Les Immeubles Charisma dcata@videotron.caAgentie Imobiliara carmendan.comCCeennttrree dd''IImmppllaannttss eett dd''EEsstthhééttiiqquuee DDeennttaaiirree

ddee MMoonnttrrééaallDDRR.. SSOORRIINN FFÂÂRRȘȘIIRROOTTUU,, DDDDSS,, FFIICCOOII

20 de ani de experien-ă în implanturi514-393-3915

SSEERRVVIICCIIIIIImmppllaannttuurrii ddeennttaarree

EEsstteettiiccăă ddeennttaarrăăRReeggeenneerraarreeaa oossooaassăă șșii aa ssiinnuussuulluuii mmaaxxiillaarr

AAllbbiirreeaa ddiinn--iilloorrCCoorrooaannee îînnttrr--oo oorrăă ccuu aajjuuttoorruull CCEERREECC,,

tteehhnnoollooggiiee ddee vvâârrff îînn 33DDesthe%quedentaire.com

Curtier imobiliar

Promoțiesuper

Trăim într-o epocă a ultrajului

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA

Preturi deosebit de avantajoase si o vastaexperienta canadiana pentru ORICEORICEdomeniu de ac�vitate! Detalii in interior

Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

514.508.8880www.arcade-accounting.com

Este societatea contem-porană mai divizată?Studiile sugerează cănu suntem mai diferițiunii de alții față de câteram cu 30-40 de ani înurmă. S-a schimbat însăfelul în care trăim dife-rențele dintre noi.OPINII ►► PPaagg.. 77

► Pag. 4

DDDD EEEE SSSS PPPP RRRR EEEE PPPP OOOO PPPP UUUU LLLL IIII SSSS MMMM ,,,,DDDD EEEE LLLL AAAA SSSS TTTTÂÂÂÂ NNNN GGGG AAAA LLLL AAAA DDDD RRRR EEEE AAAA PPPP TTTTAAAA

detalii înpagina 4

Bilunar GRATUIT Anul 9 ■ Nr. 193 ■ 12 mai 2017

O ROMÂNCĂ DIN MONTREAL LA BOLLYWOODCOMUNITATE ► Pag. 2

Fotoîmbătrânirea sau ravagiileexpunerii la razele UVMulte dintre dintre ma-nifestările cutanate aleîmbătrânirii, considerateinevitabile ravagii alescurgerii timpului, sunt,de fapt, ravagiile ex-punerii la radiațiile ultra-violete.

cell: 514.823.8772birou: 514.683.3003

NUTRI�IE & SĂNĂTATE ► Pag. 16

ȘȘeerrbbaann MMiihhaaiiTTIISSMMĂĂNNAARRIIUU

&& AAssoocciiaațțiiii

AAVVOOCCAATT

tismanariu@sympatico.ca507 Place d’Armes, Suite 1545, Montréal, H2Y 2W8

555511114444----222288885555----0000000055552222

Servicii în drept matrimonial (divorț),comercial, civil, al imigrației sau al

muncii, precum și reprezentare la litigiiîn România și la CEDO.

DETALII ÎN INTERIOR

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 2PAG. 222

PPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccPPoo rr tt ee && FFee nn ee tt rree II mm pp ee rr ii aa ll II nn ccMMMM aaaannnn uuuuffff aaaacccc ttttuuuu rrrr ăăăă dddd eeee uuuușșșș iiii șșșș iiii ffff eeeerrrr eeeessss tttt rrrr eeee dddd iiii nnnn PPPP VVVVCCCC șșșș iiii aaaa llll uuuu mmmmiiiinnnn iiii uuuu

MMOONNTTRREEAALL MMOONNTTRREEAALL &&

TTOORROONNTTOOTTOORROONNTTOO

FERESTRE DE CEA MAIFERESTRE DE CEA MAIBUNĂ CALITATE BUNĂ CALITATE

NUMĂRUL 1 ÎN CANADANUMĂRUL 1 ÎN CANADA(BOREAL PHTECH)

GARANȚIE 25 DE ANI

ESTIMARE GRATUITĂESTIMARE GRATUITĂPREȚURI COMPETITIVEPREȚURI COMPETITIVE

ADRIAN ȘEICAADRIAN ȘEICATel: 514-807-5139Fax: 514-807-9878

Cel: 514-993-6508Toll free: 1-866-995-5139

R.B.Q. 8323-5051-338531 Delmeade, suite 101

Mont-Royal, H4T 1M1

COMUNITATE

ROMÂNI DE SUCCES

Bollywood, sinonim cu cea mai pro-lifică industrie de film din lume și cuproducții muzicale bogate în secvențe dedans, va lansa pe 16 iunie primul săufilm cu un supererou punjabi. Pelicula,în genul comedie muzicală fantastică, seintitulează Super Singh iar una dineroinele sale principale, Cathy, este in-terpretată de Alexandra Băndean, otânără româncă de 23 de ani, stabilită laMontreal din anul 2000. Alături deAlexandra, doi îndrăgiți actori ai Bolly-woodului: Diljit Dosanjh, în rolulsupereroului, și Sonam Bajwa.

Super Singh a fost filmat în India și,în perioada 1-30 octombrie 2016, laMontreal. Talentul Alexandrei a impre-sionat la audiție, astfel că i-a fost atribuitrolul lui Cathy, chiar dacă inițial acesta

fusese conceput pentru o tânără blondăcu ochi albaștri.

Originară din Bistrița (unde continuăsă meargă regulat pentru a-și vizitabunicii și rudele), pasiunile AlexandreiBăndean sunt multiple: cultura indiană,arta, matematica, protecția animalelor.Înainte de acest film a avut câteva rolurimici în diverse producții canadiene, iarapoi a apărut în videoclipuri pentru ar-tiști punjabi din Montreal și a fost modelpentru prezentări de modă indiene. Estestudentă la Concordia în Matematică șiArte și militează pentru drepturile ani-malelor.

Experiența acestui film i-a adâncitrespectul pentru cultura indiană, astfel căpe lângă română, franceză și englezăAlexandra a început să învețe și hindi. Ea

intenționează să meargă în India, undeare deja fani fideli care îi urmărescevoluția și o susțin. Dorește, desigur, săcontinue la Bollywood dacă i se va oferiposibilitatea. Dar, așa cum ne-a mărtur-isit, Alexandra încearcă să incorporezeîn cotidianul său toate pasiunile care oanimă: „Nu vreau să mă limitez. Am maimulte pasiuni și aș vrea să facă toateparte din cotidianul meu. Îmi terminstudiile la universitate și văd după aceeaunde mă va duce viața.”

O veți putea vedea pe AlexandraBăndean în Super Sigh începând cu 16iunie 2017, în cinematografele mon-trealeze care difuzează filme inter-naționale, precum AMC Forum 22.

ACCENT MONTREAL

O româncă din Montreal la Bollywood

„CHANT DE PAIX”, UN CONCERT ALANSAMBLULUI GLORIA

Ansamblul vocal Gloria vă invită la con-certul său de primăvară intitulat „Chantde paix”, care va avea loc sâmbătă, 13mai, ora 19.30, la Église St-Maxime dinLaval (3700 boul. Lévesque Ouest, H7V1E8). Programul concertului propune unvoiaj în lumea armoniilor vocale clasicesau contemporane, interpretate a cappelasau acompaniate de pian, în limbileromână, franceză, engleză și spaniolă(bască). Momentele instrumentale vor firealizate de copiii ansamblului (clopoței șialte instrumente de percuție) și de douăviori acompaniate de pian. Intrarea este liberă. Parcare disponibilă.Info suplimentare: 514-999-9314.

O NOUĂ ÎNTÂLNIRE LA CENACLUL EMINESCUUrmătoarea întâlnire a Cenaclului Emi-nescu va avea loc joi, 18 mai, orele 18:00,la Centrul comunitar 6767 Côte-des-Neiges, sala 697. Vor citi: Melania RusuCaragioiu, Viorica Necula, Corina Luca şiViorica Popescu.Cenaclul este deschis fiecărui iubitor deliteratură, iar noile talente sunt încurajatesă se facă cunoscute. Pentru mai multe in-formaţii puteţi comunica cu Leonard I.Voicu la cenacluleminescu@gmail.comsau 514-910-6738.

AAnnuunnțțuurrii ccoommuunniittaarree

Alexandra Băndean interpretează unul din rolurile principale în filmul indian SuperSingh, care va fi lansat internațional, inclusiv la Montreal, în data de 16 iunie 2017. ►

Alexandra Băndean în revista indiană„Montreal Shaadi”.

Alexandra Băndean alături de actorul Diljit Dosanjh, interpretul personajului principaldin filmul Super Singh. Două piese muzicale aflate pe coloana sonoră a filmului, în careapar Alexandra și Diljit, vor fi lansate luna aceasta.

PE SCURT

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 3PAG. 333 COMUNITATE

551144--446633--99666688433 Chabanel, Suite 111, Mtl, H2N 2J3

514-388-1588 Rezervati cu

SkyLawn Travel► Bilete de avion - orice destinatie► Asigurari de voiaj► Tururi si croaziere► Pachete turistice all inclusive

Va garantam cel mai mic pret sicele mai bune servicii!www.skylawn.net

CRISTINA ARABADJITravel consultant

caskylawn@gmail.com

Vară, Legende și Folclor

CORINA LUCAcorina.luca@accentmontreal.com

La Muse Héritage Mu-sical prezintă sâmbătă, 17iunie 2017, începând cuorele 19.00, la BisericaSaint-Denis din Montreal,concertul extraordinar„Legende și Folclor”.

Concertul celebrează centenarul IacobMureșianu (1857 - 1917), avându-i ca soliștipe: Marina Negruță, soprană, Anca MariaGrigoriu, soprană, Jaime Sandoval, tenor,Serghei Vîrticuș, bas, Beguentch Gueldyev,pian, și Anastasia Vîrlan, vioară.

Prima parte a concertului cuprinde piesesolo (doine sau arii de operetă), un duet șiun trio pentru soliști și solo vioară, toatecompuse de Iacob Mureșianu cu inspirațieprofundă din folclor. În a doua parte va fi in-terpretată balada „Herculean”, o alegorieingenioasă și poetică a descoperirii apelorminerale de la Mihadia (Pontes Herculi),cunoscute mai târziu sub numele de BăileHerculane. Piesa este inspirată din volumul„Poezii populare ale românilor”, scris deVasile Alecsandri, geniu didactic și pasionatde bogăția folclorului românesc. Aceastăculegere de balade și legende a stat la bazamultora din operele lui Iacob Mureșianu, ca:„Mânăstirea Argeșului” (legenda Meșteru-lui Manole), „Șoimul și floarea fagului”,„Muierușca din Braseu”, „Brumărelul”,„Năluca” și altele.

În ton cu sărbătorirea a 375 de ani deexistență a Montrealului, corul La Musepune în valoare și de această dată conceptulde unitate prin diversitatea. Sub baghetadirijoarei Ioana German, fondatoarea asoci-ației la Muse Héritage Musical, membriiacestui cor, quebechezi mai vechi sau mainoi, de souche sau aparținând comunitățilorculturale, creează o singură voce incon-fundabilă - cea a unui cor profesionist, demnde scene prestigioase.

Pentru talentata dirijoare, opera lui IacobMureșianu „respiră folclor românesc”.

„Mă îmbie mereu să o ascult și îmicrează un sentiment atât de plăcut, « deacasă »”, mărturisește ea. „Opera sa îmbinămodalitați artistice de expresie tipicromânești. Este unul din compozitorii sec-olului XIX, secolul naționalităților. Ca miș-care muzicală, accentul compozițiilor dinaceastă perioadă este pus pe folclorulnațional în orice formă: dansuri, cântecepopulare etc. Toate acestea pentru a subliniadinamica politică a vremurilor. Alți com-pozitori ai acestui curent sunt: Chopin,Grieg, Enescu, De Falla. Opera compozi-torului Iacob Muresianu se încadrează per-fect în incandescența istorică a timpului luiși ne ajută să ne bucurăm mereu de culturanoastră, de bogăția folclorului românesc. Șide ce să nu o împărțim și cu alții? Motto-ulmeu este: « Non mihi, non tibi, sed nobis »(Nu pentru mine, nu pentru tine, ci pentrunoi). Pentru a reuși acest lucru, cooperareaîntre oameni este importantă, felul în care,venind împreună cu un scop comun, ne or-ganizăm și oferim un cadou deosebit pu-blicului. Totul este să credem în acest produsfinal ce îl oferim. Iar această credință îmi

este adânc înrădăcinată în aprecierea frumu-seiți muzicii românești care, fără îndoială,merită din plin să fie împărtășită tuturor”,ne-a declarat Ioana German.

Sărbătoarea centenarului Iacob Mu-reșianu va continua pe tot parcursului anuluiîn evenimentele organizate de asociațiaculturală La Muse Héritage Musical. Astfel,pe 23 mai va avea loc un concert în Româ-nia, la Brașov, în colaborare cu OperaBrașov (sala filarmonicii Patria), unde va fiprezentată legenda Meșterului Manole, ora-toriul „Mânăstirea Argeșului”. Vor urmaapoi două reprezentații ale concertului „Le-gende și Folclor” în Canada - pe 17 iunie laMontreal și pe 18 iunie la Ottawa, și patrureprezentații în Grecia, în cadrul turneului„Diversité culturelle La Muse”. Pe 30 sep-tembrie, în cadrul Journées de la culturequébécoise, La Muse Héritage Musical vaprezenta un recital de pian cu interpreții Be-guentch Gueldyev și Iulia Mocioc.

În numărul viitor vă invităm să citiți des-pre Anca Maria Grigoriu, soprană, șiSerghei Vîrticuș, bas, doi dintre soliștii con-certului „Legende și Folclor”.

CONCERT

Centenarul Iacob Mureșianu, compozitor a cărui operă respiră folclor românesc, și sărbă-torirea a 375 de ani de existență a orașului Montreal se întâlnesc în noul concert al asociațieiLa Muse Héritage Musical.

►

CONCERT CU IRINIA ȘI ANATOLBIVOLÎn data de 11 iunie, de la ora 17.00,la Auditoriumul Colegiului Vanier(865 Sainte-Croix, Montreal H4L3X9), va avea loc concertul în-drăgitului duo din RepublicaMoldova Irina și Anatol Bivol. Ceidoi frați se vor afla pentru primaoară la Montreal. Prețul unui bileteste 30$ dacă este achiziționat între1-31 mai și 35$ între 1 și 11 iunie.Copiii până la 11 ani intră gratuit(în cazul în care toate biletele sevor vinde, părinții vor fi rugați să-și țină copiii, care au până la 11ani, în brațe).Cei care doresc să asiste la acestconcert sunt rugați să-și procurebiletele din timp, pentru a evita îm-bulzeala la ușă și întârzierea spec-tacolului. Acesta va începe fix laora 17.00. Organizatori: EnfantsBraves și Pici Voinici.

ÎNTRONIZAREA PS IOAN CASIAN,PRIMUL EPISCOP AL BISERICIIORTODOXE ROMÂNE A CANADEIPe 7 mai 2017, la Biserica Sf.Gheor-ghe din Saint-Hubert, a avut loc ce-remonia de întronizare a PS IoanCasian, primul Episcop OrtodoxRomân al recent înființatei eparhii aCanadei. La eveniment au participato delegație a Bisericii OrtodoxeRomâne din care au făcut parte IPSNifon Mihăiță, exarh patriarhal șiMitropolit al Târgoviștei, IPS Iosif,Mitropolitul Europei Occidentale șiMeridionale și IPS Nicolae, Mitro-politul celor două Americi, preoțidin parohiile ortodoxe românești dinCanada, ierarhi reprezentând biseri-cile ortodoxe surori, reprezentanți aiAmbasadei României, ai autori-tăților locale din Quebec, ai altorbiserici din Montreal, precum și nu-meroși credincioși ortodocși români.

PE SCURT

AAnnuunnțțuurrii ccoommuunniittaarree

Ioana German, dirijoarea corului La Muse, la concertul „Manoliana, âmes de légende”,din noiembrie 2014, în care a fost prezentată pentru prima oară la Montreal balada „Mănă-stirea Argeșului” de Iacob Mureșianu.

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 4PAG. 444 OPINII & ANALIZE

DOLLARD-DES-ORMEAUX. Proprie-tate superbă, renovată 100%, 6 dormi-toare, 3 băi, 2 bucătării granit, 4.200 pi2,teren de 9.000 pi2. Preţ: 520.000$.

VÂND REPEDE, PROFESIONAL,ÎN CONDI�IILE DORITE DE DVS.

Oriunde în Montreal, Laval și Rive Sud

Curtier Imobiliar

514-683-3003Premiat?CLUB

100% OR

Les Immeubles CharismaAGEN�IE IMOBILIARĂ

PPRROOMMOOȚȚIIEE►La vânzarea unei proprietă'i cu mine,plătesc o vacan'ă până la 11..550000$$ în Sud,la soare!►La cumpărarea unei proprietă'i cumine plătesc notarul!

SIMONA POGONATsimona.pogonat@accentmontreal.com

Populismul nu este unfenomen nou. Îl găsim înAmerica la sfârșitul secolu-lui XIX încarnat în People’sParty (numit și PopulistParty), un partid agrar, de

stânga, popular printre fermierii din vestulși sudul SUA, revoltați pe elita financiarăde pe Coasta de Est care acaparase, înopinia lor, economia și puterea politică ațării. Discursul partidului era unul critic laadresa capitalismului, îndreptat în specialcătre bănci și companii feroviare, care, prininteresele și tarifele practicate, șubrezeaustarea materială a fermierilor și muncito-rilor. Îl găsim, de asemenea, și în Rusiațaristă a secolului XIX, în mișcarea narod-nicilor (narod în rusă înseamnă popor) -intelectuali atașați socialismului european,care priveau în mod idealist poporul și con-siderau mediul rural ca baza schimbărilorrevoluționare.

Când People’s Party dispare de pescena politică americană, la sfârșitul anilor1890, iar narodnicii sunt desființați de pu-terea țaristă și/sau înghițiți de bolșevici, ter-menul de populist supraviețuiește doar însfera academică. Până în anii 1950, cândreînvie în America odată cu republicanulJohn McCarthy, cel care ne-a lăsatmoștenire cuvântul mccarthyism, sinonimcu a aduce acuze grave (de trădare) ne-susținute de dovezi sau susținute de dovezidiscutabile. Pentru a înțelege mai bine pu-ternicele accente anti-elitiste ale intenseisuspiciuni anticomuniste ce acaparase SUAacelor vremuri, mai mulți istorici și socio-logi au făcut o paralelă cu discursul po-pulist al People’s Party. Anti-elitismulmccarthyist viza intelligentsia liberală depe Coasta de Est, însă de data aceastaelitele nu mai erau capitaliste veroase ci

comuniste roșii.

Populismul ca termen își face din noudrum în media și reintră în discursul public,astfel că în anii ’60, ani marcați de protesteîn întreaga lume occidentală - mișcareapentru drepturi civile din SUA, mișcareastudențească în Franța, mișcarea feministăetc. - își lărgește semnificația și este apli-cat oricărei mișcări sau formațiuni politicecare luptă pentru oameni, pentru popor, îm-potriva puterii, imorale și asupritoare - fiecă e vorba de corporații, de stat sau dediverse instituții.

În ziua de azi, populismul a căpătatconotații peiorative. Dacă rădăcinile sale sesituează în mod clar la stânga eșichieruluipolitic, forma sa din ultimii ani/decenii estemai degrabă asociată dreptei și extremeidrepte (dar desigur nu în mod exclusiv).Odată cu această deplasare de la stângaspre dreapta, cuvântul populism a începutsă fie utilizat pentru a denunța demagogia,mobilizarea maselor prin promisiuni elec-

toraliste, care exacerbează tot ce ține de se-curitate și cultivă instinctele joase aleoamenilor - naționalismul, xenofobia, ra-sismul.

În același timp, termenul de populismeste adesea folosit ca armă de către cei careapăra statu quo-ul pentru a-i descalifica pecei care vor să schimbe lucrurile. Că evorba de guverne sau business, binele pu-blic este adesea neglijat iar încrederea po-pulației adesea trădată. În aceste cazuri,criticând elitele, populiștii pot îndeplini ofuncție salutară.

Populismul poate fi deci de stânga saude dreapta. El nu este o ideologie propriu-zisă, cu o coerență intelectuală internă pro-prie, ci un tip de discurs axat pe opozițiadintre „popor” și „elite”, fie ele politice,economice sau mediatice.

Există însă o diferență majoră între po-pulismul de stânga și cel de dreapta. Primulmilitează pentru popor împotriva establish-ment-ului și vizează să mobilizeze claselede jos și de mijloc pentru a recupera din

puterea acaparată de elite. Populismul destânga presupune deci doi poli, doi actori.Îl regăsim, de exemplu, în discursul luiBernie Sanders, critic la adresa clasei mi-liardarilor, pe care o acuză că a confiscatputerea politică, determinând un transfermasiv de bogăție de la clasa de jos și cea demijloc către cei mai avuți.

Populismul de dreapta funcționează cuaceeași dinamică popor/elite, însă pre-supune un al treilea actor: unul sau maimulte grupuri minoritare, precum imi-granți/refugiați, musulmani, negri, gay etc.Spre aceste grupuri populismul de dreaptacanalizează fricile și frustrările populației,portretizându-le ca „minorități favorizate”de către elitele liberale și progresiste, îndetrimentul poporului cel „adevărat”,„curat”, „sănătos”.

Donald Trump, Marine LePen, GeertWilders, artizanii Brexitului - toți au afișatun discurs populist cu accente de extremădreapta, zugrăvind o Americă sau o țară eu-ropeană asaltată de inamici interni și externicare nu împărtășesc tradițiile și codurileculturale ale vechiului Occident alb șicreștin. În contextul inegalităților econo-mice tot mai mari, al atacurilor teroristefrecvente şi al creşterii diversității rasiale înOccident, acești oameni politici au ex-ploatat sursele de nemulțumire din rândulpopulațiilor, făcând din refugiați, imigranțişi minorități un țap ispășitor.

Valul populist care s-a abătut asupra Oc-cidentului reprezintă un semnal de alarmădin mai multe puncte de vedere. Amplifi-carea intoleranței amenință democrația șidrepturile omului. Tocmai de aceea ascen-siunea liderilor populiști nu poate fi privitădoar ca opera unor manipulatori asupraunor populații inepte. Ea trebuie privită cao consecință a unor probleme globale decele mai multe ori, care se răsfrâng asupraacestor societăți, măcinându-le: discrepanțeeconomice din ce în ce mai mari, radi-calizare religioasă și terorism, îmbătrânireapopulației occidentale cuplată cu suprapo-pularea planetară, împuținarea resurselor șicriza schimbărilor climatice. A ne concen-tra pe condamnarea mesagerului în detri-mentul acestor probleme înseamnă săvictimizăm adevărul încercând să-l salvămde populiști.

Despre populism, de la stânga la dreaptaPopulismul este un cuvânt des întrebuințat în ultima vreme. Este pronunțat cu teamă, revoltă,

dezgust, căci ascensiunea sa amenință democrațiile occidentale și drepturile omului. Dar deși esteun termen atât de la modă acum, în politică și în mass media, înțelesul său nu este întotdeaunaclar. Cum adică și Trump și Sanders, și LePen și Mélenchon sunt populiști?

►

service la domiciliul dvs. sau la atelier

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG.5PAG.555 OPINII & ANALIZE

Administrator agreat, Consultant certificat in Management

ROMÂNIA | SOCIAL

DAN GEORGESCUdan.g@accentmontreal.com

Pe 9 mai, Camera Depu-taților a adoptat, cu 232 vo-turi „pentru”, 22 de voturi„împotrivă” şi 13 abţineri,iniţiativa cetăţenească de re-vizuire a Constituţiei petema definiţiei familiei, ast-

fel că, potrivit propunerii de modificare,alineatul 1 al articolului 48 din Constituţieurmează să aibă următoarea formă: „Fa-milia se întemeiază pe căsătoria liber con-simţită între un bărbat şi o femeie, peegalitatea acestora şi pe dreptul şi înda-torirea părinţilor de a asigura creşterea,educaţia şi instruirea copiilor”.

În actuala formă, se prevede că „familiase întemeiază pe căsătoria liber consimţităîntre soți”. Coaliția pentru Familie a strânstrei milioane de semnături pentru cadefiniția să fie schimbată, cu scopul de abloca orice posibilitate a legiferării căsăto-riei între persoane de acelaşi sex.

De remarcat așadar că formularea pro-pusă este o clară restrângere a drepturilorpersoanei, căci limitează noțiunea de fami-lie doar la cele întemeiate pe căsătorie,excluzând nu doar relațiile de facto alecuplurilor homosexuale care trăiesc înuniuni consensuale, ci și pe cele ale cu-plurilor heterosexuale. Două lucruri im-portante de menționat aici.

Întâi faptul că potrivit rezultatelor finaleale Recensământului populaţiei şi lo-cuințelor din 2011, 716,4 mii de persoane,reprezentând 4,5% din populaţia în vârstăde 20 de ani şi mai mult, au declarat că trăi-esc în uniune consensuală.

În al doilea rând, faptul că în data de 21iulie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor

Omului (CEDO) a hotărât în cazul Oliari şialţii c. Italiei că inabilitatea statului italiande a proteja cuplurile formate din persoanede același sex prin recunoașterea legală arelaţiei acestora încalcă articolul 8 din Con-venția Europeană a Drepturilor Omuluiprivind dreptul la viață privată și de familie.Practic, pentru prima dată, CEDO a re-cunoscut dreptul familiilor LGBT la re-cunoaștere și protecție legală, indiferent deforma pe care o ia aceasta. Statul italians-a apărat în fața CEDO utilizând argu-mente care țin de preceptele religioase alecetățenilor italieni sau de valorile tra-diționale ale societății în general. Curtea adecis că asemenea argumente nu suntrelevante în acest caz şi nu justifică de ceItalia a întârziat să recunoască uniunea întrepersoane de acelaşi sex. Această decizie aCEDO este importantă deoarece principiileenunțate în cadrul ei pot fi invocate deoricine în faţa instanțelor naționale dințările membre UE, inclusiv România.

Redăm mai jos declarația lui RemusCernea, politician și activist împotriva dis-criminării bazate pe religie și orientaresexuală, susținător al separației dintre

biserică și stat și fondatorul Asociației Soli-daritatea pentru Libertatea de Conștiință:

„Ziua de 9 mai 2017 a fost una neferi-cită pentru România întrucât Camera De-putaților a votat cu o largă majoritate (90%)pentru îndepărtarea țării noastre de valoriledemocratice, consfințind desfășurarea re-ferendumului cu caracter homofob inițiat decătre Coaliția pentru Familie, o structură deorganizații care s-au manifestat adeseoriîntr-un spirit fundamentalist religios și ostildrepturilor și libertăților fundamentale.

În luările de cuvânt din plen ale susțină-torilor acestei forme de tiranie a majoritățiiimpuse prin acest referendum, a fost adeseainvocat creștinismul. Asta demonstrează odată în plus că, la nivel politic nu se facedistincția, necesară pentru o democrație,între statul secular și biserică și că în nu-mele religiei drepturile omului sunt elimi-nate.

Este un moment extrem de grav carearată că viitorul țării este pus sub spectrulînapoierii și dominației fundamentalist re-ligioase asupra statului și legilor acesteițări. Astăzi a fost făcut încă un pas spre oformă de teocrație ascunsă sub o aparență

de democrație.”

O ală categorie majoră a familiilor defacto exclusă de formularea „familia se în-temeiază pe căsătoria liber consimţită întreun bărbat şi o femeie” este familia mono-parentală. În ultimii ani, numărul părinţilorcare îşi cresc copiii singuri, majoritateafemei, a crescut substanțial. Fenomenul sedatorează mai ales divorțului soților.Potrivit „Studiului privind evoluția familieimonoparentale în România” (2009), dintotalul nucleelor familiale cu copii(4.260.609), nucleele monoparentalereprezintă mai mult de o cincime (20,1%).

Proiectul inițiat de Coaliția pentru Fa-milie va merge în dezbatere și vot la Senat.Ca și în cazul Camerei Deputaților, și aici eltrebuie adoptat cu o majoritate de cel puţindouă treimi din numărul membrilor. Re-vizuirea este definitivă după aprobarea eiprin referendum, organizat în cel mult 30 dezile de la data adoptării sale.

În 20 iulie 2016, Curtea Constituţionalăa dat undă verde acestei propuneri de re-vizuire a Constituţiei privind căsătoria, însensul în care aceasta respectă limitele re-vizuirii, însă judecătorii nu s-au pronunțatpe fondul problemei - definirea căsătorieica uniune între femeie şi bărbat - și niciasupra oportunității. Astfel ea a putut intraîn dezbaterea Parlamentului. Un grup de 24de organizații neguvernamentale şi patruorganizații internaţionale (Amnesty Inter-national, Comisia Internaţională a Juriștilor,ILGA-Europe şi European Commission onSexual Orientation Law) au cerut Curţiirespingerea ei, pe motiv că definiția pro-pusă încalcă dreptul la viaţă privată şi fa-milie.

În octombrie 2016, președintele Ioha-nnis declara că „trebuie să revenim la ce senumeşte toleranță şi acceptarea celuilalt”,subliniind că e greşit să mergem pe calea„fanatismului religios”. „Eu nu cred în eleşi nu le sprijin. Sunt adeptul toleranței, în-crederii şi deschiderii spre celălalt”, a spusatunci președintele României.

Rede�nirea familiei, o restrângere adrepturilor omului

Pe 9 mai, Camera Deputaților a adoptat iniţiativa cetăţenească de revizuire a Constituţieipe tema definiţiei familiei. Potrivit acesteia, familia este definită drept căsătoria liber con-simţită între un bărbat şi o femeie.

►

Votul din Camera Deputaților a fost dat chiar de Ziua Europei şi împlinirea a 140 de anide la proclamarea Independenţei României.

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 6PAG. 666 OPINII & ANALIZE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

EEccoonnoommiiaarroommâânneeaassccăă șșiibbaanniiii ddiinn ssttrrăăiinnăăttaattee

Un număr semnificativ de românisupraviețuiesc cu banii pe care îi primesc dela persoane din familia lor care lucrează înstrăinătate. Ziarul Financiar („Economiaromânească crește cu bani din străinătate”)notează însă că remiterile celor plecați auscăzut, deși numărul celor care pleacă este totmai mare.Investiţiile nete din ianuarie şi februarie (ul-timele date disponibile ale BNR) au însumat654 milioane euro, în creştere de la 644 mi-lioane euro în primele două luni ale anuluitrecut. Această cifră ia în calcul şi sumele pecare românii le-au investit în străinătate şi lescade din total. Investiţiile nerezidenţilor înRomânia au fost de 655 milioane euro anulacesta şi de 661 milioane euro anul trecut. Perioada „de aur” a investiţiilor în economiaromânească a fost cea de dinaintea crizei din2009, când cifrele anuale au atins un vârf de9,2 miliarde euro în 2008, după 7,1 miliardeeuro în 2007 şi 8,6 miliarde euro în 2006.Odată cu declanşarea crizei însă investiţiile s-au prăbuşit la 3,35 miliarde euro în 2009 şiau atins un minim de 1,7 miliarde euro în2011. Valorile au revenit apoi pe creştere pen-tru ca în 2015 să se depăşească nivelul din2009, cu suma de 3,46 miliarde euro. Anultrecut, datele BNR arată că investiţiile străineau totalizat 4,1 miliarde euro.În topul investiţiilor străine directe, după ţarăde provenienţă, se află Olanda, Austria, Ger-mania, Cipru și Franța. Cei mai importanțiparteneri comerciali ai României sunt Germa-nia, Italia, Franţa şi Ungaria.În ceea ce privește remiterile către ţară aromânilor care muncesc în străinătate, dateleBNR arată că acestea erau, la fel ca investiţi-ile, mult mai mari în perioada anterioarăcrizei, cu un vârf înregistrat tot în 2008, de6,31 miliarde euro. Aceste sume ajung deregulă direct în consum și acoperă deficitulde cont curent prin faptul că sunt sume venitedin afară. Deficitul de cont curent este o mă-sură a comerțului unei țări unde valoareabunurilor și a serviciilor importate excedevaloarea bunurilor și serviciilor exportate.

ROMÂNIA | SOCIAL

România este departe de a � unstat social

Mitul asistaților social este destrămatde Ziarul Financiar, care, în baza infor-maţiilor de la Institutul Naţional de Sta-tistică şi de la Ministerul Muncii, a făcutportretul acestei categorii de persoane,adesea folosită ca armă în dezbaterilepolitice.

Statul cheltuieşte anual 10 miliardede lei cu cei 6,5 milioane de romani careprimesc bani din „beneficiile şi serviciilede asistenţă socială”. Din acest total, 3,7milioane (adică 57% ) sunt copii careprimesc alocaţie de stat pană la 18 ani(sau pană când termină liceul), iar 1,55milioane (24% din total) sunt persoanecu dizabilităţi sau persoane care îngrijescoameni cu dizabilităţi. De asemenea,aproape 280.000 de persoane primescalocaţii pentru susţinerea familiei (sumeacordate familiilor monoparentale saucelor în cadrul cărora veniturile salarialeper membru de familie sunt foarte mici),iar 138.000 sunt persoane care primescindemnizaţie pentru creşterea copiilor.

„Toată lumea ţipă că Romania e statsocial pentru că o mare parte din bugetmerge pentru plata salariilor bugetarilorşi a pensiilor, însă cei care primesc salariio fac pe baza unei munci prestate, iarpensionarii primesc pensii pe baza con-tribuţiei pe care au avut-o de-a lungulvieţii active. (...) Mamele aflate în con-cediu de creştere a copilului sau copiiicare primesc alocaţii nu au ce căuta încategoria asistaţilor. Copiii provin din

familii care plătesc taxe şi impozite, iarmamele au contribuit la bugetul de statanterior, direct sau indirect. Este oexagerare atunci cand se spune că Româ-nia este un stat social, pentru că nu estedeloc aşa, din contră”, a arătat profesoruluniversitar Mircea Coşea, citat de ZiarulFinanciar.

Statisticile arată că mai puţin de250.000 de persoane la nivel naţionalsunt beneficiarii ve nitului minim garan-tat, aceasta fiind categoria cel maifrecvent menţionată din rândul asistaţilorsocial, atât de către guvernanţi, cât şi deangajatori, cum că ar exista persoanecare nu vor să se angajeze pentru căprimesc acest venit lunar.

Însă su mele cheltuite cu această ca-te gorie de asistaţi nu sunt foarte mari. În

2015, spre exemplu, o familie din Româ-nia care s-a încadrat în categoria be nefi-ciarilor de venit minim garantat a primit,în medie, un venit de 230 de lei pe lună.

România alocă 3,2% din cheltuielileguvernamentale beneficiilor pentru fa-milie şi copii (alocaţiile copiilor, indem-nizaţiile pentru mame, alocaţiile pentrususţinerea familiei etc.). Germania alocă,pentru acelaşi tip de beneficii, 3,6% dincheltuielile guvernamentale, iar Franţa4,4% din cheltuieile statului, potrivitdatelor Eurostat. De asemenea, în cazulbeneficiilor alocate pentru persoanele cudizabilităţi, Romania alocă 2,3% dincheltuielile bugetare, în timp ce Germa-nia acordă 6,9%, Franţa 4,9%, Olanda10%, iar Norvegia 13,9% din totalulcheltuielilor guvernamentale.

Peste 6,5 milioane de români intră în categoria aşa-numiţilor „asistaţi social”, însă 60%dintre beneficiarii acestor alocaţii (adică 3,8 milioane) sunt copii sau persoane aflate în con-cediu de creştere a copilului.

►

EEllvveeţţiiaa aa rreeiinnttrroodduuss rreessttrriiccţţiiii ppee ppiiaaţţaammuunncciiii ppeennttrruu rroommâânnii şşii bbuullggaarrii

Guvernul federal din Elveţia a dispusactivarea unei clauze prevăzute în Acor-dul cu Uniunea Europeană care prevedeintroducerea în mod temporar a unor res-tricţii pe piaţa muncii elveţiană pentrucetăţenii români şi bulgari. Ca efect, înurmătoarele 12 luni, cetăţenii bulgari şiromâni care intenţionează să efectuezeactivităţi de lucru vor avea doar acceslimitat pe piaţa muncii din Elveţia.

Decizia a fost motivată de faptul căîn perioada iulie 2016 - mai 2017, cifraestimată pentru permisele de lucru acor-date imigranţilor români şi bulgari veniţila muncă a fost depăşită, astfel că în ur-mătoarele 12 luni permisele ce lise voratribui vor fi limitate la 996. Compara-

tiv cu anul 2015, în 2016 numărulromânilor şi bulgarilor veniţi în Elveţias-a dublat, ajungând la circa 3.300 depersoane.

La 1 iunie 2016, țara cantoanelor aeliminat toate restricţiile pe piaţa munciiimpuse cetăţenilor români şi bulgari,păstrând însă posibilitatea ca măsurilede limitare a imigraţiei să poată fi rein-troduse unilateral în cazul în care se con-stată un aflux de imigranţi din cele douăţări. „În cazul în care imigraţia dinRomânia şi Bulgaria va depăşi cu 10%media ultimilor trei ani, pe 1 iunie 2017sau cel târziu pe 1 iunie 2018, ConsiliulFederal va putea introduce noi restricţiipe piaţa internă a muncii, valabile până

pe 31 mai 2019”, avertiza Guvernul dela Berna în aprilie 2016.

O clauză similară există și în cazulridicării vizelor pentru românii și bul-garii care sosesc în Canada ca turiști în-cepând cu 1 decembrie a.c. Ottawa îşirezervă dreptul de a reimpune aceste vizedacă „tendințele de migrație clandestinădin partea vreuneia dintre cele două ţăricresc în mod semnificativ”. Există așadarun mecanism de snap-back prin careCanada va putea să reintroducă tempo-rar vizele dacă se depăşeşte un anumitnumăr de imigranți ilegali. Ca și în cazulElveției, aeastă clauză este disponibilădoar în următorii trei ani, după care ea nuva mai putea fi invocată.

ROMÂNIA | ECONOMIE

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 7PAG. 777 OPINII

Accent Montreal vă oferăspaţiu GRATUIT pentru osingură apariţie, în formatcarte de vizită alb-negru,pentru a vă promova afa-cerea şi a vă face cunoscutătuturor cititorilor ofertadumneavoastră.

Contactați-ne lainfo@accentmontreal.com

AȚI DESCHIS UN NOUBUSINESS? Charcuterie Bourret

5771 av Victoria, Mtl, H3W 2R3 | 514.733.8462

VVaa aasstteeaappttaa ccuu pprroodduussee ddee cceeaa mmaaii bbuunnaa ccaalliittaattee!!

Luni: 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 9:30-18:30 | Sambata: 9-18 MartiMarti ● VineriVineri: 9-19 |9-19 | Duminica: 9-16 Duminica: 9-16

Pastrama, Mici si Mezeluri fara nitratiColive, Sarmale, Cozonaci - cu comanda

ADRIAN BENEAadrian.benea@accentmontreal.com

Este începutul lui aprilieiar institutul meteo ne oferăcu generozitate primele zileaproape calde, însorite, zileîn care comercianții setrezesc din hibernare șiîncep să-și instaleze te-

rasele, apar primele mașini decapotabile încare dârdâie câte un cuplu de cetățeni aflațila a treia tinerețe iar chioșcurile deînghețată redevin acele instituții esențialepentru satisfacția onorabililor locuitori aiurbei. Nimic nu prevestește nenorocireacare pândește după colț. Istoricii vor con-semna, cu siguranță, clipele de dinainteadezastrului cu deja clasica frază: „La aceavreme, nimeni nu bănuia ce o să se întâm-ple”

Pe patru aprilie, în jurul prânzului,iadul își deschide larg porțile: reclama laPepsi e lansată online, pe mai multe site-uri simultan. Un atac vicios, perfect or-chestrat. A fost o problemă de secundepână s-au înregistrat primele victime,primele cazuri de șoc nervos. Apoi, ur-gențele au fost luate cu asalt. Serviciileesențiale s-au întrerupt din lipsă de per-sonal apt și a fost instaurată starea de ur-gență. Au apărut profeți cu mutrestrălucind de satisfacție care predicau cuvigoare sfârșitul lumii. Un domn agitatpovestea, la intrarea în bloc, că a văzut cuproprii lui ochi un biciclist care - țineți-văbine! - nu purta cască! Umblau zvonurialarmiste cum că undeva prin oraș bântuieun câine șoricar fără - oroare! - lesă și bot-niță! Iar când ziarele au raportat, pe primapagină, cu litere mari, că un terorist a fostsurprins aprinzându-și o țigară în parc cuscopul evident de a-i îmbolnăvi de cancerpe toți cei prezenți a devenit clar, chiar șipentru cei mai optimiști, că civilizaţia oc-cidentală e la un pas de colaps.

Aceasta este direcția în care ne îndrep-tăm. Trăim în secolul ultrajului. Pentruprima dată în istoria omenirii, fiecare ca-tegorie socială se simte victimizată. Numai există exploatați și exploatatori, sun-tem cu toții victime, începând cu milionariiamericani ai lui Ayn Rand care, sătui să selase exploatați de către săraci - adică să fienevoiți să plătească taxe - s-au retras din

lumea care se sprijinea pe umerii lor și aulăsat-o să se autodistrugă, până la individulcare a cerut o pâine în Miercurea Ciuc, înromânește, și i s-a cerut s-o plătească.

Sunt unul dintre adepții curentului PC(political correctness) pe care îl considerdoar un alt nume dat bunului simț și a căruilegiferare o găsesc necesară, căci constat,cu regret, că a ajuns o valoare pe cale dedispariție, dar sunt împotriva exagerărilorde orice natură. (scuzat fie-mi clișeul șiiertate exagerările din textul de față). Iaristeria din jurul reclamei Pepsi e una din-tre aceste exagerări.

Haideți să vedem ce grozăvii se întâm-plă în acest clip publicitar: avem un grupde manifestanți, fotomodele, topmodele,sportivi și artiști fotogenici, coafați și îm-brăcaţi după ultimele canoane, odihniți șiradioși. Știți voi, protestatarii tipici.Mesajele de pe pancartele lor îndeamnă lapace, prietenie și la băut Pepsi. Pe parcursli se adaugă trei personaje plictisite demunca abrutizantă pe care sunt nevoite săo presteze: un violonist, un fotograf și unfotomodel. Ajunși în fața cordonuluiforțelor de ordine, fotomodelul înainteazăcu o canetă în mână și i-o oferă unuia din-tre polițiști. Polițistul zâmbește, bea, zâm-bește iară iar mulțimea ovaționează.Happy joyful merry end.

Mesajul poveștii, așa cum l-am per-ceput eu? Haideți să ne unim cu toții înjurul unui produs toxic care favorizează

diabetul, obezitatea și probabil o duzină decancere și să trăim fericiți până la adâncitinereți. Mesajul poveștii așa cum l-auînțeles indignații? Ridiculizarea mișcăriiBlack Lives Matter, lipsa de respect pentrurevoltele din piața Tienanmen și paro-dierea marșurilor împotriva brutalitățiipoliției.

Dacă motivul pentru care se arată in-dignată comunitatea afro-americană eoarecum rezonabil, căci imaginea foto-modelului față în față cu poliția aduce cuacea imagine deja celebră a femeii parti-cipante la protestul din Baton Rouge careașteaptă calmă în timp ce trei polițiști sereped înspre ea, modul în care s-a pututface legătura între reclamă și piața Tienan-men depășește capacitatea mea deînțelegere și mă umple de un profundrespect vizavi de imaginația debordantă asemenilor mei.

Încercând să privesc lucrurile dinpunctul lor de vedere, aș mai putea identi-fica câteva motive de indignare: pensio-narii ar putea protesta, caci cea mai învârstă persoană din clip abia ce a depășitvârsta care îi permite să-și cumpere alcool.Și asociația heterosexualilor prost îmbră-cați și care se tund acasă ar avea de ce să selege. Apoi, ar putea să se autosesizezesindicatul polițiștilor, reclama sugereazăcă-s corupți și se vând pe mai nimic. Pen-tru o canetă de Pepsi te lasă să blochezistrăzile până ce te alungă plictiseala.

Am impresia uneori că-i un fel de com-petiție, câștigă de cel care se indigneazămai repede. Știți sketch-ul acela al luiLouis CK, în care poți verifica cât de bunești ca persoană în funcție de cât de mult aireușit să te abții de la masturbare după 11septembrie? În cazul de față e exact invers:ești cu atât mai cool cu cât protestezi maicurând. Și mai intens.

Este societatea contemporană mai di-vizată decât oricând? Nu neapărat. Studiilesugerează că nu suntem mai diferiți unii dealții față de cât eram cu 30-40 de ani înurmă. Ce s-a schimbat este felul în caretrăim diferențele dintre noi. Am devenitmai intoleranți cu opiniile pe care nu le îm-părtășim, iar răspunsul la ele e mai încăr-cat emoțional. Am devenit hipersensibili.

Tehnologia e principala responsabilăpentru această stare de fapt. Pe de-o parte,relațiile pe care noile generații le au culumea sunt indirecte, filtrate prin rețelelede socializare. Ceea ce noi numim virtual,pentru ei e real. Nu e de mirare atunci că înmomentul în care sunt puși în fața unorrealități reacțiile sunt puternice emoțional,algoritmul care filtrează informația ceajunge la ei nu mai e acolo ca să îi prote-jeze.

Pe de altă parte, tehnologia pare să fidepășit pragul limitelor noastre psihice.Mai suntem oare capabili să facem față latot acest bombardament informațional? Săprocesăm atâta informație? Nu cumva lu-crurile se mișcă prea repede? Un Che Gue-vara contemporan și-ar arunca scârbitarma: „la naiba cu revoluția, avem pro-bleme mai importante de rezolvat. De dataasta, Pepsi a mers prea departe!”

Omenirea a avut secole la dispoziție săse adapteze presei scrise, zeci de ani ca săse adapteze radioului și televiziunii, iaracum ne vedem nevoiți să ne adaptăm într-un timp extrem de scurt la cea mai com-plexă formă de comunicare din istoriaumanității. Trăim vremuri teribil de intere-sante.

Cititor avid, cinefil avizat și călătorinspirat, Adrian Benea este unul din fonda-torii V-Studios (Facebook.com/vstudiosmtl,un proiect media axat pe reportaje dinMontreal și din comunitatea română mon-trealeză.

Epoca ultrajului

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Kendall Jenner „soluționând” un protest cu o canetă de Pepsi.

Dr. Marius Damian D.M.D.CHIRURGIEN DENTISTE

Centre dentaire Papineau-Villeray

Tel: (514) 376 3371 Fax: (514) 376 3377

7715 Papineau, suite 100Montreal H2E 2H4

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 8PAG. 888 OPINII

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

CARMEN FIRANinfo@accentmontreal.com

Stau pe burtă întinsă pejos de câteva minute bune.Lângă mine, un olandezcu privire răvăşită degroază, tocmai sosit cuKLM din Amsterdam, măîntreabă dacă poate să-mi

folosească celularul pentru a-şi anunţa pri-etenul care urma să-l aştepte că nu va ieşiprea curând afară. O asiatică slăbuţă cu faţaalbă de frică, îmbrăcată în haine albeuşoare, se miră că avem totuşi voie să vor-bim la telefon. Şi-a scos pantofii şi lipităde cimentul rece pare o sculptură vie cres-cută neaşteptat în cel mai neaşteptat loc.Suntem la Houston, în aeroportul inter-naţional, unul dintre cele mai mari şi maiaglomerate din America, cam 20 depasageri în faţa punctului de control. Toţiîntinşi pe burtă acoperindu-ne capul cumâinile, aşa cum am fost instruiţi. Îm-puşcăturile au încetat. Se aud doar sirenelemaşinilor de poliţie şi salvare. Dacă ridicipuţin capul, vezi picioare grăbite în uni-forme şi câini în lesă adulmecând locul.

Eram în tranzit. Zburam din New Yorkîn Arkansas, să petrecem câteva zile cunişte buni prieteni, poeţi pur sânge, care

într-un moment de revelaţie aleseseră debună voie şi nesiliţi de nimeni să se mute înpădurile virgine ale munţilor Ozark. Ocălătorie în interiorul Americii neştiute,care avea să fie mai exotică decât pe o in-sulă sălbatecă în Pacific, ori într-o junglăsud-americană.

Drumul e mai lung decât dacă ai zburaîn Europa. Iei un avion până în HoustonTexas, de acolo altul la Little Rock, capi-tala statului Arkansas, închiriezi apoi omaşină şi mai conduci trei ore printredealuri, văi, canioane, treci râuri, oraşe fan-tomatice, păşuni şi drumuri neasfaltate caretaie păduri imense.

În aeroportul din Houston, numitGeorge Bush, aveam de stat peste două orepână să ne îmbarcăm pe zborul spre LittleRock, orăşel al cărui aeroport se cheamăBill Clinton. Doi foşti preşedinţi iubiţi deamericani, amândoi pe jumătate.

L-am lăsat pe soţul meu la poarta deîmbarcare să citească liniştit şi am decis săies afară să fumez o ţigară. Timp aveam su-ficient. În niciun aeroport american nu maiexistă spaţii pentru fumat, adicţie păcă-toasă, taxată din greu. La întoarcere trebuiadin nou să trec prin punctul de control, sămă descalţ şi să primesc o radiografie gra-tuită în celula de securitate (nicio legăturăcu semnificaţia ei în timpurile apuse din

tinereţea mea în România).Mi-am luat cu mine actul de identitate

şi biletul, iar înainte să plec, i-am spussoţului glumind peste umăr: „Şi dacă numă mai întorc, să ai un zbor plăcut!” Deparcă nu eu aş fi scris despre puterea cu-vintelor!

Afară primăvara venise din plin, aerulera cald şi umed, cerul albastru. Albastrude Texas. Mi-am aprins o ţigară în faţauşilor de sticlă ale terminalului. Prin hu-ruitul de motoare ale avioanelor care deco-lau şi aterizau făcând să vibreze asfaltulsub picioare, am auzit două împuşcături.Poate mi s-a părut, prin cine ştie ce asoci-aţie subconştientă reziduală cu vestul săl-batec. Texasul e azi un stat prosper,mustind de petrol şi de ferme, iar Hous-tonul unul dintre cele mai populate şi maimoderne oraşe americane. Încă două focuride armă, de data asta chiar în spatele meu.Prin uşile de sticlă ţâşneşte afară strigândîngrozit un ofiţer de securitate: „Dum-nezeule, s-a împuşcat! S-a împuşcat!” Şiîncepe să alerge panicat în sus şi-n josde-a lungul trotuarului.

Primul impuls a fost să-l liniştesc, mi-am stins ţigara şi când să intru înapoi în ter-minal, soseau deja maşini de salvare şipompieri. Un bărbat înalt ras în cap îmbră-cat în civil m-a oprit prompt. FBI. Nu maiputeam intra. Un individ deschisese foculasupra pasagerilor aflaţi înăuntru şi la urmăîşi trăsese un glonţ în cap. Zăcea într-obaltă de sânge la câţiva metri de mine.

În câteva minute locul era asediat deagenţi de securitate, poliţişti, câini, şi salaera încercuită de benzi galbene pe care cu-vântul crimă era scris gros cu negru. Încercsă negociez să fiu lăsată să intru, explic căsoţul meu este în sala de îmbarcare, căavem avion spre Little Rock, singura cursădin acea zi, că n-am bagaj, bani, nimic,ieșisem doar să fumez o ţigară.

Agentul FBI mă priveşte sever. „Pe aicinu se trece. Aeroportul e închis. Începe in-vestigaţia care poate să dureze câteva ore.”

Insist prosteşte. Un câine lup îmi miroasepantofii. Par indiferentă deşi îmi trece untremur pe spate. „Vrei să faci parte dintr-oscenă de crimă?” Nu înţeleg întrebarea şicontinui să-l rog să mă lase înăuntru.„OK”, cedează brusc, „dar pe burtă”! Măarunc pe burtă şi el îmi indică să mă tragspre punctul de control.

În jur pustiu, niciun pasager, unde audispărut cu toţii? Forfotesc peste tot doarofiţeri, agenţi şi poliţişti. Când ajung însăîn dreptul punctului de control, găsesc şipasagerii, întinşi toţi pe jos cu mâinile pecap. Le aduc vestea bună: „E gata. Tipulcare a deschis focul e mort. S-a împuşcat.”Se uită la mine neîncrezători. „Vin deafară, l-am văzut, e mort.” „Şi dacă nu emort?” murmură o femeie vajnică de lângămine. „Mă rog, dar e grav rănit, l-amvăzut”, o țin eu pe-a mea, „poliţia e aici,s-a încheiat”. Dau să mă ridic în genunchişi un bărbat cu părul strâns într-o coamă laspate şi un tatuaj mare pe umăr îmi spuneprintre dinţi: „Nu s-a împuşcat, l-au îm-puşcat.” Accentuează: „L-au împuşcat.”„Cine?” „Un agent FBI.” „Ce mai con-tează?!” Contează”, îmi spune iritat, „eisunt peste tot. Ne urmăresc pas cu pas. BigBrother!” (Cum ar fi Guvernul? sau Secu-ritatea?) „Şi n-o să ne spună niciodată ade-vărul”. Îi apare un rictus pe faţă şi îmi dauseama că e cazul să tac.

Îl sun pe soţul meu pe celular şi îi spuncu voce joasă că un tip a deschis focul, ecel puţin un mort, şi că s-ar putea să pierdzborul, că acum mă aflu pe burtă în faţapunctului de control. Îmi răspunde calm sămă întorc pe spate, apoi închide, convinscă e o glumă trăznită. Doar că în curândtoate posturile de ştiri aveau să difuzeze di-rect din aeroportul texan tragedia. Şi mass-media e iute de picior, iar scenele cuîmpuşcături îi cad mănuşă. Soţul vede şi elpe monitorul din sala de îmbarcare şi măsună înapoi. În fine, s-a îngrijorat, mă gân-desc. „Ţi-a trebuit ţigară! Vezi unde ducefumatul tău?”

America

Deschis: Marti - Vineri: 9.00-18.00 | Sambata: 9.00-17.00Duminica - Luni: Inchis

* Detalii in magazin38 de ani in afaceri

Peste 30 de sortimente - Alb - Rosu - RozeIcewine - Sec - Catifelat - Cu gust de fructe

Magazinuldvs. de

Huston, Texas. Texasul este un stat prosper, mustind de petrol şi de ferme, iar Houstonulunul dintre cele mai populate şi mai moderne oraşe americane.

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 9PAG. 999 OPINII

Disponibilitate maxima, preturi deosebit de avantajoase.Deplasari la client. Servicii personalizate.

Pregatire profesionala de exceptie, o vasta experientacanadiana pentru ORICE domeniu de activitate!Member of Canadian Bookkeepers Association

Gabriela Bucsa

CCOONNTTAABBIILLIITTAATTEE SSII FFIISSCCAALLIITTAATTEE PPRROOFFEESSIIOONNAALLAA• Declara%i de IMPOZIT: persoane fizice si companii

• Declara%i TPS/TVQ, Salarii, Simulari REER

• Rapoarte IFTA, Rapoarte CCQ, CSST

www.arcade-accounting.com • 551144..550088..88888800 • info@arcade-accounting.com

• Incorporari si lichidari de companii• Reprezentare in fata autorita%lor guvernamentale

• Consiliere fiscala op%ma pentru rambursari maxime

3333 boul. Cavendish, suite 435, Montreal, H4B 2M5

Ne ridicăm încet în picioare, unul câteunul, fără să ni se spună s-o facem. Totul eîngheţat, maşinile de control al bagajelor aufost oprite, nu se mişcă nimic. Suntemanunţaţi că va începe o investigaţie carepoate dura câteva ore, că suntem de-acummartori într-o crimă, nu suspecţi, precizeazăofiţerul, martori, că ni se vor lua datele per-sonale şi un agent ne va interoga pe fiecare.Poate că atacatorul avea un complice, poatecă el se află chiar între noi. Poate că a pusşi o bombă? Tragediile petrecute recent înalte aeroporturi încă persistă în minţile mul-tora. Protocolul de securitate în astfel decazuri e foarte elaborat.

Deocamdată, aşteptăm. O oră. Două.Simt că mă lasă picioarele. Parcă era maibine pe burtă. Între timp cadavrul a fostridicat şi sângele spălat de pe podea. Dea-supra locului atârnă o pancartă mare pe careabia acum o observăm: Bine aţi venit laHouston! Întâlnirea Asociaţiei Naţionale aArmelor. Mai 201... Olandezul o fotografi-ază cu celularul. „Ironic, nu?” spune spremine. Un bărbat cu pălărie de piele cuboruri largi se întoarce nervos spre noi: „Şice-i cu asta?”

Chiar aşa, ce-i cu asta?! În Congres toc-mai fusese blocată legea de reglementare aregimului armelor, după dezbateri intense,unele absurde. O parte a Americii îşi apăracu dinţii articolul 2 din Constituţie, şi separe că mă aflam chiar în acea parte a ei, înacel frumos început de mai, în VinereaMare. După câteva ore prin care am trecutprin toate procedurile de securitate şi in-vestigaţii, am fost eliberaţi. Bărbatul cupălărie de piele şi-a luat valiza de pe bandăşi a plecat cu paşi mari tropăind apăsat dincizmele sale de piele, binecuvântând la gră-madă: „God bless us!”

Începea altă aventură. Schimbarea ter-minalului, zborul anulat, alt avion, câtevaore de întârziere. „Nu primim nicio des-păgubire?” a întrebat o doamnă. „Bucuraţi-vă că sunteţi în viaţă”, i-a răspunsstewardesa, „şi prindeţi-vă acum centurile,intrăm într-o zonă de furtună.”

Am ajuns în Little Rock pe înserat şi dincauza aceleiaşi furtuni am decis sărămânem acolo peste noapte. Afară plouarăutăcios cu rafale de vânt dar hotelul Ma-riott strălucea sub candelabre imense,

restaurantele erau şi ele pline de negri fru-mos îmbrăcaţi, doamne cu pălării colorateşi bărbaţi în costume elegante, sute de eno-riaşi veniţi la o întâlnire a bisericilormetodiste din Arkansas.

După ora şase seara aproape toate ma-gazinele şi localurile de pe singura stradăprincipală se închid. Mâncăm cu localniciiîntr-o bodegă peşte foarte bine prăjit, lan-gustine piperate şi porumb fiert. Chelneriţa,o blondă plinuţă şi zâmbitoare, ne miroaseimediat şi ne întreabă de unde suntem.„New York? Oh, my God, e adevărat?” „Aifost vreodată la New York?” întreb pri-etenoasă. „Oh, nu. Doamne fereşte!”, sescuză cu gândul probabil la un infern ten-tant, dulce şi în acelaşi timp greu accesibil.Accentul nostru străin sună ceva mai bineaici unde vocalele se lungesc subţiate. Îispun că suntem de fapt din România. „Oh,boy!” aproape strigă de bucurie, „n-amvăzut niciodată un român. Eu n-am călătoritniciunde, dar prietenul meu a fost în Sue-dia.” Ne aduce două pahare cu bere rece, nemăsoară admirativ cu privirea şi la plecarene strigă: „God bless you!”

A doua zi aveam să intrăm într-o altăAmerică. Sau, mai bine zis, încă într-una,din multele care convieţuiesc paralel întregraniţele acestei ţări grandioase prin diver-sitate. Trecem prin spaţii deschise şi săl-batece, populate mai multe cu animale şipăsări decât cu oameni, cu păşuni întinse deun verde crud pe care pasc vite, din loc înloc câte o fermă cu cai, case modeste darproprietăţi îngrijite, dealuri împădurite cuverde metalic, râuri repezi făcându-şi locprintre stânci. E curat, e vast, e liniştitor.Natura pare mai puternică decât omul, îm-blânzită dar nealterată.

Aşezările sunt formate din câteva casela mari distanţe unele de altele, o benzinărieşi un mic magazin general. Copii suntpuţini, un autobuz îi adună dimineaţa şi îiduce la şcoala aflată uneori la zeci de miledepărtare. Şi doctori sunt puţini, dar existăservicii particulare care pot trimite un eli-copter în caz de urgenţă, care va ajungeoricum mai repede decât o salvare. Bisericisunt în schimb multe. Fiecare comunitateare biserica ei, şi fiecare din ele e „singuraadevărată”, o clădire modestă, unde mem-brii ei se întâlnesc duminica, uneori

mănâncă împreună, alteori de acolo îşi în-carcă armele şi pleacă direct la vânătoaresau la show-uri de trageri. Dumnezeucoabitează bine cu armele şi câinii dincasele lor ascunse în natură, dar cu uşiledeschise. Pe o plăcuţă într-un loc izolat amvăzut chiar scris We don’t call 911, adicăNoi nu chemăm poliţia.

Te întrebi din ce trăiesc toţi oameniiaceia. În afara de câteva ferme, nu există in-dustrie, agricultură, servicii. Pescuiesc,vânează căprioare, curcani sălbatici sauurşi, se gospodăresc şi se apără singuri,fumează marihuana şi beau moonshine, unfel de rachiu dublu distilat, făcut de ei la lu-mina lunii, mai legal mai ilegal. Mulţipretind că nu au nevoie de niciun guvern,sunt libertarieni sau liberali, de dreapta saude stânga. Tea Party sau Occupy. Deşi,până una alta, tot guvernul antipatizat leplăteşte ajutoare sociale şi pensii. Unii alegpustietatea, alţii sunt probabil obligaţi să re-curgă la ea. Unii se ascund în natură de for-fota oraşelor, alţii de lege. Locuri ca acestease repetă şi se multiplică în multe state de-a lungul şi de-a latul ţării, iar Americamerge mai departe, conservatoare în mijlocşi democrată pe margini, un balaur fabuloscu nenumărate capete ridicate spre cer.

Casa prietenilor noştri e într-un locmagic. Coborâm pe poteci înguste spre peş-teri şi cascade, râuri subţiri ţâşnesc de substânci, urcăm dealuri pe urmele mistreţilorcare tocmai răvăşiseră pământul în căutarede hrană, ajungem pe vârfuri de stânci şi neîntindem pe pietrele încinse de soare. Dea-supra, cerul pe care plutesc vulturi cu aripi

uriaşe deschise. Dedesubt, râul Buffalotăind pământul şi stâncile în canioaneadânci. De jur împrejur, Munții Ozark, undetriburi de indieni trăiau cu mii de ani înaintede sosirea europenilor. Poţi să-ţi pui barcasau canoe şi să pluteşti zile în şir pe râu înjos, culcat pe spate în voia vântului şi apei,să asculţi forfota animalelor şi păsărilorcare te vor privi indiferente dinăuntru pă-durilor ridicate de-o parte şi de-a alta.

Strângem rădăcini şi cioturi de lemn cuforme frumos contorsionate. Adunăm pietretatuate cu fosile vechi de milioane de ani depe malul râului Buffalo. Urmărim cuprivirea păsări mici galbene, albastre sau cupenajul roşiatic care vin să se hrănească dincoliviile atârnate în jurul casei. Înţeleg dece prietenii noştri au ales să trăiască aici,rupţi de lumea de oţel şi sticlă, dar în cen-trul altei lumi, neatinse, pulsând de verde şide respiraţii ascunse.

Se întunecă şi o puzederie de stele marişi strălucitoare aprind cerul, mai spectacu-los chiar decât în deşert. Stăm în jurul focu-lui şi mâncăm mititei cumpăraţi de la unmagazin din New York şi trecuţi prinfocurile din aeroportul Houston. Pe ecranulpunctului de control or fi apărut ca niştemici grenade nevinovate cu gust de acasă.Dar acasă suntem şi aici, în pădurile dinArkansas.

Carmen Firan este o scriitoare americanăde origine română, stabilită la New York. Apublicat peste 30 de volume de proză,poeme şi eseuri în România şi Statele Uniteale Americii. Cărţile sale pot fi comandatela carmenfiran.com/OrderBooks.htm.

profundă

America rurală. Spații deschise și sălbatice, populate cu mai multe animale și păsări decâtoameni. Așezări din câteva case la mari distanțe unele de altele. Copii puțini, doctori puțini,arme și biserici multe.

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 10PAG. 101010 www.accentmontreal.com

3833 boul. St-LaurentMontreal, H2W 1X9514.288.8046

LA NOI GASITI SAVORILELA NOI GASITI SAVORILEDE ACASA!DE ACASA!

Mititei proaspetiCarnati proaspetiCarne marinata

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunntt

CChhaarrccuutteerriieeFFaaiirrmmoouunnttLA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!LA NOI GASITI SAVORILE DE ACASA!

►►Mezeluri pregatite inpropriul laborator ►►Produse de cofetarie

SPECIALITATI SPECIALITATI ROMANESTIROMANESTI

LLLLAAAA PPPPAAAAVVVVEEEE LLLL

TTooaattee pprroodduusseellee nnooaassttrree ssuunntt pprreeppaarraatteessii aaffuummaattee iinn mmaaggaazziinnuull ddiinn LLaavvaall RReetteettee aarrddeelleenneessttiiGGuussttoossiiii mmiiccii ddee BBaallkkaanniiCarnati oltenestiCarnati afumatiCiolane afumateCostita afumataTelemea de oaie GhiudemBabic+ multe alte produsetraditionale romanesti

LAVALLAVAL

ȘERBAN MIHAI TISMĂNARIU& ASOCIAŢII

CABINET DE AVOCATURĂ

DREPT CIVIL,COMERCIAL ȘI AL MUNCII

DREPT MATRIMONIAL

DREPTULIMIGRAȚIEI

Vă protejăm drepturileși interesele

Peste 23 de ani de experienţă în Baroul din Montreal

Cabinetul nostru de avocatură oferă asistenţă, consultanţă șireprezentare juridică în procese de

divorţ, partaj matrimonial, custodie minor, pensie alimentară,în procese de moștenire, succesiune, înfiinţare firme.

Vă punem la dispoziţie o experienţă de peste două decenii, cu rezolvarea unor cazuri dificile, ce au făcut jurisprudenţă la Curtea

Federală și Curtea Superioară.Oferim, de asemenea, reprezentare la litigii în România și la CEDO.

Onorarii rezonabile.

Birourile noastre sunt situate la507 Place d’Armes, Suite 1545, Vieux-Montréal, H2Y 2W8

tismanariu@sympatico.ca

514-285-0052

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 11PAG. 111111 www.accentmontreal.com

AA IINNCCEEPPUUTT SSEEZZOONNUULL DDEE BBBBQQ!!•La noi gasiti cea mai mare

varietate de mezeluri,preparate de casa: peste 70 de produse artizanale•Sarmale, Salata beuf,

Ciorba de burta, Salata devinete, Icre

•Chiftele proaspete, facute in magazin

Gustul Traditiei

R e s t a u r a n t

200 DE LOCURI• Specialitati romanesti• Parcare gratuita

MENIU VARIAT10 feluri calde • Fructe de mare

• Peste • Saslic (pui, porc) • Carnati • Salata • Desert

Info & rezervari: 514.277.4787 • 514.679.4583

Organizam nuntibotezuri • comuniuni

petreceri

Rezervari vineri & duminica10% reducereMUZICA LIVE

MMOONNTTRREEAALLPiata Jean Talon

7070 Henri-Julien, H2S 3S3

551144..880077..11662266Deschis in fiecare zi

SSaallaammPPiicckk

CCaarrnnaattii pprrooaassppeettii

nneeggrree ddeeffllooaarreeaa ssooaarreelluuii

iinn vvrraacc

SSeemmiinnttee

MMaaccrroouupprrooaassppaatt ssii

SSTT--HHUUBBEERRTT5552 boul. Grande-Allée, J4Z 3G1

445500..667766..66665544Orar prelungit! Deschis si lunea,

pana la ora 18.00.

aaffuummaatt

BBrraannzzaa ccaassSSmmaannttaannaaMMiiccii

pprrooaassppeettii

BALKANI

BROSSA

RD

wwwwww..bbaallkkaanniibbrroossssaarrdd..ccoomm

BBrraannzzaa ddeebbuurrdduuff

mmaacceeddoonneeaannaa33 kkgg

ssaauu iinn vvrraacc

FFeettaa

iinnttrreegg -- PPuullppeeaarriippii,, iinniimmaa

ffiiccaatteeii,, ppiippoottaa

PPuuii ddee ffeerrmmaa

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 12PAG. 121212

CURS COMPLETCURS COMPLET

CU ACEST CUPON

- 24 ore de teorie, 15 de practica- Plan de plata disponibil- Incepeti cu un depozit de doar 50$- Cursuri in franceza sau engleza

PPRREEGGAATTIIRREE PPEENNTTRRUU EEXXAAMMEENNUULL PPRRAACCTTIICCPPRREEGGAATTIIRREE PPEENNTTRRUU EEXXAAMMEENNUULL PPRRAACCTTIICC6 ORE DE PRACTICA+ MASINA DE INCHIRIAT

PPooiissssoonnnneerriieeFFlleeuurryy2345 Fleury Est, Montreal, H2B 1K8

551144..550011..44446622

● Peste din Mediterana, din Grecia si Maroc● Specialitati din America de Nord (Florida)

si America de Sud

PRIMAPRIMAPESCARIE PESCARIE

ROMANEASCAROMANEASCALA MONTREALLA MONTREAL

Comenzi prin telefon pentru ORICE fel de peste, proaspat sau gatit

Charcuterie Produse traditionale romanesti si nemtesti

Crenvursti, Carnaciori oltenesti, Cabanos, Costita afumataSarmale, Zacusca, Platouri reci si calde, la comanda

● Cod sarat cu si fara oase, merluciu si macrou proaspat ● Mare varietate de fructe de mare - Caracatita la pret foarte bun● Specialitatea casei: Carnati din peste, diferite varietati● Chiftelute de peste, ardei umpluti cu fructe de mare,

musaca cu somon, salata cu somon afumat, icre● Somon afumat in magazin

Varza Varza muratamurata

7.99$/buc7.99$/buc.

www.accentmontreal.com

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 13PAG. 131313 ȘTIIN�Ă & TEHNOLOGIE

Vreți mai mulți clienți?

Publicitate care funcționează!www.accentmontreal.com | info@accentmontreal.com | 514 690.8831

Suntem aici să vă ajutăm!Print și online

Modi)cări ale *orei intestinale în călătoriaspre Marte

CĂTĂLINA CURCEANUcatalina.curceanu@accentmontreal.com

De ani de zile seplănuiește o călătoriespre Marte, PlanetaRoșie. În ciuda faptuluică în anii ’80 se credeacă în 2000 vom păși pesolul acestei planete,până în prezent nimeni

nu s-a aventurat în această călătorieriscantă. Cu actualele tehnologii, un voiajspre Marte durează luni de zile și, pe lângăriscurile tehnice inerente ale unui drum atâtde îndelungat, alte pericole îi pasc pe cura-joșii astronauți. Printre acestea sunt radiați-ile cosmice, adică particulele care vin dinUnivers din procesele ce au loc în stele și

care, interacționând cu atomii organismu-lui, pot duce la afecțiuni grave, mai alesatunci când afectează ADN-ul. Pe Pământsuntem protejați de aceste radiații datorităatmosferei, care absoarbe mare parte dinrazele cosmice, și de către câmpul magneticterestru, care, la rândul lui, deviază partedin fluxul de particule. Într-o călătorie spreMarte astronauții vor trebui să poarte cos-tume speciale, care să absoarbă cât maimult din razele cosmice.

Dacă radiația cosmică este un pericolbine cunoscut, nu același lucru se poatespune despre posibilele transformări care auloc în organismul astronauților datorateregimului alimentar și stresului generat deaceastă aventură.

Un studiu recent s-a aplecat asupramodificărilor florei intestinale (microbio-

mului), adică a tipului de bacterii care segăsesc în intestin, în cadrul proiectuluiMars500. Mars 500 este cea mai importantăsimulare a unei călătorii spre Planeta Roșieefectuată până în prezent. Ea a avut loc într-un laborator din Moscova și a implicat șaseastronauți - trei ruși, doi europeni și unchinez. Ei au stat închiși într-un mediu carea simulat o navă în drum spre Marte, dar șio ieșire pe Planeta Roșie, pe o durată de 520de zile, în anii 2010-2011 (de pe 3 iunie2010 până pe 4 noiembrie 2011). As-tronauții care au participat la Mars500 austat închiși într-un modul cilindric, fărănicio fereastră, comunicarea cu exteriorulfăcându-se cu ajutorul microfoanelor carese comportau la fel ca în spațiu (adică aveauo întârziere în primirea răspunsului care

corespundea cu distanța echivalentă față dePământ).

Pe durata proiectului Mars500, dar și peo perioadă de șase luni după terminarea sa,au fost efectuate analize ale materiei fecaleale astronauților, pentru studiul modi-ficărilor ce au loc în flora intestinală, ținândcont de faptul că aceștia au consumat înspecial alimente conservate.

Dacă la început flora intestinală eraspecifică, fiecare dintre cei șase participanțila experiment având propriul amestec debacterii, s-a constatat că pe măsura treceriitimpul această floră a devenit din ce în cemai asemănătoare. Concluzia: atunci cândpersoanele trăiesc în medii închise, flora in-testinală se transformă și ajunge să fie li-mitată, ceea ce duce la asemănareapomenită. Rezultatele acestui studiu au fostpublicate recent în revista Microbiome.

Schimbările petrecute în flora intesti-nală a astronauților au dus la modificări alenivelului acizilor grași care reglează com-portamentul intestinului. Aceste modificăripot avea efecte negative asupra întreguluiorganism, care sunt încă studiate.

Prin urmare, într-o călătorie spre Marteastronauții trebuie să aibă un regim ali-mentar care să permită menținerea uneiflore intestinale cât mai variate, de aceastadepinzând sănătatea fizică dar și psihică acurajoșilor care s-ar aventura în această ex-pediție.

La ora actuală există mai multe proiecteale diverselor agenții spațiale, precumNASA și SpaceX, care vizează ca în urmă-torii ani un echipaj uman să ajungă peMarte. Voiajul de la Pământ la Marte arputea dura circa opt luni, o perioada foarteîndelungată, în care efectele asupra orga-nismului sunt încă studiate - atât din punctde vedere fizic cât și psihic.

Cătălina Curceanu este prim cercetător îndomeniul fizicii particulelor elementare şi alfizicii nucleare, Laboratori Nazionali di Fras-cati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare(Italia) şi colaborator Scientia.ro.

ODISEEA SPAIALĂ

Mai multe agenții spațiale pregătesc călătorii cu echipaj uman sprePlaneta Roșie. Într-o asemenea călătorie, lungă și periculoasă, floraintestinală (microbiom) poate suferi diverse modificări. Acestea au foststudiate într-o simulare a călătoriei care a durat mai bine de 500 dezile, în cadrul proiectului Mars500.

►

NASA are în plan ca undeva în anii 2030 prima misiune umană să ajungă pe Marte. SpaceX,o agenție aerospațială privată, fondată în 2002 de Elon Musk cu scopul de a reduce cos-turile călătoriilor spațiale și de a permite colonizarea planetei Marte, preconizează stabilireaunei colonii autonome pe Marte în următorii 50-100 de ani.

Microbiomul și stareagenerală de sănătateCercetările medicale au arătat că dezechili-brele microbiomului intestinal (flora in-testinală) sunt legate de anumite boliorganice, că anumite aspecte ale compo-ziţiei acestui ansamblu de microorganisme(ce tipuri de bacterii, în ce proporţii) suntasociate cu tendinţa spre anumite afecţiunimetabolice (precum diabetul şi obezitatea),că există corelaţii între flora intestinală şifuncţionarea sistemului imunitar, că existăcorelaţii între microbiomul intestinal şi unnumăr mare de boli, printre care ateroscle-roza, malnutriţia, hipertensiunea, astmul,artrita reumatoidă, ulcerul, sindromul in-testinului iritabil, psoriazisul, dar şi unelecancere, precum cel de colon, de ficat orilimfomul.În ultimii ani, cercetătorii s-au aplecat șiasupra influenţei pe care microbiomuluiintestinal îl are asupra funcţionării creieru-lui şi asupra psihicului uman. Deşi studiiletrebuie aprofundate, există deja date caresugerează că starea microbiomului intes-tinal are un impact asupra comportamentu-lui uman, asupra sănătăţii mentale şi chiarasupra capacităţilor cognitive.

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 14PAG. 141414 GRANI�ELE GÂNDIRII

Este greu de ascuns un complex marede clădiri. Chiar şi centrul de comandă alNORAD (North American Aerospace De-fense Command) de la Cheyenne Moun-tain, care se află în întregime în interiorulunui munte din Colorado, este indicată prininfrastructura sa externă, care este evidentă.Din moment ce guvernele deţin terenurileşi controlează accesul nu există niciunmotiv pentru a ascunde existenţa acestorbaze militare. Cu ajutorul sateliţilor sepoate observa orice nouă construcție, așa căalte guverne știu că ceva se află acolo, chiardacă obiectul final este ascuns. Şi totuşi, ex-istă poveşti despre baze secrete care persistăîn continuare. Iată opt dintre acestea.

Despre prima dintre ele, aflată în MareaBritanie, se spune că a adăpostit tot felul deexperimente ilegale şi imorale:

PORTON DOWNAceastă bază militară este reală. Se află

în Wiltshire, Anglia, şi oricine poate sătreacă pe lângă ea sau să o repereze cuGoogle Earth. Porton Down există din tim-pul Primului Război Mondial, pe vremea

când în conflicte armate se utilizau gazetoxice. În cadrul acestei baze s-au dezvoltattehnologii privind măștile de gaze şi diferitemetode de a lansa gaze toxice. O serie dearme oribile precum iperita (mustard gas)și clorul au fost utilizate în mod obişnuitaici.

Cea mai neagră moștenire a bazei mi-litare de la Porton Down şi principalulmotiv al reputaţiei sale provine însă dinepoca războiului rece. În aceeași perioadăîn care americanii făceau experimente cuLSD (n.t. - acronimul pentru Acid Liser-gic Dietilamid) în cadrul programuluiMKULTRA, la Porton Down se făceau ace-leași experimente. LSD-ul se administramilitarilor fără consimţământul lor, cuscopul de a dezvolta tehnici de control alminţii şi tehnici de interogare. S-au des-făşurat și alte experimente pe oameni, sol-date cu cel puțin un deces și o serie deprocese ulterioare, cu neurotoxine ca VX,gazul sarin sau endotoxinei pyrexal.

Cea mai faimoasă bază militară secretănu este însă Porton Down, ci una aflată înStatele Unite.

AREA 51Este o bază militară reală aflată în statul

Nevada. Cea mai mare confuzie în legăturăcu Area 51 este că aceasta nu are nimiccomun cu Roswell, New Mexico, și presu-pusa prăbușire a unui OZN în anul 1947.Este vorba aici de două state diferite, iarbaza militară Area 51 nici nu exista la aceadată. Imposibil deci ca extratereştrii de-cedaţi în presupusul accident de la Roswellsă fie aduși la această bază militară, așacum spune legenda. Area 51 a fost con-struită în anii '50, în principal pentru dez-voltarea avioanelor de spionaj ultrasecreteA-12 şi SR-71. Nimeni n-o numește Area51. Informal este cunoscută ca „TheRanch”, oficial ca National Classified TestFacility. Contrar zvonurilor, armata nu anegat niciodată existenţa sa. Termenul„classified” din numele său înseamnă, purşi simplu, că nu este permisă divulgarea deinformaţii în legătură cu ceea ce se întâm-plă acolo.

Mare parte din trecutul său a fost de-clasificat şi nimic din ceea ce s-a aflat cuaceastă ocazie nu a surprins pe cei care lu-crează în jurnalismul aviatic. Cele mai se-crete aeronave americane, cum ar fi A-12,SR-71, F-117 şi TACIT BLUE, au fost tes-tate şi dezvoltate în cadrul acestei baze mi-litare. Din acest motiv Area 51 se află înmijlocul pustiului, ascunsă în spatelemunţilor.

Un studiu cu ajutorul lui Google Eartharată că activitatea la baza Area 51 s-aredus mult în ultimii ani, probabil pentrucă eforturile şi bugetele alocate s-au în-dreptat spre aeronavele fără pilot.

Dar dacă ET nu a fost adus la Area 51,poate că a ajuns la presupusa bază militarăsubterană din New Mexico, acolo unde s-arafla extratereştri gri şi fiinţe reptiliene.

BAZA DULCEFicţiune. În ciuda apariției sale în seria-

le TV, benzi desenate şi romane nu existănicio dovadă că ar exista vreo bază subte-rană în Archuleta Mesa, la 5 km nord deoraşul Dulce, New Mexico. Referirifrecvente la această bază apar în cadrulsite-urilor web destinate subiectului OZNşi conspiraţiilor şi, de obicei, ele descriudesfăşurarea unor operaţiuni în comunîntre extratereştri şi armata SUA. Povestea

a început atunci când un entuziast alfenomenului OZN din zonă, Paul Ben-newitz, a afirmat că ar fi recepţionat trans-misii radio de sub Archuleta Mesa în anii'70. Peste câţiva ani, un alt entuziast alfenomenului OZN, Phil Schneider, apretins că ar fi fost angajat acolo, făcânddescrieri detaliate ale bazei subterane.Aceasta ar avea șapte nivele şi ar găzdui opopulaţie de 18.000 de extratereştri. Tot-odată, Schneider a furnizat şi descrieri aleexperimentelor teribile pe care aceştia le-ar efectua acolo asupra oamenilor. În plus,ar exista o legătură subterană între aceastăbază şi Los Alamos National Laboratory,aflat la o distanţă de 130 kilometri.

Este evident că, analizând imaginilepentru Archuleta Mesa folosind GoogleEarth, nu se observă nimic special în acearegiune - cu atât mai puțin ceva ce ar con-firma descrierile lui Schneider, în care aparclădiri aflate la suprafaţă și prezenţa unorinstalaţii radar. Nu există, desigur, niciolegătură subterană între acea regiune şi LosAlamos și pare cel puţin suspect că PhilSchneider ar fi putut vorbi în dreapta și-nstânga despre locul său de muncă atât detop secret.

Dar dacă baza Dulce e o ficțiune poatecei care afirmă că SUA deţine o bază sub-acvatică de tipul Area 51 în Bahamas audreptate.

BAZA AUTECEste reală. Atlantic Undersea Test and

Evaluation Center al marinei americane seaflă pe insula Andros din Bahamas şi afăcut obiectul unui episod UFO Hunters depe History Channel, ca fiind o bază secretăextraterestră subacvatică. Cei care lucreazăla acest serial au considerat respectivulepisod ca fiind mai degrabă comic şi, cuocazia vizionării lui înainte de a fi dat pepost, au organizat un party în care toți pur-tau coifuri de aluminiu.

Adevărul e că AUTEC nu se află subapă. Este mai degrabă o staţiune la mare,cu un mic port, o rampă pentru ambarcaţi-uni şi un debarcader, beach club și cabanabar.

Cu toate că marina americană nudezvăluie informaţii cu privire la proiectelespecifice ce au loc acolo, dotările și capa-citățile bazei nu sunt secrete.

Opt baze militare secrete.

Horaire disponile àOSTEOYOGA.COM

TTHHEE PPAATTHH OOFF TTHHEE OORRGGAANNIICC SSEELLFF

Guvernele şi forţele armate au baze secrete, acesta este un lucruevident. Partea secretă se referă, în general, la ceea ce se face acolo,existenţa reală a unei anume baze militare nefiind, de obicei, pusă îndiscuţie.

►

Area 51 în deșertul Nevada.

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 15PAG. 151515 GRANI�ELE GÂNDIRII

Realitate sau cţiune?AUTEC are de-a face cu războiul subac-vatic, și în mod special cu torpile și mine.Dar și cu vehicule subacvatice fără pilot,războiul electronic și tehnologia acusticăimplicată în confruntările subacvatice.

Dacă tot suntem sub apă, ce-ar fi să negândim la plauzibilitatea existenţei uneibaze submarine de mari dimensiuni înChina?

BAZA NAVALĂ YULINEste reală, deşi nimeni din afara Chinei

nu ştie prea multe despre ea, cu excepțiafaptului că aceasta pare a fi enormă şi căeste mai mare decât cealaltă bază subma-rină a Chinei, aflată la Jianggezhuang. Yulineste clar vizibilă pe Google Earth, chiar înafara oraşului-staţiune Sanya de pe insulaHainan. Atât intrarea de mari dimensiunipentru submarine săpată în stâncă, cât şimultiplele intrări aflate pe ţărm au fost binecamuflate după finalizarea construcţiei,lucru ce reiese din comparația mai multorimagini din ani diferiți.

Analiştii militari cred că adăpostul sub-teran, bine protejat în interiorul peninsuleimuntoase în care a fost construit, poate găz-dui chiar și 20 de submarine purtătoare derachete balistice. China încă nu are de atâtde multe submarine de acest gen. Cele treipână la cinci pe care le deține nu au posi-bilitatea de a lansa rachete nucleare - celpuțin așa se crede în prezent. Este însă doaro chestiune de timp până când China vaavea capabilități nucleare. Cert este că bazaYulin este unul dintre cele mai impresio-nante situri militare de pe planetă, chiardacă nu poate fi văzut.

Şi dacă tot ne aflăm în subteran, sămergem puţin mai la nord-vest pentru avedea dacă Rusia are, într-adevăr, propriasa bază subterană de tipul Area 51.

BAZA ZHITKURCumva reală. Este de fapt numită Ka-

pustin Yar şi reprezintă un centru de lansarea rachetelor care este în mod ocazionalactiv. Nu există informaţii privind existenţavreunei componente subterane şi nici a unorpiste de lansare care ar caracteriza, în modnormal, o bază secretă de cercetare a aero-navelor. În perioada războiului rece s-aufăcut aici unele teste cu arme nucleare, darîn ultimii cincizeci de ani civilizaţia umană

a ocupat tot mai mult teren în acea zonă,astfel încât în prezent Kapustin Yar nu maieste atât de izolată de restul lumii.

Kapustin Yar a fost, de asemenea,prezentată de History Channel, așa cum afost și baza AUTEC de care am amintit an-terior. De data aceasta a fost vorba despreemisiunea UFO Files în loc de UFOHunters. History Channel a inventat ter-menul de „Roswell al Rusiei”, afirmând cătot felul de cercetări secrete se desfăşoarăacolo, însă Kapustin Yar nu mai reprezintăun obiectiv de interes. Probabil HistoryChannel era în căutare de senzaţional. Șiprobabil că şi personalul de la UFO Files aorganizat o petrecere de vizionare a episo-dului în care s-au distrat punându-și coifuride aluminiu în cap.

Lăsând gluma la o parte, ne vom în-drepta spre o altă bază americană secretă decercetare.

HANGAR 18Este reală. Hangar 18 este o clădire

aflată în cadrul Wright-Patterson Air ForceBase din Dayton, Ohio. Hangar 18 este șititlul unui film SF din anul 1980, în carepresupusa farfurie zburătoare ce s-aprăbuşit la Roswell a fost adusă a Wright-Patterson pentru studiu și depozitată înHangar 18.

Ce se află cu adevărat aici? În timpulrăzboiului rece, US Air Force a avut un pro-gram de studiu intitulat Foreign TechnologyDivision (FTD). Sarcina acestuia era de astudia şi de a aplica metode de inginerie in-versă oricărui avion sovietic sau oricăreialte aeronave străine căzute în mâinileamericanlor (au fost capturate în specialavioane ruseşti). FTD a funcționat și în di-verse locații aflate în apropiere de Nellis AirForce Base din Nevada (în care se află Area51), pentru a testa caracteristicile de zborale acestor avioane.

Când scenariştii filmului Hangar 18 aucăutat un loc pentru farfuria lor zburătoare,au aflat despre Foreign Technology Divi-sion şi au considerat-o alegerea ideală. Șiașa, Hangar 18 a devenit parte din mitologiaOZN doar din simplul motiv că a reprezen-tat subiectul unui film de la Hollywood.

Nimic nu sună însă mai Hollywood caultima bază din această listă.

BAZA DE PE FA�A ÎNTUNECATĂ A LUNIIFicţiune, în cazul în care nu aţi ghicit

deja. Totuși, în mod surprinzător, un numărmare de oameni cred cu fervoare că existăo bază militară pe partea întunecată aLunii. Numeroase site-uri web sunt dedi-cate acestui subiect, pline de fotografii alesuprafeţei lunare cu cercuri, săgeţi şi dia-grame. Există o întreagă comunitate carecrede că naziştii au construit o bază pepartea întunecată a Lunii, pe care încă omențin. Există o și mai mare comunitatecare crede că extratereştrii au o bază peLună, de unde lansează OZN-uri. Afirmațiacea mai frecvent citată în acest sens este căsonda Clementine, care a petrecut aproxi-mativ trei luni studiind Luna în anul 1994,a trimis spre Pământ 1,8 milioane de ima-gini, dar că 1,6 milioane dintre acestea aufost clasificate - deoarece ar fi înfățișatbazele extraterestre. Despre cele 170.000de imagini care au fost făcute publice sespune că ele au fost „în mod cert alterate”pentru a ascunde detaliile importante -adică bazele extraterestre. Singura pro-blemă cu aceste imagini este că celepostate de susținătorii existenței unor bazepe Lună nu par a arăta nimic neobişnuit. Separe că avem de-a face cu un caz în care

aceştia observă ceea ce îşi doresc să vadăîn niște imagini pline de detalii aleatoare.

În cazul în care extratereştrii sau na-ziştii ar avea baze ascunse pe partea înde-părtată a Lunii ar fi de mare mirare canumai adepții acestor teorii conspirațio-niste să fie capabili să le detecteze dinspatele computerele lor.

În consecinţă, data viitoare când cinevava pomeni vreuna dintre aceste baze se-crete, îndemnaţi-l să citească acest articol.Este important ca adevărul să fie cunoscutși să fim mereu cu ochii-n patru pe aceștirăuvoitori ruși chinezi extratereștri ameri-cani naziști și bazele lor malefice secrete.

www.scientia.ro

Varianta originală a acestui articol, intitulată„8 Secret Bases: Real or Fictional?" de BrianDunning, a apărut pe skeptoid.com.Scientia.ro este un site de popularizare a ști-inței și de demontare a miturilor pseudoști-ințifice. Scientia.ro prezintă zilnic articole șiștiri, are o secțiune de bloguri și una desti-nată întrebărilor din partea cititorilor. Ceicare doresc să sprijine acest demers de trans-mitere a informației științifice pe înțelesul tu-turor pot dona la: www.scientia.ro.

PPUUBBLLIICCIITTAATTEE

55114466990088883311

Scenă din timpul filmărilor pentru „Hangar 18”, film american SF realizat în 1980.

Voyages Tam DANIEL DANIEL ● Bilete direct de la companiile aeriene ● Asigurări de voiaj pentrucanadieniși vizitatori

GABRIELAGABRIELA1118 Ste-Catherine O, suite 504, Montreal, H3B 1H5, tel: 514-345-1121

514-824-0908514-824-0908

Permis de Quebec

Croazieră CARAIBE 19 dec.1 săptămână 1.499$ / pers.zbor + croazieră + transfer

Peste 20 de ani de experiențăcu clientela română

cel:

SPECIALSPECIAL

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 16PAG. 161616 NUTRI�IE & SĂNĂTATE

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

Fotoîmbătrânirea sau ravagiile expunerii laradiația ultravioletă

Potrivit Asociației canadiene de der-matologie (dermatology.ca), fotoîm-bătrânirea este îmbătrânirea prematură apielii cauzată de expuneri repetate la radi-ația ultravioletă (UV), de la soare sau dinsurse artificiale (saloanele de bronzaj, deexemplu). Termenul provine de la cuvân-tul grecesc „phos” care înseamnă „lu-mină”. Fotoîmbătrânirea este diferită deîmbătrânirea cronologică, intrinsecă,razele ultraviolete alterând structurile nor-male ale pielii.

Se estimează că radiațiile UV sunt res-ponsabile pentru aproximativ 90% din-tre modificările vizibile asociate cuîmbătrânirea. O mare parte dintre acestedistrugeri se produc în copilărie, astfel căla vârsta de 18 ani ele sunt deja prezente.Durează însă aproximativ 20 de ani pânăcând devin vizibile. Dar, în vreme ce pro-cesul natural de îmbătrânire este funcțiede trecerea anilor și de moștenirea gene-tică a fiecăruia, fotoîmbătrânirea poate fievitată cu o bună protecție solară.

PIELEA ȘI RAZELE ULTRAVIOLETEPielea poate repara multe din mutați-

ile cauzate de razele UV, însă dacă dis-trugerea este foarte mare, celule afectatepot muri. Adesea, leziunile cauzate de ul-traviolete se repară imperfect și astfel apardiverse mutații, care duc la îmbătrânireprematură, keratoză actinică (o leziuneprecanceroasă a pielii, ce are aspectul uneipapule și culoarea roșiatică, maro) și can-cer de piele.

Radiațiile UV sunt o parte a spectruluielectromagnetic (lumina) care ajunge dela soare la pământ. Ele au lungimi de undă

mai scurte decât lumina vizibilă, făcându-le invizibile cu ochiul liber. Acestelungimi de undă sunt clasificate ca UVA,UVB sau UVC. UVA este cea mai lungădintre cele trei, la 320-400 nanometri(nm); UVB variază între 290-320 nm; curaze şi mai scurte, UVC este absorbită destratul de ozon şi nu ajunge la pământ.

Razele UVB constituie 5% din radi-ațiile ultraviolete care ajung pe Terra. In-tensitatea UVB variază în funcţie desezon, locaţie şi ora din zi. Sunt încărcatecu foarte multă energie și sunt oprite denori și sticlă. Ele pătrund în epidermă,stratul extern al pielii, deteriorându-iADN-ul și provocând diverse schimbări încelule. Acestea duc la fotoîmbătrânire, iarcu timpul la leziuni precancerigene și can-cerigene.

Razele UVA reprezintă 95% dintre ul-travioletele care ating suprafața planetei.Deși sunt mai puțin intense decât UVB,razele UVA sunt de 30 până la 50 de orimai răspândite. Ele sunt prezente cu o in-tensitate relativ egală în timpul orelor dinzi, pe tot parcursul anului, şi pot penetranorii sau sticla. De aceea cei mai mulţidintre noi sunt expuși la cantităţi mari deUVA, care pătrund mai profund în piele,până în cel de-al doilea strat al său numitdermă. Ele dăunează celulelor din stratulbazal al epidermei (keratinocite), undeapar cele mai multe forme de cancer depiele, și joacă un rol major în îmbătrânireapielii şi ridare.

SEMNELE FOTOÎMBĂTRÂNIRII■ Pielea îmbătrânită prematur este uscată,aspră, fragilă, lipsită de fermitate şi elas-

ticitate.■ Prezintă riduri fine şi riduri foarteadânci (altele decât cele de expresie).■ Se caracterizează prin pete, adică lenti-ginoză solară (impropriu cunoscută subdenumirea de „pete de ficat”), vase desânge dilatate aproape de suprafaţa pielii(telangiectazii), pori dilatați.

Semnele fotoîmbătrânirii apar pe celemai expuse și mai vizibile părți ale corpu-lui: față, gât, dosul palmelor iar la femeiși în zona decolteului. Și buzele pot fi îm-bătrânite prematur de soare, pierzându-șidin pigmentul lor natural și subțiindu-se.

ESTE FOTOÎMBĂTRÂNIREA UN PROCESREVERSIBIL?

Atât epidermul cât şi dermul sunt ca-pabile de o regenerare moderată atuncicând agresiunea UV încetează - fie prinevitarea expunerii la soare, fie prinfolosirea filtrelor cu spectru larg şi SPFmare.

Repararea dermului poate fi stimulatăcu topice farmacologice (retinoizi, pentrucare aveți nevoie de o rețetă) sau cosme-tice (retinolul). Există studii care arată căvitamina C topică (un antioxidant) poateoferi protecție pielii reducând apariţiaspeciilor reactive de oxigen (SRO, care in-clud acei faimoși radicali liberi), ce au ca-pacitatea de a produce distrugereaoxidativă a unor componente celulare(perete celular, lipide membranare, mito-condrii, ADN). Există și câteva studiipromițătoare care au indicat că anumitepeptide aplicate topic sunt absorbite înderm, unde stimulează producția de cola-

gen. Peptidele sunt legături scurte deaminoacizi, ce se găsesc în proteine.

Rețineți că dintre toate tratamenteletopice care pot reduce și chiar inversaefectele fotoîmbătrânirii, cele mai eficacesunt retinoizii, o formă a vitaminei A,eliberată doar cu prescripție medicală (nuse recomandă femeilor însărcinate și carealăptează; cele aflate la vârsta procreăriipot obține o astfel de rețetă doar dacăpractică o formă de contracepție). Efecteleretinoizilor sunt atestate de numeroase șisolide cercetări științifice.

Există, de asemenea, un arsenal deproceduri mai mult sau mai puţin invazive- microdermabraziune, peeling chimic,lasere ablative/nonablative, IPL - desprecare e bine să discutați cu un medic der-matolog.

CE ÎNSEAMNĂ SPF?SPF este un acronim pentru Sun Pro-

tection Factor, adică factor de protecție so-lară. Acesta indică cât timp pielea esteprotejată de razele UVB şi UVA atuncicând se utilizează o protecție solară, încomparaţie cu modul în care ea s-ar înroșiși arde fără a folosi acel produs. Deexemplu, la o persoană care utilizează oprotecție solară cu SPF10 va dura de 10ori mai mult timp până ce pielea se va în-roși, decât dacă nu este aplicată protecțiesolară. SPF10 ne apără de 93% din razeleUVB ale soarelui; SPF30 protejează îm-potriva a 97% iar SPF50 împotriva a 98%.Este bine deci să folosim o protecțieSPF30 sau mai mult și în general săevităm soarele. Bronzul nu mai e la modă.

Acest articol a fost revizuit de dr. Alexan-dru Nicolescu-Zinca, șef la CliniqueRéseau Diamant.

SIMPLU GHID DE SĂNĂTATE

Multe dintre manifestările cutanate ale îmbătrânirii, considerate inevitabile ravagii ale scurge-rii timpului, sunt, de fapt, ravagiile expunerii la factorii de mediu. Cel mai distrugător dintre aceștifactori este radiația ultravioletă.

►Razele UV și cancerulde pieleOrganizația Mondială a Sănătăţii a iden-tificat UV ca un cancerigen umandovedit. Radiațiile UV sunt considerateprincipala cauză de cancer de piele non-melanom (NMSC), incluzând carcino-mul cu celule bazale (CCA) şicarcinomul cu celule scuamoase (SCC).Mulţi experţi cred că, în special pentrupersoanele cu pielea deschisă la culoare,radiațiile UV joacă un rol cheie înmelanom, o formă mortală de cancer depiele, care ucide foarte mulţi oameni înfiecare an în întreaga lume.În prezent, între 2 și 3 milioane decazuri de NMSC și 132,000 de cazuri demelanom sunt diagnosticate anual lanivel mondial.

Pe măsură ce înaintăm în vârstă, cea mai importantă cauză a deteriorării pielii nu este bătrânețea, ci expunerea la soare. Această deterio-rare poartă numele de fotoîmbătrănire. De-a lungul anilor, expunerea la soare cauzează ridurile fine și grosiere, pielea lăsată cu un aspectgalben, tare sau pielea solzoasă, uscată. FOTO: Association canadienne de dermatologie, dermatology.ca.

1717

Familie tânără care locuiește în Laval,caută d-nă serioasă, nefumătoare, în-demânatică și iubitoare de copii pentruîngrijirea unei fetițe de 3 ani (de luni pânăvineri sau timp parțial minimum 3 zile pesăptămână) și ajutor la treburile casnice(curățenie, spălat, gătit etc.), începând culuna septembrie 2017, pentru o perioadăde aproximativ un an de zile. Ne putețicontacta la următoarea adresă de e-mail:telcianca@yahoo.ca. Rugăm seriozitate.

Angajez șoferi clasa 1 incorporați.Lucru local, plătit la oră, camion atitrat.Cerințe: cunoașterea limbii franceze,minim 6 luni de experiență pe rută, numai mult de 5 puncte pierdute. Tel: 514-836-4288.

Fabrică de alimente angajează lucrătorila timp plin, permanent, 35-40 deore/săptămână, 11.35$/oră, transport in-clus. Sunați la 438-929-8631 sau scrieți-ne la info@job4all.ca.

Se caută un cuplu bilingv, responsabil, cuspirit organizatoric pentru un post deconcierge la un bloc de 64 de aparta-mente în Perrefonds. Experiența pentrurenovări minore, zugrăvit, instalații sani-tare și electricitate constituie un avantaj.Se oferă apartament cu toate utilitățile in-cluse, plus plată lunară. Tel: 514-337-6686 ext. 602 (FR, EN) | Tel:514-683-6650 (RO) | Fax CV: 514-337-4244.

Angajăm URGENT șoferi profesionișticl 1, incorporați, pentru serviciu local, dezi, timp plin, minim 50 ore/săptămână.Sunați la: 514-821-8595.

Căutăm un cuplu pentru îngrijirea şitransportul la şcoală a doi copii de 8 şi10 ani + întreţinerea unei case in-cluzând menajul, în Seattle, WA, SUA.Preferăm o familie educată, cu bunecunoştinţe de matematică, şi cu puţinăpricepere pentru mici lucrări demenţinere a proprietăţii. Salariul estefoarte competitiv şi oferim beneficiidentare. Tel: 1-206-335-1980.

Renovări interioare, vopsit, plaster, par-chet flotant. Experiență. Prețuri negocia-bile. Cristi: 514-550-2774.

Superb apartament 2½ de închiriat,demisol într-un duplex în Laval, zonaDes Laurentides/St-Martin, atmosferă

calmă, familială, ideal pentru o persoanăsingură, liniștită și nefumătoare.495$/lună. Mobilă, electricitate, căldură,apă caldă incluse. Tel: 514-663-3179.

Caut colocatar(ă) pentru o cameră mobi-lată (inclusiv TV) la casă, în Laval-des-Rapides. Acces baie/bucătărie, căldură,electricitate, internet, cablu, telefonincluse. Situată în apropierea stației demetrou Concorde și a numeroase maga-zine. De preferat d-nă serioasă, nefumă-toare. Tel: 514-743-8509.

Apartamente 1½ și 2½ în bloc de beton,3420 Sainte Famille (colț cu Sher-brooke), la doi pași de metroul Place desArts, complet renovate, totul inclus:încălzire, apă caldă, electricitate, frigiderși aragaz. Spălătorie și ascensor în imo-bil. Concierge român. Chirii de la650$/lună, bail de 12 luni. Tel: 450-465-9360.

Două 4½ mari, renovate, fiecare cu douădormitoare închise, bucătărie spațioasă,aragaz, frigider, mașină de spălat și uscatincluse. Încălzire electrică, termostatelectronic în fiecare încăpere. Autobuz înfața blocului, situat la 5 minute pe jos de

complexul Forest. Tel: 514-683-3003.

Vând rochie de mireasă, model deosebit,la un preț foarte convenabil. Mărimea 14,înălțimea 160-168 cm. Sunați la 514-748-8352 pentru mai multe detalii.

Bărbat prezentabil, 42 ani, doresc săcunosc o doamnă ( 30-48 ani) pentru o re-lație stabilă, bazată pe comunicare, res-pect, înțelegere, tandrețe și pasiunicomune. stefan.teodoreanu@gmail.com.

Cetățenie canadiană, blondă, ochi al-baștri, vorbitoare de franceză și engleză,ocupație secretară, caut domn român pen-tru o relație serioasă. Condiții: nefumă-tor, 45-52 de ani, care lucrează, iubitor deexcursii, exclus persoanele neserioase.Relații la 514-256-4624, sâmbăta sau du-minica.

Domn divorțat, 45 de ani, prezentabil,tandru și iubitor, sincer, onest și atașant,doresc să cunosc doamnă 30-35 ani(maxim 40 de ani), cu sau fără obligații(copii), care să dorească să-și refacă viața(căsătorie/familie + copil). Dacă și tuurăști singurătatea, dacă-ți dorești un su-flet sincer, un bărbat care să te ocroteascăși să te iubească, nu ezita! Știu că eștiacolo, undeva. Avem nevoie unul decelălalt. Trimite-mi câteva rânduri despretine și o fotografie recentă la adresade e-mail: carpatica71@yahoo.ca. Promit sărăspund tuturor. Rog seriozitate.

www.accentmontreal.com

OFERTE DE MUNCĂ

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 17PAG. 17

OFERTE/SERVICII

ANUNȚURI BISERICI

VACANȚĂ LAMYRTLE BEACH

Petreceți zile de neuitat la Myrtle Beach,South Carolina, cu o cazare în vile com-plet renovate, situate la 150 de metri deplajă, la 5 min. de aeroport și foarteaproape de multe puncte de atracție (ac-variu, terenuri de golf, centre de amuza-ment) și centre comerciale.

www.myrtlebeachvacations.ca514.993.6508 | 514.354.9943

Biserica Ortodoxă Română Sfântul Nicolaeanunţă că sfintele slujbe au loc în fiecare du-minică şi de sărbători mari la orele 10:30a.m. Adresa: 1690 Avenue De l'Église, Mon-treal, H4E 1G5. www.sfnicolaemtl.com

Parohia Ortodoxă Sf. Gheorghe (Rive Sud)vă invită la următorul program de slujbe: du-minica între 9:30-12:30, utrenia şi SfântaLiturghie; miercuri ora 20:00, slujba Sfân-tului Maslu; sâmbăta ora 16:00, slujba ve-cerniei. 2000 boul. Marie, Longueuil, J4T2B1. www.sfgheorghe.com.

Biserica Ortodoxă Română Înălţarea Dom-nului Montreal, 5845 Upper Lachine,N.D.G., H4A 2B6. Sfânta Liturghie se des-fășoară duminica şi sărbătorile din săp-tămână la 10:30. Preot dr. Nicolae Stoleru,paroh, tel: 514-748-6730,

Biserica Ortodoxă Română Sf. Dimitrie celNou, 10120 av. d'Auteuil, Mtl, H3L 2K1.Sfintele slujbe au loc: duminica - orele12:00; sărbătorile din săptămână - orele10:00. Preot Ion Ceauşu: 514-358-5121.

Biserica Ortodoxă Română Sfântul ProorocIlie Tesviteanul (Anjou) are următorul pro-gram: în fiecare duminică sau sărbătoare cucruce roșie între orele 10.45-13.00 (Acatistși Sfânta Liturghie). 5055 rue Joffre, H1K2T7. Preot paroh Ioan Cotrigășanu, 514-475-1399 sau www.sfantulilie.org

Programul obișnuit al Bisericii OrtodoxeSfântul Mare Mucenic Pantelimon din St-Eustache: slujba are loc duminica, ora11:15. Adresa: 367 rue Godard, St-Eustache,J7P 3V2. Preot Vasile Trif, 450-435-1097.www.bisericamontreal.org

Biserica ortodoxă română Sfinții MartiriBrâncoveanu vă invită la săvârșirea SfinteiLiturghii în fiecare duminică începând cuorele 10:30, în Lachine, 1400 boul. Saint-Joseph, H8S 2M8. Preot Dumitru Proca.Info: 514-586-6100 sau 514-743-2622.

Biserica Ortodoxă Română AcoperământulMaicii Domnului Pierrefonds & West Islandvă invită să participaţi la Sfânta Liturghie şișcoala duminicală pentru copii, duminica,începând cu ora 11:15. Preot paroh: Ioan Fe-licean Zinca. Tel. 514-714-2762; Adresă:Chapel of Archangel Michael, 17132 rueParker, etajul III, Pierrefonds, H9J 1C7.www.ortodoxwestisland.ca

Biserica Greco-Catolică Parohia NaştereaMaicii Domnului celebrează Sfânta Li-turghie în fiecare duminică la ora 10:30.2310 Denonville, Ville-Emard (Mtl), H4E1M8 (metrou Monk, autobuz 36 direcţianord, a 4-a staţie). Pr. Gheorghe Avram, tel:514-745-7565, www.sfantamariamica.org

Mănăstirea Ortodoxă Greacă PanaghiaParigoritisa, 827 Chemin de la carriere,Brownsburg, QC, J8G 1K7. Sf. Liturghie înfiecare sâmbătă, duminică și sărbătoare cucruce, ora 8.30; în vinerile din Postul Mare,Acatistul Buneivestiri între orele 6-7 p.m.;agapă frățească la încheierea slujbelor. Ser-vicii religioase, la cerere, în română: botez,parastas, etc. www.monastere.org | 450-675-1392, preot slujitor Constantin Lungu.

MICA PUBLICITATE în este GRATUITĂ. Profitaţi!

Pentru rubricile oferte de muncă, închirieri, vânzări, cumpărări, decese, matrimoniale

Ofertele de servicii sunt publicate contra cost. Trimiteți anunțurile lainfo@accentmontreal.com. Nu se primesc anunțuri prin telefon.

MATRIMONIALE

VÂNZĂRI

ÎNCHIRIERI

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 18PAG. 181818 SPORT

accentmontreal.com Într-un Quebec plin de accente face diferenţa

KICKBOXING BOX

Lucian Bute se gândește laretragere

CCăăttăălliinn MMoorrooșșaannuu,, vviiccttoorriiooss llaa MMaaddrriidd

Sportivul Cătălin Moroşanu aobţinut a 44-a victorie din carierădupă ce l-a învins pe 6 mai, laPalacio Vistalegre din Madrid, pepolonezul Lukasz Krupadziorow,în main-event-ul galei Superkom-bat la care au asistat aproximativ5.000 de spectatori.

Luptătorul din România s-aimpus la decizie, după un mecispectaculos în care şi-a trimis

adversarul la podea în runda adoua.

„A fost un meci incredibil, iardacă nu erau miile de români dinsală, cu siguranţă ar fi fost multmai greu pentru mine. Suntem oţară mică, dar mândră şi mă bucursă port steagul pe umeri oriundelupt”, a declarat Moroşanu înaplauzele spectatorilor care auumplut Palacio Vistalegre.

După ce a devenit tată în urmăcu câteva luni, Lucian Bute segândeşte la retragere, declarând căpriorităţile sale s-au schimbat şi căfetiţa sa este „cea mai preţioasăcentură”.

„În momentul de faţă măbucur de familie, ştiţi că sunt tăticde două luni de zile, sunt acasă cufamilia, cu fetiţa, e cel mai frumoscadou din viaţă mea. E cea maipreţioasă centură şi asta conteazăcel mai mult. Obiectivele şi prio-rităţile se schimbă şi lucrurile auluat o altă întorsătură. Am 37 deani, nu ştiu dacă o să mai fac unmeci sau nu, prioritatea mea estefamilia acum. Voi decide când măvoi întoarce la Montreal. Discutcu echipa şi cu staff-ul meu despreacest lucru”, a declarat LucianBute la televiziunea Sport.ro.

Lucian Bute a disputat 36 demeciuri la profesionişti - 32 devictorii, dintre care 25 prin knock-out, trei înfrângeri şi o remiză.

La 25 noiembrie 2016,

pugilistul român a scăpat de sus-pendarea pentru dopaj din parteaComisiei de box a Districtului Co-lumbia, SUA. Suspendarea deşase luni pentru consumul de Os-tarină (substanţă interzisă) a expi-rat la 6 noiembrie, iar Bute a fost

de acord cu verdictul şi a donat50.000 de dolari în contul versiu-nii WBC, pentru lupta împotrivadopajului. Bute a deţinut timp deaproape cinci ani (2007-2012)centura de campion IBF la cate-goria supermijlocie.

Cătălin Moroșanu Lucian Bute

ALPINISM

AAllppiinniișșttiiii VVllaadd CCăăppuușșaannșșii TToorrookk ZZssoolltt nnuu rreennuunnțțăă llaa vvâârrffuull PPuummoorrii

Cei doi alpinişti români,Torok Zsolt şi Vlad Căpuşan,aflați în Himalaya, s-au retras lalimita supravieţuirii în tabăra debază, după ce au trecut princondiţii extreme. Vlad Căpuşan afost purtat circa 10 metri de oavalanşă, iar o eventuală conti-nuare ar fi însemnat o capcană fa-tală.

Cei doi au precizat însă că înciuda acestei tentative nereușite,se vor întoarce pe muntelePumori, înalt de 7.161m, aflat lacirca opt km de Everest, pentrua-l urca. Torok Zsolt şi VladCăpuşan, care anul trecut aurealizat o premieră mondială şidouă premiere naţionale în Hi-malaya, au plecat pe data de 18mai pentru a escalada acest vârf.Ei intenţionau să abordeze o linienouă, în premieră mondială.

În 2016, Torok Zsolt a urcatcinci vârfuri în Himalaya, dintrecare trei au fost alături de VladCăpuşan, cu care a declarat căface o echipă foarte bună.

Împreună, anul trecut, ei aureuşit, în premieră mondială, săfie primii oameni care au urcat peun vârf extrem de dificil din zonă.Fără niciun pic de sprijin dinspretabăra de bază şi fără nicio altălegătură cu lumea din exterior, ceidoi alpiniști români au ajuns pePeak 5 din regiunea Makalu, unmunte înalt de 6.421 m, deschisascensiunii în 2003, care nu maifusese urcat de nimeni până înacel moment. Condițiile meteo aufost extrem de dificile, cu tem-peraturi de -300 C. Ascensiuneaeste considerată de către oficia-lităţile din Nepal o realizare is-torică.

TENIS

Ion Țiriac vrea să transformeturneul de la Madrid în Grand Slam

Ion Ţiriac se află în centrulatenţiei în presa din Spania. Jur-naliştii di această țară susţin căfostul tenismen dorește să trans-forme competiţia din capitalaSpaniei într-una de Grand Slam.

„Ambiţia magnatului româneste să facă din turneul de laMadrid unul de Grand Slam”,notează publicaţia BolsaMania,care i-a făcut portretul omului deafaceri, sub titlul: „Ion Ţiriac,regele Transilvaniei care con-trolează turneul de la Madrid”.

„Omul cu ochelari negri şimustaţă proeminentă s-a născut ladoar 40 de kilometri distanţă deCastelul lui Dracula. A făcut averedupă ce s-a retras din tenis,ocupând locul 1.694 în topul celormai bogaţi oameni din lume, cu oavere estimată la 1,7 miliarde deeuro”, mai notează sursa amintită.

Jurnaliştii spanioli men-ţionează că turneul de la Madridaduce oraşului un profit de

aproape 100 de milioane de euro,și că Ţiriac câştigă 20 de milioanede euro.

„În termeni de business, firmadeţinută de Ţiriac, Madrid TrophyPromotion, câştigă 20 de milioanede euro de la sponsori. Pentru ca-pitala Spaniei, turneul e de aseme-nea o gură de aer proaspat. Înurma unui studiu s-a stabilit căturneul lasă un impact de peste 93de milioane de euro”, se mai arată

în materialul respectiv.Ţiriac organizează turneul de

la Madrid din 2002. În 2016, Si-mona Halep a cucerit titlul, dupăce a învins-o în finală pe Do-minika Cibulkova, din Slovacia.

În competiţia feminină de laMadrid, una de categorie PremierMandatory, premiile sunt de4.771.360 de euro, iar la cea mas-culină, de categorie Masters1.000, de 5.719.660 de euro.

Ion Țiriac

Vineri 12 mai 2017Vineri 12 mai 2017 ■ PAG. 19PAG. 191919 DIVERTISMENT

BBAANNCCUURRII

☺- Mărie, ție ți-ar plăcea să fiibărbat?- Da, măi Ioane. Da’ ție?

☺- Ce-ai face dacă o tipă ți-arface avansuri?- M-aș feri, că după avans întot-deauna urmează lichidarea.

☺- Ai ceva de băut?- Apă!- Da’ ceva mai tare?- Gheață?!

☺O femeie apreciază companiaunui bărbat, mai ales dacă acel băr-bat e proprietarul companiei.

☺Un somn lung și sănătos nunumai prelungește viața, dar re-duce și ziua de lucru.

☺Trei ruși călătoreau în aceeașicușetă într-un tren transsiberian.Unul citea, ceilalți doi spunea ban-curi cu Putin. Enervat că nu puteaciti în liniște, primul s-a hotărât săle joace o festă celorlalți doi. A ieșitdin cușetă și a comandat însoți-torului de vagon trei ceaiuri, care

să-i fie aduse peste fix 10 minute.A revenit în cușetă și după 9minute le-a zis:- Băieți, ar trebui s-o lăsați maimoale cu bancurile politice în tren.FSB-ul are microfoane peste tot.- Rahat! Hai să fim serioși! Cine-amai auzit de microfoane în tren înziua de azi?- Bine, hai că vă arăt. Apoi cu vocetare: „Tovarășe maior, trei ceaiuri,vă rog!În câteva secunde însoțitorul devagon s-a prezentat cu ceaiurile.Cei doi s-au albit la față și n-au maiscos vreun cuvințel. Dimineațatipul glumeț s-a trezit singur.Mirat, s-a dus să-l întrebe pe în-soțitorul de vagon ce s-a întâmplatcu ei. Acesta i-a răspuns că-n tim-pul nopții au fost săltați de FSB. - Bine, bine, dar pe mine de ce m-au lăsat în pace?- Tovarășului maior i-a plăcut multpoanta cu ceaiurile!

☺Șarpele a regretat enorm dupăce a ispitit-o pe Eva.- De ce?- Păi după ce Eva a mușcat din măr,a văzut în șarpe nu numai un ani-mal, ci și curea, portofel și gentuță.

5 9 71 6 4

6 38 2 4 9 3

4 6 3 2 79 1

4 2 76 3 4

SSUUDDOOKKUU

HHOORROOSSCCOOPP

BERBEC (21 martie - 19 aprilie)Sănătate: Formă maximă! Ai ovitalitate de invidiat şi un moral de

zile mari. Dragoste: Este posibil să apară onouă legătură, care, chiar dacă nu va fi de durată,se anunţă plină de pasiune. Financiar: Suferiunele pierderi dar nu dispera. Ai mai trecutprobabil prin astfel de crize, deci nu ai motiv depanică.

TAUR (20 aprilie - 20 mai)Sănătate: Vei avea problemecauzate de funcţionarea defec-

tuoasă a ficatului şi intestinelor. Dragoste: Existăo tendinţă către idealism şi confuzie în dragoste,care te face să nu vezi lucrurile prea clar şi te ex-pune la dezamăgiri. Financiar: Trebuie să dimi-nuezi cheltuielile.

GEMENI (21 mai - 21 iunie)Sănătate: Sistemul nervos şi celrespirator sunt sensibile şi trebuiemenajate. Dragoste: Chiar dacă

nu-ţi convine modul partenerului de a relaţiona cutine, poţi găsi cuvinte mult mai diplomate pentrua-i atrage atenţia. Financiar: În cazul în carecauţi un împrumut, sunt şanse să îl obţii acum.

RAC (22 iunie - 22 iulie)Sănătate: O viaţă în permanentămişcare, o activitate sportivă cât

de mică şi mai multă atenţie pentru organismul tăuîţi vor asigura o sănătate de invidiat. Dragoste:Este o perioadă nefastă relaţiilor sentimentale, veiresimţi mai profund singurătatea sau dorul depersoana iubită. Financiar: E posibil să negocieziun contract sau să porţi discuţii preliminare.

LEU (23 iulie - 22 august)Sănătate: Atenţie mai ales dacăeşti hiper (peste medie ca tensiune,

colesterol, greutate etc.)! Dragoste: Ştii să-ţi ex-primi sentimentele într-o formă mai practică, fărăvorbe dulci şi promisiuni frumoase, ci prin anga-jamente concrete, în beneficiul celuilalt. Finan-ciar: Banii sunt punctul forte al acestei luni,pentru că o să ai parte de un noroc de zile mari.

FECIOARĂ (23 aug. - 22 sept.)Sănătate: Sănătatea nu-ţi dămotive de îngrijorare, singurullucru care îţi lipseşte este odihna.

Dragoste: Aştepţi în zadar o schimbare. Toate parblocate într-un punct mort. Mulțumește însă cugândul că lucrurile se vor schimba în curând. Fi-nanciar: Dacă ai investit tot ce ai strâns, gata, ia-ţi la revedere de la acei bani! Şi-au atins scopul.

BALANŢĂ (23 sept. - 22 oct.)Sănătate: Sănătatea scârţâie, nu oneglija! Dragoste: Ţi se aprind căl-câiele din nou, este o perioadă în

care Cupidon se cam distrează cu inima ta. Fi-nanciar: Banii sunt motiv de îngrijorare, de aceeaar trebui să fii extrem de prudent când vine vorbade cumpărături.

SCORPION (23 oct. - 21 noi.)Sănătate: Sănătatea este fluctuantătocmai datorită atitudinii talenepăsătoare. Dragoste: Dacă nu-ţi

controlezi replicile aspre în relaţia cu sexul opus,vei fi mai mult singur certat şi te vei întreba undeai greşit. Financiar: Apare o şansă favorabilăprin care starea ta materială va cunoaşte ostabilizare.

SĂGETĂTOR (22 noi.- 21 dec.)Sănătate: Eşti în formă, ai foartemultă energie, dar îţi cam lipseştemoderaţia. Dragoste: Ia-o mai

uşor cu marile planuri sentimentale şi parcurge pascu pas etapele fireşti ale iubirii. Financiar: Tre-buie să fii cu ochii-n patru, pentru că poţi suferipierderi financiare din neglijenţa sau incorecti-tudinea altora.

CAPRICORN (22 dec.- 19 ian.)Sănătate: Eşti predispus la acci-dente, fapt indicat de prezenţa luiSaturn în casa a 8-a. Dragoste: Poţi

fi sigur pe relaţia ta, pentru că nimic nu intervineîntre voi ca să vă strice atmosfera calmă. Finan-ciar: Problemele financiare cad pe un plan se-cund, ţi-ai revenit simţitor şi abordezi o atitudinedetaşată faţă de venituri şi cheltuieli.

VĂRSĂTOR (20 ian. - 18 feb.)Sănătate: A se evita în mod specialexcesele de orice fel. Dragoste:

Reacţiile tale emoţionale sunt exagerate, fărătemei. Apar discuţii pe marginea banilor sau aaltor subiecte legate de sfera materială. Financiar:Deşi vei avea bani mai mulţi, va trebui să îicheltuii cu prudenţă.

PEŞTI (19 februarie - 20 martie)Sănătate: Atenţie! Poţi alunecaspre ipohondrie doar ca să fii în toncu anturajul. Dragoste: Nu te

aştepta la miracole în privinţa iubirii, pentru cătrebuie să te descurci mai mult singur, fără cinevaalături. Financiar: Banii se adună mai lent acum,trebuie să ai răbdare şi să nu cauţi să te îmbogăţeştipeste noapte.

PUBLICAŢIE BILUNARĂ5122 Côte-des-Neiges

C.P. 45680Montréal, QC H3T 2A5

www.accentmontreal.com

(514) 690-8831info@accentmontreal.com

Articolele şi fotografiileapărute în Accent Montrealnu reflectă în mod necesaropi niile re dac ţiei. Ele implicădirect răspun derea legalăşi/sau morală a autorilor.Accent Montreal nu își asumăresponsabilitatea pentruconținutul reclamelor și alanunțurilor de la micapublicitate.

COTE-DES-NEIGES/NDG/CSL Plaza Côte-des-Neiges; Centrul comuni-tar 6767 CDN; Magazine: Bourret, Frui-terie Anka, Pharmaprix (ComplexWilderton), Marché Épicure (5252 Paré),Ella’s Deli; Cabinete: Dr. Buracu, Dr.Cristache, Dr. Zinca; Contabilitate: ArcadeAccounting (3333 Cavendish), DFD Compt-ables Généraux Accredités; Biserici:Înălţarea Domnului.MONTREAL CENTRU/SUD Consulat; Magazine: Charcuterie Fair-mount (3833 St-Laurent); Cabinete: Dr.Fârșirotu; Biserici: Sf. Nicolae.MONTREAL EST/NORD Magazine: Adonis (Sauvé), BalkaniMontreal, Île des Gourmands; Restaurante:

Bravo; Biserici: Buna Vestire, Sf. IoanBotezătorul.VILLE SAINT-LAURENTMagazine: Euro-Nec, Adonis (Place Vertu),Place du Vin; Coletărie: World Line Cargo. WEST ISLANDMagazine: Mourelatos, Adonis, CharcuterieM.D., Marché Épicure Pointe Claire.RIVE SUD Magazine: Cracovia, Balkani, Fruiterie 440,Marché Village; Biserici: Sf. Gheorghe.LAVAL/ST-EUSTACHE Magazine: Balkani Laval, Transilvania,Adonis, Marché Balkan; Cabinete: Dr.Bîrcă, Dentiste à Laval; Biserici: Sf. Pante-limon.

PUNCTE DE DISTRIBUŢIEScanați acest cod cu smart-phone-ul dvs.!

Comunitate: Eva HALUS; Reflecții canadeze: RaulDUDNIC; Știință & Tehnologie: CătălinaCURCEANU, Adrian BUZATU; Poveşti adevărate:Nick FURDI; Timp liber: Adrian BENEA; Specia-liști: Gabriela BUCȘA (contabilitate), Șerban TISMĂ-NARIU (juridic), Alexandru NICOLESCU-ZINCA(sfatul medicului); Redactor şef: Dan GEORGESCU;Editor: Simona POGONAT

BorsecPerla Harghitei

111199999999++++ttttxxxx1.5 L

$$$$

Foret Noire &

$$$$lb3333

Ciuperci marinate

$$$$880 ml444499999999

2 pentru899$

Ciuperci marinate

$$$$580 ml2222 88889999

2 pentru499$

66663333$$$$

SmantanaBeatrice

111199999999500 ml

KefirBio-Life

3333 44449999$$$$

1L

Jambon afumat

ZacuscaPic-Nic

$$$$314ml111144449999

Miciproaspeti

$$$$

9999999944441111 kg

Bere nefiltrataVieux-Montreal

8888 44449999++++ttttxxxx6x355 ml

$$$$

Bacon Barilos

lb9999 55554444$$$$

Brie Ilios

lb999900009999$$$$

Fromage Cottage

lb4444 55554444$$$$

Cotlet de porc

22229999$$$$6666 kg

Cabanosiproaspeti

$$$$

9999999977771111 kg

Muschi de porc

1111$$$$

44449999kg1111

IaurtBio-Life

2222 99999999$$$$

750 ml

Ulei de masline - Spania

1L3333$$$$

77779999