capitolul i. profil de judeŢ - anpmapmms-old.anpm.ro/files/apm mures/raportpeanul2010... · 2011....

Pagina

RAPORTUL privind starea mediului pe anul 2010 în judeţul MUREŞ A.P.M. MUREŞ

1

CAPITOLUL I. PROFIL DE JUDEŢ

1.1. DATE GENERALE Aşezarea Judeţul Mureş este aşezat în zona central-nordică a României, în centrul Transilvaniei, una din cele trei provincii istorice ale ţării. Judeţul se întinde între culmile muntoase ale Călimanilor şi Gurghiului, Podişul Târnavelor şi Câmpia Transilvaniei, având ca limite următoarele localităţi:

Figura. 1.1.1 Coordonatele extreme ale judeţului Mureş pe cele patru puncte cardinale

Punctul extern

(localitatea) Longitudinea

estică *) Latitudinea

nordică

Nord Satul Gălăoaia 24°55’ 47°00’

Sud Satul Apold 24°50’ 46°09’

Est Satul Ciobotani 25°14’ 46°50’

Vest Satul Giurgiş 23°55’ 46°30’ *) după Greenwich

Axa fizico-geografică a judeţului este dată de râul Mureş, care îl străbate de la NE către SV pe o distanţă de 140 km, împrumutându-i şi numele. Cu o suprafaţă de 6,714 km2 judeţul Mureş ocupă locul 11 ca mărime de la noi din ţară. Este învecinat cu şapte judeţe: Bistriţa Năsăud în partea de nord, Suceava spre nord-est, Harghita spre est, Braşov şi Sibiu spre sud şi Cluj şi Alba spre vest. Figura. 1.1.2 Harta judeţului Mureş

Pagina


2

Relieful Relieful colinar şi de podiş deluros este prezent pe suprafaţa judeţului într-o proporţie de 50%. Din cealaltă jumătate fac parte dealurile subcarpatice transilvănene şi munţii vulcanici Călimani-Gurghiu. Altitudinile reliefului scad de la est spre vestde la 2100 m, cât măsoară Vf. Pietrosul din Călimani, la 280 m spre mijlocul Câmpiei Transilvaniei. Pe suprafaţa judeţului pot fi identificate următoarele unităţi de relief:

Munţii vulcanici Călimani-Gurghiu (22% din suprafaţa judeţului);

Dealurile subcarpatice ale Reghinului şi Târnavei Mici ;

Podişul Transilvaniei;

Câmpia Transilvaniei. Ultimele trei unităţi sunt subdiviziuni ale Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Munţii Călimani şi Munţii Gurghiu fac parte din şirul vestic al Carpaţilor Orientali, din grupa munţilor vulcanici Călimani-Gurghiu-Harghita. Această grupă se caracterizează prin altitudini ce depăşesc pe alocuri 2000 m, printr-o bună păstrare a craterelor vulcanice dar şi prin prezenţa urmelor glaciaţiunii. Figura. 1.1.3 Cele mai înalte vârfuri muntoase:

Vârf Munte Altitudine

1 Vârful Pietrosu Munţii Călimani 2100 m

2 Vârful Răchitiş Munţii Călimani 2022 m

3 Vârful Bistricioru Munţii Călimani 1990 m

4 Vârful Saca Munţii Gurghiu 1777 m

5 Vârful Tătarca Munţii Gurghiu 1688 m

6 Vârful Fancelu Munţii Gurghiu 1684 m

7 Vârful Bătrâna Munţii Gurghiu 1634 m

8 Vârful Crucii Munţii Gurghiu 1515 m

Defileul Mureşului, cuprins între localităţile Topliţa şi Deda, este săpat de râul Mureş în catena formată de munţii Călimani şi Gurghiu. Din lungimea totală de 35 km a defileului, 30 de km se află pe teritoriul judeţului Mureş (sectorul dintre localităţile Ciobotari şi Deda). În acest sector valea Mureşului este îngustă, versanţii fiind foarte apropiaţi, pe alocuri doar râul având loc de trecere. Dealurile subcarpatice transilvănene reprezintă compartimentul grefat pe Valea Mureşului şi a unora dintre afluenţii săi (în principal Gurghiu şi Luţ), în sectorul de la ieşirea Mureşului din munte şi până spre Tîrgu-Mureş, în sud depăşind Valea Gurghiului, în vest fiind separate de Câmpia Transilvaniei prin Valea Lunca. Componenta joasă a unităţii este reprezentată de un şir de depresiuni printre care se remarcă: Depresiunea Vălenii de Mureş, Depresiunea Sovata-Praid, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure. Componenta înaltă a acestei diviziuni este reprezentată de un şir de dealuri, mai importante fiind Dealurile Teleacului (628 m), şi Dealurile Bichiş (1028 m). O semnificaţie aparte o are prezenţa în această subdiviziune a rezervaţiei de la Mociar, întinsă pe aproximativ 8 km lungime, de-a lungul drumului dintre Reghin şi Gurghiu, în care se păstrează o pădure de stejar cu arbori de peste 400 de ani.

Pagina


3

Podişul Transilvaniei sau Unitatea Centrală a Depresiunii colinare a Transilvaniei este alcătuit din două subunităţi despărţite de Culoarul Mureşului. La nord de culoar se situează Câmpia Transilvaniei o regiune mai joasă, formată din dealuri scunde (alt. medie – 400 m), brăzdată de văile largi ale afluenţilor râului Mureş. Caracterizată de o pantă lină, care a favorizat apariţia a numeroase iazuri de-a lungul cursurilor importante de apă, această subunitate a primit denumirea de “câmpie”, tocmai datorită aspectului său. Partea din judeţul Mureş a Câmpiei Transilvaniei, care poartă şi denumirea de Câmpia Mureşeană include Câmpia Colinară a Sărmaşului (înscrisă aproape în totalitate în zona de domuri a Câmpiei Transilvaniei) şi Dealurile Mădăraşului (situate în compartimentul estic al Câmpiei Mureşene la contact cu Dealurile Reghinului). În sudul Culoarului Mureşului se află Podişul Târnavelor, cu o înfăţişare cu totul deosebită în cadrul formaţiunilor deluroase. Formaţiunile deluroase cresc în altitudine (peste 600 m), iar culmile au versanţi mai povârniţi şi acoperiţi cu păduri. Numele podişului este dat de cele două Târnave (Târnava Mică şi Târnava Mare) care îl străbat de la E la V. Podişul Târnavelor include Dealurile Nirajului, Dealurile Nadeşului, Dealurile Dumbrăvenilor, Podişul Vânători şi Podişul Hârtibaciului. Reţeaua hidrografică Teritoriul judeţului Mureş dispune de o reţea de ape curgătoare, lacuri, iazuri, heleştee şi bazine de retenţie artificiale deosebit de bogată, dar de un volum de ape subterane, freatice şi de adâncime mai redus. Lungimea totală a cursurilor de apă codificate (214 la număr) însumează 2727 km, ce corespunde unei densităţi de 0,40 km/km2 (peste media de 0,39 km/km2 a bazinului). Sub aspect hidrografic, judeţul Mureş este favorizat de prezenţa cununii carpatice din care rezultă un aport însemnat de apă, precum şi de cantităţile destul de însemnate de precipitaţii ce cad, această situaţie contribuind la prezenţa unei reţele hidrografice dense. Întreaga reţea hidrografică a judeţului este tributară Mureşului, principalul colector de apă în întreg bazinul Transilvaniei, care străbate teritoriul judeţului pe o lungime de 212 km, de la Ciobotari, unde pătrunde în judeţ şi până la Cheţani, unde îl părăseşte. Alte cursuri de apă mai importante care străbat judeţul sunt: Târnava Mică (al doilea ca lungime din judeţ –128km), râul Târnava Mare (33 km), Niraj (78 km), Gurghiu (53km). Lacurile, iazurile şi bazinele de retenţie: În cadrul judeţului Mureş există:

2 lacuri de acumulare permanente, cu rol complex: o Acumularea BEZID - volum total/volum util: 31/14 mil. m3; o Acumularea RĂSTOLIŢA - volum total/volum util: 43/40 mil. m3 (în

construcţie); 3 lacuri de acumulare nepermanente, cu rol în combaterea inundaţiilor:

o acumularea BĂLĂUŞERI - volum total: 24,5 mil. m3; o acumularea VÂNĂTORI - volum total: 24,0 mil. m3; o acumularea VALEA - volum total: 6 mil. m3;

34 amenajări piscicole: o 18 iazuri piscicole; o 16 heleştee.

În cadrul complexului lacustru de la Sovata, Lacul Ursu este cel mai mare şi mai important lac sărat din Transilvania. Are o suprafaţă de 5 ha şi o adâncime de 18 m, prezentând fenomenul de heliotermie, adică, paralel cu creşterea concentraţiei sărurilor de la suprafaţă spre adâncime, până la un anumit nivel (3 - 3,5 m) se produce o stratificare termică, diferenţiată după straturile de apă.

Pagina


4

Apele subterane freatice sunt slab reprezentate cu debite cuprinse între 0,1-16 l/s în zonele de luncă ale râurilor. Apele subterane de medie şi mare adâncime au o mineralizare foarte puternică cu conţinut ridicat de Ca2+, Mg2+, Na+, SO2-

4-, Cl-, Br-, I-.

Mineralizarea este caracteristică zonelor cu domuri gazifere. Ele constituie principala sursă de alimentare cu apă potabilă din judeţul Mureş. Clima Trăsăturile climatice ale judeţului Mureş sunt o consecinţă a poziţiei sale în centrul Transilvaneiei, fapt care încadrează acest teritoriu în sectorul de climat temperat continental-moderat în cadrul cărora apar tipul de deal şi culoar şi tipul de munte. Climatul judeţului are următorul specific: veri mai călduroase şi ierni lungi şi reci, cu precădere în zonele montane din nord-estul judeţului. În vestul judeţului climatul prezintă nuanţe de ariditate, verile fiind în general mai secetoase şi mai calde. Datorită etajării reliefului, temperaturile aerului prezintă diferenţieri regionale. Temperaturile medii anuale scad de la vest la est, având valori cuprinse între 8 - 9 oC în partea de vest şi 2 - 4 oC în est. În anul 2010, luna cu temperaturile cele mai ridicate a fost luna august, iar luna cea mai rece ianuarie. Temperaturile extreme înregistrate pe suprafaţa judeţului au fost -32o C în anul 1942 (minima absolută înregistrată la staţia Tîrgu Mureş) şi +40 oC în anul 1952 (maxima absolută înregistrată la staţia Săbed). Precipitaţiile sunt, în general, îndestulătoare, media acestora fiind de 627,1 mm/an, în zonele vestice este sub 600 mm în timp ce în zona montană depăşeşte 1000 - 1200 mm. Cel mai umed an a fost 1974 cu 745,6 mm, iar cel mai secetos 1946, cu o cantitate de precipitaţii cazută de 443,7 mm. Privitor la frecvenţa precipitaţiilor, se constată că acestea se încadrează tipului de circulaţie nord-vestică şi vestică, valorile cele mai ridicate aparţinând lunilor mai şi iunie. Judeţul Mureş este supus în cea mai mare parte a anului circulaţiei maselor de aer dinspre vest şi nord-vest, cu intensitate şi frecvenţă mijlocie, viteza medie fiind de 3,1 m/s. În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depăşesc 50 m/s.

Figura. 1.1.4 Date meteo pentru anul 2010 de la staţia meteorologică Târgu-Mureş

Luna

Temperaturi (oC)

Cantitatea precipitaţii (mm)

Temperatura medie lunară

Temperatura minimă absolută lunară

Temperatura maximă absolută lunară

Ianuarie -2,8 -21,9 15,2 43,7

Februarie 1,4 -14,2 14,8 46,8

Martie 4,5 -9,0 22,0 48,2

Aprilie 10,5 0,0 23,2 102,8

Mai 16,0 6,0 29,1 101,8

Iunie 19,5 7,5 34,5 132,4

Iulie 21,1 11,1 33,4 74,2

August 21,1 8,1 35,9 25,8

Septembrie 14,5 5,1 27,4 48,4

Octombrie 6,9 -4,7 19,1 28,6

Noiembrie 7,1 -6,0 22,1 33,2

Decembrie -1,5 -18,2 16,3 49,6

Media anuală 9,9 - - -

Cantitatea anuală de precipitaţii

735,5

Pagina


5

Figura. 1.1.5 Date meteo pentru anul 2010 de la staţia meteorologică Târnăveni

Luna

Temperaturi (oC)





Ianuarie -2,6 -15,8 13,2 36,8

Februarie 1,2 -8,8 15,0 26,3

Martie 4,2 -9,6 20,4 52,8

Aprilie 10,2 1,4 22,4 85,2

Mai 15,1 4,3 26,9 164,4

Iunie 18,5 9,0 32,2 84,0

Iulie 20,3 10,9 31,9 29,8

August 20,0 10,7 33,3 55,6

Septembrie 14,5 6,5 25,8 32,2

Octombrie 7,8 -1,3 16,4 39,2

Noiembrie 9,3 -2,6 20,1 48,0

Decembrie -1,1 -13,7 14,8 48,0



707,1

Figura. 1.1.6 Date meteo pentru anul 2010 de la staţia meteorologică Sărmaşu

Luna

Temperaturi (oC)





Ianuarie -3,0 -20,5 15,0 52,4

Februarie 1,2 -10,5 14,2 48,9

Martie 4,3 -10,2 20,6 31,0

Aprilie 10,4 -1,0 22,2 54,9

Mai 15,4 5,2 27,4 101,1

Iunie 18,9 9,2 32,0 102,1

Iulie 20,7 11,5 32,6 66,2

August 21,1 8,2 33,5 45,1

Septembrie 14,5 5,0 24,7 43,8

Octombrie 7,3 -3,2 18,2 26,9

Noiembrie 8,0 -4,1 20,2 16,5

Decembrie -1,4 -14,8 15,5 51,0



639,9

Figura. 1.1.7 Date meteo pentru anul 2010 de la staţia meteorologică Batoş

Luna

Temperaturi (oC)





Ianuarie -2,3 -19,4 16,6 54,0

Februarie 1,6 -11,2 13,9 42,8

Martie 3,7 -11,2 20,8 34,8

Aprilie 9,9 -2,0 22,2 65,8

Mai 15,1 5,1 27,1 143,6

Iunie 18,5 7,9 33,0 136,4

Iulie 20,4 9,8 32,0 52,4

August 20,8 6,0 34,5 38,6

Septembrie 14,2 4,2 24,2 64,8

Octombrie 6,9 -6,1 16,7 30,0

Noiembrie 7,9 -6,2 22,9 Lipsă date

Decembrie -1,1 -17,6 13,3 72,7



Lipsă date

Pagina


6

Cunoaşterea în detaliu a mecanismelelor de producere, evoluţie şi stingere a fenomenelor de risc, stabilirea cauzelor acestora şi întocmirea hărţilor de risc permite organelor administraţiei locale o bună gestionare a lor, care are în vedere protecţia civilă, managementul riscurilor prin elaborarea unei politici de strategie pe termen lung care să ocrotească mediul înconjurător şi populaţia.

1.2. RESURSE NATURALE Existenţa unor resurse naturale de suprafaţă şi a unor bogăţii naturale ale solului contribuie la ridicarea potenţialului economic al judeţului.

1.2.1. RESURSELE NATURALE NEREGENERABILE Varietatea formelor de relief şi a condiţiilor geologico-tectonice, stratigrafice şi petrografice au determinat o diversitate a bogăţiilor subsolului. Zăcămintele de gaz metan sunt localizate în zonele cu domuri din Câmpia Transilvaniei şi în Podişul Târnavelor. Cele mai importante sunt domurile gazeifere de la Zau de Câmpie, Şăulia, Şincai, Sărmăşel (în zona de câmpie), Delenii, Nadeş, Ţigmandru (în zona de podiş). Zăcămintele nemetalifere. Între resursele subsolului, ca importanţă, după gazul metan, sunt rocile nemetalifere utile de diferite categorii (vulcanice, sedimentare, detritice), prezente în rezerve practic inepuizabile. Zăcămintele de sare reprezintă una din bogăţiile de seamă ale podişului transilvan. Structura saliferă Corund-Praid-Sovata este situată în zona de contact a bazinului Transilvaniei cu lanţul Carpaţilor Orientali. Acest zăcământ de sare este una din cele mai mari ‚cute diapire’ din Europa. Substanţele minerale terapeurice. Cuprind întreaga gamă de substanţe minerale, ape de zăcământ, lacuri sărate, nămoluri sapropelice, gaze mofetice. În această categorie se încadrează apele sărate de la Sovata, Gurghiu, Jabeniţa, Ideciu de Jos, Brâncoveneşti, Uila. Dintre acestea se remarcă renumele european al staţiunii balneare Sovata. 1.2.2 Resurse naturale regenerabile (fondul forestier, terenuri agricole, păşuni) Fondul funciar în judeţul Mureş, în concordanţă cu relieful, clima şi vegetaţia este foarte variat. El cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei ţări. Fondul funciar al judeţului Mureş este de 671388 ha şi este alcătuit din:

terenuri cu destinaţie agricolă - 410250 ha; păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră - 210123 ha; construcţii, drumuri şi căi ferate - 30271 ha; ape şi bălţi - 6567 ha; alte suprafeţe - 14177 ha.

Pagina


7

Figura. 1.2.2.1 Structura fondului funciar în judeţul Mureş în anul 2010

Structura fondului funciar în judeţul Mureş în anul

2010

61%

31%

5%

1%

2%

Suprafaţa agricolă

Suprafaţa ocupată cu

păduri şi alte terenuri cu

vegetaţie forestierăsuprafaţă ocupată cu

construcţii, drumuri şi

căi feratesuprafaţa ocupată cu

ape şi bălţi

alte suprafeţe

Suprafaţa agricolă a judeţului Mureş este de 410250 ha reprezentând 61,1 % din suprafaţa totală a judeţului şi 2,8 % din suprafaţa agricolă a României. După modul de folosinţă structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: arabil 56,8 %, păşuni 23,2 %, fâneţe 18,2 %, vii şi pepiniere viticole 0,50 %, livezi si pepiniere pomicole 1,3 %. Suprafaţa totală a fondului forestier din judeţul Mureş la data de 31.12.2010 este de 220527 ha, din care pădure 217201 ha. Nu este vorba de o scădere a suprafeţei pădurilor ci de schimbarea categoriei de folosinţă a terenurilor forestiere (şi anume suprafaţa normală de împădurit se raportează la Alte terenuri forestiere şi trece la Pădure doar după plantarea efectivă). Prin adresa 5385 din 08.06.2011, RNP ROMSILVA - Direcţia Silvică Mureş precizează că, din suprafaţa totală de 220527 ha proprietate publică a statului RNP este 172100 ha (adică 78 %) administrată prin Direcţia Silvică Mureş.

1.3 DATE DEMOGRAFICE ŞI ORGANIZARE ADMINISTRATIV TERITORIALĂ La data de 18 martie 2002, potrivit rezultatelor recensământului, populaţia judeţului Mureş a fost de 580.851 locuitori, ocupând locul 14 în ierarhia judeţelor ţării, cu o pondere de 2,7%. În anii următori se observă o creştere a populaţiei judeţului, cu un maxim în anul 2005 iar apoi o scădere lentă care se datorează atât sporului natural negativ (diferenţa dintre născuţi-vii şi decedaţi), cât şi soldului negativ al migraţiei externe (diferenţa dintre persoanele plecate definitiv din România şi persoanele venite în România). Astfel în anul 2009 populaţia judeţului numără 580 815 locuitori într-o uşoară scădere faţă de anul precedent (581 267 în 2008). Dintre aceştia un procent de 52,1 % locuiesc în mediul urban şi 47,9 % în mediul rural. Gradul de urbanizare al judeţului Mureş, reprezentat ca fiind raportul între populaţia din mediul urban raportată la populaţia totală a judeţului este în anul 2009 de 52,1 %, într-o uşoară scădere faţă de anii anteriori. În ceea ce priveşte structura populaţiei pe sexe, se menţine o uşoară predominare numerică a populaţiei de sex feminin. Densitatea populaţiei în judeţul Mureş, conform ultimului recensământ, este de 86,5 locuitori pe km2, sub media pe ţară. Distribuţia teritorială a populaţiei a înregistrat modificări importante în perioada de după 1990 sub influenţa combinată a nivelului diferenţiat al sporului natural, al fluxurilor migratorii interne şi a intensităţii migraţiei externe.

Pagina


8

Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş, în anul 2009, populaţia în vârstă de muncă (bărbaţi 16-62 ani, şi femei 16-57 ani) numără 368 500 persoane. Populaţia ocupată a fost de 229.400 persoane.

Figura. 1.3.1 Populaţia ocupată pe activităţi ale economiei naţionale:

Structura populaţiei pe domenii de activitate2,00%

35,00%

8,40%17,08%

2,20%

3,30%

9,10%

8,97% 2,35%

5,80%

5,80%

Agricultură şi silvicultură Industrie

Construcţii Comerţ

Hoteluri şi restaurante Transport şi comunicaţii

Activităţi financiar, bancare Administraţie publică, apărare şi asistenţă socială obligatorie

Învăţământ Sănătate

Alte activităţi

Din punct de vedere administrativ - teritorial judeţul Mureş cuprinde: 4 municipii (Târgu Mureş - reşedinţă de judeţ, Sighişoara, Reghin,

Târnăveni) 7 oraşe (Luduş, Sovata, Iernut, Miercurea Niraj, Sărmaşu, Sângeorgiu de

Pădure, Ungheni). 91 comune. 487 sate.

CAPITOLUL II. CALITATEA AERULUI

2.1. EMISII DE POLUANŢI ATMOSFERICI În judeţul Mureş calitatea aerului înconjurător este influenţat într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico - sociale. Sursele antropice de emisie în atmosferă cu potenţial semnificativ sunt amplasate în Târgu Mureş, Iernut, Luduş şi Târnăveni în timp ce în zone, precum Reghin şi Sovata sursele de emisie antropice nu produc poluare semnificativă. A.) O scurtă caracterizare a surselor fixe se prezintă astfel:

- surse industriale: industria chimică, industria de prelucrare a lemnului, producerea

materialelor de construcţie; industria energetică; stocarea şi distribuţia carburanţilor; utilizarea solvenţilor.

În general, combustibilul utilizat este gazul natural (peste 98 %). Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse dar nu de neglijat.

Pagina


9

Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie a poluanţilor în atmosferă. B). Surse mobile:

traficul rutier care se desfăşoară în principal pe DN13 (E60), DN 13 (A) şi DN15 (Târgu Mureş - Topliţa) şi care traversează localităţile urbane şi rurale ale judeţului Mureş;

traficul feroviar care însă este slab reprezentat. Emisii de substanţe ce pot provoca acidifierea în atmosferă, ca de exemplu, dioxidul de sulf (SO2) sau oxizii de azot (NOx), în special rezultaţi de la arderea combustibililor fosili, pot persista în aer câteva zile şi astfel pot fi transportaţi la sute de kilometri, unde devin prin conversie chimică, acizi (sulfuric sau nitric). Acest proces interferă cu ecosistemele, conducând la cunoscuta problematică a “acidifierii”.

Figura. 2.1.1 Dinamica componentelor principale ale emisiilor de poluanţi în atmosferă în

perioada 2003-2010

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

80000

90000

100000

110000

120000

130000

140000

150000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t / an

Anul

Dinamica componentelor principale ale emisiilor de poluanti in atmosfera intre 2003 - 2010 in judetul

Mures

NH3 (t/an)

N2O (t/an)

CO (t/an)

CH4 (t/an)

NMVOC (t/an)

SO2 (t/an)

NOX (t/an)

Emisii anuale de dioxid de sulf. Din cantitatea totală de bioxid de sulf emisă în anul 2010 în judeţul Mureş, respectiv 243,36 tone:

6,89 tone - provin din arderi în energetică şi industrii de transformare; 159,30 tone - provin din arderi neindustriale; 75,22 tone - provin din arderi în industria de prelucrare; 1,95 tone - provin din alte surse mobile şi utilaje.

Pagina


10

Figura. 2.1.2 Dinamica emisiilor anuale de dioxid de sulf

87

0

65

6

17

23

18

98

12

61

14

07

10

32

63

7,5

5

17

2,8

2

24

3,3

6

0

250

500

750

1000

1250

1500

1750

2000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de dioxid de sulf - SO2

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NOx). Din cantitatea totală de oxizi de azot emisă în anul 2010 în judeţul Mureş, respectiv 5663,48 tone:

1577,47 tone - provin din arderi în energetică şi industrii de transformare; 1015,68 tone - provin din arderi neindustriale; 734,48 tone - provin din arderi în industria de prelucrare; 949,34 tone - provin din procesele de producţie; 916,17 tone - provin din alte surse mobile şi utilaje; 470,35 tone - provin din agricultura.

Figura. 2.1.3 Dinamica emisiilor anuale de oxizi de azot

14

24

3

11

02

9 15

71

5

11

20

8

90

22 12

25

2

11

70

0

10

84

5,5

5

79

47

,65

56

63

,48

0100020003000400050006000700080009000

10000110001200013000140001500016000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de monoxid de azot - NOx

Emisii anuale de NOx

Pagina


11

Emisii de amoniac. Din cantitatea totală de 6522,99 tone amoniac emisă în atmosferă în cursul anului 2010, 5677,65 tone, respectiv 81,0% provin din agricultură.

Figura. 2.1.3 Dinamica emisiilor anuale de amoniac

90

58

46

30

11

74

2

59

27

11

08

7

13

09

4

12

73

2

12

27

6,7

5

66

92

,03

65

22

,99

0100020003000400050006000700080009000

10000110001200013000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de amoniac - NH3

Emisii anuale de NH3

Emisii de compuşi organici nemetanici Cantitatea totală de compuşi organici nemetanici emisă în atmosferă în cursul anului 2010 este de 8363,64 tone, din care:

28,76 tone - provin din arderi în energetică şi industrii de transformare; 1629,44 tone - provin din arderi neindustriale; 26,79 tone- provin din arderi în industria de prelucrare; 284,02 tone - provin din procesele de producţie; 7,64 tone - provin din extracţia şi distribuţia combustibililor fosili; 965,28 tone - provin din utilizarea solvenţilor şi altor produse; 5325,68 tone- provin din pădurile foioase şi confere neamenajate.

Figura. 2.1.4 Dinamica emisiilor anuale de compuşi organici volatili nemetanici

28

33

2

20

89

2

12

64

4

14

02

3

12

43

6

15

07

8

14

60

9

15

77

6,1

3

77

61

,76

83

63

,64

02000400060008000

10000120001400016000180002000022000240002600028000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de compusi organici volatili nemetanici -

NMVOC

Emisii anuale de NMVOC

Pagina


12

Emisii de metale grele – metalele grele sunt emise în principal din arderi în energetică şi industrii de transformare, ardere neindustrială şi industria de prelucrare, transport rutier, alte surse mobile şi utilaje

Figura. 2.1.5 Cantităţi de metale grele emise în 2010 Nr. crt.

Metale grele Cantitatea emisă în 2010

[kg]

1 Arsen 11,80

2 Cadmiu 25,50

3 Crom 48,28

4 Cupru 97,39

5 Mercur 8,57

6 Nichel 85,98

7 Plumb 183,11

8 Seleniu 3,33

9 Zinc 1299,81

Figura. 2.1.6 Dinamica emisiilor anuale de metale grele

0,0

10

7

0,0

27

2

0,0

4

0,0

36

6

0,0

29

3

0,0

25

08

0,0

01

28

0,0

00

68

0,0

06

56

0,0

08

57

0,0

25

1

0,0

28

6

0,0

18

8

0,0

20

7

0,0

11

4

0,0

09

4

0,0

04

87

0,0

03

22

0,0

21

9

0,0

25

51

0

0,0025

0,005

0,0075

0,01

0,0125

0,015

0,0175

0,02

0,0225

0,025

0,0275

0,03

0,0325

0,035

0,0375

0,04

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de metale grele (mercur, cadmiu) - Hg, Cd

Emisii anuale de metale grele - Hg Emisii anuale de metale grele - Cd

Emisii de plumb Emisiile de plumb sunt într-un trend puternic descrescător, în special după eliminarea din consum a benzinei aditivate cu plumb.

Pagina


13

Figura. 2.1.7 Dinamica emisiilor anuale de plumb

3,3

12

4,3

31

3,4

19

3,7

88

2,9

72

1,3

67

0,7

0,3

87

7

0,0

78

55

0,1

83

11

00,25

0,50,75

11,25

1,51,75

22,25

2,52,75

33,25

3,53,75

44,25

4,54,75

5

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de plumb - Pb

Emisii anuale de plumb - Pb

Emisii de poluanţi organici persistenţi (POPs), hidrocarburi aromatice policilice (PAH), bifenili policloruraţi şi hexaclorbenzen În mai 1995 Consiliul de Guvernare Programe de Mediu al Naţiunilor Unite a decis să înceapă investigaţia a 12 poluanţii organici persistenţi (POPs) ca: aldrin, chlordane, DDT, dieldrin, endrin, heptachlor, hexachlorobenzene, mirex, polychlorinated biphenyls, polychlorinated dibenzo-p-dioxins, polychlorinated dibenzofurans şi toxaphene. De atunci, s-au inclus în listă şi substanţe ca hidrocarburile aromatice policiclice (PAH) (considerate cancerigene) unele substanţe retarde bromurate şi compuşi organometalici. Principalele surse de poluare a mediului cu POP sunt:

întreprinderile industriei chimice; instalaţiile energetice de putere şi condensatoarele cu conţinut de uleiuri

contaminate; fabricile de ardere a deşeurilor, în cazul când acestea nu respectă cerinţele

tehnologice; fabricile pentru pregătirea asfaltului, fără instalaţii de captare a substanţelor

nocive; transportul.

POP’s prezintă pericol extrem de mare, deoarece:

se menţin în mediul înconjurător un timp foarte îndelungat pana la descompunerea parţială sau completă;

se transportă la distanţe mari de la surse; se depun în ţesuturile organismelor vii, unde nimeresc cu hrana, apa, aerul

inspirat; exercită acţiuni toxice într-un diapazon larg.

Pagina


14

Figura. 2.1.8 Poluanţi organici persistenţi emişi în 2010

Nr. crt.

Poluant Cantitate emisă

în 2010 [kg]

Provenienţa

1 PAH - total 64,612 arderi in industrie şi alte surse mobile şi utilaje

2 Flouranthe 0,01125 transport rutier şi alte surse mobile şi utilaje

3 Benzo(b)flouranthen 0,78788 arderi în energetică şi industrii de transformare, ardere neindustrială şi industria de prelucrare, alte surse mobile şi utilaje

4 Benzo(k)flouranthen 0,38474

5 Benzo(a)pyrene 0,515425

6 PCBs 0,0002754

Figura. 2.1.9 Dinamica emisiilor anuale poluanţi organici persistenţi

0,0

44

6

0,0

25

4

0,0

35

8 0,0

44

3

0,0

39

0,0

00

1

0,0

39

93

0,0

64

61

2

0,0

04

42

0,0

00

9

0,0

03

0,0

09

0,0

07 0,0

12

7

0,0

00

04

2

0,0

00

01

12

5

0,0

00

3

0,0

00

06

0,0

00

2

0,0

00

6

0,0

00

5

0,0

00

85

0,0

00

14

2

0,0

00

51

5

0,0

00

01

0,0

00

01

0,0

00

01

0,0

00

01

0 0 9,6

0E-

08

2,7

5E-

07

00,0010,0020,0030,0040,0050,0060,0070,0080,009

0,010,0110,0120,0130,0140,0150,0160,0170,0180,019

0,020,0210,0220,0230,0240,0250,0260,0270,0280,029

0,030,0310,0320,0330,0340,0350,0360,0370,0380,039

0,040,0410,0420,0430,0440,0450,0460,0470,0480,049

0,050,0510,0520,0530,0540,0550,0560,0570,0580,059

0,060,0610,0620,0630,0640,065

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de poluanti organici persistenti - POPs

PAH Flouranthe Benzo(b) Benzo(a) PCBs

Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră Majoritatea gazelor de seră sunt gaze reziduale, care reprezintă mai puţin de 1% din volumul total de gaze. Gazele de seră, ale căror emisii trebuie reduse, conform protocolului de la Kyoto, sunt: dioxidul de carbon CO2, gazul metan CH4, protoxidul de

Pagina


15

azot N2O, fluor-hidrocarburile parţial halogenate HFC, hidrocarburile perfluorurate PFC, hexafluorura de sulf SF6 şi precursorii ozonului troposferic - NOx, CO, COVNM. Cantităţile de poluanţi emise în atmosferă la nivelul judeţului Mureş au fost stabilite în urma elaborării Inventarului anual al emisiilor de poluanţi în atmosferă. Din categoria gazelor cu efect de seră, în 2010 au fost emise în atmosferă următoarele cantităţi, reprezentând 99,42 % din totalul emisiilor:

Figura 2.1.10 Emisii de gaze cu efect de seră în 2010

Poluant Cantitatea emisă în

2010 (t) Procent din totalul

emisiilor (%)

CO2 2802771,807 97,31

NOx 5663,479 0,20

NMVOC Compuşi organici volatili nemetanici

8363,635 0,29

CH4 22317,947 0,77

CO 17312,942 0,60

N2O 2576,877 0,09

Emisii anuale de dioxid de carbon Dioxidul de carbon este cel mai important gaz care cauzează efectul de seră (cu o pondere de cca. 50% din efectul de seră antropogen). Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din ultimii 20 de ani sunt cauzate de arderea carburanţilor fosili. Alte surse de formare sunt defrişarea pădurilor şi eroziunea solurilor (oxidarea carbonului înmagazinat în sol).

Figura 2.1.10 Evoluţia emisiilor de bioxid de carbon

32

61

29

2 50

35

83

2

56

56

44

8

48

17

16

6

37

46

06

9

48

14

73

5

37

00

43

5

37

15

28

6

29

16

90

3

28

02

77

2

0250000500000750000

10000001250000150000017500002000000225000025000002750000300000032500003500000375000040000004250000450000047500005000000525000055000005750000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de dioxid de carbon - CO2

Emisii anuale de CO2

Pagina


16

Figura 2.1.11 Evoluţia contribuţiei sectorului energetic la emisiile totale de bioxid de carbon

23

91

30

9

21

32

37

3

17

93

00

1

24

57

71

6

19

60

34

4

16

96

72

6

95

85

78

,65

86

94

59

,69

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

2000000

2200000

2400000

2600000

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/a

n

Emisii anuale de CO2 din sectorul energetic

Emisii anuale de CO2

Emisii anuale de metan La cantităţi egale în volum, metanul produce un efect de seră mai important decât dioxidul de carbon, însă datorită concentraţiilor sale mici în atmosferă, de cca. 1,8 ppm efectul global este mai mic, cam un sfert din cel al CO2. Moleculele de gaz metan au o mare capacitate de absorbţie a căldurii, ceea ce înseamnă că şi concentraţiile mai slabe au o contribuţie importantă în ceea ce priveşte efectul de seră. Gazul metan se formează prin descompunerea bacteriană a materialului organic în condiţii anaerobe (în lipsa oxigenului).

Figura 2.1.12 Evoluţia emisiilor de metan

29

08

76

12

92

38

54

72

0

56

54

5

45

66

7

60

37

2

65

82

7,1

73

34

2,2

21

59

8,6

22

31

7,9

0150003000045000600007500090000

105000120000135000150000165000180000195000210000225000240000255000270000285000300000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de metan - CH4

Emisii anuale de CH4

Pagina


17

Emisii anuale de protoxid de azot Protoxidul de azot se formează în principal prin transformarea microbiană a azotului din sol. Producţia de N2O, intensificată prin influenţa antropică, poate fi explicată prin pătrunderea unei cantităţi mai mari de azot în sol, mai ales din surse precum agricultura, industria şi circulaţia rutieră.

Figura 2.1.13 Evoluţia emisiilor de protoxid de azot

52

7

26

7

69

40

22

03

23

77

65

22

63

89

66

24

,4

24

14

,5

25

76

,9

0

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

5500

6000

6500

7000

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de protoxid de azot - N2O

Emisii anuale de N2O

Emisii anuale de CO (t/an)

Figura 2.1.14 Evoluţia emisiilor de monoxid de carbon

20

80

8 28

08

5

27

99

2

37

70

2

27

37

4

24

38

5,8

11

24

7,3

2

17

31

2,9

0150030004500600075009000

1050012000135001500016500180001950021000225002400025500270002850030000315003300034500

2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

t/an

Emisii anuale de monoxid de carbon - CO

Emisii anuale CO

Pagina


18

Emisii anuale de gaze fluorurate Gazele fluorurate (HFC, PFC şi SF6) sunt substanţe chimice artificiale utilizate în mai multe sectoare şi diferite aplicaţii. Acestea au devenit populare începând cu anii ’90 ca substituenţi pentru anumite substanţe care diminuau stratul de ozon precum clorofluorocarburile (CFC) şi hidroclorofluorocarburile (HCFC), şi care au fost scoase treptat din uz în baza Protocolului de la Montreal. Deşi gazele fluorurate nu au proprietăţi de diminuare a stratului de ozon, majoritatea acestora au un înalt potenţial de încălzire globală.

HFC constituie grupa cea mai des întâlnită de gaze fluorurate. Acestea sunt utilizate în diferite sectoare şi aplicaţii, cum ar fi ca agenţi de refrigerare în echipamentele de refrigerare, de climatizare şi pompele de căldură, agenţi de expandare pentru spume, substanţe de stingere a incendiilor, agenţi propulsori pentru aerosoli şi solvenţi. PFC sunt utilizate, în general, în sectorul electronic (de exemplu, pentru curăţarea cu plasmă a plăcilor de siliciu), precum şi în industria cosmetică şi farmaceutică (extracţia de produse naturale cum ar fi nutraceuticele şi aromele), dar, într-o măsură nesemnificativă, şi în refrigerare ca înlocuitori ai CFC - adesea în combinaţie cu alte gaze. În trecut, PFC erau utilizate ca substanţe de stingere a incendiilor şi pot fi încă întâlnite în sistemele mai vechi de protecţie împotriva incendiilor. SF6 este utilizată, în principal, ca gaz izolant şi pentru stingerea arcului electric de comutare în instalaţiile de distribuţie de înaltă tensiune şi ca gaz de acoperire în producţia de magneziu şi aluminiu.

2.2 CALITATEA AERULUI Calitatea aerului în judeţul Mureş se menţine într-o tendinţă uşoară de îmbunătăţire. Începând cu anul 2006 s-au redus substanţial emisiile provenite din procesele industriale iar numărul de incidente de poluare este în scădere. Cu toate acestea, traficul rutier în creştere cauzează încă probleme locale de calitate a aerului.

În judeţul Mureş nu sunt probleme de poluare a aerului care să impună instituirea de măsuri speciale de gestionare a calităţii aerului pentru încadrarea în standardele de calitate conform legislaţiei în vigoare.

Legislaţia naţională privind calitatea aerului identifică substanţele care au nevoie de control, din cauza efectelor acestora asupra oamenilor şi a mediului, aceste substanţe sunt oxizi de azot, ozonul, monoxidul de carbon, bioxidul de sulf, benzenul şi alţi compuşi organici volatili, particulele în suspensie (fracţiunea PM 10 şi fracţiunea PM 2,5), plumb, cadmiu, mercur, arsen, nichel. Figura. 2.1 Amplasamentul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului

Oraş Staţia Natura poluantului Metode de măsurare

Târgu-Mureş

MS 1 Str. Koteles Samuel nr. 33

Staţie de fond urbană

NO2, SO2, pulberi în suspensie fracţiunea PM10, ozon, benzen, substanţe precursoare ale ozonului, CO

Măsurători continue în puncte fixe, folosind metodele de referinţă pentru evaluarea concentraţiilor conform Ordinului MAPM 592 din 25 iunie 2002 cu

MS 2 Str. Libertăţii nr. 120 Staţie industrială

NO2, SO2, pulberi in suspensie fracţiunea PM10, ozon, CO

Pagina


19

Luduş MS 3 Str. Uzina de apă nr. 40

Staţie industrială

NO2, SO2, pulberi in suspensie fracţiunea PM10, CO

excepţia măsurării pulberilor în suspensie la MS4 pentru care se foloseşte metoda nefelometrică

Târnăveni MS 4 Str. Rampei nr. 8

Staţie industrială

NO2, SO2, pulberi in suspensie fracţiunea PM10, CO, benzen, substanţe precursoare ale ozonului

Din rezultatele activităţii de supraveghere a calităţii aerului, în judeţul Mureş au fost constate episoade de depăşire a valorilor limită admise pentru sănătatea umană doar la indicatorii pulberi în suspensie fracţiunea PM 10 şi la amoniac.

În ceea ce priveşte concentraţia în aerul înconjurător a pulberilor în suspensie, fracţiunea PM 10, în anul 2010, s-au înregistrat 17 depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la staţia industrială MS 2 amplasată în Tîrgu Mureş Str. Libertăţii nr. 120 şi şapte depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la staţia industrială MS 3 amplasată în Luduş Str. Uzina de apă nr. 40. Cauzele depăşirilor înregistrate sunt traficul rutier, reantrenarea pulberilor în cazul furtunilor sau perioadelor cu vânt puternic şi lucrările de reabilitare a arterelor rutiere din zona apropiată a punctelor de măsurare. PM10 se referă la particule cu mai puţin de 10 microni in diametru, care pot rămâne în aer timp de câteva zile şi se pot transmite pe zone întinse sau pe distanţe lungi de la sursa originală.

Ordinul nr. 592/2002 al ministrului apelor şi protecţiei mediului stabileşte că valoarea

limită zilnică admisă pentru sănătatea populaţiei, pentru indicatorul pulberi în suspensie fracţiunea PM 10 , este de 50 micrograme/mc , valoare ce nu trebuie depăşită de peste 35 de ori într-un an calendaristic. În cazul în care se înregistrează depăşirea valorii zilnice admise de peste 35 de ori într-un an calendaristic trebuie elaborat şi implementat un program de gestionare a calităţii aerului care să permită încadrarea în standarde.

Figura. 2.2.2 Evoluţia concentraţiei pulberilor în suspensie, fracţiunea PM 10, în aerul înconjurător, în anul 2010

Evoluţia concentraţiei pulberilor în suspensie,

fracţiunea PM 10, în aerul înconjurător, în anul 2010

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

01

Jan

2010

05

Feb

2010

12

Mar

2010

16 Apr

2010

21

May

2010

25

Jun

2010

30 Jul

2010

03

Sep

2010

08

Oct

2010

12

Nov

2010

17

Dec

2010

data

conc

entra

ţia m

icro

gram

e/m

c

Tirgu Mures Str.Libertatii 120

Ludus Str.Uzinade apa 40

PM2.5 este o fracţiune a pulberilor în suspensie cu particule care au un diametru

mai mic de 2,5 microni (μms) şi care pot rămâne în aer pe termen nelimită. Particulele fine PM2.5 au capacitatea de a pătrunde mai adânc în plămâni şi, prin urmare, poate provoca

Pagina


20

boli respiratorii şi decese premature. În judeţul Mureş, nu au fost depăşite ţintele pentru acest poluant.

Figura. 2.2.3 Evoluţia concentraţiei pulberilor în suspensie,

fracţiunea PM 2,5, în aerul înconjurător, în anul 2010

0

10

20

30

40

50

60

01 Jan

2010

03 Feb 2010

08 Mar 2010

10 Apr

2010

13 May 2010

15 Jun

2010

18 Jul

2010

20 Aug 2010

22 Sep 2010

25 Oct

2010

27 Nov 2010

30 Dec 2010

conc

entr

aţia

mic

rogr

ame/

mc

data

Evoluţia concentraţiei de pulberi în suspensie,fracţiunea PM 2,5 în aerul înconjurător, în anul 2010

Tirgu Mures Str. Koteles Samuel 33

Pentru celelalte substanţe aflate sub observaţia autorităţilor, în cadrul activităţii de monitorizare a calităţii aerului, nu s-au constatat depăşiri ale valorilor limită pentru sănătatea populaţiei. Concentraţii ale dioxidului de azot

În anul 2010 nu s-a depăşit pragul de alertă de 400 micrograme/mc măsurat timp de 3 ore consecutive şi nici nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită orare pentru sănătatea umană la indicatorul bioxid de azot - respectiv 200 micrograme/mc.

În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită anuale pentru sănătate umană la indicatorul bioxid de azot .

Figura. 2.2.4 Evoluţia concentraţiei medii orare a oxizilor de azot în aerul înconjurător, în anul 2010

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

con

cen

trat

ia m

icro

gra

me/

mc

data

Evoluţia concentraţiei medii orare a oxizilor de azot în aerul înconjurător în anul 2010

Tirgu Mures Str. Koteles Samuel 33 Tirgu Mures Str. Libertatii 120

Ludus Str. Uzina de apa 40 Târnăveni Str. Rampei 8

Pagina


21

Concentraţii ale dioxidului de sulf În anul 2010 nu s-a depăşit pragul de alertă de 500 micrograme/mc măsurat timp de 3 ore consecutive şi nici nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită orare pentru sănătate umană la indicatorul bioxid de sulf – respectiv 350 microg/m3 .

În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la indicatorul bioxid de sulf – respectiv 125 micrograme/m3. Valorile maxime zilnice măsurate ale concentraţiei bioxidului de sulf în aerul înconjurător în judeţul Mureş sunt mai mici de 10% din valoarea limită admisă. Aceste valori sunt justificate de faptul că în judeţul Mureş industria locală şi majoritatea gospodăriilor populaţiei folosesc pentru producerea apei calde şi a agentului termic gazul metan sau lemnul şi de faptul că în zonă nu există surse industriale cu emisii semnificative de bioxid de sulf.

Figura. 2.2.5 Evoluţia concentraţiei medii orare a oxizilor de sulf, în aerul înconjurător, în anul 2010

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

01 Jan

2010

01 May 2010

01 Aug 2010

01 Nov 2010

31 Dec 2010

co

ncen

traţi

e m

icro

gra

me/m

c

ziua

Evoluţia concentraţiei medii orare de bioxid de sulf în aerul înconjurătorîn anul 2010

Tirgu Mures Str. Libertatii 120

Tirgu Mures Str. Koteles Samuel 33

Ludus Str. Uzina de apa 40

Tirnăveni Str. Rampei 8

Metale grele În reţeaua de monitorizare a calităţii aerului sunt supravegheaţi indicatorii plumb, cadmiu, arsen şi nichel din pulberile în suspensie fracţiunea PM 10. Probele pentru analiză se prelevează zilnic din Tirgu Mureş şi Luduş. Din analizele efectuate nu s-au constatat depăşiri ale valorii limită anuale pentru sănătatea umană, valorile măsurate fiind mult sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane . Concentraţii ale monoxidului de carbon: În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită zilnice pentru sănătate umană la indicatorul monoxid de carbon 10 miligrame/mc

Concentraţii ale benzenului În anul 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii limită anuale pentru sănătate umană la indicatorul benzen în aerul înconjurător. Ozonul În anul 2010 nu s-a depăşit pragul de alertă de 240 micrograme/mc măsurat timp de 3 ore consecutive şi nici nu s-au înregistrat depăşiri ale pragului de informare pentru

Pagina


22

indicatorul ozon- respectiv 180 microg/m3, medie orară. În anul 2010 nu au fost înregistrate depăşiri ale valorii ţintă stabilită pentru 2010, pentru indicatorul ozon- respectiv 120 microg/m3, maxima zilnică a mediilor pe 8 ore.

2.3. CALITATEA AERULUI - EFECTE LOCALE

În municipiul Tîrgu Mureş amoniacul este un indicator specific al calităţii aerului ca urmare a sursei majore de poluare care este platforma de producere a îngrăşămintelor chimice aparţinând SC AZOMUREŞ SA. Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş monitorizează continuu concentraţia amoniacului în aerul înconjurător în municipiul Târgu Mureş.

In cursul anului 2010 au fost înregistrate două cazuri de depăşire a concentraţiei zilnice maxime admise stabilite prin STAS 12874/87, respectiv 100 micrograme/mc.

Figura 2.3.1 Evoluţia concentraţiei de amoniac în aerul înconjurător în anul 2010

0.00

50.00

100.00

150.00

200.00

250.00

300.00

01/0

1/2

010

01/0

2/2

010

01/0

3/2

010

01/0

4/2

010

01/0

5/2

010

01/0

6/2

010

01/0

7/2

010

01/0

8/2

010

01/0

9/2

010

01/1

0/2

010

01/1

1/2

010

01/1

2/2

010

co

ncen

trati

a m

icro

gra

me/m

c

data

Evolutia concentratiei de amoniac in aerul inconjurator in anul 2010

concentratia masurata

limita admisa

La indicatorul amoniac din aerul înconjurător au fost mai multe depăşiri ale

concentraţiei momentane (probe mediate 30 minute) de amoniac în imisii. Analizorul automat pentru determinarea amoniacului, amplasat la sediul

nostru din Str. Podeni nr. 10 , cu verificare metrologică corespunzătoare, a evidenţiat următoarele depăşiri a concentraţiei maxime admise pentru amoniac în aerul respirabil, în probe aspirate timp de 30 de minute:

Pagina


23

Figura 2.3.2 Depăşiri înregistrate faţă de concentraţia maxim admisă pentru amoniac în aerul respirabil pe probe momentane, aspirate timp de 30 minute

Data Intervalul orar

Concentraţia măsurată Probe medii de 30 minute

( g/m3)

Valoarea limită admisă conform prevederilor STAS

12574/1984 ( g/m3)

12.02.2010 12,30-13,00 339,5 300

13,00-13,30 335,7 300

13,30 – 14,00 300,5 300

08.04.2010 10,00-10,30 367,2 300

10,30-11,00 383,0 300

25.04.2010 11,00-11,30 573,8 300

11,30-12,00 523,3 300

03.11.2010 15,00-15,30 398 300

15,30-16,00 339,6 300

16,00-16,30 361,8 300

16,30-17,00 360,8 300

2.4. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

În anul 2010, în judeţul Mureş nu au fost înregistrate accidente majore de mediu care să aibă ca efect poluarea aerului. În data de 28.05.2010 s-a înregistrat la S.C. AZOMUREŞ S.A. Tg. Mureş un incident produs pe fondul funcţionării normale a instalaţiei de Amoniac III când o conductă de ulei din circuitul de ulei a turbocompresorului 103 J s-a desprins din sistemul de etanşare, ducând automat la blocarea ventilelor de închidere rapidă acces abur în turbinele 103 şi 105J respectiv la oprirea turbocompresorului 103J. Gazul de sinteză a fost eşapat în atmosferă prin deschiderea automată a ventilului de expansiune de pe circuitul gazului de sinteză, moment în care hidrogenul s-a autoprins. Instalaţia Amoniac III s-a oprit parţial. Consecinţele accidentului nu au fost majore, nu s-au înregistrat poluări accidentale ale factorilor de mediu, nu s-au înregistrat victime. S-au luat imediat măsuri preventive pentru reţinerea în antebazin a uleiului eventual scurs în canalizarea conveţional curată prin instalarea unor absorbante în antebazin. Instalaţia a fost repornită în siguranţă

2.5. PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A AERULUI Activitatea industrială are un impact semnificativ asupra mediului prin emisiile de poluanţi în aer, apă, sol prin generarea de deşeuri, prin consumul neraţional de energie. Industria este ramura cu ponderea cea mai mare în economia judeţului. După evenimentele din anul 1989, procesul de tranziţie caracteristic economiei judeţului s-a resimţit şi în sectorul industrial, care a trecut de la un sistem puternic centralizat la promovarea liberei iniţiative. Procesul de privatizare a tuturor unităţilor de producţie industrială care s-a desfăşurat în anii '90, a fost însoţit de reducerea volumului producţiei şi a capacităţilor de producţie, precum şi de dispariţia unor ramuri industriale. Totuşi, judeţul Mureş dispune de un potenţial de dezvoltare ridicat, determinat de aşezarea geografică centrală şi de condiţiile naturale variate şi prielnice unei ample dezvoltări economice. Industria se caracterizează printr-o varietate mare a ramurilor producătoare, cu specializări de importanţă naţională, între care menţionăm:

Pagina


24

industria extractivă a gazului metan ocupă un loc important în industria respectiv economia judeţului Mureş, fiind principala sursă de gaze naturale a ţării, în ceea ce priveşte industria naţională (SNGN ROMGAZ SA - Sucursala Târgu Mureş şi E-ON Gaz Romania).

industria de exploatare şi prelucrare a lemnului este una dintre cele mai dezvoltate ramuri industriale, în special datorită faptului că în această zonă a ţării materia primă se găseşte din abundenţă, reprezentativ în acest domeniu fiind municipiul Tîrgu Mureş (S.C. MOBEX S.A., S.C. ILEFOR S.A., S.C. PROLEMN S.A., S.C. AMIS MOB S.A., etc.).

producţia de mobilier şi instrumente muzicale. Producţia de mobilier a judeţului Mureş este una dintre cele mai importante dinţară, precum şi cea de instrumente muzicale. Cea din urmă este recunoscută atât la nivel naţional, precum şi la nivel internaţional prin calitatea şi tradiţia viorilor fabricate în Reghin.

industria chimică şi producţia de medicamente este reprezentată în municipiul Târgu Mureş, unde se produc îngrăşăminte chimice, produse chimice anorganice de bază, şi medicamente (S.C. AZOMUREŞ S.A., S.C. SANDOZ S.R.L., S.C. GEDEON RICHTER ROMANIA S.A., S.C. BIOEEL S.R.L., etc.).

prelucrarea maselor plastice cuprinde trei firme producătoare de mase plastice, în Tîrgu Mureş.

industria alimentară, băuturi; reprezentative pentru aceste ramuri fiind municipiile Târgu Mureş, Reghin, Sighişoara şi oraşul Sovata.

industria textilă, încălţăminte şi confecţii din textile şi piele este reprezentată în municipiile Târgu Mureş şi Sighişoara.

produse din minerale nemetalice (geamuri, sticlărie, cărămizi, ţigle, var, prefabricate pentru construcţii, alte materiale de construcţii, sticlă decorativă, porţelan, faianţă) cuprinde producţia de sticlărie, cărămizi, blocuri ceramice, ţigle, coame şi olane din argilă, var şi prefabricate din beton armat. Tot în ramura produselor din minerale nemetalice este cuprinsă şi producţia ceramică (faianţă menaj, sticlă şi porţelan fosfatic) de la Sighişoara, care cunoaşte o dezvoltare tot mai mare în ultimii ani.

maşini, echipamente, aparate electrice se regăseşte în municipiul Târgu Mureş şi în măsură mai mică în Sighişoara, Reghin, Luduş.

Chiar dacă, în ultimii 10 ani, s-au făcut numeroase privatizări în rândul societăţilor de stat ale industriei mureşene, ceea ce a presupus, implicit, numeroase restructurări, industria rămâne o ramură importantă în ceea ce priveşte gradul de ocupare a forţei de muncă. În judeţul Mureş au fost inventariate 21 instalaţii industriale cu potenţial considerabil de poluare, instalaţii care intră sub incidenţa Directivei Consiliului European 2008/1/CE privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. Aceste instalaţii din domeniul industriei chimice, fabricării sticlei, fabricării cărămizilor, instalaţii de ardere, de creştere intensivă a animalelor trebuie să pună în aplicare măsurile necesare pentru prevenirea şi controlul integrat al poluării în vederea obţinerii unui nivel înalt de protecţie a mediului în ansamblul său .Termenul de conformare al acestor instalaţii a fost 30.10.2007, excepţie fac cinci instalaţii care în urma negocierilor au obţinut perioadă de tranziţie şi sunt cuprinse în Capitolul 22 Mediu privind obligaţiile asumate de Guvernul României în vederea integrării României în Uniunea Europeană.

Pagina


25

Figura 2.5.1. Aportul instalaţiilor IPPC din judeţul Mureş la totalul emisiilor de poluanţi în aer în judeţul Mureş

58,15

28,25

50,49

3,46

3,2 4,43

Aportul unitatilor IPPC din totalul emisilor pe anul 2010 (%)

CO2

SO2

NOX

NMVOC

CH4

CO

O problemă deosebită, a cărei presiune asupra calităţii aerului, în special în zonele urbane, va creşte în următoarea perioadă, este traficul rutier. În această direcţie este responsabilitatea administraţiilor publice să asigure un management corespunzător al traficului concomitent cu realizarea centurilor ocolitoare pentru centrele urbane şi să asigure o îmbunătăţire continuă a infrastructurii rutiere.

2.6 TENDINŢE

În perioada 2000-2010 procesul de aderare şi integrare în Comunitatea Europeană a impus condiţii stricte privind prevenirea şi controlul poluării pentru titularii obiectivelor industriale. Totodată s-a îmbunătăţit capacitatea administrativă a autorităţilor de mediu cu rol în impunerea respectării legislaţiei de mediu. Se observă o tendinţă de creştere a concentraţiei oxizilor de azot în aerul înconjurător, mai ales în zonele urbane în special ca urmare a aportului tot mai ridicat al traficului rutier. Totuşi concentraţiile maxime înregistrate în cursul anului 2010 pentru oxizii de azot în aerul înconjurător sunt sub valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane.

Figura 2.6.1 Evoluţia concentraţiei maxime orare a oxizilor de azot în aerul înconjurător

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

co

nc

en

tra

ţia

în

mic

rog

ram

/mc

anul

Evoluţia concentraţiei oxizilor de azot in aerul înconjurător

Tirgu Mures Podeni 10

Tirgu Mures Str. Koteles samuel 33


Ludus Str.Uzinei de apă nr. 40

Târnăveni str Rampe nr. 8

Pagina


26

În ceea ce priveşte concentraţia oxizilor de sulf în aerul înconjurător valorile înregistrate reprezintă a zecea parte din valoarea limită pentru protecţia sănătăţii umane.

Figura 2.6.2 Evoluţia concentraţiei oxizilor de sulf în aerul înconjurător

0

2

4

6

8

10

12

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

co

nc

en

tra

ţia m

icro

gra

me

/mc

anul

Evoluţia concentraţiei maxime zilnice a bioxidului de sulf în aerul înconjurător

Tirgu Mures Str. Podeni nr. 10

Tirgu Mureş Str. Koteles Samuel 33


Ludus Str. Uzina de apa nr.40

Târnăveni Str. Rampei nr. 8

Probleme pentru calitatea aerului în judeţul Mureş ridică indicatorul pulberi în

suspensie fracţiunea PM 10. Însă nici aceste probleme nu sunt de natură să impună demararea unor ample acţiuni de gestionare a calităţii aerului. Cauzele depăşirilor înregistrate sunt traficul rutier, spaţiile neînierbate adiacente drumurilor publice care contribuie la resuspensia particulelor, calitatea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere.

Figura 2.6.1 Evoluţia numărului de depăşiri a valorii limită admise pentru sănătatea

populaţiei pentru indicatorul particule în suspensie fracţiunea PM10

0

5

10

15

20

25

30

35

40

2008 2009 2010

nu

mă

r d

e z

ile

anul

Numărul de zile în care a fost depăşită valoarea limită zilnică admisă sănătatea populaţiei la indicatorul pulberi în suspensie

fracţiunea PM 10

Tirgu Mures Str Koteles Samuel 33


Ludus Str. Uzina de apa nr. 40

Tirnaveni Str. Rampei nr 8

Pagina


27

În municpiul Tîrgu Mureş, amoniacul este poluant specific datorită sursei majore de emisie reprezentată de platforma de producere a îngrăşămintelor chimice aparţinând SC AZOMUREŞ SA.

În perioada 2000- 2010 s-a redus frecvenţa şi severitatea episoadelor de poluare a aerului cu amoniac. În general episoadele de poluare a aerului cu amoniac sunt de scurtă durată (până în 30 minute) şi sunt puternic influenţate de condiţiile meteorologice (inversiune termică, ceaţă, aer ceţos). Aerul ceţos, datorită atât Văii Mureşului cât şi combinatul SC AZOMUREŞ SA are o frecvenţă anuală foarte mare 242,5 zile. Cum este normal, în semestrul rece octombrie-martie, datorită cauzelor amintite frecvenţa aerului ceţos oscilează între 19,2-27 zile. O frecvenţă mare a acestui fenomen în zona oraşului Tg.Mureş este semnalată chiar şi vara 16,9 la 19,1 zile lunar. Inversiunile termice sunt destul de frecvente în perimetrul oraşului, deşi Valea Mureşului mai atenuează ceva din intensitatea acestora. În ceea ce priveşte dinamica atmosferei, menţionăm că aceasta are un procent de calm atmosferic de 25,2 %. Vânturile cele mai frecvente fiind cele din sectorul nordic şi nord-vestic favorizate de orientarea generală a reliefului şi în special de orientarea culoarului Văii Mureşului.

Analizând evoluţia episoadelor de poluare a aerului înconjurător în municipiul Tîrgu Mureş se constată o scădere a numărului de zile în care populaţia este expusă la poluarea aerului cu amoniac. Figura 2.6.2 Evoluţia numărului de zile cu depăşiri ale concentraţiei maxime admise pentru

amoniac în aerul înconjurător

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

nu

mă

r d

e z

ile

anul

Număr de zile cu depăşiri ale concentraţiei maxim admise pentru amoniac în aerul

înconjurător

Număr de zile cu depăşiri la concentraţia de amoniac în aerul înconjurător

În ceea ce priveşte concentraţia maximă zilnică a amoniacului în aerul înconjurător nu se observă reduceri semnificative, totuşi trebuie remarcat faptul că concentraţiile medii sunt mult inferioare concentraţiei maxim admise, respectiv 100 micrograme/mc.

Pagina


28

Figura 2.6.3 Evoluţia numărului de zile cu depăşiri ale concentraţiei maxime admise pentru amoniac în aerul înconjurător

0

100

200

300

400

500

600

700

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

co

nc

en

tra

ţia

mic

rog

ram

e/m

c

anul

Evoluţia concentraţiei maxime zilnice pentru amoniac în aerul înconjurător

concentraţia medie anuală

concentraţia maximă zilnică

CAPITOLUL III. APA (DULCE)

Judeţul Mureş este situat integral în bazinul hidrografic al râului Mureş, pe teritoriul lui fiind 214 cursuri de ape codificate, cu o lungime totală de 2727 km, ceea ce corespunde unei densităţi de 0,40 km/km2 (peste media de 0,39 km/km2 a bazinului). Principalele cursuri de apă sunt următoarele:

- Mureş: 212 km în judeţul Mureş; - Ilişoara 14 km; - Gurghiu: 53 km; - Luţ 36 km; - Pocloş 13 km; - Niraj: 82 km; - Nirajul Mic 17 km; - Lechinţa: 66 km; - Pr. de Câmpie: 59 km; - Târnava Mare: 33 km în judeţul Mureş; - Târnava Mică: 128 km în judeţul Mureş TOTAL: 713 km

Apele subterane freatice sunt slab reprezentate cu debite cuprinse între 0,1 - 16 l/s în zonele de luncă ale râurilor. Apele subterane de medie şi mare adâncime au o mineralizare foarte puternică cu conţinut ridicat de Ca2+, Mg2+, Na+, SO2-

4-, Cl-, Br-, I-.

Pagina


29

3.1. RESURSELE DE APĂ, CANTITĂŢI ŞI FLUXURI În judeţul Mureş resursele de apă teoretice au valoarea de 1168,224 milioane m3/an, din care tehnic utilizabile sunt 186,944 milioane m3/an. Repartiţia pe surse este prezentată în tabelul de mai jos: Figura 3.1.1 Resursele de apă teoretice repartizate pe surse

Judeţ Resursa de suprafaţă Resursa din subteran

Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă

Mureş 1100 mil. m3/an*

34,9 m3/s

180,7 mil. m3/an**

5,73 m3/s

68,244 mil. m3/an

2,164 m3/s

6,244 mil. m3/an

0,198 m3/s

* stocul mediu multianual în secţiunea Luduş ** volumul anual corespunzător debitului cu asigurarea de 95 %.

Prelevări de apă Un procent de 99% din sursele ce contribuie (sau pot contribui) la alimentarea cu apă, inclusiv a zonei rurale din judeţ provin din surse de suprafaţă şi numai 1% din surse subterane. Capacitatea disponibilă a surselor utilizate nu este repartizată uniform la nivelul judeţului. Din debitul total captat, ponderea principală îi revine văii Mureşului, după care urmează Valea Târnavei Mari. Sursele subterane de apă nu joacă un rol important din cauza debitului foarte redus şi a calităţii necorespunzătoare a apelor freatice. Apele subterane sunt captate în gospodăriile individuale. Există două surse subterane utilizate pentru alimentarea centralizată a localităţilor:

- izvorul Lunca utilizată pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor ce aparţin comunei Deda; - sursa Voivodeni care asigură alimentarea cu apă a comunei Voivodeni şi a satelor componente.

Figura 3.1.2 Volumele de apă captate în anul 2010 - pe ramuri economice

Bazin / Sursa captare / Activitati Volume de apă

captate în anul 2010 (mii. m

3)

Total - judeţul Mureş 172.529,401

din Surse Directe 172.529,401

- din Subteran: 1.584,110

Unitati agro zootehnice de tip industrial 243,681

Servicii 24,821

Gospodarie comunala pentru populatie 662,664

Irigatii 23,710

Unitati industriale 240,185

Piscicultura 299,175

Alte activitati 15,599

Unitati de constructii montaj 74,275

- din Rauri interioare: 170.945,291

Gospodarie comunala pentru populatie 18.628,195

Piscicultura 9.168,636

Unitati de constructii montaj 80,850

Pastravarii 14.798,361

Pagina


30

Unitati industriale 14.223,077

Unitati de gospodarie comunala pentru industrie 12.731,342

Transporturi 9,974

Irigatii 47,806

Alte activitati 93,840

Termocentrale 101.095,220

Unitati agro zootehnice de tip industrial 5,990

Servicii 62,000

3.2. APELE DE SUPRAFAŢĂ

În conformitate cu noua metodologie de evaluare a stării corpurilor de apă la nivelul judeţului Mureş au fost desemnate 167 corpuri de apă având o lungime totală de 2506,142 km, dintre care:

130 corpuri de apă naturale în lungime totală de 1519,279 km 36 corpuri de apă puternic modificate din punct de vedere hidromorfologic în

lungime totală de 964,557 km 1 corp de apă artificial în lungime totală de 22,306 km.

Încadrarea s-a efectuat conform metodologiei elaborate de ICIM Bucureşti. În cadrul judeţului Mureş există:

2 lacuri de acumulare permanente, cu rol complex: o Acumularea BEZID - volum total/volum util: 31/14 mil. m3; o Acumularea RĂSTOLIŢA - volum total/volum util: 43/40 mil. m3 (în

construcţie); 3 lacuri de acumulare nepermanente, cu rol în combaterea inundaţiilor:

o acumularea BĂLĂUŞERI - volum total: 24,5 mil. m3; o acumularea VÂNĂTORI - volum total: 24,0 mil. m3; o acumularea VALEA - volum total: 6 mil. m3;

34 amenajări piscicole: o 18 iazuri piscicole; o 16 heleşteie.

3.3. CALITATEA APEI DULCI

Calitatea corpurilor de apă naturale din punctul de vedere al stării ecologice se prezintă astfel:

758,513 km curs de râu (49,90 %) au calitate bună;

642,831 km curs de râu (42,31 %) au calitate moderată;

117,935 km curs de râu (7,76 %) au calitate slabă. Iar din punctul de vedere al stării chimice:


761,761 km curs de râu (50,14 %) au calitate proastă. Calitatea corpurilor de apă puternic modificate din punctul de vedere al potenţialului ecologic se prezintă astfel:

584,526 km curs de râu (60,60 %) au potenţial ecologic bun;

380,031 km curs de râu (39,40 %) au potenţial ecologic moderat; iar din punctul de vedere al stării chimice:

Pagina


31


770,404 km curs de râu (79,87 %) au calitate proastă. Calitatea corpului de apă artificială din punctul de vedere al potenţialului ecologic se prezintă astfel:

22,306 km curs de râu (100 %) are potenţial ecologic moderat. iar din punctul de vedere al stării chimice:

22,306 km curs de râu (100 %) are calitate proastă. Starea calităţii lacurilor În conformitate cu noua metodologie de evaluare a starii corpurilor de apă la nivelul judeţului Mureş acumularea Bezid şi acumularea Răstoliţa s-a înglobat în cele 130 corpuri de apă naturale. Iar în corpuri de apă „Lacuri de acumulare” sunt încadrate 4 acumulări. Acestea sunt cele de la Fărăgău, Zau de Câmpie, Valeni şi , care au un potenţial ecologic moderat şi o stare chimică proastă.

3.4. APELE SUBTERANE La nivelul judeţului Mureş sunt incluse în Sistemul Naţional de Supraveghere a Calităţii Apelor Subterane 59 de foraje hidrogeologice, dintre care din punct de vedere fizico - chimic au fost monitorizate în anul 2010, 21 foraje. Fişele forajelor sunt prezentate în anexa 3.4.1 (în total 21 de fişe).

Calitatea apelor freatice din judeţul Mureş, scot în evidenţă faptul că la nivelul tuturor forajelor hidrologice monitorizate apa nu se încadrează în calitatea potabilă. La jumătate din aceste foraje calitatea este determinată doar de unu - doi indicatori, depăşirea limitei admise fiind foarte mică.

3.5. APA POTABILĂ ŞI APA DE ÎMBĂIERE Necesarul de apă potabilă în mediul urban este asigurat în cea mai mare parte din surse de suprafaţă, potabilizarea apei fiind efectuată de uzinele de apă din judeţ situate în principalele oraşe, precum şi prin staţiile de pompare situate pe magistrala Târgu Mureş - Sărmaş - Ungheni, Sângeorgiu de Mureş. Reţeaua de distribuţie a apei este repartizată în 115 localităţi ale judeţului, din care 103 în mediul rural. Mai multe localităţi din mediul rural, începând cu anul 2002 au reuşit să se racordeze la reţeaua de apă, două dintre acestea (Apold şi Band) reuşind acest lucru datorită proiectelor depuse pe SAPARD, măsura 2.1. ”Dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii rurale”, proiecte care au fost deja implementate. Alte două localităţi (Tăureni şi Lunca) s-au racordat la reţeaua de distribuţie a apei printr-un program finanţat de Guvernul României - H.G. 577/1997.

Figura 3.5.1 Reţele de apă potabilă

Judeţ

Reţele apă potabilă

Lungime (km)

Volum distribuit (mii mc)

Număr localităţi

Populaţie racordată

Mureş 1076,42 16585,816 123 284569

Pagina


32

În cadrul „Programului Comunitar de Sănătate Publică” cu Subprogramul 1.4 (1) „Protejarea Sănătăţii şi Prevenirea Îmbolnăvirilor Asociate Factorilor de Risc din Mediu”, principalul obiectiv urmărit de către Direcţia de Sănătate Publică al judeţului Mureş în cursul anului 2010 a fost calitatea apei potabile furnizate populaţiei de către uzinele de apă din judeţ şi distribuită populaţiei prin reţele centralizate de apă conform programului de monitorizare a apei potabile, în conformitate cu Legea nr. 458/2002 şi Legea nr. 311/2004 În cadrul activităţii de supraveghere a calităţii apei potabile (monitorizare, analize de laborator) distribuite populaţiei prin reţele centrale de apă s-au recoltat un număr de 1200 probe de apă, din care s-au efectuat 2011 analize fizico-chimice şi 2947 analize bacteriologice, 116 necorespunzând din punct de vedere fizico-chimic şi 112 necorespunzânduse bacteriologic conform Legii nr. 458/2002. Apa potabilă furnizată populaţiei prin reţele centrale de apă a fost controlată prin metode de laborator pentru indicatorii fizico-chimici şi bacteriologici: Târgu Mureş - în 2 puncte zilnic, Sighişoara - în 2 puncte zilnic, Reghin - în 2 puncte săptămânal, Târnăveni - în 3 puncte bilunar; Luduş - în 3 puncte bilunar, Iernut - 2 puncte bilunar şi la Sovata - în 5 puncte săptămânal; Magistrala de Câmpie - în 6 puncte trimestrial, Sângeorgiu de Pădure - 1 punct trimestrial iar uzinele şi reţelele de apă Fântânele, Lunca Bradului - în 2 puncte trimestrial. În conformitate cu Legea nr. 458/2002, Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizarea calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, responsabilitatea încadrării calităţii apei potabile în parametrii de calitate stabiliţi conform legilor menţionate revine producătorului care trebuie să ia de îndată măsurile necesare pentru identificarea cauzelor care au dus la neconformitate. S-a urmărit calitatea apei izvoarelor şi fântânilor publice, recoltându-se 885 probe de apă din care s-au efectuat 1250 analize fizico-chimice şi 3267 analize bacteriologice, 49 necorespunzând din punct de vedere fizico-chimic şi 372 din punct de vedere bacteriologic conform Legii nr. 458/2002. Date de calitate privind cele zece prize de apă pentru secţiunile de potabilizare monitorizate de către Administraţiei Bazinale a Apelor Mureş conform Normei de calitate NTPA-013:

Figura 3.5.2 Date de calitate privind cele 10 prize de apă pentru secţiunile de potabilizare monitorizate de către Administraţia Bazinală a Apelor Mureş

Nr crt

BH Nume secţiune de

prelevare/priză Sursa de

apă

Debit mediu

prelevat în 2010 (m

3/zi)

Populaţia deservită

Tipul captării conform

HG 100/2001

Indicatori depăşiţi

1 Mureş priza Târgu Mureş

Mureş 27874 141000 A2 MTS,NH4

+,Fe,

Mn, CCO

2 Mureş priza Iernut Mureş 1432 5500 A2 MTS,NH4

+,Fe,

Mn, CCO,Sat.ox. 3 Mureş priza Luduş Mureş 2385 15500 A3 Mn

4 Mureş priza Lunca Bradului

Ilva 131,5 1200 A2 Mn, CCO

5 Mureş priza Bistra Mureşului

Bistra 833 10000 A2 Mn, CCO

6 Mureş priza Reghin Gurghiu 6465 32500 A2 MTS, Mn, CCO

Pagina


33

Nr crt

BH Nume secţiune de

prelevare/priză Sursa de

apă

Debit mediu

prelevat în 2010 (m

3/zi)

Populaţia deservită

Tipul captării conform

HG 100/2001

Indicatori depăşiţi

7 Mureş priza Sighişoara Târnava Mare

4396 32542 A2 MTS,NH4

+,Fe,

Mn, CCO

8 Mureş priza Sovata Sebeş 2832 3000 A2 MTS, Mn, CCO

9 Mureş priza Sovata Sovata 1000 6000 A2 Mn, CCO

10 Mureş priza Târnăveni Târnava Mică

2608 25000 A2 MTS,NH4

+,Fe,

Mn, CCO

Compania AQUASERV SA este principalul furnizor de apă potabilă din judeţul Mureş, deservind un număr de 284569 locuitori.

Figura 3.5.3 Date furnizare apă potabilă

Nr. crt.

Localitatea Sursa de

apă

Lungimea reţelei de

apă

Volumul distribuit (mii mc)

Populaţie racordată

Consum de apă potabilă l/locuitor/zi

Pierderi în reţea

%

1 Târgu Mureş Mureş 525,3 15.996 164.854 104,14 39

2 Sighişoara Târnava

Mare 69,73 2.661 31.915 90,01 39,39

3 Târnăveni Târnava

Mică 75,92 1.374 24.577 68,15 33,6

4 Iernut Mureş 64,48 474 8.645 80,6 33

5 Luduş Mureş 76,4 1.149 16.345 85,51 40

6 Reghin Gurghiu 77,02 3.291 33.970 78,2 58

3.6. APELE UZATE ŞI REŢELELE DE CANALIZARE. TRATAREA APELOR UZATE Situaţia volumelor de ape uzate evacuate în anul 2010 - pe activităţi economice este prezentată în anexa 3.6.1. Din această anexă rezultă că în judeţul Mureş, în cursul anului 2010 s-a evacuat în cursurile de apă un volum de 142.866 milioane mc ape uzate. Principalele activităţi care evacuează cantităţi însemnate de ape uzate sunt:

producerea energiei electrice şi termice - evacuează 101,143 milioane m3, din care 100,530 milioane m3 reprezintă apa de răcire, prin urmare nu necesită epurare.

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare - evacuează 30,266 milioane m3, din care un volum de 4,859 mil m3 este epurată insuficient.

prelucrări chimice - evacuează 9,856 milioane m3, din care 9,781 milioane m3 se epurează insuficient.

Figura 3.6.1 Surse majore de poluare a apei în judeţul Mureş

Surse de poluare Domeniu

de activitate Emisar

Volum ape uzate evacuate (mil. m

3)

Poluanţi specifici

Funcţionarea staţiei de epurare

S.C. RAGCL S.A. Reghin

Epurare ape uzate

Mureş 3,118 Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4

Necorespunzătoare (CBO5, NH4, detergenţi)

S.C. Compania AQUASERV S.A. Târgu Mureş

Epurare ape uzate


Corespunzătoare

Pagina


34

Surse de poluare Domeniu

de activitate Emisar

Volum ape uzate evacuate (mil. m

3)

Poluanţi specifici

Funcţionarea staţiei de epurare

S.C. Compania AQUASERV S.A. - Staţia de epurare Iernut

Epurare ape uzate


Corespunzătoare

S.C. ZAHĂRUL LUDUŞ S.A. Luduş - Staţia de epurare

Epurare ape uzate


Necorespunzătoare ( NH4)

S.C. Compania AQUASERV S.A. Staţia de epurare Sighişoara

Epurare ape uzate

Târnava Mare

2,242 Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4

Corespunzătoare

S.C. Servicii Tehnice Comunale S.A. Sovata

Epurare ape uzate

Târnava Mică


Corespunzătoare

S.C. Servicii Tehnice Comunale S.A. Sovata - loc. Sângeorgiu de Pădure

Epurare ape uzate

Târnava Mică


Necorespunzătoare (Suspensii, CBO5, CCO-Cr, NH4)

S.C. Compania AQUASERV S.A. Staţia de epurare Târnăveni

Epurare ape uzate

Târnava Mică


Corespunzătoare

S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu Mureş

Industria chimică

Mureş 9,781 Suspensii, NH4, NO2, NO3, fosfor total, Fluor

Necorespunzătoare (NO3)

CENTRALA TERMOELECTRICĂ Iernut

Energie electrică şi

termică Mureş 0,480

Suspensii, Reziduu fix, CCO-Cr, NN3

Necorespunzătoare (reziduu fix)

3.7. POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢA ŞI SUBTERANE, ZONE CRITICE

a) La nivelul judeţului Mureş, zona cea mai critică din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă este tronsonul de râu Târnava Mică, aval de Târnăveni, unde starea chimică a apei, din cauza concentraţiilor foarte ridicate ale indicatorilor cobalt, crom, cupru şi plumb, este „P” (proastă). Menţionăm, că unitatea vinovată, S.C. BICAPA S.A. Târnăveni, şi-a încetat activitatea de mai bine de cinci ani, dar poluarea remanentă deosebit de ridicată se datorează depozitelor de deşeuri, situate de a lungul râului, care şi la ora actuală poluează, prin intermediul freaticului. Pe râul Târnava Mică, la debite scăzute, creşte mult salinitatea apei, din cauza apelor sărate din zona Praid - Sovata. b) Un alt tronson de râu, afectat din punct de vedere fizico-chimic şi mai ales bacteriologic, este râul Mureş, în aval de municipiul Târgu Mureş, din cauza poluării produse de S.C. AZOMUREŞ S.A. şi S.C. Compania AQUASERV S.A. (Staţia de epurare Cristeşti). În cursul anului 2010 pe acest tronson, categoria de calitate a fost determinată de indicatorii regimului de nutrienţi. Probleme deosebite la aceşti indicatori apar în lunile cu debite scăzute (ianuarie, februarie, iulie, august, decembrie). Acest tronson de râu este considerat sensibil la eutrofizare (din cauza concentraţiilor de nutrienţi), aval Târgu Mureş până la limită de judeţ. c) Cursul de apă Pârâul de Câmpie, de asemenea, este considerat critic, dar în cazul lui, concentraţiile ridicate ale nutrienţilor şi mai ales a salinităţii se datorează condiţiilor pedologice ale zonei (soluri sărăturoase). Concentraţiile mai ridicate ale unor indicatori ai regimului de oxigen şi ai nutrienţilor are ca sursă, mai ales, poluarea difuză.

Pagina


35

3.8. POLUĂRI ACCIDENTALE

În general, la nivelul judeţului Mureş, poluările accidentale sunt reduse ca număr, amploare şi consecinţe, caracteristice în schimb sunt poluările continue (permanente), în aval de unele surse de poluare.

Figura 3.8.1 Evenimente de poluare accidentală a apelor

Nr. crt.

Curs de apă sau zonă poluată

Localizare Data şi ora producerii

Cauza (Unitate, poluant)

Efecte / Natura poluării

Măsuri / Observaţii

0 1 2 3 4 5 7

1

pr. Mocear, afluent al r. Mureş - în apropierea municipiului Reghin

mun. Reghin / jud. Mureş

15.04.2010 / ora 12,00

Precipitaţiile însemnate cantitativ au dus la antrenarea deşeurilor rezultate de la prelucrarea lemnului, depozitate pe platforma S.C. PROLEMN S.A. Reghin în pr. Mocear

Poluarea pr. Mocear - depăşirea indicatorilor reziduu fix, CCO-Cr, fenoli

- amendă contravenţională de 35000 lei şi facturare cheltuielilor de 1581,76 lei (analize) - stoparea deversării prin realizarea unui baraj de umplutură, curăţarea şanţurilor pluviale şi a pr. Mocear pe zona afectată (aprox. 400 - 500 m)

3.9. PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A APELOR

Prin apele uzate se evacuează în receptori mari cantităţi de substanţe impurificatoare. „Centralizatorul cantităţilor de nocivităţi evacuate în anul 2010 - pe activităţi” este prezentată în anexa 3.9.1. Din acest tabel rezultă că în judeţul Mureş în cursul anului 2010 s-au evacuat în receptori: - reziduu fix: - 27,157 mii tone, din care 18,39 mii tone rezultă de la staţiile de epurare

orăşeneşti şi 7,22 mii tone de la prelucrări chimice; - suspensii: - 1,39 mii tone, din care 0,92 mii tone provin de la staţiile de epurare

orăşeneşti şi 0,38 mii tone de la prelucrări chimice; - cloruri: - 2,868 mii tone, din care 2,725 mii tone provin de la staţiile de epurare

orăşeneşti; - CCO-Cr: - 1,827 mii tone, din care 1,396 mii tone provin de la staţiile de epurare

orăşeneşti iar 0,282 mii tone de la prelucrări din industria chimică; - azotaţi: - 1,298 mii tone, din care 1,213 mii tone provin de la prelucrări din industria

chimică; - sulfaţi: - 3,148 mii tone, din care 1,643 mii tone provin de la staţiile de epurare

orăşeneşti şi 1,238 mii tone de la prelucrări chimice; - CBO5: - 0,805 mii tone, din care 0,629 mii tone provine de la staţiile de epurare

orăşeneşti; - amoniu: - 0,773 mii tone din care 0,553 mii tone provine de la staţiile de epurare

orăşeneşti iar 0,195 mii tone de la prelucrări din industria chimică.

3.10. TENDINŢE O cerinţă esenţială a Directivei Cadru Apa este stabilirea obiectivelor de calitate pentru toate corpurile de apă (art. 4) şi implicit dezvoltarea de programe de măsuri pentru atingerea acestor obiective (art. 11). Măsurile de bază şi măsurile suplimentare, componente ale programului de masuri sunt

prevenirea deteriorării stării apelor de suprafaţă şi subterane;

Pagina


36

protecţia, îmbunătăţirea şi restaurarea tuturor corpurilor de apă de suprafaţă, inclusiv a celor care fac obiectul desemnării corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale, precum şi a corpurilor de apă subterană în vederea atingerii “stării bune” până în 2015;

protecţia şi îmbunătăţirea corpurilor de apă puternic modificate şi artificiale în vederea atingerii “potenţialului ecologic bun” şi a “stării chimice bune” până în 2015;

reducerea progresivă a poluării cu substanţe prioritare şi încetarea evacuărilor de substanţe prioritar periculoase în apele de suprafaţă prin implementarea măsurilor necesare;

reducerea tendinţelor semnificative şi susţinute de creştere ale poluanţilor în apele subterane;

atingerea standardelor şi obiectivelor stabilite pentru zonele protejate de către legislaţia comunitară.

Deci, în esenţă, atingerea obiectivelor de mediu până în 2015, include:

pentru corpurile de apă de suprafaţă: atingerea stării ecologice bune şi a stării chimice bune, respectiv a potenţialului ecologic bun şi a stării chimice bune pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale;

pentru corpurile de apă subterane: atingerea stării chimice bune şi a stării cantitative bune;

pentru zonele protejate: atingerea obiectivelor de mediu prevăzute de legislaţia specifică;

nedeteriorarea stării apelor de suprafaţă şi subterane. În cazul in care unui corp de apa i se aplică unul sau mai multe obiective de mediu, se va selecta cel mai sever obiectiv de mediu pentru corpul respectiv. Obiectivele de mediu se reactualizează o data la 6 ani, prin Planurile de Management bazinale. În cazul în care obiectivele de mediu nu pot fi atinse se pot cere excepţii de la atingerea obiectivelor de mediu. Excepţiile de la obiectivele de mediu sunt parte integrantă a obiectivelor de mediu şi a procesului de planificare în domeniul gospodăririi calitative a apelor. De asemenea, aplicarea excepţiilor de la obiectivele Directivei Cadru Apa se face în mod excepţional şi nu ca regulă. Pentru fiecare categorie de excepţie se vor prezenta în Planurile de Management Bazinale justificările de aplicare ale excepţiilor.

IV. UTILIZAREA TERENURILOR

4.1. SOLUL

În strânsă concordanţă cu substratul litologic, cu relieful, clima şi vegetaţia, învelişul de sol al judeţului Mureş este foarte variat şi diversificat. De pe crestele înalte ale munţilor, până la luncile joase ale râurilor, întâlnim o gamă largă de soluri zonale, interzonale şi azonale. Structura geologică, aspectele litologice precum şi condiţiile de relief, sistemul hidrografic, condiţiile climatice, etc. au condus la formarea unor tipuri variate de soluri supuse unor procese diferite de evoluţie.

Pagina


37

În zona montană a judeţului, Călimani - Gurghiu, predomină solurile neevoluate de tipul litosolurilor şi andosolurilor (umbrisol) asociate cu soluri cambice cum sunt solurile brun acide. În zona premontană se remarcă prezenţa solurilor podzolice argiloiluviale (luvisol albic) asociate cu soluri brune (podzolit) mai rar soluri brune acide. Pe arii restrânse în Câmpia Transilvaniei se dezvoltă lăcovişti şi sărături de-a lungul văilor. Caracteristice pe terase, solurile aluviale sunt favorabile culturilor de cereale şi legume. În lunci mai ales, domină aluviunile recente şi actuale, precum şi solurile hidromorfe şi de mlaştini. Mozaicului de soluri i se suprapune un covor vegetal tot aşa de variat, concordant brodat pe relief, tip de sol şi regim topoclimatic. În zonele de luncă sau treapta de luncă predomină solurile aluviale dar şi lacoviştile (din clasa solurilor hidromorfe) tipuri de sol generate atât de materialul parental cât şi de caracteristicile hidrogeologice şi hidrologice ale zonei respective. Solurile aluviale formează terasa de luncă şi lunca principalelor cursuri de apă cum sunt V. Mureşului, V. Târnavei Mici şi V. Târnavei Mari. Zona colinară este acoperită cu un strat de soluri negre de fânaţă, soluri brun acide soluri coluviale, cernoziom şi regosoluri. Dea lungul cursurilor de apă, cu debite mici sau sezoniere, afluenţi ai principalelor cursuri de apă, din judeţ, se dezvoltă soluri gleice din clasa solurilor hidromorfe. Aceste tipuri de soluri formează un adevărat mozaic pe harta pedologică a judeţului, geneza şi evoluţia acestora fiind rezultatul unor cauze multiple.

4.1.1. REPARTIŢIA SOLURILOR JUDEŢULUI MUREŞ PE CLASE DE FOLOSINŢE Fondul funciar în judeţul Mureş, în concordanţă cu relieful, clima şi vegetaţia este foarte variat. El cuprinde totalitatea terenurilor (inclusiv cele acoperite de ape) de pe teritoriul unei ţări.

Pagina


38

Figura 4.1.1.1 Structura fondului funciar în judeţul Mureş în anul 2010

Structura fondului funciar în judeţul Mureş în anul

2010

61%

31%

5%

1%

2%

Suprafaţa agricolă

Suprafaţa ocupată cu

păduri şi alte terenuri cu

vegetaţie forestierăsuprafaţă ocupată cu

construcţii, drumuri şi

căi feratesuprafaţa ocupată cu

ape şi bălţi

alte suprafeţe

Agricultura este a doua ramură în economia judeţului şi are o tradiţie îndelungată. Suprafaţa agricolă a judeţului Mureş este de 411560 ha şi reprezintă 61,3 % din suprafaţa totală a judeţului.

Figura 4.1.1.2. Evoluţia terenurilor agricole în perioada 2000-2010 în judeţul Mureş

407000

408000

409000

410000

411000

412000

413000

414000

415000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

-h

a -

Anul

Evoluţia terenurilor agricole în perioada 2000 - 2010 în judeţul Mureş

După modul de folosinţă structura suprafeţei agricole se prezintă astfel: arabil 54.0

%, păşuni 26,8 %, fâneţe 17.6%, vii şi pepiniere viticole 0,4 %, livezi si pepiniere pomicole 1,2%.

Pagina


39

Figura 4.1.1.3. Structura suprafeţei agricole după modul de folosinţă în 2010, pe raza judeţului Mureş

Structura suprafeţei agricole după modul de folosinţă în 2010 pe raza judeţului Mureş

Arabil Păşuni Fânaţe şi pajişti naturale Vii Livezi

Din totalul suprafeţei arabile de 218404 ha, la nivelul judeţului Mureş s-a cultivat o suprafaţă de 174528 ha, rămânând neînsămânţate 43876 ha. Din suprafaţa cultivată, peste 117517 ha reprezintă culturile de cereale. Din acestea culturile de grâu - secară – triticale au o suprafaţă de peste 42413 ha iar culturile de porumb însumează 61685 ha. Ponderea în procente a fiecărui tip de cultură se prezintă astfel:

Figura 4.1.1.4. Principalele culturi agricole în judeţul Mureş

Principalele culturi agricole în judeţul Mureş

26%

38%

5%

2%

4%

1%

24%

Grâu, secară, triticale Porumb LegumePlante uleioase Cartofi Sfecla de zaharPlante nutreti

Pagina


40

Figura 4.1.1.5. Dinamica şeptelului în perioada 2000 - 2009 în judeţul Mureş

Nr. crt.

Categorii de animale

Efective (nr. de capete)

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

1 Bovine

total 71270 75023 77943 85325 90642 94043 96894 86821 76944 76944

2 Vaci lapte 43383 45798 47550 50770 53894 54854 55068 48609 45848 45848

3 Alte bovine (bubaline)

160 158 138 113 117 110 110 139 96 96

4 Ovine total 298999 283527 300149 317594 320952 326402 345271 358113 352180 352180

5 Caprine - - - - - 18867 25523 27624 31109 31109

6 Porcine 138850 158539 171536 174582 155753 166623 143473 126377 115292 115292

7 Păsări total 1540621 1395015 1117000 1470610 1627380 162662 1630740 1590530 1573420 1573420

8 Găini

ouătoare 870600 813108 751000 860770 924200 933500 1009710 1224530 1025260 1025260

9 Cabaline 18150 18011 17826 18939 19285 19444 18809 18874 19929 19929

10 Animale

blană - 1095 1482 884 982 1183 1199 1319 3380 3380

4.1.2 CLASE DE CALITATE ALE SOLURILOR - CALITATEA SOLURILOR Figura 4.1.2.1. Repartiţia terenului arabil pe clase de calitate în judeţul Mureş:

2,58% 11,54%

26,45%

31,53%

27,90%

Repartiţia terenului arabil pe clase de calitate

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

Pagina


41

Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate în judeţul MUREŞ

Nr. crt.

Felul terenului

UM Clase de bonitare ale solurilor

I II III IV V Total (ha)

1 Arabil ha 5736 25672 58846 70149 62074 218404

2 Pajişti ha 2789 22804 53694 53790 48832 181909

3 Vii ha 0 215 331 605 402 1303

4 Livezi ha 13 113 585 1397 2306 4614

Total 8538 48804 113456 125941 113614 409879

4.1.3. PRESIUNI ASUPRA STĂRII DE CALITATE A SOLURILOR

Utilizarea îngrăşămintelor Îngrăşămintele chimice ocupă un rol important în menţinerea şi sporirea fertilităţii solurilor, în vederea creşterii productivităţii agricole. Aceste substanţe conţin unul sau mai multe elemente nutritive care, încorporate în sol, completează rezerva de substanţe nutritive în forme uşor asimilabile. Principalele tipuri de îngrăşăminte chimice folosite în judeţul Mureş sunt:

îngrăşămintele cu azot; îngrăşămintele cu fosfor; îngrăşămintele cu potasiu.

Utilizarea neraţională şi de lungă durată a îngrăşămintelor chimice, pe soluri necarbonatice şi mai ales cele afectate de eroziunea hidrică poate duce la acidifierea solului, la scăderea recoltelor şi chiar a calităţii produselor agricole. Utilizarea produselor pentru protecţia plantelor (fitosanitare) Pesticidele reprezintă substanţe chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului. În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Mureş sunt incluse:

erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor; insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi

dăunătorilor; fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.

Principala categorie de pesticide utilizată, după cum reiese şi din tabelul de mai jos, o reprezintă erbicidele. Majoritatea erbicidelor se acumulează în sol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului. Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:

asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;

rotaţia tratamentelor cu erbicide;

fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale. Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul contaminării apelor, solului, alimentelor şi a aerului.

Pagina


42

Figura 4.1.3.1 Evoluţia utilizării produselor fitosanitare în judeţul Mureş

Anul

Insecticide Fungicide Erbicide

Suprafaţa (ha)

Total (kg)

Suprafaţa (ha)

Total (kg)

Suprafaţa (ha)

Total (kg)

2000 16793 31492 16113 71139 67127 136005

2001 21765 32059 21765 32059 27571 90291

2002 16578 28254 25502 70214 64995 135878

2003 22580 28254 26738 40374 80159 144286

2004 24288 24256 28959 43526 83587 149834

2005 21972 26375 28839 58801 69133 127335

2006 21975 18246 24481 43407 72683 122649

2007 23469 22760 29528 35981 140348 167082

2008 20869 27934 29215 57711 83433 143469

2009 18334 21742 32336 43270 81708 122538

2010 19954 14161 26213 31270 75031 150287

Depozitarea reziduurilor zootehnice Reziduurile zootehnice care pot duce la poluarea solului sunt: gunoi de grajd, dejecţii semilichide şi lichide, resturi furajere şi cadavrele nedepozitate corespunzător. Poluare industrială

Figura 4.1.3.1 Suprafaţa solului poluat (ha) ca urmare a activităţilor industriale, la finele anului 2010, în judeţul Mureş

Total judeţ

Industria energiei electrice

şi termice

Industria extractivă

Industria metalurgică

feroasă

Industria chimică

Industria alimentară

Agricultura Gospodăria comunală

Alte ramuri

2347,5 159 2000 30 14 144,5

4.1.4. ZONE CRITICE SUB ASPECTUL DETERIORĂRII SOLURILOR

Eroziunile conduc la distrugerea solului, pierderea fertilităţii, colmatarea văilor cursurilor de apă şi a acumulărilor. În condiţiile aplicării Legii fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin efectul lor agresează solul. Astfel, se execută lucrări agricole fără respectarea tehnologiilor adecvate, în special arături perpendiculare pe curbele de nivel, fertilizări în perioade necorespunzătoare, distrugându-se benzile înierbate, lucrările de combatere a eroziunii şi lucrările de desecare şi drenaj. O altă agresare a solului se manifestă prin:

ocuparea de suprafeţe prin depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere şi industriale;

depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor şi dejecţiilor animaliere provenite de la complexele de creştere a animalelor;

depozitarea sau chiar stocarea temporară de îngrăşăminte şi pesticide. Poluarea solului şi subsolului prin depozitarea necontrolată se realizează prin următoarele mecanisme:

depozitarea necontrolată pe sol a deşeurilor menajere; infiltrarea în sol şi subsol a levigatului, poluarea apelor meteorice.

Pagina


43

Deşeurile menajere şi cele asimilabile acestora conţin un procent ridicat de materii organice biodegradabile. Prin depozitarea acestora direct pe sol se produce acidifierea solului, în urma dezvoltării de procese fermentative şi implicit, a generării de compuşi cu caracter acid (CO2, acid acetic, acizi graşi, H2S, etc.). Deoarece conţinutul de metale, atât în deşeurile menajere cât şi a celorlalte tipuri de deşeuri ce intră în categoria deşeurilor municipale este redus, conţinutul de metale grele ce ar putea avea impact asupra solului şi subsolului este mult diminuat. Nitraţii reprezintă o altă sursă de poluare a solurilor. Ei constituie ultimul stadiu al proceselor de mineralizare a materiilor organice în descompunere care pătrund în sol prin infiltraţiile de suprafaţă sau sunt aruncaţi pe sol, chiar de oameni, în procesul de fertilizare chimică. Fosele septice, platformele de gunoi de grajd şi gunoi menajer, closetele constituie o sursă permanentă de nitraţi. În conformitate cu normele internaţionale, din cauza potenţialului nociv pe care îl reprezintă, nitraţii au fost incluşi în clasa substanţelor toxice din apă. Dar ca să ajungă în apă, ei trebuie mai întâi să polueze solul. Pe lângă nitraţi, în sol se mai găsesc şi importante cantităţi de nitriţi, care provin din gazele de ardere emise în atmosferă de automobile şi ajung în sol asemeni metalele grele cu "ajutorul" ploii. Nitraţi şi nitriţi au efecte grave şi uneori ireversibile asupra omului. Conform unei directive europene, statele membre au obligaţia să elaboreze programe de acţiune pentru zonele identificate ca fiind poluate cu nitriţi din surse agricole. Poluarea cu nitraţi şi nitriţi este cauzată şi de dejecţiile animalelor ori de excesul de fertilizare naturală a solului destinat agriculturii. Astfel, cea mai mare poluare se înregistrează în zonele în care au fost ferme agricole. În România, au fost identificate localităţi ale căror ape şi terenuri sunt poluate cu nitriţi proveniţi din excesul de fertilizare cu îngrăşăminte naturale sau din fertilizanţii chimici. Aceste localităţi au intrat în programul de acţiune pentru zonele de risc, iar măsurile pentru combaterea poluării trebuie luate cât mai rapid. Soluri afectate de alunecări de teren În urma ploilor abundente din perioadele de primăvară şi toamnă, mişcărilor tectonice, eroziunilor puternice sau ca urmare a unor activităţi umane se pot produce alunecări de teren.

Figura 4.1.4.1 Suprafeţe afectate de alunecări de teren

Tipul de alunecări Suprafaţa afectată (ha)

Brazde 8225

Valuri 8317

Trepte 3076

Curgătoare 866

Prăbuşire 310

Total 20794

Acţiunile de reconstrucţie ecologică au constat în identificarea terenurilor degradate, stabilirea perimetrelor de ameliorare prin împăduriri şi întocmirea fişelor perimetrelor de către comisiile numite prin Ordin al prefectului judeţului Mureş la Saschiz – 98,49 ha, Nadeş – 53,22 ha, Rîciu – 169,10 ha şi Suplac – 93 ha. Perimetre de ameliorare pentru amenajări noi de imbunătăţiri funciare în localităţile:

Pagina


44

Mica – 100,28 ha; Băla – 110 ha, Grebeniş -369,33 ha, Viişoara, Coroisînmartin – 115,62 ha, Reghin – 93,77 ha, Iernut – 174 ha, Ceuaşu de Câmpie – 26 ha, Sânpetru – 130,20 ha, Sângeorgiu de Mureş – 53,93 ha, Ernei – 102,25 ha. Amenajări locale pentru irigaţii – Iernut – 107 ha, Luduş – 57 ha, Reghin – 129 ha, Pogăceaua – 66 ha. Perimetre de ameliorare aflate în stadiu de proiect – SF- sat Icland parcela Gloduri – 81,77 ha, Batoş – 177 ha, Ernei – 49 ha, Păsăreni – 177 ha. Soluri afectate de inundaţii

Figura 4.1.4.2 Suprafeţe afectate de nundaţii

Terenuri inundabile Suprafaţa afectată (ha)

Suprafaţa inundabilă rar 1749

Suprafaţa inundabilă frecvent 1078

Suprafaţa inundabilă foarte frecvent 460

Suprafaţa afectată de inundări (total) 3287

Terenuri cu soluri pseudogleizate Figura 4.1.4.3 Suprafeţe afectate de pseudogleizare

Terenuri pseudogleizate Suprafaţa afectată (ha)

Suprafaţa slab afectată 29.207

Suprafaţa moderat afectată 36.221

Suprafaţa puternic afectată 10.589

Suprafaţa foarte puternic afectată 4.790

Suprafaţa excesiv afectată 1.133

Suprafaţa afectată pseudogleizată (total) 81.940

Terenuri cu soluri gleizate

Figura 4.1.4.4 Suprafeţe afectate de gleizare Terenuri pseudogleizate Suprafaţa afectată (ha)

Suprafaţa slab afectată 13.759

Suprafaţa moderat afectată 19.910

Suprafaţa puternic afectată 9.814

Suprafaţa foarte puternic afectată 5.934

Suprafaţa excesiv afectată 2.333

Suprafaţa afectată pseudogleizată (total) 51.747

Soluri afectate de eroziune

Figura 4.1.4.4 Suprafeţe afectate de eroziune Tipuri de eroziune Suprafaţa afectată (ha)

Şiroiri, rigole 94

Ogaşe 133

Ravene 460

Suprafaţa totală afectată de eroziune 687

Pagina


45

4.1.5 INVENTARUL SITURILOR CONTAMINATE

În România este considerat sit contaminat orice suprafaţă de teren sau apă, unde substanţele poluante se găsesc în concentraţii ce pun în pericol imediat sau de lungă durată sănătatea omului sau a mediului. În aceiaşi idee, un sit potenţial contaminat este un sit adiacent (teren sau apă), unde operaţiunile trecute şi prezente pot fi cauza unui impact negativ asupra mediului. Situl potenţial contaminat poate fi şi un amplasament pe care se desfăşoară o activitate poluantă a solului dar care nu este dovedită analitic. Din judeţul Mureş au fost introduse în banca de date la nivel naţional, coSIS, faza pilot „Inventarul Naţional al Siturilor Contaminate” următoarele situri:

Denumire sit Suprafaţă (ha) Localitate Tip poluare

S.C. BICAPA S.A. 776 Târnăveni Poluare chimică

S.C. AZOMUREŞ S.A. 126 Tîrgu Mureş Poluare chimică

SNTFM „CFR Marfă” S.A. - DELM Tîrgu Mureş

4 Tîrgu Mureş Poluare produse petroliere

SNTFM „CFR Marfă” S.A. - PAELM Sighişoara

0,5 Sighişoara Poluare produse petroliere

SNTFM „CFR Marfă” S.A. - PAELM Deda

5 Deda Poluare produse petroliere

PETROM –Depozit carburanţi Reghin

2,42 Reghin Poluare produse petroliere

PETROM –Depozit carburanţi Sighişoara

0,92 Sighişoara Poluare produse petroliere

PETROM –Depozit carburanţi Sângeorgiu de Pădure

0,96 Sângeorgiu de Pădure

Poluare produse petroliere

PETROM –Depozit carburanţi Luduş

0,76 Luduş Poluare produse petroliere

APROV SA - Mediaş Depozit Sărmăşel

0,2 Sărmăşel Poluare produse petroliere

SC NICOVALA SA – Sighişoara

0,3 Sighişoara Poluare cu metale grele

Identificarea, evaluarea şi completarea băncii de date are un caracter permanent până la evaluarea tuturor siturilor potenţial poluate din judeţ, urmând ca pe baza informaţiilor obţinute, a unor studii de fezabilitate, analiză cost - beneficiu, să se stabilească, modalităţi de abordare a lucrărilor de refacere şi reconstrucţie ecologică.

Trebuie avut în vedere faptul că unele situri devin situri contaminate în momentul în care contaminarea lor este dovedită analitic. Totodată unele situri potenţial contaminate, în urma unor investigaţii preliminare sau de detaliu, pot fi scoase din categoria siturilor potenţial contaminate.

În cursul anului 2010 au fost iniţiate investigaţii asupra poluării unor situri contaminate aparţinând OMV PETROM SA, respectiv fostele depozite de carburant, acum dezafectate, de la Reghin, Sighişoara, Luduş şi Sângeorgiu de Pădure. Lucrările de

Pagina


46

investigare, efectuate de firme specializate, urmate de studii de evaluarea riscului vor sta la baza elaborării măsurilor de decontaminare şi reconstrucţie ecologică preconizată.

În cursul anului 2010, în judeţul Mureş, nu au fost efectuate lucrări de decontaminare a unor situri contaminate.

4.1.6 POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU În anul 2010, în judeţul Mureş nu au fost înregistrate episoade de poluări accidentale a solului sau accidente majore de mediu cu impact asupra factorului de mediu sol.

4. 2. STAREA PĂDURILOR

4. 2.1 EVOLUŢIA SUPRAFEŢELOR OCUPATE CU PĂDURI Suprafaţa totală a fondului forestier din judeţul Mureş la data de 31.12.2010 este de 220527 ha, din care pădure 217201 ha, corespunzător cu datele din tabelele de mai jos. Creşterile suprafeţei fondului forestier se datorează faptului că prin Codul Silvic din 2088 au fost incluse în fondul forestier şi parte din păşunile împădurite, respectiv cele cu consistenţă de peste 0,4.

Figura 4.2.1.1 Păduri - proprietari

Nr. crt.

Destinatar

Suprafeţe de pădure

Gr I-a (protecţie)

Gr a II-a (producţie si protecţie)

Proprietate publică

1 RNP 38418 66139

2 Unităţi administrativ teritoriale

16228 46731

TOTAL 54646 112870

Proprietate privată

1 Unităţi administrativ teritoriale

523 1966

2 Persoane fizice şi juridice private

9019 38177

TOTAL 9542 40143

Total general 64188 153013

Figura 4.2.1.2.Fondul forestier - Păduri

Esenţa Forma de proprietate Suprafaţă

(ha) Masă lemnoasă brută

(mii m3)

RĂŞINOASE

Proprietate de stat 52800 16474 Proprietate privată 27822 8680 În afara fondului forestier 1464 457 Total 82086 25611

Foioase


Pagina


47

Total


Pădurile din judeţul Mureş au în principal funcţie de producţie, posibilitatea anuală a

acestora fiind de cca 800 mii m3. Pe lângă funcţia principală, cea de producţie, în judeţul Mureş există şi păduri de protecţie în suprafaţă de 64 188 ha (30%) situate începând din lunca Mureşului (O.S. Luduş) şi până la limita golului alpin din Munţii Călimani (O.S. Răstoliţa, Lunca Bradului) sau Munţii Gurghiului (Vf. Seaca, 1777 m) unde se întâlnesc ocoalele silvice Gurghiu şi Sovata. Suprafaţa pădurilor de protecţie a crescut prin cuprinderea unor părţi din Parcul Naţional Călimani, Defileul Mureş etc.

Conform tabelului de mai jos în anul 2010 s-a recoltat cantitatea de 841,2 mii m3 masă lemnoasă total, din care: 427,3 mii m3 la păduri RNP. Depăşirile de posibilitate se datorează doborâturilor masive de vânt care au avut loc în 14.06.2010, 21.07.2010 şi 12.09.2010 şi care au afectat un volum de 198,7 mii mc în pădurile Statului şi 135,1 mii mc în pădurile altor deţinători, deci un volum total de masă lemnoasă afectată de 333,8 mc. Această masă lemnoasă s-a exploatat cu prioritate în cursul anului 2010, împiedicându-se deprecierea lemnului şi constituirea de focare de insecte prin menţinerea lemnului doborât de vânt în pădure. Exploatarea masei lemnoase s-a făcut cu respectarea legislaţiei în domeniu, fiind făcute toate demersurile necesare şi fiind obţinute avizele necesare, astfel că Ministerul Mediului şi Pădurilor a aprobat derogarea de la prevederile amenajamentelor silvice în vederea exploatării acestui volum de masă lemnoasă provenită din calamităţi naturale.

Figura 4.2.1.3 Recoltări(mii m3 brut)

Nr. crt.

Locul de recoltare Răşinoase Fag Stejar Alte

specii tari

Alte specii moi

Total

1 Păduri proprietate publică a statului

224,6 115,7 14,5 43,7 8,8 427,3

2 Păduri proprietate publică a unităţilor administrative

99,5 74,3 13,1 39,3 5,4 231,6

3 Păduri proprietate privată 39,9 94,9 16,8 16,2 3,5 171,3

4 Vegetaţie forestieră din afara FF

0,9 8,7 0,8 0,3 0,3 11,0

TOTAL 384,9 293,6 45,2 99,5 18 841,2

4.2.2. STAREA DE SĂNĂTATE A PĂDURILOR

Starea de sănătate a pădurilor se evaluează anual prin sistemul de monitoring forestier. Obiectivele principale urmărite prin funcţionarea sistemului de monitoring forestier sunt, pe de o parte, de înregistrare a informaţiilor privind evoluţia spaţială şi temporală a stării pădurilor şi, pe de altă parte, de stabilire a principalelor cauze ale vătămării pădurilor şi de evidenţiere a sarcinilor şi nivelurilor critice privind starea factorilor negativi declanşatori. Principalii parametri evaluaţi de monitoringul forestier se referă la starea de sănătate a pădurilor şi îl reprezintă identificarea vătămărilor fiziologice (defolierea şi decolorarea frunzişului coroanelor arborilor) şi a vătămărilor fizice (datorate acţiunilor diferiţilor factori biotici şi abiotici asupra pădurii). Din analiza rezultatelor anului 2010 cu anul 2009 se constată că vătămările suferite de arbori prezintă diferenţe,

Pagina


48

arboretele monitorizate fiind sănătoase în proporţie de peste 84% iar starea de sănătate a pădurilor este bună.

În cursul anului 2010 nu au fost semnalaţi factori de poluare care să aibă de impact asupra acestora. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieri Conform raportului statistic Silv 3 în cursul anului 2010 a fost parcursă cu diverse tăieri suprafaţa totală de 50859 ha, din care RNP 24848 ha.

Din aceste suprafeţe 2391 ha (972 ha păduri RNP) au fost parcurse cu tăieri de produse principale care promovează regenerarea naturală; doar 202 ha (127 ha suprafeţe RNP) necesită a fi împădurite integral pe cale artificială, fiind parcurse cu tăieri rase, tăieri de substituire-refacere sau fiind arborete gospodărite în regimul crâng. O suprafaţă de 23808 ha (14419 ha păduri RNP) a fost parcursă cu tăieri de extragere a produselor accidentale (ca efect al doborâturilor de vânt produse), iar o suprafaţă de 17667 ha (5557 ha păduri RNP) a fost parcursă cu tăieri de extragere a produselor de igienă (arbori uscaţi, rupţi, atacaţi de insecte etc.).

O altă categorie o reprezintă suprafaţa de 6791 ha (3773 ha păduri RNP) parcursă cu lucrări de îngrijire a arboretelor tinere (tăieri de îngrijire – degajări, curăţiri, rărituri), lucrări necesare pentru buna dezvoltare a arboretelor tinere. Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări În cursul anului 2010 s-au transmis temporar suprafeţe neînsemnate, sub 1,0 ha, pentru instalarea de antene de telefonie mobilă, lucrări de intervenţii la sonde, care nu au perturbat bunul mers al silviculturii sau sa perturbe factorii de mediu. Nu s-au scos definitiv suprafeţe din fond forestier.

4.2.3 PĂDURI REGENERATE ŞI REÎMPĂDURITE

Din suprafaţa de 485,6 ha terenuri degradate preluate din sectorul agricol în perioada 2002 - 2007 pentru împădurire în zonele Nadeş şi Zagăr, au mai rămas de regenerat 16 ha.

În anul 2010 a avut loc o identificare a suprafeţelor de teren ce pot fi ameliorate prin reconstrucţie ecologică la nivelul Judeţului Mureş şi s-a identificat o suprafaţă totală de 3634,28 ha. Probabil că în viitorul mai mult sau mai puţin apropiat, acestea vor face obiectul programelor de împădurire

Ca urmare a parcurgerii arboretelor cu tăieri de regenerare şi a extragerii arborilor din suprafeţele afectate cu doborâturi produse de vânt, s-au regenerat natural şi au ajuns la stadiul de reuşită definitivă peste 218 ha (175 ha în păduri RNP) şi au fost reîmpădurite 308 ha (255 ha în păduri RNP). Figura 4.2.3.1.Evoluţia suprafeţelor de pădure regenerată - perioada 2000 – 2010

Anul

Regenerări total De către RNP

Total Regenerări

naturale Împăduriri Total

Regenerări naturale

Împăduriri

2000 648 105 543 647 105 542

2001 751 130 621 722 114 608

2002 905 324 581 850 298 552

2003 708 225 483 591 204 387

Pagina


49

2004 618 287 331 510 250 26

2005 780 334 446 575 182 393

2006 761 364 397 650 304 346

2007 410 183 227 308 128 180

2008 547 323 224 438 271 167

2009 616 349 267 465 253 212

2010 526 218 308 430 175 255

4.3.TENDINŢE

În situaţia în care retrocedările s-au efectuat în trei mari etape fondul forestier

proprietate privată sau a statului a dobândit aspectul unui mare mozaic, în care proprietarul de pădure (chiar şi statul) are pădurea administrată uneori chiar şi de trei ocoale silvice. Această retrocedare treptată a condus la fărâmiţarea fondului forestier, îngreunând într-o măsură ridicată atât administrarea fondului forestier cât şi activităţile de proiectare necesare desfăşurării activităţilor silviculturale.

Urmare faptului că retrocedarea suprafeţelor mici, de până la 30 ha, s-a efectuat cu precădere în spaţiul limitrof localităţilor, (Bistra Mureşului, Răstoliţa, Stânceni) pe fondul mercantilismului proprietarilor şi administratorilor fondului forestier, exploatările abuzive din acest spaţiu au favorizat o serie de procese cu impact semnificativ asupra componentelor de mediu: procese erozionale (degradarea solului, inundaţii), degradarea peisajului, afectarea infrastructurii (căi de comunicaţie, amenajări hidrotehnice, clădiri).

Ca principal factor ce favorizează accentuarea presiunii asupra pădurilor, proiectarea în silvicultură ar trebui să capete o nuanţă mult mai serioasă, să fie dublată sau intemeiată pe cercetare şi să fie orientată în principal către dezvoltarea durabilă a pădurilor. Abordarea integrativă şi colaborarea între întreg spectrul de instituţii şi organizaţii cu responsabilităţi în domeniul silvic şi în domeniul protecţiei naturii se impun ca prioritare, tocmai pentru a putea asigura conservarea acestor habitate pe termen lung.

În raza judeţului Mureş există o parte din Parcul Naţional Călimani, suprapus pe UP IV şi V din Ocolul Silvic Răstoliţa şi UP I şi II din Ocolul silvic Lunca Bradului, în suprafaţa totală de 9043,9 ha, din care 464,5 ha păduri comunale (Batoş, Brâncoveneşti) cu contractele de administrare cu RNP.

CAPITOLUL V. PROTECŢIA NATURII ŞI BIODIVERSITATEA

5.1 BIODIVERSITATEA 5.1.1 STARE

Starea generală a biodiversităţii în judeţul Mureş este bună, starea habitatelor şi a

speciillor de interes comunitar se poate considera favorabilă. Starea ecosistemelor forestiere de interes european in judeţul Mures coboară la

nivelul satisfăcător favorabil. Există o presiune economică crescândă, mai ales în pădurile private, dar consemnate în ultimul an şi la păduri administrate de Regia Naţională a Pădurilor. Ca exemple amintim :

eliminarea în proporţie semnificativă a arborilor/arboretelor bătrâne din ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului

Pagina


50

depăşirea semnificativă a posibilităţii pădurilor (creşterea anuală ) prin exploatarea masei lemnoase în situl Natura 2000 RO SCI0019 Călimani-Gurghiu

situarea sub optim a proporţiei pădurilor bătrâne din punct de vedere a gospodăriirii durabile a pădurilor , baza biodiversităţii

Îmbunătăţirea stării de conservare a pădurilor de interes comunitar se poate face prin :

respectarea legislaţiei de mediu referitoare la obţinerea avizului de mediu pentru planuri şi programe /amenajamente silvice

control asupra exploatărilor prin autorizarea parchetelor - este necesară pentru prevenirea afectării unor specii sau chiar habitate forestiere pe plan local, a nerespectării normelor silvice şi implementării nedurabile a prevederilor amenajamentelor silvice.

Starea ecosistemelor cu pajişti, mai ales în proporţie semnificativă fănaţele montane- cod 6520 nu mai sunt în stare de conservare favorabilă, fapt datorat nerespectării condiţiilor de bune practici agricole, abandonării terenurilor (Călimani) şi a diferitelor activităţi umane, descrise la capitolul ariile protejate.

Starea de conservare a lostriţei (Hucho hucho), specie de importanţă comunitară se poate considera nefavorabilă, lipsesc măsurile de management specifice şi implicarea administraţiei parcului şi a autorităţilor locale în stoparea braconajului, mai ales în perioada de împerechere a speciei.

În siturile Natura 2000, păstrarea stării favorabile de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar în această perioadă cu multe provocări economice dar şi cu obligaţii asumate odată cu integrarea europeană nu mai este posibilă fără elaborarea şi implementarea măsurilor de management specific pentru siturile Natura 2000, inclusiv în parcul Naţional Călimani.

5.1.2 IMPACT

Impactul pe plan local a diferitelor activităţi au fost menţionate la descrierea ariilor

protejate

5.2 PRESIUNI ANTROPICE EXERCITATE ASUPRA BIODIVERSITĂŢII 5.2.1. CREŞTEREA ACOPERIRII TERENURILOR

Comunele din zona montană cu situri Natura 2000 au Planuri Urbanistice Generale

expirate, dar se eliberează certificate de urbanisme pe baza unor Planuri Urbanistice Generale neaprobate legal, fără aviz de mediu. Extindere a intravilanului s-a constatat şi în anul 2010 în

ROSCI0019 Călimani – Gurghiu - la Stînceni ( Gudea, Neagra), Lunca Bradului (Ilva, Sălard), Răstoliţa (Iod), Lăpuşna, Eremitu (Câmpu Cetăţii), Sovata -Săcădat prin realizare de construcţii turistice în extravilan

ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului - s-au făcut diferite construcţii şi drumuri pe dealul Bechiş

ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare - construcţii în extravilan Sighişoara (Angofa) , Daneş , Albeşti

5.2.2 SCHIMBAREA PEISAJELOR ŞI ECOSISTEMELOR

Au continuat schimbările de peisaj şi ecosisteme în Defilul Mureşului / Parc natural, rezervaţie naturală, 2 situri Natura 2000 SCI şi SPA/ . Exemple:

Pagina


51

noi depuneri pe 1 ha de făneaţă în lunca Mureşului, lângă DN 13 , de steril de la cariera Meştera- Stânceni şi distrugerea unui habitat de interes comunitar şi afectare a peisajului natural. Propunere: Reconstrucţie ecologică pe cheltuiala proprietarului carierei Meştera- Stânceni

Continuarea lucrărilor la consolidare de mal a râului Mureş în zona Gălăoaia- Răstoliţa , fără acord de mediu şi cu afectarea de noi suprafeţe de făneţe cu lucrări de extindere construcţii drumuri largi, şanţuri, depozitare materiale de construcţii Propunere : Reconstrucţie ecologică pe cheltuiala constructorului

Afectarea arinişurilor – habitat de interes prioritar şi a peisajului natural de diferite lucrări de construcţii : reparaţiile la drumul naţional DN 15 pe ruta Deda - Topliţa, canalul de scurgere în Mureş din lacul de liniştire a barajului hidroenergetic Răstoliţa Propunere : Reconstrucţie ecologică pe cheltuiala constructorilor

5.3 ARIILE NATURALE PROTEJATE

Siturile Natura 2000 pentru judeţul Mureş au fost declarate situri de importanţă comunitară de Comisia Europeană / Deciziile 90-96 din 12 dec. 2008, publicate şi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Pe Directiva Habitate au fost desemnate 9 situri SCI cu suprafaţa totală de 225 030 ha (33% din judeţ). Prin Directiva privind protejarea păsărilor sălbatice sunt legiferate prin OM 1284/2007 un număr de 5 arii avifaunistice cu suprafaţa totală de 136 000 ha.

Totalul suprafeţei siturilor Natura 2000 în judeţul Mureş în anul 2010 este de 251 642 ha, reprezentând 37,4 % din suprafaţa judeţului.

Figura 5.3.1 Ariile protejate naturale de interes naţional - Rezervaţii naturale

Nr. crt.

Judeţul Mureş Suprafaţa

(ha) Administrator /

Custode

1. Rezervaţia de bujor Zau de Câmpie

3,10 Consiliul local Zau de Câmpie

2. Pădurea Mociar 48 Directia silvica Mures

3. Pădurea Săbed Inclus in situl ROSCI0079 Fânaţele de pe Dealul Corhan - Săbed

59 Directia silvica Mures

4. Rezervaţia cu lalea pestriţă Vălenii de Mureş 3 -

5. Lacul Fărăgău Inclus in situl ROSCI0100 Lacurile Fărăgău - Glodeni (SCI)

35 A.P.M. Mures in parteneriat cu ONG Nycticorax

6. Rezervaţia de stejar pufos Sighişoara Inclus in ROSCI0227 Sighisoara - Târnava Mare

11,90 Progresul silvic filiala Sibiu

7. Molidul de rezonanţă din pădurea Lăpuşna Inclus in situl ROSCI0019 Călimani - Gurghiu

77.80 Administratia PNDMS incoord.O.S.Gheorgheni

8. Arboretul cu Chamaecyparis lawsoniana Inclus in situl ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului

5.80 Admin. Microregiunea Valea Nirajelor, Tarnavelor, ONG Milvus

9. Stejarii seculari de la Breite Inclus in ROSCI0227 Sighisoara - Târnava Mare

70 Progresul silvic filiala Sibiu

10. Lacul Ursu şi arboretele de pe sărături 79 Consiliul local Sovata

11. Poiana cu narcise Gurghiu 3

Pagina


52

12. Rezervatia Defileul Deda – Topliţa Inclus in siturile ROSCI0019 Călimani - Gurghiu si ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior

7733 Administratia PNDMS in coord.O.S.Gheorgheni

13. Rezervaţia Seaca HG 2151/2005 Inclus in siturile ROSCI0019 Călimani - Gurghiu ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului

813. Administratia PNDMS in coord.O.S.Gheorgheni

14. Scaunul Domnului HG 2151/2005 Inclus in situl ROSCI0019 Călimani - Gurghiu

50 Administratia PNDMS in coord.O.S.Gheorgheni

TOTAL REZERVAŢII NATURALE 8 991

15 Parcul Naţional Munţii Călimani 24024 ha in judetele MS, SV, HR Inclus in situl ROSCI0019 Călimani - Gurghiu

10 890 in Mures,

Administraţia PNC /RNP

16

Parcul Natural Defileul Mureşului Superior HG 1143/2007 , inclus in siturile ROSCI0019 Călimani - Gurghiu ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior

9 136

Administratia PNDMS in coord.O.S.Gheorgheni

Figura 5.3.2 Ariile protejate naturale de interes comunitar – situri Natura 2000

Nr. crt. Judeţul Mureş Suprafaţa

(ha) Administratia

1 ROSCI0019 Călimani – Gurghiu SCI in jud. Mures

112 000


2 ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare SCI in jud. Mures 85 374 Progresul silvic filiala Sibiu

3 ROSPA0030 Defileul Mureşului Superior 9 514 Administratia PNDMS in coord.O.S.Gheorgheni

4 ROSPA0033 Depresiunea şi Munţii Giurgeului in jud. Mures

15 000


5 ROSPA0041 Eleşteele Iernut - Cipău 454,4 Asociatia Grupul Milvus

6 ROSPA0099 Podişul Hârtibaciului in jud. Mures

82 000 Progresul silvic filiala Sibiu

7 ROSPA0028 Dealurile Tărnavelor - Valea Nirajului 85 217

Admin. Microregiunea Valea Nirajelor, Tarnavelor, ONG Milvus

8 ROSPA0050 Iazurile Miheşu de Câmpie - Tăureni de interes comunitar (SPA) 1 208.9 -

9 ROSCI0040 Coasta Lunii (SCI) 830 -

10

ROSCI0079 Fânaţele de pe Dealul Corhan - Săbed (SCI) 515 Directia silvica Mures

11 ROSCI0100 Lacurile Fărăgău - Glodeni (SCI) 235

A.P.M. Mures in parteneriat cu ONG Nycticorax

12 ROSCI0154 Pădurea Glodeni (SCI) 1191 Directia silvica Mures

13

ROSCI0186 Pădurile de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (SCI)

248

Administratia Microregiunea Tarnavelor, Nirajelor, ONG Milvus

14 ROSCI0210 Râpa Lechinţa (SCI) 233 -

Total suprafeţe sit Natura 2000 în judeţul Mureş la nivelul anului 2010 251 642 37,4 %

Pagina


53

Parcul Naţional Călimani

Starea speciilor şi habitatelor de interes comunitar/naţional în zonele cu protecţie

integrală s-au menţinut la nivel de conservare favorabilă, dar în zonele de conservare durabilă au o stare mai puţin favorabilă. Pe clina sudică a munţilor Călimani, adică partea din parc situată în judeţul Mureş (10 890 ha – cca 50%), au fost identificate tăieri de jnepenişuri din pajişti abandonate în zona crestei principale a Călimanilor, ca o consecinţă a subvenţiilor APIA.

Supravegherea resurselor naturale este numai satisfăcătoare, nu se respectă întocmai regulile de exploatări forestiere cu consecinţe asupra habitatelor forestiere şi a unor specii de interes comunitar. Efectele nu au fost prevenite sau sancţionate pentru nerespectarea autorizaţiilor de mediu.

Nu sunt implementate măsurile minime de conservare pentru specii în zona Parcului Naţional Călimani care se suprapune cu situl NATURA 2000 Călimani-Gurghiu. Conform Legii 49/2011 situl trebuie să contribuie semnificativ la menţinerea ori restaurarea la o stare de conservare favorabilă a habitatelor naturale prevăzute în anexa nr. 2 sau a speciilor de interes comunitar prevăzute în anexa nr. 3 şi care contribuie semnificativ la coerenţa reţelei "Natura 2000" şi/sau contribuie semnificativ la menţinerea diversităţii biologice .

Dintre problemele de rezolvat persistă necesitatea depunerii de eforturi mai mari pentru respectarea tehnologiilor de exploatari a resurselor naturale, care trebuie să respecte în mai mare măsură normele silvice şi autorizaţiile de mediu.

Rangerii parcului trebuie să se implice la verificarea respectării autorizaţiilor de mediu, instrument specializat în protecţia naturii

Se menţin pătrunderile ocazionale în parc şi pe văile Rastoliţa, Ilva cu motocrossuri, ATV, maşini, care nu pot fi controlate de rangeri, iar pădurarii şi nici salvamontistii nu se implică .

Amenajamentele ocoalelor silvice Răstoliţa si Lunca Bradului au expirat la sfârşitul

anului 2009. Conferinţa II-a de amenajare şi elaborarea planului amenajamentului silvic în

anul 2010 s-a făcut fără respectarea legislaţiei de mediu referitoare la obţinerea avizului

de mediu .

Se pune în continuare problema personalului redus pe partea judeţului Mureş, 2

rangeri pe 2 bazinete mari, cu limitele parcului la 10-15 km depărtare de ultima localitate

din Defileul Mureşului.

Parcul natural Defileul Mureşului Superior

Parcul Natural Defileul Mureşului are suprafaţa de 9156 ha, şi se află în raza administrativă a comunelor Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului, Stânceni din judeţul Mureş. Parcul a fost luat în administrare în cursul anului 2010 de administraţia PNDM /O.S. Gheorgheni şi au derulat mai multe acţiuni de informare, conştientizare a comunităţilor locale.

Conservarea valorilor naturale s-a mai îmbunătăţit, dar se menţine presiunea asupra habitatelor comunitare din zonă (extinderea intravilanelor localităţilor, deşi localităţile din defileul Mureş au Planuri Urbanistice Generale expirate ).

Nu s-au finalizat măsurile de reconstrucţie ecologică a habitatelor de interes comunitar impuse cu ocazia controalelor Comisariatului Judeţean Mureş al Gărzii Naţionale de Mediu în zona Gălăoaia- distrugere habitat pajişti şi Meştera - depunerea neautorizată de steril de la cariera de piatră în zona Stânceni.

Pagina


54

Nu s-a reuşit reconstrucţia suprafeţe de cca 1 ha de teren, care corespunde habitatului prioritar 91E0* Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, afectată prin desfăşurarea activităţilor de construire a canalului de deversare a apelor din lacul de liniştire Răstoliţa, în albia Râului Mureş, de către S.C. „Hidroconstrucţia” S.A. Bucureşti.

Problema braconajului în râul Mureş cu curent electric de la reţeaua de înaltă tensiune C.F.R. a fost redus, dar persistă .

Starea de conservare a speciei prioritare lostriţa (Hucho hucho) se poate considera puţin favorabilă, lipsesc măsurile de management specifice şi implicarea autorităţilor locale în stoparea braconajului, mai ales în perioada de împerechere a speciei.

S-a elaborat regulamentul Parcului Natural, care este la avizare la autoritatea centrală de mediu.

Rezervaţia naturală Lacul Fărăgău

Rezervaţia se întinde pe teritoriul comunei Fărăgău, fiind parte a complexului lacustru Fărăgău-Glodeni, administrat de S.C. Piscicola S.A. Zau de Câmpie. Odată cu crearea sitului NATURA 2000 Fărăgău-Glodeni, rezervaţia a dobândit şi statutul de sit de importanţă comunitară.

Zona este şi în prezent afectată de un management defectuos al deşeurilor menajere, rezultate din activităţile de pescuit şi recreere. Administratorul fondului piscicol şi AJVPS Reghin, administratorul fondului de vânătoare din zonă nu s-au implicat suficient în combaterea braconajului şi în limitarea turiştilor în perioadele de cuibărit a păsărilor sălbatice. APM Mureş a informat autorităţile competente privitor la interzicerea vânătorii în spaţiul rezervaţiei naturale. Pentru eficientizarea administrării capitalului natural al zonei, respectiv pentru elaborarea unui regulament şi a planului de management, se impune acordarea în custodie a rezervaţiei naturale.

Figura 5.3.3 Lacul Fărăgău – habitatul 3160 Lacuri distrofice şi iazuri

Principala problemă identificată în cadrul sitului o reprezintă presiunea antropică, care se manifestă în special în zona malurilor şi în apropierea acestora, iar principalele activităţi ce introduc disfuncţionalităţi ecosistemului lacustru sunt pescuitul sportiv, pescuitul din barcă, pătrunderea autoturismelor în spaţiile neamenajate în acest sens şi managementul inefficient al deşeurilor. Datorită afluxului mare de pescari măsurile de salubrizare la sfârşit de săptămână sunt ineficiente, în imediata apropiere a luciului de apă

Pagina


55

menţinându-se uneori deşeuri menajere, atât sub formă dispersată cât şi sub forma unor depozite neamenajate. Pescuitul sportiv neadecvat generează un impact negativ asupra avifaunei specifice prin faptul că deranjează îndeosebi în perioada de clocit şi creştere a puilor şi când se practică din barcă. Pescuitul sportiv este practicat în special la sfârşit de săptămână, când nivelul zgomotului creşte considerabil, deranjând astfel avifauna existentă. În urma celor peste 30 de acţiuni de monitorizare efectuate de A.P.M. Mureş în sit, au fost constatate încălcări ale legii, cum ar fi pescuitul din barcă, incendierea stufărişurilor şi pătrunderea autoturismelor spaţiile neamenajate în acest sens. Ecologizarea zonei efectuată de administratorul fermei piscicole este ineficientă.

Figura 5.3.4 Accesul cu mijloace motorizate în întreg situl, generează un impact negativ

asupra speciilor protejate

De asemenea, urmare păşunatului neconform, malurile sunt afectate urmare lipsei sistemelor de adăpare amenajate.

Figura 5.3.5 Păşunat excesiv

Pagina


56

Dezvoltarea agro-turismului – ca o actuală tendinţă – fără o strategie bazată pe

principiul dezvoltării durabile poate periclita în viitor în mod semnificativ zona. O altă problemă indentificată o reprezintă lipsa de informare a publicului şi în

special a comunităţilor locale şi a turiştilor despre statutul şi obiectivelor de conservare ale sitului NATURA 2000 Lacurile Fărăgău Glodeni şi a rezervaţiei natural incluse.

În cadrul celei de a 3-a sesiuni de atribuire in administrare/custodie a ariilor naturale protejate, organizate de Ministerul Mediului şi Pădurilor, ROSCI0100 Lacurile Fărăgau –Glodeni şi Rezervaţia naturală Lacul Fărăgau au fost atribuite în custodie Agenţiei pentru Protecţia Mediului Mureş şi Asociaţiei Nycticorax. Custodele va întocmi regulamentul ariei naturale protejate şi planul de management.

Rezervaţia de Bujori de stepă (Paeonia Tenuifolia) de la Zau de Câmpie Rezervaţia se întinde pe teritoriul comunei Zau de Câmpie, în Podişul Transilvaniei şi este una din cele mai vechi rezervaţii naturale de pe teritoriul judeţului, Mureş, fiind declarată în anul 1950 prin Legea nr. 237. Fâneaţă xeromezofilă, formată din 2 parcele în care predominâ formele xeromezofile şi mezofite, micro- mezoterme şi moderat termofile. Au fost identificate 359 de specii de plante cuprinse în 43 ordine, 63 familii şi 216 genuri. Specia protejată Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia) are perioada de înflorire la începutul lunii mai şi vegetează pe una din parcele în densitate de aprox. 3 - 10 ex/ mp acoperind cca 50% din suprafaţă iar pe a doua parcelă are o densitate mai redusă de cca 1-3 ex/mp pe cca 10% din suprafaţă. Alături de această specie mai vegetează si Iris humilis, Nepeta ucranica, Paucedanum tauricum şi Crambe tataria.

Aria protejată este luată în custodie de către primăria Zau de Câmpie şi este în responsabilitatea dlui Călugăr Octavian, care desfăşoară o activitate susţinută pentru conservarea ariei şi desfăşoară educaţie ecologică cu implicarea elevilor şcolilor generale. În cadrul ariei protejate există poteci amenajate fiind interzisă abaterea din spaţiul acestora. Starea rezervaţiei este bună, populaţia de bujori este stabilă. Este necesară amenajarea unei împrejmuiri naturale a rezervaţiei în vederea prevenirii accesului animalelor în interior.

Pădurea Mociar

Contractul de custodie încheiat în data de 22.07.2004, între reprezentantul teritorial

al M.M.G.A. - A.P.M. Mureş şi Direcţia silvică Mureş a expirat şi custodia ariei protejate având suprafaţa totală de 48,0 ha în com. Gurghiu trebuie relicitată.

Planul de mangement a fost elaborat şi a fost avizat de COMN al Academiei în condiţiile enumerate la partea generală, dar nu răspunde la întrebările legate de viitorul rezervaţiei, de problema complexă ce o afectează . La nivelul ecosistemului forestier există o regenerare artificială de producţie inferioară, sub formă de arboret relativ echien, cu vârste de cca. 40-45 de ani şi având compoziţia - 60% stejari, 20% frasin, 10% carpen, 10% plopi tremurători. Acest proces periclitează prin sufocare, sub impactul lipsei luminii, supravieţuirea stejarilor multiseculari rămaşi. Vitalitatea arborilor este redusă, iar cea mai mare parte dintre aceştia sunt uscaţi. Ca urmare a proceselor de descojire naturală, am remarcat, cu mici excepţii, lipsa plăcuţelor de identificare a exemplarelor protejate.

javascript://

javascript://

Pagina


57

Viitorul menţinerii ariei protejate depinde de hotărîrea ce se va lua în legătură cu regenerarea artificială care sufocă arborii seculari, respectiv de necesitatea elaborării unui program pentru conservarea genetică, eventual de luat măsuri de înmulţire vegetativă a arborilor seculari de stejari, unicate pentru România .

Lacul Ursu si arboretele de pe Sărături Sovata Contractul de custodie a fost reînnoit , custodele rămănând Primăria Sovata şi Direcţia silvică Mureş.

Salba de lacuri sărate, situate într-o formaţiune geologică cu substrat de sare, stă la baza existenţei complexului balnear Sovata înconjurată de păduri cu aspect peisagistic deosebit şi cu rol de protecţie a lacurilor. Lacul Ursu este helioterm fiind o capodoperă a naturii. Pădurile înconjurătoare, de vârste mari, pe lângă rolul protector au şi o biodiversitate semnalată şi în cele 23 specii de esenţă lemnoasă observate (arbori şi arbuşti) pe sol puţin profund, cu tendinţe de salinizare în golurile create prin exploatări forestiere.

Lacul Ursu este exploatat pentru scopuri balneoclimaterice, 50% din lac fiind interzis publicului.

Acţiuni realizate in cadrul ariei protejate „Lacul Ursu şi arboretele pe sărături” contribuie la evidenţiera şi conservarea mai eficientă a valorilor naturale locale din aria protejată. Prin implementarea proiectului va creşte semnificativ potenţialul turistic al ariei protejate, iar masele de turişti care vin la Sovata vor putea fi dirijate spre obiective bine conturate cu un impact negativ mai redus – în conformitate cu Planul de Management al ariei protejate. Se vor realiza trasee eco-didactice, cu scopul de a prezenta întrun mod cât mai natural condiţile şi caracteristicile mediului.

Arii de interes comunitar

ROSCI0019 Călimani - Gurghiu Suprafaţa: 136.657 ha

Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu (SCI)cuprinde mai multe categorii de arii protejate de interes naţional şi de interes comunitar suprapuse: aria de importanţă avifaunistică Defileul Mureşului (SPA), Parcul naţional Călimani, Parcul natural Defileul Mureşului Superior şi 4 arii naturale protejate categoria IV I.U.C.N.

Procentul habitatelor de interes european în cadrul sitului Natura 2000 depăşeşte 90%. Conform Manualul habitatelor sunt 19 habitate, din care 5 de importanţă deosebită (Directiva Habitate). Au fost identificate 18 specii de păsări, 9 specii de mamifere, 3 specii de reptile, 6 specii de peşti (inclusiv Hucho hucho), 8 specii de nevertebrate şi 8 specii de plante sunt de interes comunitar, Directiva Habitate Situl Natura 2000 Călimani-Gurghiu, îndeosebi în Defileul Mureşului şi zona Lăpuşna , este supus la o presiune antropică crescândă de la desemnarea sitului din anul 2007 . Desemnarea a ajutat obţinerea unui brand al zonei, respectiv finalizarea barajului Hidrocentralei Răstoliţa va contribui la creşterea cererilor pentru dezvoltarea infrastructurii turistice. În cadrul acţiunilor de supraveghere a siturilor Natura 2000, APM Mureş a constatat deteriorarea pe suprafeţe semnificative a pajiştilor montane (îndeosebi fănaţe, cod 6520 pe suprafeţe împortante), datorită păşunatului intensiv, abandon, depuneri de steril de la cariera de piatră în lunca Mureşului, exploatările de masă lemnoasă cu drumuri de colectare prin pajişti, exploatări de piatră din fâneţe în Defileul Mureşului.

Pagina


58

Amenajamentele silvice, deseori nu respectă normele silvice privind tratamentele de regenerare prevăzute pentru condiţii de pante mari, ducând la distrugerea unei părţi însemnate a structurii pădurilor naturale, unele virgine (Fisa Standard publicat in M.Of. nr. 98bis/2008). Astfel se afectează semnificativ habitatele forestiere de importanţă comunitară, iar prin tehnologiile de exploatare au consecinţe şi asupra speciilor comunitare .

În numeroase ocoale silvice din raza sitului Natura 2000, sunt in stadiu final de reamenajare a amenajamentelor silvice/baza producţiei silvice, dar nu se respectă obligativitatea obţinerii avizului de mediu pentru ele, în spiritul aquis-ului comunitar

Majoritatea tratamentelor silvice de regenerare a pădurilor se execută fără respectarea întocmai a prevederilor normelor silvice (tratamente silvice specifice pentru fiecare categorie funcţională şi tip de pădure, periodicitatea tăierilor şi cantitate de masă lemnoasă exploatată) cu consecinţe semnificative asupra compoziţiei pădurilor, schimbarea tipului de habitat reducând suprafaţa habitatelor de interes comunitar .

Un caz elocvent este depăşirea posibilităţii pădurilor din situl Natura 2000 Călimani – Gurghiu cu peste 200 000 mc, cu consecinţe semnificative asupra biodiversităţii, speciilor şi habitatelor de interes comunitar .

În cadrul proiectului LIFE08 NAT/RO/000502, „Asigurarea unei stări favorabile de conservare pentru habitatele prioritare din SCI Călimani-Gurghiu” în care A.P.M. Mureş este beneficiar, s-au iniţiat o serie de acţiuni în vederea reabilitării unor habitate prioritare din cadrul sitului. Acestea au constat în restaurarea a 198 ha din habitatul 6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase aflate în zone înalte subalpine a Munţilor Călimani şi restaurarea a 111,66 ha a habitatului 6230 * Pajişti montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase situate în zone mai joase din Munţii Gurghiului.

Figura 5.3.6 Acţiuni de refacere a pajiştilor prin păşunat controlat

De asemenea în cadrul aceluiaşi proiect s-au plantat 15 000 puieţi de Anin negru

pentru refacerea a 10,56 ha din habitatul 91E0* Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Pandion, Alnion incanae, Salicion albae) în Defileul Mureşului.

Pagina


59

Figura 5.3.7 Plantări de Anin negru în Defileul Mureşului

ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare Suprafaţa: 85 374 ha Procentul de acoperire pe localităţi în judeţul Mureş: Albeşti (36%), Apold (89%), Daneş (71%), Saschiz (98%), Sighişoara (39%), Vânători (81%).

Din mai 2010 Societatea Progresul silvic filiala Sibiu a devenit administratorul sitului cel mai mare din regiunea continentală, unde armonioasa conveţiure a comunităţilor cu natura, îndeosebi din trecut a comunităţilor săseşti, a dus la conservarea unei diversităţi biologice remarcabile.

Procentul habitatelor de interes european depăşeşte 70%. Conform Manualul habitatelor sunt 19 habitate, din care 7 de importanţă deosebită - Directiva Habitate. Se conservă special 18 specii de păsări, 5 specii de mamifere, 2 specii de reptile, 3 specii de peşti, 12 specii de nevertebrate şi 7 specii de plante sunt de interes comunitar- Directiva Habitate.

Utilizarea tradiţională a terenurilor a păstrat o diversitate biologică ridicată. Aria este de importanţă internaţională, având în vedere că probabil ultimele pajişti de mare întindere în Europa sunt perfect funcţionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între activităţile umane şi natură, acesta rămânând neschimbată din evul mediu.

În timpul acţiunilor de supraveghere a siturilor Natura 2000 au fost constatate şi unele tratamente silvice necorespunzătoare tipului funcţional de pădure, mai ales din grupa I funcţională la ocolul privat Apold, cu pierdere de habitate forestiere de interes comunitar

În numeroase pajişti nu se desfăşoară păşunat durabil, nu se respectă măsurile agro-mediu, perioadele şi intensitatea de păşunat, iar fondurile nu sunt reîntoarse conform contractelor la menţinerea în stare bună a pajiştilor.

5.5 TENDINŢE

Comunele din zona montană au PUG-uri expirate, dar sunt proiecte de extindere a intravilanului, construcţii turistice în extravilan, construcţii de drumuri, ce pot duce la

Pagina


60

pierderi de habitate şi specii de interes comunitar şi la fragmentarea habitatetelor unor specii. După finalizarea amenajării hidrotehnice Baraj Răstoliţa, sunt necesare unele măsuri de limitare a presiunii antropice în zonă, întrucât investiţia va contribui la creşterea cererilor pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, cu un potenţial impact negativ semnificativ asupra biodiversităţii.

În siturile Natura 2000 ROSCI0019 Călimani - Gurghiu (suprafaţă de 136.657 ha) şi ROSCI0227 Sighişoara - Târnava Mare (suprafaţa 85 000 ha) se semnalează intensificarea tendinţei de pierdere de habitate forestiere şi afectarea semnificativă a unor specii de interes comunitar (carnivore mari, păsări sălbatice, insecte). Cauzele care generează impactul negativ şi asupra cărora sunt necesare măsuri de remediere/limitare sunt:

- Imposibilitatea implementării măsurilor minime de conservare specii şi habitate de interes comunitar, deoarece amenajamentele silvice nu se supun procedurii de obţinere a avizului de mediu. Această condiţie este impusă de H.G. nr. 1076/ 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe , care transpune Directiva 2001/42/EC în legislaţia naţională. Relevantă în aces sens este situaţia Defileului Muresului, unde de 2 ani se exploateaza fondul forestier fara amenajament silvic aprobat de Ministerul Mediului.

- Lipsa autorizaţiei de mediu pentru parchetele de exploatare a pădurilor, prin care să se limiteze afectarea avifaunei de interes comunitar, a carnivorelor mari, zonele de linişte din fondurile de vânătoare şi fauna descompunătoare (nevertebrate).

- Se reduce proporţia pădurilor bătrâne, mult sub optimul producţiei silvice, cu consecinţe semnificative asupra biodiversităţii.

În Parcul Natural Defileul Mureşului (9 156 ha – H.G. 1143/2007), deşi acesta beneficiază de o administraţie instituită prin lege, habitatele cu pajişti riscă a fi degradate in continuare, pe fondul creşterii presiunii antropice generate de politicile şi strategiile economice nedurabile.

În urma acţiunilor de reabilitare a habitatelor prioritare şi prin campania de informare a comunităţilor locale, APM Mureş va încerca să sprijine administratorii ariilor naturale protejate şi comunităţile locale în vederea limitării pierderii biodiversităţii, prin oferirea unor medode şi soluţii tehnice, însă este imperios necesară o mai mare implicare a celor mai sus-menţionaţi în acţiunile de reducere şi prevenire a degradării elementelor naturale care au costituit obiectul desemnării Reţelei NATURA 2000 şi a ariilor naturale de importanţă naţională.

CAPITOLUL VI. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

6.1 CONSUMUL ŞI MEDIUL ÎNCONJURĂTOR Un mediu înconjurător sănătos e un drept important al fiecăruia, de care avem mare nevoie şi pe care trebuie să îl apărăm. Nevoile şi dorinţele noastre sunt adesea determinate de locurile şi contextele în care trăim. Produsele şi serviciile pe care le folosim sunt determinate de către aceste nevoi şi dorinţe şi ca rezultat utilizarea acestor produse sau servicii va avea un impact asupra mediului înconjurător. Diferiţi oameni au nevoi diferite şi ei percep nevoile şi dorinţele într-un mod diferit. Anumite necesităţi de bază sunt comune pentru toţi oamenii: hrană, apă, adăpost, educaţie, sănătate. Dar lumea nu a ajuns încă în stadiul în care aceste nevoi de bază sunt disponibile pentru toţi oamenii într-un mod egal. Echitatea în distribuţia resurselor la nivel

Pagina


61

global este încă o provocare. Anumite necesităţi ale populaţiei din ţările dezvoltate pun în pericol necesităţile populaţiei din ţările mai puţin dezvoltate economic. Proiectarea ecologică a produselor pune accentul pe crearea de produse ecologice cu impact minim asupra mediului înconjurător pe întreaga durată a ciclului lor de viaţă, ţinând cont de prevenirea încălzirii globale, gestionarea substanţelor chimice şi utilizarea eficientă a resurselor. Prin dezvoltarea produselor ecologice se reduce impactul produselor asupra mediului înconjurător pe întreaga durată a ciclului lor de viaţă. Educaţia pentru mediu are scopul de a îmbunătăţi calitatea vieţii, poate ajuta oamenii să câştige cunoştinţe, deprinderi, motivaţii şi valori de care au nevoie pentru a gospodări eficient resursele pământului şi de a-şi asuma răspunderea pentru menţinerea calităţii mediului. Economia europeană are la bază un nivel ridicat de consum de resurse, referindu-ne atât la anumite materii prime (metalele, minerale, lemnul pentru construcţii), cât şi la energie şi sol. Principalele cauze ale consumului de resurse sunt creşterea economică, dezvoltarea tehnologică şi modelele schimbătoare de producţie şi consum. Aproximativ o treime din resursele utilizate sunt transformate în deşeuri şi emisii. Fiecare cetăţean european aruncă în medie 520 de kg de deşeuri menajere pe an şi această cifră este estimată a fi în creştere, iar consumul de materiale rămâne la aproximativ 15-16 tone pe cap de locuitor pe an. În statistica consumului, materialele de construcţii au cea mai mare proporţie, urmate de combustibili fosili şi biomasă. Consumul ridicat de resurse creează presiuni asupra mediului. Aceste presiuni includ epuizarea resurselor neregenerabile, utilizarea intensivă a resurselor regenerabile, transporturile, emisii mari în apă, aer şi sol provenite din activităţi miniere, precum şi producţia, consumul şi producerea de deşeuri. Se acceptă în general că există limite fizice pentru creşterea continuă a utilizării resurselor. Locuinţele, alimentele şi mobilitatea justifică cea mai mare cotă de utilizare a resurselor, totodată exercitănd şi cea mai mare presiune asupra mediului.

6.2 . RESURSELE MATERIALE ŞI DEŞEURILE

Toate resursele de care omul are nevoie îşi au originea în mediul înconjurător şi în sistemele ecologice ale Terei. Acestea servesc ca surse de energie pentru a transforma materialele în produse finite ce sunt utilizate de către oameni. Mediul înconjurător serveşte şi ca un container pentru toate deşeurile şi reziduurile rezultate din aceste transformări. Cantitatea de resurse naturale nu este nelimitată. Unele dintre aceste resurse, sunt resurse reînnoibile, atâta timp cât le permitem să se regenereze şi să se reproducă, iar alte resurse,precum mineralele, sunt non reînnoibile sau sunt reînnoibile dar într-un ritm atât de încet încât utilizarea lor poate epuiza stocul existent. Trebuie să ne reducem consumul tuturor resurselor nu doar a celor non reînnoibile ci şi a resurselor reînnoibile. Dezvoltarea durabilă depinde de protejarea resurselor naturale şi conservarea diversităţii biologice, precum şi de minimizarea impactului activităţii umane asupra factorilor de mediu. Interesul pentru conservarea resurselor presupune, în primul rând reducerea generală a cantităţii de deşeuri şi în al doilea rând recuperarea materialelor sau a energiei în vederea reutilizării acestora. Eliminarea deşeurilor poate avea impact asupra sănătăţii şi a mediului prin emisiile în aer, apa de suprafaţă şi pânza freatică, în funcţie de modul în care acestea sunt gestionate.

Pagina


62

Deşeurile reprezintă, de asemenea, o pierdere de resurse naturale (cum ar fi metalele sau alte materiale reciclabile pe care le conţin sau potenţialul acestora ca sursă de energie). Prin urmare, buna gestionare a deşeurilor poate proteja sănătatea publică şi calitatea mediului, în acelaşi timp susţinând conservarea resurselor naturale. Cele mai mari fluxuri de deşeuri provin din activitatea de producţie şi din construcţii sau demolări. Majoritatea deşeurilor municipale se mai trimite încă la depozite de deşeuri. În prezent se pune accent pe metodele de reciclare sau incinerate cu recuperare de energie a deşeurilor municipale şi de compostare a deşeurilor biodegradabile. Politica în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se concentreze pe reducerea impactului determinat de eliminarea lor şi utilizarea resurselor naturale cât mai eficient fără a polua mediu şi a periclita sănătatea populaţiei din zonă.

6.3. GESTIONAREA DEŞEURILOR Politica Uniunii Europene în domeniul gestionării deşeurilor se bazează pe 3 principii, şi anume:

Prevenirea producerii deşeurilor – un factor cheie în cazul oricărei strategii de gestionare. Dacă poate fi redusă cantitatea de deşeuri produsă şi gradul de periculozitate a acestora, atunci valorificarea şi eliminare devin operaţii mult mai simple.

Valorificarea deşeurilor (reciclare, reutilizare) – în cazul în care cantitatea de deşeuri produsă nu poate fi redusă, cât mai multe din materiale trebuie recuperate, de preferinţă prin reciclare.

Îmbunătăţirea tehnicilor de eliminare finală şi monitorizarea eliminării finale - în cazul în care deşeurile generate nu pot fi reciclate, ar trebui incinerate, eliminarea prin depozitare reprezentând ultima soluţie.

Atât incinerarea cât şi depozitarea deşeurilor necesită o monitorizare strictă deoarece aceste activităţi pot avea un impact semnificativ asupra mediului. Al 6-lea Program de Acţiune pentru Mediu a introdus conceptul de strategii tematice. Strategia tematica este un instrument modern al politicii de mediu, oferind o abordare integrată a problematicii analizate, se evaluează efectul şi consecinţele deciziilor politice asupra diferitelor domenii cum ar fi: aer, prevenirea şi reciclarea deşeurilor, mediul marin, sol, pesticide, resurse naturale şi mediul urban. Strategia tematică privind prevenirea şi reciclarea deşeurilor se bazează pe:

- politica în domeniul gestionării deşeurilor trebuie să se concentreze pe reducerea impactului determinat de utilizarea resurselor naturale. Conform strategiei tematice privind utilizarea resurselor, problema cea mai importantă nu este lipsa acestora cât impactul asupra mediului, generat de utilizarea lor

- realizarea politicii în domeniul deşeurilor -este recomandată aplicarea instrumentului analiza ciclului de viaţă al produselor. Astfel, se are în vedere impactul care poate apărea pe parcursul întregului ciclu de viaţă al unui produs / serviciu, din momentul extragerii resurselor pentru producerea acestuia până în momentul când acesta devine deşeu.

6.4. IMPACT (CARACTERIZARE)

Implementarea noului sistem de gestionare a deşeurilor va conduce la îmbunătăţirea factorilor de mediu în special a calităţii apelor de suprafaţă şi subterane şi a solului prin extinderea sistemului de colectare şi transport al deşeurilor la nivelul întregului

Pagina


63

judeţ şi închiderea depozitelor neconforme, care reprezintă în prezent o sursă de poluare a mediului înconjurător. Un alt aspect de o importanţă deosebită îl reprezintă conservarea / utilizarea eficientă a resurselor naturale prin reducerea generării deşeurilor şi creşterea gradului de reciclare şi valorificare a deşeurilor. Implementarea noului sistem de gestionare a deşeurilor va conduce de asemenea la îmbunătăţirea condiiţilor de viaţă a populaţiei prin respectarea cerinţelor privind colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor (colectarea corespunzătoare a deşeurilor, respectarea distanţelor de siguranţă, controlul emisiilor atmosferice, colectarea şi epurarea apelor, stoparea depozitării necontrolate a deşeurilor în spaţii neamenajate). Ansamblul investiţiilor propuse pentru perioada 2010-2013 reprezintă un sistem integrat de gestionare a deşeurilor în judeţul Mureş, a cărui funcţionare trebuie să asigure atingerea tuturor obiectivelor şi ţintelor prevăzute în Tratatul de Aderare şi în legislaţia în vigoare. De asemenea, Sistemul integrat de gestionare a deşeurilor pentru judeţul Mureş, va respecta principiile Strategiei Europene de reciclare a deşeurilor, precum şi prevederile noii directive europene privind deşeurile. Odată cu implementarea acestor măsuri se va reduce semnificativ şi impactul gestionării deşeurilor asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului. Astfel, începând cu anul 2010 în judeţul Mureş aproape întreaga populaţie este conectată la servicii de salubrizare, iar în anii următori, deşeurile menajere vor fi colectate separate. Deşeurile menajere periculoase, cum sunt uleiul de motor, vopselele, pesticidele, antigelul, substanţele de conservare a lemnului, bateriile uzate, tuburile fluorescente, medicamentele expirate, uleiuri şi grăsimi, cosmeticele şi unele dintre substanţele casnice de curăţat nu sunt colectate separat, ducând la contaminarea factorilor de mediul. Estimarea cantităţii generate în judeţul Mureş, se poate realiza pe bază de indicatori de generare statistici din alte ţări europene, şi anume:

2,5 - 3 kg/persoană / an în mediul urban; 1,5 - 2 kg/persoană / an în mediul rural.

Tinând seama de aceşti indicatori, cantitatea estimată de deşeuri municipale periculoase care se generează în prezent în judeţul Mureş este de circa:

o 768 tone în mediul urban; o 414 tone în mediul rural.

Cantităţile se vor determina practic, odată cu introducerea colectării separate a deşeurilor periculoase municipale. În mod caracteristic, circa 1% din totalul deşeurilor generate întro gospodărie medie sunt deşeuri periculoase.Deşeurile menajere periculoase pot fi adesea identificate citind avertismentele de pe etichetele produselor. Produsele etichetate de prudenţă „Atenţie” pot dăuna mediului dacă sunt eliminate în cantităţi mari, în mod necorespunzător.

6.5 PRESIUNI Principalele presiuni asupra factorilor de mediu datorate gestionării deşeurilor în judeţul Mureş au fost următoarele:

lipsa unui depozit zonal de deşeuri nepericuloase, fapt ce atrage gestionarea defectuoasă a deşeurilor municipale,

extinderea intravilanelor localităţilor cu distrugerea cadrului natural din jurul localităţilor, prin depozitări necontrolate de deşeuri, în special din construcţii şi demolări,

Pagina


64

lipsa unui depozit de deşeuri industriale nepericuloase, duce la costuri ridicate pentru agenţii economici privind gestionarea ecologică a deşeurilor de producţie,

nu se aplică taxa de depozitare diferenţiată pe tipuri de deşeuri; gradul ridicat de sărăcie a populaţie duce la imposibilitatea de colectare a

tarifelor. În mediul rural este raspândită practica prin care serviciul este plătit operatorului de către primărie, iar populaţia „nu plăteşte” (primăria nu mai poate recupera sumele plătite în contul tarifelor) .

tarifarea nu este unitară la nivelul judeţului, mai mult, sunt diferenţe chiar în aceeaşi localitate, în funcţie de operator.

6.6. TIPURI DE DEŞEURI

Pentru asigurarea unei bune protecţii a factorilor de mediu este necesar ca deşeurile generate să fie colectate frecvent şi să se elimine într-un mod care să nu prezinte pericol pentru sănătatea populaţiei şi pentru mediul înconjurător. Una din cele mai mari provocări pentru managementul deşeurilor o reprezintă creşterea continuă a cantităţilor de deşeuri generate din ambalaje, ceea ce produce presiuni asupra capacităţilor de tratare existente şi face mai dificilă creşterea ratei de reciclare a deşeurilor. În prezent, costurile implicate de o gestiune corectă a cantităţilor de deşeuri generate sunt greu suportate de agenţii economici şi de o parte a populaţiei cu venituri reduse. Colectarea, transportul, neutralizarea, reciclarea şi eliminarea deşeurilor se prefigurează ca activităţi care pot oferi noi locuri de muncă şi pot genera bunăstare socială.

6.6.1. DEŞEURI MUNICIPALE Pentru o abordare cât mai corectă a managementului deşeurilor municipale, trebuie luate în considerare o serie de informaţii privind cantitatea, compoziţia şi calitatea componentelor acestora în strictă dependenţă cu mărimea şi caracterul localităţii, modul şi nivelul de trai al populaţiei, condiţiile climaterice, cât şi stadiul dezvoltării tehnologiilor şi tehnicilor utilizate la nivelul localităţii. Colectarea deşeurilor municipale este realizată în judeţul Mureş de către operatorii de salubrizare, care sunt autorizaţi ANRSCUP. Cea mai mare parte a deşeurilor municipale generate sunt eliminate prin depozitare. Depozitarea deşeurilor municipale s-a realizat în anul 2010 pe un depozit conform de la Sighişoara, şi pe două depozite municipale autorizate din judeţele limitrofe: ex Topliţa –jud Harghita şi Cîmpia Turzii-jud Cluj. Depozitul de la Sighişoara ocupă o suprafaţă de 3 ha, are o capacitate proiectată de 374.000 mc şi deţine autorizaţie integrată de mediu. Acest depozit are proiectate trei celule, din care două sunt în exploatare. Până la atingerea parametrilor de depozitare proiectaţi, la depozitul Sighişoara mai poate fi executată o celulă de depozitare. În prezent există un proiect pentru extinderea depozitului, urmând a fi obţinută finanţare de la bugetul statului. Toate celelalte 5 depozite neconforme, care şi-au sistat activitatea de depozitare, urmează să fie închise prin proiectul ”Sistem integrat de gestiune a deşeurilor în judeţul Mureş”.

Pagina


65

Conform studiului topografic, suprafeţele depozitelor care au sistat activitatea de depozitare sunt următoarele:

Depozitul Cristeşti (Târgu Mureş) – 7,5 ha; Depozitul Reghin– 2 ha; Depozitul Iernut – 2 ha; Depozitul Sovata – 1,5 ha; Depozitul Luduş – 1 ha.

În prezent, în judeţul Mureş se află în implementare 5 proiecte privind gestionarea deşeurilor, 4 proiecte PHARE CES şi un proiect finanţat de la bugetul statului, în baza Ordonantei 7/2006.

Figura 6.6.1.1 Descrierea proiectelor

Denumirea proiectului de investitie/adresa

amplasamentului Beneficiar

Facilitati prevăzute în proiectul de

investiţie

Stadiul actual (în operare/in

curs de realizare)

Capacităţi

Stadiul de realizare a proiectului

de investiţie

Tip finanţare

Pro Regione Pura-Înfiintarea unor servicii de salubritate şi de colectare de deşeuri menajere în microregiunea Văii Nirajului/in extravilanul localităţii Acăţari-zona Gruete

Primăria Comunei Acăţari

staţie de transfer şi staţie de colectare

în operare 4,15 tone/zi în funcţiune PHARE CES 2003

Staţie de transfer deşeuri menajere în municipiul Reghin

Consiliul local al municipiului Reghin

staţie de transfer şi staţie de sortare

în operare

16580t/an-statia de transfer, statia de sortare min 7000t/an

în funcţiune PHARE CES 2003

Staţie de transfer deşeuri menajere zona de câmpie/localitatea Rîciu

Comuna Rîciu

staţie de transfer în operare 8 tone/zi în funcţiune PHARE CES 2005

Staţie de transfer deşeuri menajere în municipiul Târnăveni

staţie de transfer şi staţie de sortare

în operare

20 t/ora pentru statia de transfer ,1,2 t/ora pentru statia de sortare

în funcţiune PHARE CES 2005

Înfinţarea unei platforme pentru deşeuri menajere cu depozitare temporară pentru deservirea a 7 localităţi din judeţul Mureş

Consiliul local al comunei Bălauseri

staţie de sortare şi transfer

în curs de realizare

18 mc/zi-cca 6,5 t/zi

în derulare OG nr 7/2006

În plus faţă de aceste proiecte, Primăria Municipiului Târgu Mureş derulează un proiect privind gestionarea deşeurilor. Proiectul constă în amenajarea unei platforme pentru instalaţia de compactare şi ambalare deşeuri. Platforma va fi amenajată lângă actualul amplasament al depozitului de deşeuri de la Cristeşti. Deşeurile colectate sunt mărunţite şi ambalate, după care sunt stocate temporar pe o platformă betonată. Cantităţi şi compoziţie Până în prezent în judeţul Mureş nu au fost realizate măsurători de compoziţie a deşeurilor menajere. Prin urmare se consideră compoziţia estimată la nivelul regiunii prezentată în PRGD Regiunea 7 Centru ca fiind aceeaşi şi pentru judeţul Mureş.

Pagina


66

Figura 6.6.1.2 Compoziţia estimată a deşeurilor menajere

Material Ponderea (%) Mediul urban

Ponderea (%) Mediul rural

Media judeţ

Hârtie şi carton 11 7 9

Sticlă 6 4 5

Plastic 8 8 8

Metale 3 2 2,5

Lemn 3 4 3,5

Biodegradabile 53 67 60

Alte tipuri de deşeuri 16 8 12

Sursa: PRGD Regiunea 7 Centru

În judeţul Mureş, cantităţile generate de deşeuri municipale se referă la următoarele tipuri :

deşeuri menajere; deşeuri asimilabile celor menajere rezultate din comerţ, industrie şi instituţii; deşeuri voluminoase; deşeuri din grădini şi parcuri; deşeuri din pieţe şi deşeuri stradale

Cantitatea reală de deşeuri generate nu se cunoaşte cu exactitate din lipsa sistemelor de cântărire.Cifrele raportate reprezintă estimarea volumetrică a cantităţilor de deşeuri generate. De aceea, evidenţa şi raportarea activităţilor de gestiune a deşeurilor este doar parţial oglinda situaţiei existente.

Figura 6.6.1.3 Cantităţile de deşeuri municipale şi asimilabile colectate în anii 2005-2009

Tipuri principale de deşeuri/an

Cod deşeu

/ an

2005 tone

2006 tone

2007 tone

2008 tone

2009 tone

TOTAL 176855 174712,8 164753 147214,9 172577,8

Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie

200301 88.131 84523,8 80306 70306,0 57344,1

Deşeuri menajere de la agenţi economici

200301 52.534 49535 51563 53057,9 46846,7

Deşeuri din servicii municipale Total din care :

36190 40654 32884 23851 68387

Deşeuri stradale 20 03 03 31.320 33345 28521 19219 40532,5

Deşeuri din pieţe

20 03 02 4.250 5485 2068 1762 2380

Deşeuri din grădini, parcuri, şi spatii verzi

20 02 620 1824 2295 2870 4989

Deşeuri voluminoase

20 03 07 - 337 - - 20485,5

Pagina


67

Din tabel se remarcă o creştere a cantităţilor de deşeuri colectate pentru anul 2009 faţă de anii 2007 şi 2008, deoarece în anul 2009 o dată cu închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din mediul rural, deşeurile generate au fost colectate de agenţii economici autorizaţi şi eliminate pe depozite autorizate din judeţele limitrofe. În judeţul Mureş prelucrarea deşeurilor valorificabile se face prin agenţi economici autorizaţi care realizează colectarea deşeurilor în vederea valorificării (după prelucrare mecanică a acestora). Prelucrarea deşeurilor constă în sortarea manuală pe grupe de materiale, mărunţire, presare, balotare şi transportul lor la agenţii economici care efectiv valorifică aceste deşeuri sau le prelucrează în alte produse. În judeţul Mureş sunt reciclate materialele plastice şi cioburile de sticlă. În judeţul Mureş se valorifică deşeurile de sticlă. În acest sens în anul 2010 s-au valorificat prin unităţi autorizate 15 594,071 tone de cioburi de sticlă. Deşeurile abandonate în locuri neamenajate, în special cele din construcţii şi demolări pun probleme speciale datorită faptului că activitatea de remediere a situaţiei trebuie să se facă pe cheltuiala populaţiei. Activităţile de colectare şi transport a deşeurilor municipale din judeţ sunt organizate în funcţie de mărimea localităţii, de numărul persoanelor deservite, de forma de proprietate, de dotarea agentului de salubrizare. La sfârşitului anului 2010 toate localităţile judeţului deţin contracte de colectare şi transport a deşeurilor menajere cu agenţi economici autorizaţi. Colectarea deşeurilor menajere în amestec de către operatorii de salubrizare se realizează în diferite tipuri de recipiente. Figura 6.6.1.3 Evoluţia cantităţilor de deşeuri depozitate pe depozitul de deşeuri nepericuloase

Locaţia

Cantităţi de deşeuri depozitate

2005 (t/an)

2006 (t/an)

2007 (t/an)

2008 (t/an)

2008 (t/an)

2009 (t/an)

Depozit de deşeuri nepericuloase Sighişoara

36192 31031 20190 18750 18550 15250

În cazul exploatării depozitelor de deşeuri trebuie avute în vedere următoarele:

compactarea continuă a stratului de deşeuri; păstrarea grosimii maxime a stratului de deşeuri de 0,5 m; acoperirea zilnică a stratului pentru a evita împrăştierea de mirosuri şi

atragerea speciilor oportuniste; colectarea şi tratarea levigatului; colectarea şi (eventual) tratarea şi valorificarea gazului de halda; optimizarea suprafeţei celulelor depozitului de deşeuri.

Pe teritoriul judeţului Mureş nu există incineratoare de deşeuri.

6.6.2. DEŞEURI INDUSTRIALE Organizarea managementului deşeurilor de producţie este responsabilitatea celor care le-au generat. Producătorii de deşeuri industriale îşi gestionează prin mijloace proprii colectarea, transportul şi eliminarea deşeurilor sau contractează serviciile respective cu firme specializate şi autorizate conform legii. În judeţul Mureş există firme specializate pentru colectare şi depozitare temporară a deşeurilor periculoase.

Pagina


68

Există un paralelism clar între evoluţia producţiei industriale şi cantitatea de deşeuri generată, ceea ce denotă lipsa utilizării de tehnologii curate. Reciclarea deşeurilor de producţie este axată doar pe tipurile de materiale uşor vandabile. Impactul depozitării deşeurilor industriale asupra mediului este semnificativ, factorii de mediu agresaţi fiind solul, aerul, apele (de suprafaţă şi subterane). De asemenea o problemă importantă constă în pericolele pe care le reprezintă pentru sănătatea locuitorilor din zonă. Aceste probleme sunt create datorită unei gestionări necorespunzătoare a deşeurilor generate din procesele de producţie. Pe teritoriul judeţului Mureş există depozite de deşeuri de producţie ocupând o suprafaţă ocupată de cca 62 ha. Pe platforma chimică Târnăveni exista 3 batale şi o haldă pentru reziduuri industriale (cca. 4 ha). Pe aceste batale s-a sistat depozitarea la 31 decembrie 2006, urmând în anii următori ecologizarea zonei. S.C. GECSAT S.A. Târnăveni are sistata activitatea de depozitare pe depozit pentru deşeurilor specifice în suprafaţă de 2,5 ha. S.C. ZAHĂRUL LUDUŞ S.A. Luduş a avut amenajat pe un teren slab productiv, în aval de oraşul Luduş, un depozit pentru nămolurile rezultate de la spălarea sfeclei de zahăr şi a nămolului de fabricaţie. Pe acest depozit s-a sistat depozitarea la 31 decembrie 2006 şi s-a redat în circuitul agricol o suprafaţă de 1,5 ha. S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu Mureş dispune de un iaz batal cu o suprafaţă de cca. 32 ha pentru răcirea şi limpezirea apelor uzate de la fabricarea sărurilor complexe de NPK. Datorită exploatării defectuoase din perioada 1973 - 1975, a instalaţiei de fabricaţie a îngrăşămintelor complexe, iazul batal s-a colmatat cu deşeuri de calcar. Pe acest iaz batal s-a sistat depozitarea la 31 decembrie 2006, urmând ecologizarea zonei. SNGN ROMGAZ - Sucursala Târgu Mureş a construit şi pus în funcţiune în anul 2000 un depozit regional de deşeuri cu o suprafaţă de 2,5 ha pentru depozitarea deşeurilor specifice de la industria gazeiferă. In prezent judeţul Mureş nu deţine depozit de deşeuri industriale nepericuloase. Riscurile deşeurilor periculoase asupra sănătăţii umane precum şi asupra mediului înconjurător nu poate fi evaluat numai prin prisma caracterului periculos al deşeurlui.Riscul poate fi caracterizat şi evaluat prin următoarele componenete:

gradul de periculozitate al deşeului, calea de expunere prîn care substanţa periculoasă trece de la sursă la receptor starea receptorului.

În mod cert deşeurile periculoase dau cel mai mare impact posibil asupra sănătăţii populaţiei şi mediului natural. Pentru deşeurile industriale preponderent organice, modul preferat de eliminare este tratarea termică (incinerarea sau co-incinerarea), iar pentru deşeurile industriale preponderent anorganice, metoda preferată de eliminare este tratarea fizico-chimică, pentru reducerea gradului de periculozitate, urmată de depozitarea acestora. Cu excepţia coincinerării celelalte metode de tratare au ca rezultat deşeuri care mai păstrează caracteristicile periculoase astfel că depozitarea trebuie să se facă pe depozite de deşeuri periculoase. Cantităţile de producţie generate, nu se cunosc cu exactitate. Raportarea cantităţilor de deşeuri generate se bazează pe estimarea lor ca volum, şi uneori pe bilanţul de materiale. Abordarea europeană privind reciclarea deşeurilor a fost orientată până în prezent pe fluxuri de deşeuri (uleiuri uzate, ambalaje, vehicule uzate, etc.) pentru care s-au elaborat reglementări specifice. Aceste reglementări prevăd responsabilitatea producătorilor de bunuri de a-şi recicla produsele devenite deşeuri. Extinderea acestor practici la alte tipuri de deşeuri, trebuie să fie făcută în limitele în care reciclarea este

Pagina


69

fezabilă dinpunct de vedere tehnic şi economic, sau aduce un beneficiu real pentru mediul înconjurător. Pe teritoriul judeţului Mureş nu există în funcţiune depozit de deşeuri periculoase, practicile utilizate până în prezent prezentând un risc mare pentru poluarea solului, a apelor de suprafaţă şi a celor subterane. Deşeurile de producţie periculoase au fost gestionate astfel încât să nu pună în pericol sănătatea populaţiei şi a factorilor de mediu din zonă. În judeţul Mureş există societăţi autorizate pentru colectarea şi transportul deşeurilor periculoase. Aceste societăţi colectează deşeurile şi le valorifică / elimină prin unităţi autorizate. În anul 2010 în judeţul Mureş au fost colectate 495,934 t de ulei uzat şi predate spre valorificare 456,19 t. De asemenea, au fost colectate 680,012 t de acumulatori uzaţi din care au fost valorificate 650,124 t şi 302,422 t de anvelope uzate şi au fost valorificate 311,22 t. In cazul deşeurilor nepericuloase rezultate în procesul de producţie, gestionarea acestor deşeuri este încredinţată în mare parte firmelor de salubrizare urbană. Unele tipuri de deşeuri nepericuloase sunt reintroduse în circuitul economic în cadrul aceluiaşi proces tehnologic sau utilizate ca materii prime secundare sau combustie în alte procese tehnologice din aceeaşi întreprindere (aşa numitele acţiuni de minimalizare ). Alte tipuri de deşeuri sunt vândute ca materii prime secundare altor întreprinderi care, fie le reciclează direct, fie le pregătesc în vederea reciclării (agenţi economici tip Remat).

6.6.3. DEŞEURI GENERATE DE ACTIVITATI MEDICALE Din activităţile de ocrotire a sănătăţii rezultă deşeuri periculoase. Cantităţile şi tipul deşeurilor rezultate din activitatea medicală variază în funcţie de: mărimea unităţii sanitare, specificul activităţii şi a serviciilor prestate, numărul de pacienţi asistaţi sau internaţi la un moment dat şi perioada anului. Deşeurile medicale periculoase de la spitale, precum şi cele de la cabinetele medicale sunt transportate de către agenţi economici autorizaţi spre eliminare. In anul 2010 au fost eliminate cca 456,52 t de deşeuri periculoase spitaliceşti. Aceste deşeuri au fost fie incinerate, fie neutralizate (în anul 2010 funcţionau în judeţul Mureş 2 sterilizatoare ) şi apoi depozitate în celulă specială pe un depozit de deşeuri nepericuloase autorizat.

6.6.4. FLUXURI DE DEŞEURI Fluxurile de deşeuri identificate de Comisie care necesita o atenţie specială sunt: deşeurile de ambalaje, vehiculele scoase din uz, acumulatori şi bateri uzate şi deşeurile de echipamente electrice şi electronice. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice Prevenirea generării deşeurilor, precum şi minimizarea impactului asupra mediului a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice sunt două acţiuni de bază în politica de gestionare a DEEE. Obiectivul anual de colectare a deşeurilor de echipamente electrice şi electronice este de 4 kg/locuitor/an.

Pagina


70

În anul 2010, cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi electronice colectată in judetul Mureş a fost de 2024,8 t din care 46,28 t au fost colectate prin Campaniile Naţionale de colectare „Marea Debarasare”.

Figura 6.6.4.1 Puncte de colectare amenajate în judeţul Mureş

Localitate Amplasament punct de colectare Amenajare punct de colectare

Tîrgu Mureş S.C. SALUBRISERV S.A. Târgu Mureş str. Furnicilor, nr. 2

24 m² - incinta acoperită, betonată; eurocontainere de 1,1 m3.

Reghin Primăria municipiului Reghîna stabilit amplasamentul pe str. Apalinei nr. 93A

hala betonată, acoperită, 50 mp

Sighişoara Primăria Sighişoara - amplasamentul s-a stabilit la intrarea în depozitul de deşeuri nepericuloase, şituat "Intre Huli"

La intrarea în depozitul de deşeuri nepericuloase "Intre Huli" s-a amplasat pe o platformă betonată un container metalic cu capac

Târnăveni Primăria Târnăveni - amplasamentul s-a stabilit în incinta unei centrale termice dezafectate de pe str. Republicii nr.74

suprafaţă betonată de 150 mp

Figura 6.6.4.2 Agenţi economici autorizaţi să colecteze deşeurile de echipamente electrice

şi electronice

OPERATORUL ECONOMIC

DATE DE IDENTIFICARE (ADRESA, TEL./FAX., E-MAIL, PERSOANA DE CONTACT)

SC ORMATIN - MUR SRL

CristestI, str. Principala, nr. 808, tel.0265-326154, persona de contact: Orban Sefan

SC RO ECOLOGIC RECYCLING SRL

Vidrasau str.Oros, nr.1/A, tel/fax:0265/433562; 0265/433571, e-mail: [email protected], persoana de contact: Imreh Lorand

SC SIREF SRL

Sighişoara, str.Târnăvei, nr. 12 A, tel. 0265/772421

SC HUNIZA SRL

sat Valeni, nr. 181, Com. Acăţari, tel. 0365/414252, 0745/879288

SC OCTOPUS RECYCLING SRL

Târnăveni, str. Armatei, nr. 82 - Platforma Gecsat SA

Figura 6.6.4.3 Societatea autorizată pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi

electronice

OPERATORUL ECONOMIC

DATE DE IDENTIFICARE (ADRESA, TEL./FAX., E-MAIL,

SC RO ECOLOGIC RECYCLIND SRL

Vidrasău, str. Oros, nr. 1/A, tel/fax:0265-433562/433571, e-mail: [email protected],

În judeţul Mureş există 24 producători şi importatori de echipamente electrice şi electronice pentru care s-a emis număr de înregistrare în Registrul producătorilor şi importatorilor de echipamente electrice şi electronice. În vederea reducerii cantităţii de deşeuri de echipamente electrice şi electronice eliminate ca deşeuri municipale nesortate şi pentru atingerea unui nivel ridicat de colectare selectivă, posesorii trebuie să predea deşeurile de echipamente electrice şi electronice pe care le deţin, la punctele de colectare constituite în acest scop.

Pagina


71

Vehicule scoase din uz În judeţul Mureş există societăţi autorizate care desfăşoară operaţiuni de colectare, dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz. Din componentele vehiculelor scoase din uz se valorifică aproximativ 85% din masa vehiculului, restul fiind eliminat. Directiva 2000/53/CE privind vehiculele scoase din uz este transpusă în legislaţia românească prin HG nr.2406/2004 şi se aplică vehiculelor şi vehiculelor scoase din uz incluzând componentele şi materialele acestora. Unităţile de colectare nu au dreptul să trateze VSU. Unităţile de colectare trebuie să încheie contracte cu unităţile de tratare pentru a evita poluarea mediului de stocarea prelungită a acestora şi al evitării blocării activităţii de colectare. Aceste prevederi nu se aplică agenţiilor economici care sunt autorizaţi să desfăşoare activităţi de colectare şi tratare.

Figura 6.6.4.4 Lista agenţilor economici din judeţul Mureş, autorizaţi să desfăşoare operaţiuni de colectare, dezmembrare şi valorificare a vehiculelor scoase din uz pentru

anul 2010

Agent economic Sediul social Punct de lucru

S.C. REMAT S.A. Târgu Mureş,

Tîrgu Mureş, str. Depozitelor, nr. 19, tel.: 0265/265506

Târgu Mureş, str. Depozitelor, nr 19,

Sighişoara, str. Baraţilor, nr 1

Reghin, str. Muncitorilor, nr. 39/A

Târnăveni, str. Rampei nr 3

S.C. STIL SERVIMPEX S.R.L. Sântana de Mureş

Sântana de Mureş, str. Voinicenilor nr. 137/A, tel.: 0744112721

Târgu Mureş, str. Voinicenilor nr. 135 A, tel.: 0265-314051; 0744112721; 0741092441

S.C. EMIZA S.R.L. Săbed Săbed nr. 240, tel. 0745 879288

Gorneşti, str. Principală; Tel.: 0745879288

S.C. ROBIZA S.R.L. Câmpeniţa

Câmpeniţa, tel. 0745879288

Ceuaşu de Câmpie, str. Principală; tel.: 0745 879288

S.C. SAMIO S.R.L. Cheţani

Cheţani, str. Principală, nr. 72/A

Cheţani, str. Principală, nr.72/A, Tel.: 0265-484269

S.C. AUTOSZILEON S.R.L. Târgu Mureş

Târgu Mureş str. Gh. Pop de Băşeşti nr. 3 ap. 10 Tel 0265-313760

Sântana de Mureş str. Voinicenilor nr. 681/B, tel 0265-313760

S.C. MATEROM S.R.L. Cristeşti

Cristeşti, str. Viilor, nr. 800.Tel/Fax0365-401.080

Cristeşti, str. Viilor, nr. 800 Tel/Fax: 0365-401.080

S.C. REMAT INVEST S.R.L. Cluj Napoca

Cluj Napoca, P-ta Cipariu nr. 15, jud. Cluj,

Târgu Mureş, str. Depozitelor, nr. 26 Tel.: 0749662000

SC BOCI SRL, Sîntioana, com Pănet

Santioana de Mures, str Postei, nr 55, tel.0745252818

Santiona de Mures, nr 447B

SC MATEROM SRL Cristeşti

Cristesti, str. Viilor nr. 800, tel/fax: 0365/401080

Cristesti, str. Viilor nr. 800, tel/fax: 0365/401080

SC ITALIANA RICAMBI SRL Corunca

Corunca, nr. 16, tel.: 0745516694, 0744389590

Corunca, nr. 16, tel.: 0745516694, 0744389590

SC COMEX ROPAL SRL Reghin

Reghin, str. Garii nr. 56, tel: 0265521460

Reghin, str. Iernuteni fn

Pagina


72

SC CONSPRODALI SRL Reghin

Reghin, str. Bradului nr.4, tel: 0265 525894, Socolean Codrut

Reghin, str. Apalinei nr 39,

SC FEIER IMPEX SRL Tg Mureş

Tg Mures, str. Baneasa nr. 8, tel: 0265254188, 0744156772, Feier Ioan

Tg Mures , str. Baneasa nr 8,

Livezeni nr 316

SC SIREF SRL, Sighişoara

Sighisoara, str Tirnavei, nr 12 A, tel 0265 772421, persoana de contact Calbeaza Eugen

Sighisoara, str Tirnavei, nr 12 A,

SC HUNIZA SRL, Acăţari Acăţari, nr 234 , tel.: 0745879288

Văleni, nr 181,-com. Acăţari, tel.: 0745879288

SC OCTOPUS RECYCLING SRL, Tîrnăveni

Tirnaveni str Frumoasa nr 12 F,ap 8, 0757270891

Tirnaveni, str Armatei nr 82

În anul 2010 au fost colectate pentru a fi tratate 7180 autovehicule scoase din uz. Minimizarea cantităţilor de deşeuri rezultate din VSU se poate realiza şi prIn campanii şi acţiuni de conştientizare a publicului în vederea unei bune gestionări a acestor categorii de deşeuri. Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori Producătorii (importator, distribuitor,comerciant) de baterii şi acumulatori portabili sau organizaţiile colective care acţionează în numele lor sunt obligaţi să stabilească sisteme de colectare adecvate pentru deşeurile de baterii şi acumulatori portabili care să permită utilizatorilor finali să se debaraseze de aceste deşeuri la un punct de colectare accesibil, care să nu implice costuri pentru utilizatorii finali. Deşeurile de baterii şi acumulatori auto şi industriali care prezintă deteriorări ale carcaselor sau pierderi de electrolit trebuie să fie colectate separat de cele care nu prezintă deteriorări sau pierderi de electrolit. Colectarea bateriilor auto se realizează în principal prin sistemul depozit. Figura 6.6.4.5 Cantităţile de deşeuri de baterii şi acumulatori uzaţi colectate şi valorificate la

nivelul judeţului în anul 2010:

Tip deşeu Cantitate colectată

(tone) Cantitate valorificată

(tone)

Cantitate existenta în stoc la 31.12.2008

(tone)

Baterii şi acumulatori 680,012 650,124 60,38

Figura 6.6.4.6 Lista agentilor economici autorizaţi să colecteze baterii şi acumulatori auto

Denumire operator

Adresa Sediu

Adresa Punct de lucru

SC Remat SA Tg Mureş Tg.Mureş, str. Depozitelor nr. 19 Tg Mures, Sighisoara, Reghin, Tirnaveni, Ludus 0265-265506

SC Repac SRL Sighişoara Sighişoara, str Crinului nr 3 Sighişoara, str Crinului nr 3 0265-775180

SC Metrou Cash& Carry SRL Voluntari, sos Pipera-Tunari nr. 1/IV complex Barba Center, clădirea 1, et 3,5,7

Tg Mureş, str Gheorghe Doja nr. 233 0265-202101

SC Selgros Cash&Carry SRL Braşov, Calea Bucureşti Ernei, nr 591 0265-205000

Pagina


73

SC RO Ecologic SRL Vidrasău

Vidrasau, str Oros nr 1 0265-433562

Vidrasău, str Oros nr. 1

SC Recycling Prod SRL Bardesti

Bardesti, str. Principala nr 7 Tg.Mures, str. Depozitelor nr. 27-29 744334122

SC Ormatin Mat Rec SRL Cristesti

Cristesti ,str Principala nr 808 0265-326154

Cristesti ,str Principala nr 808

SC Feier SRL Tg.Mures Tg.Mures, str. Pasunii nr. 16D Tg.Mures, str. Baneasa nr. 8 744517698

SC Reta Com SRL Tg.Mureş Tg.Mureş, str Gheorghe Doja nr. 2 Tg.Mureş, str.Dezrobirii nr. 13 744156372

SC Siref SRL Sighişoara Sighişoara, str Tîrnavei nr. 12A Sighişoara, str Tîrnavei nr. 12A 0265-772421

SC Maretin Mat. Rec. SRL Cristeşti

Cristesti ,str Principala nr 805 0265-326339

Cristesti ,str Principala nr 805

SC Rematinvest SA Cluj-Napoca

Cluj-Napoca Piaţa Cipariu nr 66/B,66/A

Tg Mureş, str Depozitelor nr.26 749662000

SC C&C Comercial SRL Reghin

Reghin, str.Apalinei nr. 39 745504224

Reghin, str.Apalinei nr. 39

SC Praktiker Romania SRL Ilfov, Voluntari str Scolii nr 7 Tg Mures, B-dul 1 Dec 1918 nr 289

SC Afeus Com SRL Sincraiu de Mureş, str Răsaritului nr 3

Tg Mureş, str. Iuliu Maniu nr 17

Uleiuri uzate Directiva 75/439/CEE privind eliminarea uleiurilor reziduale este transpusă în legislaţia românească prînHG nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate. Uleiurile uzate sunt colectate de către generatori, colectori şi staţiile de carburanţi. Figura 6.6.4.7 Cantităţile de uleiuri uzate colectate şi valorificate la nivelul judeţului în anul 2010

Tip deşeu Cantitate colectata

(tone) Cantitate valorificata

(tone)

Cantitate existenta în stoc la 31.12.2008

(tone)

Ulei uzat 495,934 501,018 144,12

Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari În vederea evitării efectelor negative asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mediului înconjurător, bifenilii policloruraţi şi compuşii similari sunt supuşi unui regim specific de gestionare şi control, stabilit prin HG nr. 173/2000 cu modificărule şi completările ulterioare. La sfârşitul anului 2010, operatorii economici din judeţul Mureş deţineau următoarele echipamente electrice cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari:

493 bucăţi condensatoare în funcţiune; 12 bucăţi transformatoare în funcţiune.

Aceste echipamente electrice cu conţinut de PCB, vor fi eliminate, conform planurilor de eliminare la sfârşitul existenţei utile. Nămoluri de la epurarea apelor uzate orăşeneşti Nămolurile rezultate de la epurarea apelor uzate pot fi folosite în agricultură (având în vedere compoziţia sa preponderent organică) dacă nu pun în pericol calitatea solurilor şi a produselor agricole rezultate.

Pagina


74

Pentru a se putea utiliza drept fertilizant înagricultură, nămolul generat dintreapta biologică a staţiilor de epurare municipale trebuie să îndeplinească condiţiile prevăzute în Ordinul MMGA nr. 344/2004 şi să obţină permisul de utilizare în agricultură. În cursul anului 2010 în judeţul Mureş nu a fost eliberat nici un permis de utilizare a nămolului în agricultură. În judeţul Mureş există un număr de 7 staţii de epurare din care 6 orăşeneşti şi una mixtă (tratează ape uzate industriale şi orăşeneşti). Cantităţile de nămoluri generate în prezent de aceste staţii de epurare sunt în funcţie de:

populaţia racordată la şistemul de canalizare; aportul apelor industriale colectate prînşistemul de canalizare; tehnologia aplicată la epurarea apelor uzate (epurare primară sau secundară) şi

randamentele obţinute în exploatare; tehnologia de procesare a nămolurilor rezultate în procesul de epurare a apelor

uzate (concentrare, stabilizare, deshidratare) şi randamentele obţinute în exploatare.

Cantitatea de nămoluri rezultată din epurarea apelor uzate orăşeneşti şi industriale , cantitatea exprimată în substanţă uscată a fost de 3947,85 tone în anul 2009. Din datele existente, caracteristicile nămolului rezultat în staţiile de epurare orăşeneşti nu este adecvat utilizării lui în agricultură, deoarece aceste staţii de epurare procesează şi ape uzate industriale provenind dinactivitatea unor întreprinderi. Pentru caracterizarea nămolurilor provenite de la epurarea apelor industriale se va ţine cont de caracteristicile şi provenienţa apelor uzate industriale, precum şi de caracteristicule specifice cum ar fi: umiditate, greutate specifică, putere calorică, etc. Nămolurile rezultate din băile de galvanizare (cu conţinut de cianuri) sunt depozitate la producător în spaţii special amenajate şi apoi sunt transportate şi eliminate prin agenţi economici autorizaţi. Gestionarea deşeurilor din construcţii şi desfiinţări Deşeurile din construcţii şi demolări pot fi atât deşeuri nepericuloase, cât şi deşeuri periculoase. Prin urmare, în momentul generării, deşeurile din construcţii şi demolări trebuie colectate separat şi tratate sau valorificate corespunzător. Opţiunile de gestionare a deşeurilor din constructii şi demolări amestecate sunt următoarele:

separarea la sursă, pe amplasamentul şantierului, în cel puţin trei fracţii: deşeuri periculoase – vopseluri, solvenţi, uleiuri uzate, filtre de ulei ,deşeuri

cu continut de azbest, etc materiale reciclabile – plastic, hartie şi carton, metale etc., materiale ce pot fi

trimise catre o statie de sortare a deşeurilor municipale sau livrate operatorilor economici care realizeaza operatii de valorificare a deşeurilor;

deşeuri de construcţii şi demolări amestecate rămase, deşeuri ce trebuie transportate pentru eliminare la un depozit conform.

depozitarea pe depozite controlate, sau, în cazul în care acestea sunt contaminate, introducerea lor înşistemul de gestionare a deşeurilor periculoase;

sortarea – aceasta opţiune implică separarea deşeurilor periculoase la sursă. Deşeurile amestecate rămase pot fi transportate la o instalaţie de sortare. Experienţa europeană a demonstrat că utilizarea instalaţiilor de sortare nu este viabilă, deoarece duce la creşterea costului de gestionare a deşeurilor dinconstrucţii şi demolări.

Pagina


75

Figura 6.6.4.8 cantităţile de deşeuri dinconstrucţii şi demolări colectate în judeţul Mureş, conform anchetei anuale în perioada 2004 - 2009

Tip deşeu 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Deşeuri dinconstrucţii şi demolări, din care:

15870 16762 12718 82626 17577 4470

Deşeuri inerte - - - 458 -

Deşeuri colectate în amestec 15870 16762 12718 82626 17119 4470

Până la implementare colectării separate a deşeurilor din construcţii şi demolări nu se poate estima cantitatea generată pe fiecare tip de deşeuri din această categorie. În ceea ce priveşte tratarea şi valorificarea deşeurilor din construcţii şi demolări, în municipiul Tîrgu Mureş există o societate comercială, autorizată să prelucreze aceste tipuri de deşeuri. Societatea prelucrează deşeuri din beton, cărămida, tiglă şi ceramică în vederea obţinerii de cărămizi vibropresate pentru pavaj. Capacitatea instalaţiei este de 60 tone/oră. În judeţul Mureş există societăţi comerciale care deţin instalaţii mobile autorizate să prelucreze deşeurile dinconstrucţii şi demolări la locul demolării.

6.6.5 COLECTAREA SELECTIVĂ ŞI RECICLAREA DEŞEURILOR In judetul Mureş, în prezent nu este extins sistemul de colectare separată a deşeurilor menajere. Doar în zona urbană şi în zona localităţii Acăţari a început colectarea separată. De asemenea, deşi există o obligativitate legislativă, în nicio localitate nu este implementată colectarea separată a deşeurilor voluminoase şi a deşeurilor periculoase menajere. Operatori economici care realizează operaţii de colectare, colectează deşeuri industriale reciclabile direct de la persoane fizice. Posibilitatea predării contra cost a deşeurilor reciclabile de către persoanele fizice direct centrelor de colectare (de tip REMAT) a dus la generarea unei mari probleme în ceea ce priveşte implementarea sistemelor de colectare separată a deşeurilor. Practic, cantităţi insemnate de deşeuri reciclabile pre-colectate separat ajung să nu mai fie colectate de către operatorii de salubritate, fiind „preluate” direct din containere de către persoane fizice în vederea predării contra cost la centrele de colectare. Agenţii economici de salubritate din judeţul Mureş colectează separat anumite fracţiuni din deşeurile menajere (ex. sticlă, plastic, hârtie, metal).

Figura 6.6.5.1 Tipurile de recipiente care s-au folosit în anul 2010 pentru a colectarea

separată a deşeurile valorificabile din deşeurile menajere:

Tip deşeu Eurocontainer

1100 l Container 10 -20m

3

Container 2,1-4 mc

Europubele 240 l

Recipienti tip clopot 2,5

mc

Hârtie şi carton 67 2 33 - 71

Plastic 113 8 40 10 71

Sticlă 38 - - - 71

Colectarea separată se face în puncte de colectare amenajate pentru colectarea deşeurilor de hârtie-carton, mase plastice (PET-uri), sticlă şi a DEEE-uri.

Pagina


76

Figura 6.6.5.1 Cantităţile de deşeuri reciclabile din deşeurile municipale colectate separat în

anii 2009 şi 2010

Tip deşeu

Cantităţile de deşeuri reciclabile colectate tone/an

2009 2010

Hârtie şi carton 136,55 914,40

Mase plastice 182,35 3045

Sticla 57,55 10 923,66

Metal 3,06 26,61

Lemn 416 1020

6.7. PLANIFICARE

Proiecţia deşeurilor municipale pentru perioada de planificare reprezintă baza de calcul pentru calculul capacităţiilor instalaţiilor de gestionare a deşeurilor necesare a se realiza în cadrul sistemului integrat de gestionare a deşeurilor. In principal, pentru calculul proiecţiei de de generare a deşeurior municipale a fost utilizată Metodologia de elaborare a planurilor regionale şi judetene de gestionare a deşeurilor, aprobată prin Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 951/6 iunie 2007. Aceasta Metodologie descrie modul de calcul al proiecţiei deşeurilor municipale atât la nivel regional, cât şi la nivel judeţean. Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor (PJGD) este principalul instrument de planificare la nivelul judeţului. PJGD pentru judetul Mures a fost elaborat în cursul anul 2008 de catre Consiliul Judetean Mureş împreună cu Agenţia pentru Protecţia Mediului Tîrgu Mureş.

I. Directiva cadru privind deşeurile Directivele europene privind gestionarea deşeurilor se încadrează în patru grupe principale:

legislaţia cadru privind deşeurile - Directiva cadru 2008/98/EC, care conţine prevederi pentru toate tipurile de deşeuri, mai puţin acelea care sunt reglementate separat prin alte directive şi Directiva privind deşeurile periculoase (Directiva 91/689/EEC), care conţine prevederile privind managementul, valorificarea şi eliminarea corectă a deşeurilor periculoase;

legislaţia privind fluxuri speciale de deşeuri: reglementări referitoare la ambalaje şi deşeuri de ambalaje; uleiuri uzate; baterii şi acumulatori; PCB-uri şi PCT-uri; nămoluri de epurare; vehicule scoase dinuz; deşeuri de echipamente electrice şi electronice, deşeuri de dioxid de titan;

legislaţia privind operaţiile de tratare a deşeurilor - reglementări referitoare la incinerarea deşeurilor municipale şi periculoase; eliminarea deşeurilor prîndepozitare;

legislaţia privind transportul, importul şi exportul deşeurilor. Masurile propuse pentru gestionarea corespunzatoare a deseurilor asigura indeplinirea obiectivelor si tintelor judetene care sunt in concordanta cu cerintele legislative si documentele strategice in domeniul deseurilor. Pentru atingerea tintelor privind reducerea cantitatii de deseuri municipale biodegradabile in judeţul Mureş se vor construi staţii de compostare şi o statie de tratare mecano-biologica.

Pagina


77

Figura 6.7.1.Cantitate de deseuri biodegradabile care trebuie reduse la depozitare

Anul 2010 2013 2016

Cantitate (tone) 44.475 75.862 99.938

6.8. PERSPECTIVE Stabilirea obiectivelor şi ţintelor precum şi a măsurile stabilite pentru reducerea cantităţilor de deşeuri generate, promovarea reciclării, reutilizării, a recuperării de energie sau a eliminării în condiţii şigure pentru mediu şi populaţie au fost stabilite ţinându-se cont de strategia cuprinsă în Carta Europeană a Mediului şi Sănătăţii, în Planul European de Acţiune pentru Mediu şi Sănătate, în Strategia Naţională pentru Gestionarea Deşeurilor, în Planul Naţional pentru Gestionarea Deşeurilor, în Planul Regional pentru Gestionarea Deşeurilor şi în Planul Judeţean pentru Gestionarea Deşeurilor. Recomandari pentru îmbunătăţirea gestionării deşeurilor privind serviciul de tarifare: Generalizarea plătii serviciului pentru toţi abonaţii – aplicarea principiului „utilizatorul

plateşte” şi eliminarea practicii prin care Consiliul Local plăteşte pentru serviciu fără a recupera aceste costuri fie prin taxe fie prin tarife de la abonaţi;

Practicarea de tarife proporţionale cu cantităţile de deşeuri generate în cazul persoanelor fizice;

Folosirea de unităţi de măsură unificate pentru tarifarea persoanelor juridice; Este nevoie de crearea unei baze de date a operatorilor locali şi ai tarifelor

practicate, populaţiei deservite etc. I. Strategia naţională privind deşeurile Strategia şi Planul National de Gestionare a Deşeurilor constituie instrumentele de baza prin care se asigură implementarea în Romania a politicii Uniunii Europene în domeniul deşeurilor. Strategia judetului Mureş privind gestionarea deşeurilor se stabileşte pornind de la situaţia actuală din judeţ şi tinând seama de:

legislaţia română şi europeană din domeniul gestionării deşeurilor; prevederile Tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană; prevederile Strategiei şi Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor; prevederile Prgramului Operaţional Sectorial de Mediu; prevederile Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 7 Centru; prevederile Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor pentru Judeţul Mureş.

Principalele obiective în domeniul gestionării deşeurilor pentru judeţul Mureş sunt următoarele:

- colectarea deşeurilor menajere de la întreaga populaţie a judeţului; - implementarea colectării separate a deşeurilor reciclabile atât în mediul urban,

cât şi în mediul rural; - realizarea unui grad cât mai mare de valorificare a deşeurilor municipale şi

aşigurarea indeplinirii ţintelor privind deşeurile de ambalaje; - reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile la depozitare prin compostare şi

alte metode de tratare astfel încât să se asigure atingerea ţintelor legislative; - gestionarea corespunzătoare a fluxurilor speciale de deşeuri (deşeuri

municipale periculoase, deşeuri voluminoase, deşeuri de echipamente electrice şi electronice, nămoluri rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti);

- colectarea şi valorificarea potenţialului util dindeşeurile dinconstrucţii şi demolări,

Pagina


78

- inchiderea şi ecologizarea depozitelor neconforme; - realizarea unui depozit zonal pentru deşeuri nepericuloase.

Ţintele şi termenele de îndeplinire a acestora care se stabilesc la nivel judeţean, trebuie să ţină seama de legislaţia în vigoare, precum şi de toate documentele de planificare existente la nivel naţional.Tintele şi termenele prevăzute la nivel naţional şi regional reprezintă ţinte şi termene minime la nivel judeţean. La nivelul judeţului Mureş, nivelul ţintelor s-a stabilit ţinând cont şi de şituaţia actuală privind gestionarea deşeurilor municipale. Conform Strategiei privind gestionarea nămolurilor rezultate de la staţiile de epurare orăşeneşti, se poate aprecia că în perioada următoare circa 15 % din cantitatea de nămol rezultată va fi valorificată, restul de 85 % urmând a fi depozitată pe depozitul conform ce urmează a se realiza în judeţ. Intrucât incinerarea nămolurilor nu reprezintă în prezent o opţiune tehnică fezabilă, se apreciază că principalele metode de valorificare vor fi: utilizarea nămolului în agricultură sau coincinerarea în instalaţiile fabriciilor de ciment .

CAPITOLUL VII. SCHIMBĂRI CLIMATICE 7.1 UNFCC, PROTOCOLUL DE LA KYOTO, POLITICA UNIUNII EUROPENE PRIVIND

SCHIMBĂRILE CLIMATICE

Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbările Climate stabileşte un cadru general pentru a face faţă provocării reprezentate de schimbările climatice. Convenţia este ratificată de 192 de ţări şi a intrat în vigoare la 21 martie 1994. Convenţia stabileşte ca obiectiv final “stabilizarea concentraţiilor de gaze cu efect de seră, la un nivel care să prevină efectele antropice periculoase (umane induse), urmare a schimbărilor climatice ". Convenţia prevede că "un astfel de nivel ar trebui să fie realizat într-un termen suficient de îndelungat pentru a permite ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice, pentru a asigura că producţia de alimente nu este ameninţată, şi pentru a permite dezvoltarea economică într-o manieră durabilă." Ţările care au ratificat Tratatul de aderare - numite "părţi la Convenţie" sunt de acord:

să strângă şi să disemineze informaţii privind emisiile de gaze cu efect de seră, politicile naţionale şi cele mai bune practici

să elaboreze strategii naţionale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră să coopereze în pregătirea pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice.

Convenţia cere inventare precise şi actualizate în mod regulat a emisiilor de gaze cu efect de seră din ţările industrializate. Cu câteva excepţii, anul "de bază" pentru raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră a fost stabilit ca fiind 1990. Ţările în curs de dezvoltare, de asemenea, sunt încurajate să întocmească astfel de inventare a emisiilor de gaze cu efect de seră. Convenţia recunoaşte că acesta este un document "cadru" - ceva ce trebuie să fie modificat sau sporit în timp, astfel încât eforturile de a lupta cu încălzirea globală şi schimbările climatice să poată fi concentrate şi să devină mai eficiente. Convenţia plaseaza cele mai mari responsabilitati pentru combaterea schimbărilor climatice asupra naţiunilor industrializate, deoarece acestea constituie, reprezintă, sursa majoră atât în trecut dar şi actualmente a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste ţări sunt rugate să facă efortul cel mai mare pentru a reduce emisiile de GHG precum şi pentru a oferi cea mai mare parte din banii necesari pentru eforturile depuse în alte tări . În cea mai mare parte, aceste natiuni dezvoltate, fac parte din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Un sistem de subvenţii şi împrumuturi a fost

Pagina


79

înfiinţat prin intermediul Convenţiei şi este gestionat de Fondul Global de Mediu. Ţările industrializate, de asemenea, sunt de acord să împartă tehnologie- cu naţiunile mai puţin avansate. Pentru că dezvoltarea economică este vitală pentru ţările mai sărace ale lumii Convenţia acceptă că ponderea emisiilor de gaze cu efect de seră produse de naţiunile în curs de dezvoltare va creşte în următorii de ani. Se urmăreşte totusi sprijinirea acestor tari in curs de dezvoltare sa-si limiteze emisiile în conditii care nu vor împiedica progresul economic al acestora. Prima adaugare la Tratat, Protocolul de la Kyoto, a fost adoptată în 1997. Protocolul de la Kyoto este un acord internaţional în legătură cu Convenţia cadru a ONU privind schimbările climatice, adoptat la 11 decembrie 1997 şi a intrat în vigoare la 16 februarie 2005. 184 parti ale Convenţiei au ratificat Protocolul până în prezent. O singură ţară care iniţial a semnat tratatul nu l-a ratificat si anume SUA. Normele detaliate pentru punerea în aplicare a protocolului au fost adoptate la a şaptea a CoP la Marrakech, în 2001 aşa numitele " Acorduri de la Marrakech ". Distincţia majoră între Protocol şi Convenţie este că, în timp ce Convenţia a încurajat ţările industrializate să stabilizeze emisiile de GES, prin Protocol părţile se angajează/ să reducă emisiile de GES. Aceste reduceri angajate se ridică la o medie de 5,2% pentru perioada de cinci ani 2008 – 2012, faţă de nivelurile din 1990. Estimarea corectă a nivelurilor de gaze cu efect de seră (GES) şi a absorbţiilor este un element important al eforturilor pentru atingerea obiectivelor Protocolului Kyoto. Ţările părţi la Convenţie trebuie să prezinte rapoarte naţionale privind punerea în aplicare a Convenţiei la Conferinţa părţilor (CoP). Conţinutul cerinţelor de comunicare la nivel naţional şi calendarul pentru depunerea lor sunt diferite pentru ţările din anexa I şi celelalte ţări necuprinse în această anexă, în conformitate cu principiul "responsabilităţi comune, dar diferenţiate", consacrat în convenţie. În conformitate cu Tratatul, ţările trebuie să îşi îndeplinească obiectivele în principal prin măsuri la nivel naţional. Cu toate acestea, Protocolul de la Kyoto le oferă un mijloc suplimentar de atingere a obiectivelor prin intermediul a trei mecanismele bazate pe piaţă. Mecanismele de la Kyoto sunt:

+ De comercializare a emisiilor - cunoscut sub numele de "piaţă de carbon" + Mecanismului de dezvoltare curată (MDC) + Implementarea comună (IC).

mecanisme de ajutor pentru a stimula investiţiile verzi şi de a ajuta părţile să-şi îndeplinească obiectivele de emisie într-un mod rentabil. În conformitate cu Protocolul, emisiile de gaze cu efect de seră trebuie să fie monitorizate cu seriozitate iar tranzacţiile efectuate trebuie înregistrate cu precizie. În Martie 2000 a fost lansarea Programului European pentru Schimbări Climatice (ECCP) cu scopul de a susţine Statele Membre pentru atingerea ţintelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 8% pe perioada 1990 – 2010. În prima etapă, începută în 2000 şi finalizată în 2004, au fost stabilite Grupurile de Lucru care să studieze toate politicile şi măsurile capabile să reducă emisiile de gaze cu efect de seră din domeniul lor şi propun acele politici şi măsuri care au cele mai mari şanse să obţină aprobarea şi pentru care costurile de reducere a emisiilor sunt sub 20 € pe tona de emisie de CO2-equivalent evitată. Este evaluată deasemenea şi perioada de timp în care acele politici şi măsuri pot duce la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Până în prezent politicile şi măsurile propuse de ECCP au un potenţial de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră de 600 milioane tone de emisii de CO2-equivalent, aproape dublu faţă de ţinta Kyoto. Măsurile ce sunt în curs de implementare au un

Pagina


80

potenţial de reducere de ca. 350 milioane tone. Aceste estimări pornesc de la premiza că în absenţa acestor politici şi măsuri, emisiile ar fi rămas constante. Multe din acestea au fost transformate în Planuri de Acţiune în domeniul schimbărilor climatice. Importanţa acordată schimbărilor climatice a crescut exponenţial . In 2001, atât al Şaselea Program de Acţiune pentru Mediul European la fel ca şi Strategia pentru Dezvoltare Durabilă au ales schimbările Climatice ca primă prioritate. În 2002 Uniunea Europeană, prin ratificarea protocolului de la Kyoto se obligă la o reducere de 8% a emisiilor faţă de anul de referinţă 1990. UE a redistribuit angajamentele de emisie într-un mod în care emisiile grupului să nu depăşească angajamentul colectiv (balonul UE). UE a alocat reducerea sa de 8% în mod diferit statelor sale membre cea ce a dus la o gamă de obiective diferite pentru ţările respctive. Astfel, Germania şi Danemarca trebuie să îşi reducă emisiile cu 21% faţă de nivelul anului 1990, Luxemburg cu 28% în timp ce la polulopus Finlanda şi Franţa rebuie să îşi reducă emisiile la nivelul anului 1990, iar Grecia şi Portugalia îşi pot mări emisiile cu 25%, respectiv 27%. În octombrie 2005, sunt evaluate rezultatele primului Programul European pentru Schimbări Climatice (ECCP şi este lansată cea de-a doua etapă a Programului. Au fost constituite Grupuri de lucru pentru următoarele domenii:

Captura şi stocarea bioxidului de carbon: în această tehnologie CO2 este absorbit în timpul procesului de ardere şi stocat fie în acvifer, în mări sau oceane, în câmpurile de petrol sau gaz ori în minele de sare. Nu este foarte clar încă, cât bioxid de carbon din cel stocat va scăpa ulterior înapoi în atmosferă. Pe de altă parte este clar că emisiile trebuie să se reducă drastic şi că aceste reduceri de emisii nu pot fi atinse fără utilizarea acestei tehnologii,chiar fie şi pentru o perioadă limitată în timp.

Adaptare: Cele mai recente rezultate şi cercetări ştiinţifice despre schimările climatice arată că un oarecare impact al schimbărilor climatice nu mai poate fi evitat. De aceea, chiar dacă Comunitatea Europeană urmăreşte cu consecvenţă politicile de prevenire a schimbărilor climatice, într-un oarecare grad trebuie să ne adaptăm la efectele acestor schimbări. În plus, în negocierile din UNFCCC şi Protocolul de la Kyoto, susţinătorii tezei privind adaptarea la schimbările climatice printre ţările dezvoltate devin tot mai numeroşi.

Aviaţia: Aviaţia internaţională este un sector nereglementat de Protocolul de la Kyoto dar în care emisiile sunt în creştere rapidă. În plus, aviaţia nu numai că afectează schimbările climatice prin emisiile de bioxid de carbon dar conduce la formarea norilor tip cirrus prin emisiile de vapoi de apă şi praf, precum şi la formarea ozonului prin emisiile e oxizi de azot. Creşterea semnificativă a amândurora, norii cirrus şi concentaţia de ozonul conduce la creşterea încălziri globale. Acest sector nu este reglementat prin Protocolul dela Kyoto deoarece părţile nu pot ajunge la un consens asupra regulilor privind împărţirea emisiilor între statul din care pleacă avionul şi statul în care aterizează.

Abordarea integrată pentru reducerea emisiilor de bioxid de carbon de la vehiculele mici de transport: Emisiile ce nu pot fi măsurate până acum sunt cele din sectorul de trafic. Aceste vehiculesun celemai numeroase şi Grupul de Lucru a luat acestă categorie de vehicule ca exemplu pentru emisiile specificetraficului.

Uniunea Europeană a stabilit prin directiva EU ETS începând cu anul 2005, norme europene de comercializare a emisiilor de gaze cu efect de seră , în plus faţă de cele convenite pentru Protocolul de la Kyoto. Schema EU ETS se aplică numai pentru emisiile de CO2 si reprezinta un mecanism care are ca scop limitarea, eficientă din punct de

Pagina


81

vedere tehnic şi economic, a emisiilor de gaze cu efect de seră. Funcţionarea schemei se bazează pe tranzacţionarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră care au fost alocate operatorilor care deţin instalaţii în care se desfăşoară activităţi reglementate de Directiva 2003/87/EC , în măsura în care aceştia respectă prevederile privind limitele pentru emisiile de CO2. Un certificat de emisii de gaze cu efect de seră reprezintă titlul care conferă unei instalaţii dreptul de a emite o tonă de dioxid de carbon echivalent într-o perioada definită, valabil pentru îndeplinirea scopului Directiva 2003/87/EC şi transferabil în condiţiile prevăzute de acest act normativ. Protocolul de la Kyoto, în general, este văzut ca un prim pas important spre un regim cu adevărat global de reducere a emisiilor, care va stabiliza emisiile de gaze cu efect de seră, şi care oferă arhitectura esenţială pentru orice viitor acord internaţional privind schimbările climatice. Până la sfârşitul primei perioade de angajament a Protocolului de la Kyoto, în 2012, un nou cadru internaţional trebuie să fi fost negociat şi ratificat cadru care să poată oferi reduceri stricte de emisie. Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC), a indicat în mod clar ca aceste reduceri drastice a emisiilor de GHG sunt necesare. În ianuarie 2008, după Conferinţa de la Bali, presedintele Comisiei Europene a prezentat in Parlamentul European un proiect de pachet legislativ privind energia şi schimbările climatice. Comisia aproximează costurile noilor eforturi ca ridicandu-se la 3 euro pe saptamana pentru fiecare cetatean, de zece ori mai putin decat costul estimat al lipsei de actiune. Pachetul a fost sprijinit de Parlamentul European. Pachetul de masuri contine cinci propuneri legislative esentiale, ce vor trebui adoptate prin procedura de co-decizie:

extinderea si imbunatatirea sistemului european de cote de emisii (EU ETS); crestere cu 20% a eficientei energetice diminuarea cu 20%, pana in 2020, a emisiilor de CO2 (fata de nivelul din 1990); utilizarea în proporţie de 20% a energiei regenerabile pana in 2020 (10%

biocombustibili in transport, pana in 2020) din totalul consumului de energie; promovarea captarii si stocarii de CO2; noi reguli pentru ajutoarele de stat.

Obiectiv:

-

- 14% comparativ cu 2005

EU ETS

- 21% comparativ cu

2005

Sectoare din afara

EU-ETS -

- 10% comparativ cu 2005

27 Member State targets, stretching from - 20% to +20%

- -20% comparativ cu 1990

-

EU-ETS

-

-

Obiectivele celor 27 de state membre, de la - -20% la +20%

Pagina


82

Pentru a realiza această reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2020 faţă de 1990 într-un mod eficient din punctul de vedere al costurilor, ar trebui puse în aplicare politici şi măsuri suplimentare prin care să se continue limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră din surse care nu sunt reglementate de sistemul comunitar de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră (ETS UE)1 la nivelurile stabilite în anexa la prezenta decizie. Reducerile de emisii de gaze cu efect de seră ar trebui realizate în perioada 2013-2020. Volumul total al reducerilor suplimentare ale emisiilor de gaze cu efect de seră necesar pentru îndeplinirea acestui nou angajament ambiţios de reducere a emisiilor de gaze va fi distribuit între sursele reglementate de ETS UE şi cele care nu sunt reglementate de acest sistem, ţinând seama de faptul că se estimează că sursele nereglementate de ETS UE contribuie în egală măsură la angajamentul de reducere a emisiilor şi la angajamentul Comunităţii de a-şi reduce emisiile cu cel puţin 20% până în 2020. In cazul Romaniei, emisiile de gaze cu efect de seră din alte surse decât cele supuse EU ETS nu vor putea creşte până în 2020 cu mai mult de 19% faţă de 2005. Este vorba de emisiile care nu sunt reglementate de Schema comunitara privind comercializarea certificatelor de emisii, cum ar fi constructiile, transporturile, agricultura si deseurile. De asemenea, tarii noastre i se cere sa aiba o cota de folosire a energiei regenerabile de 24% pana in 2020 (tinta nu foarte greu de indeplinit, avand in vedere ca in 2005 aveam deja o cota de 17,8%, pentru fiecare stat membru, se adaugă 5,5% la proporţia adaptată a energiei regenerabile în 2005).

7.2 SCENARII PRIVIND SCHIMBAREA REGIMULUI CLIMATIC

i. Creşteri ale temperaturilor Programele europene CLAVIER (CLimate ChAnge and Variability: Impact on Central and Eastern EuRope) şi CECILIA (Central and Eastern Europe Climate Change Impact and Vulnerability Assessment) au vizat evaluarea impactului şi a vulnerabilităţii la schimbările climatice la scări locale şi regionale din Europa Centrală şi de Est, pornind de la observaţii şi de înaltă rezoluţie (10 km) şi simulări pentru perioadele 1961-2000, 2021-2050 şi 2071 - 2100. Proiecţiile schimbărilor temperaturii medii lunare a aerului pentru perioada 2001-2030 realizate arată creşterea temperaturii aerului, cu unele diferenţe de intensitate pe teritoriul ţării noastre. Pentru perioada 2001-2030, faţă de 1961-1990, se proiectează o creştere a temperaturii medii lunare a aerului mai mare în lunile noiembrie-decembrie şi în perioada caldă a anului (mai-septembrie), de aproximativ 1 oC C, valori ceva mai ridicate (pană la 1.4 oC -1.5 oC ) fiind la munte, în sudul şi vestul ţării. În perioada rece a anului încălzirea nu depăşeşte 1oC (figura 22). Conform proiecţiilor făcute în cadrul Programele europene CLAVIER (CLimate ChAnge and Variability: Impact on Central and Eastern EuRope) şi CECILIA (Central and Eastern Europe Climate Change Impact and Vulnerability Assessment) pentru perioada 2001-2030, faţă de 1961-1990, în judeţul Mureş se va manifesta o creştere a temperaturii aerului în luna ianuarie cu 0,46-0,57 oC în luna aprilie cu 0,6-0,74 oC, în luna iulie cu 1,14-1,24 oC, iar pentru luna octombrie cu 0,6-0,72 oC.

Pagina


83

ii. Modificări ale modulelor de precipitaţii

Participând la programele de cooperare internaţională Administraţia Naţională de Meteorologie efectuat cercetări în domeniul scenariilor privind schimbările climatice chiar la nivel de statii meteorologice. Rezultatele au fost ulterior comparate cu cele generate de modelele climatice regionale, pentru realizarea unei evaluări cu o incertitudine mai bună. Rezultate cu o certitudine mai mare au fost obţinute cu privire la creşterea cantităţii precipitaţiilor de iarnă în vestul şi nord-vestul ţării, cu 30-40 mm în perioada 2070-2099, spre deosebire de perioada 1961-1990. În bazinul hidrografic Mureş este pronosticată o creştere cu 8% pentru precipitaţile în perioada de iarnă, pentru perioada 2021-2030 în comparaţie cu perioada 1961-1990, în cadrul proiectului CECILIA - Impactul schimbărilor climatice în Europa Centrală şi de Est (2006-2009), şi CLAVIER proiect-"Schimbările climatice şi variabilitatea: Impact pe Europa Centrală şi de Est", proiecte PC6. Obiectivul principal al acestor proiecte a fost evaluarea impactului şi a vulnerabilităţii la schimbările climatice la scări locale şi regionale din Europa Centrală şi de Est, pornind de la observaţii şi de înaltă rezoluţie (10 km) şi simulări pentru perioadele 1961-2000, 2021-2050 şi 2071 - 2100.

iii. Creştere preconizată a gravităţii dezastrelor naturale legate de vreme Administraţia Naţională de Meteorologie a investigat evenimentele extreme în România atât în baza observaţiilor cât şi a simulărilor de înaltă rezoluţie. Va creşte frecvenţa de viituri cu intensificarea generală a evenimentelor de ploi abundente şi o topire timpurie a zăpezilor. Aceste fenomene sunt direct potenţată de schimbările climatice. Debitele medii sezoniere ale cursurilor de apă vor înregistra o creştere în perioada de iarnă, în toate bazinele hidrografice, dar cu variaţii semnificative (3 ÷ 42%), cele mai mari valori sunt estimate pentru bazinul mijlociu al râului Mureş. Raportul final al proiectului ESPON 1.3.1, din cadrul programului Reţelei Europene de Observare a Planificării Spaţiale 2000-2006, prezintă modelelor spaţiale ale riscurilor naturale şi tehnologice în Europa, ca o privire de ansamblu asupra tuturor zonelor NUTS 3 şi identifică eventualele efecte ale schimbărilor climatice asupra pericolelor naturale selectate. Zona bazinului hidrografic al râului Mureş este caracterizată de o probabilitate foarte mare a pericolului de ploi abundente şi de inundaţii. Creşterea riscurilor de inundaţii va determina un impact tot mai însemnat asupra populaţiei şi mediului, ca urmare a urbanizării excesive şi a schimbării gradului de acoperire a solului cu vegetaţie.

7.3 ACŢIUNI PENTRU ATENUAREA ŞI ADAPTAREA LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE Soluţiile propuse pentru a contracara încalzirea globală sunt variate, însă fiecare are câte dezavantaje şi oponenţi. Unele se referă la diminuarea consumului de energie şi de combustibili fosili, propunânâd trecerea la energia nucleară (care nu este agreată de mişcările ecologiste, solară (care e scumpă şi cu eficienţă diferită în funcţie de climatul zonei), eoliană (care ocupă suprafeţe prea mari) sau la hidroenergie (construirea barajelor implică inundarea şi distrugerea multor ecosisteme şi asezări ca în cazul barajului de pe Yangtze). Implicit se vorbeşte şi de noi taxe pentru autovehicule şi de trecerea de la benzină la energie electrică sau la combustibili precum hidrogenul lichid. Limitarea emisiilor industriale şi oprirea despăduririlor este altă propunere care însă ar duce la mari pierderi economice, găsirea de înlocuitori pentru diferite substanţe nefiind întotdeauna rentabilă. O altă soluţie este folosirea de aerosoli ce contin sulf, întrucât se ştie că aceştia

Pagina


84

ar contrabalansa efectele gazelor de seră însă pe plan global nimeni nu poate anticipa cu precizie rezultatul şi influenţa asupra atmosferei. Având in vedere faptul că schimbările climatice afectează deja locuitori din zone diferite, este tot mai necesară găsirea unor metode care să permita oamenilor şi comunităţilor să se adapteze noilor realităţi impuse de schimbările climatice.

Măsuri de adaptare pentru agricultură 1. Realizarea de noi soiuri şi hibrizi adaptate la schimbarea climei 2. Măsuri pentru creşterea eficienţei irigaţiilor 3. Măsuri de adaptare fitosanitare 4. Cercetări asupra schimbărilor climatice 5. Cercetarea vulnerabilităţii şi adaptării culturilor agricole în condiţiile schimbărilor climatice 6.Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare Măsuri de adaptare pentru păduri 1. Creşterea biomasei pădurilor prin procedee de managemenet forestier; 2. Împădurirea zonelor joase improprii agriculturii; 3. Crearea de perdele de protectie în zonele aride de câmpie 4. Proiecte pilot legate de schimbările climatice 5. Studii privind impactul variabilităţii şi schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere folosind scenarii climatice cu grad înalt de realizare, obţinute cu modele de circulaţie generală de ultimă generaţie 6. Realizarea şi implemetarea de noi modele pentru descrierea şi simularea proceselor specifice dezvoltării speciilor forestiere . Măsurile de adaptare pentru cerinţa de apă sunt determinate de ridicarea preţului apei, ceea ce obligă consumatorii să ia măsuri de conservare şi folosire eficientă, cum sunt:

în sectorul casnic: folosirea mai eficientă a aparatelor; reducerea consumului direct; repararea scurgerilor; spălarea maşinilor în zone comerciale unde are loc reciclarea; colectarea apei de ploaie pentru utilizări nepotabile.

în sectorul agricol: irigaţii nocturne; căptuşirea canalelor; îmbunătăţirea măsurătorilor de apă; reutilizarea apei drenate; utilizarea apei reziduale; un control şi o administrare mai bune ale reţelei de alimentare cu apă.

în sectorul industrial: reutilizarea apei cu o calitate acceptabilă; reciclarea.

în sectorul energetic: păstrarea lacurilor de acumulare la niveluri joase pentru a reduce evaporarea; modificarea alimentărilor pentru a se potrivi cu alte utilizări ale apei; întreruperea centralelor în perioadele cu scurgere mică; generare suplimentară (utilizarea benefică a căldurii reziduale).

Măsuri care conduc la reducerea cerinţei de apa şi care presupun schimbări tehnologice:

în sectorul casnic: aparate mai eficiente în privinţa apei folosite; sisteme de alimentare duble: potabile şi nepotabile; apa reciclată pentru scopuri nepotabile.

în sectorul agricol: introducerea culturilor care necesită apă puţină; introducerea preţurilor mari pentru culturile care folosesc apă; schimbarea sistemelor de irigaţii cu cele prin picurare, pulverizare; introducerea culturilor care tolerează sarea şi care pot utiliza apa drenată; drenarea apei de la staţiile de amestec.

în sectorul industrial : introducerea tehnologiilor de curăţare “uscată”; introducerea ciclului închis şi/sau răcirea cu aer; proiectarea centralelor cu sisteme incluse de reutilizare şi reciclare a apei; schimbarea produselor manufacturate.

Pagina


85

în sectorul energetic: construirea de lacuri de acumulare suplimentare şi de hidrocentrale; introducerea funcţionării la ape mici a hidrocentralelor pe firul apei; introducerea de turbine mai eficiente la hidrocentrale; introducerea sistemelor alternative de răcire termică (eleştee de răcire, turnuri umede, turnuri uscate).

Aşa cum se menţioneazã şi în Programul european privind schimbãrile climatice, în stabilirea impactului schimbãrilor climatice asupra sãnãtãţii populaţiei existã dificultãţi metodologice datoritã multiplelor aspecte de care aceasta depinde (de exemplu: factori sociali, economici, de mediu, lipsa datelor concludente şi a informaţiilor relevante). Impactul asupra sãnãtãţii depinde de gradul şi amplitudinea de expunere la "variabilitatea factorilor climatici", de sensibilitatea populaţiei, de capacitatea Guvernului şi a sistemului de sãnãtate de a face faţã consecinţelor acestui impact. Schimbãrile climatice, manifestate prin valuri de cãldurã, zile friguroase, fenomene meteorologice extreme etc. au efecte negative asupra sãnãtãţii. În plus, bolile transmise prin apã şi alimente ar putea fi afectate de efectele schimbãrilor climatice. Aceste efecte pot fi amplificate de alţi factori de stres, (expunerea la ozon şi particule fine determinate de valurile de cãldurã). Expunerea pe termen lung la particulele fine din aerul ambiant agraveazã o serie de afecţiuni, cum ar fi

Capitolul VIII. MEDIUL, SĂNĂTATEA ŞI CALITATEA VIEŢII

8.1. POLUAREA AERULUI ŞI SĂNĂTATEA În cadrul obiectivului de identificare a riscurilor pentru sănătate Autoritatea de Sănătate Publică ia în studiu date demografice, date de mortalitate şi date de morbiditate. Aceste date sunt preluate de la Compartimentul de Biostatistică medicală din cadrul ASP Mureş şi se transmit anual la Institutul de Sănătate Publică Bucureşti în vederea întocmirii sintezei naţionale "Calitatea aerului şi identificarea riscurilor generate de poluanţii atmosferici specifici". Autoritatea de Sănătate Publică Mureş nu deţine informaţii privind efectul poluării aerului asupra stării de sănătate a locuitorilor judeţului Mureş.

8.2 EFECTELE APEI POLUATE ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE

În cadrul activităţii de supravegherea a calităţii apei potabile (monitorizare, analize de laborator) distribuite populaţiei prin reţele centrale de apă s-au recoltat un număr de 1200 probe de apă, din care s-au efectuat 2011 analize fizico-chimice şi 2947 analize bacteriologice, 116 necorespunzând din punct de vedere fizico-chimic şi 112 necorespunzânduse bacteriologic conform Legii nr. 458/2002. Apa potabilă furnizată populaţiei prin reţele centrale de apă a fost controlată prin metode de laborator pentru indicatorii fizico-chimici şi bacteriologici: Târgu Mureş - în 2 puncte zilnic, Sighişoara - în 2 puncte zilnic, Reghin - în 2 puncte săptămânal, Târnăveni - în 3 puncte bilunar; Luduş - în 3 puncte bilunar, Iernut - 2 puncte bilunar şi la Sovata - în 5 puncte săptămânal; Magistrala de Câmpie - în 6 puncte trimestrial, Sângeorgiu de Pădure - 1 punct trimestrial iar uzinele şi reţelele de apă Fântânele, Lunca Bradului - în 2 puncte trimestrial. În conformitate cu Legea nr. 458/2002, Legea nr. 311/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, HG nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizarea calităţii apei

Pagina


86

potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, responsabilitatea încadrării calităţii apei potabile la parametrii de calitate stabiliţi conform legilor menţionate revine producătorului care trebuie să ia de îndată măsurile necesare pentru identificarea cauzelor care au dus la neconformitate. S-a urmărit calitatea apei izvoarelor şi fântânilor publice, recoltându-se 885 probe de apă din care s-au efectuat 1250 analize fizico-chimice şi 3267 analize bacteriologice, 49 necorespunzând din punct de vedere fizico-chimic şi 372 din punct de vedere bacteriologic conform Legii nr. 458/2002. Fiecare uzină de apă raportează lunar la D.S.P. Mureş parametrii fizico-chimici şi indicatorii de potabilitate pentru apa brută şi potabilă, parametrii cu care se face monitorizarea surselor de apă. Situaţia afecţiunilor cu posibilă transmitere hiidrică pentru anul 2010

Localitatea Dizenterie Hepatită virală

acută Boli diareice

acute

Tîrgu Mures (Sovata, Sângeorgiu de Pădure, Ungheni)

3 34 60

Sighişoara - 11 -

Reghin - 12 31

Târnăveni - 3 -

Luduş, Iernut, Sărmaş - 3 -

TOTAL judeţul MUREŞ 3 63 91

În decursul anului 2010 nu au fost semnalate epidemii hidrice, iar cazurile de boli posibile asociate apei nu au fost confirmate cu cale de transmitere hidrică. Pentru asiguarea accesului la apă potabilă de calitate corespunzătoare pentru toţi locuitorii judeţului Mureş, în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului al judeţului Mureş, precum şi în AGENDA LOCALĂ 21 a judeţului Mureş, a fost menţionat ca obiectiv prioritar moderinzarea Uzinelor de potabilizare a apei şi extinderea, reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile.

8.3 EFECTELE GESTIONĂRII DEŞEURILOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A

POPULAŢIEI

Conştientizarea cetăţenilor asupra pericolelor crescânde generate de degradarea mediului determină o creştere a interesului acestora faţă de modalităţile de implicare în prevenirea şi combaterea activităţilor ce contribuie la alterarea cadrului natural, implicit la afectarea stării de sănătate a populaţiei şi compromiterea şanselor de supravieţuire a generaţiilor viitoare. Nevoia de implicare a cetăţenilor în rezolvarea problemelor de mediu, precum şi metodele democratice de luare a deciziilor practicate în ţările occidentale, a determinat statul român să promoveze în noua legislaţie măsuri şi posibilităţi de antrenare a cetăţenilor în procesul decizional. Însă, deşi noua legislaţie permite cetăţenilor să se exprime direct în privinţa politicilor de mediu, aceştia sunt prea puţin activi în promovarea unor iniţiative care să contribuie la democratizarea procesului decizional. În România la ora actuală, românii nu asociează binele personal cu mediul în care trăiesc, astfel, nu deşeurile reprezintă una dintre problemele arzătoare de mediu ci

Pagina


87

indiferenţa populaţiei cu privire la acest subiect. Majoritatea cetăţenilor consideră că nu trebuie să colecteze selectiv deşeurile doar pentru a avea un mediu curat, ei s-ar simti motivaţi doar în condiţiile în care ar exista un sistem de bonificaţii şi sancţiuni. În legislaţie sunt prevăzute sancţiuni pentru cei care încalcă prevederile legate de colectarea selectivă însă acestea trebuie puse în aplicare de autorităţile locale.

8.4 PESTICIDELE ŞI EFECTUL SUBSTANŢELOR CHIMICE ÎN MEDIU Produsele pentru protecţia plantelor, în special pesticidele, reprezintă substanţele chimice de mare toxicitate, folosite în agricultură pentru combaterea dăunătorilor. Pe piaţa produselor de uz fitosanitar, în prezent, se găsesc circa 300 de substanţe active din diferite clase de compuşi chimici, varietatea acestora se completează şi perfecţionează în permanenţă în concordanţă cu cererile tot mai severe care se impun:

realizarea compuşilor cu activitate biologică ridicată la doze reduse de utilizare (gr/ha) şi cu impact minim asupra mediului înconjurător;

reducerea numărului de stropiri, diminuarea riscului formării speciilor rezistente, creşterea

eficacităţii şi lărgirea spectrului de acţiune; perfecţionarea compoziţiei, a formelor de condiţionare şi a modului de aplicare

în vederea diminuării impactului asupra sănătăţii oamenilor, animalelor şi a mediului

înconjurător. Prin capacitatea lor de a acţiona selectiv, pesticidele încorporate în sol modifică prezenţa şi dezvoltarea diferitelor specii de buruieni, insecte şi microorganisme, iar prin aceste influenţe se modifică o serie de procese şi reacţii în masa solului. În categoria produselor fitosanitare utilizate la nivelul judeţului Mureş sunt incluse:

erbicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea buruienilor; insecticidele - produse chimice utilizate pentru combaterea insectelor şi

dăunătorilor; fungicidele - produse chimice utilizate pentru combaterea diferitelor boli.

Principala categorie de pesticide utilizată o reprezintă erbicidele. Majoritatea erbicidelor se acumulează în sol şi au o remanenţă îndelungată, existând pericolul poluării solului. Evitarea acumulării erbicidelor în sol se realizează prin:

asocieri de erbicide care să permită folosirea de doze minime;

rotaţia tratamentelor cu erbicide;

fertilizarea solului cu îngrăşăminte naturale. Excesul de pesticide prezent în sol, poate afecta sănătatea umană prin intermediul contaminării apelor, solului, alimentelor şi a aerului. Problema de maximă actualitate este de a găsi soluţii acceptabile pentru înlocuirea tehnologiilor vechi, poluatoare, care utilizează substanţe cu efecte nocive asupra sănătăţii populaţiei şi a mediului, pentru asigurarea unei dezvoltări durabile în deplină siguranţă pentru sănătatea omului şi a mediului. În acest sens se acţionează, într-un efort comun al tuturor factorilor implicaţi, într-o transparenţă totală şi în deplină cooperare. Datorită riscului pe care îl reprezintă substanţele şi preparatele chimice periculoase pentru mediu şi sănătatea umană, activităţile desfăşurate care implică aceste materiale presupun un interes deosebit, din partea tuturor factorilor implicaţi. Substanţele şi preparatele chimice periculoase sunt supuse unui control efectiv şi o supraveghere eficientă în vederea protejării sănătăţii populaţiei şi a mediului împotriva

Pagina


88

acţiunii efectelor negative ale acestora. În ultimi ani s-au produs schimbări remarcabile ale mediului în care trăim, atmosfera fiind unul dintre cei mai afectaţi factori de mediu. Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş monitorizează implementarea legislaţiei de mediu în domeniul gestionării substanţelor chimice periculoase şi se înaintează rapoarte privind acţiunile de implementare a directivelor referitoare la gestiunea deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase cuprinse în acquis-ul comunitar de mediu la nivel judeţean, precum şi notificarea agenţi economici care produc, comercializează şi utilizează substanţe chimice periculoase; precum agenţi economici utilizatori de substanţe care depreciază stratul de ozon si cele cu conţinut de azbest. Poluanţii organici persistenţi Convenţia de la Stockholm privind Poluanţii Organici Persistenţi (POPs) adoptată în luna mai 2001 are ca obiectiv protejarea sănătăţii umane şi a mediului faţă de poluanţii organici persistenţi şi a intrat în vigoare în 2004 prin Legea nr. 261 /2004. Poluanţii organici persistenţi sunt substanţele chimice care rămân intacte în mediu perioade îndelungate, toxice pentru oameni şi organismele sălbatice şi care se bioacumulează în ţesuturile grase sunt volatile şi au o circulaţie globală prin atmosferă şi apele mărilor şi oceanelor. Cele mai importante categorii de POPs:

Pesticidele: aldrin, clordan, DDT, dieldrin, endrin, heptaclor, mirex şi toxafen; Substanţele chimice industriale: hexaclorbenzen (HCB), bifenili policlorura şi

(BPC); Produsele secundare: dioxinele şi furanii.

În România s-a elaborat Planul Naţional pentru Implementarea Convenţiei de la Stockholm care are ca obiective şi operează în:

eliminarea:

depozitelor şi deşeurilor de pesticide;

stocurilor de PCB;

poluanţilor organici neidentificaţi (presupuşi a fi POPs). interzicerea producţiei de POPs şi a altor substanţe care ar putea fi incluse pe

lista POPs:

reducerea emisiilor de POPs din incinerarea deşeurilor;

orientarea către o dezvoltare durabilă a unei agriculturi ecologice;

creşterea producţiei şi a gradului de utilizare a substanţelor „curate” şi mai economice în lupta împotriva vectorilor unor boli.

În anul 2010, în judeţul Mureş nu au fost utilizaţi Poluanţi Organici Persistenţi (POPs-uri ). Importul şi exportul anumitor substanţe şi preparate periculoase (PIC) Controlul importului şi exportului anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase se face în conformitate cu prevederile Convenţiei privind procedura de consimţământ prealabil în cunoştinţă de cauză (PIC), aplicabilă anumitor produşi chimici periculoşi şi pesticide. În anul 2010 nu au fost probleme deosebite de încălcări ale normelor menţionate care să pericliteze sănătatea populaţie şi a mediului înconjurător. Ca urmare a realizării inventarului privind agenţii economici importatorii şi exportatorii de substanţe chimice periculoase sub incidenţa PIC s-a constatat că în anul 2010 nici un agent economic din judetul Mureş, nu a importat substanţe şi preparate periculoase sub incidenţa PIC.

Pagina


89

Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS) Substanţele chimice reglementate de protocolul de la Montreal sunt: CFC-uri (clorofluorocarburi) - utilizate ca agenţi frigorifici, solvenţi, aerosoli

farmaceutici şi cosmetici, agenţi de expandare în tehnologia de producţie a spumelor de izolaţie şi haloni substanţe folosite în stingătoare Triclorfluormetan (CFC-11); Diclorfluormetan (CFC-12); Triclortrifluoretan (CFC-113); Diclortetrafluoretan (CFC-114); Clorpentafluoretan (CFC-115); Bromclordifluormetan (halon-1211); Bromtrifluoretan (halon-1301); Dibromtetrafluoretan (halon-2402); Tetraclormetan (tetraclorură de carbon-CTC); 1,1,1-Tricloretan (metilcloroform-MFC), precum şi echipamentele şi produsele

care conţin substanţele înscrise la lit. a.) - h.) sau care sunt doar obţinute cu ajutorul acestor tipuri de substanţe, indiferent dacă ele mai conţin sau nu astfel de substanţe.

HCFC-uri (hidrocarburi parţial halogenate - hidroclorofluorocarburi) - agenţi frigorifici, agenţi de expandare a spumelor de izolaţie, solvenţi, aerosoli;

Bromura de metil, MeBr - utilizată în dezinfecţia solului în sere, în dezinfecţia spaţiilor de depozitare a cerealelor, tratamente de dezinfecţie destinate transportului legumelor şi fructelor proaspete, tratarea seminţelor;

Alte clorofluorocarburi total halogenate, denumite tehnic - "alţi CFC" (CFC-13, CFC-111, CFC-112, CFC-211, CFC-212, CFC-213, CFC-214, CFC-215, CFC-216, CFC-217) şi hidrocarburi parţial halogenate care conţin în moleculă, pe lângă atomi de fluor şi clor, atomi de brom, cu denumire tehnică - HBrFC.

Protecţia stratului de ozon se poate realiza prin măsuri concrete luate de legislativele ţărilor membre, faţă de industriile producătoare de substanţe şi echipamente care conţin substanţe care epuizează stratul de ozon. Prin creşterea responsabilităţii faţă de problematica de mediu printr-o politică adecvată se poate ajunge la descurajarea comercializării acelor produse care direct sau indirect, conduc la efecte nocive asupra stratului protector de ozon al planetei. Protocolul de la Montreal este primul document internaţional adoptat pe principiul este mai uşor sa previi decât să refaci, bazat pe faptul că nu este admisă nici o întârziere în luarea deciziilor pe motivul incertitudinilor datelor ştiinţifice, atunci când sunt previzibile efecte ireversibile. Substanţe reglementate de Protocolul de la Montreal – Regulamentul 1005/2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon Multe substanţe care diminuează stratul de ozon sunt gaze cu efect de seră , care însă nu sunt reglementate de convenţia –cadru a Organizaţiei Naţiunuilor Unite asupra schimbărilor climatice şi nici de protocolul de la Kyoto , deoarece se presupune că aceste substanţe care diminuează stratul de ozon vor fi eliminate progresiv din utilizare. La înlocuirea substanţelor care diminuează stratul de ozon se va ţine cont de faptul ca alternativele la aceste substanţe,utilizate în prezent, prezintă un potenţial ridicat de încălzire globală. Astfel se vor alege acele alternative care reduc la minim producţia şi utilizarea substanţelor care diminuează stratul de ozon, în măsura în care prezintă potenţial scăzut de încălzire globală.

Pagina


90

În judeţul Mureş în anul 2010 nu s-a utilizat ODS-uri pentru aerosoli, spume, solvenţi utilizaţi la degresare sau ca agenţi de fumegare. ODS-uri s-au utilizat pentru service la aparatele care folosesc aceste substanţe ca agenţi frigorifici. De asemenea agenţii economici care realizează service au utilizat freon ecologic tip R134a şi R600a. În judeţul Mureş echipamentele specifice utilizate la recuperarea agentului frigorific sunt aparate de recuperat agenţi frigorifici tip ICPIAF, echipat cu o pompă de vid, o trusă de manometre şi o butelie de agent frigorific. Anual se face baza de date privind cantitatile de substante care diminueaza stratul de ozon utilizate. În anul 2010 - din cantitatea de 237,15 kg agent frigorific utilizat s-a recuperat 1,5 kg, iar din cantitatea de 3158 kg solventi utilizaţi (percloretilenă) s-a recuperat 1405 kg. În judeţul Mureş percloretilena este utilizată ca solvent de către agenţii economici autorizaţi. Substanţe reglementate de Regulamentul 842/2006 privind anumite gaze florurate cu efect de seră Principalul obiectiv al prezentului regulament este reducerea emisiilor de gaze fluorurate cu efect de seră, care intră sub incidenţa Protocolului de la Kyoto. Este necesar să se ia măsuri la nivel comunitar, în vederea armonizării cerinţelor privind utilizarea gazelor fluorurate cu efect de seră precum şi comercializarea şi etichetarea produselor şi echipamentelor care conţin gaze fluorurate cu efect de seră. Restricţiile de comercializare şi utilizare în anumite aplicaţii ale gazelor fluorurate cu efect de seră sunt considerate adecvate atunci când există alternative viabile la aceste substanţe. Prezentul regulament se referă la izolarea, utilizarea, recuperarea şi distrugerea gazelor fluorurate cu efect de seră, etichetarea şi eliminarea produselor şi echipamentelor care conţin gazele respective; raportarea informaţiilor referitoare la gazele respective şi interzicerea introducerii pe piaţă a produselor şi echipamentelorcare conţin gaze cu efect de seră. In anul 2010 în judeţul Mureş nu au fost utilizate de către agenţi economici autorizati gaze fluorurate cu efect de seră. Metale grele - Mercur, nichel Mercurul (simbol Hg) este singurul metal care se găseşte în toate cel trei medii majore - apa, sol, atmosfera. La începutul anul 2011 s-a realizat un inventar al agenţilor economici din judeţul Mureş care deţin mercur (metalic sau în compuşi). Inventarul aferent anului 2010 este redat în tabelele următoare: Tabel 4.16 Mercur metalic:

Tipuri de articole cu mercur Cantitate conţinută (kg)

Mercur pur 393,104

AMC industriale 477,87

Termometre medicale 40,4

Sfigmomanometre 5,02

Deşeuri cu conţinut de mercur 117,82

Lampi cu vapori Hg 15357 (buc)

Pagina


91

Compuşi cu mercur:

Nichelul (simbol Ni), este un metal lucios, argintiu-alb, descoperit în 1751. Are punctul de topire la 1453° C, conductivitate termică şi electrică destul de scăzută, rezistenţă sporită la coroziune şi oxidare, rezistenţă şi soliditate excelentă la temperaturi ridicate, şi poate deveni magnetic. Este atractiv şi foarte durabil ca şi metal pur şi se poate alia fără greutate cu alte metale. Nichelul este componentul principal al aliajelor nichel-crom dentare,al sarmelor si benzilor ortodontice, al aliajului Nitiol utilizat in ortodontie sub forma de sarma si de asemenea se gaseste in compozitia unor aliaje pentru sudura ( AuNiZn). Se stie ca Ni elementar este nociv pentru plamani. Aceasta informatie a fost furnizata de industria otelului. Muncitorii (de la turnatorii) sunt expusi unor cantitati semnificative de pulbere si vapori de Ni. In anul 2010 in judeţul Mureş nu au fost produse metale restricţionate sau compuşii acestora. Introducerea pe piaţă a detergenţilor Regulamentului nr. 648/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului privind detergenţii stabileşte autorităţile responsabile de implementarea actului normativ, atribuţiile acestora şi sancţiuni pentru nerespectarea de către operatorii economici a atribuţiunilor stabilite. Detergenţii sunt orice substanţă sau preparat care conţine săpunuri şi/sau alţi agenţi tensioactivi destinaţi proceselor de spălare şi curăţare. Detergenţii pot fi sub forme diferite (lichidă, pulbere, pastă, bucăţi, blocuri, etc.) şi se comercializează pentru uz casnic, în scopuri instituţionale sau industriale. Alte produse care pot fi considerate detergenţi sunt:

Preparat auxiliar de spălare, destinat înmuierii, clătirii sau albirii hainelor, lenjeriei de uz casnic;

Balsam pentru rufe, destinat modificării tuşeului ţesăturilor în operaţiile de completare a spălării ţesăturilor;

Preparat de curăţare, pentru produsele de întreţinere domestică de uz general şi/sau alte produse de curăţare pentru suprafeţe (de exemplu: materiale, produse,

Denumirea compusului Cantitate utilizată/importată/ exportată

(kg)

Iodura mercurica 4,43

Clorura mercurica 4,585

Oxid galben de mercur 1,195

Sulfocianura de mercur 1,5

Azotat mercuric 2,06

Sulfat mercuros 1,255

Azotat mercuros 3,04

Acetat mercuric 1,1

Acetat mercuros 0,25

Clorura mercuroasa 0,575

Oxid mercuric 0,025

Sulfat mercuric 0,45

Reactiv Nessler 20

Pagina


92

maşini, instalaţii mecanice, mijloace de transport şi echipamente conexe, instrumente, aparatură)

Alte preparate de curăţare şi spălare, destinate altor procese de spălare şi curăţare.

Regulamentul se aplică la: Substanţele sau preparatele conţinând săpunuri şi/sau alţi surfactanţi destinaţi

proceselor de spălare sau curăţare, sub orice formă (lichide, pulberi, paste, calupuri, blocuri modelate etc) şi comercializate pentru uz domestic sau industrial

Preparate auxiliare pentru spălare, balsam de rufe, preparate pentru spălare şi curăţare de orice tip,aşa cum sunt definite de Regulament .

Pe teritoriul judeţul Mureş au fost identificaţi 3 agenţi economici imporatori de detergenţi şi 2 agenti economici producători de detergenţi. Prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest Activităţile cu azbest din România sunt reglementate de HG nr. 124/2003 privind prevenirea, reducerea şi controlul poluării mediului cu azbest, care transpune Directiva 87/217/CEE cu acelaşi nume şi punctul 6 referitor la restricţionarea comercializării şi utilizării azbestului şi produselor care conţin azbest din anexa nr. 1 a Directivei 76/769/CE privind restricţionarea introducerii pe piaţa şi a utilizării unor substanţe şi preparate periculoase. Datorită faptului că de la 1 ianuarie 2007 sunt interzise toate activităţile de comercializare şi utilizare a azbestului şi produselor cu azbest, s-a realizat un inventar al cantităţilor de produse cu azbest/deşeuri cu azbest pe care le deţin agenţii economici. În urma inventarului realizat în ianuarie 2011, judeţul Mureş deţine la agenţi economici:

Acoperişuri cu azbest – 44746 m2 Materiale de izolaţie termică – 582 m2 Pereţi cu azbest – 9238 m2 Materiale cu azbest (snur de azbest, masti, garnituri, ferodouri, rondele

carton,) - 244.4 kg Deseuri cu conţinut de azbest – 296 m2

Pentru agenţii economici deţinători de produse cu conţinut de azbest, inclusiv azbest din construcţia clădirilor au fost identificate modalităţile de înlocuire a azbestului şi a produselor care conţin azbest cu produse non-azbest şi a fost verificat modul de gestionare a deşeurilor cu conţinut de azbest. Regulamentul 1907/2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice – REACH La 1 iunie 2007 a intrat în vigoare Regulamentul nr.1907/2006/CE (REACH) - noua legislaţie comunitară privind substanţele chimice şi utilizarea acestora în siguranţă. Acesta reglementează înregistrarea, evaluarea, autorizarea şi restricţionarea substanţelor chimice (Registration, Evaluation, Authorisation and Restriction of Chemicals = REACH). REACH înlocuieşte numeroase reglementări comunitare privind substanţele chimice şi este complementar cu o altă legislaţie în materie de mediu şi siguranţă, dar nu va înlocui reglementările sectoriale specifice (ex. aplicabilă cosmeticelor şi detergenţilor). Producătorii/importatorii de substanţe în cantităţi egale sau mai mari de 1 tonă trebuie să reînregistreze substanţa în cadrul Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA) în perioada 1 iunie şi 1 decembrie 2008. Dacă societatea utilizează substanţe chimice, se consideră „utilizator din aval” şi trebuie să-şi ia măsurile de siguranţă pentru a comunica furnizorului datele privind substanţele folosite.

Pagina


93

REACH-ul a fost pus în aplicare începând cu 1 iunie 2008 şi va acoperi şi problemele de evaluare a riscului utilizării substanţelor chimice periculoase. Regulamentul nr. 1907/2006/CE (REACH) asigură un nivel ridicat de protecţie a sănătăţii umane şi a mediului, precum şi libera circulaţie a substanţelor, ca atare, în preparate sau în articole, îmbunătăţind totodată competitivitatea şi inovaţia. De asemenea, prezentul regulament promovează dezvoltarea unor metode alternative de evaluare a pericolelor pe care le prezintă substanţele. Unul dintre elementele principale ale REACH este înregistrarea substanţelor, care obligă producătorii şi importatorii de substanţe să furnizeze Agenţiei pentru Produse Chimice un set stabilit de informaţii, sub forma unui dosar de înregistrare. Aceste informaţii se referă la pericolele pe care le prezintă substanţele şi dacă acestea pot prezenta riscuri în cazul utilizării. REACH se bazează pe principiul că industria trebuie să producă, importe sau utilizeze substanţe ori să le introducă pe piaţă, astfel încât sănătatea umană si mediul înconjurător să nu fie afectate. La nivelul judeţului Mureş există 9 agenţi economici care şi-au preinregistrat anumite sustanţe chimice. Scopul prezentului regulament este de a se asigura un nivel ridicat de protectie a sănătăţii umane si a mediului, inclusiv promovarea unor metode alternative pentru evaluarea pericolelor pe care le prezintă substantele, precum si libera circulatie a substantelor pe piata internă, asigurând astfel sporirea competitivitătii si a inovatiei. În anul 2010 nu au fost probleme deosebite de încălcări ale normelor menţionate care să pericliteze sănătatea populaţie şi a mediului înconjurător.

8.5 MEDIUL ŞI SĂNĂTATEA – PERSPECTIVE Anumiţi factori de mediu, cum ar fi expunerea la substanţe poluante prezente în apă, alimente sau atmosferă, sunt factori determinanţi pentru sănătatea oamenilor. Se estimează, de exemplu, că aproape 16% din bolile şi decesele înregistrate în rândul copiilor ar putea fi cauzate de factori de mediu. Oamenii sunt liberi să ia anumite decizii care le vor afecta stilul de viaţă şi sănătatea, însă cu toţii se aşteaptă, în acelaşi timp, ca autorităţile publice să ia măsuri pentru a-i proteja în faţa ameninţărilor pentru sănătate. Pentru a răspunde acestei provocări, Uniunea Europeană pune în prezent în aplicare Planul de acţiune european pentru mediu şi sănătate 2004-2010. Obiectivul acestui plan este să ofere guvernelor statelor membre informaţii corecte din punct de vedere ştiinţific, care sunt necesare pentru a reduce efectele negative ale unor factori de mediu asupra sănătăţii. În acest domeniu, scopul final al UE este eliminarea lacunelor în cunoaştere, prin consolidarea cercetării şi abordarea noilor probleme legate de mediu şi sănătate, precum şi difuzarea de informaţii pertinente către public

8.6. RADIOACTIVITATEA MEDIULUI

8.6.1 REŢEAUA NAŢIONALĂ DE SUPRAVEGHERE A RADIOACTIVITĂŢII MEDIULUI

Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) se află în administrarea autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi cuprinde Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitate (LR) din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), 37 Staţii de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (SSRM) şi staţiile automate din cadrul Sistemului Naţional de Avertizare/Alarmare a Radioactivităţii Mediului (SNAARM) (88 staţii automate de monitorizare a debitului dozei gama absorbite

Pagina


94

în aer şi 5 staţii de monitorizare a radioactivităţii apei) din cadrul agenţiilor pentru protecţia mediului (APM) judeţene. Staţia de Radioactivitatea Mediului Târgu Mureş şi-a început activitatea în 1962, efectuând în prezent măsurători de radioactivitate beta globală pentru toţi factorii de mediu, calcule de concentraţii ale radioizotopilor naturali radon şi toron, cât şi supravegherea dozelor gamma absorbite in aer, în scopul detectării creşterilor nivelelor de radioactivitate în mediu şi realizării avertizării / alarmării factorilor de decizie. Începând cu data de 18 martie 2007, a fost pusă in funcţiune Staţia automată de monitorizare a debitului dozei gamma absorbită în aer. Starea radioactivităţii mediului pentru judeţul Mureş rezultă din măsurătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice totale, precipitaţii atmosferice, apa, sol şi vegetaţie.

În cursul anului 2010 activităţile specifice beta globale determinate precum si valorile orare ale debitului de doza gamma externa nu au evidenţiat depăşiri ale limitelor de atenţionare.

8.6.2. RADIOACTIVITATEA AERULUI Aerosoli atmosferici Pentru probele de aerosoli atmosferici prelevate conform programului standard, valorile medii lunare ale activităţii specifice beta globale s-au situat cu mult sub limita de alarmare de 200 Bq/m3 stabilită prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1978/19.11.2010).

Valorile activităţilor specifice beta globale ale Radonului si Toronului s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale . În figurile de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale măsurătorilor imediate si întârziate ale probelor de aerosoli atmosferici, la nivelul anului 2010: Figura 8.6.2.1.

0

2

4

6

8

10

12

Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Noi Dec

Bq

/mc

luna

AEROSOLI ATMOSFERICI-Variatia mediilor lunare ale activitatii specifice beta globale imediate in anul 2010, obtinute la Statia de Radioactivitate Targu Mures

AerIM limita de atentionare

Pagina


95

Figura 8.6.2.2.

0

5

10

15

20

25

30

35


mB

q/m

c

luna

AEROSOLI ATMOSFERICI-Variatia mediilor lunare ale activitatii specifice beta globale artificiale in anul 2010, obtinute la Statia de Radioactivitate Targu Mures

Media aer 5z

Debitul dozei gamma în aer

Măsurătorile debitului dozei gamma externă absorbită la 1metru de la suprafaţa solului sunt efectuate zilnic , în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Târgu Mureş de 11 ore/zi , prin citiri orare . Pentru măsurătorile debitului dozei gamma externă absorbită efectuate conform programului standard, valorile medii lunare s-au situat sub limita de atenţionare de 0.250 μGy/h stabilită prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1978/19.11.2010).

Figura 8.6.2.3

0

0,05

0,1

0,15

0,2

0,25

0,3


mic

roG

y/h

luna

DEBITUL DOZEI GAMMA IN AER-Valori medii lunare inregistrate la Statia de Radioactivitate Targu Mures in anul 2010

Media lunara Limita de atentionare

Pagina


96

Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii Prelevarea probelor de depuneri atmosferice totale şi precipitaţii atmosferice s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Târgu Mureş de 11 h/ zi . Probele de precipitaţii sunt colectate şi pregătite la Staţie (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe filtru având diametrul porilor de 0.45 microni), fiind expediate lunar la LRM-ANPM Bucureşti pentru analize de tritiu. Probele de depuneri atmosferice totale sunt prelevate zilnic şi sunt măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată, cât şi după 5 zile de la colectare, determinându-se nivelul global al radioactivităţii artificiale. Probele cumulate lunar se expediază la Staţia de radioactivitate Baia Mare pentru analize gamma spectrometrice . Pentru probele de depuneri atmosferice prelevate conform programului standard, valorile medii lunare ale activităţii specifice beta globale s-au situat cu mult sub limita de atenţionare de 200 Bq/m2zi stabilită prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1978/19.11.2010). Figura 8.6.2.4

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4


Bq/m

p/z

i

luna

DEPUNERI ATMOSFERICE-Variatia mediilor lunare ale activitatii specifice beta globale, inregistrate la Targu Mures in anul 2010

Limita de atentionare mas.imed.-200Bq/mp/zi

Valoare imediata Valoare dupa 5 zile

Radioactivitatea apelor

Prelevarea probelor de apă brută s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Târgu Mureş de 11h/zi , efectuându-se o prelevare zilnic. Probele prelevate sunt măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată, cât şi după 5 zile de la colectare, determinându-se nivelul global al radioactivităţii artificiale. Tot zilnic se pregăteşte proba pentru analize de tritiu (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe filtru având diametrul porilor

Pagina


97

de 0.45 microni ), fiind expediate lunar la LRM-ANPM Bucureşti pentru analize de tritiu. Probele pregătite pentru analize gamma spectrometrice cumulate lunar se expediază către Staţia de radioactivitate Baia Mare, unde sunt efectuate analizele specificate . Pentru probele de apă brută prelevate conform programului standard, valorile medii lunare ale activităţii specifice beta globale s-au situat sub limita de atenţionare de 2000 Bq/m3 stabilită prin legislaţia în vigoare (Ordinul Ministrului Mediului şi Pădurilor nr. 1978/19.11.2010). Figura 8.6.2.5

0

100

200

300

400

500

600


Bq

/mc

luna

APA DE SUPRAFATA-raul MURES-Variatia mediilor lunare ale activitatii specifice beta globale, inregistrate la Targu Mures in anul 2010

Limita de atentionare-2000 Bq/mc

Valoare imediata Valoare dupa 5 zile

Radioactivitatea solului

Recoltarea probelor de sol s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Târgu Mureş de 11h/zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal.

Probele prelevate sunt măsurate dupa 5 zile de la ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală . Valorile activităţilor specifice beta globale ale solului s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale.

Pagina


98

Figura 8.6.2.6

0

100

200

300

400

500

600


Bq

/kg

luna

SOL NECULTIVAT-Variatia mediilor lunare ale activitatii specifice beta globale artificiale in anul 2010, obtinute la Statia de Radioactivitate Targu Mures

Media sol 5 zile

Radioactivitatea vegetaţiei

Recoltarea probelor de vegetaţie s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Târgu Mureş de 11h/zi, începând cu luna aprilie pâna în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal .

Probele prelevate sunt măsurate dupa 5 zile de la ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală. Valorile activităţilor specifice beta globale ale vegetaţiei s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale. Figura 8.6.2.7

0

50

100

150

200

250

300

350

400


Bq

/kg

luna

VEGETATIE SPONTANA-Variatia mediilor lunare ale activitatii specifice beta globale artificiale in anul 2010, obtinute la Statia de Radioactivitate Targu Mures

Media veg 5 zile

Pagina


99

Nivelul mediu anual al radioactivităţii factorilor de mediu, măsuraţi in cursul anului

2010, este în continua scădere faţă de nivelul din perioada accidentului de la Cernobil. În anul 2010, la Târgu Mureş, radioactivitatea factorilor de mediu studiaţi, s-a situat în limitele fondului natural de radiaţii, neexistând evenimente de contaminare radioactivă a mediului.

Programe speciale de supraveghere

În cursul anului 2010, Staţia de Radioactivitatea Mediului Târgu Mureş a executat prelevări şi măsurători de probe în afara Programului standard, pentru urmărirea radioactivităţii beta globale a unui foraj din localitatea Cristeşti, precum şi a unor râuri care străbat teritoriul judeţului Mureş cum sunt: râul Mureş la intrare în judeţ, de la postul hidro din localitatea Stânceni, râul Târnava Mică de la p.h. Târnăveni şi râul Târnava Mare de la p.h. Vânători. De la fiecare din aceste puncte se recoltează lunar un volum de 20 l, din care 1 l

este supus prelucrării şi măsurării beta globale, iar volumul rămas se prelucrează în vederea măsurării gammaspectrometrice. Proba de apa de adâncime este caracterizată de o cantitate relativ mare de reziduu mineral (cca. 1,5 g / 0.001 m3). Toate probele lunare de apa de suprafaţa şi de adâncime s-au recoltat cu sprijinul Agenţiei de Protecţie a Mediului. La nivelul anului 2010 nu s-au înregistrat depăşiri ale limitei de atenţionare pentru probele amintite mai sus.

8.7 POLUAREA FONICĂ ŞI SĂNĂTATEA

Zgomotul ambiental reprezintă o problemă de mediu semnificativă în întreaga Uniune Europeană. Devin disponibile din ce în ce mai multe informaţii cu privire la efectele zgomotului asupra sănătăţii. De exemplu, cea mai recentă publicaţie a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi a Centrului Comun de Cercetare al Comisiei arată că zgomotul produs de trafic poate fi considerat responsabil de pierderea anuală a peste un milion de ani de viaţă sănătoasă în statele membre UE şi în alte ţări din Europa Occidentală. În plus,„Orientările privind zgomotul în UE” ale OMS confirmă că efectele zgomotului ambiental, inclusiv disconfortul, reprezintă o problemă gravă de sănătate. În „Orientările OMS privind zgomotul de noapte în Europa” se propune ca valoare orientativă pentru nivelurile de zgomot pe timpul nopţii o valoare de numai 40 decibeli (dB, Lnight). Pe lângă aceasta, UE a finanţat în perioada 2009-2011 o amplă acţiune de coordonare la care au participat 33 de institute din Europa. Studii recente au arătat că zgomotul ambiental reprezintă unul dintre riscurile de mediu importante care ameninţă sănătatea publică şi că expunerea la zgomot în Europa prezintă o tendinţă de creştere prin comparaţie cu alţi factori de stres. Urbanizarea, cererea crescândă de transporturi motorizate şi planificarea urbană ineficientă sunt principalele forţe responsabile de expunerea la zgomot ambiental. Mai mult, poluarea sonoră este adesea asociată unor zone urbane în care şi calitatea aerului poate fi o problemă. Poluarea sonoră poate să deranjeze, să perturbe somnul, să afecteze funcţiile cognitive la copiii de vârstă şcolară, să provoace reacţii de stres fiziologic şi, totodată, să conducă la afecţiuni cardiovasculare la subiecţii expuşi în mod cronic la zgomot. Stresul poate declanşa producerea anumitor hormoni care pot avea efecte intermediare variate,

Pagina


100

inclusiv creşterea tensiunii arteriale. În cazul expunerii pe o perioadă îndelungată, aceste efecte pot, la rândul lor, să conducă la creşterea riscului de afecţiuni cardiovasculare şi la tulburări psihice. Principalul obiectiv în domeniul managementului zgomotului ambiental este evitarea, prevenirea sau reducerea efectelor dăunătoare provocate de expunerea populaţiei la zgomotul ambiant, inclusiv a disconfortului.

Ponderea cea mai mare în zgomotul urban o deţine traficul rutier (creşterea puterii motoarelor cu care se echipează autovehiculele, creşterea vitezei de deplasare a acestora corelate cu creşterea numărului de autovehicule). Principalele surse de zgomote şi vibraţii la autovehicule sunt motoarele şi caroseriile. Deosebit de importantă este îmbrăcămintea străzilor şi neuniformităţile acestora. Distribuţia procentuală a surselor este: 37,4% transport, 35,7%meşteşuguri şi comerţ, baruri, restaurante, 17,9% vecini, instalaţii de încălzire, instalaţii sanitare, copii şi adolescenţi, 7,2% şantiere, 1,7% alte surse.

Localităţile judeţului Mureş nu dispun de centuri ocolitoare şi din acest motiv traficul greu este dirijat în zonele rezidenţiale. Deşi au fost elaborate numeroase proiecte de sistematizare a circulaţiei, acestea nu au fost promovate datorită lipsei de fonduri. În cursul anului 20010 Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a efectuat determinări ale zgomotului ambiental la care cetăţenii municipiul Sighişoara, municipiului Târnăveni şi ai oraşului Luduş sunt expuşi, în special în anumite zone cu construcţii, în parcuri publice sau în alte zone de linişte din aglomeraţii, în zonele liniştite din spaţiile deschise, în apropierea şcolilor, a spitalelor şi a altor clădiri sau zone sensibile la zgomot. Analizând rezultatele monitorizării putem aprecia că cea mai importantă sursă de ygomot este traficul rutier. Valori mari ale zgomotul ambiental au fost înregistrate pe arterele rutiere pe care se desfăşoară traficul greu şi pe arterele rutiere din centrul localităţilor.

În oraşul Luduş campania de măsurători ale zgomotului ambiental a fost efectuată în luna august. Măsurătorile zgomotului ambiant urban au fost efectuate în 10 puncte pe teritoriul oraşului Luduş. Rezultatele măsurătorilor au fost comparate cu valorile admisibile stabilite prin STAS 10009/87.

Valori cele mai ridicate pentru zgomotul ambiental au fost înregistrate în zonele protejate traversate de arterele rutiere importante, Str. Turzii cu 74 dB(A), Bdul 1 Decembrie 1918 cu 66 dB(A) în intersecţia Str. Unirii cu Str. Bariţiu (intersecţia cu Drumul spre Cluj) 69 dB(A). Clădirile de la strada principală funcţionează ca un ecran astfel că pe străzile secundare nivelul de zgomotul se atenuează semnificativ.

Din măsurătorile efectuate la limita incintei unităţilor de învăţământ Grupul Şcolar Industrial Luduş şi a Şcolii Generale Ion Vlăduţu s-au înregistrat valori foarte apropiate de limita admisibilă ca urmare a traficului rutier din zonă.

Nivelul de zgomot echivalent la limita Spitalului orăşenesc Dr Valeriu Russu Ambulatoriu de Specialitate s-au înregistrat valori foarte apropiate de limita admisibilă ca urmare a traficului rutier din zonă.

În general zgomotul produs de traficul rutier pe arterele secundare este în limitele admisibile, însă se pot înregistra la limita locuinţelor valori peste valorile admisibile cum este cazul Str. 8 Martie cu 59 dB(A), Str. Traian cu 57 dB(A). Am identificat şi zone rezidenţiale practic neafectate sau afectate foarte puţin de influenţa zgomotul produs de traficul rutier, precum Str. Libertăţii, Str. Nicolae Grigorescu toate cu zonele din imediata vecinătate.

În ceea ce priveşte zonele de recreere, am măsurat nivelul de zgomot la limita Parcului din zona Primăriei oraşului Luduş şi nivelul de zgomot măsurat este puternic influenţat de traficul pe Str. 1 Decembrie 1918.

Pagina


101

Figura 8.7.1 Reţeaua de supraveghere a zgomotului ambiental în oraşul Luduş

Pagina


102

În municipiul Târnăveni, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a efectuat, în luna

august o campanie de măsurători pentru nivelul de zgomot ambiental la limita incintelor funcţionale protejate (unităţi de învăţământ, locuinţe, parcuri, spitale).

Măsurătorile zgomotului ambiant urban au fost efectuate în 10 puncte pe teritoriul municipiului Târnăveni. Rezultatele măsurătorilor au fost comparate cu valorile admisibile stabilite prin STAS 10009/87.

Valorile cele mai ridicate pentru zgomotul ambiental au fost înregistrate în zonele protejate traversate de arterele rutiere importante, ieşire spre Iernut cu 65,7 dB(A), ieşire spre Târgu Mureş cu 66,8 dB(A), ieşire spre Blaj cu 61 dB(A). Clădirile de la strada principală funcţionează ca un ecran astfel că pe străzile secundare nivelul de zgomotul se atenuează semnificativ.

Din măsurătorile efectuate la limita incintei unităţilor de învăţământ Grădiniţa cu program Normal nr. 7, Gimnaziul de Stat Traian, s-au înregistrat valori mult peste limita admisibilă ca urmare a traficului rutier din zonă, valorile înregistrate fiind de 69,5 dB(A), respective 63,3 dB(A).

Nivelul de zgomot echivalent la limita Spitalului Gh. Marinescu s-au înregistrat valori mult peste limita admisibilă ca urmare a traficului rutier din zonă, valorile înregistrate fiind de 67,8 dB(A), cu toate că în zonă există o trecere de pietoni care mai calmează traficul rutier. În general zgomotul produs de traficul rutier pe arterele secundare este în limitele admisibile, însă se pot înregistra la limita locuinţelor valori peste valorile admisibile cum este cazul Str. Prefect Vasile Moldovan, Str. Bălţii cu 60 dB(A). Am identificat şi zone rezidenţiale practic neafectate sau afectate foarte puţin de influenţa zgomotul produs de traficul rutier, precum Str. Petru Maior, Str. 8 Martie, Str. Liliacului cu zonele din imediata vecinătate

Figura 8.7.2 Reţeaua de supraveghere a zgomotului ambiental în municipiul Târnăveni

Pagina


103

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a elaborat harta de zgomot pentru DN13, porţiunea ce traversează centrul municipiului Sighişoara. Prin acest studiu a fost evidenţiată populaţia afectată de zgomot ca urmare a traficului rutier pe aceast tronson de drum naţional. În acest context Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale este în proces de elaborare a planului de acţiune pentru numărului populaţiei expuse la zgomot.

Figura 8.7.3 Harta de zgomot pentru DN 13 porţiunea ce traversează municipiul

Sighişoara

Având în vedere demersul C.N.A.D.N.R. de a supune consultării publice rezultatul

cartografierii zgomotului produs de traficul rutier pe tronsonul drumului naţional DN 13 de traversează municipiul Sighişoara, Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a dorit să evalueze problemele expunerii populaţiei la zgomot în restul municipiului Sighişoara

Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş a efectuat, în perioada martie-aprilie, o campanie de măsurători pentru nivelul de zgomot ambiental la limita incintelor funcţionale protejate (unităţi de învăţământ, locuinţe, parcuri, spitale) din municipiul Sighişoara.

Măsurătorile zgomotului ambiant urban au fost efectuate în 19 puncte pe teritoriul municipiului Sighişoara. Rezultatele măsurătorilor au fost comparate cu valorile admisibile stabilite prin STAS 10009/87.

Pagina


104

Valori cele mai ridicate pentru zgomotul ambient au fost înregistrate în zonele protejate traversate de calea ferată şi de arterele rutiere importante. La trecerea peste calea ferată din cartierul Târnava şi din Str Libertăţii valoarea nivelului de zgomot echivalent la trecerea trenului este de 75 dB(A)-80 dB(A) faţă de 70 dB(A) valoarea admisibilă. Clădirile de la strada principală funcţionează ca un ecran astfel că pe străzile secundare nivelul de zgomotul se atenuează semnificativ.

Din măsurătorile efectuate la limita incintelor unităţilor de învăţământ Gimnaziul Octavian Goga, Gimnaziul Victor Jinga, Colegiul Mircea Eliade şi Colegiul Zaharia Boiu s-a constatat încadrarea nivelului de zgomot echivalent în limitele admisibile; valori foarte apropiate de limita admisibilă au fost înregistrate la Colegiul Mircea Eliade care este amplasat cu faţada chiar la Bdul 1 Decembrie 1918.

Nivelul de zgomot echivalent la limita Spitalului municipal Sighişoara, Str Zaharia Boiu 29 si Str. Zaharia Boiu 42, este puternic influenţat de traficul rutier pe DN 13 si este peste limita admisibilă.

În general zgomotul produs de traficul rutier pe arterele secundare este în limitele admisibile, însă se pot înregistra la limita locuinţelor valori peste valorile admisibile datorită specificului zonei în ceea ce priveşte arhitectura caselor şi amplasarea faţadelor chiar la limita trotuarelor (Str. Horia Teculescu şi zona adiacentă, Str. Ştefan Octavian Iosif şi zona adiacentă). Am identificat şi zone rezidenţiale practic neafectate sau afectate foarte puţin de influenţa zgomotul produs de traficul rutier, precum Str. Axente Sever (valoarea măsurată se datorează lătratului câinilor, cântatului cocoşilor, zgomotelor casnice), Aleea Garoafelor, Str. Andrei Şaguna, Str. Aron Pumnul, Str. Abatorului, toate cu zonele din imediata vecinătate.

În ceea ce priveşte zonele de recreere, am măsurat nivelul de zgomot la limita Parcului Municipal, Zona Cetăţii Medievale şi la Parcul pentru copii din Aleea Garoafelor 7-10. Nivelul de zgomot la limita Parcului Municipal este puternic influenţat de traficul pe Str. 1 Decembrie 1918, în zona Cetăţii Medievale nivelul de zgomot este influenţat de lucrările de reabilitare a zonei, zgomotul cel mai redus a fost măsurat în Parcul din Aleea Garoafelor unde chiar şi la trecerea trenului nu este depăşită valoarea admisibilă.

Pagina


105

Figura 8.7.4 Reţeaua de supraveghere a zgomotului ambiental în municipiul Sighişoara

Pagina


106

Primăria municipiului Târgu Mureş are obligaţia ca până la 30 iunie 2012, să elaboreze

hărţi acustice strategice care să indice situaţia din anul calendaristic precedent şi să le supusă aprobării autorităţilor competente. Primăria municipiului Tîrgu Mureş, sensibilizată de problematica zgomotului ambiental urban a făcut demersurile necesare pentru cartografierea zgomotului la nivelul municipiului Tîrgu Mureş. În urma acestui proces au fost identificate zonele expuse la nivele de zgomot ce depăşesc valorile maxime permise atât pentru indicele de zgomot asociat disconfortului general cât şi pentru indicele de zgomot asociat tulburării somnului în perioada de noapte. A fost deasemeni estimat numărul locuitorilor expuşi zgomotul produs de traficul rutier, de traficul feroviar şi de sursele industriale. Cartografierea zgomotului ambiental constituie un fundament pentru dezvoltarea urbană durabilă a municipiului Tîrgu Mureş. Primăria municipiului Tîrgu Mureş a elaborat un Plan de acţiune antizgomot, un ansamblu de instrumente şi acţiuni pe termen scurt, mediu şi lung, care au ca scop final reducerea nivelului sonor la o stare nedăunătoare din punctul de vedere al sănătăţii umane. Măsurile şi acţiunile prevăzute a fi implementate pe termen mediu în următorii cinci ani, conduc la o reducere a nivelului de zgomot datorat traficului rutier cu 2-3 dB(A), conform evaluării făcute de elaboratorul hărţii strategice de zgomot a Municipiului Tg. Mureş. Conform informaţiilor primite de la Primăria Municipiului Tg. Mureş, în momentul de faţă există în curs de desfăşurare acţiuni specifice de reducere a zgomotului. Menţionăm că, acţiunile curente de reabilitare a drumurilor contribuie implicit la scăderea zgomotului generat de traficul rutier, Primăria municipiul Tîrgu Mureş, începând cu anul 2009 are în implementare un amplu program de modernizare a străzilor. Conform “Strategiei tematice privind mediul urban”, Comisia Europeană recomandă autorităţilor locale să dezvolte şi să implementeze “Planuri pentru un Transport Urban Durabil” care vor contribui la reducerea poluării mediului, la utilizarea eficientă a energiei în acest sector, vor încuraja ciclismul şi reabilitarea urbană, constribuind astfel la îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor. Planificarea pe termen lung a transporturilor, la nivel local, trebuie să ţină cont de securitate şi siguranţă în transport, asigurarea eficace a accesului la bunuri şi servicii, poluarea aerului, emisiile de zgomot, emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de energie, utilizarea eficientă a teritoriului şi deasemeni trebuie să acopere toate mijloacele de transport.

8.8 TENDINŢE

Mediu, sănătatea şi calitatea vieţii sunt componente principale ale conceptului de dezvoltare durabilă alături de componenta economică. Calitatea vieţii este deasemenea un sistem. E bine să fii sănătos fizic, dar cât contează aceasta în contextual calităţii vieţii dacă sunt săraci şi nu avem acces la educaţie? E bine să ai un venit sigur, dar ce se întâmplă dacă aerul din partea ta de lume este poluat ?

Monitorizarea schimbărilor în ceea ce priveşte calitatea vieţii europenilor şi dezvoltarea politicilor menite să intensifice bunăstarea acestora capătă un rol tot mai important în cadrul dezbaterilor UE. Este recunoscut tot mai mult faptul că, deşi indicatorii economici, precum produsul intern brut (PIB), sunt importanţi în evaluarea nivelului bunăstării într-o ţară, aceştia nu sunt suficienţi. Se discută din ce în ce mai mult despre faptul că politica publică ar trebui să fie evaluată în funcţie de modul în care promovează în mod direct bunăstarea cetăţenilor, luând în considerare condiţiile sociale, de mediu, precum şi cele economice.

Dezvoltarea durabilă nu va fi adusă prin declaraţii politice ci prin schimbări profunde în gândire, în structurile economice şi sociale şi în modele de consum şi de producţie.

capitolul i. profil de judeŢ - anpmapmms-old.anpm.ro/files/apm mures/raportpeanul2010... · 2011....

Documents