Documentația transmisă de Consiliul Local al comunei Bala este în conformitate

cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor și

criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și modificările

ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al comunei Bala nr.6

din 13.11.2020.

Localitatea Bala îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea

stațiunilor turistice de interes local și întrunește un punctaj de 235 puncte la

criteriile suplimentare, față de de minimul de 90 de puncte necesare pentru

atestarea ca stațiune turistică de interes național.

2. Municipiul Beiuș, județul Bihor

Municipiul Beiuş este situat în nord-vestul ţării, regiunea Crişana, sudul judeţului

Bihor, în depresiunea omonimă, înconjurat la sud –vest de Munţii Codru Moma,

est-sud-est de Munţii Bihorului şi nord-est de Munţii Vlădeasa. Situat tangenţial pe

Crişul Negru la sud-est, orașul este străbătut de Valea Nimăieştilor de la nord-est

spre sud-vest, împărţind localitatea în două.

Beiuşul este situat pe DN 76 (culoarul european E79), la 60 de km de reşedinţa de

judeţ, Oradea, şi la 70 de km in linie aeriană spre vest de graniţa cu Ungaria.

Beiuşul, având o suprafaţă totală de 24,66 kmp are un singur sat aparţinător,

Delani, situat la o distanţă de 2 km.

Primele atestări documentare ale ținutului sunt din 1205, respectiv 1270.

Localitatea ca atare apare sub denumirea de Benenus în înscrisurile din anii 1291-

1294. De asemenea oraşul este menţionat de episcopul umanist Andrea Scolari în

anul 1413 ca “civitas nostrae ecclesiae”, precum şi a catedralei catolice cu

hramul Sf. Agatha, înălţată pe dealul oraşului, considerată de el ca a doua catedrală

a episcopiei orădene. La 1441 localitatea este menţionată ca “libera civitas”, iar ca

apoi la 28 octombrie 1451 documentul emis de episcopul Ioan Vitez de Zredna

(episcop al Oradiei între 1445-1465, cancelar al lui Iancu de Hunedoara) , declară

Beiuşul oraş liber civitas - şi târg - oppidium, scoţându-l de sub jurisdicţia

castelanilor de la Finiş. În 1733 se constituie Domeniul episcopal român unit de

Oradea cu sediul şi administraţia în Beiuş, ceea ce va impulsiona în mod deosebit

dezvoltarea oraşului şi ridicarea sa culturală, prin deschiderea unui gimnaziu

5

românesc de către vlădica Samuil Vulcan în 1828.

Nu se poate vorbi despre Beiuş, fără a ţine seama de teritoriul denumit generic

"Ţara Beiuşului", cu străveche rezonanţă istorică,având o atestare documentară de

aproape 750 de ani ("Ţara Beiuşului" /terra belinis este atestată în anul 1308, când

principele bavarez Otto trece prin acest ţinut în fuga lui spre Maramureş, după ce a

scăpat din captivitatea voievodului de Deva), constituind o oază de dezvoltare atât

economică, cât şi socio-culturală la scară multiseculară.

Încă de la mijlocul secolului al XIV-lea în Țara Beiușului se află cea mai mare

parte a Domeniului Beiuș al Episcopiei Romano-catolice de Oradea cu sediul si

administrația în Beius, domeniu care dezvoltă în zonă activități de exploatare si

prelucrare primară a lemnului, activități de exploatare si prelucrare a minereurilor

de fier, cupru si metale prețioase, a marmurei, diverse manufacturi si ateliere

meșteșugărești de fierărie, tăbăcărie, cizmărie, tâmplărie, croitorie, comerț etc.

Ținutul Beiușului a fost marcat de coexistența pașnică și multicultarittaea

locuitorilor de aici. Cu toatea acestea, în timp a devenit unul dintre marile centre

de cultură națională românească ale Transilvaniei și implicit ale României, fiind

cunoscut și pentru evenimentele istorice, semnificative pentru evoluția sa.

Beiuș este numit și orașul geotermal datorită forajului realizat în perioada 1995-

1996 , la o adâncime de 2576 m, care a confirmat existența unui bogat zăcământ

de apă geotermală. Descoperirea în 1995 și punerea în valoare prin proiectul

nerambursabil de 4,3 milioane de euro a resursei de apă geotermașă, a transformat

Beiușul în primul oraș din țară încălzit majoritar cu apă geotermală, constituind o

bază solidă de dezvoltare turistică a întregii zone depresionare a municipiului

Beiuș.

În anul 2009 a fost lansat proiectul „Beiuș - Oraș Geotermal” și platforma de

dezvoltare prin turismul de agrement balnear local. Descoperirea și punerea în

valoare a resursei de apă geotermală prin implementarea proiectului va permite

racordarea majorității gospodăriilor la rețeaua de apă termală și realizarea unui

proiect ambițios de parc acvatermal pe o suprafață de 10 ha, ce va impulsiona

turismul balnear în Beiuș în strânsă coabitare cu turismul montan practicat în

zonele cunoscute ale Țării Beiușului și ale Apusenilor.

Beiușul este principalul punct de plecare dinspre vest pentru zonele turistice ale

Munților Apuseni (Platoul Carstic Padiș, Peștera Urșilor - Chișcău, Stâna de Vale,

Vârtop - Arieșeni).

Totodată în perioada 2014-2016 Primăria Beiuș a inițiat proiectul ˵ Beiuș. Door –

Poarta spre promovarea multiculturalității în Țara Beiușului˶, având ca obiectiv

general dezvoltarea și menținerea patrimonului cultural, a diversității culturale și a

dialogului intercultural din Țara Beiușului.

În orașul Beiuș există și obiective de interes cultural, printre care amintim: Muzeul

Municipal de Istorie si Etnografie, Casa de cultura Ioan Ciordas, Monumentul

martirilor Ioana Ciordas si Nicolae Bolcas (Marea Unire -1918), Bustul lui Avram

Iancu, Monumentul Vanatorilor de Munte, Bustul poetului Gheorghe Pituț, Bustul

poetului Petrofi Sandor, Monumentul detinutilor politici, Biserica din centrul

orasului, Biserica ortodoxa -Cimitirul din Deal, Biserica romano-catolica din

Parcul central, Biserica reformata, Noua biserica Greco-catolica.

Muzeul municipal Beiuș este fără îndoială cel mai important obiectiv turistic al

orașului. Muzeul a fost înființat în anul 1959 în clădirea monument istoric, fosta

6

casă a memorandistului Vasile Ignat și a martirului Dr. Ioan Ciordaș, construită în

stil baroc eclectic la sfârșitul sec. XIX. Acest muzeu este unul dintre muzeele

zonale reprezentative ale circuitului muzeal romanesc, fiind un autentic depozitar

de informatii semnificative despre traditie, istorie și deosebitele frumuseti

turistice. Muzeul este constituit din doua expoziții principale, una de istorie si una

de etnografie, și un spațiu dedicat numeroaselor expoziții temporare de artă, științe

ale naturii, etc. Numărul articolelor expuse este de peste 4000.

Pe raza municipiului Beius se află cinci biserici, din care patru au fost ridicate în a

doua jumătate a sec.XVIII-lea, între anii 1770-1800ꓽ

Biserica din centrul orasului - a fost ridicată între 1786-1790, având

statutul de a doua biserica – catedrală a Episcopiei Greco-Catolice de

Oradea, prin faptul că, în spatele bisericii se află reședința episcopală de

vară și sediul Domeniului Beiuș al Episcopiei. In anul 1948 autoritățile,

prin interzicerea cultului greco-catolic, au trecut-o în uzul cultului ortodox.

Biserica ortodoxa –Cimitirul din Deal - a fost ridicată în anul 1784, pe

locul unei bisericuțe de lemn. Clădirea, încadrată ca și barocă, prin profilul

turnului si alte elemente de arhitectura, este o biserica-sala cu un singur

turn pe axa centrala.

Biserica romano –catolica din Parcul central - cea mai veche biserica

din cele existente, a fost ridicata in 1752

Biserica reformata str.I. Ciordas - ridicata intre anii 1780-1782, in anul

1898 I s-a adaugat porticul, si nava a fost boltita, cu adaugarea de coloane

angajate.

Noua biserica Greco-catolica, Calea Bihorului - ridicata prin stradania

credinciosilor, cu hramul ''Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile, Grigorie şi Ioan'' a

fost sfintita in 2003.

Alături de frumusețile antropice, localitatea dispune și de factori naturali de cură

precum apa geotermală și bioclimatul care pot influența în cadrul tratamentelor

balneare în mod pozitiv.

Zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, în prezent

existând peste 130 de locuri de cazare în unități clasificate de la 1 la 3 stele. De

menționat că în sezonul estival 2019 orașul a atras peste 10000 de vizitatori.

Principalele locații de petrecere a timpului liber și recreere cunoscute în orașul

Beiuș sunt:

zona centrală a orașului Beiuș (spațiu pietonal, de promenadă, locații

pentru alimentație și shopping deopotrivă);

parcurile amenajate din localitate (8);

zona Văii Nimăiești - ambele maluri au fost amenajate ca loc de

promenadă;

agrement: localitatea dispune de un ștrand termal și 2 piscine publice.

Ștrandul termal de la marginea orașului este alimentat din sondă, subsolul acestei

zone fiind bogat în ape geotermale. El oferă un spațiu generos de recreere pe

timpul verii prin bazinul încăpător dar și prin micile bazine amenajate special

pentru copii. Importantele resurse de apă geotermală ale subsolului acestei zone

permit ca într-un viitor apropiat oferta de spații amenajate să atragă aici un mare

7

număr de turiști care trec prin Beiuș în drum spre obiectivele turistice ale

Apusenilor. Ștrandul face corp comun cu un hotel și un restaurant-terasă-bar ceea

ce facilitează prelungirea șederii turiștilor în zonă. Pe Calea Bihorului există două

locații cu piscine publice (Gossip și Unilux), cu toate dotările necesare pentru

recreere (terase, șezlonguri, anexe pentru igiena personală-toalete, dușuri, etc.)

În localitatea Beiuș se pot practica: turismul cultural-istoric, turismul de tranzit,

turismul de agrement, iar accesul în oraș se poate realiza pe cale rutieră, feroviară,

aeriană (aeroportul de la Oradea se află la circa 70 km, iar aeroprtul de la Cluj-

Napoca se află la circa 148 km).

În Beiuș există un public deschis spre actul de cultură și păstrare a tradițiilor, un

exemplu fiind numărul mare de participanți la diversele manifestări cu caracter

permanent dar și cu caracter temporar organizate de Casa de Cultură a orașului.

Dintre proiectele realizate de Casa de Cultură Beiuș se numără schimburile

culturale realizate de Ansamblul ”Mlădițe de Tezaur”, cu ansambluri din Ungaria,

Serbia, Croația, Grecia etc, precum și cu unele ansambluri din țară ( Doina

Bradului - Brad, Ansamblul Casei de Cultură Lipova, Ansamblul Crisia al Fac. De

Muzică Oradea etc.)

Participarea ansamblului la diferite festivaluri naționale și internaționale:

Festivalul dansului balcanic, (Grecia), Festivalul gastronomiei (Ungaria), Balul

mărțișorului (Ungaria), Festivalul internațional de datini și obiceiuri de iarnă

”Colindele neamului” Seleus Serbia, Festivalul Felician Fărcașu, Brad, a fost

posibilă datorită susținerii financiare a Primăriei si Consiliului Local Beiuș.

De asemenea în localitate se organizează evenimente turistice, culturale cu caracter

de repetabilitate pe bază de calendar precum:

Târgul săptămanal de joi, târg de tradiţie seculară a locuitorilor zonei

Beiuşului.Târgul de joi din Beiuș a marcat fundamental evoluția acestei

localități. Țara Beiușului fiind un spațiu relativ închis, majoritatea satelor

din acest areal gravitează în jurul municipiului care se află, practic, în

centrul acestui spațiu. Este motivul pentru care țăranii și meșteșugarii

veneau și mai vin să își vândă produsele în târgul Beiușului: cereale,

legume, fructe și produse meșteșugărești realizate de tăbăcari, fierari,

cojocari, olari, lemnari, cizmari, opincari etc. Timp de sute de ani a fost

unul din cele mai renumite târguri din vestul României.

Ziua Municipiului Beiuş, 19 Aprilie, zi sărbătorită din anul 1995

(aniversarea eliberării oraşului - 19 aprilie 1919). În cadrul evenimentulu se

organizează concerte, prezentare de produse tradiționale, fluxul de turiști

atrași fiind de aproximativ 5000 de persoane.

Târgul Meșterilor Populari – în aprilie – cel mai apropiat weekend de Sf.

Gheorghe (23 aprilie). Târgul constă în prezentarea de tradiții populare,

participarea unor meșteri de costume populare care își prezintă creațiile și

alți meșteșugari din zonă. La acest eveniment anual participă circa 1000 de

turiști.

Festivalul "Cântă, cântă, gură scumpă" – organizat anual în luna

noiembrie, este un festival național cu artiști de muzică populară, care

include și unconcurs de cântec popular. Evenimentul aduce anual peste

1000 de turiști în localitate.

Festivalul Toamnă Beiușană – este un eveniment anual care cuprinde

8

manifestări culturaleꓽ dansuri și prezentări de costume populare, piese de

teatru, concerte de muzică clasică. Evenimentul se organizează în cel de-al

treilea weekend din luna octombrie și atrage peste 1000 de turiști.

Promovarea localității se realizează prin intermediului Centrul Național de

Informare și Promovare Turistică Beiuș, care oferă informații despre resursele

naturale și antropice ale zonei și despre zonele de agrement din împrejurimile

orașului.

Documentația transmisă de Consiliul Local al municipiului Beiuș este în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea

normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și

modificările ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al

Municipiului Beiuș, județul Bihor, nr. 111 din 21. 07.2020.

Localitatea Beiuș îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea

stațiunilor turistice de interes local și întrunește un punctaj de 345 de puncte la


atestarea ca stațiune turistică de interes local.

3. Comuna Mădăraș, județul Bihor

Comuna Mădarăș este situată în sud-vestul județului Bihor, în Câmpia de Vest, la

o altitudine de 110 m. Localitatea Mădarăș, în actuala ei organizare administrativă,

a luat ființă în 1968 fiind formată din satele Mădăraș, ca reședință de comună,

Ianosda, Homorog și Martihaz ca sate aparținătoare. Comuna se află la o distanță

de 37 de km de municipiul Oradea și la 5 km de municipiul Salonta.

Se învecinează în partea de sud cu Comuna Tulca și municipiul Salonta, în partea

de vest cu Ungaria, în nord cu Comuna Cefa și Comuna Gepiu și în est cu Comuna

Tinca și Husasau de Tinca. Toate localitățile aparținătoare acestui teritoriu

administrativ datează documentar din secolul al XIII-lea. Ele sunt printre cele mai

vechi așezări omenești atestate documentar pe teritoriul judetului Bihor. Primele

așezări pomenite de izvoarele medievale sunt satele Homorog și Ianosda, ambele

datând din jurul anilor 1202-1203. Celelalte două sate: Martihaz și Madărăș sunt

atestate documentar din jurul anilor 1291-1294. Existența umană din acestă zonă

este mult mai veche decât datele istorice care au fost semnalate de documentele

medievale.

Teritoriul comunei este străbătut de următoarea reţea de drumuri:

Drumul Naţional DN 79 Oradea-Arad străbate comuna pe o lungime de

aproximativ 7 km;

Drumurile județene DJ797/A și DJ797/B.

Prin comuna Mădăras trece o singură cale ferată, cea dintre Oradea -Timişoara, cu

o singură haltă la Mădăras.

Din punct de vedere geografic teritoriul comunei este prin excelență de câmpie,

străbătut de pârâul Oprei și canalul colector dintre Crișul Repede și Crișul Negru.

Acest șes reprezintă din punct de vedere geologic fundul lacului panonic, umplut la

începutul cuaternarului cu aluviuni diferite. Toate aceste aluviuni au dat naștere la

câmpuri întinse. Câmpurile sunt brăzdate de văi ca „Veljul Mare”, „Veljul

Negreștilor” (Ianoșda), Valea Oprea (Homorog), Valea Corhana (Mădăras).

9

Comuna Mădăraș este cunoscută pentru subsolul bogat în apă geotermală. Un

studiu efectuat recent printr-un program trasfrontalier a confirmat fapul că

localitatea Mădăras dispune de mari resurse de apă geotermală. Cu un conținut

ridicat de minerale precum clorul, nitați, sulfați, bicarbonați, sodiu, potasiu

amoniu, calciu, magneziu, fier, acid melasilicic, acid metabonic, această apă este

minerală, bicarbonată, sodică, hipotonă și hipertemală. Concentrația de minerale a

apei și temperatura acesteia dau efectele binefăcătoare a apei pentru a trata anumite

boli precum: reumatismul cronic degenerativ (artroze ale coloanei vertebrale, șold,

genunchi, mână, picior), reumatism arbarticular (tendinite, tenosinovote, bursite),

afecțiuni post-traumatice ale aparatului locomotor;, afecțiuni neurologice cronice

periferice (leziuni ale nervilor periferici). Cu toate că aceste lucruri se știau încă

din 1980, menționăm faptul că toate aceste date au fost certificate în anul 2014 de

către Institutul Național de Recuperare Medicală Fizică și Balneoclimatologie

București.

Pe teritoriul administrativ al localității se remarcă obiective turistice antropice cu

valori culturale-istorice deosebite care pot constitui puncte de atracție pentru

turiștii care sosesc în comuna Mădăraș:

Monumentul eroilor de la Homorog - la primul şi la al doilea război

mondial, din Homorog au participat câteva sute de soldaţi. Timp de

decenii, oamenii locului au păstrat amintirea celor 42 de feciori şi bărbaţi

care nu s-au mai întors de pe câmpul de luptă, iar preoţii i-au pomenit

neîncetat în biserica satului. În anul 1996 a fost înălţat un măreţ monument

din marmură albă şi neagră, ce reproduce – în viziunea şi concepţia artistică

a sculptorului Cornel Durgheu – imaginea impresionantului monument

înălţat la Cluj-Napoca, închinat Memorandumului românilor din

Transilvania;

Biserica ortodoxă „Nașterea Maicii Domnului” (1836-1837) din

Homorog este considerată, pentru pictura zugravului Ioan Lopoşan, unul

dintre cele mai importante monumente de arhitectură din ţara noastră.

Pictura murală interioară conferă bisericii satului Homorog o importanţă

deosebită, înscriind-o între lăcaşurile de cult de interes patrimonial cultural

naţional din partea vestică a României. Dacă această pictură nu ar exista,

edificiul nu s-ar deosebi prea mult de celelalte biserici construite în prima

jumătate a secolului trecut, în satele şi târgurile Crişanei. Decoraţia

interioară veche se păstrează aproape peste tot, începând din altar până în

spaţiul de acces în turnul înalt, în forma sa originală. Importanţa picturii o

dă prezenţa autorului ei, zugravul bisericii din Homorog fiind unul dintre

cei mai importanţi pictori pe care i-a dat epoca modernă lumii satului

românesc din Crişana.

Biserica din Ianoşda are hramul Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril. A fost

construită între anii 1925 – 1926, în stil baroc cu elemente gotice şi

bizantine. În perioada 1 aprilie – 1 august 1973, biserica a fost pictată în

tehnica frescă de către pictoriţa Videa Virginia;

Biserica din Mărţihaz poartă hramul Adormirea Maicii Domnului şi a fost

edificată între anii 1935-1939 (1934-1937). Este construită în formă de

navă cu turn clopotniţă în stil roman combinat cu stilul brâncovenesc.

Iconostasul este construit din lemn de esenţă tare, având pictate în ulei toate

icoanele canonice, pictor fiind Bogdan Emeric din Oradea. De la fosta

biserică nu s-au mai păstrat decât două icoane, una pictată pe sticlă

10

reprezentând Botezul Domnului, iar cealaltă pe lemn reprezentându-l pe Sf.

Ioan Botezătorul.

Muzeul de icoane din Homorog a luat fiinţă prin grija preotului Nemeş

Gheorghe, care în perioada 1970-1973 a adunat peste 200 de obiecte ca:

icoane pe lemn şi icoane pe sticlă, cărţi vechi, cruci de lemn, pristolnice,

prapori, veşminte, ceramică veche (mai ales farfurii), ştergare, mobilier

sătesc, ceasuri de perete, felurite obiecte de uz casnic. Iniţial aceste obiecte

au fost adăpostite într-una din camerele casei parohiale, iar ulterior, în urma

unor demersuri s-a purces la construirea unui muzeu pe lângă casa

parohială. În vara anului 1973, clădirea compusă din 3 camere şi coridor

deschis (cerdac) a fost finalizată. În prima cameră au fost expuse piese de

interes etnografic, îndeosebi mobilier vechi şi obiecte de uz casnic. În a

doua cameră au fost expuse, pe pereţi, icoane pe sticlă încadrate în ştergare

şi ţesături populare. În mai multe vitrine au fost expuse manuscrise şi cărţi

vechi, pristolnice, monede, cruci de lemn şi metal şi alte obiecte legate de

oficierea serviciului religios. În ultima cameră au fost expuse icoane pe

lemn, uşi împărăteşti şi diaconeşti, veşminte, cădelniţe, alte obiecte vechi.

În această formă, în anul 1973, colecţia muzeală de la Homorog a fost

deschisă spre vizitare, fiind inclusă în rândul locurilor de interes cultural şi

spiritual de pe cuprinsul parohiei Oradea;

Muzeul culturii slovace - cei care vor să descopere o parte din tradiția

slovacă pot vizita UDSCR Mădăraș Bihor,unde este amenajat un mic

”muzeu” cu obiecte și portul popular slovac,felul în care erau amenajate

casele în vremurile de demult, icoane.

Principalele locații de petrecere a timpului liber și recreere cunoscute în comuna

Mădăraș sunt:

Ștrandul Termal Mădăras reprezintă principala atracție turistică a comunei.

Proprietatățile curative ale apelor termale întâlnite în zonă atarg anual

numerosi turisti atât din țară cât și din străinătate. Ștrandul este dotat cu 3

bazine, unul mare unde temperatuta apei ajunge la 32 grade C, unul special

amenajat pentru copii tot cu o temperatură a apei de 32 grade C și unul

unde temperature apei ajunge si până la 38 grade C, folosit de către

persoanele care vor să practice un turism de sănătate, curativ și de relaxare

în același timp;

Pe raza comunei Mădăras există o suprafaţă de aproximativ 150 ha de

heleştee care se folosesc pentru creşterea peştilor, în special a crapului,

precum și pentru practicarea pescuitului sportiv recreativ. În localitatea

Martihaz există o baltă de pescuit sportiv unde se organizează numeroase

concursuri de pescuit. Balta principală are 24 hectare si 27 standuri

amenajate pentru pescuit. Locația dispune de căsuțe cu grup sanitar propriu

pentru cazarea turiștilor sau a concurenților care participă la competițiile

sportive.

Turismul de vânătoare și pescuit sportiv beneficiază în zonă de un număr

important de domenii de vânătoare și locații pentru pescuit ca și bază pe care se pot

construi activități de turism recreativ - special cu respectarea principiilor

dezvoltării durabile.

Pe suprafata administrativ-teritorială a Comunei Mădăraș se află două arii naturale

protejate SIT NATURA 2000: ROSCI0025 - Cefa și ROSPA 0097 Pescăria

11

CEFA- pădurea Radvani, iar la limita nordica a UAT Mădăraș se află aria naturală

protejată - Parcul Natural Cefa.

La granița cu comuna Mădăraș se află colonia de păsări de la Pădurea Radvani

care reprezintă o rezervatie naturală tip zoologic situată în vestul județului Bihor,

pe teritoriul comunei Cefa. Aria protejată este inclusă în Parcul Natural Cefa și se

întinde pe o suprafață de 3 ha. Constituie o zonă umedă cu o mare importanță

avifaunistică prin asigurarea condițiilor de hrană și cuibărit pentru un număr

important de păsări protejate pe plan european, din care fac parte stârcul cenușiu și

egreta albă. Colonia de păsări de la Pădurea Radvani este unul dintre cele mai

importante obiective turistice din Crișana. Aici există un centru de vizitare și

informare și dispune de spații alocate cercetării științifice.

Datorită poziției echidistante față de importante zone turistice din imediata

apropiere a teritoriului administrativ, comuna Mădăraș ar putea fi un important

punct de plecare spre aceste zone precum: Oradea, Băile Felix, Băile 1 Mai,

Defileul Crișului Repede, Lacul de acumulare și Centrala de la Leșu, Stațiunea

Stâna de Vale, Padiș, Cetățile Ponorului, Vârtop, Groapa Ruginoasă, Arieșeni.

Comuna Mădăras are potențial de dezvoltare a turismului balnear si de agrement.

Acest lucru se datorează dezvoltării continue a mediului economic și industrial, a

existenței ștrandului cu apă termală, a celor două lacuri de agrement, a unităților de

cazare și restaurantelor.Astfel zona s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct

de vedere turistic, în prezent existând peste 120 de locuri de cazare în unități

clasificate de la 1 la 3 stele. Privind circulația turistică ștrandul din Mădăraș a fost

vizitat de peste 15000 de turiști, iar localiatea a fost vizitată de circa 18230 în anul

2019.

În localitatea Mădăraș se pot practica mai multe tipuri de turism: turismul cultural-

istoric, turismul de tranzit, turismul de agrement și recreere (colonia de păsări din

Pădurea Rădvani), turismul de vânătoare și pescuit sportiv (balta din localitatea

Martihaz), turismul curativ și de relaxare (ștrandul), turismul rural, agroturismul,

turismul religios, turismul gastronomic (se află într-o faza incipientă de dezvoltare

în comună, cu toate că gastronomia hibridizată de influențele entice ar putea

constitui o sursă de inspirație pentru turiștii), iar accesul în comună se poate

realiza pe cale rutieră, feroviară, aeriană (aeroportul de la Oradea se află la circa 37

km).

De asemenea în localitate se organizează evenimente turistice, culturale cu caracter

anual precum: Festivalul Brutarilor (care promovează pâinea de casă Mădăraș,

inclusiv prin organizarea unor competiții ăntre brutari), Zilele Comunei Mădăraș,

Eveniment pentru omagierea celor care au luptat pentru Patria Mamă și celor ce au

înfăptuit Unirea Cea Mare.

Promovarea localității se realizează prin intermediului Centrului de informare și

marketing turistic Mădăraș Bihor construit în 2015 cu ajutorul fondurilor europene,

care oferă informaţii privind obiectivele şi traseele turistice din comună şi din

vecinătate, hoteluri şi pensiuni, precum şi programul evenimentelor locale şi alte

posibilităţi de agrement. Centrul de informare și marketing turistic Mădăraș a

semnat un acord de parteneriat în domeniul turismului cu Centrul National de

informare și promovare turistică Geoagiu Băi (jud Hunedoara), Centrul Național

de informare și promovare turistică Nehoiu (jud Buzău), Centrul Național de

informare și promovare turistică Babadag în urma căruia au pregătit un proiect prin

care să facă cunoscute toate obiectivele turistice ale fiecărei zone în parte tuturor

turiștilor care vor să viziteze România de la vest la est. Titlul proiectului este

"Comori ale naturii și vestigii", un traseu din Câmpia de Vest până la Delta

12

Dunării. În acest sens s-a tipărit și o hartă în care traseul Mădăraș – Geoagiu -

Nehoi - Babadag este evidentiat în mod special, pe verso având o listă cu atracțiile

turistice din localitățile partenere. Harta este disponibilă în trei limbi: română,

slovacă și engleză.

Principalele trasee pentru a descoperi obiectivele turistice din comuna Mădăraș și

zonele limitrofe:

Circuit turistic- Mădărașul turistic: Centrul de informare Mădăras –

Ștrandul Termal Mădăras – Organizatia locală Mădăras Filiala zonală

Slovacă Bihor (muzeu) – Salonta – Homorog - Biserica Ortodoxă

”Nașterea Maicii Domnului”- Muzeul de icoane - Monumentul Eroilor -

Lacurile de la Cefa și colonia de păsări din Pădurea Rădvani.

Circuit turistic- Bihorul pământ românesc împodobit de cultură și

tradiție slovacă: Centru de informare Mădăras – Oradea – Aleșd – Peștiș -

Huta Sinteu - 95.7 km si durata traseului de o zi cu vizitarea obiectivelor

turistice;

Circuit turistic – Un colț de rai: Centru de informare Mădăras - Oradea-

Aleșd - Vadu Craișului – Șuncuiuș – Bratca – Remeti - Budureasa - este

171 km cu o durată a traseului de două zile cu vizitarea obiectivelor

turistice;

Circuit turistic– Minunățiile naturii: Centru de informare Mădăraș –

Oradea - Baile Felix- Baile 1 mai- Pietroasa – Boga - Padiș - distanta

traseului este de 142.6 km durata două zile cu vizitarea obiectivelor și

atracțiilor din zonă;

Circuit turistic– Mădăras–Arieșeni: Centru de informare Mădăras Bihor

– Oradea - Băile Felix - Băile 1 mai – Sâmbăta – Beius – Stei – Nucet –

Vârtop - Arieșeni - lungimea traseului este de 155 de km si durata acestuia

este de o zi, chiar două cu vizitarea obiectivelor și atracțiilor tristice.

Documentația transmisă de Consiliul Local al comunei Mădăraș este în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.852/2008 pentru aprobarea

normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice, cu completările și

modificările ulterioare și a fost aprobată prin Hotărârea Consilului Local al

comunei Mădăraș, județul Bihor, nr. 85 din 19.11.2020.

Localitatea Mădăraș îndeplinește criteriile minime obligatorii pentru atestarea

stațiunilor turistice de interes local și întrunește un punctaj de 210 de puncte la


atestarea ca stațiune turistică de interes local.

2. Schimbări

preconizate

Prin prezentul proiect de act normativ, se propune aprobarea atestării ca stațiuni

turistice de interes local a următoarelor localităţi sau părți din localități:

a) comuna Bala, județul Mehedinți;

b) Municipiul Beiuș, județul Bihor;

13

c) Comuna Mădăraș, județul Bihor;

Pentru asigurarea unei reglementări fluente, clare şi lipsite de echivoc se propune

ȋnlocuirea Anexei nr. 5 "Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes

naţional, respectiv local" din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea

normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare

cu o nouă anexă cuprinzȃnd lista actualizată a localităţilor atestate ca staţiuni

turistice de interes naţional sau local.

3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 3-a

Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impactul macroeconomic Pe termen mediu şi lung, proiectul de act normativ va crea un

impact pozitiv ȋn sensul că localităţile atestate vor putea fi

promovate ca staţiuni turistice de interes local, după caz, şi vor

avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn

condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa

atestării ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul

multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe,

precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și

comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a

turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice vor genera un

impact benefic pentru dezvoltarea economică şi creşterea

calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.

1.1 Impactul asupra mediului

concurenţial şi domeniului

ajutoarelor de stat

Actul normativ nu se referă la acest subiect.

2. Impactul asupra mediului de

afaceri

Impactul pozitiv este determinat de creşterea circulaţiei

turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism.

Investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări

structurale europene pentru construirea de structuri de primire

turistice. Prin realizarea acestor proiecte, localitățile se vor

dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o

creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă.

21.Impactul asupra sarcinilor

administrative

Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice va

crea un impact social pozitiv pentru turişti.

22.Impactul asupra întreprinderilor

mici şi mijlocii

Actul normativ are în vedere protecţia mediului. Proiectele

privind dezvoltarea din punct de vedere turistic a localităților

atestate ca stațiuni turistice de nivel local au în vedere

respectarea prevederilor legale din domeniul protecţiei

mediului.

3. Impactul social Nu au fost identificate.

4. Impactul asupra mediului Pe termen mediu şi lung, proiectul de act normativ va crea un

impact pozitiv ȋn sensul că localităţile atestate vor putea fi

promovate ca staţiuni turistice de interes local, după caz, şi vor

14

avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn

condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa

atestării ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul

multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe,

precum transporturile, construcțiile, agricultura, meșteșugurile

și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de

dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice

vor genera un impact benefic pentru dezvoltarea economică şi

creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone.

5. Alte informaţii Actul normativ nu se referă la acest subiect.

Secțiunea a 4-a

Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul

curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei -

Indicatori Anul

curent

Următorii

4 ani

Media

pe 5

ani

2 3 4 5 6 7

1. Modificări ale veniturilor bugetare, plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) impozit pe profit

(ii) impozit pe venit

b) bugetele locale:

i) impozit pe profit

c) bugetul asigurărilor sociale de stat:

(i) contribuţii de asigurări

Actul normativ nu se referă la acest

subiect.

2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, plus/minus, din care:

a) buget de stat, din acesta:

(i) cheltuieli de personal

(ii) bunuri şi servicii

b) bugete locale:



c) bugetul asigurărilor sociale de stat:




subiect.

3. Impact financiar, plus/minus, din care:

a) buget de stat

b) bugete locale


subiect.

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii cheltuielilor

bugetare


subiect.

5. Propuneri pentru a compensa reducerea veniturilor

bugetare


subiect.

6. Calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor

veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare


subiect.


15

Secțiunea a 5-a

Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare

1. Măsuri normative necesare pentru aplicarea prevederilor

proiectului de act normativ:

a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau

abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act

normativ;

b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea

implementării noilor dispoziţii.


subiect.

11. Compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislaţia

în domeniul achiziţiilor publice


subiect.

2. Conformitatea proiectului de act normativ cu legislaţia

comunitară în cazul proiectelor ce transpun prevederi

comunitare.


subiect.

3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor

normative comunitare


subiect.

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Actul normativ nu se referă la acest

subiect.

5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale din

care decurg angajamente


subiect.


Secțiunea a 6-a

Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii

neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme

implicate


subiect.

2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc

consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor

organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ


subiect.

3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice

locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca obiect

activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii

Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a

structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice

locale la elaborarea proiectelor de acte normative

Au fost consultate structurile

asociative ale autorităților

administrației publice locale

conform Hotărârii Guvernului nr.

521/2005.

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor

interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii

Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor

interministeriale permanente


subiect.

5. Informaţii privind avizarea de către:

a) Consiliul Legislativ

b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării

c) Consiliul Economic şi Social

d) Consiliul Concurenţei

e) Curtea de Conturi

Proiectul de act normativ necesită

avizul Consiliului Legislativ


16

Secțiunea a 7-a

Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea

prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire

la necesitatea elaborării proiectului de

act normativ

La elaborarea proiectului de act normativ a fost îndeplinită

procedura transparenței decizionale conform prevederilor

Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în

administraţia publică.

Proiectul de act normativ a fost supus consultării publice,

prin postarea pe site-ul Ministerului Economiei, Energiei

și Mediului de afaceri (www.economie.gov.ro).

____________.

2. Informarea societăţii civile cu privire

la eventualul impact asupra mediului în

urma implementării proiectului de act

normativ, precum şi efectele asupra

sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau

diversităţii biologice

Actul normativ nu se referă la acest subiect.


Secțiunea a 8-a

Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a

proiectului de act normativ de către

autorităţile administraţiei publice

centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor

noi organisme sau extinderea

competenţelor instituţiilor existente.

Consiliile locale ale localităților Bala, Beiuș, Mădăraș,

vor respecta dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008

pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a

staţiunilor turistice.

2. Alte informaţii Nu au fost identificate

Pentru considerentele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului pentru

aprobarea atestării unor localități ca staţiuni turistice de interes local și pentru modificarea anexei nr. 5

la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor

turistice, pe care dacă sunteţi de acord vă rugăm să-l aprobaţi.

Ministrul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri

VIRGIL – DANIEL POPESCU

Avizăm favorabil:

Ministrul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administraţiei

ION ȘTEFAN

Ministrul Justiţiei

MARIAN CĂTĂLIN PREDOIU

titlul prezentului act normativ -a motivul emiterii actului normativ€¦ · 2 arterele rutiere...

Documents