tiraj -1500 exp. format 178x230mm. 168 pag....sau religia, în domeniul sănătăţii. de exemplu,...

The Equal Rights Review, Ediţia a şasea (2011)

168

Tiraj -1500 exp. Format 178x230mm. 168 pag.

Sumar3 Editorial DreptullaEgalitateînSănătate:CeMaiEşiAsta?

ARTICOLE

9 Jarlath Clifford ConvenţiaONUprivindDizabilitateaşiImpactulacesteia asupraLegislaţieiEuropeneînDomeniulEgalităţii

24 Olga Manole ReleTratamenteDiscriminatoriifaţădeFemeiîn RepublicaMoldova

42 M. Rayila SuferinţaunuiPopor:UiguriiInvizibiliînChinaInterioară

SPECIAL

59 Gillian MacNaughton SistemeledeSănătateşiDreptullaEgalitate

81 Nick O’Brien Legeaşi„ViaţaFrumoasă”:DizabilităţiledeÎnvăţare, EgalitateaşiSănătateaînMareaBritanie

98 Jonathann Kenneth Burns DecalajuldeSănătateMentalăînAfricadeSud– OProblemăaDrepturilorOmului

MĂRTURIE

115 FemeiledinNegrev:MărturiileReprezentantelorunei OrganizaţiideFemeiBeduine

INTERVIU

125 Justiţia,EgalitateaşiEchitateaînSănătatedinPerspectiva PoliticilordinDomeniuşiaLegislaţieiprivindDrepturile Omului:ERTdiscutăcuNormanDanielsşiPaulHunt

ACTIVITĂŢI

141 ActivităţiledeAdvocacyaleTheEqualRightsTrust

149 Amal De Chickera şi ProtejareaDrepturilorPersoanelorApatride: Jim Fitzgerald RaportdeEveniment

154 InformaţiicuprivirelaProiecteleCurentealeERT

165 ItinerardelucruERT:Iulie-Decembrie2010


2

The Equal Rights Review este o publicaţie semestrială editată de The Equal Rights Trust. Opiniileexprimate de autorii articolelor nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al The Equal Rights Trust.

Redactor-şef: Dimitrina PetrovaAsistent Redactor-şef: Libby Clarke

Consiliul Consultativ de Redacţie: Sandra Fredman, Colin Gonsalves, Bob Hepple, Claire L’Heureux-Dubé, Christopher McCrudden, Bob Niven, Kate O’Regan,

Michael Rubenstein, David Ruebain, Sylvia TamaleDesign şi machetare: Dafina Gueorguieva© Februarie 2011 The Equal Rights Trust

Tipărit în Marea Britanie de către Prontaprint BayswaterISSN: 1757-1650

Toate drepturile rezervate. Nici o parte a prezentei publicaţii nu poate fi tradusă, reprodusă, stocatăîntr-un sistem de păstrare a informaţiei sau transmisă în nici o formă, fără acordul în scris al The Equal

Rights Trust sau a unei licenţe pentru copiere limitată din parteaCopyright Licensing Agency Ltd., Marea Britanie,

sau a Copyright Clearance Center, SUA.

Susţineţi cauza egalităţii drepturilor

The Equal Rights Trust este o instituţie filantropică ce existădin suportul public. Pentru a face o donaţie online,

vă rugăm să vizitaţi www.equalrightstrust.org,sau să expediaţi un cec la adresa de mai jos. Pentru donaţii prin

transfer bancar, numărul contului The Equal Rights Trustla Banca Coutts (UK) este: 07130988;IBAN GB43COUT18000207130988;

Adresa băncii: Coutts & Co., 440 Strand,Londra WC2R 0QS

The Equal Rights Trust126 North End Road

Londra W14 9PPMarea Britanie

Tel.: +44 (0)207 610 2786Fax: +44 (0)203 441 [email protected]

www.equalrightstrust.org

The Equal Rights Trust este înfiinţată în Anglia sub formă de companie limitată prin garanţie şi înregis-trată în calitate de instituţie filantropică. Codul companiei 5559173.

Codul instituţiei filantropice 1113288.


3

Dreptul la Egalitate în Sănătate: Ce Mai E şi Asta?

Dacăprinegalitatepresupunemundreptfun-damentalalomuluişiunprincipiudebazăaljustiţieisociale(potrivitdefiniţieidate înde-claraţiademisiuneaERT),atuncicumputem”ajusta”aceastănoţiunecureferirelasănăta-te?Ceînseamnă,defapt,egalitateaînsănăta-te? Înediţiade faţă,The Equal Rights Review cautărăspunsurianumelaaceastăîntrebare.

Într-undubluinterviupublicatînacestnumăr,doi experţi reputaţi în domeniul drepturilorînsănătate (PaulHunt) şi încelalpoliticilordesănătate(NormanDaniels)neoferăo ini-ţiere în sinuoasele chestiuni juridice,moraleşi politice ce învăluie sectorul respectiv. Devreme ce problematica egalităţii în sănătatenu se încadra în nicio „disciplină”, aceasta adevenitundomeniuprofesionaldistinct,careaatrasexperţişipracticienidindiversesfere:experţiînpoliticidesănătate,medici,filozofi,jurişti,economişti,politologietc.Reformulatăîntermenidedrepturialeomului,întrebareaeste:Cedreptefectivlaegalitateîndomeniulsănătăţii li seoferăpersoanelorprin legi, fieexistente,fiedezirabile?

Într-o accepţiune mai restrânsă, dreptul laegalitateînsănătatepresupunedreptullane-discriminare în raport cu sănătatea. Aceastădefiniţie poate fi înţeleasă în două feluri: fiecă starea de sănătate reprezintă un temei protejatîmpotrivadiscriminării, fiecădiscri-minarea înbazaunui temeiprotejat (carearputea fi şi starea de sănătate, printre altele)esteinterzisăîndomeniul sănătăţii.Înprimul

sens, starea de sănătate a unei persoane nutrebuiesăfie–caregulăgenerală–untemeipentrudiscriminare învariidomenii, cumarfiangajareaîncâmpulmuncii.Deexemplu,încazulHoffman versus S. A. Airways (2000),Cur-teaConstituţionalăaAfriciideSudadeciscă,prinpăstrareapoliticiideanuangajapersoa-ne seropozitive,o companieaeriană se făceavinovatădediscriminarenejustificatăînbazacriteriuluiHIV/SIDA.Încelde-aldoileasens,opersoanănutrebuiesăsuferediscriminareînbazaunuitemeiprotejat,cumarfirasa,genulsaureligia,îndomeniulsănătăţii.Deexemplu,unspitalcareignorăunapeldeurgenţăpro-venitdintr-uncartierpopulatdeominoritateetnică(întimpce, înmodnormal,acestatri-miteambulanţe înoricarealtcolţaloraşuluiîncazurisimilaredeurgenţă)sefacevinovatdediscriminarerasialăîndomeniulsănătăţii.UnserviciuceoferătratamentpersoanelorcuHIV/SIDA,dar careprima facienuesteacce-sibil homosexualilor în măsura în care esteaccesibil heterosexualilor, comitediscrimina-repetemeideorientaresexualăîndomeniulsănătăţii.

Ambeletipuridediscriminareridicăînsămaimulteîntrebăridificile.Dacăesăanalizămsta-readesănătate(precumşiunanumitgraddehandicapcepoatereieşidinaceasta)încalita-tedetemeiprotejat,esteevidentfaptulcăan-gajatorii,prestatoriideserviciişialţiinupotfiobligaţisătratezepersoanelecudiferiteafec-ţiuni înmod identic, în toatecazurile.Un locdemuncă poate veni cu cerinţa ca angajatul

Edi torial


4

săposedeosănătatecaresăexcludăanumiteafecţiuni–senzoriale, fizicesaumentale.To-tuşi,existăregulicaretrebuieurmatepentruaexcludediscriminarea în cazul tratamentelordiferite acolo unde acestea sunt inevitabile.Aşacumsearatăîntr-unarticoldeJarlathCli-fforddinacestnumăr,înultimiiani,încadrullegislaţieireferitoareladizabilitateşiegalita-te,s-audezvoltatanumiteabordăriprogresis-tecare răspund laacestgende întrebări, iarîn corpul dreptului la egalitate s-a introdusfundamentalulconceptcuprivirelaadaptarearezonabilă.

Omultitudinede întrebări deordinmoral şipoliticexistă,deasemenea,şiînprivinţadrep-tului lanediscriminareîndomeniulsănătăţii,înspecialîntr-oramurăasectorului,cumarficeaaserviciilorlegatedeintervenţiidiagnos-tice, profilactorii, terapeutice sau de reabili-tare.S-arpăreacăaasiguranediscriminareaîn bază de rasă, religie sau gen în prestareaacestor servicii este o misiune simplă, dar,dacă privim mai atent, observăm că aici seascundnumeroaseprobleme.Deexemplu, încazulsatisfaceriianumitornecesităţideordinreligiosalepacienţilordinspitale(alimentaţiespecială, consiliere religioasă sau spirituală,medicamentescumpe,cumarfivariantasin-tetizatăgeneticafactoruluicoagulantVII,carevorfisolicitate,dinconsiderentereligioase,deunmembrualMartorilorluiIehovaînajunulunei intervenţii chirurgicale), acestea trebu-ieacoperitecubanipublicisauachitatedeceiinteresaţi?Esteşimaidificilsăstabileşticeîn-seamnădiscriminareînsănătatepemotivdedizabilitatesauvârstăşi,cuatâtmaimult, întemeiulstăriidesănătate!Încăîn1984,AaronşiSchwartzauarătatcă încadrulServiciuluiNaţionaldeSănătate (NHS)dinMareaBrita-nienuexistaonormăoficialăprivindaccesullaserviciidehemodializă,însăexistao„înţe-legere” neoficială conform căreia pacienţilorcuvârstadepeste65deani,precumşicelorcuvârstadepeste55aniacărorinsuficienţărenalăeraasociatăcuoafecţiunecardiacăsau

diabet, hemodializa urma să le fie refuzată.PutemspuneînacestcazcăNHSaadmisdis-criminarepemotivdevârstă?Săexaminămosituaţieşimaigravă:opersoanăaflatăînstarevegetativă cronică sau opersoană cuAlzhei-merîntr-ofazătardivă,careriscăsăsufereunaccesfataldearitmie,areoareacelaşidreptsăobţinăunDCI (defibrilatorcardiac implanta-bil),alcăruicostestede40demiidedolari,caşialţipacienţicuunasemenearisc?Saurefu-zulunuiDCIarînsemnadiscriminarepemotivdedizabilitate?

Dinperspectivaunitarăadreptuluilaegalita-te,aşacumsespuneînDeclaraţia principiilor egalităţii din 2008, printre altele, dreptul laegalitateînsănătatetrebuiesăfiemai„greu”decât dreptul la nediscriminare pemotiv desau în domeniul sănătăţii. Acesta cuprindedreptul launsistemdesănătatecaresăper-mită persoanei să participe în condiţii egalecuceilalţilaviaţaeconomică,socială,cultura-lă,civilăşipolitică,aşacumocerePrincipiul1alDeclaraţiei.Deasemenea,el implică şioobligaţiedinparteaautorităţilordeadezvoltaunsistemdesănătateorientatsprerealizareaacestuidrept.Dacăadmitemcăsănătateanueste(doar)unobiectalcomerţului,ci,maide-grabă,unulceţinededrepturi,fiindşioobli-gaţie a sectorului public, atunci egalitatea însănătateestecelmaibinepromovatăîncadrulunuisistemdesănătatefinanţatdinbanipu-blici,aşacumorecomandăComisiaOMSpen-truDeterminanţiiSocialiaiSănătăţii.Şichiardacăuneorieste imposibildeaaplicaplenarprincipiile generale ale egalităţii în anumi-te politici şi practici din domeniul sănătăţii,acesteadinurmătrebuiesăfiecompatibilecuprincipiilegenerale.

Una dintre problemele centrale în domeniulsănătăţii,maiexactînceeacepriveşteaccesulegal la sănătate, este stabilirea priorităţilorîndistribuirearesurselor,procescunoscutcanormare(înenglezărationing –stabilirearaţi-ilor,procescarepresupuneolimitarearesur-


5

selormedicale).Termenul stârneşte anumitecontroverse,inclusivdatorităfaptuluicămulţiactoridindomeniucontinuăsănegeexisten-ţa acestui fenomen. E uşor să negi existenţanormăriiştiindcăprocesulesteînmareparteinvizibil:nuexistăvreuncontrolpublic,iarceicareiaudeciziilegatedenormarepoartărare-ori, ca sănuspunemniciodată, responsabili-tatepentruconsecinţeledeciziilor lorasuprasănătăţii unor pacienţi sau a unor categoriialepopulaţiei.Şiîntrucâttransparenţaesteoprecondiţie a justiţiei într-o societate demo-cratică,caracterulinvizibilalnormăriieste,înmodprezumptiv, injust.Rămânândinvizibilă,normarea poate fi explicită (fiind formulatăîninstrucţiunimedicale)sauimplicită,cumecazul„înţelegerii”dincadrulNHSdecareamvorbit mai sus. Dar dacă vrem ca normareasădevinăun fenomenvizibilochiuluipublic,întrebarea-cheie,desigur,este:Cineartrebuisă fie,de fapt, factoruldedeciziecarecreea-zăreguliprivindnormarea:piaţa,politicienii,organele administrative, comunitateademe-dici,justiţia,publicul?Unexempludenormareexaminată în instanţade judecatăestecauzaSoobramoney vs Ministerul Sănătăţii (Kwazu-lu-Natal)1, în care o persoană cu diabet caresufereadeoafecţiuneischemicăacorduluişideoboalăcardiovasculară,lacareseadăugaşioinsuficienţărenalăireversibilă, fuseserefu-zatăsăfieinclusăînprogramuldehemodiali-zăaunuispitaldestatpemotivcăspitalul,dinconsiderentedeausteritate,adoptaseopoliti-cădenormarecareofăceapeaceastăpersoa-nă ineligibilă. Curtea Constituţională a susţi-nutraţionalitateaaceleipolitici,dar,înacelaşitimp, a remarcat că responsabilitateapentruluareaaastfeldedeciziidificiledestabilireapriorităţilorbugetuluide sănătate trebuie săaparţină autorităţilor politice şi medicale şică înaltaCurtenusevagrăbi să intervină înasemeneadecizii atâta timp cât acestea suntraţionale şi adoptate cu bună credinţă. Dinperspectivaprincipiilorgeneralealeegalităţii,abordareaceamaiatractivăarfiîncredinţareaprocesuluidenormarepublicului,prin inter-

mediul formelor de deliberare democratică,aşacumorecomandăDanielsîncărţilesaleşiînacestnumăr–cutoatecăabordarearespec-tivăascunderiscuriserioase,atâtînaplicareapractică,câtşidatoritălimitărilorinerente.

Oaltăîntrebareprivindegalitateaînsănătateesteurmătoarea:Pececriteriilegitimetrebuiesăsebazezedeciziiledenormare?Trebuiesăluămdreptregulăfavorizareacelorcaresufe-răcelmaimult,celormaibolnavi?Saureguladebază trebuiesă fiemaximizareabeneficii-lor totale ale cheltuielilor în sănătate, underaportulcost-eficienţăarfimăsuratcuajuto-rulunor indicatoriprecumaniiQALY(anideviaţăcucalitateajustată)?Criteriuldinurmăpareafirezonabil,daracestaarputeaducelaunele consecinţe pe de-a dreptul injuste sauabsurde.Afostdemonstrat,deexemplu,cefeldeproblemepotsăaparăatuncicândrinichiidestinaţi transplantului sunt acordaţi con-formcriteriuluide„eficienţă”:precumaarătatVeatch,ceamaibunăcaledeaobţinebenefi-ciulmaximdinrinichiidisponibiliestedea-iacorda exclusiv bărbaţilor albi, pentru că eiarată rezultatemai bune (în sensul şanselorde supravieţuire a organului grefat) datorităunor factoridecompatibilitatea ţesuturilor.2 Majoritatea oamenilor ar cădea de acord căaceastă interpretare a principiului cost-efi-cienţăar fi injustă. Înacestsens,eutil săneîntrebămdacăarfilafeldeinjustcazulîncareunanumemedicamentarfioferitdoarcatego-riilordepersoaneacărorpredispoziţiegene-ticăledăşansedetreiorimaimaricaacestasă-ilecuiască.Nuarfiacestauncazdediscri-minarepemotivdepredispoziţiegenetică?Şinuvorbimdeunexempluipotetic:înmedicinamodernă, bunăoară în oncologie, predispozi-ţiageneticădeareacţionapozitivlaanumiteformede tratament joacăun roldin ce în cemaiimportant.

Existăîncămultealteîntrebărilegatedenor-mare:Vârstapacientuluitrebuiesăcontezesaunu?Artrebuisăpenalizămcomportamentele


6

DimitrinaPetrova

şistiluriledeviaţă iresponsabilecareaudusladobândireabolii?Cefacemcuaşa-numitele„gropifărăfund”–pacienţiicaresuferădemaimultepatologiigrave,datorităcărorariscăsănecesiteunnumărdisproporţionaldemaredeintervenţiiscumpe,peparcursulunorperioa-de lungi de timp? Cum funcţionează reguliledenormareexistente(implicitesauexplicite)însocietateamodernă?Sunteleechitabile?Şi,avândînvedereimportanţaenormă(şiinevi-tabilitatea) normării în sănătate în contextuldiscursului despre egalitate, întrebarea ceamai izbitoareeste:Decesubiectulsediscutăatâtdepuţinînsocietate?

UnaltdomeniualegalităţiiînsănătateabordatînacestnumăralERReste legatdedetermi-nanţiisocialiaisănătăţii, întrudemonstrarearelaţieicauzaledintrestatutulsocio-economicşi starea de sănătate a persoanei. Studiereadeterminanţilor sănătăţii este un exerciţiudespre indivizibilitatea şi interdependenţadrepturiloromului.Ştiindcăsănătateadepin-de de posibilitatea persoanei de a se bucuradeanumitedrepturi,opersoanănubenefici-azădeoportunităţiegaledeafisauarămânesănătoasă dacă s-a născut într-o comunitatesăracă,adevenitvictimăaviolenţei,asuferithărţuirelaşcoalăsauafosttratatănedreptînprocesuldecăutareaunuilocdemuncă.Ris-culmorţiimaternaleînAfganistanede1la8,iarînSuedia–de1la17mii400.ÎnSUA,întreanii1991şi2000,puteaufievitatepeste886demiidemorţidacărateledemortalitatealealbilor şi afroamericanilor ar fi fost egalate.Aceastăcifrăcontrasteazăcucifrade176.633devieţisalvatedatorităprogresuluiînmedici-

năînaceeaşiperioadă.Prevalenţadizabilităţi-lorcroniceprintrebărbaţiieuropenicuvârstade peste 85 de ani este de 58,8% în rândulcelormaipuţin şcoliţi, faţăde40,2% în rân-dulcelorcumaimultestudii.3Înplus,relaţiadintrestatutulsocioeconomicşisănătatearemaimultegrade.Unexempluarfi„gradientulsocial însănătate”,undeurmaşiipersoanelordinchintilasuperioarăauoratăamortalită-ţii mai joasă decât urmaşii persoanelor dinchintilaurmătoare.4Seafirmădeseoricăviaţaarfiovaloaredecelmaiînaltordin,unscopînsine,şi,prinurmare,este„denepreţuit”.Însăînpractică,aşacumvedemlaLeonardFleck,„vieţile de nepreţuit sunt vieţile pacienţilorasiguraţi în deplină măsură, ceea ce le per-mitesăaccesezeomultitudinedeintervenţiimedicalefoartescumpeşieficiente”.5Analizasistemului de asigurare medicală reprezintăunadintrecelemaibunemetodedeadepistastructurainegalităţilordincadrulsocietăţii.

EdiţiadefaţăaERResteconstruităpeacesteşialteîntrebărisimilare.Şicutoatecăexistăliteraturămaimultdecâtsuficientă îndome-niileştiinţelorpolitice,politicilordesănătate,economiei,medicineisocialeşidreptuluime-dical, unde se vorbeşte despre subiecte careaulegăturăcuegalitateaînsănătate,continuăsălipseascăoabordareunitarădinperspecti-vaegalităţiişidrepturiloromului.Oasemeneaperspectivăholisticătrebuiesăfieintegratăîncăutările teoretice şipractice ale egalităţii însănătate.Egali în faţa legii,oameniiar trebuisăfieegali,într-unsensfundamentalalcuvân-tului,şiînfaţadoctorului.

1 CauzaCCT32/97,decisăla27noiembrie1997.2 Veatch,R.M.,Patient, Heal Thyself: How the New Medicine Puts the Patient in Charge,OUP,2009,p.55.3 RaportulfinalalComisieiprivindDeterminanţiiSocialiaiSănătăţii, Recuperarea decalajului dintre generaţii: echitatea în sănătate prin acţiune asupra determinanţilor sociali ai sănătăţii,OrganizaţiaMondialăaSănătăţii,2008,p.30.4 Ibid.,p.31.5 Fleck,L.M.,Just Caring: Health Care Rationing and Democratic Deliberation,OUP,2009,p.Viii.


7AR

TICO

LE

"Îndeplinirea misiunii CDPD depinde acum de modul în care

autorităţile naţionale vor aborda în procesul de implementare

chestiuni complexe precum capacitatea juridică. În orice caz,

energia şi viziunea insuflate de CDPD în lupta pentru egalitate

pentru persoanele cu dizabilităţi nu trebuie subestimate"

Jarlath Clifford


8


9

Introducere

La23decembrie2010,UniuneaEuropeană(UE) a ratificat Convenţia Naţiunilor Unitecuprivireladrepturilepersoanelorcudiza-bilităţi(CDPD).PentruprimadatăînistorieUEadevenitpartelauntratatinternaţionaldedrepturileomului.2CDPDafostratificatăla doar câteva săptămâni după ce ComisiaEuropeană a publicat Strategia europeanăpentrupersoanelecudizabilităţipentruanii2010-2020,careconţineunplandetaliatdeacţiunideabilitareapersoanelorcudizabi-lităţi,astfelîncâtacesteasăsepoatăbucuradedrepturile lorşisăbeneficiezepedeplindeparticipareînsocietateaşieconomiaeu-ropeană.3

RatificareaînseamnăcăUEseobligăsăasi-gure respectarea drepturilor persoanelorcu dizabilităţi, protejarea şi realizarea lor.Aceasta include obligaţiile celor 16 statemembrealeUEcareauratificatConvenţiaşialecelorlalte11careausemnat-o.4Începândcu anul 2000, UE şi-a asumat importantulrol de a stabili în ţărilemembre standardeminime pentru legislaţia referitoare la dis-criminarepemotivdehandicap.Deaseme-nea,CurteaEuropeanăaDrepturilorOmului(CtEDO)apronunţatrecentmaimultedeciziicareaulărgitsferadeaplicareamăsurilordeprotecţie pentru persoanele cu dizabilităţidepeteritoriulUE.Totodată,multechestiunilegatedediscriminarepemotivdedizabili-taterămânafisubdezvoltateîncomparaţie

cualte temeiuri. Înacestcontext,prezentularticol îşi propune să examineze evoluţiilerecente ale legislaţiei europene referitoareladiscriminarepemotivdedizabilitateşisăidentificepotenţialulCDPDînprivinţaîmbu-nătăţiriisituaţieipersoanelorcudizabilităţiînsensulegalităţii.

Cutoatecăs-auînregistratanumiteprogreseîn a introducemăsuri legislativedeprotec-ţie orientate spre combaterea discriminăriipersoanelorcudizabilităţi,primaparteaar-ticoluluiurmeazăsădemonstrezecădiscri-minareaşi intoleranţarămâna fi fenomenerăspândite.ParteaadouavaexaminaCDPDînvedereaidentificăriiunorprevederi-cheiepentrueradicareainegalităţilordecaresufe-ră aceste persoane.Ultimaparte va analizarecenteleevoluţiiînmateriededreptşipoli-ticieuropene(atâtaleUE,câtşialeConsiliu-luiEuropei)şivaapreciapotenţialainfluenţăaCDPDasupramecanismelorregionale.

1. Discriminarea şi intoleranţa faţă depersoanelecudizabilităţiînEuropa

ÎnUE, fiecarea şaseapersoană– sauapro-ximativ80demilioane– suferădeunhan-dicapmediusausever.5PotrivitcomisaruluipentruDrepturileOmului alConsiliuluiEu-ropei,aceastăcifrăînţărilemembresesitu-eazăîntre10şi15lasutădinpopulaţie,adicăîntre80şi120demilioanedeoameni.6Gama

Convenţia ONU privind Dizabilitatea şi Impac-tul acesteia asupra Legislaţiei Europene în Do-meniul Egalităţii

Jarlath Clifford1


10

largădedeficienţecareseîncadreazăînter-menulde„dizabilitate”facecadefiniţiaaces-tuiasăfiemultmaicuprinzătoaredecâtceleaplicate oricărei alte categorii vulnerabile.Persoanelecudizabilităţi includpersoanelecu deficienţe fizice, mentale7, intelectuale8 şi senzoriale.Trebuiederemarcat faptul căprotecţia împotriva discriminării pe motivdedizabilitate seextinde înmulte cazuri şiasuprapersoanelorcumaladiicaHIV/SIDAsaudiabet,avândînvederediscriminareacucare se pot confrunta acestea după ce suntdiagnosticate.9

Cutoatecămultepersoanecudizabilităţisepot confrunta cu tratamente discriminato-rii similare, cauzeledezavantajuluidiferă şidepinddedeficienţeleindividuale.Deexem-plu,momenteleceafecteazăcapacitateauneipersoanecuschizofreniedea sebucuradeegalitatepotsădiferetotalmentedesituaţiapersoanelorcuHIV/AIDSsauacelorcareaupierdutunmembrusauofuncţiesenzorială.Înacestsens,definiţiapersoanelorcudiza-bilităţi inclusă în Articolul 1 al CDPD oferăo abordare holistică, în spiritul drepturiloromului, îndefinireadizabilităţii.Articolul1spune:

„Persoanelecudizabilităţiincludper-soanelecuhandicapfizic,mental,intelectualsausenzorialpermanent,care,îninteracţiu-necualteobstacole,poateîmpiedicapartici-parealoreficientălaviaţasocială,înaceeaşimăsurăcaşialţicetăţeni.”

Definiţia dată de Articolul 1 se distanţeazăde conceptul medical de dizabilitate, carea fost dominant pe parcursul istoriei, şi seapropie de cel social, conform căruia „per-soanelecudizabilităţisimthandicapullorcapeorestricţiesocială, fiecaurmareaunormedii construite inaccesibil, fie a viziunilordubioasedespreinteligenţăsaucompetenţăsocială,ainabilităţiipubliculuilargdeauti-

liza limbajulsemnelor,a lipseidematerialeînlimbajulBraillesauaatitudinilorpubliceostilefaţădepersoanelecudizabilităţideve-dere”.10

Odefiniţiecaresebazeazăpeexperienţein-dividualeecapabilăsăformezeuncadrumaiexact de discuţii despre dizabilităţi, identi-ficândsurseascunsedediscriminareşiaju-tându-nesăînţelegemmaibineceînseamnădrepturile omului.11 Definind dizabilitateaîntr-unfelcare ia încalculpercepţia indivi-duală,darşipiedicileîncaleaparticipăriiso-ciale(barieredemediu,construitesauuma-ne),Articolul1alCDPDoferădreptullapro-tecţieuneigamelargidepersoanecareriscădiscriminarepemotivdedizabilitate.

Discriminarea pe motiv de dizabilitate e omoştenireistoricăadâncînrădăcinatăînfie-caresocietate.12ÎnEuropa,aceastămoşteniresereflectăprinacceptareamaimultorprac-tici care discriminează profund persoanelecu dizabilităţi. Se consideră deseori că elesuntincapabiledeaseimplicaîntr-omuncăproductivă,dea frecventa şcolile cuacelaşisucces ca şi colegii lor fără dizabilităţi saudea contribui activ laviaţa comunităţii lor.Înmultecazuri,discuţiileprivindelaborareamăsurilordeegalizarepentrupersoanelecudizabilităţi se bazează pe asemenea teorii.PotrivitOrganizaţieiInternaţionaleaMuncii,înEuropa,opersoanăcuhandicapcuvârstaîntre16şi64deaniareoşansăde66%dea-şigăsioslujbă;acestindicatorscadepânăla cifra de 47% în cazul persoanelor cu unhandicap moderat şi până la 25% în cazulunei persoane cu un handicap sever.13 Însăinegalitateanuselimiteazădoarlaangajare.AgenţiaUniuniiEuropenepentruDrepturileFundamentaleaconstatatrecentcăîn17din27deţărimembrealeUEparticipareapoli-ticăapersoanelorcuproblemedesănătatementală sau cudizabilităţi intelectuale estelimitatăsaurefuzată.14


11

Oaltăproblemăimportantăestecăpersoa-nelefărădizabilităţinuseconsultăşinuim-plicăpersoanelecudizabilităţiînluareade-ciziilor care au impact asupravieţilor celordinurmă.Începândcuanul2008,comisarulConsiliuluiEuropeipentruDrepturileOmu-lui, ThomasHammarberg, şi-a exprimat în-grijorarea,celpuţincutreiocaziidiferite,înlegăturăcutratamentelecucareseconfrun-tăpersoanelecudizabilităţi.15Înanul2009,oficialul a subliniat necesitatea acordăriiproblemeirespectiveauneiatenţiisporite:

„În timpul misiunilor mele întreprinse înstatele membre ale Consiliului Europei amajunslaconcluziacăpersoanelecudizabili-tăţi intelectualemairămânafistigmatizateşi marginalizate, că sunt rareori consultatesaumăcarascultate,cămultedintreelecon-tinuă să fie ţinute în instituţii de stil vechiîncondiţii inumaneşi că încercăriledea leasiguracuunlocdetraişicualteserviciiînsânul comunităţii au cunoscut obstacole şitergiversări.”16

Simptomelediscriminăriipemotivdedizabi-litate,precumstigmatizarea,stereotipurileşiprejudecăţile,suntîncontinuarerăspândite,avândo influenţăcorozivăşimarginalizândpersoanele cudizabilităţi.Aceste simptomebruiazăclaritateaşiconstructivismulreflec-ţiilordespreceartrebuisăseîntreprindăcaproceseleşiprocedurilesădevinămaiacce-sibileşiincluzivepentrupersoanelecudiza-bilităţi.Astfel,înmulteţărieuropene,acestepersoanesuntmarginalizateînproceseledeluare a deciziilor politice şi legislative dincauzapercepţieimoşteniteprecumcănuaraveacapacitateadeaseimplicaşiaparticipaactiv.17

Şi mai îngrijorătoare sunt stigmatizarea şiprejudecăţile, careadesease reflectă îndo-cumente oficiale, ducând la încălcări revol-tătoarealedrepturiloromuluicomiseîmpo-

triva persoanelor cu dizabilităţi. Nu foartedemult, Comitetul European al DrepturilorSocialeacondamnatpracticadesegregareacopiilorcudizabilităţi intelectualeîncadrulsistemeloreducaţionaledinFranţa18 şiBul-garia.19Deasemenea,mass-mediadinMareaBritanieaacordatoatenţiedeosebităatacu-rilor violente îndreptate împotriva persoa-nelorcudizabilităţide învăţare. Într-uncazmediatizat pe larg, un bărbat de 64 de anicudizabilităţimentaleşidificultăţide învă-ţaredinManchesteramuritdincauzaunuiatac de cord după ce fusese hărţuit şi abu-zatverbaldecătredoi tineri.20Acesta,nefi-ind un caz izolat, se înscrie într-o tendinţăcarearatăcă intoleranţa faţădepersoanelecu dizabilităţi creşte şi devine totmai vizi-bilă.Faptul că fenomenulviolenţei împotri-va persoanelor cu dizabilităţi este ignorat,subestimatsauneînţelespoatefiunuldintremotivele acestei tendinţe. În ultimul raportprivindcrimelemotivatedeură,publicatdeOrganizaţia pentru Securitate şi CooperareînEuropa(OSCE),carearatăcădoar9stateeuropene au raportat către OSCE existenţaunordateprivindcrimeleîmpotrivapersoa-nelorcudizabilitate,sesugereazăcăfenome-nulsubraportăriiesteşielunobstacol.21Prinurmare, ignorareasauneînţelegereaacesteiprobleme reprezintă un factor dominant înrăspândireadiscriminăriipescarălargă,darşimonitorizareaşiraportareainsuficientăaacestoratacuri.

2. ProvocareaunicăadizabilităţiişiCon-venţiaONUprivinddrepturilepersoane-lorcudizabilităţi

CDPDa fost adoptată în 2006 şi a intrat învigoare în 2008. Scopul documentului estedeapromova,protejaşiasiguraexercitareadeplină şi în condiţii de egalitate a tuturordrepturilor şi libertăţilor fundamentale aleomuluidecătretoatepersoanelecudizabili-tăţi.22Acestaafostcelmairapidnegociattra-


12

tatîndomeniuldrepturiloromuluidinisto-rie23şi,dinmomentuladoptării,s-abucuratde susţinere semnificativă în toată lumea.24Persoanelecudizabilităţişiorganizaţiiledindomeniu au fost principalii actori care auinfluenţat redactarea şi adoptarea CDPD.25Aceastăinfluenţăseresimtenudoardatori-tănumăruluivastdedrepturifundamentalepecarelegaranteazăCDPD–civile,politice26şi socio-economice27 –, dar şi procedurilorde aplicare a unormecanismeprecummo-nitorizarea.28 Având în vedere proporţiilediscriminării faţădepersoanelecudizabili-tăţi,trebuiesăsubliniemînceleceurmeazăunele prevederi-cheie ale CDPD care suntimportantepentrucombatereadiscriminăriiîntoatăEuropa.

2.1Consultareşiimplicare

Aşacumammenţionatmaisus,ignorareaşipercepţiile greşite privind capacităţile per-soanelor cu dizabilităţi au contribuit la ex-cluderealordinmaimultesferealevieţiiînsocietăţiledinEuropa.Fiindlipsitedecăideacceslaconsultareşiimplicare,persoanelorcudizabilităţideseori li serefuzăoportuni-tatea de a participa la procesele de luare adeciziilorpubliceşideacontribui lamode-lareapoliticilorimportante.ÎnArticolul4(3),CDPDstipuleazăcerinţaconsultăriişiimpli-cării:

„Înelaborareaşirealizarealegislaţieişiapoliticilorde implementareaprezenteiConvenţii, ca şi în alte procese de luare adeciziilor referitoare la problemele privindpersoanelecudizabilităţi,statelepărţisevorconsultaîndeaproapeşivorimplicaînmodactivpersoanelecudizabilităţi,inclusivco-piii cu dizabilităţi, prin organizaţiile care îireprezintă.”

Articolul4(3)alCDPDprevedecăimplicareaşi consultarea consistentă a persoanelor cu

dizabilităţitrebuiesăfiepunctuldepornireîn elaborarea legislaţiei şipoliticilorde im-plementare a Convenţiei. Aceste procedurisuntesenţialeîncrearealegilorşipoliticilorce ţin de dizabilitate. Însă chiar şi în cazullegilor şi politicilor care nu implică chesti-uni legate de dizabilitate, mecanismele deconsultare trebuiesă tindăşi sprecaptareaşi reflectarea viziunilor oamenilor cu han-dicap.Fărăconsultareşiimplicareeficientă,persoanelecudizabilităţivorsimţiinevitabilpovaraunorlegişiproceduricarenuiauînconsideraţie experienţele lor personale şicare reproduc abordarea paternalistă ce acontribuit la perpetuareadezavantajului is-toric.Pentrumulţidintreceicareelaboreazălegişipolitici,proceduraconsultăriişiinclu-ziuniiridicăanumiteproblemelegatedeco-municare şi sensibilitate (nemaivorbind definanţare).Însădacăînprocesuldeelaborarealegislaţieişipoliticilornusevorincorporaproceduriserioasedeconsultareşiimplica-re,fieprinparticiparedirectăapersoanelorcu dizabilităţi, fie indirect, prin organizaţiireprezentative, o egalitate efectivă nu va fiatinsănicicând.

2.2Adaptărilerezonabile

Cu scopul de a promova egalitatea şi a eli-mina discriminarea, Articolul 5(3) al CDPDobligăstatelepărţisăîntreprindătoatemă-surile necesare întru a asigura adaptări re-zonabile pentru persoanele cu dizabilităţi.De asemenea, CDPD obligă în mod specialstatele părţi să asigure adaptări rezonabileîn privinţa dreptului la libertate şi la sigu-ranţă a persoanei29, dreptului la educaţie30,dreptului lamuncăşi laangajare încâmpulmuncii.31AdaptarearezonabilăestedefinităînArticolul2alCDPDînfelulurmător:

„'Adaptare rezonabilă' înseamnă mo-dificările şi ajustările necesare şi adecvate,carenuimpununefortdisproporţionatsau


13

nejustificat într-un caz particular, pentru apermitepersoanelorcudizabilităţisăsebu-curesausă îşiexercite, încondiţiideegali-tatecuceilalţi, toatedrepturileşi libertăţilefundamentalealeomului.”

Aceastădefiniţieseaseamănă,darestetotuşimai consistentă şimai cuprinzătoare decâtdefiniţia oferită de Articolul 5 al DirectiveiConsiliului 2000/78/EC din 27 noiembrie2000,care,încontextulangajăriişiocupăriiforţeidemuncă,prevedeobligaţiaca:

„[A]ngajatorul [să] ia toate măsurilecorespunzătoare, în funcţie de nevoi, într-osituaţieconcretă,pentruapermiteuneiper-soanecuhandicapsăaibăacceslaunlocdemuncă,săbeneficiezedeel,săavansezelalo-culdemuncăsausăbeneficiezedecursurideformare,cucondiţiacaacestemăsurisănupresupună o sarcină disproporţionată pen-truangajator”.32

CutoatecămaimulteţărialeUEaudejanor-me ceprevădadaptări rezonabile îndome-niulangajăriişiocupăriiforţeidemuncă,Ar-ticolul5(3)alCDPDlanseazăoobligaţiemaiprofundăşimaiextinsă.Statelepărţitrebuiesăiatoatemăsurilenecesareprivindadaptă-rile rezonabilepentruapromovaegalitateaînexercitareatuturordrepturiloromuluidecătrepersoanelecudizabilităţi.Pentruaseconforma dispoziţiei CDPD, statele asupracăroradejaseaplicăobligaţiaDirectiveiCon-siliuluivorfiîndatoratesăîşiextindăpreve-derilelegalereferitoarelaadaptărilerezona-bilepentruaacoperişialtedomenii,înafarădeangajareşiocupareaforţeidemuncă.33 2.3Capacitateajuridică

Articolul12reprezintăunuldintrecelemaidificile,darşiinteresanteşiinovativeaspec-tealeCDPD.Articolul12prevede: „1.Statelepărţireafirmăcăpersoane-

lecudizabilităţiaudreptullarecunoaşterea,oriundes-arafla,acapacităţiilorjuridice.

2. Statelepărţivorrecunoaştefaptulcăper-soanelecudizabilităţisebucurădeasistenţăjuridicăîncondiţiideegalitatecuceilalţi,întoatedomeniilevieţii.

3. Statelepărţivorluatoatemăsurileadec-vatepentruaasiguraaccesulpersoanelorcudizabilităţilasprijinuldecarearputeaaveanevoieînexercitareacapacităţiilorjuridice.

4. Statelepărţisevorasiguracătoatemăsu-rilelegatedeexercitareacapacităţiijuridiceprevădprotecţiaadecvatăşieficientăpentruprevenirea abuzurilor, conform legislaţieiinternaţionale privind drepturile omului.Oastfeldeprotecţievagarantacămăsurilereferitoarelaexercitareacapacităţiijuridicerespectă drepturile, voinţa şi preferinţelepersoanei, nu prezintă conflict de intereseşinuauoinfluenţănecorespunzătoare,suntproporţionaleşiadaptatelasituaţiapersoa-nei,seaplicăpentruceamaiscurtăperioadăposibilă şi se supun revizuirii periodice decătreo autoritate competentă, independen-tăşiimparţialăsaudecătreunorganjuridic.Măsuriledeprotecţievorfiproporţionalecugradul în care asemenea măsuri afecteazădrepturileşiintereselepersoanei.”

Articolul12alCDPDareunmarepotenţialde a produce schimbări pozitive. Faptul cămultestatecontinuăsărestricţionezecapa-citatea juridicăapersoanelorcudizabilităţiintelectuale sausă le-o refuzeprin instanţadejudecatăesteoproblemămare.34Aceastaa dus la restricţionarea drepturilor funda-mentale fără vreo justificare sau revizuireulterioară.AşacumaarătatAgenţiaUniuniiEuropene pentru Drepturile Fundamenta-le,majoritatea ţărilor-membrealeUE leagădreptul la participare politică de capacita-tea juridicăa individului.35Având învedere


14

impactul pe care restricţionarea capacităţiijuridiceîlpoateaveaasupracapacităţiiuneipersoane de a-şi exercita drepturile, apardouă întrebări cruciale în legătură cu sferadeaplicareaArticolului12:

(1)CereoareArticolul12statelorpărţi săacordecapacitate juridicădeexerciţiututu-rorpersoanelorcudizabilităţi,chiardacăseconsiderăcăacesteanupotaveacapacitatejuridică?

(2)Dacăeaşa,arputeaacestlucrusporiris-culcaunelepersoanecudizabilităţisădevi-năvictimealealtorpersoanecareardorisăprofitedeincapacitatealor?

Paragrafele3şi4aleArticolului12oferăcâ-tevarăspunsurilaacesteîntrebări.Articolul12(3) prevede că statele vor lua toate mă-surileadecvatepentruasprijinipersoanelecu dizabilităţi în exercitarea capacităţii lorjuridice;astfelsespuneclarcăArticolul12seaplicătuturorpersoanelorcudizabilităţi,indiferentde formahandicapului.36 Încazuldeficienţelormentale şi intelectuale severe,măsurile adecvate pot presupune alegereaunuireprezentantpersonalpentruasprijinipersoanele respective în luareadeciziilorşiexercitareacapacităţiilorjuridice.Deaseme-nea, Articolul 12(4) prevede că în astfel decazuritrebuiesăexistegaranţiipentruapre-veniabuzurilecarepotavealoc înprocesuldeexercitareacapacităţiilegale.Prinurma-re,Articolul12cerestatelorpărţisăadopteoabordarepozitivăînprivinţacapacităţiiju-ridice,tinzândcătreincluziuneprinsprijinînlocdeoexcludereautomată.Laacestsubiect,GerardQuinnacomentat:

„[I]ncapacitateaesteunprocesfoarteindividualizat,deaceeanupoatefidescrisăîn termenide alb şi negru.Primul lucrupecareoautoritatepoliticăartrebuisă îl facăeste să asigure suportul necesar pentru a

abilita indivizii să ia decizii proprii, nu să-iprivezedeaceastăşansăşisăoptezepentrucaleaceamaiuşoară:deapermitealtorper-soanesădecidăînlocullor.”37

Astfel,Articolul12contraziceconcepţiacon-form căreia persoanele considerate incapa-bile nu trebuie să posede dreptul de a luadeciziicu impactasupravieţilor lor.Acesta,potrivitluiGaborGambos:

„[S]eopuneuneiparadigmevechidedouămiideani,adâncînrădăcinateşibazatepeprejudecăţi,potrivitcăreiaexistăpersoa-ne al căror handicap cognitiv şi decizionaleste într-atât de serios încât ele nu îşi potexercitadreptullaautonomie,saudreptuldealuapropriiledecizii,şi,prinurmare,acestdreptartrebuidelegatalteipersoanecaresăiadeciziiînlocullor”.38

Dreptul la recunoaştereegală în faţa legii apersoanelor,oriundes-arafla,stipulatdeAr-ticolul12(1),seopunemoştenirii istoriceasteriotipizării,prejudecăţilorşistigmatizăriiomniprezente,careesteresponsabilăpentrudiscriminarea persoanelor cu dizabilităţi.Maimult,încombinaţiecualteprevederialeCDPD,cadeexempluArticolul29,39Articolul12arepotenţialuldeajucaunrolinstructivînorientareareformelorlegislativeşiapro-cesuluideelaborareapoliticilor.Articolul12oferăunsetconcretdenormepentruremo-delarearelaţieidintrepersoanelecudizabi-lităţi şi societate, trimiţândun semnal clar:aceste persoane „se bucură de capacitatejuridică,încondiţiiegelecualţii,întoatedo-meniilevieţii”.

2.4Violenţaşiabuzurile

Violenţa faţă de persoanele cu dizabilităţiesteunsubiectcarerămânedeseoriînumbrăînprocesuldeelaborareamăsurilorlegisla-tiveşinormativeceaudreptscoppromova-


15

reauneiegalităţideplineşiefective.Articolul16alCDPDcerestatelor:

“săiatoatemăsurilelegislative,admi-nistrative, sociale, educaţionale şi alte mă-suri adecvate pentru a proteja persoanelecudizabilităţi,atât în familie,câtşi înafaraacesteia, împotriva tuturor formelor de ex-ploatare,violenţăşiabuz,inclusivîmpotrivacelorpecriteriidesex;40(…)săiatoatemăsu-rileadecvatepentruaprevenioriceformădeexploatare,violenţăşiabuzprinasigurarea,printrealtele,aunorformecorespunzătoaredeasistenţăşi sprijinpentrupersoanelecudizabilităţi, familiile şi îngrijitorii lor, sensi-bile la sex şi vârstă;41 (…) să implementezelegişipoliticieficiente(...)pentruaasiguraidentificarea, investigarea şi (...) judecareacazurilordeexploatare,violenţăşiabuzîm-potrivapersoanelorcudizabilităţi42.”

Necesitateaunorprevederilegalemaisolide,inclusivauneireacţiimaidrasticedinparteajustiţieişiaunorpedepsemaiasprepentruinfracţiuni din ură comise dintr-un şir demotive,inclusivdizabilitate,afostidentifica-tădecomisarulpentruDrepturileOmuluialConsiliuluiEuropei.43Fărăprevederiefectivecare ar obliga guvernele să prevină, să ur-măreascăpenalşisăacordeprioritatecazu-rilorde violenţă şi abuz faţădepersoanelecudizabilităţi,eforturiledeadocumentaşiaraportacrimeledinurăpoteşua.Înmaimul-teţărieuropenenuexistălegipentrucrimegrave motivate de dizabilitatea victimei şi,separe,cărelativpuţineţări ţinoevidenţăa infracţiunilor de acest gen. În ţările undeasemenealegiexistă,deexempluînRegatulUnit,atâtnivelulderaportareacrimelordeacest gen, cât şi rata de urmărire penală acazurilor înregistrate este joasă.44 Articolul16alCDPDconsolideazăacestaspectal le-gislaţieireferitoareladizabilitateşiegalitateprinimpunereaunorobligaţiifermestatelorpărţideaadoptamăsurilegislativeşinorma-

tivepentruaasigurasiguranţapersoanelorcudizabilităţi.Adoptareamăsuriloreste in-dubitabilunprimpasimportant,însămaienevoie şi de campanii de sensibilizare bineorientatepentru cavictimele să îşi cunoas-că drepturile, să înţeleagă procedurile dereclamarea cazurilordeabuz şi violenţă şisănulefiefricăsălereclameze.Înafarădeaceasta,instruirileşiacţiuniledesensibiliza-reînrânduljudecătorilorşireprezentanţilororganelordedreptarfibenefice,ajutându-ipereclamanţiicudizabilităţisăobţinăşanseegaleîncadrulsistemuluidejustiţiepenală.Opartedinvinapentrunivelulscăzutderecla-mareaatacurilorviolentefaţădepersoanelecudizabilităţiopoartăşiorganelededrept,carenuştiucuexactitatecumsăsecomportecuvictimelecareaudizabilităţişicarenupotpovesticelis-aîntâmplataşacumarface-opersoanele fără dizabilităţi. Astfel, atuncicând se implementeazămăsuripentrupro-tecţiapersoanelecudizabilităţideviolenţăşiabuz,estefoarteimportantsăseimplemen-teze şi acţiuni de instruire şi sensibilizareprintre reprezentanţii organelor de drept,pentrucapersoanelecudizabilităţisăpoatăface reclamaţii într-unmediu confortabil şiînţelegător,carele-arpermitesăîşirelatezeexperienţeleîntr-unmodeficient.

Arfibinecaînprocesuldeelaborarealegilorşipoliticilorpentrurezolvareaunorchestiuniproblematice,spreexempluceaaconsultăriisauviolenţei/crimelordinură,săseurmezeexperienţadesuccesaimplementăriimeca-nismelor şi garanţiilor legale care interzicdiscriminareapetemeiderasăsaugen.Co-municareacuunelecategoriidepersoanecudizabilităţi rămânea fiomareproblemă înanumitedomenii.Deaceeaesteimportantsăsecreezeproceduricaresăasigureplatformeefectivedecomunicarepentrupersoanelecudizabilităţi.Altechestiuni,ca,deexemplu,ca-pacitateajuridicăşiadaptărilerezonabile,fiesuntunicepentruproblemadizabilităţii, fie


16

suntconsiderateînmodtradiţionalstrânsle-gatedeaceasta.Astfel,elereprezintădificul-tăţipracticeşiconceptualemaimaripentruautorităţile ce elaborează legi şi politici. Cutoateacestea,CDPDoferăstandardeclareşiinstructivecareobligăstatelepărţisăadoptemăsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei per-soanelorcudizabilităţiprivindegalitatea.

3. ImpactulpotenţialalCDPDasuprale-gislaţieişipoliticiloreuropene

3.1UniuneaEuropeană

Legislaţia antidiscriminare referitoare ladizabilitate a fost introdusă înUniuneaEu-ropeanăprinDirectivaConsiliului2000/78/EC din 27 noiembrie 2000, care stabileşteun cadru general pentru promovarea unuitratament egal în domeniul ocupării forţeidemuncăşicondiţiilordemuncă.45AceastăDirectivă a interzis discriminarea directă şiindirectă,hărţuireaşiindicaţiilediscrimina-toriifaţădepersoanelecudizabilităţiîndo-meniulangajăriişiocupăriiforţeidemuncă.În jurisprudenţasademaidevreme,CurteadeJustiţieaComunităţilorEuropene(CJCE)afostînclinatăsăutilizezeodefiniţiemedicalăadizabilităţii.PotrivitCJCE,dizabilitatea:

„[T]rebuie înţeleasă ca referindu-selaolimitarecerezultă,înprincipal,dinanu-mitedeficienţefizice,mentalesaupsihologi-ce şi care împiedică participarea persoaneiîn cauză la viaţa profesională. (…) Cu toateacestea, utilizând conceptul de dizabilitateînArticolul1alDirectivei, legiuitorulaalesînmoddeliberatunalttermendecâtceldeboală.Prinurmare,acestedouăconceptenupotficonsideratecafiindidentice.”46

În jurisprudenţa ulterioară, interpretareaprotecţiei împotriva discriminării pe motivde dizabilitate a început să cuprindă con-ceptuldediscriminare prin asociere.47Efectul

practic al acesteidecizii presupune cădacăopersoană fărădizabilităţiestediscrimina-tădincauzauneiasociericuopersoanăcudizabilităţi – de exemplu, omamă care aregrijădeuncopilcudizabilităţi–,aceastavabeneficiadeprotecţieîmpotrivadiscrimină-riiconformArticolului2(a)alDirectivei.Jus-tificareaacesteiinterpretăriafostoferitădeavocatulgeneralalCJCE,PoiaresMaduro,înunuldinavizelesale:

„EfectulDirectiveiconstă în faptul căunangajatornu-ivamaiputeatratapeuniiangajaţiîntr-unmodmaipuţinfavorabilde-câtpealţiidoardinconsiderentereligioase,de vârstă, dizabilitate şi orientare sexuală.Un astfel de comportament ar însemna săsupuiacelepersoaneunuitratamentinjustşisănulerespecţidemnitateaşiindependen-ţapersonală.Acestfaptrămâneneschimbatşiîncazulcândangajatulcareestevictimăadiscriminăriinuareniciodizabilitate.Teme-iulcareserveştedreptmotivaldiscriminăriisuferite de acesta rămâne a fi dizabilitatea.Directiva operează la nivel de temeiuridediscriminare.Răulpecareestemeni-tă să-l îndrepte este utilizarea anumitorcaracteristici drept temeiuri pentru a-i trata unii angajaţi mai puţin bine decâtpe alţii; ceea ce face, de fapt, Directivaesteeliminareacudesăvârşireareligiei,vârstei, dizabilităţii şi orientării sexualedinşirultemeiurilorpecareunangajatorlepoateinvocaînmodlegitimpentrua-itratapeuniioamenimaipuţinbine[subli-niereanoastră].Cualtecuvinte,Directivanupermite ca ostilitatea angajatorului faţă depersoaneleceaparţincategoriilorenumeratesădevinătemeipentruoricefeldetratamentmaipuţin favorabil în contextul angajării şiocupăriiforţeidemuncă.”48

Dupăce interpretăriledemaidevremepri-vind dizabilitatea au fost criticate pentruabordareaexcesivdemedicală,jurispruden-


17

ţarecentăaCJCEaabordatconceptele-cheieşi îngrijorările referitoare la persoanele cudizabilităţiîntr-unmodprogresistşibineve-nit.

Darceimpactl-arputeaavearatificareaCDPDde cătreUE asupra jurisprudenţei CJCE? ÎncauzaMangold vs Helm,CJCEspune:

„[P]rincipiul de bază al interziceriiacestor formedediscriminare[pemotivdereligie sau convingere, dizabilitate, vârstăsau orientare sexuală] îşi are originea, aşacumreiesedinconsiderenteleIşiIValeDi-rectivei respective, în diferite instrumenteinternaţionale şi tradiţii constituţionale co-munealestatelormembre”.49

Potrivit considerentului 4 al preambululuiDirectivei, dreptul tuturor persoanelor laegalitateînfaţalegiişilaprotecţieîmpotrivadiscriminării:

„[C]onstituieundreptuniversalrecu-noscutprinDeclaraţiaUniversalăaDreptu-rilorOmului,prinConvenţiaNaţiunilorUniteprivind eliminarea tuturor formelordedis-criminarefaţădefemei,prinConvenţiainter-naţionalăprivindeliminareatuturorforme-lordediscriminarerasială,PactulNaţiunilorUnite privind drepturile civile şi politice şidrepturile economice, sociale şi culturale,precum şi prin Convenţia europeană pen-truapărareadrepturiloromuluişi libertăţi-lor fundamentale, semnate de toate statelemembre”.

Implicaţia ratificării CDPD constă în faptulcădocumentultrebuiecititdeinstituţiileUE,inclusivdeCJCEprinprismaconsiderentului4alDirectivei.Prinurmare,CDPDvadeveniparteafundamentuluidreptuluiuniversallaegalitate înfaţa legiişi laprotecţie împotri-vadiscriminării. Înacest sens,CJCE trebuiesătindăspreraliereadeciziilorsalelaCDPD.

Înplus,odatăcuintrareaînvigoareaCarteidrepturilorfundamentaleaUniuniiEurope-ne,CJCEpoatefiajutatădeprevederileCDPDîn interpretarea Articolelor 2150 şi 2651 ale Cartei.

ÎnceeacepriveştepoliticileUniuniiEurope-ne, CDPD a avut o influenţămajoră asupraconţinutuluiStrategieieuropeneîndomeniuldizabilităţiipentruanii2010-2020.52ComisiaEuropeană a justificat oportunitatea strate-giei prin necesitatea implementării efectivea CDPD în Europa şi armonizării politicilorUEîndomeniuldizabilităţii.Strategiainclu-deoptdomeniideacţiuneundeafostiden-tificată necesitatea armonizării politicilorla nivel comunitar.53 Cu îndrumarea CDPD,UniuneaEuropeanăs-aangajatsăsusţinăşisăcontribuielainiţiativelenaţionaledeim-plementareacerinţelorCDPDprinacţiunidestrategie,inclusiv:

• Susţinereaşisuplimentareapoliticilorşiprogramelornaţionaleceaudreptscoppro-movareaegalităţii,deexemplu,prinpromo-varearalieriilegilorstatelormembreprivindcapacitateajuridicălacerinţeleCDPD;şi

• Depunerea de eforturi acolo unde estecazul, într-un cadru lărgit al acţiunilor denediscriminare, pentru a evidenţia dizabili-tatea capeun subiect important ce ţinededrepturileomuluiîncontextulpoliticiiexter-neaUE;desfăşurareaacţiunilordesensibi-lizare şi informare privind CDPD şi nevoilepersoanelorcudizabilităţi,inclusivînmate-rie de accesibilitate, în domeniul ajutoruluideurgenţăşiajutoruluimaterial;consolida-rea reţelei de corespondenţi în materie dehandicap;creştereagraduluidesensibilizareprivindproblemele legatededizabilitate încadruldelegaţiilorUE;asigurareapromovă-riidrepturilorpersoanelorcudizabilităţi înţărilecandidateşipotenţialcandidate.


18

Pentru a se conforma întrutotul cerinţelorCDPD,UEvatrebuisămaiadopteşialtemă-suri legislative în sprijinul Directivei Con-siliului 2000/78/EC. Astfel, se prea poatecă CDPD va oferi impulsul necesar pentruapariţiauneinoidirectiveanti-discriminare,carearridicaniveluldeprotecţieîmpotrivadiscriminăriipemotivdehandicap(precumşivârstă,religie,genşiorientaresexuală)lastandardeledecarebeneficiazătemeiuldis-criminăriirasiale.Luândînconsideraţiean-gajamentulasumatînArticolul6(1)alCDPDprivind combaterea discriminării multiple,adoptarea unei directive anti-discriminarenoireprezintăunpunctdepornirenecesar.

3.2 Consiliul Europei

Curtea Europeană a Drepturilor Omului(CtEDO)astabilitunexemplupecareCJCEartrebuisă-lurmezeînprivinţaCDPD.Benefi-ciinddestandardeleconţinutedeCDPD,CtE-DOaplasat,înultimiidoiani,laStrasbourg,subiectuldiscriminăriişiintoleranţeifaţădepersoanelecudizabilităţi încentrulatenţiei.ÎncauzaGlor vs Elveţia,54reclamantul,SvenGlor–cetăţeanalElveţiei,afostdeclaratin-aptdinpunctdevederemedicalpentruar-mată din cauza diabetului de care suferea.Potrivit autorităţilor elveţiene, starea sa desănătate reprezenta o problemă, având învedereanumiterestricţii legatedeserviciulmilitar, inclusiv accesul limitat la îngrijiremedicală şimedicamente, efortul fizic sem-nificativşipresiuneapsihologicălacaresuntsupuşimilitarii.Cutoateacestea,autorităţileaudeciscădiabetuld-luiGlornuestedestuldegravpentrua-leliberadeîndatorireadeaachitaotaxă,delocneglijabilă,plătită înEl-veţiadeceiscutiţideserviciulmilitar.Astfel,dlGloraafirmatcăafostsupusdiscrimină-riidincauzahandicapuluisău,cuîncălcareaArticolelor14 şi8 aleConvenţieiEuropenea Drepturilor Omului (CEDO), pentru că is-ainterzissăîşiîndeplineascăserviciulmi-

litar şipentru căa fostobligat săplăteascărespectiva taxă, întrucât handicapul său nuafostconsideratîndeajunsdegravpentruabeneficiadescutire.

DeşiArticolul14alCEDOconţineşioclauzăpotrivitcăreiaoricarealttemeineinclusex-prespoateficonsideratparteadreptuluilanediscriminare,înaintedecauzaGlor vs Elve-ţia,CtEDOnumaiconstataseniciodatăîncăl-carea dreptului la nediscriminare pemotivdedizabilitate.Este,deasemenea,importantfaptulcăCtEDOadeciscădiabetulconstituieodizabilitate.Înhotărâreasa,CtEDOacon-damnatdiscriminareapetemeidedizabilita-tecomisădeautorităţileelveţiene,carenuauasiguratadaptărirezonabilepentrudlGlorşinuau identificatvreosoluţiecaresăcores-pundăcircumstanţelorsale individuale.Ho-tărâreaestelăudabilăşidatorităfaptuluicăremarcăprezenţaîncadrulCDPDaunuicon-senseuropeanşiuniversalprivindnecesita-teadeaprotejapersoanelecudizabilităţidetratamentediscriminatorii.AceastăremarcăafostfăcutăînpofidafaptuluicăElveţianusemnaseCDPD.

CtEDOs-abazatpecazulGloratuncicândaemisohotărâreîncauzaAlajos KissvsUnga-ria55,înanul2010.Reclamantulînacestcazsufereadetulburarebipolarăşidinaceastăcauzăa fostpus sub tutelăparţială.Consti-tuţiaungarăinterzicecategoricpersoanelorcareseaflăsubtutelăsăvoteze.Astfel,recla-mantulnuapututsăparticipelavotînale-gerileparlamentaredin2006.CtEDOadecisunanimcăo astfelde interdicţie categoricăîncalcădreptullaalegerilibere,consfinţitînArticolul3alProtocolului1alCEDO.Înhotă-râreasa,Curteaamenţionat:

„Curteaconsiderăcătratareapersoa-nelorcudizabilităţiintelectualesaumentalecapeocategoriecomunăreprezintăoclasifi-careîndoielnică,iarrestrângereadrepturi-


19

lorlortrebuiesăsesupunăunuicontrolstrict[subliniereanoastră].Aceastăaborda-re este reflectată şi în alte instrumente aledreptului internaţional (…). Astfel, Curteaconchidecăosuprimarearbitrarăadreptu-rilor legatedevot, fărăoevaluare judiciarăindividualizată şi bazată doar pe existenţaunui handicap ce necesită impunerea uneituteleparţiale,nupoateficonsideratăcafi-indcompatibilăcutemeiurilelegitimedere-stricţionareadreptuluideavota.”56

Prin constatarea faptului că restricţionareadrepturilor persoanelor cu dizabilităţi inte-lectuale sau mentale trebuie să se supunăunui control strict, CtEDO a sugerat nevo-ia atingeriiunuiprag foarte înaltpentru caaceastă restricţionare să devină justificată.DeciziileanterioarealeCEDOaufolositacestnivel de control în circumstanţe limitate înlegătură cu distincţiile făcute pemotive derasăsaugen.57IarCDPDastatlabazaconsta-tăriiCtEDOprivindnevoiade autilizaace-laşiniveldecontrolatuncicândseevalueazădistincţiilefăcutepemotivdedizabilitate.58

Puterea jurisprudenţei CtEDO privind dis-criminareaşiintoleranţafaţădepersoanelecudizabilităţicusiguranţăvafitestatăînvi-itorulapropiat.Spreexemplu, interpretareaCEDO în concordanţă cu standardele CDPDpoate fi testată în cazul Kiyutin vs Rusia,59 careseaflăacumperol. Înacestcaz,recla-mantul este un cetăţean al UzbekistanuluicarelocuieşteînregiuneaOrioldinRusia.ElestecăsătoritcuocetăţeanăaRusiei,cucareareuncopilmic.Cutoateacestea,cereread-luiKiyutinpentruobţinereaunuipermisdeşedereafostrespinsădeautorităţilerusepemotivcăacestaareHIV.ConformLegiiFede-raţieiRuseprivindstatutuljuridicalcetăţe-nilor străini, străinii caredoresc să rămânăînţarăpentruoperioadăîndelungatătrebu-ie să demonstreze că sunt HIV-negativi. ÎncerereasacătreCtEDO,dlKiyutinaafirmat

cărespingereacereriisaledeobţinereaunuipermisdereşedinţăîiîncalcădreptullares-pectareavieţiiprivateşidefamilie,precumşidreptullanediscriminare(Articolele8şi14ale CEDO). ONG-urile care au intervenit pemarginea acestei cauze au afirmat că drep-tul la egalitate şi nediscriminare, consfinţitînArticolul5alCDPD,protejeazăpersoanelecuHIV/SIDA.60DacăCtEDOvafideacordcupoziţiapetentului,aceastavareprezentanudoaruncazponderosdeaplicareaCDPDîninterpretareaCEDO,darvamaideschideşionouădimensiunecarevapermitepersoane-lorcuHIV/SIDAsăbeneficiezedeprotecţieînbazadreptuluilanediscriminarepemotivdedizabilitate.

Nu este surprinzător faptul că procesul defortificareajurisprudenţeiCtEDOînproble-melelegatededizabilitateaînceputodatăcuintrareaînvigoareaCDPD.Omarepartedinţărilecares-auobligatsărespecteCEDOsuntstatepărţi şi laCDPDşi,dupăcâte separe,existăunconsensgeneral întreacestestateînprivinţanecesităţiideapromova,a pro-tejaşiarealizadrepturilelegatedehandi-cap,.Evident,uneoriCtEDOtrebuiesăjoacerolulunuicreatordeconsensînprocesuldeelaborareadeciziilorsale.61Sperămcă,odatăceexistădejaunconsensprivindCDPD,CtE-DOvaaveamaimultăpondereatunci cândvachemalaordinestatelecareadmitdiscri-minarefaţădepersoanelecudizabilităţişileîncalcădrepturilefundamentale.

Înscurtasaexistenţă,CDPDareuşitsăadau-geonouădimensiuneextremdeimportantăînluptaîmpotrivadiscriminăriipemotivdedizabilitate în Europa. Convenţia a fortifi-cat concepte juridice semnificative, precumadaptarea rezonabilă, a oferit îndrumare înjurisprudenţăCtEDOşiaîncurajatţărileeu-ropene să elaboreze noi garanţii şi măsuripentruaîntăridrepturilelegatededizabili-tateşiapromovaoegalitateefectivăpentru


20

persoanelecudizabilităţi.Rămânesămaive-demdacăCJCEvaurmaexemplulCtEDOşivaţinecontdeCDPDînprocesuldeluareade-ciziilorînproblemelegatededizabilitate.Cutoateacestea,înluminauneiprotecţiisporiteîmpotrivadiscriminăriişiapromovăriiegali-tăţiipentrupersoanelecudizabilităţi,cerutedeCartadrepturilorfundamentaleaUniuniiEuropene,estedeaşteptatcăCDPDvadeve-niunîndreptarfiresc.

Concluzii

CDPDa fost calificatdrept „o schimbaredeparadigmă” în legătură cu modul în caredrepturile omului trebuie înţelese în seco-lulalXXI-lea.62Acestfaptvaaveaconsecinţepentruoricedocumentdedrept internaţio-nalşi,cuatâtmaimult,pentrulegilemenitesăprotejezedrepturilepersoanelor careaufostatâtdemulttimpneglijate însocietate.Înscurtaperioadădelaintrareasaînvigoa-re,impactulCDPDestefoartepromiţător.

ÎnEuropa,necesitateauneiprotecţiisolideîncontextuldrepturiloromuluipentrupersoa-nelecudizabilităţia fostacceptatăaproapeunanim. CDPD a început deja să modelezepoliticile Uniunii Europene şi jurispruden-ţaCtEDO,dovedindu-se a fi un instrument-cheie înmulte domenii pentru promovareareformelor legislative şi obligarea statelorsărevizuiascămodulîncaresuntperceputeşitratatepersoanelecudizabilităţi.Înmulteaspecte,documentulpunesubsemnulîntre-bării substratul paternalist al politicilor deajutorsocialpentrupersoanelecudizabilităţi

dinnumeroaseţărieuropene.Cutoateaces-tea,înEuropadiscursulpaternalistrămânesăstea labaza legilor,politicilorşipractici-lor în domeniul dizabilităţii. Astfel, acesteevoluţii strategice urmeazădoar să promo-veze egalitatea efectivă pentru persoanelecudizabilităţi înmultedomenii importante,precum educaţia, sănătatea, justiţiapenalăşiparticipareapolitică,dupăceentuziasmulşibunăvoinţainiţialăinsuflatădeCDPDsevamaidiminuadatoritădificultăţilorînproce-suldetransformareaideilorînsoluţiiprac-ticepentruproblemelecucareseconfruntăpersoanelecudizabilităţi.

Nu încape niciun pic de îndoială, apariţiaunei convenţiiuniversale îndomeniuldiza-bilităţii a fost necesară din cauza lacunelormaricareauexistat lanivelnaţional,regio-nal şi internaţional în ceea cepriveştepro-tecţiaîmpotrivadiscriminării.Amadusargu-menteînacestarticolcăCDPDaînceputsăinfluenţezemecanismeleşiinstituţiileUniu-niiEuropeneşicelealeConsiliuluiEuropei.Însăacestemecanismear trebui săaibăunimpact şi asupra procesului de elaborare alegilorşipoliticilorlanivellocal.Laacestni-vel este clar cădiscriminarea şi intoleranţafaţădepersoanelecudizabilităţirămânafifoarterăspânditeîntoatăEuropa.Îndeplini-reamisiuniiCDPDdepindeacumdemodulîn care autorităţile naţionale vor aborda înprocesul de implementare chestiuni com-plexe precum capacitatea juridică. În oricecaz,energiaşiviziuneainsuflatedeCDPDînluptapentruegalitatepentrupersoanelecudizabilităţinutrebuiesubestimate.

1 JarlathCliffordactiveazăîncalitatedeconsultantîncadrulEqual Rights Trust.AcestarticolsebazeazăpeoprezentarefăcutălaconferinţacutemaProbleme legale privind interzicerea şi prevenirea xenofobiei şi altor forme de intoleranţă,desfăşuratălaUniversitateadinVilnius,Lituania,la19noiembrie2010.AutorulesterecunoscătorluiAmaldeChickerapentrucomentariilesalevaloroasepemargineaproiectuluiprezentuluiarticol.2 ComisiaEuropeană,UE a ratificat Convenţia ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi,Comunicatdepresă,Bruxelles,5ianuarie2010,disponibilla:http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=IP/11/4&format=HTML&aged=0&language=EN&guiLanguage=en


21

3 ComisiaEuropeană,Strategia europeană pentru persoanele cu dizabilităţi pentru anii 2010-2020: reînnoirea angajamentului pentru o Europă fără bariere,SEC(2010)1324final,Bruxelles,15noiembrie2010,disponibilla:http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=SEC:2010:1324:FIN:EN:PDF4 Înmodsimilar,încadrulConsiliuluiEuropei,26destatemembreauratificatCDPD,19ausemnatacestdocu-mentşidoar2nul-ausemnatşinul-auratificat.5 Asevedeamaisus,nota3.6 ComisarpentrudrepturileomuluialConsiliuluiEuropei,DrepturileOmuluişiDizabilităţile:Drepturiegalepentrutoţi,CommDH/IssuePaper(2008)2,Strasbourg,20octombrie2008,disponibilla:https://wcd.coe.int/wcd/ViewDoc.jsp?id=1355349&Site=CM7 Deexemplu,schizofreniasautulburareabipolară.8 Deexemplu,limităriledeînvăţarelapersoanelecusindromulDown.9 ÎnMareaBritanie,infecţiaHIVconstituieodizabilitate,potrivitAnexei1,Părţii1,Para6aLegiiprivindegali-tateadin2010.Deasemenea,CurteaEuropeanăaDrepturilorOmuluiastabilitcădiscriminareafaţădeopersoanăcudiabetconstituieodiscriminarepemotivdedizabilitate,încauzaGlor vs Elveţia,Cerereanr.13444/04,30apri-lie2009.10 Scotch,R.K.,Modele de dizabilitate şi americanii,Berkeley Journal of Employment and Labor Law,Vol.21(1),2000,p.215.11 Rămânîncămultesemnedeîntrebareînprivinţacaracteruluişisfereideaplicareaobligaţiilorstatuluideaprotejadrepturilepersoanelorcudizabilităţi.Deexemplu,la11decembrie2007,BiroulÎnaltuluiComisarpentruDrepturileOmului,încolaborarecuraportorulspecialpentrutorturăşiComitetulcontratorturii,auorganizatunseminarlatemaO lume fără tortură şi alte tratamente şi pedepse crude, inumane şi degradante,undes-aîncercatsăseclarificeproblemarelelortratamentediscriminatoriifaţădepersoanelecudizabilităţi.Raportulfinalalsemina-ruluipoatefigăsitla:http://www2.ohchr.org/english/issues/disability/torture.htm12 ColinBarnes,deexemplu,afirmăcădiscriminareainstituţionalăseascundeînpaternalismulexcesivalsiste-melorcontemporanedeasistenţăsocială,careignorăsistematicsaunusatisfacîndeajunsnevoilepersoanelorcudizabilităţi.Asevedea:Barnes,C.,Discriminarea instituţională faţă de persoanele cu dizabilităţi,ConsiliulBritanicalOrganizaţiilorPersoanelorcuDizabilităţi,Londra,1991.13 OrganizaţiaInternaţionalăaMuncii,Discriminarea la locul de muncă în Europa. Date statistice,disponibilla:http://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---ed_norm/---declaration/documents/publication/wcms_decl_fs_90_en.pdf14 AgenţiaUniuniiEuropenepentruDrepturileFundamentale,Dreptul la participare politică a persoanelor cu probleme de sănătate mentală sau deficienţe intelectuale, octombrie2010,disponibilla:http://www.fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/Report-vote-disability_EN.pdf15 ComisarulpentruDrepturileOmuluialConsiliuluiEuropei,Persoanele cu dizabilităţi mentale trebuie să fie asis-tate şi nu lipsite de drepturile lor individuale,Viewpoints,21septembrie2009,disponibilla:http://www.coe.int/t/commissioner/Viewpoints/090921_en.asp;idem,O criză de neglijare a drepturilor omului: persoanele cu dizabili-tăţi intelectuale mai rămân a fi stigmatizate şi excluse,Viewpoints,14septembrie2009,disponibilla:http://www.coe.int/t/commissioner/Viewpoints/090914_en.asp;idem,Respect şi acţiune bazată pe drepturi în loc de milă pen-tru persoanele cu dizabilităţi,Viewpoints,20octombrie2010,disponibilla:http://www.coe.int/t/commissioner/Viewpoints/081020_en.asp16 ComisarulpentruDrepturileOmuluialConsiliuluiEuropei,O criză de neglijare a drepturilor omului: persoanele cu dizabilităţi intelectuale mai rămân a fi stigmatizate şi excluse.Asevedeanota15.17 Deexemplu,Belgia,Cehia,Germania,Irlanda,PoloniaşiPortugaliarefuzăpersoanelorcuproblemedesănătatementalăşipersoanelorcudizabilităţidreptullaparticiparepolitică.Asevedeanota14.18 ComitetulEuropeanalDrepturilorSociale,Asociaţia internaţională de autism din Europa vs Franţa,Plângereanr.13/2002,4noiembrie2003.19 ComitetulEuropeanalDrepturilorSociale,Centrul de Advocacy pentru Dizabilităţi Mentale (MDAC) vs Bulgaria,Plângereanr.41/2007,3iunie2008.Peaceastăcauză,ComitetulEuropeanalDrepturilorSocialeaopinatcăeşe-culdeaîntreprindemăsuriadecvatepentrualuaîncalculdiferenţeleexistentepoateduceladiscriminare.Astfel,ComitetulaconstatîncălcareaArticolului17(2)alCarteisocialeeuropenerevizuite,precumşiaArticoluluiE,ma-nifestateprindiscriminarefaţădecopiiicudizabilităţiintelectualemoderate,severesauacuteplasaţiîninstituţiispeciale.


22

20 Shakespheare,T.,Efectul crud al crimelor din ură pe motiv de dizabilitate,rubricaComment is Free,ziarulGu-ardian(ediţieonline),12martie2010,disponibilla:http://www.guardian.co.uk/commentisfree/2010/mar/12/disability-hate-crime-david-askew21 Cele9ţărisuntBelgia,Cipru,Finlanda,Franţa,Georgia,Germania,Moldova,OlandaşiRegatulUnit.Asevedea,OrganizaţiapentruSecuritateşiCooperareînEuropa,Crimele motivate de ură în regiunea OSCE – cazuri şi reacţii. Raport anual pentru 2009,OficiulpentruInstituţiiDemocraticeşiDrepturileOmului,octombrie2010,disponibilla:http://www.osce.org/odihr/documents/7363622 CDPD,Articolul1.23 ONU,Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi: Ghid pentru advocacy,1iulie2008,disponi-billa:http://www2.ohchr.org/english/issues/disability/docs/CRPD_Advocacy_Tool.pdf24 ListastatelorcareausemnatşiratificatCDPDestedisponibilăla:http://treaties.un.org/Pages/ViewDetails.aspx?src=TREATY&mtdsg_no=IV-15&chapter=4&lang=en25 DeBurcaafirmăcăînprocesulderedactareaCDPD,atâtînceeacepriveşteprevederiledefond,câtşiceledeprocedură,ONG-urileşialţiactorinestataliaujucatunrolcentral,înspecialînprocesuldenegociere.Asevedea:DeBurca,G.,Uniunea Europeană în procesul de negociere a Convenţiei ONU privind dizabilităţile,Fordham Law Legal Studies Research Paper nr.1525611,disponibilla:http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1525611.Lafel,asevedea:Stein,M.,Jacobus tenBroek, justiţia participativă şi Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi,Texas Journal on Civil Liberties & Civil Rights,2008,vol.13,p.167(William&MaryLawSchoolResearchPaperNo.9-36).26 Asevedea,deexemplu,CDPD,Articolul14(Libertateaşisiguranţapersoanei).27 Asevedea,deexemplu,CDPD,Articolul24(Educaţia).Oproblemăcomunăînrealizareadrepturilorpersoane-lorcudizabilităţi,civile,politice,socialesaueconomice,constăînfaptulcăacestprocesdemulteoriobligăstatelesăîntreprindămăsuricarenecesităcheltuielipubliceînsemnate.Desublinitaicicădrepturilesocialeşieconomicealepersoanelorcudizabilităţisuntindivizibiledealtedrepturialeomuluişisuntnecesarepentrueradicareadez-avantajuluiistoricînprivinţaacestorpersoane.Prinurmare,nutrebuiesăseadmităcaargumentulcheltuielilorpublicesăreprezinteojustificarepentrueşeculdeapromova,protejaşirealizaacestedrepturi.28 Asevedea:CDPD,Articolul33(Implementareaşimonitorizareanaţională),înspecialArticolul33(3),undesespunecăsocietateacivilă,înspecialpersoanelecudizabilităţişiorganizaţiilecarelereprezintă,vorfiimplicateşivorparticipapedeplinlaprocesuldemonitorizare.29 CDPD,Articolul14(2).30 CDPD,Articolul24(2)(c)şiArticolul24(5).31 CDPD,Articolul27(i).32 DirectivaConsiliului2000/78/EC,din27noiembrie2000,privindcreareaunuicadrugeneralpentrupromo-vareaunuitratamentegalîndomeniulocupăriiforţeidemuncăşiprivindcondiţiiledemuncă.33 Deexemplu,înLegeaMariiBritaniicuprivirelaegalitate(2010)existăobligaţiadeafaceajustări(adaptări)rezonabilepentrupersoanelecudizabilităţişiînaltesferedecâtangajareaîncâmpulmuncii,inclusivînprivinţaloculuidetraişiîndomeniuleducaţiei.Însăaceastămăsurăesteinsuficientăpentruaasiguradrepturiegaleîntoatesferelevieţii,inclusivcivilă,politică,economică,socialăşiculturală.34 UnexempluderefuzareşilimitareacapacităţiijuridiceesteCehia,asevedea:InclusionEurope,Capacitatea juridică şi procedurile de tutelă în Cehia:rezumat,disponibilla:http://www.inclusion-europe.org/Justice/CZ/EN_NC_CZ.pdf35 Asevedeamaisus,nota14.36 Asevedea,Aviz juridic pe marginea Articolul 12 al CDPD,21iunie2008,disponibilla:http://www.leeds.ac.uk/disability-studies/archiveuk/legal%20opinion/LegalOpinion_Art12_FINAL.pdf37 Interviu:Promovareauneischimbărideparadigmă:ERTdiscutăcuGaborGombosşiGerardQuinndespreConvenţiaONUprivinddrepturilepersoanelorcudizabilităţişiProtocolulopţional,The Equal Rights Review,vol.2,2008,p.90,disponibilla:http://www.equalrightstrust.org/ertdocumentbank/err_issue02%20reduced.pdf38 Ibid.39 CDPD,Articolul29(Participarealaviaţapoliticăşipublică)cerestatelor:“săseasigurecăpersoanelecudiza-bilităţipotparticipaefectivşideplinlaviaţapoliticăşipublică,încondiţiideegalitatecuceilalţi”;săasigure“pro-ceduri,facilităţişimaterialedevotadecvate,accesibileşiuşordeînţelesşiutilizat”;săprotejeze“dreptulpersoa-nelorcudizabilităţideavotaprinvotsecretlaalegerileşireferendumurilepublice,fărăintimidare,deacandida


23

laalegeri,deadeţineefectivunmandatalesşideaîndeplinioricefuncţiepublică,laoricenivelguvernamental”;şi“săpromovezeactivunmediuîncarepersoanelecudizabilităţipotparticipaefectivşipedeplinlaadministrareaafacerilorpublice,fărădiscriminareşiîncondiţiideegalitatecuceilalţişisăîncurajezeparticiparealorlaafacerilepublice”etc.40 CDPD,Articolul16(1).41 CDPD,Articolul16(2).42 CDPD,Articolul16(5).43 ComisarulpentrudrepturileomuluialConsiliuluiEuropei,Crime din ură – faţa slută a rasismului, antisemitis-mului, romafobiei, islamofobiei şi homofobiei, Viewpoints, 21iulie2008,disponibilla:http://www.coe.int/t/com-missioner/Viewpoints/080721_en.asp44 Asevedea:DisabilityNow,Dosarul crimelor motivate de ură,disponibilla:http://www.disabilitynow.org.uk/the-hate-crime-dossier45 Asevedeamaisus,nota33.46 Sonia Chacón Navas vs Eurest Colectividades SA,CauzaC-13/05,11iulie2006,Para43-44.Asevedea,dease-menea,Bell,M.,Promovarea legislaţiei anti-discriminare în UE: propunerea Comisiei Europene pentru o nouă directi-vă,The Equal Rights Review,vol.3,2009,pag.7-18.47 Coleman vs Attridge Law şi Steve Law,CauzaC-303/06,17iulie2008.48 AvizulavocatuluigeneralPoiaresMaduro,emisla31ianuarie2008,pemargineacauzeiColeman vs Attridge Law şi Steve Law,CauzaC-303/06,Para22.49 Mangold vs Helm,CauzaC-144/04,22noiembrie2002,Para74.50 Articolul21alCarteidrepturilorfundamentaleaUniuniiEuropenespune:„1.Seinterzicediscriminareadeoricefel,bazatăpemotiveprecumsexul,rasa,culoarea,origineaetnicăsausocială,caracteristicilegenetice,limba,religiasauconvingerile,opiniilepoliticesaudeoricealtănatură,apartenenţalaominoritatenaţională,averea,naşterea,unhandicap,vârstasauorientareasexuală.2.Îndomeniuldeaplicareatratatelorşifărăaaduceatingeredispoziţiilorspecialealeacestora,seinterziceoricediscriminarepemotivdecetăţenie.”Official Journal of the Eu-ropean Communities,18decembrie2000,C364/13.51 Articolul26alCarteidrepturilorfundamentaleaUniuniiEuropenespune:„Uniunearecunoaşteşirespectădreptulpersoanelorcuhandicapdeabeneficiademăsuricaresăleasigureautonomia,integrareasocialăşipro-fesională,precumşiparticiparealaviaţacomunităţii.”Official Journal of the European Communities,18decembrie2000,C364/13.52 Deasemenea,încadrulConsiliuluiEuropei,existăparaleleclareîntreCDPDşiRecomandarea Rec(2006)5 a Comitetului de Miniştri către statele membre ale Consiliului Europei cu privire la Planul de acţiune pentru anii 2006-2015 pentru promovarea drepturilor şi a deplinei participări a persoanelor cu dizabilităţi în societate: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu dizabilităţi în Europa,5aprilie2006.53 Cele8domeniiprincipaledeacţiunesunt:accesibilitatea,participarea,egalitatea,angajareaîncâmpulmuncii,educaţiaşiinstruirea,protecţiasocială,sănătateaşiacţiuneaexternă.54 Asevedeamaisus,nota9.55 Alajos Kiss vs Ungaria,Cerereanr.38832/06,20mai2010.56 Ibid.,Para44.57 Asevedea,deexemplu,Abdulaziz, Cabales şi Balkandali vs Marea Britanie,Cerereanr.9214/80,9473/81şi9474/81,28mai1985,înprivinţagenului;şiNachova şi alţii vs Bulgaria,Cerereanr.43577/98şi43579/98,6iulie2005,înprivinţarasei.58 Asevedeamausus,nota55,Para44şi14.59 Kiyutin vs Rusia,Cerereanr.2700/10.Asevedea:Argumentul terţei părţi oferit de Interights,disponibilla:http://www.interights.org/documentbank/index.htm?id=58860 Ibid.61 Asevedea:LetsasG.,Adevărul în concepte independente: cum să interpretăm CEDO,European Journal of Inter-national Law,vol.15,2004,pp.279-305;asevedea,deasemenea,WintemuteR.,Consensul este abordarea corectă pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului,rubricaComment is Free,ziarulGuardian(ediţiaonline),12august2010,disponibilla:http://www.guardian.co.uk/law/2010/aug/12/european-court-human-rights-consensus62 Asevedeamaisus,nota23.


24

Introducere

În prezent, una dintre cele mai serioaseproblemededrepturialeomuluidinRepu-blicaMoldova este răspândirea unui şir deabuzuri carepot fi calificatedrept rele tra-tamente discriminatorii.2 Deseori, cazurilede rele tratamente discriminatorii nu suntrecunoscute ca atare de autorităţile publi-cemoldovene. În special, nu se recunoaştelegăturacauzalăîntrereleletratamenteim-plicateşiapartenenţavictimelorlaanumitegrupuri,fiecăevorbadesprefemei,persoa-necudizabilităţi,persoaneLGBT,fiedesprealtecategoriivulnerabile.Darchiarşiatuncicândacest lucruserecunoaşte, lipsadeex-perienţăsauneînţelegerealegatădecazuri-lerespectiveesteacompaniatădenecunoaş-tereadecătreprocuroriipublicialegislaţieiaplicabileînasemeneacazurişidepregăti-rea necorespunzătoare a anchetatorilor, deinabilitatea acestora de a construi cel maiputerniccazposibilînsusţinereavictimelor.Eşeculdeaînţelegepedeplinnaturaacestortipuridecazuriconstituieunimpedimentînîncercarea de a asigura un remediu juridicadecvatpentruvictime. Îngeneral, este in-dubitabil clar că sarcinadeprevenire a re-lelortratamentediscriminatoriiînsocietatedevinecuatâtmaidificilă,cucâtfenomenulrămâne a fi unul necunoscut sau neînţelesdeautorităţilepublice.

Fiindparte lamajoritatea tratatelorprinci-palededrepturialeomului, atâtaleNaţiu-

nilorUnite,câtşialeConsiliuluiEuropei,R.Moldova rămâne încă înurmă în eforturilesale de a preveni înmod efectiv toate for-meledereletratamentepeteritoriulsău.Înrapoartele recente privind situaţia dreptu-rilor omului din R.Moldova, instituţiile demonitorizarearespectăriitratatelorONUşiraportoriispecialiausubliniatfaptulcăge-nul, rasa,dizabilitatea, religia şipercepţiilebazatepestereotipizarereprezintăcauzealerelelor tratamente.3 Această problemă esteacutizată şi de lipsa competenţei în dome-niu încadrulsocietăţii civile.Foartepuţineorganizaţiineguvernamentaledinrepublicăau experienţă în reprezentarea victimelortratamentelor discriminatorii sau în desfă-şurareaactivităţilordelobbylaacestsubiectpelângăautorităţilepublice.

AcestarticolexamineazăfenomenulspecificalrelelortratamentediscriminatoriifaţădefemeiledinR.Moldova,cureferirelastudiileefectuate şi activităţile sociale desfăşuraterecent de Asociaţia Promo-LEX (Promo-LEX).4

1. Obligaţiileasumate încadruldreptu-luiinternaţionalşiregional R.Moldovaaratificatmaimulteinstrumentemajore,internaţionaleşiregionale,dedrep-turi ale omului. Ţara este semnatară a optdinnouătratatedebazăONUprivinddrep-

Rele Tratamente Discriminatorii faţă de Femei în Republica Moldova

Olga Manole1


25

turile omului,5 o excepţie fiind Convenţiainternaţionalăprivindprotecţiadrepturilortuturor lucrătoriloremigranţi şiamembri-lorfamiliiloracestora.Moldovaurmeazăsăratifice şi Convenţia internaţională privindprotecţiatuturorpersoanelorîmpotrivadis-pariţiilorforţate.

Cele mai relevante obligaţii internaţionaleasumatedeR.Moldova încadrul tratatelorprivind relele tratamente discriminatoriifaţăde femeiseregăsesc înPactul interna-ţional privind drepturile civile şi politice(PIDCP), Convenţia împotriva torturii şi aaltor tratamente sau pedepse inumane şidegradante (CAT) şi Convenţia privind eli-minarea tuturor formelor de discriminareîmpotriva femeilor (CEDF). De asemenea,Moldova şi-a asumat importante obligaţiiprivindrelele tratamentediscriminatorii încadrul Convenţiei Europene a DrepturilorOmului(CEDO).

În1993,R.MoldovaaaderatlaPIDCP.Potri-vitArticolului2alPIDCP,aceastaseangajea-zăsăgarantezetoatedrepturilerecunoscuteînPact „fărănici odeosebire, în special derasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie po-liticăsauoricealtăopinie,originenaţionalăsausocială,avere,naşteresauîntemeiatăpeorice altă împrejurare”, iar potrivit Artico-lului26,seobligăsă„interzicăoricediscri-minareşi săgaranteze tuturorpersoaneloro ocrotire egală şi eficace contra oricăreidiscriminări,înspecialderasă,culoare,sex,limbă, religie, opinie politică sau orice altăopinie,originenaţională sau socială, avere,naşteresau întemeiatăpeoricealtă împre-jurare”.Egalitateadegeneste,deasemenea,protejată deArticolul 3, care obligă statelepărţisăasigure„dreptulegalalbărbaţilorşialfemeilordeasebucuradetoatedrepturi-lecivileşipolitice”.Articolul7alPIDCPex-primăangajamentul referitor laprevenireatorturii şi a altor pedepse sau tratamente

crude, inumanesaudegradante. ÎnComen-tariulGeneralnr.28,ComitetulONUpentruDrepturileOmuluioferăîndrumăricuprivi-relainterpretareaşiaplicareaArticolului3al PIDCP.6 Acesta prezintă exemple de reletratamente discriminatorii în bază de gen,care cuprind infanticidul feminin, ardereavăduvelor sau uciderile şi abuzurile legatede zestre,7 violenţa în familie sau alte for-mede violenţă împotriva femeilor, inclusivviolul,avortulforţatsausterilizareaforţată,mutilarea genitală,8 traficarea şi prostitua-reaforţată.9

R.Moldova a aderat la CEDF în anul 1994.ÎnbazaArticolului2alCEDF,aceastaacon-damnatdiscriminareafaţădefemeişiacon-venitsă„ducăprintoatemijloaceleadecvateşi fără întârziere o politică de eliminare adiscriminării faţă de femei” prin întreprin-dereamaimultormăsuri enumerate în ar-ticolul respectiv. Recomandarea generalănr.19emisădeComitetulpentrueliminareadiscriminăriiîmpotrivafemeilorsereferălaproblema violenţei faţă de femei.10 Aceastaconfirmăcă „violenţabazatăpe sex consti-tuie o formă de discriminare care inhibăgrav abilitatea femeilor de a se bucura dedrepturi şi libertăţi în condiţii de egalitatecu bărbaţii”,11 şi că implementarea plenarăaCEDFvinecucerinţacastatelepărţisăiamăsuripozitivepentru a elimina toate for-mele de violenţă împotriva femeilor.12 Re-comandarea Generală nr. 19 explică faptulcăviolenţabazatăpegen„cuprindeacţiunicareproducdaunăsausuferinţă fizică,psi-hicăsausexuală,ameninţăripentruastfeldeacţiuni,constrângerişialteprivărideliber-tate”.13 De asemenea, documentul clarificăfaptulcăobligaţiastatelorpărţideaprotejapersoaneledeviolenţadegennuselimitea-ză la cazurile de violenţă comise de către/sau în numele statului. Statele părţi „pot firesponsabilepentruacţiuniprivate,încazulîncareeleeşueazăsăacţionezecusuficientă


26

diligenţăpentruapreveni încălcăriledrep-turilorsaupentruainvestigaşipedepsiac-teledeviolenţă,precumşipentruaacordadespăgubiri”.14 La fel, Recomandarea Gene-ralănr.19oferăexempledeviolenţăînbazădegen,inclusiv:

i) Violenţaşiabuzulînfamilie,căsătoriaforţată, omorul pentru zestre, atacurile cuacidşicircumciziafemeilor;15

ii) Traficuldefemeişiexploatareafeme-ilorînscopulprostituţiei;16

iii)Hărţuirea sexuală la locul de mun-că;17

iv)Sterilizarea obligatorie şi avortareaforţată;18şi

v) Violenţaînfamilie,inclusivbătaia,vi-olul,alteformedeatacurisexuale,formedeviolenţămentalăşidealtgen,caresuntper-petuatedatorităatitudinilortradiţionale.19

ÎnîncheiereaRecomandăriiGeneralenr.19,Comitetul pentru Eliminarea DiscriminăriiîmpotrivaFemeilorfaceunşirderecoman-dărilasubiect,printrecare:

„(a)statelepărţitrebuiesăiamăsurieficienteşicorespunzătoarepentrudepăşi-rea tuturor formelor de violenţă bazate pesex,prinacţiunipublicesauprivate;

(b)statelepărţitrebuiesăseasigurecălegi-leîmpotrivaviolenţeidomesticeşiabuzului,violului,atacurilorsexualeşialtorformedeviolenţă înbazădegenoferătuturorfeme-ilor protecţie adecvată şi respectarea inte-grităţii şi demnităţii lor. Victimelor trebuiesă li se ofere servicii corespunzătoare desusţinereşideprotecţie. Instruireaprivindsubiectele sensibile la gen pentru funcţio-nariidincadrulorganelordeordineşicelor

judecătoreştişialtorfuncţionaripubliciesteesenţialăpentru implementarea eficientă aConvenţiei;

(c)statelepărţitrebuiesăîncurajezeelabo-rarea materialelor statistice şi cercetărilereferitoarelaproporţiile,cauzeleşiefecteleviolenţei,eficienţamăsurilorpentrupreve-nireaşiluptacuviolenţa;

(d) să iamăsuri eficiente pentru a asigurarespectareaşipromovarearespectăriifeme-ilordemass-media;

(…)

(g)sunt necesare măsuri de prevenire şipedeapsăpentrueliminareatraficuluişiex-ploatăriisexuale;

(h)statelepărţitrebuiesădescrieînrapoar-telelorproporţiiletuturoracestorproblemeşimăsuri,inclusivprevederilepenale,măsu-rile de prevenire şi reabilitare care au fostluatepentruprotejareafemeilorimplicateînprostituţie,supusetraficuluisaualtorformedeexploataresexuală.Deasemenea,trebuiesădescrieeficienţaacestormăsuri;

(…)

(k)statelepărţitrebuiesăcreezeşisăsus-ţină servicii pentru victimele violenţei do-mestice, violului, atacurilor sexuale şi altorformedeviolenţăbazatepesex,inclusivre-fugii,înspeciallucrătoriimedicalicalificaţi,reabilitareşiconsultaţii”.20

Înanul1995,R.MoldovaaaderatlaCATşiprinaceastaşi-aasumatobligaţiasăprote-jezepersoaneledepe teritoriul săude tra-tamentelecareseîncadreazăînnoţiunilede„tortură”21 sau „tratamente crude, inumanesau degradante”.22 În contextul angajamen-tuluideaprotejapersoanele fizicepe teri-


27

toriulsăudeastfelde tratamente,Moldovaşi-a asumat, de asemenea, obligaţia de aimpune sancţiuni corespunzătoare faţă depersoanele responsabile pentru astfel detratamente.23ÎnComentariulGeneralnr.2,ComitetulONUcontratorturiiafirmăurmătoarele: „Nediscriminarea se include chiarîndefiniţia torturii,enunţate înArticolul1,Paragraful1alConvenţiei,care interzice înmodexpresacţiunilespecificateatuncicândacesteasuntrealizatedin„orice motiv bazat pe vreo formă de discriminare...”. Comitetulsubliniazăcăaplicareadiscriminatorieavio-lenţeisauabuzurilorfizicesaumentaleesteunfactorimportantîndeterminareafaptuluidacăoacţiunereprezintăsaunutortură.”24

În afară de obligaţiile sale în cadrul trata-telor internaţionalemenţionatemai sus,R.Moldova,încalitatedesemnatarăaCEDO,25 înlegăturăcureleletratamentediscrimina-torii,s-aangajatsăasigurepersoanelorafla-tepeteritoriulsăuurmătoareledrepturi:

a) garanţiadeanufisupustorturii,pre-cumşipedepselorsautratamentelorinuma-neoridegradante;26şi

b) dreptuldeasebucuradetoatedrep-turileşilibertăţileexpuseînConvenţie„fărănicio deosebire bazată, în special, pe sex,rasă, culoare, limbă, religie, opinii politicesau orice alte opinii, origine naţională sausocială,apartenenţălaominoritatenaţiona-lă,avere,naşteresauoricealtăsituaţie”.27

2.SituaţiaactualăînR.Moldova

2.1Legislaţianaţională

ÎnR.Moldovalipseşteolegislaţiecomplexăîndomeniuldiscriminăriicaresădefineascădiscriminarea directă şi indirectă, să stabi-

lească sancţiuni şi despăgubiri corespun-zătoareşisăprevadănecesitateaîmpărţiriisarciniiprobatorii.Înacelaşitimp,înprivin-ţa discriminării faţă de femei, ParlamentulR.Moldova a aprobat, la 9 februarie 2006,Legeanr.5-XVIcuprivirelaasigurareaega-lităţiideşanseîntrefemeişibărbaţi(încon-tinuare Legea 5-XVI).28 Articolul 1 al Legii5-XVI stipulează că scopul legii constă înasigurarea exercitării drepturilor egale decătre femei şibărbaţi în sferapolitică, eco-nomică, socială, culturală, în alte sfere alevieţii–drepturigarantatedeConstituţiaRe-publiciiMoldova29–învedereapreveniriişieliminăriituturorformelordediscriminaredupăcriteriuldesex.Legea5-XVIadevenit,astfel,platformajuridicăpentrudezvoltareaunuimecanism naţional de integrare a as-pectelor de gen la toate nivelurile, precumşi pentru implementarea Planului Naţionaldeacţiuniîndomeniulpromovăriigenurilorpentruanii2006-2009,careafostadoptatînaugust2006.30

Legea 5-XVI oferă definiţii ce ţin de discri-minarea faţă de femei, inclusiv „abordareacomplexăaegalităţiiîntrefemeişibărbaţi”;31 „acţiunileafirmative”;32„discriminareadupăcriteriul de sex”;33 „discriminarea directădupăcriteriuldesex”;34„discriminareaindi-rectădupăcriteriuldesex”;35„egalitateadeşanse”;36„egalitateaîntrefemeişibărbaţi”;37 „gender”;38 „hărţuirea sexuală”;39 „sex”;40 şi„unitateagender”.41Articolul5alLegii5-XVIinterzicediscriminareadupăcriteriuldesex.Articolul 15 pune responsabilitatea pentruasigurarea egalităţii între bărbaţi şi femeipe umerii următoarelor instituţii de stat:(i)Parlamentul; (ii)Guvernul; (iii) Comisiaguvernamentalăpentruegalitateîntrefemeişi bărbaţi; (iv) Ministerul Sănătăţii (organspecializat)şi(v)unităţilegenderîncadrulaltor autorităţi publice centrale, precum şiîncadrulautorităţilorpublice locale.Legea5-XVInuprevedeînsăniciunrolpentru in-


28

stanţelejudecătoreştimoldoveneînasigura-reaegalităţiiîntrefemeişibărbaţi.

Articolul24alLegii5-XVIstipuleazărăspun-derea pentru acţiuni de discriminare dupăcriteriuldegen.Deşiacestaconfirmăfaptulcăpersoanelesupuseformelordediscrimi-nare au dreptul la repararea prejudiciului,iar cei care comit acţiuni de discriminarepebazădegenpoartărăspundereconformlegislaţiei,înacestprocesnuseatribuieni-ciunrolinstanţelordejudecată.Astfel,esteremarcabilfaptulcăpânăînprezentnuexis-tă niciun caz în care să se recunoască, decătreoinstanţădejudecatăsauoricarealtăautoritate,căo femeieasuferitvreo formădediscriminaredupă criteriul de gen.Prinurmare, putem afirma că Legea 5-XVI nu adusladezvoltareauneipracticijuridicebinestabilite în domeniul discriminării pe bazădegen.

Recent,conducereaR.Moldovaaluatdeciziasăajustezelegislaţianaţionalăpentruapro-movaşiincludemaibineprincipiileegalită-ţii de gen şi pentru a interziceorice formădediscriminaredupăcriteriuldesex.Înanul2010,afostcreatungrupdelucruministe-rial cu participarea experţilor naţionali. Înprezent,seexamineazăunproiectdelegeînvedereamodificăriişicompletăriimaimul-toractelegislative,42însădatacândacestavafiaprobatrămâneafiincertă.

2.2 Probleme majore

2.2.1.Violenţaînfamilie

Înanul2007,experţidincadrulUNICEFauconstatat că fiecarea treia femeiedinMol-dova a fost supusă violenţei în familie celpuţinodatăînviaţă.Agresoriisuntactualiisaufoştiisoţiînpeste73%dincazuri,iarta-ţii–în14%dincazuri.Demulteori,femeiledivorţeazădesoţiiloragresori.Astfel,60la

sutădintrefemeiledivorţateaurecunoscutcăaufostvictimealeviolenţei,faţăde28lasutădinfemeileaflateîncăsătorie.43

ViolenţaînfamilieînR.Moldovaesteunfe-nomencomplexgeneratdeproblemepsiho-logiceşiagravatdefactorieducaţionali,eco-nomicişisociali.Victimeleviolenţeiînfami-liesuntînprincipalfemeile.Potrivitultimu-lui raportalCentrului InternaţionalpentruProtecţiaşiPromovareaDrepturilorFemeii„LaStrada”,caresebazeazăpedatecolecta-tecuajutorulLinieideÎncredereoperatedeacesta,majoritatea apelurilor (792) parve-nitedelavictimesuntdelafemeilesupusediverselorabuzuridinparteasoţilor(66%),foştilor soţi (10%), concubinilor (8%), co-piilor (6%), părinţilor (3%), socrilor (2%),iubiţilor(1%),fraţilor(1%),altormembriaifamiliei(2%).44

Din numărul total al victimelor, circa 45 lasutăprovindinpăturisocialvulnerabile(deexemplu,ambiisoţisuntşomerisauşomerisezonieri,saunuposedăoprofesie,saunuau studii), 40%au indicat o staremateria-lă satisfăcătoare, restul – 15% – precizândcăauostare financiară foartebună.Astfel,acestedatearatăcăviolenţaînfamilieesteunfenomenrăspânditînR.Moldovacaresereflectăpetoatepalierelespectruluiecono-mic.

Potrivit raportului „La Strada” menţionatmai sus, indiferent de statut, studii, loc detraisauvârstă,victimeleviolenţeiauanumi-tecaracteristicicomune.Decelemaimulteoriacesteaprovindinfamiliiviolente;aufostmartoresauvictimealeviolenţei în familiadeorigine;nuauaspiraţii şinu îşi facpla-nurideviitor;demonstreazăunnivelscăzutderespectfaţădesineşi,înacelaşitimp,unnivelînaltdevictimizareaproprieipersoa-ne(caresemanifestăprindependenţăemo-ţionalădeagresorşi,respectiv,incapacitate


29

deaefectuaschimbăriînviaţapersonală).Concluziile analizei demonstrează faptulcă înR.Moldovaviolenţa în familie are to-tuşiunpronunţatcaractergender,reflectatîn prejudecăţile implantate înmentalitateapopulaţieiprecumcăviolenţa în familienuesteoproblemăpublică,ci,maidegrabă,unaprivată.Eaestedeseoriprivităcaopartefi-reascăavieţiide familie,unstilnormaldeviaţă.Existăchiaroculturăaviolenţeigen-der,caredenatureazăpercepţiageneraţiilorviitoaredesprefamilie–modelulabuzivestetransmis din familie în familie şi din gene-raţie în generaţie. Expresiile răspândite înMoldova, precum „femeia nebătută e ca şicasanemăturată”,„vaidecasaîncarecântăgăina”,„săseştiecinepoartăpălărie-ncasaasta”etc.,reflectănormaacceptatăînmultefamilii.Numeroasevictimealeviolenţei, fi-indcrescuteînfamiliiundeviolenţaeraore-alitate,nusuntconştientedefaptulcăpoateexistaşiunaltfeldecomportament,altecăidesoluţionareaconflictelor.

2.2.1.1.Legislaţiarelevantă

Potrivit notei introductive la Legea nr. 45-XVI cu privire la prevenirea şi combatereaviolenţeiînfamilie(încontinuareLegea45-XVI),45careaintratînvigoarela18septem-brie2008,„prevenireaşicombatereaviolen-ţeiînfamiliefacpartedinpoliticanaţionalădeocrotireşisprijinireafamilieişireprezin-tăoimportantăproblemădesănătatepubli-că”.Legea45-XVIaredreptscopconsolida-rea, ocrotirea şi sprijinirea familiei, asigu-rarea respectării principiilor fundamentalealelegislaţieireferitorelafamilie,precumşiasigurareaegalităţiideşanse între femeişibărbaţi în realizarea dreptului lor uman laviaţăfărăviolenţăşirespect.

ÎnArticolul2alLegii45-XVI,violenţaînfa-milieestedefinitădrept:„oriceacţiunesauinacţiune intenţionată, cu excepţia acţiuni-

lor de autoapărare sau de apărare a unoralte persoane,manifestată fizic sau verbal,prin abuz fizic, sexual, psihologic, spiritualsaueconomicoriprincauzaredeprejudiciumaterial saumoral, comisă de unmembrudefamiliecontraunoralţimembridefami-lie,inclusivcontracopiilor,precumşicontraproprietăţii comunesaupersonale”.Artico-lul3confirmăcăprotecţiaîmpotrivaviolen-ţeiînfamilieoferitădeaceastălegeseaplicăînfelulurmător: „(1) Subiecţi ai violenţei în familiesunt:agresorul şivictimacetăţeniaiRepu-blicii Moldova, cetăţeni străini şi apatriziicarelocuiescpeteritoriulei.

(2)Subiecţiaiviolenţeiînfamiliepotfi:

a) încondiţiaconlocuirii–persoaneleaflateînrelaţiidecăsătorie,dedivorţ,deconcubi-naj,detutelăşicuratelă,rudele lorpeliniedreaptă sau colaterală, soţii rudelor, altepersoaneîntreţinutedeacestea;

b) încondiţialocuiriiseparate–persoaneleaflateînrelaţiidecăsătorie,copiiilor,inclu-sivceiadoptivi,ceinăscuţiînafaracăsători-ei,ceiaflaţisubtutelăsaucuratelă,alteper-soaneaflatelaîntreţinereaacestora.”

Astfel, Legea 45-XVI oferă protecţie „mem-brilorfamiliei”atâtîncadrulrelaţiilorofici-ale,câtşiîncadrulcelorneoficiale.

Articolul 15 al Legii 45-XVI a introdus înpremieră Ordonanţa de protecţie – instru-mentul legalprincare instanţade judecatăaplicămăsurideprotecţievictimeiviolenţeiînfamilie.Ordonanţeledeprotecţieaudreptscop oferirea protecţiei de urgenţă pentruvictimă,cumar fi: (i)obligareaagresoruluide a părăsi temporar locuinţa comună şi/sau(ii)interzicereadeaseapropiadevicti-mă(inclusivprintr-oordonanţăcaresăspe-


30

cificedistanţapecareagresorultrebuiesăopăstreze).ÎnaintedeadoptareaLegii45-XVI,unicaopţiunepentruvictimăerasăîşicauteunrefugiu,ceeacedeseoriînsemnapărăsi-readomiciliuluişidespărţireadecopii.

Cu toate acestea, de la intrare în vigoare,Legea45-XVIafostîntr-ooarecaremăsură,inutilă, întrucât nu existau mecanisme deimplementare a cerinţelor sale. Acest faptsedatorează înparteabsenţei înCodulPe-nal al Republicii Moldova a prevederilorreferitoare laviolenţa în familie.Violenţaafost interpretată cao chestiuneprivată, iarvictimele privite ca „femei cu probleme defamilie”. Asemenea actede violenţă au fostdemulteoriinvestigateînbazaprevederilorpenalegeneralereferitoarelacauzareavătă-măriicorporalesauatacurilor,oriînbazale-gislaţieicontravenţionale.Înfuncţiedegra-vitateaprejudiciuluicauzat,agresorulputeafipedepsitdoarcuamendăsaucuserviciuîn folosul comunităţii. Însă înmultecazuri,soţiiaveausăfie„reconciliaţi”,iaragresorulscutitdeoricepedeapsă.

Maimult,niciunadinmodificărileintroduseprin Articolul 15 al Legii 45-XVI, care pre-văd stabilirea unui regim al ordonanţei deprotecţie,nus-augăsitintegrateînnormeleprocedurii civile. Prin urmare, judecătorulde instrucţie poate refuza eliberarea uneiOrdonanţe de protecţie pentru victimă. ÎnperioadadecândafostadoptatăLegea45-XVI,pentruprimadată în istoriaR.Moldo-va, pentru protejarea victimelor violenţeiîn familie, instanţeleauemisordonanţedeprotecţie.Pânăînprezentaufostemisecirca60deordonanţede acest fel, cuprecădereînzonacentralăarepublicii,iaracestlucrucontrastează în mod evident şi remarcabilcufaptulcăpânălamomentnus-aînregis-trat nicio hotărâre judecătorească în bazaLegii5-XVI. Înacelaşi timp,ordonanţeledeprotecţie emise sunt rareori implementate,

dinmotivecare includ incompetenţaşiati-tudinileautorităţilorresponsabiledeimple-mentare.

2.2.1.2.Evoluţiirecente

La 3 septembrie 2010, a intrat în vigoareo nouă Lege, nr. 167, care serveşte dreptamendamentlauneleactelegislative(inclu-sivCodulPenal,CodulProceduriiPenale şiLegea 45-XVI).46 Propunându-şi să rezolveproblemaneimplementăriiLegii45-XVI,Le-geanr.167ainseratonouăprevedereînCo-dulPenal –Articolul2011privindviolenţaînfamilie,47conformcăreiaviolenţaînfami-lieobţinestatutdeinfracţiunepenalăşicaresedescrieînfelulurmător:

„(…)acţiunesauinacţiuneintenţiona-tă,manifestatăfizicsauverbal,comisădeunmembrualfamilieiasupraunuialtmembrual familiei, care a provocat suferinţă fizică,soldată cu vătămarea uşoară a integrităţiicorporale sau a sănătăţii, suferinţă psihicăori prejudiciumaterial saumoral. (...) Ace-eaşiacţiunecare(a)acauzatvătămareagra-văaintegrităţiicorporalesauasănătăţii;(b)a determinat la sinucidere sau la tentativăde sinucidere; (c) a provocat decesul victi-mei, sepedepseşte cu închisoarede la5 la15ani.”

OOrdonanţădeprotecţiepoatefiacumeli-beratăatât încadrulproceselorpenale,câtşi civile. Potrivit procedurii civile descriseîn Articolul 15 al Legii 45-XVI, curtea esteobligată săemităoOrdonanţădeprotecţieîndecursde24deoredelaprimireacere-rii. Conform procedurii penale, organul deanchetă este obligat să ceară judecătoruluisăexaminezecerereapentruobţinereauneiOrdonanţedeprotecţie îndecursde24deore. Potrivit ambelor proceduri, instanţapoateobligaagresorul:(i)săpărăseascălo-cuinţa,indiferentdacăaceastaseaflăînpro-


31

prietatecomunăsaunu;(ii)săsteadepartedelocuinţavictimeişisăpăstrezeoanumitădistanţăcaresăasiguresecuritateavictimei;(iii)sănucontactezevictima;(iv)sănuvizi-tezevictimalaloculdemuncăsaudetraişi(v)săseabţinădelapăstrareasaupurtareaarmelordefoc.

Înplus,încadruldosarelorpenale,instanţapoateobligaagresorulsătreacăunexamenmedicalpentruadeterminadacăacestaestedependentdealcoolşi/saudrogurişi,încazde necesitate, să fie supus unui tratamentmedicalspecial,săparticipeînprogramededezintoxicare sau consiliere pentru infrac-tori.Încadrulproceselorcivile,pârâtulpoa-te fi obligat să acopere cheltuielile pentrureparareabunurilordistrusesaudeteriora-te,pentrutratamentelemedicalesaupentruîntreţinereacopiilorminori.

Cutoatecă legiledinR.Moldovamenitesăprevinăşisăcombatăviolenţaînfamilieparsăoferesuficientemecanismedeprotecţie,aplicarealorrămâneafiunmaremotivpen-truîngrijorări.Problemelemajorelegatedeadoptarea mecanismelor de protecţie suntexpuseînceleceurmează.

2.2.1.3. Probleme majore privind violen-ţaînfamilie

OanalizăacazurilordinpracticaPromo-LEXaratăcăcelemaiproblematiceaspectelega-tedeviolenţa în familie împotriva femeilordinR.Moldovasunt:

(1) Neexecutarea ordonanţei de protec-ţie:Una dintre cele mai des întâlnite pro-bleme îndomeniulviolenţei în familieesteeşeculdeaexecutaordonanţadeprotecţiedecătreautorităţilepublicerelevante, caresuntresponsabileprinlegedeimplementa-reaacesteia.Înmultecazuri,lucrătorulsoci-allocalşipoliţistulnusuntinformaţidespre

existenţa unei ordonanţe de protecţie, deaceea nu o pot executa. Înmulte cazuri încareagenţiidepoliţiecunosc totuşidespreexistenţaviolenţeiînfamilieşiaordonanţeideprotecţie,alegsă îşi limiteze intervenţiala simplul act de informare a agresoruluidespreOrdonanţă,chiardacătextulacesteiacereexpresagresoruluisăpărăseascălocu-inţa. Explicaţia pe care o invocă, de obicei,poliţia în aceste cazuri este lipsa spaţiuluisauadăpostuluialternativîncares-arputeamutaagresorul.

(2) Demararea întârziată a urmăririipenale:Cutoatecăviolenţa în familieesteconsiderată infracţiune înbazaCoduluiPe-nalîncădela3septembrie2010,încămultecereridepuse laprocuraturădecătrevicti-meaşteaptăsăfieexaminate.Întretimp,vic-timelecontinuăsăfiesupuseviolenţei.

(3) Refuzul de a emite ordonanţe deprotecţie: Există cazuri când instanţele aurefuzatsăeliberezeordonanţedeprotecţie,înspecialatuncicândagresorulnuîşirecu-noaşte vina, aducând martori care depundeclaraţiiînfavoareaacestuia.Înasemeneasituaţii,declaraţiilevictimeisuntdeseorine-glijate.Maimult,înpofidaprevederilorLegii45-XVIcaresereferălaunşir largdecom-portamenteviolente,inclusivviolenţăfizică,sexuală,psihologică,spiritualăşieconomică,deseoriinstanţeleasociazăviolenţaînfami-liedoarcuviolenţafizică.Alteformealevi-olenţei,cumarficeapsihologicăsauecono-mică,suntprivitecafăcândpartedinrutinanormalăavieţiidefamilie.Astfel,victimeleseconfruntăcuatitudiniostiledinparteain-stanţelor, în special a judecătorilor, ceea ceafecteazăşimaimultcredibilitateadeclara-ţiilorvictimelor,iarriscullacaresuntsupu-senuesteminimizat.

(4) Tergiversarea emiterii ordonanţelordeprotecţie:Esenţaordonanţeideprotec-


32

ţieestesăofereprotecţieimediatăvictime-lorviolenţeiînfamilie,aceastafiindexplica-ţialimiteidetimpde24deorestabiliteatâtpentruprocedurilepenale,câtşipentrucelecivile. Înmultecazuri,emitereaordonanţeiarelocchiarşi ladouăsăptămânidupăde-punerea cererii, ceea ce de multe ori estepreatârziupentruaprevenialteabuzuriîm-potrivavictimei.

(5) Rolul organizaţiilor neguvernamen-taleactive:Cutoatecăexistăcazurideemi-tere a ordonanţelor de protecţie, acesteasunt deseori eliberate în rezultatul inter-venţiei câtorvaONG-uri active, susţinute şiasistate de Fondul Naţiunilor Unite pentruPopulaţie,OrganizaţiaInternaţionalăpentruMigraţie(OIM)şi,printrealtele,ProcuraturaraionuluiCăuşeni.48Deşiîntr-unnumărlimi-tat,ordonanţedeprotecţieaufostemisedejurisdicţiiraionale–înCăuşeni,Făleşti,Re-zina,AneniiNoi,VulcăneştişiînmunicipiulChişinău.Constituieunmotivdeîngrijorarefaptulcă instanţelecareemitordonanţedeprotecţiepentruvictimeleviolenţeiînfami-lie se află, înmare parte, în jurisdicţiile încaresuntprezenteONG-uriactive.

(6) Rapoartele raportorilor speciali ai ONU:Înrapoarteledin2009,ManfredNovak(raportorspecialONUpentrutorturăşialteforme crude, inumane sau degradante detratament)şiYakinErtürk(raportorspecialONUpentruviolenţăîmpotrivafemeilor)ausubliniat faptul că eşecul autorităţilormol-dovenedeareacţionalaacuzaţiideviolenţăîn familie discriminează femeile în accesullor la un recurs efectiv şi poate constituicomplicitateînasemeneareletratamente.49 În R.Moldova, infracţiunile ce implică vio-lenţă împotriva femeilor nu sunt privite caoproblemăcejustificăintervenţiaorganelorabilitate, exceptând cazurile când acestearezultăînvătămaregravă.

2.2.1.4.Exemple

Înceleceurmeazăvomoferiexempledinca-zurileasistatedePromo-LEXpentrua ilus-traconstatărileenunţatemaisus:

(1) Cazul X: În acest caz, Promo-LEX re-prezintăo femeie învârstăde71deanicuscopuldeacurmaviolenţacucareaceastaseconfruntăînfamilie.Înultimulan,aufostdepusenumeroaseplângerilapoliţieşiPro-curatură,precumşilaDirecţiaAsistenţăSo-cialăşiMinisteruldeInterne.Aufostobţinu-tedouăordonanţedeprotecţie.Primaafostemisăla22iunie2010pentruoperioadăde30dezile,iaradoua–la23iulie2010pen-truoperioadăde90dezile.Niciunadintreacesteordonanţedeprotecţienuafostexe-cutată.UrmareapetiţiilordepusedinparteavictimeidecătrePromo-LEX,uniiofiţeridepoliţieaufostsancţionaţi,ulteriordându-şidemisia. Cu toate acestea, nici ofiţerii carei-auînlocuitnuauasiguratexecutareaordo-nanţelordeprotecţie.

Agresorulnuafostînlăturatdinlocuinţavic-timei, acesta continuând să o bată. O nouăcererepentruobţinereauneiordonanţedeprotecţieafostdepusărecent,împreunăcusolicitareacaProcuraturasăexplicecemă-surisuntsauurmeazăafi întreprinse.Pro-curaturainsistăînrăspunsurilesalecăagre-sorulsuferădeschizofrenie,motivdincarenupoatefitraslarăspundere.Însăîncercă-rileavocatuluivictimeideaobţineplasareaagresorului într-o unitate psihiatrică – datfiind pericolul pe care acesta continuă să-lprezintepentruvictimă–aurămasfărărăs-puns.Astfel,avemuncazîncarevictimalaovârstăde71deanicontinuăsăfiebătută,întimpceautorităţileezităsăîntreprindăvreomăsurăadecvată.

(2)CazulY:AsociaţiaPromo-LEXafostnoti-ficatădespreacestcazîniunie2010.Victima


33

estedivorţată,darcontinuăsă locuiascăcufostul său soţ înacelaşi apartament.Ani înşir,fostulsoţacomisabuzurifaţădefemeie.La22iunie2010,acestaabătut-ocrunt.Eaareuşitsăscapeşiamerslasecţiadepoliţie.Poliţistulacondus-oacasă,adusagresorullasecţiadepoliţie,aîntocmitunproces-ver-bal şi apoi l-a eliberat. Bărbatul s-a întorsacasăşiabătut-opefostasoţieşimaicrunt.Strigăteledeajutoraufostauzitedeunvecincarea chematpoliţia şi ambulanţa.Adouazi, victimaa încercat sădepunăoplângerelacomisariatuldepoliţie,însăacoloînregis-trarea i-a fost refuzată. Promo-LEX a cerutemitereaunei ordonanţedeprotecţie, careafosteliberatăla30iunie2010pentruope-rioadădetreiluni.Agresorulnus-aconfor-mat prescripţiilor ordonanţei de protecţie,iarautorităţileaueşuatînaoexecutaforţat.Cutoateacestea,victimaarefuzatsădepunăoplângereprivindneexecutareaordonanţeide protecţie. De asemenea, ea a refuzat sădeacursunuiprocespenal împotrivaagre-soruluipentruviolenţăînfamilieîntemeiulArticolului 2011 al Codului Penal. Nu esteexcluscarefuzulvictimeideainiţiaunpro-cespenalsăfifostmotivatdefricaacesteiafaţădeagresor.

(3)CazulZ:Victimaînacestcazestedivor-ţatădinanul2003,însăcontinuăsălocuiascăcufostulsoţînacelaşiapartament.Instanţaadivizatapartamentulînpatrupărţi;victimei,celordouăfiiceşifostuluisoţlis-aureparti-zatcâteunsfert.Bucătăria,baiaşicoridorulrămânspaţiicomune,undecontinuăsăaibăloc cazuri de violenţă îndreptate împotri-vavictimei.Promo-LEXadepusocerere laorganul depoliţie ca acesta să se adresezeinstanţeidejudecatăpentruaobţineoordo-nanţădeprotecţiecaresăinterzicăfostuluisoţsăinsulteşisăapliceforţaasupravicti-mei.La22iunie2010,judecătoriadesectora emis o ordonanţă de protecţie. Cu toateacestea, cazurile de violenţă au continuat,

fostul soţ ignorândordonanţadeprotecţie.Astfel,la22septembrie2010,afostdepusăoplângere laprocuraturadesectorcusco-pul de a iniţia o anchetă penală în temeiulArticolului2011alCoduluiPenal,plângereafiindexaminatădepoliţie.Promo-LEXamaidepusşiocererelaDirecţiaAsistenţăSoci-ală, solicitând informaţie privind acţiunilelucrătoruluisocialînvedereaasigurăriiexe-cutăriiordonanţeideprotecţieşipreveniriialtorcazurideviolenţă.RăspunsulprimitdePromo-LEX la11noiembrie2010a confir-matfaptulcăs-adeschisunstudiudecazîncadrul căruia situaţia va fimonitorizată întimp.

Înurmaunuialt incidentviolentprodus la29 noiembrie 2010, în care victima a avutdesuferitdepeurmaacţiunilorfostuluisoţşialeamanteiacestuia,afostdepusăîncăoplângere laMinistrulAfacerilor Interne.La10 decembrie 2010, a fost solicitată o or-donanţă de protecţie în regim de urgenţăîn baza faptului că ordonanţa precedentănufuseseexecutată,iarvictimaacontinuatsăsuferedepeurmaacţiunilorviolentealefostuluisăusoţ.La13decembrie2010,avo-catulvictimeiafostinformatcăcerereadin10decembrie2010nuarămasînregistratăpe computerul instanţei. De atunci, aumaifostdepuseşialtecereridinparteavictimei,juriştiiPromo-LEXcontinuândsălucrezelaacestcaz.

2.2.1.5. Concluzii

Cazuriledescrisemaisusilustreazăînmodclarfaptulcăînpofidaadoptăriiuneilegis-laţiinaţionalecareprevedeabordareapro-blemeiviolenţeiînfamilieatâtdinperspec-tivalegiipenale,câtşiaceleicivile,victimeleacestor rele tratamente deseori întâmpinădificultăţi în a obţine o ordonanţă de pro-tecţie şi, în majoritatea cazurilor, procesuldureazămaimultdecâtcele24deorestipu-


34

lateînCodulPenal.Lafel,înmajoritateaca-zurilor,ordonanţeledeprotecţiiemisesuntignoratedeagresori, întimpceautorităţileresponsabileeşueazăînaleaplicaşiexecutaforţat.

Încadruluneiconferinţedepresădin3no-iembrie2010,dedicatămodificărilorlegisla-tiverecenteîndomeniulviolenţeiînfamilie,procurorulgeneralValeriuZubcoadeclaratcă în cazurile în care victimele violenţei înfamilie se ciocnesc de indiferenţa sau ne-profesionalismulpoliţiei,aprocurorilorsaulucrătorilor sociali, acestea ar trebui să seadreseze autorităţilor superioare, precumProcuraturaGeneralăsauMinisterulAface-rilorInterne.50Deasemenea,procurorulge-neralaafirmatcă,înultimiidoiani,procura-turileauînregistratcirca300deplângerişicerericeţindeviolenţaînfamilie.

Promo-LEX nu consideră abordarea procu-rorului general ca fiinduna constructivă şicăarputeacontribuilaprevenireaşicomba-tereaviolenţeiînfamilie.Nuesteacceptabilsăpuiresponsabilitateapentrusupraveghe-reaactivităţiiautorităţilordestatpeumeriivictimei.Înschimb,estenecesarcaProcura-turaGenerală,MinisteruldeInterneşiMinis-terulMuncii,ProtecţieiSocialeşiFamilieisăinstruiascăprofesioniştiîndomeniulviolen-ţeidomesticeşisăefectuezecontroaleinter-nepentruamonitorizamodul în care suntimplementatenormele legale referitoare laviolenţaînfamilie.Serviciiledestinatevicti-melorviolenţei în familietrebuiesădevinăproactive,flexibileşi,undeenecesar,mobi-le,iarcreareaserviciilorspecializatepentruagresoritrebuiesărămânăoprioritate.

Există,înacelaşitimp,şimotivedesatisfac-ţie, pentru că au fost făcuţi, şi continuă săse facă, paşi importanţi în ceea ce priveşteproblemaviolenţeiînfamilieînR.Moldova,inclusiv:

(1) Guvernul, cu susţinerea UNFPA, con-tinuă să îmbunătăţească cadrul normativreferitor laviolenţa în familie.Deexemplu,(i)la22februarie2010,GuvernulaaprobatRegulamentul de organizare şi funcţionareacentrelorpentruvictimeleviolenţei înfa-milie şi (ii) a elaborat ghiduri specializatepentruasistenţisociali,personalmedicalşiagenţidepoliţiecuprivirelaimplementarealegislaţiei în domeniul violenţei în familie,precumşi Standardelepentru centrele vic-timelor violenţei în familie. Ultimele douădocumenteaşteaptăaprobareaGuvernului.

(2)Învedereasoluţionăriiproblemei lipseiserviciilor pentru agresori, în raionul Dro-chiaafostcreatprimulcentrudereabilitarepentruastfeldeinfractori.Sepresupunecăacestcentruvaoferiagresorilorserviciipsi-hologice,medicale,socialeşideinformare.

(3)Eforturilemenţionatemaisussuntcom-pletatedeacţiuninaţionaledesporireani-veluluideconştientizare,careaudreptscopcreareauneiatitudinidezero-toleranţăfaţăde violenţa în familie; acţiuni de advocacysuntdesfăşuratede„LaStrada”.

2.2.2.Violenţasexuală

PotrivitultimelorstatisticioferitedeMinis-terul Afacerilor Interne, pe parcursul anu-lui2010, înR.Moldovaau fost înregistrate504 cazuri de infracţiuni sexuale, clasifica-tedupăcumurmează: (i)323decazurideviol (o creşterede32,4% în comparaţie cuanul2009)şi(ii)181decazurideviolenţăsexuală(ocreşterede39,2%).51Dinnumă-rul totaldecazuri,doar251 (50%)au fostexpediatespreafiexaminateîninstanţadejudecată,139dindosareau fost casate, iar112 au rămas fie nesoluţionate, fie sunt înprocesdeexaminare.


35

2.2.1.1.Legislaţiarelevantă

Infracţiunileceimplicăviolenţăsexualăsuntconsiderate infracţiunipenalecesepedep-sescconformCoduluiPenal.PotrivitArtico-lului171alCoduluiPenal:

„Violul,adicăraportulsexualsăvârşitprinconstrângerefizicăsaupsihicăapersoa-neisauprofitânddeimposibilitateaacesteiadeaseapăraoridea-şiexprimavoinţa,sepedepseştecuînchisoaredela3la5ani.”52

Legeanr.167aintrodusomodificareînAr-ticolul171alCoduluiPenal,potrivit căreiaviolulafostrecunoscutdreptunactcepoateavea loc inclusiv în cadrul familiei.53Astfel,violulmaritalaobţinutstatutdeinfracţiunepenalăînR.Moldova.

Articolul 172 al Codului Penal se referă la„acţiunile violente cu caracter sexual”, for-melecelemaigravefiindpasibiledeterme-nelungidedetenţie,inclusivpeviaţă,dupăcumurmează:

„Homosexualitatea sau satisfacereapoftei sexuale în forme perverse, săvârşiteprin constrângere fizică sau psihică a per-soaneioriprofitânddeimposibilitateaaces-teiadeaseapărasaudea-şiexprimavoinţa,sepedepsesccuînchisoaredela3la5ani.”

Legea nr. 167 conţine şi o nouă prevedereconformcăreiaacţiunileviolentecucaractersexualpotavealocşiîncadrulfamiliei.54

Legea 45-XVI defineşte „violenţa sexuală”drept:

“[O]rice violenţă cu caracter sexualsauoriceconduităsexuală ilegală încadrulfamiliei sau în alte relaţii interpersonale,cum ar fi violul conjugal, interzicerea folo-sirii metodelor de contracepţie, hărţuirea

sexuală;oriceconduităsexualănedorită,im-pusă;obligareapracticăriiprostituţiei;oricecomportamentsexualilegalînraportcuunmembrudefamilieminor,inclusivprinmân-gâieri,sărutări,pozareacopiluluişiprinalteatingerinedoritecutentăsexuală;alteacţi-unicuefectsimilar”.55

Unul dintre cele mai problematice aspectelegatedeproblemaviolenţeiînfamilieînR.Moldovaestemodulîncaresuntinvestigateinfracţiunile de „viol” şi „acţiunile violentecucaractersexual”.Procuroriiseaxeazămaimult pe comportamentul victimei decât pecelalagresoruluişi,înconsecinţă,investiga-ţiaparesăfiedirecţionatăînsensuladunăriideprobecaresăsubminezeşisăcontrazicăversiuneavictimei.Ghidul metodologic pri-vind investigarea infracţiunilor sexuale,publicatla15august2008deDirecţiaUrmă-rirePenalădincadrulProcuraturiiGenerale,aprezentatunsetderecomandăripracticepentruprocuroriîninvestigareainfracţiuni-lorsexuale.Potrivitacestuighid,procuroriitrebuie să demonstreze existenţa rezisten-ţeifiziceopusedevictimă.Deaicireiesecă,dacănuexistădovadauneirezistenţefizice,raportul sexual a fost consimţitdevictimă.Maimult,ghidulîncearcăsăsugerezeideeacăînunelecazuri,cumarfirapoartelesexu-alecuparticipareauneipersoanedevârstăadolescentă, o anumitădozăde forţă fizicăarputea fiacceptabilă,având învedere„ti-miditatea”adolescentului.Deaicireiesecă,indiferentdacăexistădovadarezistenţeifi-zicesauaforţei,acestlucrunuvafisuficientîntoatecazurilepentruademonstraprodu-cereaunuiviolsauauneiacţiuniviolentecucaractersexual.

Acest ghid demonstrează o abordare pro-blematică în investigarea cazurilor de violşi violenţă sexuală înR.Moldova, careesteilustratăcuajutorulexempleloroferitemaijos.


36

2.2.1.2.Exemple

CauzaI.G. împotriva R. Moldova(Cerereanr.53519/07) depusă la Curtea Europeană aDrepturilorOmului(CtEDO)la6octombrie200756esteunexempluelocventalmoduluidefectuosîncaresuntrezolvatecazuriledeviolenţăsexualăînR.Moldova.

Reclamanta(I.G.)s-anăscutla10decembrie1989şilamomentulevenimentelorîncauzăaveapuţinpeste14anişijumătate.Însearazileide21august2004,I.G.amersîmpreunăcuV.R.,învârstăde23deani,laundisco-bar.ReclamantaşiV.R.secunoşteaudemaimulţiani şi s-au întâlnit cudiferiteocazii. I.G. îşiaminteşte că a consumat împreună cu V.R.aproximativ 100 ml de vodcă. Întorcându-seacasă,V.R.aviolat-opeI.G. înmaşinasaşi sepresupunecăaameninţat-o cumoar-teadacăeaar fipovestitcuivadespreasta.I.G. i-aspusmameisalecăa fostviolatădecătreV.R.Mama amers laV.R. acasă, undeacesta a recunoscut că a întreţinut relaţiisexualecu I.G.Mama feteia reclamatcazulde viol la secţia depoliţie din raionul Sân-gereila25august2004.La26august2004,procuraturaraionuluiSângereiadeschisundosar penal în cazul reclamat, pentru viol„săvârşitcubunăştiinţăasupraunuiminor”(întemeiulArticolului171(2)(b)alCoduluiPenal). După 3 ani de examinare a cazuluiîn instanţele naţionale, V.R. a fost achitatcu justificarea căexamenulmedical la careafostsupusăI.G.nuarelevatniciourmădevânătăi,leziuni,sângesauspermă.

I.G.asolicitatasistenţăpsihologicădupăfi-nalizareaprocesuluiîninstanţelenaţionale.Dincauza lipseiserviciilorspecializateofe-rite de guvern victimelor atacurilor sexu-ale, înperioada iulie-august2007eaa fostconsultatădeunpsihiatruoferitdeorgani-zaţianeguvernamentală locală „Memoria”,57 specializatăpeproblemece includviolenţa

sexuală. Un extras din fişa medicală a I.G.,emis la18august2007, confirmă faptul căeasufereadetulburareposttraumaticăcau-zatădeocombinaţiedefactori,inclusiv:(i)violul; (ii)eşecul instanţelordeapronunţaosentinţăadecvatăşi (iii)umilireapublicălacarea fostsupusăatâta timpcâtaduratprocesulîninstanţelenaţionale.

În 2007, juriştii Promo-LEX au înaintat ca-uzaI.G. laCtEDO.I.G.afirmăcădreptulsăudeanufisupusătratamentelorinumanesaudegradante,garantatdeArticolul3alCEDO(interzicerea torturii) şi dreptul la respec-tarea vieţii sale private în conformitate cuArticolul8alCEDO(Dreptul larespectareavieţiiprivateşidefamilie)aufostîncălcateprineşeculstatuluidea-şirespectaobligaţi-ilepozitive–deainvestigaşiaurmăripenalînmodefectivinfracţiuniceimplicăviolen-ţă sexuală. În special, I.G. afirmă că eşeculinstanţelor de judecată în a evalua înmodadecvat problema consimţământului unuiminor a constituit onerespectare a obliga-ţieipozitivepecareoarestatulînaplicareaefectivăanormelorjuridicepenaleceprevădpedepsirea infracţiunilor sexuale săvârşiteasupraminorilor.Deasemenea, I.G.declarăcănus-apututbucuradeunrecursefectivlanivelnaţional învedereaobţineriidere-mediere şi despăgubire pentru încălcareadrepturilorsale.Astfel, I.G.afirmăcăîmpo-trivaeiaavutlocoîncălcareaArticolului13(Dreptullaunrecursefectiv),luatîmpreunăcuArticolele3şi8aleConvenţiei.

De asemenea, I.G. afirmă că insistenţa asu-praunor fapteprobatorii(probesuplimen-taresauindirecte)caresădovedeascăfaptulrezistenţeii-aîncălcatdreptullanediscrimi-nare,garantatdeArticolul14 (Interzicereadiscriminării)şideArticolul8alCEDO.I.G.aargumentatcăcerinţacoroborăriiprobelorcufapteprobatoriiaconstituitdiscriminarefaţădefemei,pentrucălabazaacesteiastă


37

falsa concepţiedespre inabilitatea femeilorde a relata veridic faptele legate de viol şipentrucăaceastanureflectărealitateavio-luluicafiindoinfracţiune,ceeaceducelaourmărirepenalăneefectivăacazurilorveri-dice.CauzaafostcomunicatăGuvernuluiR.Moldova în septembrie 2009. În februarie2010, juriştiiPromo-LEXaudepusunRăs-puns laObservaţiileGuvernului, iar înpre-zentI.G.esteînaşteptareahotărâriiCurţii.

CazulI.G.ilustreazăînmodclarproblemelelegate de investigarea reclamaţiilor de violdecareamvorbitmaisus.Promo-LEXsperăcăacest cazvacontribui la: (i)dezvoltareasistemului de justiţie penală din Moldovaîn sfera investigării cazurilor de viol prineliminarea procedurii discriminatorii carecereprezentareafaptelorprobatoriişi(ii)ladezvoltareajurisprudenţeiCtEDOreferitoa-relaobligaţiapozitivăastatelordeaprotejafemeiledeviolenţăşidiscriminare.

2.2.3.Hărţuireasexuală

ÎnRecomandareaGeneralănr.19,ComitetulONUpentrueliminareadiscriminării împo-trivafemeilorsereferălahărţuireala loculdemuncăcalaoformădeviolenţăspecificăbazatăpecriteriuldegen,58afirmândcăunasemenea comportament „poate fiumilitorşi poate constitui o problemă de sănătateşisiguranţă”.59Hărţuireadevineoformădediscriminare“atuncicânduncomportamentnedoritlegatdeoricecriteriuinterzisareloccuscopulsauefectuldeaviolademnitateauneipersoanesaudeacreaunmediu inti-midant, ostil, degradant, umilitor sauofen-siv.”60Având învederecăhărţuirea sexualăpoate leza demnitatea unei persoane saucreaunmediudegradantlaloculdemuncă,unastfeldecomportamentdiscriminatoriupoateîntrunicriteriilecedefinescun„trata-mentcrud,inumansaudegradant”.

Cutoatecă„hărţuireasexuală”estedefinităînLegeanr.5-XVIdreptoformădediscrimi-narepebazădegen, iarArticolul10(3)(d)alaceleiaşi legiobligăangajatorii “să între-prindămăsurideprevenireahărţuiriisexu-aleafemeilorşibărbaţilorlaloculdemuncă,precumşiapersecutăriipentrudepunereînorganul competent a plângerilor împotrivadiscriminării”,nuexistăniciodispoziţie re-feritoare la executarea acestor obligaţii şiniciprevedericaresăledeaaccesvictimelorhărţuiriisexualelaremediere.Astfel,înMol-dovanuexistăoprocedurăcivilăprincarevictimelehărţuiriisexualepotprotestafaţăde un asemenea rău tratament discrimina-toriu.

Înacelaşitimp,Legeanr.167atribuie„hăr-ţuirii sexuale” statut de infracţiune, încor-porând-o înArticolul173alCoduluiPenal.„Hărţuireasexuală”estedefinitădrept„ma-nifestarea unui comportament fizic, verbalsaunonverbalcarelezeazădemnitateaper-soaneioricreeazăoatmosferăneplăcută,os-tilă,degradantă,umilitoaresauinsultătoarecuscopuldeadeterminaopersoană lara-porturisexualeorilaalteacţiunicucaractersexual nedorite, săvârşite prin ameninţare,constrângeresauşantaj”.61Hărţuireasexua-lăsepedepseştecu:(i)oamendădela300la500unităţiconvenţionale;(ii)muncăne-remuneratăînfolosulcomunităţiidela140la240deoresau(iii)cuînchisoaredepânăla3ani.

Cutoateacestea,includerea„hărţuiriisexua-le”înCodulPenalpoatesărămânăomăsurăinutilă,deoarecelegeapenalăînR.Moldovasesupuneprincipiuluiprezumpţieinevino-văţiei;odatăceopersoanăesterecunoscutăîncalitatedebănuit,estesarcinavictimeisăaducădovezisuficientepentruademonstracăinfracţiuneaafostcomisă.Inversareasar-ciniiprobatoriiesteposibilădoarîndreptulcivil.Naturaspecificăaactelorcareconsti-


38

tuie hărţuire sexuală face dificilămisiuneavictimeideaadunadovezisuficientepentruurmărireapenalăaacţiunilordeacestfel.Demulteori,hărţuireasexualăare loc în lipsamartorilorşifărădocumentarescrisă.Astfel,încercareadearezolvacazuriledehărţuiresexualăpe calea legii penale va rezulta, nuarareori,într-unconflictdirectîntreprobelevictimei şi cele ale agresorului, însemnândcă va fi dificil de a obţineo sentinţă, şi re-spectiv,deafacedreptatevictimei.Maimult,acestfaptpoateducelarevictimizareavicti-meişiretragereaplângerii.Odatăceplânge-reaesteretrasă,urmărireapenalăîncetează,privândvictimadeoriceremediere.

Potfifăcutepatruobservaţiiimportantecuprivirelafactoriicareduclaperpetuareaca-zurilordehărţuiresexuală. Înprimulrând,multefemeinuînţelegcereprezintă,defapt,hărţuirea sexuală în realitate. În special, leestedificilsăînţeleagăcăhărţuireasexualăpoateavealocînşcolisaulaloculdemuncă.Înaldoilearând,multefemeinucunosclegis-laţianaţionalămenităsăprevinăincidenţeledehărţuiresexualăşi,ceeşimaiimportant,modulîncareacestelegipottrataşipedepsiastfeldereletratamente.Acestlucruseex-plicăparţialprinfaptulcănoualegislaţiepe-nală referitoare lahărţuire sexualăa intratînvigoarerecent,iaropracticăjuridicăbinestabilităîndomeniuabiaurmeazăsăapară.Înaltreilearând,personalulmanagerialdinîntreprinderileşiinstituţiiledinMoldovanuestefamiliarizatcuproblemahărţuiriisexu-aleşinucunoaştecare îisuntobligaţiile înacestsens.Angajatorii trebuie încurajaţi săadopteopoziţiefermăfaţădeacteledehăr-ţuiresexuală la loculdemuncăşisăelabo-rezeghiduriinternecaresăexpliceacţiunilede întreprins. Şi în sfârşit, cazurile de hăr-ţuiresexualăarfimaibinetratateîncadrulproceselor civile, unde sarcina probatoriepoatefiinversată,astfelfacilitândmisiuneavictimeideademonstracăafostîntr-adevăr

supusăacesteiformedereletratamentedis-criminatorii.

3. Concluzie

Dinanalizademaisusalegislaţieişiaprac-ticiloractuale,precumşiaexemplelorpre-luate din experienţa Promo-LEX, devinelimpede că femeile în R.Moldova continuăsă fie supuse relelor tratamente discrimi-natorii. Şi,deşiarticolulde faţăs-aaxatpetreiexempledereletratamente–violenţaînfamilie,violenţasexualăşihărţuireasexuală,esteimportantsăseînţeleagăcăacesteanureprezintă întreagagamădereletratamen-tecucareseconfruntăfemeiledinMoldova.Sterilizareaşiavorturileforţateîninstituţi-ile de bolimentale, dar nu numai, precumşi traficul şi exploatarea sexualăa femeilorsuntaltepracticiceseîncadreazăîndefini-ţia de rele tratamente discriminatorii, darcarenuaufostabordateînacestarticol.

Tratatele internaţionale la careR.Moldovaesteparte,împreunăcuevoluţiilerecenteînlegislaţianaţională,demonstreazăcăguver-nulestedornic,celpuţinteoretic,săaccepteresponsabilitateapentruprotecţia femeilorîmpotrivarelelortratamentediscriminatoriipebazăde gen. În acelaşi timp, studiiledecaz prezentate au demonstrat că legile nusunt aplicate înmăsura cuvenită. Organeleresponsabile de aplicarea legii fie sunt re-fractareînaurmaprocedurilelegalestabili-te,fiepurşisimplunulecunosc.Trebuie,deasemenea, să remarcăm că, într-un numărmare de cazuri, există o atitudine întăritădeindiferenţăfaţădereleletratamentedis-criminatorii,sauchiardeacceptarealor,încadrulorganelorcaresunt,defapt,respon-sabilepentru investigarea cazurilor şi apli-carealegilorrespective.

Pentru a remedia situaţia, este imperativnecesar ca autorităţile de stat relevante să


39

adopte o abordate managerială mai fermăîn rezolvarea problemei neexecutării ordo-nanţelordeprotecţieşiînprivinţaviolenţeisexualepebazădegen.Este,deasemenea,foarte important să se ridice, prin instru-iri eficiente, gradul de cunoaştere de cătreagenţii de ocrotire a normelor de drept anoilorprevederilegislativereferitoarelavi-olenţaînfamilie,egalitateadegen,nediscri-minareşihărţuireasexuală.Lafel,guvernulmoldoveantrebuiesăadopteoatitudinemaifermăfaţădefuncţionariicare,dinlipsădedorinţăsauprofesionalism,eşueazăînaim-plementaprocedurilestabilite.

Însfârşit,societateacivilătrebuiesăîşiasu-meresponsabilitateapentru:(i)monitoriza-

reaactivităţiiautorităţilordestatrelevanteînimplementarealegislaţieişi(ii)educareapopulaţieiînprivinţamodificărilorlegislati-ve şi amodului în care acestea se răsfrângasupra drepturilor lor. Acest lucru includeactivităţi direcţionate către cele mai vul-nerabile categorii şi informarea lor desprecăile de obţinere a remedierii de care potdispune.Deasemenea,societateacivilătre-buie să insiste pe lângă comunitatea inter-naţionalăcaaceastasă fiemaiproactivă înoferireaasistenţeiR.Moldovaînprocesuldeimplementareanoilorprevederilegislative,asigurându-se,totodată,căguvernulmoldo-veanîşionoreazăangajamenteleasumateîncadrul tratatelor internaţionale lacareesteparte.

1 OlgaManoleestecoordonatordeproiectelaAsociaţiaPromo-LEX,unONGcusediulînChişinău,RepublicaMoldova,acăruiactivitateesteaxatăpepromovareavalorilordemocraticeşiastandardelorinternaţionalerecu-noscuteîndomeniuldrepturiloromuluiînRepublicaMoldova,inclusivînregiuneatransnistreană.2 Însensulacestuiarticol,„reletratamentediscriminatorii”înseamnăoriceactdetortură,tratamenteoripedep-secucruzime,inumanesaudegradante,potrivitdefiniţieiConvenţieiONUîmpotrivaTorturiişiinterpretăriiComi-tetuluicontratorturii,atuncicândunasemeneaactesteînlegăturăcuoanumităparticularitateavictimei,cumarfiapartenenţarasialăsauetnică,culoareapielii,religia,genul,orientareasexuală,dizabilitateaetc.,careconstituie,sauartrebuisăconstituie,untemeiînbazacăruiadiscriminareaesteinterzisă.3 ConsiliulONUpentrudrepturileomului,Raport al raportorului special pentru tortură şi alte forme crude, in-umane sau degradante de tratament, Manfred Nowak: Misiunea în Republica Moldova,A/HRC/10/44/Add.3,12februarie2009;ConsiliulONUpentrudrepturileomului,Raport al raportorului special pentru violenţă împotriva femeilor, Yakin Ertürk: Misiunea în Republica Moldova,A/HRC/11/6/Add.4,8mai2009;ComitetulONUpentrueliminareadiscriminăriirasiale,Observaţii finale ale Comitetului pentru eliminarea discriminării rasiale: Moldova,CERD/C/MDA/CO/7,16mai2008;ComitetulONUpentrueliminareadiscriminăriifaţădefemei,Comentarii finale ale Comitetului pentru eliminarea discriminării faţă de femei: Republica Moldova,25august2006.4 În2010,AsociaţiaPromo-LEXalansat,înparteneriatcuEqualRightsTrust,proiectulConsolidarea protecţiei juridice şi sporirea nivelului de conştientizare cu privire la aplicarea relelor tratamente pe motiv de discriminare în Moldova, inclusiv în regiunea Transnistreană.BeneficiinddefinanţareîncadrulInstrumentuluiEuropeanpentruDemocraţieşiDrepturileOmului,proiectularedreptscopsăcontribuielaprevenirearelelortratamentecerezultădindiscriminarefaţădediferitecategoriivulnerabile.Activităţiledeproiectaudemaratînmartie2010şiurmeazăsăfieîncheiateînseptembrie2011.Acesteacuprind:(i)preluareacazurilorstrategicedelitigiuceconţinelemen-tedereletratamentediscriminatorii;(ii)instruireajuriştilorşimilitanţilorspecializaţiîndrepturileomuluicuprivirelareleletratamentediscriminatorii;(iii)traducereaşidistribuireaEqualRightsReviewînlimbaromână;(iv)producereaunuiraportprivindreleletratamentediscriminatoriidinR.Moldova;(v)activităţideadvocacyînvedereapromovăriiprincipiilorşinormelornediscriminăriiînR.Moldova.5 Cele9tratateONUdedrepturialeomuluisunturmătoarele:Pactulinternaţionalcuprivireladrepturilecivileşipolitice,Rez.A.G.2200A(XXI)(1966)(PIDCP);Pactulinternaţionalcuprivireladrepturileeconomice,socialeşiculturale,Rez.A.G.2200A(XXI)(1966)(PIDESC);Convenţiaprivindeliminareatuturorformelordediscrimi-narerasială,Rez.A.G.2106A(XX)(1965)(CEDR);Convenţiaprivindeliminareatuturorformelordediscriminareîmpotrivafemeilor,Rez.A.G.34/180(1979)(CEDF);Convenţiaîmpotrivatorturiişialtortratamentesaupedepse


40

inumaneşidegradante,Rez.A.G.39/46(1984)(CT);Convenţiacuprivireladrepturilecopilului,Rez.A.G.44/25(1989)(CDC);Convenţiainternaţionalăprivindprotecţiadrepturilortuturorlucrătoriloremigranţişialemembri-lorfamiliiloracestora,Rez.A.G.45/158(1990)(CDLE);Convenţiacuprivireladrepturilepersoanelorcudizabi-lităţi,Rez.A.G.61/106(2006)(CDPD);Convenţiainternaţionalăprivindprotecţiatuturorpersoanelorîmpotrivadispariţiilorforţate,Rez.A.G.61/177(2006)(CPPDF).6 ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Comentariu general nr. 28: Egalitatea drepturilor între bărbaţi şi fe-mei (Articolul 3),CCPR/C/21/Rev.1/Add.10,29martie2000.7 Ibid.,Para10.8 Ibid.,Para11.9 Ibid.,Para12.10 ComitetulONUpentrueliminareadiscriminăriiîmpotrivafemeilor,Recomandarea generală nr. 19: Violenţa faţă de femei,sesiuneaaunsprezecea,1992.11 Ibid.,Para1.12 Ibid.,Para4.13 Ibid.,Para6.14 Ibid.,Para9.15 Ibid.,Para11.16 Ibid.,Para13.17 Ibid.,Para17.18 Ibid.,Para22.19 Ibid.,Para23.20 Ibid.,Para24.21 „Tortura”estedefinităînArticolul1alCATca„oriceactprincareseprovoacăuneipersoane,cuintenţie,odureresausuferinţeputernice,denaturăfizicăsaupsihică,înspecialcuscopuldeaobţine,delaaceastăpersoa-năsaudelaopersoanăterţă,informaţiisaumărturisiri,deaopedepsipentruunactpecareaceastasauoterţăpersoanăl-acomissauestebănuităcăl-acomis,deaointimidasaudeafacepresiuneasuprauneiterţepersoane,saupentruoricealtmotivbazatpeoformădediscriminare,oricarearfiea,atuncicândoasemeneadureresausuferinţăesteprovocatădecătreunagentalautorităţiipublicesaudeoricealtăpersoanăcareacţioneazăcutitluoficial,saulainstigareasaucuconsimţământulexpressautacitalunorasemeneapersoane”.Definiţianuincludedurereasausuferinţacareapareînmodinerentsauaccidentalcaurmareaunorsancţiunilegale.22 CAT,Articolul16.23 CAT,Articolele2şi4;vezi,deasemenea,şiComitetulONUcontraTorturii,Keppa Urra Guridi vs Spania,Comu-nicareanr.212/2002,U.N.Doc.CAT/C/34/D/212/2002,17mai2005.24 ComitetulONUcontraTorturii,Comentariu general nr. 2: Implementarea Articolului 2 de către statele părţi,CAT/C/GC/2,24ianuarie2008,Para20.25 R.MoldovaasemnatConveţiaeuropeanăpentruapărareadrepturiloromuluişialibertăţilorfundamentaleîniulie1995şiaratificat-oînseptembrie1997.26 CEDO,Articolul3.27 CEDO,Articolul14.28 Legeacuprivirelaasigurareaegalităţiideşanseîntrefemeişibărbaţi,nr.5-XVIdin9februarie2006,Monito-rul Oficial al Republicii Moldova, nr.47-50/200din24martie2006.Disponibilăla:http://www.mpsfc.gov.md/file/legi/Legea_cu_privire_la_asigurarea_egalitatii_de_sanse_intre_femei_si_barbati_md.doc29 Articolul2alConstituţieiRepubliciiMoldova,adoptatăla29iulie1994.Disponibilăla:http://www.prm.md/const.php?lang=rom30 GuvernulRepubliciiMoldova,PlanulNaţionalPromovarea egalităţii genurilor umane în societate pentru perioada 2006-2009, nr.984din25.08.2006,disponibilla:http://www.google.md/url?sa=t&source=web&cd=1&ved=0CBAQFjAA&url=http%3A%2F%2Fmpsfc.gov.md%2Ffile%2Fegalitategen%2Fplan_%2520nat_ega_md.doc&rct=j&q=Planului%20na%C5%A3ional%20%E2%80%9EPromovarea%20egalit%C4%83%C5%A3ii%20genurilor%20umane%20%C3%AEn%20societate%20pentru%20perioada%202006-2009%E2%80%9D%2C&ei=LHJjTeD5HY6XOuS9jdcC&usg=AFQjCNG46_8Ge3vtQEOjlN4gJdTSSjWvMA&cad=rja31 Vezimaisus,nota30,Articolul2:„abordare complexă a egalităţii între femei şi bărbaţi–integrareaprincipiu-luiegalităţiiîntrefemeişibărbaţiînpoliticileşiînprogrameledintoatedomeniileşilatoateniveluriledeadoptareşiaplicareadeciziilor”.32 Ibid.:„Acţiuni afirmative–acţiunispecialetemporaredeaccelerareaobţineriiuneiegalităţirealeîntrefemeişibărbaţi,cuintenţiadeeliminareşiprevenireadiscriminăriioriadezavantajelorcerezultădinatitudinile,compor-tamenteleşistructurileexistente”.


41

33 Ibid.:„Discriminare după criteriul de sex–oricedeosebire,excepţie,limitareoripreferinţăavânddreptscoporiconsecinţălimitareasauintimidarearecunoaşterii,exercităriişiimplementăriipebazădeegalitateîntrefemeişibărbaţiadrepturilorşilibertăţilorfundamentalealeomului”.34 Ibid.:„Discriminare directă după criteriul de sex–oriceacţiunecare,însituaţiisimilare,discrimineazăoper-soanăîncomparaţiecuoaltăpersoanădealtsex,inclusivdincauzasarcinii,maternităţiisaupaternităţii”.35 Ibid.:„Discriminare indirectă după criteriul de sex –oriceacţiune,regulă,criteriusaupracticăidenticăpentrufemeişibărbaţi,darcuefectorirezultatinegalpentruunuldintresexe,cuexcepţiaacţiunilorafirmative”.36 Ibid.:„Egalitate de şanse–lipsădebariereînparticipareapebazădeegalitateafemeilorşibărbaţilorlaactivi-tăţidinsferapolitică,economică,socială,culturală,dinaltesferealevieţii”.37 Ibid.:„Egalitate între femei şi bărbaţi–egalitateîndrepturi,şanseegaleînexercitareadrepturilor,participareegalăîntoatesferelevieţii,tratareegalăafemeilorşibărbaţilor”.38 Ibid.:„Gender–aspectulsocialalrelaţiilordintrefemeişibărbaţi,caresemanifestăîntoatesferelevieţii”.39 Ibid.:„Hărţuire sexuală–oriceformădecomportamentfizic,verbalsaunonverbal,denaturăsexualăcarele-zeazădemnitateapersoaneioricreeazăoatmosferăneplăcută,ostilă,degradantă,umilitoaresauinsultătoare”.40 Ibid.:„Sex – totalitateacaracteristiciloranatomofiziologicecarediferenţiazăfiinţeleumaneînfemeişibărbaţi”.41 Ibid.:„Unitate gender – specialistabilitatcufuncţiidepromovareaegalităţiiîntrefemeişibărbaţiîninstituţiaîncareactivează.”42 Oversiuneaacestuiproiectdelege(neintitulatdeocamdată)estedisponibilăla:http://mmpsf.gov.md/file/proiecte/Proiect%20Lege%20final.pdf43 UNICEFMoldova,Fiecare a treia femeie din Republica Moldova a fost cel puţin o dată victimă a violenţei în fami-lie,nedatat,disponibilla:http://www.hr.un.md/news/210/.44 CentrulInternaţionalpentruProtecţiaşiPromovareaDrepturilorFemeii„LaStrada”.Telefonul de încredere pentru femei: Raport de activitate.http://www.lastrada.md/publicatii/ebook/Raport_linia_fierbinte_2010_final_2.pdf45 Legeacuprivirelaprevenireaşicombatereaviolenţeiînfamilie,nr.45-XVI,din1martie2007,Monitorul Ofici-al al Republicii Moldova,nr.55-56/178,18martie2008.Legeaaintratînvigoarela18septembrie2008.Disponibi-lăla:http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=32724646 ParlamentulRepubliciiMoldova,Legeanr.167,disponibilăla:http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=33582847 CodulPenalalRepubliciiMoldova,nr.985-XVdin18aprilie2002,cumodificărişicompletări.48 ActualulprocuroralraionuluiCăuşeni,IonOboroceanu,estefostulpreşedintealunuiONGdedrepturialeomului–CentruldeDreptCăuşeni–fiindimplicatîncalitatedeavocat,înanul2009,înobţinereauneiadintrepri-meleordonanţedeprotecţiedinMoldova.MaimultăinformaţiedespreIonOboroceanupoatefigăsităla:http://www.europalibera.org/content/article/1867714.html49 ConsiliulONUpentrudrepturileomului,vezimaisus,nota3.50 ConferinţădepresăcuparticiparealuiValeriuZubco,procurorgeneral,latemaPrevenirea şi combaterea vio-lenţei în familie prin activitatea procurorilor,2noiembrie2010,materialdisponibilla:http://www.jurnaltv.md/ro/news/ordonanta-de-protectie-179699/#51 MinisterulAfacerilorInternealRepubliciiMoldova,Informaţie operativă privind starea infracţionalităţii în Moldova în 2010,disponibilăla:http://www.mai.md/content/694552 Vezimaisus,nota47,Articolul171.53 Vezimaisus,nota47,Articolul171(2)(b2).54 Vezimaisus,nota47,Articolul172(2)(b2).55 Vezimaisus,nota45,Articolul2.56 I.G. împotriva R. Moldova,Cerereanr.53519/07,depusălaCurteaEuropeanăaDrepturilorOmuluila6octom-brie2007.57 Pentrumaimultăinformaţie,vizitaţisite-ulCentruluideReabilitareaVictimelorTorturii„Memoria”,lahttp://www.memoria.md/58 Vezimaisus,nota10,Para17.59 Vezimaisus,nota10,Para18.60 EqualRightsTrust,Declaraţia Principiilor Egalităţii,2008,versiuneînromânădisponibilăla:http://www.equalrightstrust.org/ertdocumentbank/Romanian%20translation.pdf61 Vezimaisus,nota47,Articolul173.


42

Introducere

La 5 iulie 2009, uigurii din oraşul Urumqi,capitalaRegiuniiAutonomeUigureXinjiang(RAUX)dinChina,auparticipatlaunprotest,iniţial paşnic, împotriva inacţiunii guvernu-luifaţădeomorâreaacelpuţindoimuncitorimigranţiuigurilaofabricădejucăriidinora-şul Shaoguan, ce se află în sudul provincieiGuangdong.2Număruliniţialalmanifestanţi-lorafostestimatlacelpuţinomie,3aceştiafiindînprincipaltinericareauinsistatasu-praunei ancheteoficialepe cazul omoruri-lordin Shaoguan.4 Spre seara aceleiaşi zile,protestuls-a transformat înunulviolent, întimpulcăruiaaumurit197depersoane,iarpeste1,6miiaufostrănite.5

În replică la acest eveniment, guvernul chi-nez a declarat că protestele au fost orches-tratedeunnumărmicde separatiştidepeteritoriul RAUX, în cârdăşie cu agitatori ex-terni,deexemplu,RebiyaKadeer(preşedin-teleAsociaţieiUigurilor dinAmerica cu se-diulînSUA),6nereuşindînsăsăaducăprobecredibile în susţinereaacestoracuzaţii.Maimulteorganizaţii independentededrepturialeomului,inclusivHumanRightsWatch,audeclaratcămotivelecareaustatlabazapro-testelorseascundînpoliticilediscriminato-riipromovatedemulttimpdestatulchinezfaţădeminoritateauigură.ŞiJamesMillwardaafirmatcăprotesteleau izbucnit înrezul-tatulnemulţumiriiuigurilorfaţădepoliticileguvernuluichinez.7

AcestprotestdinUrumqiaatrasatenţiaco-munităţii internaţionale asupra presiunilorpoliticeşiaabuzurilorîndomeniuldrepturi-loromuluipecarelesuferăuiguriidinChinaşi, în special, faţă de discriminarea cu careseconfruntăaceştiaînmultesferealevieţii.Acestarticolestededicatsuferinţeloruiguri-lorcarelocuiescînChinainterioară.8Cutoa-tecăaufostscrisemultecărţicaretrateazădiferitesubiectelegatedeuiguriidinRAUX,9 celorcareaumigrat înChina interioarădinRAUX(definiţiaicica„uiguriflotanţi”)şivie-ţii lor s-a acordat o atenţie neînsemnată.10 Dincâtecunoaşteautorul, laacestcapitolafostpublicatanteriordoarunsingurarticol,semnat de SteveHess înCentral Asian Sur-vey.11

Prezentul articol se bazează pe cazuri şiexemple obţinute prin intermediul intervi-evării,decătreungrupdecercetătoride laInstitutul AIZHIXING din Beijing, între anii2007 şi 2009, a mai multormembri ai co-munităţilor de uiguri flotanţi.12 InstitutulAIZHIXING şi-a lansat proiectulEducaţie în sănătate şi integrare socială a Uigurilor în anul2006.Proiectuls-aaxatînprincipalpecomunităţile de uiguri flotanţi din Beijing,Kunming,WuhanşiChengdu.13

Exemplele prezentate în acest articol, cedescriuprovocărilepecaretrebuiesăleîn-frunteuiguriiflotanţi,vinsăsubliniezeserio-zitateadiscriminăriirasialeîmpotrivalor.În

Suferinţa unui Popor: Uigurii Invizibili în China Interioară

M. Rayila1


43

rezultatul discriminării, această „populaţieinvizibilă” este privată de acces la celemaisimple servicii publice, inclusivmedicină şilocuridetrai.Acesteprovocărilevomnumiaici„durereauneinaţiuni”.

ÎndiscursulsăulaForumulNational City Eth-nic Work,înseptembrie2008,profesorulMaRongaremarcatcănumăruluigurilorstabi-liţiînChinapropriu-zisăacrescutde7oriînperioada1982-2000,atingândcifrade53,8mii.14Cutoatecănusecunoaştecuexactitatecâţi uiguri flotanţi sunt, potrivit proiectuluidesfăşuratdeInstitutulAIZHIXINGînzoneleurbane din China propriu-zisă populate deuguiriflotanţi,numărulacestoraacrescutşimaimultînultimii10ani.

PotrivitRaportului privind evoluţia populaţiei flotante în China,ediţia2010,cares-abazatpeconstatărileunuistudiuefectuatdeComi-siaNaţionalăpentruPopulaţieşiPlanificareFamilialăşiafostlansatîniulie2009,numă-rulpopulaţiei flotante înChinaaatinscifrade211milioane,15inclusivminorităţile.Deşiuigurii flotanţiconstituiedoaromicăpartedin populaţiamigrantă în China interioară,tratamentele la care sunt supuşi conduc latulburări sociale şi conflicte interetnice în-treaceştiaşipopulaţiamajoritarăHan.Răs-pândirea infecţiei HIV/SIDA printre uiguriiflotanţi de asemenea agravează situaţia co-munităţilorlor.Înacestcontext,estenecesarsăsepledezepentrudrepturileuigurilorflo-tanţi,aducândsituaţialorînatenţiaautorită-ţilorchinezecompetente,cumar fiComisiadeStatpentruRelaţiiEtnice,MinisterulSă-nătăţiişiMinisterulSecurităţiiPublice,carepot, şi trebuie, să le ocrotească drepturile.Discriminarea pe care o suferă uigurii flo-tanţifacepartedintr-oproblemămaivastă,avândînvederecă,îngeneral,muncitoriimi-granţidinChinaseconfruntăcumulteformedediscriminare.16 Încazuluigurilor flotanţiînsă, discriminarea rasială şi etnică consti-

tuie cu siguranţă o povară în plus, inclusivdatorită faptului că aceştia sunt suspectaţicăarnutrigânduldeaieşidincomponenţaRepubliciiPopulareChineze(RPC).17Trebu-iesăsecearăguvernuluiChineisărespectedrepturileuigurilor flotanţi în conformitateculegilenaţionalechinezeşitratateleinter-naţionalededrepturialeomuluipecareChi-nale-asemnatşiratificat.

1. Background

1.1Uigurii

Uigurii (sau uyghurii) provin geografic dinRAUX,careestesituatăînnord-vestulChinei,la hotar cu ţărileAsiei centrale.Ocupând oşesimedinteritoriultotalalţării,RAUXesteoregiunevastădarrarefiatpopulată,cu19milioanedelocuitori.Aproximativ8milioa-nedintreaceştiasuntuigurimusulmanivor-bitoride limbăturcică,concentraţi însudulregiunii,înjurulunororaşe,precumKashgar,cunoscutchinezilorsubdenumireadeKashi,careestesituat la2,5miidemile(4miiki-lometri) lavestdeBeijing.Uigurii constitu-ie aproximativ 45% din populaţia RAUX.18 Organizaţiile uigure de drepturi ale omuluifondate peste hotare de către disidenţi şideportaţiuiguriaunumitaceastăregiuneaChineidevest „TurkistanuldeEst”,19cu tri-mitere la două state independente formateîn decursul secolului al XX-lea – RepublicaTurco-Islamică a Turkestanului de Est, înanii1930',20şiRepublicaTurkestanuldeEst,înanii1940'.21

1.2 Motive socioeconomice pentru mi-grarea spre est

Pentruaînţelegemaibinesituaţiaîncareseaflăuiguriiflotanţicetrăiescîncentreleur-banemenţionatemaisus,estenecesarsăseofereopriviregeneralăasupraschimbărilorsociale şi economice care au avut şi conti-


44

nuăsăaibălocînChina.Economiaafostunadintrecelemaidesuccesaspectealedezvol-tării Chinei începând cu 1990. Cu toate căpopulaţiileminoritareauparticipat laacestavânteconomic,s-aprofilatotendinţăclarăca reprezentanţii acestora să se regăseascăla polul sărac al decalajului socioeconomicîncreşteredinChina.Într-ocreştereinegalăşi neechilibrată, zonele de pe coasta de estşidinvecinătateaeiauavansatcumultmairapiddecâtrestulţării,întimpcepopulaţiileminoritare locuiesc înparteavesticăaţării,undesuntsituatecelemaisăraceprovinciişiregiuniautonome.22Minorităţileetnice,careconstituie majoritatea populaţiei în multezonerurale,auavutocontribuţielimitatăînplanificareamodelului dedezvoltare impusdestat.Învest,înRegiuneaAutonomăMon-goliaInterioară(RAMI),RegiuneaAutonomăTibet (RAT) şi în RAUX, dar şi în alte nouăprovincii,oregiuneautonomăşiunmunici-piucustatutdeprovincie,aufostdesfăşura-tecampaniiserioasededezvoltare,cumarfiMareleProiectdeDezvoltareaVestului,lan-sat înanul2000decătreguvernulchinez,23 însăminorităţiledinregiunilerespectiveauavutbeneficiilimitateşimaimultederanjuridepeurmaacestorprograme.24

Odată cu lansarea reformei economice în1978,oraşeledinregiuneacoasteiauînceputsăatragăoamenidetoatenaţionalităţiledintoatăţara.25Uigurii,încăutareaoportunităţi-lordedezvoltareşiauneisituaţiieconomicemaibune,auurmatşieiaceastătendinţă,mi-grândspreoraşeledecoastă.

UnstudiuintitulatSchimbările din Satul Xin-jiang din Beijing,careafostefectuatdecătreYangSheng-min,cercetătorîncadrulDepar-tamentuluideSociologiealUniversităţiidinBeijing, şiWangHan-sheng,de laŞcoaladeEnologie şi Sociologie aUniversităţiiMinzudin China, s-a axat pe populaţia de uiguriflotanţidinBeijing.Studiulapresupusdistri-

buireachestionarelorprintrereprezentanţiiminorităţilor etnice stabiliţi într-o zonă aBeijinguluinumită„SatulXinjiang”.Rezulta-teleacesteicercetăriauarătatcăuiguriiauconstituit 92,1% din respondenţi. Din 203participanţilachestionare,187aufostuigurişi11–reprezentanţiaialtorminorităţi, iaretniaaltor5 respondenţi a rămasnecunos-cută.Dinpăcate,cutoatecăcercetareaafostefectuatăînoctombrie2000,iaranalizasta-tistică a datelor acumulate a fost finalizatăîn2001,studiularămasnepublicatpânăîn2008.26Cătreaceavreme,prinSatulXinjiang,cunoscutşicaWeigongcun,setrecusecubul-dozerele, în2005.Astfel,astăziacoloexistădoar două restaurante uigure mari, iar co-munitateadeuiguris-aîmpuţinatdupăceaurămasfărălocuinţe.Pânăastăzinuexistăin-vestigaţiiacademicecaresăexplicemotiveleevacuărilordinWeigongcun,însăunelesite-uriguvernamentaleauafirmatcăevacuărileau fost necesare în conformitate cu planulde construcţiimunicipale din Beijing.27 Alţicomentatori au sugerat că evacuarea a fostorganizatăîncalitatedemăsurădesiguranţăîn preajma desfăşurării Congresului al XVI-leaalPartiduluiComunistChinezlaBeijing.28 Alţii au afirmat că distrugerea cartieruluiWeigongcunafostomişcareintenţionatăcuscopuldeaexilauiguriiflotanţidincapitalaChinei.

1.3CategoriiledeuiguriînChinapro-priu-zisă

Uigurii care locuiesc în China propriu-zisăpotfidivizaţiînurmătoarelecategorii:29

1) uigurii care s-au născut şi au crescut înChina propriu-zisă, care vorbesc fluent chi-neza, dar nu cunosc foarte binen limba lormaternă;

2) studenţiiuiguricareîşifacstudiilelauni-versităţile din China propriu-zisă, care vor-


45

besc la feldebineatâtchineza,câtşi limbauigură;

3) populaţiadeuiguriflotanţi,carevorbescfluentlimbauigură,darfoarteprostchinezaşicareaustudiifoartelimitate;şi

4) uiguriicarelucreazălafabricişiuzineînoraşemari,precumBeijingsauTianjin,şiînprovincii, precumZhejiang sau Shandong,30 majoritatea fiind tineri care vorbesc fluentlimbauigură,darcareauabsolvitdoarşcoalageneralăşi,prinurmare,aucunoştinţelimi-tatedechineză.

2. Necazurilecucareseconfruntăuigu-riiînChinainterioară

2.1Problemeserioaselegatedesănă-tate

„La 27 august 2009, amurit un pacient denumai28deani.Astas-a întâmplat ladoarşase lunidupăce tânărulaaflat căestese-ropozitiv. Trăia în Beijing demulţi ani. Luadroguridecinciani.Trăiasingur.Nucomu-nicadescuceideacasă(RegiuneaAutonomăUigurăXinjiang).Eraşomer.Amuritînstra-dăîncapitalaChinei,undemulţitineriuigurivinnutrindmarisperanţecăvoraveaoviaţămaibunădecâtînXinjiangşicăvorgustadinbeneficiilemodernizăriisocietăţiinoastre.”31

HIV/SIDAreprezintăunadintrecelemaise-rioaseproblemecucareseconfruntăastăziuigurii ce locuiesc înChina interioară.32Po-trivit unui raport al Centrului de Cercetarepentru Dezvoltare în Sănătate33, un think-tank creat cu susţinerea guvernului, unicaorganizaţieînafarădeInstitutulAIZHIXINGcareadesfăşuratunprogramdeschimbdeaceşiseringiprintreuiguriidinBeijing,pro-centajul utilizatorilor de droguri de origineuigură diagnosticaţi cuHIV/SIDA şochează,

fiindde51,97lasută.34Într-oscrisoaredes-chisă către Biroul de Securitate Publică almunicipiului Beijing, Wan Yanhai (notoriumilitant chinez pentru drepturile omului şidirectorul Institutului AIZHIXING din Bei-jing)adeclarat:„La11ianuarie2009,însoţitdevoluntari,ammersîncartierulDaxingdinmunicipiulBeijingpentruavizitaobolnavădeSIDA.Cândamajunslaeaacasă,amgăsit-ozăcândînpatînchinuri.(…)Ampromiss-oducemlaspitaladouazi.Dinpăcate,înace-eaşiseară,amprimitvestecăfemeiamurise.(…)ÎndecursulaceleiaşisăptămâniamauzitcăaltedouăfemeiuigureaumuritdeSIDA.Nunumaicăle-amcompătimitprofund,daramşirealizatcămunicipalitateanoastrănuîitrateazăadecvatpeoameniideetnieuigurăcareprovindinXinjiang.Acelefemeiaumu-ritnudincauzalipseitratamentuluimedical,cidincauzalipseiîngrijiriimedicale,pecarestatulnostruesteobligatsăîloferebolnavi-lordeSIDAsăraci.”35

Marginalizarea, utilizarea drogurilor şi im-posibilitateadeaaccesaserviciidesănătateînzonaîncaretrăiescaudevenitcaracteris-ticiobişnuitealevieţiiuigurilorflotanţi.36Înpofida existenţei înBeijing şi în alte centreurbaneaComisieideStatpentruRelaţiiEt-nice,acăreiresponsabilităţiconstauînefec-tuarea studiilor privind problemele etnice,elaborareapoliticilorîndomeniu,coordona-rea şimonitorizarea activităţii altor agenţiiceauobligaţiilegatedeminorităţileetnice,37 nuexistăproiectesusţinutedeguvernşinicifonduri disponibile pentru a rezolva gravaproblemă de sănătate cu care se confruntăuigurii flotanţi. Chiar atunci când guvernulchinez a investit fonduri serioase în susţi-nerea proiectelor anti-HIV/SIDA în RAUX,38 foarte puţină atenţie s-a acordat uigurilorflotanţidinChinapropriu-zisă,înpofidafap-tului că seriozitatea problemelor lor legatedesănătateestemaimultdecâtevidentă.


46

2.2Accesullalocuinţe

Înafarăde faptul că sunt lipsiţideacces laoîngrijiremedicalăadecvată,uiguriiflotanţiseconfruntă,deasemenea,şicudificultăţiînaobţineacces la locuinţe.Problema locuin-ţeloradevenit,astfel,încăunadintremulte-legrijiexistenteînviaţauigurilordinChinapropriu-zisă.UnreportajintitulatUn licăr al armoniei interetnice, publicat într-o revistăpoliticădemaretirajşireputaţie,relatează:

„În cartierulDaxingdinBeijing locu-iescpeste100deuiguri.Până înoctombrie2009,nimeninuleînchirialocuinţe.Cândselăsanoaptea,eimergeaulainternet-cafe-urisaulabăipublicepentrua-şigăsiunadăpost.Acum2 luni însă, aapărutun reprezentantalInstitutuluiAIZHIXINGcareaînceputsă-iajutesăobţinălocuinţeînchirie.Acestamer-geadinuşăînuşăşicomunicacuproprieta-rii.Pânăînprezent,elaaranjatîncăperipen-trumaimultde30depersoane.Dacăfiecaredintreeiarajutaopersoană,arfimaimultde60deoamenistabiliţi.”39

Acelaşiarticolprezintăunfragmentdintr-uninterviucuofemeiemigrantă:

„Noinusuntemniştecâini!Nuenevoiesămăalungicustrigăte,nuvreausăpătrundfără voie în casa ta!” spuneMlika, o femeiede40deanideorigineuigură,cuvoceatre-murândă.„Noiştimcăastaestecasata.Dacăaşfacecevarău,poţisămăalungi...Dacănedaivoie,noirămânem,dacănu,plecăm.Noinusuntemsclavi,nusuntemcâini,decetotstrigilanoiAfară!Afară!?”40

Întimpuluneivizitelafaţaloculuiîntreprin-sedeInstitutulAIZHIXINGîncadrulproiec-tului său dedicat uigurilor, reprezentanţiicomunităţiiuigurilorflotanţişi-auexprimatindignareafaţăderefuzullocalnicilordealeînchiria locuinţe. Cei câţiva uiguri migranţi

careaureuşittotuşisădobândeascăoîncă-pereînchiriesuntnevoiţisăplăteascăpen-trueamultmaimultdecâtchiriaşii chineziHandinaceeaşizonă.41

Oaltăformărăspânditădediscriminareîm-potrivauigurilorflotanţiesteşiobţinerea,cumaredificultate,auneicamereînhotel.42

Acest fapt le face situaţia şimai complicatăşifrustrantă:einupottrăicanişteadevăraţicetăţeniaiChinei,înaceleaşicondiţiicuchi-neziiHan,fiindtrataţicacetăţenidemânaadoua.Cazuldemaijosesteunexemplutipic:

„La 22 octombrie, Institutul AIZHI-XINGaplanificatoîntrunirelahotelulZhong-shilongdinBeijing.Înceledinurmă,amdecissănudesfăşurămevenimentullaacelhotel,pentrucăîncontractamgăsitoclauzăcarezicea: „În conformitate cu ordonanţelemu-nicipale,hotelulnostrunuvaacceptaclienţidinPAUXşiTibet”.43

Acestecazuridemonstreazăîncălcareadrep-turilor fundamentale ale uigurilor care, înmodevident,trebuiesăfieprotejateînbazaprincipiuluinediscriminăriiconsfinţitdemaimulte tratate internaţionale, dar şi de Con-stituţiaRPC.Datorităinsuficienţeideprobe,estefoartecomplicatsăseluptecuastfeldeîncălcări, uigurii flotanţi continuând să seconfruntecuasemeneadificultăţi.

2.3Accesullalocuridemuncă

Avândînvederedificultateacucaremulţiui-guriflotanţivorbescchineza,esteextremdegreupentruei,îndeosebipentruceicareaustudiilimitate,săîşigăseascăoslujbăînChi-napropriu-zisă.Nuexistăestimăristatisticeexacteprivindratadeşomajprintreuiguriiflotanţi.Însă,încadrulunuiinterviurealizatîn2009,unbărbatdeorigineuigurăaflatîn-tr-unrestaurantuigurdincartierulWeigong-


47

cunarelatatpentruInstitutulAIXHIXINGur-mătoarele:

„Eupotsădevinpaznicsausăîmides-chidpropriaafaceremică.Darsuntsigurcăeinunevorangajaniciodată.Şiobţinereali-cenţeinueunlucruuşor.Trebuiesăairelaţiiîninstituţiilerespective.”44

Încadrulaltui interviu,unbărbatuigurdinoraşulShenzhenarelatat:

„Într-odupăamiazăamvăzutomulţi-medelocalniciHanfugărindu-sedupăcine-va.Din curiozitate, i-am întrebat în englezăces-aîntâmplat.Unuldintreeimi-aspuscăurmăreauniştehoţomanidinRAUX,care,înceledinurmă,aufostprinşi.Inimaîmiestegrea.Nicinulepotspunemăcarcăsuntşieuuigur.”45

Mulţiuiguri,carelucreazăînChinapropriu-zisă şi careaparţinprimelordouăcategoriimenţionate în secţiunea 1.3, nu doresc săvorbească despre uigurii flotanţi, deoarecese simt ruşinaţi. Ei consideră ca aceşti oa-meninumerităsăfieajutaţi,pentrucăstricăimagineapoporului uigur.46Aceştia sunt, înmareparte,studenţicarevorsăseangajezelaoslujbăcalificatădupăabsolvireauniver-sităţii. Dorinţa de a fi un uigurmodel esterăspândită printre uigurii din China interi-oară,întrucâteicredcăimagineapersonalăpoateinfluenţareputaţiaîntreguluipopor.

Într-osocietatecumesteceachineză,privatăde libertatea informaţiei şi de opresă libe-ră, relaţiile între chineziiHan şi uigurii flo-tanţi s-au înrăutăţit şimaimult. Adesea încadruldezbaterilorpublice, vorbinddesprediscriminareacucareseconfruntăşidespresituaţia lor îngeneral,uigurii suntcalificaţidrept„separatişti”.47Vedemînaceastăstaredelucruriointensificarevizibilăaatitudini-lornaţionaliste,începândcuanii1990',48de

asemeneaşio reflectarea reacţieidurede-monstratede conducereaHanaChinei faţăde dorinţa crescândă de independenţă înrânduluigurilor.49

2.4Percheziţionarea„derutină”şiacţiu-nile„speciale”înpreajmaevenimentelorimportante

Majoritateauigurilorflotanţi,proveninddinRAUX, sunt afectaţi în multiple aspecte depolitica guvernului faţă de uigurii din regi-unearespectivă.Spreexemplu,lascurttimpdupă atacurile teroriste din 11 septembrie2001 din Statele Unite, declaraţiile oficialeale autorităţilor chineze au semnalat de-cizia guvernului de a utiliza „lupta globalăîmpotrivaterorismului”pentruaintensificarepresiunile împotriva poporului uigur.50 Încazuluigurilorflotanţi,situaţiaarputeafişimaigravă.Uniidintreeisuntimplicaţiînac-tivităţi criminale.51 Declaraţiile autorităţilorreferitoarelauiguriaudatpoliţiei împuter-nicirinelimitate,inclusivdea-ipercheziţionaînmodarbitrar,dealeverificadocumenteledeidentitateşicertificateledereşedinţătem-porară,dealeprelevatestedeurină,dea-iexpulzade laevenimente importante.Acestlucru s-a întâmplat cumaimulteocazii, in-clusiv:(i)JocurileOlimpicedelaBeijingdin2008;(ii)aniversareaa60-aaRPCdin2009;(iii)ExpoziţiadelaShanghaidin2010şi(iv)JocurileAsiatice de laGuangzhou.52 În varaanului2009,întimpuluneiviziteînterenaechipei Institutului AIZHIXING în cartierulDaxing din Beijing, reprezentanţii comuni-tăţiiuigurilorflotanţişi-auexprimatreacţiafaţădeacesteîncălcări:

„Dacăpoliţiaaredestuledovezisănearesteze,atuncisăofacă.Noinuvomspu-nenimic.Însăeanepercheziţioneazăcândvreaşidefiecaredatănetrateazăcapeniştecriminali.Spuneţi-ne,neputemconsideracetăţenicudrepturideplineaiChinei?”53


48

OfemeiepenumeGulinespune:„Imediatceîncercămsădămoreplicăînlegăturăcufap-tulcumsuntemtrataţi,eineacuzădesepara-tismsaudealtecrimelegatedepolitică.”Unbărbatuiguradaugă:„Aşacănoiîncercămsăneţinemlimbadupădinţi.”54

Cutoatecăpropagandachineză,carevorbeş-tedesprepericolul terorismuluiuigur,a re-marcatocazionalcăfoartepuţiniuigurisunt,de fapt, „terorişti separatisto-fundamenta-lişti”, astfel demăsuri ca raziile generale şistrămutarea tuturoruigurilordinBeijing şiShanghai în preajma Jocurilor Olimpice in-sinuează ideea că niciun uigur nu poate ficrezut.S-acreatunstereotip,chiarşiprintrechineziiHancueducaţiedinmediileurbane,datorită căruia uigurii sunt priviţi ca fiindnişte ingraţi, leneşi, infractori agresivi carepoartăcuţiteşi furădinbuzunare,pe lângăpăcatulcăsuntpotenţialiterorişti.55

3.Analizalegislaţiei

În China există mai multe legi care conţinprincipiile nediscriminării şi tratamentuluiegalînfaţalegii.56Cutoateacestea,exemple-le prezentate în acest articol demonstreazăfaptulcăînpracticălegilenaţionalenupro-tejează şi nu asigură realizarea egalităţii îndrepturiauigurilorflotanţi.

3.1Dreptullaegalitateşinediscriminare

Potrivit Articolului 33 al Constituţiei RPCdin 1984, toţi cetăţenii chinezi trebuie tra-taţi egal.Acestprincipiu constituţional esteconsolidatdeobligaţiilepecareChinaşile-aasumat în cadrul mai multor tratate inter-naţionale, inclusiv Convenţia internaţionalăprivind eliminarea tuturor formelordedis-criminarerasială(CIEDR).57

3.2Legislaţianaţională

Articolul4alConstituţieiRPCprevedeprin-cipiile fundamentale ale nediscriminării şiegalităţii tuturor naţionalităţilor, stipulând,totodată,şiinterzicereasecesionismului:

„Statulprotejeazădrepturileşiintere-sele legitimealenaţionalităţilorminoritare,susţineşidezvoltărelaţiideegalitate,unitateşiasistenţăreciprocăîntretoatenaţionalită-ţileChinei.Discriminareaşiopresiunilefaţăde orice naţionalitate sunt interzise; oriceacţiuni care subminează unitatea naţionali-tăţilorsau instigă la secesiunea lorsunt in-terzise. Statul asistă zonele locuite de naţi-onalităţileminoritareînaccelerareadezvol-tării loreconomiceşiculturaleînconformi-tatecuparticularităţileşinevoilenaţiunilorminoritare respective. Autonomia regionalăeste practicată în zonele în care oameni denaţionalităţi minoritare trăiesc în comuni-tăţi compacte; pentru exercitarea dreptuluide autonomie, în aceste zone sunt stabiliteorganedeautoguvernare.Toateregiunilena-ţionaleautonomesuntpărţiinalienabilealeRepubliciiPopulareChineze.Oameniidetoa-tenaţionalităţileaulibertateadeautilizaşidezvoltapropriilelorlimbivorbiteşiscrise,precumşideapăstrasauschimbaobiceiuri-leşitradiţiileproprii.”

Înmodevident,acesteprevederialeConsti-tuţieiRPCar trebuisăofereprotecţieuigu-rilor flotanţi.Guvernul chinez trebuie să îşiasumeresponsabilitateadeaprotejaşiasi-gura realizarea drepturilor uigurilor, dupăcum,fărăechivoc,ocerelegislaţianaţională.

Înceeacepriveşteproblemelelegatedelip-sa accesului la sănătate şi locuinţe cu carese confruntă uigurii, dar şi imposibilitatea


49

de a obţine asistenţă juridică, şi, în special,problemele pe care le întâmpină mult maivulnerabilii uiguri flotanţi, este evident căpoporul uigur nu beneficiază de suficientăprotecţiedinparteastatului.Mairău,dreptullorfundamentallaegalitateesteîncălcatdestat.Trebuiesăseadaugeaicică,întimpceacestarticolexamineazăînmodspecialpro-blemelecucareseconfruntăpopulaţiauigu-rilorflotanţi,guvernulchineznuîşirespectăobligaţiileconstituţionaleşiînprivinţaaltorcategoriidemuncitorimigranţidinChina.

Articolul3alLegiicuprivirelapromovareaocupăriiforţeidemuncăprevedecătoţian-gajaţiiaudreptuldeaalegeunlocdemuncă:„Îndomeniulangajăriiîncâmpulmunciiesteinterzisădiscriminareapebazădenaţiona-litate, rasă, gen şi convingeri religioase.”58 Aceastădispoziţie confirmădreptul tuturorpersoanelordeasebucuradeşanseegaleînalegereauneislujbepepiaţamuncii.Înpri-vinţauigurilorflotanţi,acestedispoziţiipurşisimplunuseexecută,dupăcumsevededininterviurilecuuiguriilacares-afăcuttrimi-tereînacestarticol,precumşidincelepre-zentate în raportul Institutului AIZHIXING,Raport de drepturi ale omului privind situaţia uigurilor din China interioară – pe exemplul uigurilor din Beijing.59

3.3Angajamenteinternaţionale

Nediscriminarea şi egalitatea în faţa legiisunt principii fundamentale în dreptul in-ternaţional îndomeniuldrepturiloromului,aplicându-seşiminorităţiloretnice.Acesteasunt consfinţite în Declaraţia universală adrepturiloromului(DUDO)şiconsolidateîntratateleinternaţionaledebază.60CIEDR,deexemplu, impune interdicţii asupra tuturorformelordediscriminarerasială,fiecăaces-teasuntbazateperasă,culoare,origine,pro-venienţă naţională sau etnică, şi cheamă laimplementareapoliticilorcaresăeliminedis-

criminarearasială.Recent,DeclaraţiaONUcuprivireladrepturilepersoaneloraparţinândminorităţilornaţionalesauetnice,religioaseşilingvisticedin1992(UNDM)61adetaliatşi-ruldedrepturialeminorităţilor.Ointerpre-tareavizatăaUNDMspunecă,atâtatimpcâtnuexistăuntratatONUdedicatîntotalitatedrepturilor minorităţilor, UNDM reprezintăun standard de referinţă universal în acestdomeniuîncadruldreptuluiinternaţional.62

Înplus,încalitatedestatpartelaPactulin-ternaţionalcuprivireladrepturileeconomi-ce,socialeşiculturale,63Convenţiainternaţi-onală cu privire la eliminarea discriminăriirasiale,64 Convenţia internaţională privindeliminarea tuturor formelor de discrimina-re împotriva femeilor (CEDF),65 Convenţiaîmpotriva torturii şi altor tratamente saupedepse inumane şi degradante (CAT)66 şiConvenţiacuprivireladrepturilecopilului,67 statul chinez este obligat să implementezeacestedrepturi, inclusivdreptul lanediscri-minareşiprotecţieadiţionalăpentruminori-tăţi,precumşisăraportezecuprivirelacon-formareacuobligaţiilesaleşiimplementareaacţiunilorcerute.68Sprerespectareaobligaţi-ilorînprivinţauigurilorflotanţimaieocalefoartelungă.

3.4 Nerespectarea angajamentelor asu-matedeChina

Cutoatecămultelegi,regulamente,politicişideclaraţiioficialevorbescdespre importan-ţaegalităţiiîntregrupurileetnicedinChina,statulchineznu îşirespectăobligaţiiledeaprotejaşiasigurarealizareadrepturilormi-norităţilor,nicilanivelnaţional,niciinterna-ţional. Exemplele prezentate în articolul defaţădovedescacesteşec.

Obstacolele în îndeplinirea acestor angaja-menteinclud:(i)discrepanţadintrepoliticilecentraleşi implementarea lor lanivel local;


50

(ii) lipsauneidefiniţii juridiceadiscrimină-rii; (iii) lipsa uneimonitorizări sistemice şiefectiveaprocesuluideimplementareşi(iv)capacităţile instituţionale slabe.69Maimult,în cazuluigurilor flotanţi, înmajoritateasi-tuaţiilor ei au devenit practic invizibili înizolareasau,maibinezis,excluderealor,iarguvernulpareafimaipuţinînclinatsărezol-veproblemaîncălcărilorcucareseconfruntăaceştia.

4.Concluzii–Suferinţelecontinuă

Înultimiiani,Chinaa recunoscutuneledinproblemelesale,înspecialcelelegatedede-calajuleconomicîncreşteredintreprovinci-ilede coastă şi regiuniledinvest. Înpofidafaptuluicastatularecunoscutacestelucrurişichiars-auîntreprinsanumiteacţiunipen-truaredresaacestesituaţii,Chinacontinuăsăsefoloseascădestatutuluneiţări„îndez-voltare”pentruacombateoricefeldecriticifaţădepoliticilesaleîndomeniuldrepturiloromului.70Prinaceastătactică,suferinţeleui-gurilorsuntpurşisimpluignorate.Cums-amenţionatmai sus, nu s-au găsit suficienteresursepentruaimplementaproiecteîndo-meniul sănătăţii pentru toţi uigurii flotanţidin China interioară.Maimult, fiind uniculONGcaredesfăşoarăunproiectdeasistenţăjuridicăşiînsănătatepentruuiguriidinBei-jingşiKunming,InstitutulAIZHIXINGaavutdeseori de a face cu imixtiunea guvernuluichinez.71

Hărţuirile, intimidările şi ameninţările s-auintensificat mai ales în perioadele în careChinaapăreaîn luminareflectoarelor inter-naţionale.CuolunăînaintedeJocurileOlim-picedin2008,darşiînaintedecelebrareaa60deanidelafondareaRepubliciiPopulareChinezeîn2009,InstitutulAIZHIXINGdelaBeijingafostnevoitsăîşiîntrerupăactivită-ţile.72

Într-un reportaj publicat în Global Times,Deng Shengguo, directorul adjunct al Cen-truluideCercetarealONG-urilordincadrulUniversităţii Tsinghua, a declarat că guver-nul impune reguli stricte faţă de ONG-uridin temerea că acestea constituie o sursăpotenţialădetulburărisocialeprinmobiliza-re politică.73 În rezultatul acestor imixtiuni,Institutul AIZHIXING s-a văzut nevoit să îşiamâneuneleproiectedeanvergurăîncâtevacomunităţi.Lafel,afostamânatşiproiectuldedicatuigurilordinBeijing,membriidena-ţionalitateuigurăaiInstitutuluifiindobligaţisăpărăseascămunicipiulBeijing.

În ianuarie 2006, a fost lansat un proiectonlinedecătreIlhamTokhti,unprofesordeeconomiedeorigineuigurăşiunmilitantac-tiv,74careîncearcăsădiscuteînmoddeschisdespreproblemeleuigurilordinChina.Pro-fesorul Tokhti a declarat recent într-un in-terviupentruThe New York Times:“Mătemcămulţidintereprezentanţiipoporuluimeuvorfiîmpinşispreextremism”.75

Cu toate că acest comentariu se referămaimult lauiguriidinRAUX,circumstanţelesi-milare în care se află astăzi uigurii flotanţiîn China propriu-zisă ar trebui să constitu-iepentruautorităţiunsemnaldealarmăînplus. În afară de două organizaţii indepen-dente, Institutul AIZHIXING din Beijing şiReţeaua Uighurbiz, care au pledat deschispentru drepturile uigurilor flotanţi, existăfoartepuţineasociaţiicaredesfăşoarăactivi-tăţipentruasoluţionaproblemelelegatedediscriminarecucareseconfruntăuiguriiflo-tanţi înChinapropriu-zisă.Aspectele legatedeminorităţile etnice înChina sunt extremde sensibile, după cum a putut să vadă în-treagacomunitate internaţională,darşigu-vernulchinez,atuncicând,la5iulie2009,auizbucnit revolte înUrumqi.76Dacăguvernulchineznuvaaplicamăsurilenecesarepentruaasiguraprotecţiauigurilor flotanţidetoa-


51

te formele de discriminare şi inechitate, vafidificilsăseeviterepetareaunorastfeldeconflicte.

5.Acţiuniurgente

Pentruastabilimotiveleeşecurilordesistemprivindasigurareadrepturiloruigurilor flo-tanţi „invizibili” trebuie iniţiate investigaţii,iar pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă defiecare cetăţean de pe teritoriul Chinei gu-vernulurmeazăafiîncurajatsăîntreprindăacţiuni urgente. În scrisoarea sa deschisăadresată Biroului Municipal Beijing, WanYanhaiadeclarat:

“[G]uvernultrebuiesăîncetezeacţiu-nileneprietenoase faţădeuiguriidinChinainterioară,cumarfipropagandaseparatistă;statultrebuiesăalocefonduripentruaajutacomunitatea uigură, inclusiv prin dezvolta-rea învăţământului, reţelelor de organizaţiisocialecomunitare,oportunităţilordeanga-jareîncâmpulmunciişiserviciilormedicale;trebuie să încurajezeorganizaţiile sădesfă-şoarecampaniilargideeducaţieînsănătateşisăofereserviciimedicaleprintrepopula-ţiileflotantedeuiguriînChinapropriu-zisă;trebuie să iamăsuri urgentepentru a oferitratament HIV/SIDA şi îngrijire paliativă,precum şi programe de tratare şi reducereariscurilorprintreutilizatoriidedrogurideorigineuigurădinChinapropriu-zisă.”77

Pentru a oferi protecţie uigurilor flotanţi,guvernul chinez trebuie, de asemenea, săasigure protecţie efectivă împotriva discri-minării.78 Statul chinez trebuie încurajat săîşi implementezeangajamenteleasumateîncadrulCIEDRşialaltortratateinternaţiona-le.Într-unraportintitulatChina: excluziunea şi marginalizarea minorităţilor şi tensiunile crescânde,organizaţiaHumanRightsinChi-navorbeştedespreaspectelegatededreptu-rileminorităţilor.Acestarecomandăstatului

chinez să implementezeplenar în legislaţiasa naţională prevederile CIEDR şi ale altortratate de drepturi ale omului ratificate deChinaşisăasigureaccesultuturorcetăţeni-lorlaprotecţieefectivăşilaremediilegaleşiadministrativeprin intermediul instituţiilorcompetenteşiindependente.79Fărăastfeldeacţiuni,statulchineznunumaicăvadeclan-şa nemulţumiri în rândul uigurilor, dar, înultimă instanţă, vor suferi şi reprezentanţiipoporuluiHan,iar„reacţiileînlanţ”provoca-teastfelvorafectastabilitateaîntregiisocie-tăţi,întrucâtoameniiderânddeorigineHanpotdevenivictimealerăzbunării,dupăcumau arătat evenimentele tragice de la 5 iulie2009.80

Înprezent,jurnaliştiidinChinasebucurădelibertăţifoartelimitate.Existătotuşireporta-jeindependentecaredescriuviaţauigurilorflotanţi81,darşisperanţacăacesteavorajutapubliculsăînţeleagăsuferinţelepecareleîn-durăuiguriiflotanţitrăinddepartedepatriaşiculturalor.Sperăm,deasemenea,căacestereportajevorcontribuilasporireasentimen-tuluicomundefrăţieşiprietenieadevărată.Intervenţia imediată a mass-media este înmodinevitabilnecesarăpentruaridicanive-luldeconştientizare.82

Şiînsfârşit,oriceproiectcevreasăcontribuielapromovareadrepturiloruigurilor flotanţitrebuie să încurajeze reprezentanţii acesteicomunităţisăseimpliceactivînproiectşisăcomuniceculocalniciideorigineHanpeori-cecaleşicuoriceocazieposibilă.Pedealtăparte, doardupă ce voceauigurilor flotanţiva fiauzitădefactoriidedecizie, legislatorişioficialiilocaliresponsabilideimplementa-reapoliticilor,drepturileaceloroamenivorfiprotejateînmodcorespunzătorşiefectiv.Înacelaşitimp,beneficiirealesevorobţinenu-maicu implicareaactivăauigurilor flotanţiînproiecteleşiproceselerespective.


52

1 M.RayilaaactivatîncadrulInstitutuluiAIXHIZINGdinBeijing,iarînprezentesteîncadratăîntr-unprogramdefellowshiplaCentrulpentruDrepturialeOmuluiAplicatealUniversităţiidinYork.2 HumanRightsWatch,China:„Ne e frică chiar să-i căutăm”: Dispariţiile forţate în urma protestelor din Xinjiang,20octombrie2009,disponibilla:http://www.hrw.org/en/node/86103/section/13 ComisiaExecutivăpentruChinaaCongresuluiSUA,Detalii despre demonstraţia din 5 iunie,disponibilla:www.cecc.gov/pages/virtualAcad/index.phpd?showsingle=1255824 RebiyaKadeer,Tulburările din Turkestanul de Est: Ce ascunde China de mass-media,20iulie2009,disponibilla:http://www.uhrp.org/articles/2539/1/Unrest-in-East-Turkestan-What-China-is-Not-Telling-the-Media-/index.html5 Vezimaisus,nota2,p.8.6 Bovingdon,G.,Uigurii: străini pe propriul pământ,ColumbiaUniversityPress,2010,p.170.7 Millward,J.A.,Violenţele din Urumqi din 2009: un moment de cotitură?, Central Asian Survey,vol.28(4),2010,p.11.8 Notaeditorului:„Chinainterioară”sau„Chinapropriu-zisă”sunttermenifolosiţipentruadesemnaaceaparteaChineicareestepopulatăînmodtradiţionaldechineziidingrupuletnicHan.Astăzi,termenul„Chinapropriu-zisă”esteunulcontroversatînChina,deoarecediscursuloficialnufacedeosebiredintreChinainterioarăşiperiferii.Laniveloficial,termenul„Chinapropriu-zisă”esteevitat,pentrucăacestapoatefiinterpretatcaojustificareaseparatismului.Pedealtăparte,mulţiautoriutilizeazăacesttermenpentruafacedistincţieîntre„Chinainterioară”caarealalunuipopordefinitîntermeniculturali,şi„China”,caentitatepolitică.9 Vezi,deexemplu,Millward,J.A.,EurasianCrossroads:AHistoryofXinjiang,ColumbiaUniversityPress,2007;Tyler,C.,WildWestChina:TheTamingofXinjiang,RutgersUniversityPress,2004;FrederickStarr,S.(ed.),Xinjiang:China'sMuslimBorderland,M.E.Sharpe,2004;vezi,deasemenea,nota6.10 ÎnceidoianideactivitatelaInstitutulAIZHIXINGdinBeijing,autoareaaavutoportunitateasăseimpliceîntr-unproiectuigurdinBeijing,prinintermediulcăruias-audocumentatmultedificultăţicucareseconfruntăuiguriiînChinainterioarăînviaţalordezicuzi.ÎncalitatedeuigurflotantstabilitătemporarînBeijing,autoareas-aconfruntatcudiscriminaredinparteamajorităţiichinezilorHan.Înacelaşitimp,autoareseaflăîntr-osituaţiemaibunădecâtalţiuiguriflotanţi,datorităstudiilorsaleşicunoaşteriidialectuluimandarin.11 Hess,S.,Exportul uigur de braţe de muncă şi fragmentarea muncii în estul industrial chinez, Central Asian Survey, vol.28(4),2009,pp.403-416.12 InstitutulAIZHIXINGdinBeijingesteunadintrecelemaimariorganizaţiineguvernamentalespecializateîndomeniuldreptuluilasănătatedinChina,careafostfondatăîn1994.ScopulInstitutuluiestesăluptecudiscriminarea,săpromovezeaccesulegallaserviciimedicaleşisocialepentrucomunităţilemarginalizateşi,deasemenea,principiileresponsabilităţiisistemuluijuridicşitransparenţeiguvernului,învedereaconstruiriiuneiplatformemaisolidepentrudrepturileomuluiînChina.Lafel,Institutulesteimplicatînprogramedeserviciicomunitare.Autoareapăstreazăanonimitateacolegilorpentruproprialorsiguranţă.Pentrumaimultăinformaţie,vizitaţisite-ulorganizaţiei:www.aizhi.net.V.deasemenea:http://uob0w1.chinaw3.com/en/?p=1213 Esteregretabilfaptulcă,dincauzalipseideresurse,InstitutulAIXHIXINGnuapututsăextindăariaproiectuluidedicatuigurilorpentruaacoperişialteoraşeundeexistăcomunităţideuiguriflotanţi,cumarfiGuangzhou,Shanghai,ZhenzhouşiNanjing.Trebuiesăseîntreprindăeforturidecercetareadiţionaleînacesteoraşepentruastabilidacămodeleledediscriminareidentificateînarticolsuntrăspânditeşiînaltezone,aşacumcredeautoarea.

Înrealitate,relaţiileîntrechineziiHanşiui-gurii flotanţi se vor îmbunătăţi doar atuncicând cele două comunităţi vor învăţa să se

înţeleagă una pe alta, când îşi vor respectareciprocculturileşitradiţiile.Doaratuncivafiatinsăcuadevăratoarmoniesocială.83


53

14 DescifrareadiscursuluiseconţineînarticolulluiRongMa,Unele aspecte ale relaţiilor interetnice în China urbană, North West Ethno-national Studies,ediţia1,2009,pp.6-19.15 ComisiaNaţionalăpentruPopulaţieşiPlanificareFamilială,Raportul privind evoluţia populaţiei flotante în China, ediţia 2010,disponibilla:http://www.chinapop.gov.cn/xwzx/zwyw/201006/t20100626_208390.html16 Hays,J.,Fapte şi detalii. Muncitorii migranţi din China,2008,ultimaactualizare–februarie2011,disponibilla:http://factsanddetails.com/china.php?itemid=150&catid=11&subcatid=72#1117 Grupuldelucruinternaţionalpentruaspectelegatedepopulaţiileindigene(IWGIA),Lumea indigenă 2010,2010,disponibilla:http://www.iwgia.org/graphics/Synkron-Library/Documents/publications/Downloadpublications/IndigenousWorld/IW_%202010_WEB.pdf18 Branigan,T.şiWeaver,M.,Întrebări-răspunsuri: China şi uigurii,guardian.co.uk,6iulie2009,disponibilla:http://www.guardian.co.uk/world/2009/jul/06/china-muslim-uighurs-background19 Vezi,deexemplu,site-ulAsociaţieiUigurilordinAmerica:www.uyghuramerican.org.20 Millward,J.A.şiPerdue,P.C.,„IstoriapoliticăşiistoriaculturiiRegiuniiXinjiangpânălasfârşitulsecoluluiXIX”,FrederickStarr,S.(ed.),Xinjiang: China's Muslim Borderland,M.E.Sharpe,2004,p.77.21 Ibid.,p.81.22 Mackerras,C.,Minorităţile etnice din China şi globalizarea,Routledge-Curzon,2003,p.56.23 Vezisite-uldedicatproiectului,lahttp://www.chinawest.gov.cn/24 OrganizaţiileHumanRightsinChinaşiMinorityRightsGroupInternational,China: excluziunea şi marginalizarea minorităţilor,2007,disponibilla:www.hrichina.org/public/PDFs/MRG-HRIC.China.Report.pdf25 Xiao-wen,L., Relaţia dinte multinaţionalismul şi multiculturalismul urban – exemplul oraşelor de coastă din provincia Guang Dong,Journal of Youjiang Teachers College for Nationalities Guangxi,ediţia1,2005,p.18.26 Han-sheng,W.şiSheng-min,Y.,Formarea şi evoluţia comunităţilor compacte printre populaţiile minoritare flotante în oraşele mari – Satul Xinjiang din Beijing, studiu de caz,North West Ethno-National Studies,ediţia3,2008,pp.6-16.27 VezicomentariulluiFengping,P.(ed.),China National Religion,27octombrie2009,disponibilla:http://www.mzzjw.cn/html/report/107627-1.htm28 Peste 100 de locuitori ai cartierului Xinjiangcun trimişi înapoi în Xinjiang,China Watch,6noiembrie2002,availableat:http://www.kanzhongguo.com/node/2797729 Aceastăclasificareestepreluatădintr-odiscuţieonlineîntreWanYanhaişialţiutilizatorilasubiectelegatedeuiguriidinChinainterioară,înspecialaspectesocialeşidedrepturialeomului,26august2010,disponibilăla:www.1984bbs.com30 Vezimaisus,nota14,p.7.31 Zhuhe,Când vor înceta morţile?,JurnalulproiectuluidedicatuiguriloralInstitutuluiAIZHIXINGdinBeijing,august2009.32 Deutscher,J.,Sănătatea publică şi patologiile sociale în Xinjiang,FrederickStarr,S.(ed.),vezimaisus,nota20,p.276.33 Denumireaînchineză:北京新探健康发展研究中心,sitedisponibilla:http://www.healthtt.org.cn/34 Aceastăcifrăafostpreluatădintr-oprezentarepower-pointsemnatădeCaoXue-yişiintitulatăCu privire la asistenţa şi tratamentul HIV/SIDA pentru utilizatorii de droguri migranţi,careafostdemonstratălaCentrulpentruDezvoltareînSănătatedinBeijingla4decembrie2009.35 Yanhai,W.,Scrisoare deschisă către Biroul Municipal de Securitate Beijing: privind locuitorii uiguri ai Beijingului,ianuarie2009,disponibilăla:www.aizhi.net.36 Ibid.37 OdescriereaComisieideStatpentruRelaţiiEtnice(înlimbachineză)estedisponibilăla:http://www.seac.gov.cn/gjmw/mwjs/M08index_1.htm.Pentruversiuneaengleză,vezisite-ulConsiliuluideAfaceriAmericano-Chinez,disponibilla:http://www.uschina.org/public/china/govstructure/govstructure_part5/26.html38 Vezi,deexemplu,descriereaprogramuluicomunimplementatdeGuvernulChineişiAusAIDintitulatPrevenirea HIV/SIDA şi îngrijirea pacienţilor în Xinjiang,disponibilăla:http://www.ausaid.gov.au/china/projects/xin_hiv.cfmVezi,deasemenea,descriereaprogramuluicomunimplementatdeGuvernulChineişiProgramul


54

ComunalNaţiunilorUniteprivindHIV/SIDA(2007-2010),disponibilăla:http://www.unaids.org.cn/en/index/page.asp?id=159&class=2&classname=UN+Joint+Programme39 Jian-feng,Z.,Un licăr al armoniei interetnice,Nan Feng Chuang,numărul12,2009.40 Ibid.41 VeziJurnalul proiectului dedicat uigurilor al Institutului AIZHIXING din Beijing, nota31demaisus.42 Mişcarea pentru drepturile civile ale uigurilor. Nu uigurilor în hotelul nostru,The New Dominion,20octombrie2008,disponibilla:http://www.thenewdominion.net/395/the-uyghur-civil-rights-movement-no-uyghurs-in-our-hotel/.Vezi,deasemenea,York,G.,Beijing spune bun venit persoanelor din toată lumea, dar nu şi propriilor minorităţi etnice,Scripps News,18iulie2008,disponibilla:http://www.scrippsnews.com/node/3485343 InstitutulAIZHIXINGdinBeijing,Raport de drepturi ale omului privind situaţia uigurilor din China interioară – pe exemplul uigurilor din Beijing,aprilie2010.44 VeziJurnalul proiectului dedicat uigurilor al Institutului AIZHIXING din Beijing, nota31demaisus.45 InterviunepublicatcuunbărbatuigurcelucreazăînShenzhen,luatdeautoareîndecembrie2010.46 Informaţiepreluatădintr-oconversaţiecupersoanedeorigineuigurăcarelucreazăînChinainterioară,lacareaparticipatautoareapeunforumdediscuţii,martie2009.47 Proiectul uigur de drepturile omului (UHRP), Persecutarea uigurilor în era „Luptei cu terorismul”,16octombrie2007,p.7,disponibilla:http://uhrp.org/docs/Persecution_of_Uyghurs_in_the_Era_of_the_War_on_Terror.pdf48 Vezimaisus,nota22,p.37.49 Vezimaisus,nota6,pp.170-171.50 Vezimaisus,nota47,p.1.51 Vezimaisus,nota22,p.65.52 Vezimaisus,nota43,p.19.53 VeziJurnalul proiectului dedicat uigurilor al Institutului AIZHIXING din Beijing, nota31demaisus.54 Ibid.55 Vezimaisus,nota7,pp.4-5.56 Vezi,deexemplu,Articolul20alLegiimunciiaRepubliciiPopulareChinezedin1995(disponibilăla:http://www.usmra.com/china/Labour%20Law.htm),Articolul3alLegiiprivindpromovareaocupăriiforţeidemuncăaRPCdin2008(disponibilăla:http://www.chinalawandpractice.com/Article/1777243/Channel/9931/PRC-Employment-Promotion-Law.html)şiNotacuprivirelaimplementareastrictăapoliticiidestatprivindminorităţile,dinmai2008.57 ChinaasemnatConvenţiainternaţionalăprivindeliminareatuturorformelordediscriminarerasialăla29decembrie1981şiaratificat-ola28ianuarie1982.58 LegeacuprivirelapromovareaocupăriiforţeidemuncăaRPCdin2008,disponibilăla:http://www.chinalawandpractice.com/Article/1777243/Channel/9931/PRC-Employment-Promotion-Law.html59 Vezimaisus,nota43.60 Ibid,p.10.61 DeclaraţiaONUcuprivireladrepturilepersoaneloraparţinândminorităţilornaţionalesauetnice,religioaseşilingvistice,A/RES/47/135,18decembrie1992.62 Vezimaisus,nota24,p.12.63 ChinaasemnatPactulinternaţionalcuprivireladrepturileeconomice,socialeşiculturalela27octombrie1997şil-aratificatla27martie2001.64 Vezimaisus,nota57.65 ChinaasemnatConvenţiainternaţionalăprivindeliminareatuturorformelordediscriminareîmpotrivafemeilorla17iulie1980şiaratificat-ola4noiembrie1980.66 ChinaasemnatConvenţiaîmpotrivatorturiişialtortratamentesaupedepseinumaneşidegradantela12decembrie1986şiaratificat-ola4octombrie1988.67 ChinaasemnatConvenţiacuprivireladrepturilecopiluluila29august1990şiaratificat-ola2martie1992.


55

68 Vezimaisus,nota24,p.31.69 Ibid.p.32.70 Ibid.p.33.71 ComisiaExecutivăpentruChinaaCongresuluiSUA,Raportanual2010,CongresuldelegislaturaCXI,Sesiuneaadoua,10octombrie2010,disponibilla:http://www.cecc.gov/pages/annualRpt/annualRpt10/CECCannRpt2010.pdf72 Yanhai,W.,Plecarea mea din China: mărturiile unui apărător al drepturilor omului, Equal Rights Review,vol.5,2010,pp.93-98.73 Han,Z.,ONG-urile simt strânsoarea,Global Times,19mai2010,disponibilla:http://special.globaltimes.cn/2010-05/533426.html74 IlhamTokhtiesteprofesordeeconomielaUniversitateaNaţionalăCentrală.Vezi,deasemenea,blogurilecomentatorilorZhangjin,H.şiGoodbye,I.,12iulie2009,informaţiedisponibilela:http://www.bullogger.com/blogs/huangzhangjin/archives/305303.aspx75 Un intelectual uigur în China care nu dă înapoi,New York Times,20august2010,disponibilla:http://www.nytimes.com/2010/08/21/world/asia/21china.html76 Vezimaisus,nota2,p.8.77 Vezimaisus,nota35.78 Vezimaisus,nota24,p.33.79 Ibid.p.34.80 Numărul morţilor în Urumqi a crescut până la 192,China View,15iulie2009,disponibilla:http://news.xinhuanet.com/english/2009-07/15/content_11713238.htm.PotrivitdatelorGuvernuluichinez,134dinpersoanelecareaumuriteraudeorigineHan.81 Vezi,deexemplu,Deng,L.şiMuzapar,K.,O investigaţie a copiilor străzii din China interioară, Phoenix Weekly,numărul17,2007.82 Vezimaisus,nota43,p.21.83 MulţumiriInstitutuluiAIZHIXINGdinBeijingşimembrilorechipeiacestuia,cumenţiunispecialepentruIzzetşiAkbar.Sunt,deasemenea,recunoscătoarepentruinformaţiautilăpecareamobţinut-odelaorganizaţiiledeuiguridinstrăinătateşidelaorganizaţiaMinorityRightsGroupInternational.MulţumirispecialepentruLibbyClarkedelaEqualRightsTrust.


56


57SPEC

IAL

"Un plan naţional pentru realizarea treptată a dreptului la

sănătate, care să permită acces egal la sănătate şi o distribuire

egală a serviciilor, este o componentă de bază a dreptului

la sănătate"

Gillian MacNaughton


58


59

Sistemele de Sănătate şi Dreptul la Egalitate

Gillian MacNaughton1

Introducere

Sănătatea şi egalitatea sunt legate în modinseparabil. După cum o demonstrează Ri-chardWilkinson şi Kate Pickett în lucrareaMetoda nivelmetrului: De ce societăţile mai egale o duc mai bine, inegalitatea este purşi simplu nesănătoasă.2 În societăţile undeexistămaimultăinegalitateseînregistreazăosperanţămaimicădeviaţă,ratemaiînaltealemortalităţiiinfantile,ogreutatemaimicălanaştereşimaimultecazuridedepresie,pelângă alţi indicatori de sănătate scăzuţi.3 Înplus,laniveldeindivid,unstatutsocialmaijos înseamnăosănătatemaiprecarăpefie-carepalieralierarhieisociale.4Pescurt,atâtlanivelindividual,câtşilaniveldesocietate,inegalitateaareunimpactnegativasuprasă-nătăţii.Maimult,înmajoritateaţărilor,siste-meledesănătateinegale–aşa-numitele„sis-teme înstraturi”–exacerbează inegalitateaînsănătate,darşialteinegalităţisociale,de-oareceacestea, înmodinvariabil,oferăcelemaipuţinebeneficiidesănătatepersoanelorcare,defapt,aunevoiedeelecelmaimult.5 În lumina acestor fapte, prezentul articolvreasădemonstrezecădrepturilelegatedeegalitate–atâtnegative,câtşipozitive–potcontribuilapromovareadreptuluilasănăta-tepentrutoţi.

Acest articol încearcă, de asemenea, să de-monstreze importanţa integrării drepturi-lor legate de sănătate în drepturile sociale.Dreptullaegalitateşinediscriminareareunmarepotenţialdeapromovadrepturilesoci-

ale, inclusivdreptul lasănătate. Însărelaţiadintreegalitateşidrepturilesocialerămânea fi slab dezvoltată şi controversată.6 Într-adevăr,peparcursulultimelordeceniiteore-ticieniiîndomeniuldreptuluiauîncercatsăcreezeuncadrucarearintegraacestedrep-turi.7Deobicei,discuţiileprivindrelaţiadin-treegalitateşidrepturilesocialeselimiteazălaegalitateabazatăpestatutsauaşa-numita„egalitate negativă”. Astfel, fundamentându-şi demersul pe date, ei încearcă să demon-streze corelaţia strânsă între discriminareabazatăpestatutşidezavantajulsocio-econo-micîndeciziilejudecătoreştiprivindcazurileundeanumitorcategoriiasociatecuunsta-tutlesuntrefuzateuneledrepturisociale.8Înmodsimilar,ComitetulONUpentrudreptu-rileeconomice,socialeşiculturaleafirmăcă„persoaneleşicategoriiledepersoaneconti-nuăsăsuferedincauzainegalităţiisocio-eco-nomice,deseoridinpricina formelor istori-ce şi contemporane de discriminare”.9 Esteimportantcăacestediscuţiiscotînevidenţălegăturastrânsă întrecategoriilemarginali-zateşidrepturilemarginalizate.10

Recunoscând, totodată, că femeilor şi altorcategoriidezavantajatedeseorilesuntrefu-zatedrepturilesocialeînmoddisproporţio-nat,prezentularticolseaxează,înprincipal,pe acea categorie de oameni care este celmaimultdezavantajatădinpunctdevederesocio-economic,adicăoameniisăraci. În locsă meargă pe afirmaţia că refuzarea drep-


60

turilor sociale are un impact diferit asupradiferitelorcategoriiprotejatede lege–cumar fi femeile, persoanele cu dizabilităţi sauanumitecategoriireligioase,rasialesauetni-ce–articolulîşipropune,înprimulrând,săstabilească„statutuleconomic”sau„sărăcia”însinedreptuntemeiinterzisdediscrimina-reîncadrulaşa-numiteiCarteinternaţionalea drepturilor omului,11 apoi, trecând pesteconceptulde„egalitătenegativă”,săaratecăînacestdocumentserecunoaşteşiundreptpozitivlaegalitate.

Juriştii teoreticieni au recunoscut demultdiferenţadintreconceptulde„egalitatepozi-tivă”şicelde „egalitatenegativă”.12MathewCraven,bunăoară,aexplicatcăegalitateapo-zitivă„prescriecafiecarepersoanăsăfietra-tatăînacelaşifelcuexcepţiacazurilorcândexistăjustificarealternativă”.13Pedealtăpar-te,egalitateanegativăar„permitetratamen-tediferite,dacăacesteanusuntbazatepeunşir de temeiuri interzise în mod expres”.14 Cu alte cuvinte, egalitatea pozitivă stabileş-te egalitatea drept regulă şi cere justificarepentruoricecazdeinegalitate.Lerândulei,egalitateanegativăpermiteoriceinegalitateşicerejustificaredoarîncircumstanţelimi-tate,cândunanumitcazdeinegalitatesedo-vedeşteafibazatpeunanumetemeiinterzisdelege.

În dreptul internaţional în domeniul drep-turilor omului egalitatea este, în general,recunoscută doar în forma sa negativă, cu-noscutădetoţidrept„nediscriminare”.15 În-tr-adevăr, numeroase tratate internaţionalededrepturialeomuluiabordeazăproblemanediscriminării, inclusiv Convenţia interna-ţională privind eliminarea tuturor formelordediscriminarerasialăşiConvenţiaprivindeliminareatuturorformelordediscriminareîmpotriva femeilor.16 În schimb,dreptulpo-zitiv la egalitate este rareori recunoscut îndreptulinternaţionalşilegislaţiilenaţionale.

Acestarticolpropunesăserecunoască fap-tulcădreptulpozitivlaegalitate,derivatdinArticolul26alPactuluiinternaţionalprivinddrepturilecivileşipolitice,seaplicădreptu-rilorsocialedupăcumseaplicăşidrepturilorcivileşipolitice.17 Înacest fel,articolulvreasădemonstrezecădreptullaegalitatesocia-lăesteconsfinţitîncadrulholisticaldreptu-riloromuluistabilitdeCartainternaţionalăadrepturiloromului.

ComitetulONUpentrudrepturileeconomice,socialeşiculturaleafirmă:„Garanţiileegali-tăţii şi nediscriminării trebuie interpretate,înceamaimaremăsurăposibilă, înmoduricaresăfacilitezeoprotecţieplenarăadrep-turiloreconomice,socialeşiculturale.”18

Prezentul articol propunemodalităţi de in-terpretareadrepturilorlaegalitateşinedis-criminarerecunoscuteînCartainternaţiona-lăadrepturiloromuluiastfelîncâtsăsepro-tejezemaibinedrepturilesociale,înspecialdreptul la sănătate. Doar abordând acestedrepturidinpunctuldevederealunuicadruintegratşiholisticaldrepturiloromuluipu-tem înţelegemaibineprovocările legatederealizarealor.

1.Sănătateaşiinegalitatea

Sănătateaprecarăşisperanţascăzutădevia-ţă sunt strâns legate de inegalitate.Decala-jul speranţeideviaţă întrediferite ţăriestebinecunoscut. Înanul2008,ComisiapentruDeterminanţiiSocialiaiSănătăţiidepe lân-găOrganizaţiaMondialăaSănătăţii(OMS)aarătatcăuncopilnăscutînLesothoareospe-ranţădeviaţălanaşterede42deani,pecânduncopilnăscut în Japonia sauSuediaareosperanţă de viaţă de peste 80de ani.19Maipuţincunoscutestefaptulcăexistădecalajeimensedesănătatelaniveldeţară,cifradife-rindîntrediferitecategoriisocialecupânăla20deani.20 ÎnAustralia,spreexemplu,spe-


61

ranţadeviaţăapopulaţieiindigeneestemaimică cu aproximativ 16 ani decât speranţadeviaţăaunuiaustralianmediu.21ÎnStateleUnite,existăundecalajsimilarîntresperanţadeviaţăaafroamericanilordinzonelesăraceşiceaaalbilordinzoneleînstărite.22Wilkin-sonneaduce la cunoştinţă şocantul fapt căratelemortalităţiiîncelemaisăracezonealeStatelorUnitesuntmairidicatedecâtînBan-gladesh,unuldintrecelemaisăracestatedinlume.23

ComisiaOMSa ajuns la concluzia că „deca-lajul de sănătate” este rodul inegalităţilorîn cadrul factorilor determinanţi sociali aisănătăţii, inclusiv educaţia, condiţiile detrai, angajarea în câmpul muncii, protecţiasocială şi sistemul de sănătate.24 Comisia aarătat că 200 demilioane de copii în lumenuîşiatingpotenţialuldeplindedezvoltaredincauzaalimentaţieisărace,a lipsei îngri-jiriisănătăţiimameişicopilului,precumşiaoportunităţiloreducaţionaleşidedezvoltarelimitate.25Deasemenea,urbanizarea şi răs-pândireacartierelorsăraceafecteazăînmodnegativcalitateaaerului,apeişialtorcondiţiidetrai.26Tendinţadecreştereaproporţieideslujbetemporareşipart-timepentruacreaoforţădemuncă„flexibilă”şicompetitivăcre-eazăinsecuritatepentrumuncitorşi,respec-tiv, îi afectează stareadesănătate.27 Sărăciaconstituieunimpedimentmajorpentruîm-bunătăţireasănătăţiipopulaţieişireducereainegalităţilorînsănătateşi,totuşi,înprezent,în întreaga lume,patruoamenidincincinudispundeasiguraresocialăelementară.28Şiînsfârşit,1,3miliardedeoameninudispundeacceslasănătate,deoarecenuşi-opermitfinanciar, în timpce în fiecareanpeste100demilioanede oameni sunt împinşi sub li-mita sărăciei din cauza costurilormedicalecatastrofale.29Drept răspuns la aceste inegalităţi, ComisiaOMSarecomandatguvernelor:(1)săimple-menteze programe universale de dezvolta-

retimpurieacopiilor;(2)săofereeducaţieprimară şi secundarăuniversală, gratuită şide calitate; (3) să asigure o mai mare dis-ponibilitate a locuinţelor accesibile ca preţşi să îmbunătăţeascăcondiţiile încartierelesărace, asigurând servicii de alimentare cuapă, canalizare şi energie electrică pentrutoţi;(4)săoferelocuridemuncăbărbaţilorşifemeilor,cusalariicaresăiaînconsiderarecosturilerealealeuneivieţisănătoase;(5)săstabilească şi să consolidezeunsistemuni-versal deprotecţie socială, care sămenţinăun nivel de venit suficient pentru a duce oviaţă sănătoasă şi (6) să asigure acces uni-versal la servicii de sănătate indiferent decapacitateadeplată.30Deremarcatcăaceşti„factorideterminanţisocialiîndomeniulsă-nătăţii” sunt în strânsă corelare cu dreptu-rileeconomiceşisocialeprevăzute înCartainternaţionalăadrepturiloromului,inclusivdreptullaeducaţie,laolocuinţăcorespunză-toare,laapăcuratăşiserviciidesalubrizareadecvate, la asigurare socială, la un loc demuncăpermanentşi laomuncădecentă, lacelmai înalt standardde sănătateposibil.31 Fără îndoială, asigurarea exercitării acestordrepturi în egalămăsurăpentru toţi ar îm-bunătăţistareadesănătateşivieţilemultoroameniînîntreagalume.

Dincolo de promovarea drepturilor sociale,Wilkinson şi alţii susţin că inegalitatea în-tr-o societate are, de asemenea, un impactnegativasuprasănătăţii.Înţăriledezvoltate,afirmăel,diferenţeledintrestăriledesănă-tatesuntlegate,maidegrabă,deinegalităţilede statut financiar şi social decât de cifreleabsolute cemăsoară standardeledeviaţă.32 Întrususţinereaacesteiafirmaţii,WilkinsonprezintărezultateleunorstudiicarearatăcăînTaiwan,CanadaşiStateleUniteratelemor-talităţii suntmai scăzute în zonele unde seatestăcelemaimicidecalajedevenitdecâtînzoneleundeseînregistreazăcelemaimarivenituri.33 Potrivit lui, aceste date „indică


62

foarteclarasuprafaptuluicăanumestateleşiprovinciilecelemaiegalitare,maidegrabădecâtcelemaibogate,suntşicelemaisănă-toase”.34Înaceeaşiordinedeidei,Wilkinsonaratăcă„latoatenivelurilededezvoltareeco-nomicăratelemortalităţiiinfantiletindsăfiemaimiciînţărilemaiegalitare”.35Chiarşiînţărileîncursdedezvoltareratelemortalităţiiinfantilesuntmairidicateîncazulsocietăţi-lormaipuţinegale.36Înconcluzie,dispunemdesuficientedovezipentruademonstrafap-tulcă„existăîntr-adevărotendinţăclarăcasocietăţilemaiinegalesăaibăindicatorime-diidesănătatemaiscăzuţişiosperanţădeviaţămaimică”.37

Însocietăţilemaipuţinegalenunumaicăra-telemortalităţiiinfantilesuntmaiînalte,iarsperanţageneralădeviaţăemaiscurtă,cişiindiviziisituaţipetrepteleinferioarealeier-arhieisocialesuferăîntr-omăsurămaimarede stres social şi psihologic, inclusivdede-presiişiangoase,ceeacelereducesperanţadeviaţăşilanivelindividual.38Duratavieţiiemaimică,iarcalitateaeimaiproastă,cucâtmai jos se situează oamenii pe scara socia-lă.39Potrivit luiWilkinson,acesteinegalităţiextreme în domeniul sănătăţii trebuie săechivalezecuîncălcareadreptuluilaviaţă.40 Subliniindaceastăidee,elafirmă:„Probabil,artrebuisăasemuiminjustiţiainegalităţilordesănătatecuceaaunuiguverncareînfieceanarexecutafărăvreunmotivobunăpartedinpopulaţiaţării”.41

Într-adevăr,acoloundepoliticilesocialege-nerează inegalităţi de sănătate care reducseriossperanţadeviaţă,dreptullaegalitate,dreptullasănătateşilaviaţăsunttoateafec-tate.

Astfel, dovezile disponibile nu lasă loc deîndoială că inegalitatea, sănătatea precarăşisperanţadeviaţăjoasăsuntstrânslegate

înmulteprivinţe.Înacestcontext,prezentularticolexamineazăcăileprincareputemunidrepturileîndomeniulegalităţiicudrepturi-lesociale–înparticulardreptullasănătate–într-uncadruholisticaldrepturiloromului.

2.Dreptullaegalitateşinediscriminare

2.1Ceînţelegemprin„egalitate”

Cu toate că dreptul la egalitate este funda-mental în drepturile omului, semnificaţiatermenuluicontinuăsăfiedezbătutăpelarg.Mulţiteoreticieniconsiderăcăceamaisim-plăformăaegalităţiiarfi„unulaunu”.42Acesttipdeegalitateestecelmaibineilustratprinexemplul„opersoană,unvot”.43Potrivituneiexplicaţii oferite de Comitetul ONU pentruDrepturileOmului,acestprincipiuspunecăfiecarealegătordispunedeunvot,iarfiecarevot contează înmod egal.44 Orice inegalita-te întredouăvoturiconstituieo încălcare.45 Aceeaşiformădeegalitatesimplăde„unulaunu”seaplicăşi încazulmultoraltordrep-turicivileşipolitice,cumar fi libertateadeopinie şideexpresie,dreptuldeanu fi su-pusunuiarestarbitrarşidreptullaunpro-cesechitabil.46Aceastăregulăseaplicăşiîncazulprevederilor care stabilesco educaţieobligatorieşigratuităpentrutoţicopiii,47şiîncazulregulilorgenerale,cumarfisemneleceinterzicparcareaşistabilesclimiteledevi-teză,careseaplicăînmodegaltuturor.48

Oaltă formăaegalităţiidesprecaresevor-beşte frecvent în drept este „egalitatea degrup”.49Egalitateadegrupcereegalitate în-tregrupuri,darnuşi în interiorulgrupului.Deexemplu,acesttipdeegalitatepoatepre-scrie ca veniturilemedii ale femeilor să fieegalecucelemediialebărbaţilor.50Totodată,atingereaegalităţiidegrupnupresupuneşiatingereaegalităţiisimplede„unulaunu”.51 Astfel, veniturile medii ale femeilor şi băr-


63

baţilorarputeafiegale,dar,înacelaşitimp,să existe o diferenţă adâncă de venituri îninteriorul fiecăreicategorii,adică întrebăr-baţişi,respectiv, întrefemei.52Egalitateadegrupseîmpacăperfectcudiferenţeleadânciîn interiorulgrupuluiatâtatimpcât, înme-die,grupurilesuntegale.53Acestedouătipurideegalităţi–egalitateasimplăindividualăşiegalitatea de grup – răspund la întrebarea:„Egalitateapentrucine?”.

În afară de întrebarea „Egalitatea pentrucine?” există şi întrebarea „Egalitatea pen-truce?”.54Şiaiciîncepdiferenţeleideologice.Adepţii liberalismului de piaţă promoveazăunmodeldeegalitarismlimitat,însensulcăaceştiasprijinădistribuireaegalăaunuisetminimdedrepturideproprietate şi aunordrepturi civile şi politice.55 Totodată, ei seopunoricăreiextinderiaegalităţiidincolodegraniţele acestei sfere.56 Ideologiile mai destângacautăsălărgeascăsfereleîncaresăseapliceprincipiulegalităţii.57Astfel,dupăcumafirmăDouglasRaeînlucrareaEgalităţi,dis-putacareaparedeseoriînjurulrelaţieidin-tre „libertate”şi „egalitate”este,de fapt,unconflictîntre„egalitateaînformăîngustă”şi„egalitateaînformălargă”.58

Disputa privind limitele de aplicare a ega-lităţii este rezolvată înmarepartedeCartainternaţionalăadrepturiloromului,prinsta-bilireasfereideaplicareaprevederilorsalelegatedeegalitateşinediscriminare.Practic,Carta internaţională a drepturilor omuluiconsfinţeşte compromisul atins în privin-ţalaceanumestateletrebuiesăîmpartăînmodegalşifărădiscriminare.Stateleacceptăacest compromisatunci cânddevinpărţi latratateleinternaţionalededrepturialeomu-lui.Astfel,următorulpasestesăseclarificeînţelesulexactalprevederilorreferitoare lanediscriminare şi egalitate incluse în Cartainternaţională a drepturilor omului, în loc

săsedezbatădacăaceastăCartăsereferăla„egalitatea în formă îngustă”sau„egalitateaînformălargă”.

2.2Cartainternaţionalăadrepturiloromului

În ultimii 60 de ani, dreptul internaţionalîn domeniul drepturilor omului s-a axat înprincipalpeegalitateadegrup,pecareomainumim„nediscriminare”,egalitatebazatăpestatutsauegalitatenegativă.59Existăpuţinelucrări teoretice privind egalitatea indivi-duală, cunoscută şi ca egalitate pozitivă, şiîncămaipuţinedespreaplicareaacesteiaîncazuldrepturilorsocialesauînaltedomeniieconomicesausocialereglementatedestat.Juriştii teoreticieni, cum s-amenţionatmaisus,aucăutatsădemonstrezecăpersoane-le cărora li se refuză drepturile sociale, decelemaideseorifiindvorbadesăraci,suntînmoddisproporţionatdefinitedupă crite-riulderasă,sex,limbă,religieşialtecriteriirecunoscutede lege.Dispoziţiile referitoarela egalitate şi nediscriminare ale Cartei in-ternaţionale a drepturilor omului ar puteaaborda drepturile sociale într-un mod maidirect,dacă„sărăcia”arfirecunoscutădreptcriteriuprotejat, iaregalitateaindividuală–ocompletareladrepturilesociale.60Ambeleabordărigăsescsprijinîntextulcarteiinter-naţionaleadrepturiloromului.

2.2.1Egalitateanegativă

Luate împreună, Declaraţia universală adrepturilor omului (DUDO), Pactul interna-ţionalcuprivireladrepturilecivileşipoliti-ce(PIDCP)şiPactulinternaţionalcuprivireladrepturileeconomice, socialeşiculturale(PIDESC) formează Carta internaţională adrepturilor omului, care conţinemaimulteprevederi referitoare la egalitate şi nedis-criminare.61 Există două prevederi-cheie în


64

DUDO.62PrimaseconţineînArticolul2,careoferătuturorpersoanelordrepturileprocla-mateînDUDO„fărăniciunfeldedeosebire,înspecialderasă,culoare,sex,limbă,religie,opiniepolitică sauoricealtăopinie,deori-ginenaţionalasausocială,avere,naşteresauorice alte împrejurări”.63 Această prevedereinterzice discriminarea pe baza unui crite-riuenumeratsauaunuialt statut.Este im-portantsăseremarcecă„averea”seincludeprintretemeiuriledediscriminareinterzise.

PotrivitistoriculuielaborăriiDUDO,cuvântul„avere”afostpropusînatenţiaSubcomisieirespectivedecătreexpertuldinparteaUni-unii Sovietice, în cadrul unui amendamentmai larg de extindere a temeiurilor – rasă,sex, limbă sau religie – recunoscute înCar-ta naţiunilor unite.64 Mai târziu, în cadrulComisieipentruDrepturileOmului,RegatulUnitapropuseliminareacuvântului„avere”,însăUniuneaSovieticăs-aopus,declarândcă„estefoarteimportantcabogaţiişisăraciisăsebucuredeaceleaşidrepturi”.65Experţiiaucăzutdeacordaproapeunanimcătermenul„avere” în contextul dispoziţiei privind ne-discriminareasereferălastatutuleconomic,cualte cuvinte la statutuldebunăstare sausărăcie.66Defapt,versiuneaspaniolăaDUDOchiar include termenul de „posición econó-mica” în loc de „avere” în lista temeiurilorinterzisedelaArticolul2.67

DispoziţiareferitoareladiscriminareaDUDO,prinurmare,interzicedeosebirilebazatepebunăstare.Deasemenea,aceastaseaplicătu-turordrepturilorproclamatedeDUDO.Acestfapt înseamnă că se interzice distribuireadupă criteriul bunăstării a educaţiei, îngri-jiriimedicaleşiasigurăriisociale,lafelcumse interziceaccesul,dupăacelaşi criteriualbunăstării,lavotîncadrulalegerilorpublicesau la justiţie în cadrul instanţelor. Potrivitlui Johannes Morsink, redactorii DUDO auînţeles faptul că prevederea referitoare la

nediscriminare,aceastareferindu-selatoatedrepturileconţinuteînDUDO,pledeazăpen-tru un egalitarism larg.68 Atât PIDCP, cât şiPIDESCconţindispoziţiisimilareprivinddis-criminarea,obligândstatelepărţisăasiguredrepturile proclamate de pacte, fără vreodeosebire bazată pe temeiurile enumerate,inclusiv„avere”şistatuteconomic.

Cutoateacestea,sistemelede finanţarepu-blicădeseoriadmitdiscriminare faţădesă-raci în procesul de asigurare a drepturilorsociale.Carăspuns,ComitetulpentruDrep-turi Economice, Sociale şi Culturale a în-demnat guvernele să protejeze persoanelenevoiaşe de discriminare, luând în calitatedecriteriu„statutul loreconomic”.69ÎnmodstraniuînsăComitetulnuarecunoscutfaptulcă„averea”lacaresefacereferireînArtico-lul2alPIDESCînseamnă„statuteconomic”,preferândînschimbsăsereferela„statutuleconomic” ca la „alte împrejurări”.70 Acestfapt este regretabil, deoarece temeiurileenumerateexpres înArticolul2probabilarimpuneuncontrolmaistrictînprivinţares-pectăriidecâtceleacoperitedeexpresia„alteîmprejurări”.71Maimult,pentruunstateste,cu siguranţă, mai uşor să refuze recunoaş-tea unei „alte împrejurări” decât să ignoreuntemeiinclusînmodexpresîntr-untratat.Însă, indiferentdacăevorbade„avere”saude „alte împrejurări”, interzicerea discrimi-năriipebazădestatuteconomic trebuiesăfuncţionezeînvedereaasigurăriidrepturilorsocialepentrupersoanelecareaunevoiecelmaimultdeacestedrepturi.72

2.2.2Egalitateapozitivă

AdouaprevederemajorăaDUDOesteArti-colul7,careoferătuturordreptulla„egalita-teînfaţalegii”,precumşila„protecţieegalăalegii”.73Deşiredactoriinuauclarificatsaudefinit semnificaţiile acestor termeni, esteevident că majoritatea sunt conştienţi de


65

existenţauneidiferenţe întreconcepteledenediscriminare,egalitateînfaţalegiişipro-tecţie egală a legii.74 Într-adevăr, prezenţaprevederilor separate indică faptul că ei auconsideratacestedrepturicafiinddistincte.PIDCP conţine o prevedere asemănătoarecare recunoaşte „egalitatea în faţa legii” şi„ocrotireaegalădinpartealegii”.Articolul26alPIDCPprevede:

“Toatepersoanelesuntegaleînfaţale-giişiau,fărădiscriminare,dreptullaoocro-tireegaladinpartealegii.Înaceastaprivinţă,legeatrebuiesainterzicăoricediscriminareşi sa garanteze tuturorpersoanelor o ocro-tireegalăşieficacecontraoricăreidiscrimi-nări, în special de rasă, culoare, sex, limbă,religie, opiniepolitică sauorice altă opinie,originenaţionalăsausocială,avere,naşteresauîntemeiatăpeoricealtăîmprejurare.”75

Istoricul redactării Articolului 26 al PIDCPnedezvăluiefaptulcăredactoriiauavutdez-bateri aprinse şi nu au putut ajunge la unconsensînprivinţasemnificaţieitermenilor„nediscriminare”, „egalitate în faţa legii” şi„protecţieegalăalegii”.76PotrivitluiManfredNowak, „egalitatea în faţa legii” înseamnăsimplucă legea trebuiesăseaplice tuturorînaceeaşimăsură.77Dupăpărereasa,aceas-tădispoziţienuconţineniciogaranţieauneiegalităţireale,ci,maidegrabă,scopuleiex-clusiv este de a asigura aplicarea normei.78 Pedealtăparte,„protecţiaegalăalegii”estedestinată legislatorilor naţionali, impunândobligaţiiatâtpozitive,câtşinegative.79Nowaksusţine că interpretarea respectivă reflectăoriginile istorice ale acestor două expresii,„egalitateaînfaţalegii”avându-şirădăcinileîn Revoluţia franceză, iar „protecţia egală alegii” fiindpreluatădinAmendamentul XIValConstituţieiSUA.80

Douăconcluziiprivindsemnificaţiileacestortermenipotfidedusedinformulareaexpre-

săatextuluiArticolelor2şi26alePIDCP,încoroborarecuistoriculredactăriilor.Înpri-mulrând,Articolele2şi26alePIDCPaufostgânditesăprotejezedrepturidistincte;noţi-unea„nediscriminare”,precumşiconceptelede„egalitateînfaţalegii”şi”protecţieegalăalegii.81Înaldoilearând,formulareaexpresăaprevederiireferitoareladiscriminaredelaArticolul2obligăstatelepărţisăoferepro-tecţie legală împotrivaoricăreidiscriminăripebazădestatutînraportcudrepturilepro-clamate de PIDCP.82 Prin comparaţie, stipu-lărilereferitoarelaegalitatedinArticolul26nusuntlimitateladrepturilerecunoscuteînPIDCP,darsuntextinsedincolodeoricedo-meniuîncareacţioneazăguvernele.83

În anul 1989, Comitetul pentru DrepturileOmului,responsabildemonitorizareaimple-mentăriiPIDCP,aemisComentariulGeneralnr.18,care interpreteazăArticolele2şi26,precumşialtereferirilaegalitateşinediscri-minaredinPDCP.84Avândînvederecăterme-nul „discriminare” nu este definit în PIDCP,Comitetuls-abazatpedefiniţiiledatedeCon-venţiainternaţionalăcuprivirelaeliminareatuturorformelordediscriminarerasială(CI-EDR)şiConvenţiaprivindeliminareatuturorformelordediscriminareîmpotrivafemeilor(CEDF),defininddiscriminarea în contextulPIDCPînfelulurmător:

„[O]ricedeosebire,excluziune,restric-ţionaresaupreferinţăcaresebazeazăpeori-cetemei,precumrasă,culoare,sex,limbă,re-ligie,opiniepoliticăsauoricealtăopinie,ori-ginenaţionalăsausocială,avere,naşteresauoricealteîmprejurări,şicarearedreptscopsauefectanulareasausubminarearecunoaş-teriisauexercităriidecătretoatepersoanele,încondiţiideegalitate,atuturordrepturilorşilibertăţilor”.85

Recunoscând, totodată, că principiile egali-tăţii în faţa legii şi protecţiei egaledinpar-


66

telegiisuntşielegarantatedeArticolul26,Comitetulnuadefinitacestedrepturişinuaexplicatprinces-ardeosebieledeprincipiulnediscriminării.86Comitetulaconfirmat,tot-odată,căsfereledeaplicarealeArticolelor2şi26suntdistincte:

„După părerea Comitetului, Articolul26nureproducepurşisimplugaranţiilepre-văzutedejaînArticolul2,darconţineînsineundreptautonom.Acestainterzicediscrimi-narea îndreptsau în fapt înoricedomeniureglementat şi protejat de autorităţile pu-blice.Prinurmare,Articolul26sepreocupăde obligaţiile impuse statelor părţi privindlegislaţiilelorşiaplicareaacestora”.87

Cualtecuvinte,Articolul26nuselimiteazălaasigurareaegalităţiidrepturilorgarantateînPIDCP,darextindegaranţiiledeegalitateasu-praoricăruidomeniureglementatdestat.88 Pentrucăstatulesteobligatsăreglementezedomeniile legate de drepturile recunoscutedePIDESC,garanţiiledeegalitate conţinuteînArticolul26alPIDCPseextindşiasupradrepturilor proclamate de PIDESC în cazulstatelorcarel-auratificat.

ÎnpofidamultiplelorprevederireferitoarelanediscriminareşiegalitateînPIDCP,Comite-tulpentruDrepturileOmuluişi-alimitatcon-sideraţiilelauntipdeegalitate–nediscrimi-narea.ÎnobservaţiilesalefinaleprivindSta-tele Unite, bunăoară, Comitetul îşi exprimăîngrijorareaînlegăturăcufaptulcă„aproape50%dinpersoanelefărăadăpostsuntafroa-mericani,deşieiconstituiedoar12%dinpo-pulaţiaSUA”.89Înmodsimilar,înobservaţiilefinalecuprivirelaCanada,Comitetulşi-aex-primatîngrijorarea:

„(…)înlegăturăcuinformaţiacăredu-ceriledrasticeoperateîncadrulprogramelorsociale au un efect negativ asupra femeilorşi copiilor,deexemplu înColumbiaBritani-

că,precumşiasuprapopoarelorindigeneşiafro-canadienilor”.90

ÎncazulNoiiZeelande,Comitetulregretăfap-tulcă„persoaneledeoriginemaoricontinuăsăfiedezavantajateînaccesullaîngrijireme-dicală,educaţieşiangajare încâmpulmun-cii”.91ÎnceeacepriveşteJaponia,

„(…)Comitetulesteîngrijoratînlegă-tură cu discriminarea persoanelor LGBT îndomeniul angajării în câmpulmuncii, acce-sului la locuinţe, asigurării sociale, îngrijiriimedicale,educaţieişi înaltedomeniiregle-mentatedelege”.92

Momentelerespectivereprezintăpreocupărilegatedediscriminarepebazădestatut.

Aceastăpriviregeneralăasupraprevederilorreferitoare la egalitate şi nediscriminare încadrul dreptului internaţional în domeniuldrepturiloromului,precumşi interpretarealor istorică, creşte probabilitatea ca aceas-tămultitudinedeprevederi săpoată foartebine proteja mai mult decât împotriva dis-criminăriipebazădestatut. Într-adevăr,unargumentsimilars-aadusşiînCanada,undeCartadrepturilorşilibertăţilor(încontinua-reCarta)conţinemultipleprevederiprivindegalitateaşinediscriminarea.Articolul15(1)alCartei,caşiîncazulCarteiinternaţionaleadrepturiloromului,prevedecâtevadispoziţiidistinctevizândegalitatea:

„Fiecare individesteegal în faţa legiişi înconformitateculegea,şiaredreptul laprotecţieegalădecătre legeşi labeneficie-reaînmodegaldelege,fărădiscriminarepecriteriuderasă,originenaţionalăsauetnică,culoare, religie, sex, vârstă, sau dizabilitatementalăsaufizică.”93

În pofida multiplelor prevederi referitoarelaegalitate,încauzaAndrews împotriva Law


67

Society of British Columbia,94CurteaSupremăa Canadei a determinat că Articolul 15(1)acoperădoarcazuridediscriminarebazatepe statut. În cauzaAndrews, Curtea a deciscă, pentru a revendica un drept în temeiulArticolului 15(1), un reclamant trebuie sădemonstreze existenţa: (1) tratamentuluidiferenţiat;(2)aunuitemeienumeratşi(3)adiscriminării,într-unsensceţinedefond,cu implicarea factorilor precum prejudeca-ta, stereotipurile şi dezavantajarea.95 Astfel,Curteaa reduspatruprevederidiferitepri-vindegalitatealaunsingursens–celalne-discriminării.PrecumaremarcatunuldintrejudecătoriiCurţii,„sepoateafirmaînmodre-zonabilcăprimaparte,careocupămaimultdejumătatedintotarticolul,esteîntrucâtvapreacomplexăpentrumodestulrolcareiseatribuie [de această decizie]”.96 Într-adevăr,istoriculredactăriiCarteiaratăfoarteclarcăintenţiaprevederilorîndomeniulegalităţiiafostabordareanudoaradiscriminăriibazatepestatut.97

Interpretărileactualealeprevederilorreferi-toarelaegalitateşinediscriminareconţinuteînCartainternaţionalăadrepturiloromuluigenerează aceleaşi îngrijorări.98 Multiple-le prevederi, menite să protejeze drepturidistincte,suntamalgamatepentruaasiguraprotecţie doar împotriva discriminării, cualtecuvinte,seiaînconsideraredoaregali-tateanegativă.Maimult,revendicărilelegatede dreptul la nediscriminare, de asemenea,ascund obstacole serioase pentru petiţio-nari. Demonstrarea faptului că acţiunea dediferenţiere are legătură cu unul din crite-riile enumerate expres sau criterii similare,precumşidemonstrareafaptuluicăaceastăacţiunedediferenţiere implicăstereotipuri,prejudecăţisauanumitedezavantaje,nucon-stituieomisiunedintrecelemaiuşoare.99Pedealtăparte,dacăvaloareaunuivotnuesteechivalatăcuceaaaltuivot,nuenecesarsăsedemonstrezecăacţiuneadediferenţiereare

labazăuncriteriuanumesauundezavantajistoric.Egalitateade„unulaunu”avoturiloresteocerinţăindiferentdestatut.Acestcon-ceptalegalităţiide„unulaunu”,recunoscutînunelecazuriîmpreunăcudrepturilecivileşipolitice,cumarfidreptul lavot,arputeacontribuilarealizareadrepturilorsociale.

3.Dreptullasănătate

Inegalităţile existente în exercitarea unuidrept social anume – dreptul la sănătate –subliniază relaţia complexă întredrepturilelegatedeegalitateşidrepturilesociale.Drep-tullasănătateesteconsfinţitînDUDO,înnu-meroase alte tratate de drept internaţionalîn domeniul drepturilor omului, precum şidemajoritateaconstituţiilornaţionale.100To-tuşi,PIDESCprevedeceamaicuprinzătoareobligaţieînacestsens,avândînvederecăeaseaplicătuturorpersoanelordincele160deţăricaresuntînprezentpartelaPact.101Arti-colul12alPIDESCcereţărilorrespectivesă„recunoascădreptulpecareîlareoriceper-soanădeasebucuradeceamaibunăsănăta-tefizicăşimentalăpecareopoateatinge”.102

Înplus,acestasolicităguvernelorsă iamă-suriînvederearealizăriidreptuluidat,inclu-sivprinasigurareaîngrijiriisănătăţiimameişi copilului, asigurarea locurilor de muncăsigure,păstrareaunuimediusănătos,preve-nirea şi controlul epidemiilor şi asigurareaserviciilormedicalepentrutoţi.103

În anul 2002, Comitetul pentru DrepturileEconomice, Sociale şi Culturale a emis Co-mentariulgeneralnr.14,careprevededetaliisuplimentare referitoare la conţinutul nor-mativ aldreptului la sănătate.104 ÎnComen-tariusespunecă„dreptullasănătatetrebuieînţelescaundreptdeabeneficiadeunşirdeinstituţii,produse,serviciişicondiţiinecesa-repentrurealizareaceluimaiînaltstandarddesănătateposibil”.105Acesta,deasemenea,


68

stipuleazăcădreptullasănătatecuprindeîn-grijiremedicalăoferitălatimpşiînmodco-respunzător,precumşifactoriideterminanţiai sănătăţii, cumar fi apapotabilă, salubri-zarea, alimente hrănitoare, locuinţe sigure,condiţiidemuncă şidemediu sănătoase şiacces la educaţie şi informaţie în domeniulsănătăţii.106

Este important să se remarce faptul că sta-tele contractante PIDESC sunt obligate săasigure accesul egal pentru toţi la sănătateşilafactoriideterminanţiaisănătăţii.107 Re-spectiv, plata pentru serviciile de sănătatetrebuie să fie echitabile; statele nu trebuiesă împovăreze gospodăriile sărace în moddisproporţionat, în comparaţie cugospodă-riile înstărite, în ceeacepriveşte cheltuieli-ledesănătate.108Deasemenea,alocaţiilederesursepentru sănătatenu trebuie să favo-rizeze serviciile medicale curative scumpe,care de cele mai multe ori este accesibilădoarpersoanelorprivilegiate,îndetrimentulserviciilor medicale primare şi preventive,de care beneficiază segmente mai largi alepopulaţiei.109 PIDESC admite că statele potsăseconfruntecuanumiteconstrângeridincauza resurselor limitate, permiţând, astfel,o realizare treptată a dreptului la sănătate.Cutoateacestea,seimpuneoobligaţieime-diatăfaţădeguvernecaacesteasăgarantezebeneficiereadedreptullasănătatefărăvreodiscriminare.110Oaltăobligaţieimediatăim-pusăguverneloreste„săasiguredistribuireaechitabilăa tuturorunităţilor,produselorşiserviciilormedicale”.111

ComitetulpentruDrepturileEconomice,So-cialeşiCulturaleesteîngrijoratdeexistenţainegalităţilorbazatepestatutşi,înspecial,ainegalităţilorcareauunimpactnegativasu-prapersoanelor sărace.Deexemplu, înOb-servaţiile sale finale cu privire la Columbia(2004),Comitetulşi-aexprimatîngrijorareaînlegăturăcureducereaalocaţiilorbugetare

pentrusănătate, faptcarea îngreunatacce-sullaîngrijiremedicalăînzoneleruraleşiaafectatmaiales femeileşipopulaţiilebăşti-naşe.112Comitetulasolicitatguvernului:

„(…)Să aloceunprocentajmaimaredinPIB-ulţăriipentrusectoruldesănătateşieducaţieşisăseasiguredefaptulcăsistemulsăudesubvenţionarenudiscrimineazăcelemai dezavantajate şi marginalizate catego-rii”.113

Într-uncazsimilar,înanul2004,ComitetulasolicitatstatuluiEcuadorsăaloceunprocentmaimaredinPIBsectoruluidesănătate,pre-cumşisărezolveproblemadiscriminăriifaţădepopulaţiileindigeneşiafro-ecuadorieniîndomeniulsănătăţiişiînaltesfere.114

ÎnprivinţaMariiBritanii,înanul2009,Comi-tetulşi-aexprimatîngrijorareaînlegăturăcufaptulcă inegalităţile însănătateaucrescutînrândulclaselorsociale, „înspecial înpri-vinţa serviciilor, produselor şi instituţiilormedicale”.115Guvernuluiis-arecomandatsă„intensificeeforturilepentruadepăşiinega-lităţile însănătateşiaccesul inegal la sănă-tate”,înspecial„săreducăinegalităţileînsă-nătatecu10%pânăîn2010,calculatedupăcriteriulmortalităţiiinfantileşisperanţeideviaţălanaştere”.116ÎncazulBraziliei,Comite-tul a remarcat cu îngrijorare existenţauneidiferenţe semnificative între cifrele speran-ţei de viaţă alepopulaţiei negre şi ale celeialbe, recomandând guvernului să acorde oatenţiesporităprogramelordesănătateşideeradicareasărăcieipentruarezolvaaceastăproblemă.117 De asemenea, Comitetul a re-marcatcu îngrijorareexistenţaunuidecalajîn indicatorii de sănătate de bază între po-poareleindigeneşineindigenedinAustralia,înspecialîncazulfemeilorşicopiilor,solici-tând,lafel,guvernuluisăîntreprindămăsuriimediate pentru îmbunătăţirea situaţiei însănătate.118


69

În plus, Comitetul evidenţiază, în Comenta-riul general nr. 20 cu privire la nediscrimi-nare,câtevamotivedeîngrijorareînprivinţasistemelordesănătate.Bunăoară,Comitetuldeclară:„Înlegăturăcutinerii,accesulinegalpentruadolescenţi la informaţieprivindsă-nătateasexualăşi reproductivăconstituieodiscriminare.”119 La fel, refuzarea accesuluilaasiguraremedicalădincauzastăriidesă-nătatepoateşieaconstituiodiscriminare.120 Deremarcat,Comitetulasolicitatguvernelorsănuadmitădiscriminarepemotivdelocdereşedinţăapersoanelor;prinurmare,guver-neletrebuiesăasigure„distribuireaegalăînceeacepriveştedisponibilitateaşi calitateaserviciilordemedicinăprimară,secundarăşipaliativă”întoateregiunile,inclusivînmedi-ileurbaneşirurale”.121Îngeneral,Comitetulcautăsăelimineinegalităţilebazatepestatut,atâtceleformale,câtşicelereale.122Comite-tulconsiderăclauza„altorîmprejurări”cafi-indflexibilăşi,înmodnormal,recunoaşteşialtecategoriisocialecaresuntvulnerabileşimarginalizate.123

În afară de Comitet, Paul Hunt, raportorulSPECIAL alONUpentrudreptul la sănătatefizicăşipsihicăîntreanii2002-2008,aabor-datşielsubiectulsistemelordeocrotireasă-nătăţiidinperspectivadreptuluilasănătate.Înraportulsăudinanul2008cătreConsiliulONUpentruDrepturileOmului,elexplică:

„Labazadreptuluidea tebucuradecelmaiînaltstandarddesănătateposibilstăunsistemdesănătateefectivşiintegrat,carecuprindeocrotireasănătăţiişifactoriideter-minanţiaisănătăţii,carerăspundelapriori-tăţilelocaleşinaţionaleşicareesteaccesibiltuturor.Fărăunastfeldesistemdesănătate,dreptullacelmaiînaltstandarddesănătatenupoatefirealizatniciodată.”124

Deasemenea,Huntconsiderăcăegalitateaşinediscriminarea sunt caracteristici de bază

alesistemuluidesănătate.125ÎnRaportuldin2008,acestaaafirmatcăstatele „suntobli-gate să se asigure de faptul că sistemul desănătateesteaccesibiltuturorfărădeosebi-re”şică„indiviziişicomunităţilesebucură,înpractică,deaccesînegalămăsurăcaşiceicaresuntmaiavantajaţi”.126

Înconcluzie,atâtComitetulpentruDrepturi-leEconomice,SocialeşiCultural,câtşirapor-torulspecialîndomeniuldreptuluilasănăta-teprivescegalitateaşinediscriminareacapeelementedebazăaleunuisistemdesănătatecare respectădrepturile omului.De aseme-nea,ambiiîndeamnăguvernelesăasigureoalocarecorespunzătoarearesurselorpentrusistemeledesănătateastfel încâtpersoane-lesăracesăaibăacceslainstituţii,bunurişiserviciidesănătateşilafactoriideterminanţidebazăaisănătăţii.Totodată,pentruarea-lizadreptullasănătatepentrutoţi,guverne-le trebuie să recunoască faptul că „statutuleconomic”, cualte cuvinte „sărăcia”, esteuntemei interzisdediscriminare şi căegalita-teapozitivăde„unulaunu”ceresistemelordesănătatesăoferetuturoraceleaşiservicii,produseşiunităţidesănătate,precumşiace-iaşifactorideterminanţidebazăaisănătăţii.

4.Drepturiledeegalitateînsistemeledesănătate

4.1Egalitateanegativă

Nediscriminarea în sănătate este garantatăde prevederile referitoare la nediscrimina-re conţinute în Articolul 2 al PIDESC, fiindunelementdebazăaldreptului lasănătateproclamatînArticolul12.Chiarşiacelorsta-te contractante carenu recunoscdreptul lasănătate li se interzice, prin Articolul 26 alPIDCP,săadmitădiscriminareînoricedome-niuîncareesteprezentstatul.Aproapeoriceguvernnaţionalareprezenţăîndomeniulsă-nătăţiişideciiseinterzicesădiscriminezeîn


70

acestdomeniu.Cutoateacestea,inegalităţilestructurale se întâlnescdes în sistemeledesănătatenaţionale,care,înunelecazuri,suntintenţionatconstruiteastfelîncâtbeneficiilesăsealoceînbazădestatut.

UnexemplucareieseputernicînevidenţăînacestsensafostsistemuldesănătateîndouăstraturiînregimuldeapartheiddinAfricadeSud,127careadmiteadiscriminarepemotivderasă,camînaceeaşimăsurăcaşisistemuldeeducaţiecareafostcontestatîncelebracau-zăBrown împotriva Board of Education,128 în careCurteaSupremăaStatelorUniteacon-statatîncălcareaClauzeiProtecţieiEgaledinConstituţia SUA.Asemenea sisteme îndouăstraturi, fiecăvorbimdesănătate,educaţiesauasiguraresocială,carediscrimineazăpemotivderasă, încalcăprevederilereferitoa-relaegalitateşinediscriminaregarantatedePIDCPşiPIDESC.Totuşi,sistemeledesănăta-tesuntmaidesconstruiteînstraturipebazădestatuteconomic.Sistemeledesănătateînstraturi,cunoscuteşicasisteme„segmenta-te”,existăînnumeroaseforme.129

ÎnMexic,deexemplu, serviciiledesănătatesuntoferiteprinintermediuladouăsistemeseparate.130 Sistemul de asigurare socialăoferă servicii persoanelor care sunt anga-jate înmod oficial, precum şi familiilor lor.Ministerul Sănătăţii oferă servicii pentrurestul populaţiei, inclusiv persoanelor carelucrează neoficial, celor angajate temporarşi, respectiv, familiilor lor.131Ungrupdeor-ganizaţiineguvernamentale, careauefectu-atoanalizăabugetuluipentrusănătatedin2002,audescoperitcăaproximativ65%dincheltuielileînsănătateaufostalocatepopu-laţieiangajateoficial,întimpcenumai35%pentrupersoaneleangajateneoficialşipen-truşomeri,cutoatecăambelecategoriierauegalecaproporţii.132Astfel,adouacategoriedepersoaneprimeamultmaipuţină finan-ţareînsănătatepercapita,înpofidafaptului

cănevoilelorîndomeniuerau,probabil,maimari.

Sistemul de sănătate în două straturi, prindeosebirea pe care o admite după criteriuldeangajareîncâmpulmuncii,comiteodis-criminareesenţialăşipebazădestatuteco-nomic. Cu toate că, prin crearea celui de-al„doilea”strat,intenţiaguvernuluiafostdeaoferiocrotireîndomeniulsănătăţiimilioane-lordepersoanecareîngenerenubeneficiaudenimicînacestsens,133faptuldatnupoatejustifica perpetuarea unui astfel de sistemdiscriminatoriu.134 Un plan naţional pentrurealizarea treptată a dreptului la sănătate,care să permită acces egal la sănătate şi odistribuireegalăaserviciilor,esteocompo-nentădebazăadreptuluilasănătate.135

În anul 2008, Curtea Constituţională a Co-lumbieiaavutdeafacecuoproblemălega-tădeunsistemsimilardesănătate îndouăstraturi.136ÎnColumbia,sistemuldesănătateestedivizatdupăaceleaşicriteriicaşiînMe-xic;unsistempebazăde „contribuţii”pen-truceiangajaţiînmodoficialşifamiliilelor,şi un sistemseparat, „subvenţionat”pentrualtepersoane,careoferăbeneficiimultmaipuţineîncomparaţiecusistemulcontributo-riu.137Deremarcatcălegeadin1993,careastabilitmodelul respectiv,prevedeaunifica-reaacestordouăsistemecătreanul2001.138 Cutoateacestea,celedouăsistemeaşaşinuaumaifostunificate.Într-odeciziepronunţa-tăîniulie2008,CurteaConstituţionalăapre-scris guvernului să omogenizezebeneficiiledinceledouăsisteme,înprimulrândpentrucopiişiulterior,treptat,pentruadulţi.139Cur-tea şi-a bazat decizia pe Articolul 12 al PI-DESC,precumşipeComentariulgeneralnr.14 al Comitetului respectiv privind dreptulla sănătate.140 În special, Curtea a remarcatcă dreptul la sănătate include dreptul la oprotecţie în domeniul sănătăţii, care să ga-ranteze oportunităţi egale pentru toţi de a


71

sebucuradecelmai înaltniveldesănătatecarepoatefiatins.141Perpetuareainegalităţiiadmiseprinsistemul îndouăstraturia fostconsideratădeCurtedrept„purşisimpluin-acceptabilă”.142

Unalttipdesistemîndouăstraturiestecreatprin„desprinderea”categoriilorcuvenitme-diuşimare,creându-seschemedeasiguraremedicaleprivateşilăsândsectorulpublicdesănătatesăseocupedeoameniisăraci.143În-tr-adevăr,

„[Î]n ultimii ani, Banca Mondială şialteinstituţiiauîncurajatfinanţareaprivatăamedicineicaosoluţiepentruapermitesec-toruluipublicmicşoratsăseconcentrezepeasigurarea unei acoperiri complexe a unorpachete „de bază” sau „minime” de servi-cii”.144

Deasemenea,acesttipdesistemdesănătatepesegmentecreeazăsistemeseparatepentruceiînstăriţişiceisăraci.145Nuesurpinzătorcăoastfeldedesprindere(sausegmentare)poaterezultaînserviciidesănătateinegale,scoţândla ivealăşi întărindinegalităţileso-cio-economice.146PotrivitluiDavidMcCoy,

„[U]nsectordemedicinăprivatăma-sivreduceprestareapublicădeserviciime-dicale, deoarece sectorul privat atrage maimulteresursepentrusănătate,într-omăsurămaimaredecâtdespovăreazăsectorulpublicdeunanumitvolumdemuncă”.147

Raportul Mondial al Sănătăţii, ediţia 2010,confirmăşielcămaimultesegmente,fiecarecuadministraţiileproprii,„suntineficienteşiîngreuneazăatingereaechităţii”.148

Nu e greu să ajungi la concluzia cămedici-na publică prestată în două niveluri, dupăcums-ademonstratpeexempleleMexiculuişiColumbiei, contravineArticolului2 alPI-

DESCcuprivire lanediscriminareşiArtico-lului 12 privind dreptul la sănătate. Dateleexistente sugerează faptul că alte tipuri desistemedesănătateînstraturi,precumsuntcele carepermit populaţieimai înstărite săse desprindă de sistemul public (dacă do-reşte),potîncălcadreptullanediscriminaredupă criteriul statutului economic, datorităinegalităţilor create în privinţa serviciilor,produselor şi instituţiilor medicale pentruceledouăpopulaţii.Deasemenea,existenţaacestorsistemepoateveniîncontradicţiecuobligaţia statuluideautilizaunvolumma-ximderesursedisponibilepentrurealizareatreptatăadreptuluilasănătate,luândîncon-sideraţie în special faptul că întreţinerea amaimultorsistemesolicitămaimultecosturiadministrative în comparaţie cu un singursistem.Acesteaspecte,precumşimultealte-le,privindstructuraşifinanţareasistemelormultistratificate necesită o atenţie sporitădin partea specialiştilor în domeniul drep-turiloromului,darşidinparteaComitetuluiONUpentruDrepturi Economice, Sociale şiCulturale.

4.2Egalitateapozitivă

Dreptulpozitivlaegalitate,adicăegalitatede„unu launu”,nueste legatdeniciun statut.În cele două pacte internaţionale, Articolul26alPIDCPconţineunicaprevederecarenuestelegatădeanumitecategoriidepersoanesau anumite drepturi. Prin urmare, aceastaesteceamaiprobabilăbazădincaresepoa-tederivaundreptpozitivlaegalitate.Pedealtă parte, egalitatea individuală de „unu launu”poate fidedusădindrepturilemateri-alegarantatedePIDESC,lafelcumdindrep-tul lavotsepoatededucedreptul launvotegalcavaloareîncomparaţiecualtevoturi.Într-adevăr,unsistemdeînvăţământprimar,care să fie universal, obligatoriu şi gratuitpentrutoţi,înconformitatecuArticolul13alPIDESC,presupuneşioegalitatede„unu la


72

unu”.Înmodsimilar,Articolul12alPIDESCtrebuie să ceară existenţa unui sistem uni-versaldesănătatecaresăprestezebeneficiiegaletuturor,consfinţinddreptullaegalitateindividuală.Înacestetemeiuri,sistemeledesănătatecarenuoferăbeneficiiuniversaleşiegalepentrutoţinurespectădreptulpozitivlaegalitateşidreptullasănătate.

Descentralizarea este unul din factorii ceconstituie un pericol pentru egalitatea po-zitivă.149Deexemplu,încauzaMashavha îm-potriva Preşedintelui Republicii Africii de Sud,CurteaConstituţionalăa ţăriia invalidatunordinprezidenţialemisîntemeiulConstitu-ţiei interimare, prin care responsabilitateapentru administrarea serviciilor sociale setransferaguvernelor laniveldeprovincii.150 Curtea a recunoscut faptul că inegalităţileistoricecrasefuseserăimpusepecalelegis-lativădupă criteriulde rasă şi aşezaregeo-grafică,motivdincare„necesitateadeaobţi-neegalitatenupoatefiignorată”înprocesulde interpretare a Constituţiei interimare.151 Astfel, Curtea a constatat că esteo lezare ademnităţiiumaneşio încălcareadreptuluifundamental la egalitate să oferi pensii sauindemnizaţii pentru creşterea copiluluimaimariîntr-oprovinciedecâtînalta.Unaseme-neasistemar„creadiferiteclasedecetăţenişiîmpărţiAfricadeSudpezonefavorizateşidefavorizate”.152Prinaceasta,Curteaarecu-noscutundreptindividual„deunulaunu”înprivinţaprestaţiilorsociale.

CazulMashavhademonstreazăcădescentra-lizareaalocărilorderesursepoatecreamoti-vede îngrijorarevizavideegalitatea indivi-duală. Înmodsimilar, înMareaBritanie, in-egalităţile legatededisponibilitateaservici-ilorşimedicamentelorîndiferiteregiunialeregatuluiaudeafacetotcudreptulpozitivlaegalitate.153ChristopherNewdicksubliniazăcă,avândînvederemultitudineadetrusturi

demedicinăprimară în ţară, „existăposibi-litateadiferenţelor semnificative înpolitici-lelor”.154Elsemaiîntreabădacăacestlucruestebinevenitîntr-unsistemnaţionaldesă-nătate.155 Tot Newdick răspunde, sugerândcă,înlipsauneiîndrumăridinparteaguver-nuluicentral,TrusturiledeMedicinăPrimarăartrebuisăformezeconsorţiipentruasporiniveluldeechitateşiomogenitateapolitici-lor în Serviciul Naţional de Sănătate.156 Po-trivitlui,esteimportantcadeciziilesăpoatăfi justificate la fiecaresolicitare individuală,precumşisăse„demonstrezecătoatecazu-rile similare sunt tratate similar”.157 Pentruarealizaacest lucru, trusturiledemedicinăprimarătrebuiesăgăseascăechilibrul întredrepturileindividualeşinevoileunuisistemcomunitar.158

Continuând subiectul, dreptul pozitiv laegalitateareunpotenţialmaredeaegalizacheltuielilepentru sănătate înBrazilia şi înColumbia,undeplângerileindividualeîndo-meniulsănătăţiisuntunfenomenrăspândit.În Brazilia, de exemplu, persoanelemai să-racearputea sănuaibăaccesegal la acelemedicamentepecareoameniimaiînstăriţilepotobţinedelasistemulpublicdesănătate,datorităfaptuluicăaceştiadinurmăaupo-sibilităţimaimaridea iniţia acţiuni indivi-dualedejudecată,caresuntdeseorisatisfă-cute.159Înmodsimilar,înColumbia,numărulmaredereclamaţii individualecuprivire lasănătate–674,6miideplângeri în temeiuldreptului constituţional la sănătate în peri-oada1999-2008–riscăsăsubminezedrep-tulde„unulaunu”.160Majoritateaacţiunilorrespective au fost iniţiate depersoane carefac parte din stratul cu beneficii mai mari,distorsionândsistemulchiarmaimultdecâtafăcut-ostructurastratificatăaacestuia.161

Atuncicândinstanţele iaudeciziadeasati-sface o revendicare individuală privind un


73

beneficiu în sănătate, dar care nu poate fiaplicatăuniversal,seîncalcădreptulpozitivlaegalitate.Acestfaptsedatoreazăeşeculuideagăsiunechilibruîntredreptulindividualşidreptulcolectivlasănătateîncadrulunuisistemdebeneficiidesănătateegale.162DupăcumadeclaratCurteaConstituţionalăaAfri-cii de Sud în cauza Soobramoney împotriva Ministrului Sănătăţii,KwaZulu-Natal,înpro-cesuldeadministrareaunorresurselimita-te,statuluneoritrebuie„săadopteoaborda-re complexă care să includă nevoile lărgiteale societăţii, în loc să se axeze pe nevoileindividualealeunorpersoaneanume”.163 De asemenea,pentruaasiguradreptulpozitivlaegalitate,esteimportantcastatulsăasigureşiuniversalizareaoricărorbeneficiipe carelepresteazăînsănătate.

Cauza Chaoulli împotriva Quebecului dinCanada este probabil cel mai cunoscut cazcare abordează problema egalităţii de „unulaunu”îndomeniulsănătăţii.164Înacestcaz,reclamanţiiaucontestatdreptneconstituţi-onaleunelelegialeQuebeculuicareinterzi-ceau asigurarea privată în cazul serviciilormedicale disponibile în sistemul public. Eiaususţinutcă,avândînvederetergiversărileserioasedinsistemuldesănătatepublic,pre-vederilecareleinterziceausăprocurepoliţeprivateleîncălcaudreptullaviaţăşisiguran-ţăpersonală,garantatedeCartadrepturilorşi libertăţiloraCanadei,precumşideceaaQuebecului.165Încadrulprocesului,instanţaaconstatatcăscopullegilorcupricina„estede a garanta accesul egal şi corespunzătorla sănătate tuturor cetăţenilor Quebecului”,ceea ce „este justificat din considerente deegalitate şi demnitate”.166 În pofida cozilorlungi de aşteptare, instanţa a constatat, înbaza opiniei expertului, că înfiinţarea unuisistem paralel privat nu va soluţiona pro-blema timpilor de aşteptare.167 Într-adevăr,probeleaduseîncadrulprocesuluiauarătat

căunsistemparalelprivataraveachiarunimpactnegativasupratimpilor.168Respectiv,primainstanţăarespinsreclamaţia,lafelcaşiinstanţadeapel.

CurteaSupremăaCanadei însăapronunţatodeciziedepatru la trei,potrivitcăreiare-spectivelelegialeQuebeculuiîncălcaudrep-tullaviaţăşisecuritateprinfaptulcărefuzaureclamanţilor o soluţie de a evita cozile deaşteptare.169Maimult,examinândsistemelede sănătate şi din alte provincii, dar şi dinţările membre ale OECD, Curtea a declaratcăguvernulnureuşisesăjustificeîncălcareaacestordrepturi,întrucâtexistauşialtemă-surilaîndemână„pentruaprotejaintegrita-teaplanuluidesănătatealQuebecului”.170Înschimb,judecătoriiaflaţiînminoritateaufostde acord cu constatările judecătorului dinprimainstanţă,potrivitcărora„unicamoda-litatedeagarantacaderesurseleînsănătatealeQuebecului săbeneficieze toţi locuitori-lorQuebecului, fără vreodiscriminare, estedeapreveni înfiinţareaunui sistemparalelde sănătate privat”.171 Astfel, minoritatea aconcluzionat că reclamanţii nu au reuşit sădemonstrezecălegilerespectivealeQuebe-culuierauarbitrare.172 „Într-adevăr,probeleaudemonstratcontrariul.”173

CazulChaoulliafostcriticatpelarg.174Înspe-cial, experţii au punctat că judecătorii dinmajoritateauconstatatfaptecarecontravinprobelor aduse în cadrul procesului; nu auluatînconsiderareoportunitateadearemitechestiuneaspreexaminareînLegislativ,careesteorganulcompetentsădecidăînmateriedepoliticisociale,şiaucalificatgreşitinten-ţia guvernului ca fiindde a păstra sistemulpropriu-zis,înlocsăvadăcă,defapt,eravor-ba despre păstrarea egalităţii sistemului.175 Martha Jackman susţine că decizia Curţii„vineîncontradicţiedirectăcupremiseledeegalitatealesistemuluicanadiandesănăta-


74

te”.176 Înacestcaz,guvernuldecisesesăsta-bileascăunsistemdesănătatedeunsingurnivelcaresăasigureechitateîntreceibogaţişiceisăraci,precumşiîntreceisănătoşişiceibolnavi.177 În loculacestuisistemegalizator,Curtea a prescris guvernului să creeze unsistemîndouăniveluri, încareceicareşi-opermit,procurăserviciiîncadrulunuisistemprivat,iarceicarenupotplătisaucăroraliserefuzăasigurareaprivatăpentrucădejasuntbolnavisauaucăpătatunhandicap,„suntlă-saţisăsechinuieşisămoarăpelistepublicedeaşteptare”.178

PotrivitMarthei Jackman, cazulChaoulli în-calcă drepturile de egalitate garantate deCartaCanadeişideceaaQuebecului,precumşidedreptulinternaţionalîndomeniuldrep-turiloromului.179Eaconcluzioneazăastfel:

„Raţionamentul majorităţii şi ordo-nanţaderemediereemisă încazulChaoulli,carerecunoscdoardrepturiledesănătatealeceloravantajaţi,darignorădrepturileceloracare,dincauzasărăciei,abolilorcronicesaudizabilităţii suntnevoiţi să contezeexclusivpesistemulpublic,suntprofundînrăspărcuprincipiiledreptuluilaviaţă,lasănătateşicugaranţiile egalităţii proclamate în PIDCP şiPIDESC”.180

TrebuiesăseremarcecăşiCartaCanadiană,şiceaaQuebeculuinuprevăddrepturisoci-alepozitive,precumdreptullaocrotireasă-nătăţii.Înacestecondiţii,existăpericolulcadrepturile civile şipolitice, carebeneficiazădestatutconstituţional,săprevalezeasupra„intereselor” sociale şi economice de genulocrotiriisănătăţii.PrecumremarcăJeffKing,dacărespectiveledocumentearfirecunoscutundreptpozitiv lasănătate,CurteaîncazulChaoulli ar fi trebuit să dea piept şi „unuidrept concurent” al locuitorilor Quebeculuilaegalitateînsănătate.181

Acestecazuridemonstreazăfaptulcădreptulpozitiv laegalitateînsănătatepoatefiperi-clitatdedescentralizareaalocăriiresurselor,delipsadrepturilorconstituţionalesocialeşichiarderevendicărileindividualeadreptuluilamedicină.Totodată,abordareaintegratăaCartei internaţionale a drepturilor omuluiindicădirecţiaspreoabordareechilibratăîncaredreptullaegalitateseaplicăîncazultu-turordrepturilor–nudoarcelorcivileşipo-litice–şipentrutoatepersoanele–nudoarcelorcarepotsăîşiexercitedrepturileindi-viduale. Egalitatea de „unu la unu” este unaspectesenţialaldreptuluilasănătate,într-omăsurănumaimicădecâtîncazuldreptuluilavot.

Concluzie

Juriştii teoreticieni, curţile şi organizaţiiledindomeniuldrepturiloromuluiexploreazărelaţia dintre dreptul la egalitate şi dreptu-rile sociale, dar sunt deseori restricţionaţideunele impedimente juridice legatede ju-risdicţie. În unele cazuri, drepturile socialelipsesc din cadrul constituţional. În altele,dreptullaegalitateestelimitatdepreceden-te care au dus la amalgamarea dreptului laegalitate cu dreptul la nediscriminare, dis-trugând orice drept pozitiv la egalitate. To-tuşi,încadrulintegratconstruitdeCartain-ternaţionalăadrepturiloromului,egalitateaşinediscriminarearămânafidistincte,fiindlegate înmod intrinsecdedrepturile socia-le.Legăturaaceastaeste reflectată în textulinstrumentelordedrepturi ale omului şi înistoricul redactării lor. În plus, formularea,cadrulgeneralşidateleistoricevinsăsusţinăconceptulcăprevederilenerestricţionatere-feritoarelaegalitate–adicăcelecarenusuntînmod expres limitate la anumite drepturi–seaplicătuturordrepturilor,inclusivcelorsociale. Într-adevăr,dreptulpozitiv la egali-tateseaplicăîntoatedomeniileîncareesteprezentguvernul.


75

În ultimii zece ani, odată cu recunoaştereareînviatăafaptuluicădrepturilesocialesuntdrepturi umane „reale”, în coroborare cudovezi empirice că nerespectarea egalităţiiîn privinţa acestor drepturi are un impactasupratuturordrepturiloromului,aapărutonouăoportunitatepentruadefinidreptulpozitivlaegalitate.Înplus,experienţaade-monstrat că egalitatea civilă şi politică estepur şi simplu imposibilă fără un aport aldrepturilorsociale.Înacestcontext,dezvol-tareaîncontinuareacadruluiholisticorigi-nal, oferitdeCarta internaţionalăadreptu-riloromului,vacontribuiladezvoltareaunei

înţelegerimaibuneadreptului la egalitate,care să fie interconectat cu toatedrepturileomuluirecunoscutedeCartă,undreptpozi-tivlaegalitatecaresăfiedistinctdenediscri-minare.Acestdreptpozitiv laegalitatecereexistenţa unei egalităţi de „unu la unu” înprivinţadrepturilorsociale–cumarfidrep-tullaocrotireasănătăţii–înaceeaşimăsurăîncaredreptulde„unulaunu”funcţioneazăîn cazul drepturilor civile şi politice – cumarfidreptullavot.Înacestcadruintegrataldrepturiloromului,atâtdreptulnegativ, câtşi dreptul pozitiv la egalitate sunt accesoriiesenţialepentrudrepturilesociale.

1 GillianMacNaughtonestedirectorulexecutivalProgramuluipentruDrepturileOmuluişiEconomiaGlobalălaNortheasternUniversitySchoolofLawdinBoston,SUA.Acestarticolsebazeazăpeunarticolscrisanterior:MacN-aughton,G.,Clarificând egalitatea şi nediscriminarea pentru a promova dreptul la sănătate pentru toţi,înHealth and Human Rights: An International Journal,vol.11(2),2009,pp.47-63.2 Wilkinson,R.şiPickett,K.,Metoda nivelmetrului: De ce societăţile mai egale o duc mai bine,AllenLanePenquinGroup,2009.3 Ibid.,p.81.4 Ibid.,pp.75-76.5 BancaMondială,Raportuldezvoltăriimondiale2004: Servicii mai funcţionale pentru oamenii săraci,TheWor-ldBankandOxfordUniversityPress,2003,p.3;Gross,A.M.,Dreptul la sănătate în era privatizării şi globalizării: aspecte naţionale şi internaţionale,Barak-Erez,D.şiGross,A.M.(ed.),Explorând drepturile sociale: între teorie şi practică ,HartPublishing,2007,pp.307-327(careanalizeazăconceptulsistemelordesănătatemultistratificatepeexemplulCanadei,AfriciideSudşiIsraelului).6 Fredman,S.,Procrearea drepturilor socio-economice,înSouth African Journal of Human Rights,vol.25(3),2009,p.1.7 Vezi,deexemplu,Porter,B.,Aşteptările în domeniul egalităţii,înSupreme Court Law Review,33S.C.L.R.(2d),2006(caredocumenteazădezbaterileprivindegalitateaşidrepturilesocialedinCanadalaînceputulanilor1980).8 Vezi,deexemplu,Fredman,S.,Drepturile omului transformate: drepturile şi obligaţiile pozitive,OxfordUniver-sityPress,2008(careseaxeazăînmodspecialpecazurileIndieişiAfriciideSud);O’Connell,R.,De le egalitatea în faţa legii la beneficierea egală de lege: drepturile sociale şi economice în Constituţia Irlandei,înDoyle,O.şiCarolanE.(ed.),Constituţia Irlandei: guvernare şi valori,RoundHallPress,2008(lucrareaxatăpeexemplulIrlandei);Me-yerson,D.,Garanţiile egalităţii şi inechitatea distributivă,înPublic Law Review,vol.19,2008,p.32(seaxeazăpeexempleleAustraliei,CanadeişiMariiBritanii).9 ComitetulpentruDrepturileEconomice,SocialeşiCulturalealONU,Comentariu general nr. 20: Nediscrimina-rea în drepturile economice, sociale şi culturale (Art. 2, Para 2),UNDoc.E/C.12/GC/20,2iulie2009,Para1.10 Hunt,P.,Restaurarea drepturilor sociale: aspecte internaţionale şi comparative,Dartmouth Publishing,1996,p.71(undeHuntafirmă:„nuesteocoincidenţăfaptulcădrepturilecuoimportanţădeosebităpentrucategoriilemarginalizatesuntşicelecaresuferămarginalizarecelmaimultdinpunctdevederejuridic”).11 Cartainternaţionalăadrepturiloromuluicuprinde:Declaraţiauniversalăadrepturiloromului(DUDO),Rez.A.G.217A(III)(1948),Pactulinternaţionalcuprivireladrepturilecivileşipolitice(PIDCP),Rez.A.G.2200A(XXI)(1966)şiPactulinternaţionalcuprivireladrepturileeconomice,socialeşiculturale(PIDESC),G.A.Res.2200A(XXI)(1966).12 Vezi,deexemplu,McKean,W.,Egalitatea şi discriminarea în dreptul internaţional,înClarendon Press,1983,p.285.13 Craven,M.,Pactul internaţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale: o privire asupra elaboră-


76

rii,ClarendonPress,1995,p.154.14 Ibid. 15 Vezimaisus,nota12,p.285.16 Convenţiainternaţionalăprivindeliminareatuturorformelordediscriminarerasială,Rez.A.G.2106A(XX)(1965);Convenţiaprivindeliminareatuturorformelordediscriminareîmpotrivafemeilor,Rez.A.G.34/180(1979).17 Vezimaisus,nota11,PIDCP,Articolul26.18 ComitetulpentruDrepturileEconomice,SocialeşiCulturalealONU,Comentariu general nr. 20: Aplicarea Pac-tului la nivel naţional,UNDocE/C.12/1998/24,3decembrie1998.19 ComisiaOMSpentruDeterminanţiiSocialiaiSănătăţii,Echitatea în sănătate prin intervenţie asupra determi-nanţilor sociali ai sănătăţii,OrganizaţiaMondialăaSănătăţii,2008,p.26.20 Ibid.21 Ibid.,p.29.22 Wilkinson,R.,Impactul inegalităţii: cum să însănătoşim societăţile bolnave,Routledge,2005,p.15.23 Ibid.24 Vezimaisus,nota19,p.3.25 Ibid.26 Ibid.,p.4.27 Ibid.,p.5.28 Ibid.,p.7.29 OrganizaţiaMondialăaSănătăţii,Finanţarea sistemelor de sănătate: calea spre o acoperire universală, Raportul Mondial al Sănătăţii 2010,Capitolul1,p.5.30 Vezimaisus,nota19,pp.202-206.31 Vezimaisus,nota11,PIDESC,articolele6-14.32 V.maisus,nota22,p.103.33 Ibid.,pp.103-107.34 Ibid.,p.105.35 Ibid.,p.111.36 Ibid.,p.110.37 Ibid.,p.101.38 Ibid.,p.18.39 Ibid.40 Ibid.41 Ibid.42 (Notatrad.-îneng.one-to-one equality, expresiecare,probabil,poatefiechivalatăcu„egalitateindividuală”).Vezi,deexemplu,Rae,D.,Egalităţi,HarvardUniversityPress,1981,p.21;Phillips,A.Care egalitate contează?,Poli-tyPress,1999,p.3.43 Ibid.,Rae,p.21;Ibid.,Phillips,p.27.44 ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Comentariu general nr. 25: Dreptul de a participa la treburile publice, dreptul de a alege şi de a fi ales şi dreptul de a avea acces egal la funcţii publice (Art. 25),UNDoc.No.CCPR/C/21/Rev.1/Add.7,1996,Para21.45 Vezimaisus,nota42,Rae,p.21.46 Ibid.47 Ibid., p.41.48 Ibid., p.22.49 (Notatrad.-îneng.bloc equality)Ibid., p.32.50 Ibid., pp.34-35.51 Ibid., p.35.52 Ibid.53 Vezi,deexemplu,nota11demaisus,PIDCP,Articolul2(careinterzice„deosebiriledeoricefel,înspecialderasă,culoare,sex,limbă,religie,opiniepoliticăsauoricealtăopinie,originenaţionalăsausocială,avere,naşteresauîntemeiatepeoricealtăîmprejurare).54 Vezimaisus,nota42,Rae,p.45.55 Ibid., p.47.56 Ibid.57 Ibid.


77

58 Ibid. p.48.59 Termenul„discriminare”,atâtînuzulcurent,câtşiînlegilenaţionaleîngeneral,sereferălaacţiuneadeafacedeosebirinejustificatedupăanumitecriterii.Vezimaisus,nota12,p.10(„Cuvântul„adiscrimina”luataparteesteacumutilizatînsensulpeiorativdeafacedeosebiriinjuste,nerezonabile,nejustificatesauarbitrare,nudoarînengleză,darşiînaltelimbi”).60 Vezimaisus,nota8,Fredman,pp.176-177(„Interzicereadiscriminăriipebazastatutuluisocio-economicarduceinevitabillaunconceptalegalităţiicuconotaţiidistributive,dândnaşterelaoobligaţiepozitivă”);Fiss,O.,Cu-vântînainte,înGargarella,R.,Domingo,P.şiRoux,T.(ed.),Instanţele judecătoreşti şi transformările sociale în noile democraţii: o voce instituţionalizată pentru cei săraci?,AshgatePublishing,2006,p.xii(încaresesusţinecă„statu-tuleconomic”sau„sărăcia”trebuiesăfie„untemeiindependentşisuficientpentruintervenţiicorective”).61 Vezimaisus,nota11,DUDO,Articolele2(nediscriminarea)şi7(egalitatea);PIDCP,Articolele2(nediscrimina-rea)şi26(protecţiaegală);PIDESC,Articolele2(nediscriminarea)şi3(egalitateafemeilorşibărbaţilor).62 PrincipiileegalităţiişinediscriminăriisuntreiterateînmaimulteprevederialeDUDO.Deexemplu,Articolul1(„Toatefiinţeleumanesenasclibereşiegaleîndemnitateşiîndrepturi.”),Articolul10(„Oricepersoanaaredrep-tulîndeplinăegalitatedeafiaudiatăînmodechitabilşipublic.”),Articolul16(Bărbaţiişifemeileaudrepturiegalelegatedecăsătorie)şiArticolul23(toatepersoanele„audreptullasalariuegalpentrumuncaegală”).63 Vezimaisus,nota11,DUDO,Articolul2.64 (Notatrad.-învariantaeng.aDUDOestevorbadecuvântul„property”),SubcomisiaONUpentruprevenireadiscriminăriişiprotecţiaminorităţilor,Sesiuneaîntâi,UNDoc.No.E/C.4/52,6decembrie1947,p.4.65 ComisiapentruDrepturileOmului,SesiuneaIII,Procesul-verbalrezumativalşedinţeiLII,UNDoc.No.E/CN.4/SR.52,8iunie1948,p.5.66 Morsink,J.,Declaraţia universală a drepturilor omului: originile, procesul de redactare şi intenţiile,UniversityofPennsylvania,1999,p.113;Skogly,S.,“Articolul2”,înAlfredson,G.şiEide,A.(ed.),Declaraţia universală a dreptu-rilor omului,KluwerLawInternational,1999,p.79;Nowak,M.,Pactul ONU cu privire la drepturile civile şi politice: comentariu CCPR,N.P.Engel,Kehl,1993,p.52;asecomparacuCraven,maisus,nota13,p.175.67 Similar,Articolul1alConvenţieiamericaneadrepturiloromului(1969)conţineaceeaşilistădetemeiuriinterzisealediscriminăriicaşiDUDO,cuexcepţiafaptuluicătermenul„avere”esteînlocuitcuexpresia„statuteco-nomic”.Articolul1(1)alConvenţieiprivinddrepturilemuncitoriloremigranţişifamiliiloracestora(1990)conţineatâttemeiul„poziţieieconomice”,câtşicelal„averii”.68 Vezimaisus,nota66,Morsink,pp.113-114.69 Vezi,deexemplu,CDESC,Observaţiile finale ale Comitetului pentru Drepturile Economice, Sociale şi Culturale: Canada,UNDoc.No.E/C.12.1/Add.31,1998,Para51.70 Vezimaisus,nota9,Para.25(avere)şi35(statuteconomicşisocial).71 Vandenhole,W.,Nediscriminarea şi egalitatea din punctul de vedere al organismelor de monitorizare a tratatelor ONU,Intersentia,2005,p.134.72 VeziFredman,S.,Obligaţiile pozitive şi dezavantajele socio-economice: includerea problemei dezavantajelor pe agenda egalităţii,înEuropean Human Rights Law Review,vol.3,2010,pp.290-304şiînmodspecialp.292(undesevorbeştedespreimportanţaimpuneriiprinintermediulLegiiprivindegalitateadin2010auneiobligaţiipoziti-velegatededezavantajulsocio-economic).73 DUDO,Articolul7,careprevede,printrealtele:„Toţioameniisuntegaliînfaţalegiişiau,fărăniciodeosebire,dreptullaoegalăprotecţiealegii”.74 Möller,J.,Articolul 7,înAlfredson,G.şiEide,A.(ed.),Declaraţia universală a drepturilor omului,KluwerLawInternational,1999,p.153.75 PIDCP,Articolul26.76 Choudhury,T.,Redactarea Articolului 26 al Pactului internaţional cu privire la drepturile civile şi politice,înEu-ropean Human Rights Law Review,vol.5,2002,p.591.77 Vezimaisus,nota66,Nowak,p.466.78 Ibid.79 Ibid., p.468.80 Ibid., p.459.81 Vezimaisus,nota76,p.598(undesespunecă„protecţiaegalădecătrelegeşinediscriminareaerauprivitecadouănoţiunifundamentaldiferite”).82 PIDCP,Articolul2(1),carespunecăoricestatpartelaPIDCPseangajeazăsărespecteşisăasigure„drepturilerecunoscutăînprezentulPact,fărăniciodeosebire”.83 Vezimaisus,nota66,Nowak,p.465.84 ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Comentariu general nr. 18: Nediscriminarea,U.N.Doc.No.HRI/


78

GEN/1Rev.6,2003.Deasemenea,ComitetulONUpentruDrepturileOmuluiaemiscomentariigeneralepemargi-neaArticolului3(drepturiegalepentrubărbaţişifemei)şiArticolului14(dreptullaegalitateînfaţainstanţelor).ComitetulpentruDrepturileEconomice,SocialeşiCulturale,responsabildemonitorizareaPIDESS,aemiscomen-tariigeneralepemargineaArticolului3(drepturiegalepentrubărbaţişifemei)şiArticolului2(2)(nediscrimina-rea).85 Ibid.,ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Comentariu general nr. 18: Nediscriminarea,Para7.86 Vezimaisus,nota71,p.86.(„niciunuldincomitetenuaacordatsuficientăatenţiedeosebiriiconceptualeîntreprincipiulegalităţiişicelalnediscriminării”).87Vezimaisus,nota84,ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Comentariu GENERAL nr. 18: Nediscriminarea,Para12.88 Ibid.89 ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drepturile Omului: Statele Unite ale Americii,UNDoc.No.CCPR/C/USA/CO/3/rev.1,2006,Para22.90 ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drepturile Omului: Canada,UNDoc.No.CCPR/C/CAN/CO/5,20aprilie2006,Para24.91 ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drepturile Omului: Noua Zee-landă,UNDoc.No.A/50/40,3octombrie1995,Para182.92 ComitetulONUpentruDrepturileOmului,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drepturile Omului: Japonia,UNDoc.No.CCPR/C/JPN/CO/5,2008,Para29.93 LegeaConstituţieiCanadeidin1982,Cartacanadianăadrepturilorşilibertăţilor,§15(1).94 Andrews împotriva Law Society of British Columbia (1989),1S.C.R.143.95 Law împotriva Canadei(1999),1S.C.R.497,Para88(carerevedecauzaAndrews).96 Vezimaisus,nota94,Para72,(înspecial,decizialuiLaForestJ.).97 Vezimaisus,nota7,p.226.BrucePorterrelateazăcăprimulproiectalprevederilorlegatedeegalitateprezen-tatdeGuvernulTrudeauaprimitdenumireadeDrepturile de nediscriminare.Înurmaunoracţiuniampledelobbypeparcursulanuluiurmător,prevederileaufostredenumiteîn„drepturiledeegalitate”şiauinclus–pelângăegalitateaînfaţalegii,protecţiaegalăalegeşinediscriminarea–douănoiprevederi:egalitateaînconformitateculegeaşibeneficiereaînmodegaldelege.FormulareacomplexăadoptatădeCanadaafostconsideratăceamaicu-prinzătoaredinlume.98 Declaraţia principiilor egalităţii,promulgatădeTheEqualRightsTrust,deasemeneaprevede,înPrincipiul1,un„dreptlaegalitate”careestesubstanţialmailargdecâtnediscriminarea,cuprinzând,înafarădenediscriminare,dreptullaegalitateînfaţalegii,dreptullaprotecţieegalăalegiişilabeneficiulegalallegii.99 Fredman,S.,Discrimination Law,OxfordUniversityPress,2002,p.70(caredocumenteazăîncercărileanumitorcategoriidepersoaneneinclusesăsedefineascădreptincluse).Vezi,deexemplu,Gosselin împotriva Quebecului (2002)4S.C.R.429(încares-ademonstratexistenţadiferenţieriidupăcriteriuldevârstă,însănus-areuşitde-monstrareaexistenţeivreunuistereotip,aprejudecateisaudezavantajării).100 DUDO,Articolul25;PIDESC,Articolul12;Kinney,E.D.şiClark,B.A.,„Prevederilereferitoarelasănătateînconstituţiilelumii”,Cornell International Law Journal,Volumul37(2),2004,p.287(undesearatăcă67,5lasutădintoateţărilelumiiauprevedericonstituţionaleprivindsănătateasauîngrijireamedicală).Lafel,dreptullasănătateesterecunoscutînpreambululConstituţieiOrganizaţieiMondialeaSănătăţii,carespunecă„beneficiereadecelmaiînaltstandarddesănătateposibilreprezintăunuldindrepturilefundamentalealefiecăreifiinţeumane,fărădeosebirederasă,religie,convingerepolitică,condiţieeconomicăsausocială”.101 ComitetulONUpentrudrepturileeconomice,socialeşiculturale,Comentariu General nr. 14: Dreptul la cel mai înalt standard de sănătate posibil,U.N.Doc.E/C.12/200/4,2000,Para2.102 PIDESC,Articolul12(1).103 Ibid. Articolul12(2).104 Vezimaisus,nota101.105 Ibid.,Para9.106 Ibid.,Para11.107 Ibid.,Para19,34-36.108 Ibid.,Para12(b)(iii).109 Ibid.,Para19.110 Ibid.,Para30.111 Ibid.,Para43(e).112 ComitetulONUpentruDrepturileEconomice,SocialeşiCulturale,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drep-turile Economice, Sociale şi Culturale: Columbia,UNDoc.No.E/C.12/1/Add.74,2001,Para26.


79

113 Ibid.,Para47.114 ComitetulONUpentruDrepturileEconomice,SocialeşiCulturale,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drep-turile Economice, Sociale şi Culturale: Ecuador, UNDoc.No.E/C.12/1/Add.100,2004,Para34,36şi54.115 ComitetulONUpentruDrepturileEconomice,SocialeşiCulturale,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drep-turile Economice, Sociale şi Culturale: Regatul Unit,UNDoc.No.E/C.12/GBR/CO/5,2009,Para32.116 Ibid.117 ComitetulONUpentruDrepturileEconomice,SocialeşiCulturale,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drep-turile Economice, Sociale şi Culturale: Brazilia,UNDoc.No.E/C.12/BRA/CO/2,2009,Para11.118 ComitetulONUpentruDrepturileEconomice,SocialeşiCulturale,Observaţii finale ale Comitetului pentru Drep-turile Economice, Sociale şi Culturale: Australia,UNDoc.No.E/C.12/AUS/CO/4,2009,Para28.119 Vezimaisus,nota9,Para29.120 Ibid.,Para33.121 Ibid.,Para34.122 Ibid.,Para8.123 Ibid.,Para27.124 Hunt,P.,Raportorul Special al ONU în domeniul dreptului la sănătate fizică şi psihică: Raportul anual către Consi-liul pentru Drepturile Omului,UNDoc.No.A/HRC/7/11,2008,Para15.125 Ibid.,Para42.Raportorulspecialconsiderăconceptulde„echitate”însănătate–adicăaccesulegallamedicinăînconformitatecunevoilepersoanei–cafiindechivalentulprincipiiloregalităţiişinediscriminăriiîndomeniuldrepturiloromului.(Ibid.,Para43.)126 Ibid.,Para42.127 McCoy,D.,Finanţarea sănătăţii: pentru toţi, pentru unii, pentru pacienţi, pentru profit?, în The North-South Institute,Dreptul mondial la sănătate: raportul canadian de dezvoltare 2007,Ottawa:RenoufPublishing,2006,pp.59-83,66.128 Brown împotriva Board of Education,347U.S.483(1954).129 Vezimaisus,nota127,p.66.130 Fundar–CentrodeAnálisiseInvestigación,InternationalBudgetProjectandInternationalHumanRightsIn-ternshipProgram,Demnitatea contează: un ghid în utilizarea analizei bugetare pentru a promova drepturile omului,2004,p.10.Sistemulesteconsiderabilmaicomplicatdecâtafostprezentatînacestarticol.Veziibid.,p.12;Vezi,deasemenea,GonzálezRossetti,A.,Reforma sistemului de asigurare socială în Mexic,înKaufman,R.şiNelson,J.(ed.),Crucial Needs Weak Incentives: Reforma sectorului social, democratizarea şi globalizarea în America Latină,Baltimo-re:JohnHopkinsUniversityPress,2004,pp.70-71(careidentificăîncădouăstraturi,serviciidesănătateprivatepentruceiînstăriţişiolipsătotalăaocrotiriiîndomeniulsănătăţiipentrupopulaţiarurală,înspecialpopoarelebăştinaşe).131 Ibid.,Fundar–CentrodeAnálisiseInvestigación,pp.10-11.132 Ibid.,pp.50-51.133 VeziFrenk,J.şiGómez-Dantés,O.,Idei şi idealuri: baza etică a reformei în sănătate din Mexic,înThe Lancet,vol.373,ediţia9673,2009,pp.1406-1408(încareseexplicăfaptulcăintenţiaunuisistemdesănătateîndouăstraturiafostdeaoferiprotecţiepentru50demilioanedeoamenicareeraulipsiţideaceastacudesăvârşire).134 CutoatecăintenţiaînacestcazafostaltadecâtîncazulBrownsauînregimuldeapartheidsud-african,po-trivitdreptuluiinternaţionalîndomeniuldrepturiloromuluiprezenţauneiintenţiipăgubitoarenuestenecesarăpentruademonstraexistenţadiscriminăriipebazădestatut.Maidegrabă,constituiediscriminareoricedeosebirecarearedrept„scopsauconsecinţă”limitareaexercităriidecătreocategorieprotejatăaunuidrept.135 Vezimaisus,nota101,Para43(f).136 Corte Constitutional de la República de Colombia, Sala Segundo de Revisión(2008)/CurteaConstituţionalăaColumbiei,Hotărâreanr.T-760/2008.137 Yamin,A.şiParra-Vera,O.,Protecţia judiciară a dreptului la sănătate în Columbia,în Hastings International and Comparative Law Review,Vol.33(2),2010,pp.101-129.138 Ibid.,p.105.139 Vezimaisus,nota136,Para2.2.3,p.10.140 Ibid.,Para3.4,pp.36-37.141 Ibid.,Para3.4.2.3,p.38.142 Ibid.,Para6.1.2.1.1,p.185(existenţaadouăsistemedesănătateîncalcădreptulconstituţionallaegalitate).143 Vezimaisus,nota127,p.70.144 Ibid.145 People’sHealthMovement,MedactşiGlobalEquityGaugeAlliance,GlobalHealthWatch2005-2006:unraport


80

mondialalsănătăţiialternativ,ZedBooks,2005,p.63.146 Ibid.,pp.64-65.147 Vezimaisus,nota127,p.71.148 Vezimaisus,nota29,p.13.149 Vezimaisus,nota42,Rae,p.25.150 Mashavha împotriva Preşedintelui Republicii Africii de Sud (2004)CCT67/03.151 Ibid.,Para51.152 Ibid.153 VeziNewdick,C.,Accountability for Rationing – Theory into Practice,Journal of Law, Medicine and Ethics,vol.33(4),2005,p.662.Vezi,deasemenea, Rogers împotriva Swindon Primary Care Trust(2006)EWCACiv.392(încarereclamanteiiserefuzasetratamentulcuHerceptin,prescrisdemediculei,înpofidafaptuluicăunastfeldetratamentprescriserasubvenţionatînaltezonealesistemuluidesănătate).154 Ibid.,Newdick,p.662.155 Ibid.,p.662.156 Ibid.,p.667.157 Ibid.158 Ibid.159 AfonsodaSilva,V.şiVargasTerrazas,F.,Revendicând dreptul la sănătate în instanţele din Brazilia: excluziunea celor deja excluşi,2008,disponibilla:http://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1133620;vezi,dease-menea,Hoffmann,F.F.şiBentes,F.R.N.M.,Răspunderea în domeniul drepturilor sociale şi economice în Brazilia,înGauri,V.şiBrinks,D.M.(ed.),Courting Social Justice: Judicial Enforcement of Social Rights in the Developing World,CambridgeUniversityPress,2008,pp.142-143(încaresespunecăclasademijlocareunaccesmultmaimarelajustiţiedecâtclasamaisăracă,datorităfaptuluicăprimiipotiniţiaacţiunidejudecatăprinintermediulavocaţilorprivaţi).160 Vezimaisus,nota137,p.114.161 Ibid.162 Vezimaisus,nota5,Gross,pp.337-339.163 Soobramoney împotriva Ministrului Sănătăţii, KwaZulu-Natal,1SouthAfricanLawReport765(1998).164 Chaoulli împotriva Attorney General al Quebecului(2005)1SCR791.165 Ibid.,Para6.166 Ibid.,Para241,(opiniaseparatăaluiBinnieşiLeBel,JJ.)167 Ibid.,Para7.168 Ibid.,Paras243-254.169 Ibid.,Para45.170 Ibid.,Para84.171 Ibid.,Para242,(opiniaseparatăaluiBinnieşiLeBel,JJ.)172 Ibid.173 Ibid.174 King,J.,Drepturile constituţionale şi bunăstarea socială: comentarii pe marginea deciziei în cazul Chaoulli,înThe Modern Law Review,vol.69(4),2006,p.632(undesezicecăChaoulli„poateficonsideratcelmaicontroversatcazjudecatîntemeiulCarteidepânăacum”).175 Ibid.,pp.631-643.176 Jackman,M.,The Last Line of Defence for [Which] Citizens’: Accountability, Equality, and the Right to Health in Chaoulli,Osgoode Hall Law Journal,Vol.44,2006,p.359.177 Ibid.,p.359.178 Ibid.179 Ibid.,pp.360-361.180 Ibid.,p.361.181 Vezimaisus,nota174,p.639.


81

Introducere.„Pedeapsacudizabilitatea”

Situaţiapersoanelorcudizabilităţidintoatălumea arată destul de prost aproape dupăoricecriteriudemăsurareaprivaţiuniisoci-ale.PotrivitNaţiunilorUnite(ONU),acesteaconstituieminoritatea ceamai vastă şi ceamai dezavantajată: 20%din oamenii săracide pe glob au un handicap; 98%din copiiicudizabilităţidinţărileîncursdedezvolta-renusuntşcolarizaţi;30%dincopiiistrăziidinlumeauhandicapuri;ratadealfabetizareînrândulpersoanelorcudizabilităţiestede3%,iarînuneleţărichiarde1%încazulfe-meilorcudizabilităţi.2

DupăcumadeclaratONU:

„Înoriceregiunealumii,înfieceţarădin lume, persoanele cu dizabilităţi adeseatrăiesc la periferiile societăţii, fiind privatedeuneleexperienţefundamentalealevieţii.Ele aupuţine şanse sămeargă la şcoală, săgăseascăoslujbă,săaibăolocuinţăproprie,săcreezeo familieşisăcreascăcopii, săsebucuredeviaţăsocialăsaudedreptullavot.Pentru marea majoritate a persoanelor cudizabilităţidinlume,magazinele,serviciileşitransportulpublic, iaruneorichiarşi infor-maţia,suntînmaremăsurăinaccesibile.”3

În unele cazuri, nivelul marginalizării poa-tefipurşisimpluochestiunedeviaţăşidemoarte. În octombrie 2010, comisarul pen-truDrepturileOmuluialConsiliuluiEuropei,

ThomasHammarberg,aatrasatenţiaasuprainiţieriidecătreprocurorulgeneralalBulga-rieiauneianchetepenaleînvedereainvesti-găriia166decazuridedecesşiaaltor30decazurideabuzprintrecopiiiplasaţiîninsti-tuţiidestatpentrupersoanecu„dizabilităţimentale”.Dupăcumaobservatcomisarul:

„Astăzi,înEuropa,miidepersoanecudizabilităţisuntplasateîninstituţiimari,se-gregateşideseoriizolategeografic.Înunelecazuri,ele trăiesc încondiţii inadecvate, în-durând o neglijare totală şi abuzuri cruntealedrepturiloromului.Înpreamultecazuri,deceseleprematurenusunt investigate saunicimăcaranunţate.”4

În asemenea cazuri, intenţia Statului estedestuldeevidentă,ceadea izolaşicontro-la,utilizareapaturilor-cuştişiaaltormoda-lităţi de limitare a libertăţii fiind privite cacevanormal.Oviaţăautonomăşiopartici-pareindependentă,pentrucaredeatâtavre-mepledeazămişcarea globalăde apărare adrepturilorpersoanelorcudizabilităţi, suntînacestecircumstanţedoarvise.

Însăexistămotivepentruunoptimismrezer-vat. ÎnAlbania, de exemplu, un anumitpro-gres s-a atins prin plasarea persoanelor cudizabilităţi încasede tip familial saucomu-nitar.ÎnMacedoniaşiSerbia,aufostadoptateplanuriambiţioasepentrureformesimilare.5

Legea şi „Viaţa Frumoasă”: Dizabilităţile de Învăţare, Egalitatea şi Sănătatea în Marea Britanie

Nick O’Brien1


82

Precum a remarcat ONU, într-un şir de ţăridezvoltate şi în curs de dezvoltare, reformelegislative mai cuprinzătoare direcţionatespre promovarea şi protejarea drepturilorpersoanelor cudizabilităţi au creatpremisecaacestepersoanesăpoatăduceoviaţăinde-pendentăşideplinăîncalitatedestudenţi,lu-crători,membridefamilieşicetăţeni;„elevorputeasăfacăacestlucrupentrucăsocietateaaeliminatbarierelefiziceşiculturalecarelelimitauîntrecutparticipareadeplină”.6

Faptulcăuneleţăridezvoltateauluatacestemăsurisedatorează,înmareparte,schimbă-riipercepţiilorfaţădedizabilitate,careaavutloc; cel puţin în unele zone, după cel de-aldoilearăzboimondial,dar,maicuseamă,înultimeledouădecenii.Întimpcecudoarunasaudouăgeneraţiiînurmădezavantajelecucareseconfruntaupersoanelecudizabilităţiarfistârnitînrândulcelorlalţiosenzaţiedemilăîmbinatăcuunfeldeacceptareînnăbu-şită,recunoaştereaînStateleUniteadizabi-lităţiicafăcândpartedincorpuldrepturilorcivile,deşinuînmăsuraîncareaceastasăseregăseascăînLegeadrepturilorcivileaSUAdin1964,aucreat condiţiipentrucaacum,lacâtevadeceniidistanţă,astfeldedezavan-tajesăfieprivite,şinudoarînStateleUnite,cuindignare.Înacelaşitimp,teoriasocialăadatnaştereunuimoddeaconcepedizabili-tateacareidentifică„miezulproblemei”maidegrabăînbarierele înălţatearbitrardeso-cietate,decâtînhandicapulfizicsaumentalpropriu-zis;iarlegea,larândulsău,arăspunscumăsurianti-discriminare,cumarfiLegeaamericanilorcudizabilităţidin1990(ADA)sau,înMareaBritanie,Legeaprivinddiscri-minarea pe motiv de dizabilităţi din 1995,careauadusproblemadizabilităţii însânullegislaţieidedicateegalităţii,alăturidecrite-riilemaiconsacrateprecumrasaşigenul.7

În pofida apariţiei sale relativ întârziate caproblemădedrept,dizabilitateapoatesăse

considerede curând în avangarda reforme-lorlegislativemenitesăpromovezenudoaregalitatea formală, ci şi egalitatea efectivă.De o importanţă deosebită pentru acesteiniţiativeafost introducereaconceptuluide„adaptare rezonabilă”, care a fost caracteri-zată drept „o nouă paradigmă” a dreptuluiînmateriedeegalitateşi carearedea facenuatâtcutratamentulegal,ci,maidegrabă,cutratamentuldiferit, înasigurareapartici-pării egale laviaţa socială,politică şi cultu-rală, ceea ce estemaimult decât egalitateade şanse, diversitatea şi nediscriminarea.8 La început, o cenuşăreasă la marele bal alegalităţii,dizabilitateaaevoluat rapidcasădevinăopretendentă laconduruldecristalal legislaţieiprogresiste.Primaconvenţieîndomeniul drepturilor omului adoptată deONUînsecolulalXXI-lea,careincorporeazăconceptuladaptăriirezonabile,conţinândşiun angajament puternic faţă de principiul„participării”,estechiarConvenţiacuprivirela drepturile persoanelor cu dizabilităţi (încontinuare Convenţia ONU), pe care Comi-sarulCoEpentruDrepturileOmuluiacarac-terizat-odrept„decotitură”şi„oîndrumarespreasigurareaunuimaibuntratamentfaţădepersoanelecudizabilităţi”.9

Dar chiar şi în acele câteva ţări dezvoltatecare au promovat legi în domeniul dizabi-lităţii, tabloul general nu eunuldeprogresnecontenit.ÎnStateleUnite,deexemplu,s-aînregistrat o oarecare „mişcare îndărăt” delaadoptareaADAînanul1990.10ÎnRegatulUnit,undeîn1995afostadoptatăLegeapri-vind discriminarea pe motiv de dizabilităţi(DDA), ultimul studiu efectuat de ComisiapentruEgalitateşiDrepturileOmuluiaarătatcăpersoanelecudizabilităţirămânafifoartemarginalizateîndomeniulocupăriiforţeidemuncă,îneducaţieşiînprivinţaveniturilor.11 Astfel,ceeaceAmartyaSenacalificatdrept„pedeapsacudizabilitatea”rămâneafiopro-blemăserioasă.12


83

Articolul de faţă analizează unul dintre as-pecteleacestei„pedepse”–experienţeletră-itedepersoanelecudizabilităţiîncadrulsis-temuldesănătateaRegatului.Seanalizează,înspecial,felulîncarecadrullegalajucatunrolimportantdecatalizatorpentruinterven-ţiialeorganelorregulatoriişiorganizaţiidinsectorulvoluntar.Astfel,articolulreprezintăoreflecţieasupramodurilor,uneoripede-adreptulsurprinzătoare,încarelegeapoatefimobilizatăpentruaproduceschimbărisiste-miceşiculturale.

1.AccesullasănătateînMareaBritanie:limitelelegislaţieianti-discriminare

În ultimii zece ani, experienţele trăite depersoanelecudizabilităţi însistemuldesă-nătate britanic au fost urmărite cu atenţiesporităşisusţinută.Înpofidalabilităţiilega-tedeschimbareaperiodicăaguvernelorcudiferite viziuni politice, Serviciul NaţionaldeSănătate(NHS)rămâneafipentrumulţiunstandarddeauralunuistatalbunăstăriipostbelic. Iatădece,caun indicatoralper-formanţeiîndomeniulegalităţii,acestaareosemnificaţiespecialăşisimbolică.

Un interes deosebit prezintă experienţelepersoanelor cu dificultăţi de învăţare saucuproblemedesănătatementală,îndeosebipentrucă,potrivitestimărilor,anumeaceas-tăcategoriedepersoanecudizabilităţisuferăcelmaimultdeizolare,fiindprintrecelemaivulnerabilecategoriialepopulaţiei.13Precumseremarcăîntr-unraportalunuiefortinde-pendentdeinvestigaţiediniulie2008:

„Sănătatea şi puterea unei societăţipoatefimăsuratăpringrijapecareoarefaţădeceimaivulnerabilimembriai săi.Dintr-unşirdemotive,inclusivfelulîncaresocie-tateasecomportăfaţădeei,adulţiişicopiiicu dizabilităţi de învăţare, în special cei cuformelecelemaigraveşicunevoilecelemai

complexe, reprezintăastăzi ceimavulnera-bilimembriiaisocietăţiinoastre.”14

Pemăsurăces-auacumulatnoidovezi,ade-venit totmaiclarcă,dacăes-oconsiderămomăsurădreaptă,atunciMareaBritanienuprea „are grijă” deloc. Cel mai îngrijorătoreste faptul că, la 15 ani după adoptarea le-gislaţiei anti-discriminare, s-a constatat cădiscriminarea şi prejudecăţile continuă săcontribuiesemnificativlafenomenulprivaţi-uniisociale.15Aceastaeste,defapt,măsuraîncarecapacitatealegislaţieideaoferiprotec-ţieefectivăestepusălaîndoială.

Începând cu anul 1996, DDA, care recent afostabsorbităşimodificatădeLegeaegalită-ţiidin2010,agarantatprotecţielegalăîmpo-trivadiscriminăriiînbeneficiereadebunuri,facilităţişiservicii.Înprincipiu,eaapermispersoanelorcudizabilităţisăiniţiezeacţiuniindividualeîmpotrivaprestatorilordeservi-ciimedicale,inclusiv,începândcu1999,pen-trunerespectareaobligaţieidea faceadap-tărirezonabile,deexemplu,încazurileundeeşeculdeaoferiaccesoriisauserviciiauxili-arearfaceaccesullaunserviciumedicalne-justificatdedificilsauimposibil.16Defapt,auexistat foarte puţine cazuri când cineva s-aplânspeasemenea circumstanţe, cumar fi,deexemplu,eşeculdeaefectuaexameneme-dicaleaccesibile,deaadaptaprogrameledescreening,deacomunicaefectivşideaoferiinstruirepentruasatisfacemaibinenevoilespecialealepersoanelorcudizabilităţi.17

Există câteva explicaţii posibile. În general,prevederile referitoare la prestarea de bu-nuri, servicii şi beneficii au servit drept te-meipentrurelativpuţine litigiideorice fel,încomparaţiecuprevederileDDAreferitoa-relaangajareîncâmpulmuncii.Deexemplu,în perioada 1996-2001, au existat doar 53de reclamaţii din prima categorie, faţă deaproximativ8,9miidinceade-adoua.18Par-


84

ţial, acest fapt sedatorează înmodevidentuşurinţeirelativecucaresepot facereven-dicări în instanţele specializate – tribunalealemuncii;înschimb,acţiunileiniţiateînin-stanţelecivilepentruîncălcareaprevederilorreferitoarelaprestareadeserviciişibunurisuntscumpeşicomplicatelaniveltehnic.Untribunal almuncii oferă, de asemenea, şi oprocedurăderecursmaiaccesibilă,ceeaceaduslaraportareapelargaacestorcazurişi,respectiv,laapariţiauneipracticijudiciareîndomeniudestuldecomplexeşicunoscute.Îninstanţele civile, probabilitatea unui recursestecumultmairedusă,lafelşiuşurinţaini-ţieriiacestuia,astfelcăexistăpuţinedeciziicomunicateîninstanţelesuperioareînteme-iul prevederilor referitoare la prestarea debunuri,serviciişibeneficii.Oricarearficau-zele,într-unsistemdedreptjurisprudenţialaceastă lipsăaprecedentelorpoate fi fatalăpentruvizibilitateaşidezvoltarealegislaţiei,celpuţinlaniveldeinstrumentindividualderevendicare.

Astanu înseamnă însă cănuau existatpo-tenţialemotive pentru acţiune. Potrivit Co-misiei pentru Drepturile în domeniul Diza-bilităţii (DRC),19 numărul plângerilor în te-meiul prevederilor referitoare la prestareabunurilor,serviciilorşibeneficiilorcarei-aufostremisespreexaminareîntreanii2004şi2007aconstituit25,1mii,faţăde35,5miidecazuri privind angajarea în câmpulmuncii.Nuexistăcifrecaresănespunăcâtedintreacesteaauvizatproblemasănătăţii.20Seştieînsă faptul cămajoritatea cazurilor privindprestarea bunurilor, serviciilor şi beneficii-lor,remarcatedeDRCdreptdemnedeaten-ţiespresfârşitulactivităţiisaledeşapteani,sereferăaproapeînmodexclusivladisputeprivindlezareadrepturilordeconsumatorînrestaurante,barurişitransport.Niciunulnuafostlegatdedizabilităţideînvăţareşiser-viciimedicale,înpofidaangajamentuluistra-tegic alDRCsăasiste înmodprioritarper-

soanele cudizabilităţi de învăţare în cazuridelitigiuşiînpofidamultitudiniiderapoartenegativecareauapărutpeparcursulultimi-lorzeceaniprivindprestareaserviciilordesănătatepentrupersoanelecudizabilităţideînvăţare.21

DCRs-aapropiatcelmaimultdetemasănă-tăţii şiasistenţeisociale înactivitateasadeintervenţielitigioasăatuncicândaintervenitîncalitatedeparteterţăinteresatăîncazuriiniţiate în temeiul Legii drepturilor omuluidin1998.Unul din aceste cazuri a implicatcontestareauneimăsurilocaledeinterzicerearidicăriişitransportăriimanualeagreută-ţilor;22 un alt caz,mai apropiat de tematicaserviciilor medicale, s-a referit la circum-stanţele în carepoate fi întreruptă, cu refe-rire lapacienţiicudizabilităţi,hidratareaşinutriţiaartificială.23Defapt,acestecazuriauaccentuatşimaimultinvizibilitateaservicii-lormedicale încorpul litigiilor îndomeniulnediscriminării.Astfel,înpofidaexistenţeiînMareaBritanieaunorlegidestuldecomple-xe, serviciilemedicaleau rămaspânăacumîn afara revendicărilor individuale ale per-soanelorcudizabilităţi.

2.Oabordarediferită:DRCşi„tratamen-teleegale:reducereadecalajului”

În 2006-2007, ultimul an de existenţă alDRC,afostadoptatăonouăabordareînim-plementarea legislaţiei prin introducereaObligaţiei egalităţii în domeniul dizabilită-ţii.24 Aceasta a fost inspirată de abordareaîn domeniul egalităţii rasiale, care a apărutîn 2001 ca urmare a Investigaţiei StephenLawrenceşiapopularizăriidecătreaceastaa conceptului „discriminării instituţionale”.Astfel,se instituiaoobligaţieaautorităţilorpublicedealuamăsuripozitiveînactivitatealor în vederea promovării egalităţii pentrupersoanelecudizabilităţi.Aceastăabordareaschimbatlegislaţiaîndomeniuldizabilităţii


85

la180degrade,mutândaccentuldepeacţi-unearetrospectivă,individualăspreacţiuneaprospectivă,colectivă,întruremediereadefi-cienţelor de sistem şi structură în procesulde prestare a serviciilor pentru persoanelecudizabilităţi.Acest lucrus-aprodus înca-drul celei de-a cincea etape în dezvoltarealegislaţiei în domeniul egalităţii din MareaBritanie,cunoscutăşicaetapa„egalităţiidetransformare”,carerecentafostextinsăpen-truaacoperitoatecriteriileprotejateînca-drulLegiiegalităţii2010.25

În decembrie 2006, într-o anumitămăsurăanticipândimplementareaObligaţieiegalită-ţiiîndomeniuldizabilităţii,DRCaînceputocercetare formală a inegalităţii îndomeniulsănătăţiicucareseconfruntăpersoanelecudizabilităţideînvăţareşiproblemedesănă-tatementală.Înprefaţasalasecţiunearapor-tuluidecercetarecesereferealaidentifica-reaunordeficienţegraveînceeacepriveştenivelul serviciilor oferitedeNHS,preşedin-teleDRC,BertMassie, amenţionat: „Imple-mentarea Obligaţiei egalităţii în domeniuldizabilităţii oferă un impuls de a remediaaceastă neglijenţă printr-o abordare strate-gicăşipro-activă”.26

Implicaţiafiindcănouaobligaţievaaveapo-tenţialuldeapenetraaceledomeniialeservi-ciilormedicalecareaurămasimunelitigăriiindividuale,înpofidacelormaibuneintenţiiale autorilorDDAşi chiaraDRC,pedurataexistenţeiacestuia.Întretimp,DRCadecissăapelezelapropriuldreptdeainvestigaîntr-unmodprospectivşisistematic,ceeaceaan-ticipat,într-oanumitămăsură,abordareaceva deveni posibilă prin implementarea noiiobligaţii.

De fapt, investigaţia întreprinsădeDRC s-adovedit a fi un element important al unuimodelnoudeauditpublicşialcampaniilor

organizaţiilorneguvernamentale,modeldinprimuldeceniualsecoluluialXXI-lea.Dupăcumseexplicaînraport,cercetareaaprodusnoi probe care dovedesc că „persoanele cudizabilităţi de învăţare şi cele cu problemedesănătatementalăsuntexpuseîntr-omă-surămaimareprobabilităţiideasuferideoboalăgravă,deacontractaoastfeldeboalălaovârstămaitânărăşideadecedamaidevre-medecâtceilalţicetăţeni“;27căestemaipuţinprobabilcaelesăbeneficiezedeunexamenmedicaldecareaunevoie,confruntându-secubarieresemnificativeînobţinereaaccesu-luilaserviciilemedicaledebază.Oameniicudizabilităţideînvăţareriscă,maiales,săsu-feredeobezitateşibolirespiratorii;iarceicuproblemedesănătatementală–deobezitate,fumat,bolicardiace,hipertensiunearterială,bolirespiratorii,diabetşiictus.28

Înpofidariscurilormairidicatelacaresuntsupuse,investigaţiaconstatăcă,încompara-ţiecualtecategorii,acestegrupuribenefici-azămai rar de examinare şi tratamentme-dicalbazatpedateobiective.Persoanelecuprobleme de sănătatementală sunt supusetestelor standard de colesterol mai rar de-câtaltepersoanecubolicardiaceşitestelorrespiratorii mai rar decât alte persoane cuprobleme respiratorii. Persoanelor cu diza-bilităţideînvăţare,caresuferădediabet,liseiaumaipuţinemăsurăriale indiceluimaseicorporale,iarcelorcuictusliseverificămairar tensiunea arterială; totodată, ele bene-ficiazămairardescreeningcervicalpentrudepistarea cancerului.Ambele grupuri suntsupuselaceeacesenumeşte„eclipsareadi-agnosticului” (“diagnostic overshadowing”),adicăinterpretareacondiţieiproasteasănă-tăţiifizicecafiindunaspectalcondiţieicu-noscutedesănătatementalăsaudizabilitatedeînvăţare,careconducelafaptulcăaceastăcondiţiefizicănuesteinvestigatăsautratatăadecvat29.


86

Pentru a ilustramăsura în care persoanelecudizabilităţide învăţareşi celecuproble-me de sănătatementală sunt evitate de in-tervenţiile speciale aleGuvernului, raportulDRCaevidenţiat faptul căexistămaimultepersoane obeze cu dizabilităţi de învăţaresauproblemedesănătatementalăînAngliadecât oameni obezi în Birmingham şi Co-ventryluateîmpreună.Respectiv,abordareaproblemeiobezităţiiînrândulgrupurilorre-spectivearaveaunimpactmaimaredecâtîncazulîncareaceastaarvizaceledouăoraşealeregiuniiMidlands1.Dupăcumaaccentuatraportul:

„UnprogramnaţionaldecombatereainegalităţilordindomeniulsănătăţiidinAn-glianuarputeaignoraoraşeîntregiprecumBirmingham sau Coventry şi totuşi persoa-nelecudizabilităţideînvăţareşi/saucupro-bleme de sănătatementală au fost ignoraţipânăînprezentdeprogramelenaţionaledeasigurareaegalităţiiînsănătate”30.

Într-unmodmai general, DRC a conclus cămotiveleinegalităţilorînsănătatesunt„mul-tiple şi includ privaţiunea, modul de viaţă,accesullabunurişitratamentmedical,prte-cumşiefectelesecundarealemedicamente-loranti-psihoticeşistabilizatoarelordedis-poziţie (timostabilizatoarelor)”31. Deosebitderemarcabilăeste legăturacuprivaţiuneasocială:

„Datele recente (...) sugerează că înjur de 20-33% din riscul sporit de sănăta-tecucareseconfruntăcopiii cudizabilităţide învăţaredinRegatulUnitpot fiatribuiterisculuisporitalacestoradeafiexpuşidez-

avatajelor socio-economice. Problemele desănătatecucareseconfruntăpersoanelecudizabilităţi de învăţare şi/sau cu problemedesănătatementalăsuntdeterminatedein-egalităţisocialemailargi,iarreducereasără-cieitrebuiesăfieparteaoricăroreforturideabordareaacestorprobleme”32.

Cu toate acestea,DRCa fost interesat să seaxezemai ales pe alte aspecte decât priva-ţiunea socială şi să identifice „pedeapsa cudizabilitatea”33.Aceastăpedeapsăcudizabi-litatea este evidentă, de exemplu, în faptulcă, chiar şi atunci când facemabstracţiedeprivaţiuneasocială,oameniicuschizofrenieşitulburarebipolară,careauproblemegravedesănătatefizică,suntsusceptibiliuneipro-babilităţimaimarideadecedamaidevremedecât alţi oameni cu aceleaşi probleme desănătate. Aceasta se mai manifestă şi prinfaptulcăopersoanăcuodizabilitatede în-văţare sauoproblemăde sănătatementalăpoate simţiprivaţiunea într-unmoddiferit,datorită factorului pe care DRC l-a numit„dificultăţilecombinatealeexcluderiisocia-le,discriminăriişiizolării”34.Vorbindînter-meniifolosiţideDRC,„prinurmare,aceastaesteochestiuneceţineînmodjustificatdeegalitateaînprivinţapersoanelorcudizabi-lităţi,caretrebuiesăfieabordatăprininter-mediulnoiiObligaţiiaegalităţiiîndomeniuldizabilităţii şi care cere organizaţiilor dinsectorulpublicsă întreprindă, înactivitatealor, măsuri pozitive întru promovarea ega-lităţii pentru persoanele cu dizabilităţi”35.Spre sfârşitul raportului este propus obiec-tivuldeapromova „rezultateleegale” şinu„tratamentulegal”,dupăcumemenţionatîntitlulraportului.

1 MidlandsestedenumireatradiţionalăateritoriuluicecuprindeAngliacentrală.CelmaimareoraşalregiuniiesteBirmingham,cuopopulaţiedeaproximativ1miliondeoameni.PopulaţiaOraşuluiCoventryedeînjurde310miioameni.


87

3.Undeceniude„indiferenţă”

InvestigaţiaformalăîntreprinsădeDRCaîn-tărit şi a completat rezultateleunei campa-nii precedente, lansate în 2004deMencap,unONGliderdindomeniuldizabilităţilordeînvăţare.Campaniasa,intitulatăTreat me ri-ght! (Tratează-mă corect!),acăreitematicăamersmai departe decât asistenţamedicalăprimară,incluzândşiîngrijireamedicalăspi-talizată,deasemeneaaţintitsăatragăaten-ţiapubliculuiasupra faptului căpersoanelecudizabilităţideînvăţareauosănătatemaislabă decât populaţia generală36. ConformMencap, această stare de lucruri este con-diţionată în parte de faptul că persoanelerespectivesuferădeanumitecondiţii legatedirectdedizabilitatealor,precumşidefap-tulcăelesunt,deregulă,săraceşi,respectiv,mai predispuse de a duce unmod de viaţănesănătos.Pânăaici,prevalenţaratelorînal-tedemorbiditatepoatefiizolatădeceeacearpututficonsiderat„prejudecată”sau„dis-criminare”.Totuşi,Mencapmaiatenţioneazăcăunfactorsemnificativesteşinivelulslabal tratamentului oferit de NHS persoanelorcu dizabilităţi de învăţare, adesea ca rezul-tatdirect a ceea ceMencapnumeşte „igno-ranţaşiprejudecăţileînrândulspecialiştilordindomeniulsănătăţiifaţădepersoanelecudizabilităţideînvăţare”37.

Mencap a constatat că 75% dintre mediciigeneralişti afirmau că nu primiseră instru-irea necesară pentru a trata persoanele cudizabilităţi de învăţare, iar 90%credeau cădizabilitateadeînvăţareapacientuluiîngre-uneazăprocesuldedeterminareadiagnozeiexacte.Lipsa instruirilor specializatea spo-rit probabilitatea „eclipsării diagnosticului”şi a limitat capacitatea profesioniştilor dindomeniul sănătăţii de a înţelege felurile încare comunicăpersoanele cudizabilităţideînvăţare.38

Mencapamaiconstatatcă îngrijireaoferităîn spitale era deosebit de proastă, adeseaca rezultat al lipseide înţelegere şi instrui-re, fie din cauza presupoziţiilor referitoarela nivelul de îngrijire din partea familiei şipersonaluluideîngrijireladomiciliu,lacaresepoateaştepta.Înunelesituaţii,Mencapaidentificat cazuri, descrise ca „discriminareflagrantă”,încarepersonalulmedicalîşiper-mitea să facă „judecăţi de valoare arbitrareprecumcăoameniicudizabilităţideînvăţarearfimaipuţinimportanţidecâtceifărădiza-bilităţi”39.

Într-unraportelaborat încontinuareaceluiprecedent,intitulatMoartea prin indiferenţă (Death by Indif ference), Mencap şi-a publi-catconstatărileprivinddeceselea6oamenicu dizabilităţi de învăţare în spitalele NHS.După spusele autorilor, cele 6 cazuri „şo-cante şi tragice” demonstrează existenţa încadrul NHS a „discriminării instituţionale”în privinţa persoanelor cu o dizabilitate deînvăţare, discriminare ce duce la neglijareaşichiardecesulprematuralacestora40.Men-capa identificat6 factori carecontribuie laaceastă situaţie: oamenii cu dizabilităţi deînvăţare sunt văzuţi ca o prioritate nu toc-mai importantă; mulţi dintre profesioniştiidin domeniul sănătăţii nu consultă adecvatşinuimplicăîndeajunsfamiliileşiîngrijitoriipersoanelorcudizabilităţideînvăţare;mulţidintre profesioniştii din domeniul sănătăţiinu înţeleg legislaţia privind capacitatea şiconsimţământulînceeacepriveşteaplicareatratamentului;profesioniştiidinmedicinăseîncred nejustificat în estimările lor privindcalitateavieţiipersoanei;şi,însfârşit,siste-muldedepunereareclamaţiilorprivindser-viciile NHS este adesea ineficient, necesitămulttimpşieinaccesibil41.

Concluziile Mencap au confirmat consta-tările a două cercetări diferite, desfăşurate


88

deorganulde reglementarea serviciilordesănătate – Comisia privind îngrijireamedi-cală(HealthcareCommission),cuscopuldeainvestigapresupusulabuzfaţădeoameniicudizabilităţideînvăţare,aflaţiînîngrijireaCornwallPartnershipNHSTrustşi,respectiv,deSuttonandMertonPrimaryCareTrust.Înacestecauze,Comisiaprivindîngrijireame-dicalăaidentificatprobecaredemonstreazăcăsituaţiiledeabuzauavutloc,înparte,dincauzacăserviciilepentruoameniicudizabi-lităţideînvăţareconstituiauoprioritateatâtdemică încât erau administrate la unnivelfoarte prost: „abuzul instituţional” prevala,maiales,carezultatal„lipseiconştientizării,cunoştinţelor,instruirilorşiaînţelegeriidinparteaspecialiştilor.”42.

ŞiombudsmanulpentruAngliaprivindser-viciile de sănătate, Ann Abraham, investi-gând cele 6 cazuri specifice identificate deMencap, de asemenea a ajuns la nişte con-cluziiputernice43.Raportulombudsmanuluiilustra că „anumite eşecuri semnificative şineplăcute în prestarea serviciilor de îngri-jiremedicalăşisocialăaucondus lasituaţiiîncarepersoanelecudizabilităţideînvăţareau fost supuse unor suferinţe prelungite şiîngrijiriiinadecvate”44.Înunelecazuri,inves-tigaţia a constatat “proastă administrare şicaracterulinadecvatalserviciilordinmotivelegatededizabilitate”, precumşi “ necores-pundereaprincipiilordindomeniuldrepturi-loromului,maialescelorprivinddemnitateaşiegalitatea”45.Ombudsmanulaconcluzionatcădecesul uneiadintrepersoanele vizate asurvenitcarezultatalcaracteruluiinadecvatal serviciilor şi al proastei administrări, iarînaltcaz–cădecesulpersoaneiar fipututfievitatdacăniveluldeîngrijirenueraîntr-atâtde inferiorstandardeloracceptabile. Înunul dintre aceste cazuri, ombudsmanul aconstatatcăpersoanaîncauzănuafosthră-nitătimpde26dezile46.

Constatările ombudsmanului erau în con-cordanţăcuconcluziiledeordinmaigeneralale Studiului independent privind accesul la serviciile de sănătate pentru persoanele cu dizabilităţi de învăţare de Sir Jonathan Mi-chael, publicat sub denumirea de Sănătate pentru toţi (Healthcare for All)înanul2008.Studiulaidentificat„exempleîngrozitoaredediscriminare,abuzşineglijareîncadrulunuispectrudeserviciidesănătate”,pecarele-aatribuitfaptuluicăpersoanelecudizabilităţideînvăţarenusunt„vizibilesauidentificabi-le”deserviciiledesănătate,precumşialtorfactori: lipsa conştientizării problemei decătrepersonal;faptulcănecesităţilepersoa-nelorcudizabilităţideînvăţarenuconstituiepriorităţipentruNHS;monitorizareainadec-vatăarespectării legii; faptulcăpersoanelecudizabilităţide învăţare scapădinvizorulcadrului de reglementare şi inspectare; cu-noştinţele şi informaţiile insuficiente dinparteapersonaluluipentruaoperaadaptărirezonabile;insuficienţainstruiriişieducaţi-eipersonaluluiNHSprivinddizabilitateadeînvăţare;ignoranţaşifrica,atitudinileşiva-lorilenegative47.

Acesteconstatăriprezintăoimaginecuade-văratdemoralizatoareaexperienţelortrăitede persoanele cu dizabilităţi de învăţare încadrulNHS.Situaţiaesteşimaidescurajatoa-reatuncicândconstatămcăautrecutdeja30deanidinmomentulîncareunraportinflu-entalFundaţieiRegale, intitulatO viaţă or-dinară (An Ordinary Life),aformulat,înanul1980, aspiraţia de a pune capăt excluziuniisocialecedurasetimpdegeneraţii48.Aceastăaspiraţieafost,însfârşit,transpusăînpoliti-căguvernamentalăînanul2001,atuncicândunraportoficialalguvernului–Apreciind oa-menii (Valuing People) – şi-aconstruitobiecti-veleprincipalepeprincipiileindependenţei,drepturilor,alegerii şi incluziunii49; iar într-unraportdeconsultaredinanul2007afostreafirmată aspiraţia de a abilita persoanele


89

cudizabilităţideînvăţarepentrucaacesteasăaibăoviaţănormalăşisăfacălucrurilepecaremajoritatea le consideră indiscutabile,chiardacăsecretaruldestatpentrusănăta-tedeatunci,Alan Johnson,arecunoscutcă,înpofidaunuianumitprogres înregistrat laacest capitol, în cazul multor persoane cudizabilităţi de învăţare „puţine s-au schim-bat”50.Raportul-continuaredin2009,Apreci-ind oamenii acum (Valuing People Now),deşise încredea înconceptulde„personalizare”,însensuldeaderare launcadrudeplanifi-carecentratăpepersoană,serviciiindividu-aleşibugeteadministrateînmodindividual,precumşimăsuridesusţinereaaccesuluilamuncăplătită,nuaputut sănu recunoascădificultăţilecontinueînimplementareaunorschimbărireale51.

Aceastăanalizădeprimantănuoferăvreoali-nare,niciuneiadintreceledouătabereaflatedepărţidiferitealelegislaţieişipoliticilor.Pedeoparte,experienţaoamenilorcudizabili-tăţideînvăţare,atâtînsferasănătăţii,câtşiînafaraei, fiedincauzainaccesibilităţiicăiijudiciaredesoluţionare,fiedatoritănedorin-ţeipersoanelorcudizabilităţidearecurgelaproces din alte motive, această experienţăaproape că nu a fost atinsă de procesul deaplicare a legislaţiei pe cauze individua-le şi protecţie a drepturilor prin sistemulinstanţelordedreptcivil.Oreacţieaşteptatăarficevaîntrefrustrareşidisperare.

4.Legislaţiaanti-discriminarecaore-sursăcrucială

Dreptexempludecontracarareaacesteidis-perăripoateficitatcelmairecentraportdeprogres,elaboratdeDepartamentulSănătă-ţii,ceindicăcăaceaconvergenţădereclama-ţiiindividuale,careafostreferităînacestcazombudsmanului pentru servicii de sănăta-te şi critica conjugată înprivinţa eşecurilorsistematice, produce o schimbare tangibilă

în societate. Raportul arată că există astăziexempleclaredeabordăriinovativedinpar-teaautorităţilordindomeniulsănătăţii,carevizează implicarea persoanelor cu dizabili-tăţideînvăţareşiafamiliilorlorînplanifica-rea,evaluareaşiprestareaserviciilor,asigu-rând,astfel,faptulcăsaloanelelordespital,cabinetulmediculuigeneralistsauserviciilecomunitaresuntpedeplinaccesibileşiîntr-adevărfuncţioneazăîn intereselepersoane-lor cudizabilităţi. Totodată, raportul atrageatenţia asupra conduceriimai bune a NHS,careasigurăimplicareaactivăapersoanelorcudizabilităţişiafamiliilorlor,înspecialprinconsolidarearoluluiConsiliilordeParteneri-atprivindDizabilităţiledeÎnvăţare.Pescurt,raportul sugerează că termenii abstracţi de“abilitare”şi“alegere”devindinceîncemaimultorealitate52.

Maimultcaatât,ocontribuţieimportantălaaceste semne încurajatoarea adus-o cadrullegal, atâtprin rolul săude furnizorcreativde concepte interpretative, precum cel de„discriminare”sau„adaptarerezonabilă”,câtşiîncalitatedefocarcaredeclanşeazăunpro-cescritic,darmutualbeneficdeconsolidarereciprocă,cumsuntinvestigaţiileformalealeDRCşiinvestigaţiilebazatepeplângeriindi-viduale ale ombudsmanului pentru serviciidesănătate. Înaceastămăsură,experienţaîncadrulNHSa persoanelor cu dizabilităţi de învăţare nepermite să reflectăm în continuare asuprafeluluiîncarecadrullegalanti-discriminareşi-aaduscontribuţialaprocesuldat,înpofi-dalimitărilorsale.Unastfeldeexerciţiuarficuatâtmaivaloros,cucâtroluljucatdelegenuestedoarceldeimplementaredirectă,re-cunoscut,mai ales în cadrulunei jurisdicţiideCommonLaw,deceicaremăsoarăsucce-sulînnumăruldecazuriînaintateîninstan-ţe, emiterea unei hotărâri judecătoreşti peacestecazurişi,decâteorieposibil,apariţia


90

hotărârilorrespectiveînculegerilede juris-prudenţăcaprecedentejudiciarepromulga-te înmodulcuvenit. Înacestcaz,a fostmaidegrabăvorbadespremobilizareasau“ofe-rireadeputere”dreptului,prindiferitemij-loace, decât despre “implementare” în sensrestrâns.

În primul rând, pretutindeni în cercetărilecitate, limbajul legislaţieiprivinddrepturilepersoanelor cu dizabilităţi oferă cel dintâiimboldpentruuneledintrecelemaiimpor-tanteconcluziişirecomandări.NuestevorbadoardespremesajuldecampaniealMencap,care vorbeşte în termeni de “discriminare”.Raportul oficial al lui Sir Jonathan MichaelşiinvestigaţiaDRCvorbescdestuldeexplicitdespre discriminare şi prejudecăţi ca fiindfactorisemnificativ.Ombudsmanuluipentruserviciidesănătateaadoptat limbajulDDAatuncicândaidentificatproastaadministra-re şi deficienţa serviciilor care s-au produsdin“motivelegatededizabilitate”.Folosirealimbajului discriminării aduce acestor ob-servaţiiuncaracterdeurgenţăşiojustifica-re, care altfel ar lipsi. Totodată, acesta facelegăturadintreexperienţelepersoanelor cudizabilităţi şi tradiţiamaigeneralăa imple-mentăriidrepturiloromului într-unfelcareprevinescăpărilecomiseîntrecut.

Înaldoilearând,toateacesterapoartecon-siderăcafiinddelasineînţelescevace,apa-rent,nuputeafidelasineînţelesîncadrulne-gocierilorcareauconduslaConvenţiaONU,şianumefaptulcăîncazuldrepturilorlegatededizabilitate,neîntreprindereaadaptărilorrezonabileesteînsineuncazdediscrimina-re şinudoaroomisiuneregretabilăaunuiaccesoriuopţional53.Defapt,nuarfioexage-raresăafirmămcăomareparteaconţinutu-luidiferitorrapoarteestededicatărealizăriiînpracticăaîntreguluipotenţialalobligaţieideaoperaadaptărirezonabileşideaofaceîntr-uncontextîncareneexecutareaacestor

adaptări conduce lamăsuri de sancţionare.Seauînvederecazurilecîndnusuntfăcuteprevederiadecvatepentrudesfăşurareaexa-minărilormedicaleperiodice,nusuntadap-tateproceduride screening care să asigureacoperireacelorcarealtfelnuarbeneficiadeacestea,nusuntîntreprinsemăsuriadiţiona-lepentruasigurareacomunicăriiadecvatecupacienţii ai cărormediu saumodde comu-nicare sunt neobişnuite, nu există instruiriprivindnecesităţilespecificealepersoanelorcudizabilităţi – toateacestemăsuri, identi-ficatedeDRC,ombudsmanulpentruserviciidesănătateşiSir JonathanMichael sunt, înfelullor,exemplealeadaptărilorlapoliticileşipracticilestandardeconsideratenecesarepentruaasigurarecunoaştereaegalăaper-soanelorcudizabilităţideînvăţare.Înacestecazuri,anumeconceptuljuridicdeadaptarerezonabilăoferăputeredeconvingereşica-racterimediatproblemeicare,încazcontrar,arfivăzutădreptunîndemngoldeconţinutsau un sfat de a tinde spre perfecţiune. Încazul drepturilor legate de dizabilitate, tra-tamentul diferit estepur şi simplu condiţiaprimarăaegalităţii.

Înaltreilearând,înceeacepriveştelimbajuladaptăriirezonabile,întoateacesterapoarteexistăorecunoaştereimplicităafaptuluică,în conformitate cu recomandările Obligaţi-ei egalităţii în domeniul dizabilităţii (acum–ObligaţiaegalităţiidinLegeaegalităţiidin2010, chiar dacă supusă unei abordărimairelaxate după cum semnalează proiectelede regulamente54), sarcina probei, chiar şiîndrept,opoartăNHSşinu reclamantul şipersoanele vulnerabile cu dizabilităţi. Aicinuestevorbadoarde faptulcă investigaţiaformalăaDRCaanticipatşiasalutataceastăobligaţiecapeooportunitatedeapuneca-pătneglijării istorice. Însăşi iniţiativacelor-lalte rapoarte şi conţinutul recomandărilorlor nu lasă loc asigurărilor autosuficienteprecumcă,dacănuesteadoptatăohotărâ-


91

re judecătoreascăde respingere a cererii şipână o astfel de hotărâre este adoptată, sepoate presupune că totul este bine. În ciu-da modificărilor aduse Legii egalităţii din2010 şi proiectelor de regulamente, însăşiexistenţa unei obligaţii prevăzute de lege,careincludeobligaţiadeaelaboraşipublicaobiectivepentruatingereaegalităţii,consoli-deazăabordareacadrului legal într-unmodmai“pozitiv”decâtîncredereaîntr-olitigareindividualăretrospectivă.

Însuşi răspunsul Departamentului Sănătă-ţii la raportul ombudsmanului pentru ser-vicii de sănătate, indică asupra spectruluiiniţiativelor pozitive existente: de exemplu,crearea Autoevaluării Sănătăţii cu scopulîmbunătăţirii cooperării dintre persoanelecu dizabilităţi de învăţare, îngrijitorii lor şiîngrijitorii profesionişti; instituirea Consili-ilor de Parteneriat privind Dizabilităţile deÎnvăţarepentru facilitareadialoguluidintrefactoriidedeciziedindomeniilesănătăţiişiprotecţiei sociale; numirea coordonatorilorîn domeniul dizab1ilităţilor de învăţare cuscopuldeademonstracalităţideliderşideafaceschimbdepracticipozitive;identifica-reapersonaluluidelegăturăcaresăfacilitezeîngrijireaprimarăşispitalizatăcuscopuldeaîmbunătăţiexperienţadepacientapersoa-nelorcudizabilităţideînvăţare55.Acestemă-suripot fi privite cao reacţie la aşteptărileînaltecreatedenouaobligaţieaparţinândce-leide-acinceageneraţii.Înpractică,separecă limbajul obligaţiei pozitive a egalităţii aînceputsăpătrundăînconştiinţapublică,celpuţinlanivelurilesuperioarealeNHS.

5. Cadrul juridic general

PelângăcadruloferitdeDDAcapartea le-gislaţiei anti-discriminare, mai există douăinstrumentelegislativecareaucontribuitlaformareacriticiiînadresapracticilorNHSînprocesulaudituluipublic:Legeaprivindca-

pacitateamentalăşiLegeaprivinddrepturileomului.

În primul rând, anumeLegeaprivind capa-citatea mentală fortifică capacitatea prezu-mată a persoanelor cu dizabilităţi de a luadeciziicelevizeazăşinuinvers,caîntrecut.DupăcumaarătatMencap,aceastăschimba-redementalitateurmeazăabiasăseproducăpedeplinînîntregulNHS.ChiarşiDeparta-mentulSănătăţii,înrăspunsulsăularaportulombudsmanuluipentruserviciidesănătate,admitecăsuntnecesaremaimulteeforturi,de diferită natură, pentru a îmbunătăţi ap-titudinile şi înţelegerea de către angajaţiiderând,inclusivînluareadeciziilorprivindproblemele ce ţin de capacitatea mentală,consimţământşi„interesulsuprem”56.

Aceasta nu este doar o chestiune juridicădeordintehnic,ciunacareajungelamiezulproblemei–încemăsurăsuntpersoanelecudizabilităţirecunoscutecaindiviziautonomiceposedă,caunprincipiufundamental,ace-laşidreptdea-şidirecţionapropriaviaţăcaşiceilalţi.Îngrijitoriidincadrulfamilieinutre-buiesăexplicepersonaluluidinspitalobliga-ţiilelor;iarîncarteamedicalăapacientuluinu trebuie pusă inscripţia “a nu fi resusci-tat” fărăodiscuţieprealabilăcupersoanelevizate sau familiile lor. Cazul unui pacient,citat deDepartamentul Sănătăţii, ilustreazăpotenţialul tratament inumanpecare legeaîncearcăsăîlînlătureşifaţădecareaceastaadoptăunlimbajdeprotest:

„Fiulmeu are o dizabilitate gravă deînvăţareşitulburăridecomportament.L-amluatlaspitalulundetrebuiasăfietestat.Doc-toriţam-a întrebat „Câţi oameni trebuie săchem?Patru sau cinci?”.A trecut ceva timppânăamînţelescăaveaînvederenumăruldepersoanedecareenevoiepentrua-lţinepefiulmeuşia-iadministraforţattratamentul.Nici nu a întrebat dacă poate să vorbească


92

cuelsaucuminedespremetodaoptimădea-i explica cum se administrează tratamen-tulsaudea-llinişti.Atrebuitsă-iexpliceişimanageruluieicumarelocluareadeciziilorconforminteresuluisuprem,înaintecasăfierespectatemăcarcelemaidebazăprincipiiale legii57”.

Înaldoilearând,existăunlimbajaldreptu-riloromului,careareunizlocal,oferitdeLe-geaprivinddrepturileomuluidin1998,darcare,înesenţă,estecelalConvenţieieurope-neadrepturiloromului,înspecialdupăcumeformulatînArticolul3,careinterzicetrata-mentele inumaneşidegradante,şiArticolul8,careseobligăsădeavaloarevieţiiprivateşidefamilie.

În mod explicit şi implicit, auditul publicmenţionatmaisusconţineosuspiciunepro-fundă precum că persoanele cu dizabilităţideînvăţarenusuntapreciatedeloc,sau,dacăsunt, valoarea care li se dă vieţilor lor estemaimică decât cea a altor oameni. Anumeaceastă mentalitate fundamentală contu-reazăîntr-unmoddestuldeexplicitîntregulparcursalevoluţieipoliticiiîncauzădelara-portulFundaţieiRegaledin1980şipână laadoptareasaexplicităprinagendaraportuluiApreciind oamenii din2001.Aceeaşiînţelege-reesteinerentăafirmaţiilorrepetateprecumcăoamenilorcudizabilităţideînvăţarenuliseoferăstatutuldepersonalitatedeplina,căeinuaufostluaţiînconsiderareînprocesulde constituire a serviciilor medicale şi decolectareadatelor,căeipurşisimplunuauconstituit oprioritatedestul de importantăpentruabeneficiadeprogramedeprevenireşiexaminaremedicală.

Anume limbajul drepturilor omului privinddemnitateaşivaloareaomuluiestecel caredăviaţăacestordiscuţiişicreeazăuncadruîncarepoatefiiniţiatăocriticăapracticiloracceptate.Ombudsmanulpentru serviciidesănătate vorbeşte despre principiile dem-nităţii şi egalităţii dindomeniuldrepturiloromului;Mencap,despreevaluareainadecva-tăa„calităţiivieţii”decătreprofesioniştiidindomeniulmedical;SirJonathanMichael,des-pre ignoranţă, frică şi atitudininegative. Labazaacestuisentimentdeindignarecucaresunt îmbibate aceste reacţii diferite se aflăînţelegereafaptuluicăpersoanelorcudizabi-lităţimentalepurşisimplunulis-aacordatpedeplinstatutulde fiinţăumană. Înesen-ţă,estevorbadespreaceaintuiţiecarestălabazaoricăruiprotestîmpotrivainegalităţiişiadezavantajării.Egalitateaesteprezentă înacesterapoartecaovaloaredebazăadrep-turiloromului,lafelcaşiechitatea,respectul,demnitatea şi autonomia (valorile FREDA1,adoptatedeDepartamentulSănătăţii)58.

6.Dincolodelege:demnitatea,univer-salismulşi“viaţafrumoasă”

Aceastănaraţiuneprivindexperienţeleper-soanelorcudizabilităţideînvăţaresugereazătreiconluziigeneraleprivindmodul încaredomeniul de aplicare a unui cadru juridic,bazatpemodelullegislaţieianti-discrimina-re,poatefiextinsdincolodeformatradiţio-nalăalitigiilorjudecătoreşti.Prima–chiarşiîntr-un sector, precum sănătatea, căruia nuîi sunt caracteristice, cel puţin în contextulRegatului Unit, litigiile individuale anti-dis-criminare, cadrul legal, creând aşteptări şiun limbaj în care aceste aşteptări pot fi ar-ticulate,poatejucaunroldecisivînelabora-

1 Acronimdelacuvinteleengleze–fairness,respect,dignity,autonomy(echitate,respect,demnitateşiautono-mie)–notatraducătorului.


93

reauneicriticiaserviciilorcarearpromovaauditul şi investigareaprinmetodenelitigi-oase.Astfel, cadrul legal apare cao resursăputernică, deşi indirectă, de interpretare aexperienţei de dezavantajare şi inegalitate,precum şi alimentează caracterul urgent şiinsistenţa,careînaltcazarfiscăzută.

Adouaconcluzieestecăacţiuneaînjudecatănuepuizeazăprocesuldeinvocareacadruluilegal.Instrumenteleprecumauditulşicerce-tarea,maialesatuncicândsuntintegrateînacţiunileorganizaţiilorneguvernamentalecelucrează în teren, pot apela înmodeficientlalegislaţieşicreaunmediuîncarevalorilecestaulabazalegiisăfieexprimateefectiv.Oaltăresursăvaloroasăoreprezintăşirolulombudsmanului.Deşi adesea îi lipseştepu-tereadedecizieşideşiare înesenţăunrolcvasijudiciar,ombudsmanii,atâtceicuman-datgeneral,câtşiceicuunulspecial,auposi-bilitatea,dacănusăaplicelegea,celpuţinsăfacilitezeaccesullaprocesuldeadjudecareşiinvocarealegii,precumşisărecomandeunşirderemediicaresădepăşeascăspectrulli-mitatdemăsuricarestăladispoziţiacurţilorcivile.

Într-al treilea rând, este important ca legeaanti-discriminaresăfieconectatălaalteactelegislative,pentruadeveniparteintegrantăaunuicadrulegalmailargbazatpevalorişiobiective comune. În exemplele citate, legi-leceţindecapacităţilementaleşi legislaţianaţionalăîndomeniuldrepturiloromuluiaufostinvocatedeprotagoniştipentruareflec-ta experienţa dezavantajelor şi degradăriiceaufostînmareparteeludatedelegislaţiaanti-discriminareîncircumstanţelespecificecucares-auconfruntatpersoanelecudizabi-lităţişifamiliilelor.Anumeaceastăcoaliţieaadusamploare,profunzimeşipreciziecriti-ciiserviciilorcare,dupăcumaucăzuttoţideacord,nucorespundeaustandardeloraccep-tabile.Maimultcaatât,eaconstituieomoş-

tenireceareoaplicarelargă,dar,încontex-tulmaiîngustalMariiBritanii,estedeosebitdeproeminentă însituaţia încarepoliticileguvernamentalearputeaaveaunimpactre-gresivasupraobligaţieideaplanificaînmodactiv înainte de producerea unui sau altuievenimentrelevant,decâtdeadecideasupraacţiunilorderemediere.

Narativul experienţei unui deceniu invită,de asemenea, la alte trei consideraţii cu oaplicare şi mai largă. Prima ţine de natura„demnităţii”.Edejao temărecurentă faptulcă persoanelor cu dizabilităţi de învăţare liseneagădemnitateaprin ignorare, subeva-luare,excluziuneşi lipsăderecunoaştereînviaţa de zi cu zi, în spitale şi în cabinetelemedicilordefamilie.Recurenţaacesteisitu-aţiiindicăasupraunorproblemeînrădăcina-teadânc în însuşimodul încareconceptelede egalitate şi demnitate sunt interpretate.DupăcumsusţineMarthaNussbaum, tradi-ţiadominantăîngândirecuprivirelaperso-nalitatea umană şi-a asumat în mod greşitraţionalitateacaunadincaracteristicilesaleprincipale,fiinddestuldeseparatădenece-sităţilepecarefiinţeleumaneleîmpărtăşesc.Extinderea la modul practic a principiuluiegalităţii asupra persoanelor cu dizabilităţideînvăţare,însă,impunerealizareafaptuluicăoabordareademnităţiiumanebazatăînmodexclusivpefactoricognitiviesteinadec-vatăsituaţiei.59

Ceea ce se impune, în schimb, este necesi-tatea înrădăcinării principiului egalităţii nudoar sau chiar în primul rând în atributelecognitivealepersoanei,dar,maidegrabă,înnatura corporală apersoaneiumane, în ca-pabilităţilefundamentalecestaulabazabu-nuluitraialfiinţelorumane.Oastfelderea-lizarereafirmăstatutulprincipiuluiegalităţiicaunaspectalunuicadrumailargdevalorice includedrepturile omului, darnu refuzăsă recunoască inevitabilitatea necesităţilor


94

umane,vulnerabilităţiişiinterdependenţeiîncalitatedecomponentealedemnităţiiumaneşi sursepentrusolidaritateadintreoameni.Însfârşit,unlimbajcearincludenoţiunilededatorieşireţinerearputeafi înlocuitdeunlimbajmaipozitivşideodefiniţieademni-tăţi umane împărtăşite în sens larg.60Aces-taar fi,deasemenea,un limbajcear invitala satisfacerea rezonabilă a unor necesităţidiferite camodalitatede a trecedincolodeegalitateadeformălaoegalitatedefond,launmodeldeliberalismbazat„înmareparte,peaprecierileaceeacefaceunmoddetraibun”.61

Ceade-adouaconsideraţiuneţinedestatu-tulpersoanelorcudizabilităţiîncalitatealordegrupminoritar.Trecereadeladeontologiclateleologic,adicădelanoţiuneadedatorielaceadebuntrai,impunerecunoaştereafap-tuluică,deşidizabilitateaadevenitînultimiianioproblemăceţinedegrupurileminorita-re,înrealitateesterarperceputăastfel.Dupăcumaremarcatuncomentator:

„Întimpcelegislaţiaanti-discriminarejoacăunrolcentralînreacţia,deexemplu,ladiscriminareaînbazăderasăsaugen,eanutrebuiesăfietezăuniversalăîncazuldiscri-minării înbazădedizabilitate (...), conformcăreiadizabilitateaestetratatăcafiindparteanormalului,esteînacelaşitimpceamaiefi-cientăşi satisfăcătoaredinpunctdevedereintelectualşi(...)aredreptconsecinţăfaptulcă legislaţiaanti-discriminarenueste întot-deaunaceamaieficientăreacţielegalăladis-criminareaînbazădedizabilitate.”62

Recunoaştereaacesteisituaţiidevinedeose-bitdeimportantămaialesîncazulasistenţeimedicale. Experienţele legate de primireaasistenţei medicale de către persoanele cudizabilităţi, încomparaţiecucei carenuauastfeldeprobleme,suntcaracterizatedene-voie,vulnerabilitateşidependenţă.Maimult

caatât,componenteleunorserviciimedica-ledecalitatearfiaceleaşiînambelecazuri:acelaşi tip de „personalizare” a serviciilormedicale ce ar facilita calitatea acestora şiarasigurademnitateapentrupersoanelecudizabilităţi,caşicelsprecareaspirăşiper-soaneleneafectatededizabilitate.

Experienţaserviciilordesănătate,perceputecamaimultdecâtunserviciusimpludecon-sum şi anume ca o reacţie publică de bazăla necesitatea umană împărtăşită, pune înevidenţăfaptulcădizabilitateaesteuncon-tinuum,odiferenţăceţinedegradşinudecategorie, care se întinde asupradiferitelornivelurideabilitateşiinsuficienţă,fiindme-diatădecircumstanţesocialeşimediu,cuungradfluctuantînviaţafiecăruia,delanaşterelamoarte.63Apariţia şi dezvoltarea concep-tului de dizabilitate în sens de problemă adrepturiloromului,deşi iniţialdeghizatsubforma unei probleme de grup minoritar şiastfelţinânddepoliticileidentitare,sugerea-ză,defapt,căoabordareunificatăaprinci-piuluiegalităţiivatrebuisămeargădincolodelimbajulîntermenidegrupuriminoritareşi identităţi locale,pentruapreluao formădeuniversalismcearunificaşinuardiferen-ţia.

Într-altreilearând,şiînfinal,experienţaser-viciilordesănătateacordatepersoanelorcudizabilităţi de învăţare arată că, în afarădea se referi la drepturi, unprincipiude ega-litateatotcuprinzătortrebuiesăserefereşilacalităţileumanenecesarepentruadepăşiinegalitateaînpractică.Otemăceserepetăeste absenţa percepută a caracteristicilorpersonaleşiprofesionalenecesarepentruapermitelucrătorilormedicalisăacordeser-vicii laniveluldecareaunevoiepersoanelecudizabilităţi. Calităţi umanedebază, coti-diene,cumarfibunătatea,perspicacitateaşiknow-how-ul,practicsuntdeseorilipsă.


95

Opartearăspunsuluilaacesteproblemel-aconstituit recomandarea unei instruiri maibuneşioreglementaremaiintrusivă.Cutoa-teacestea,probabilestenevoiedesoluţiimaifundamentale,atâtînceeaceţinedecultiva-rea„virtuţilor”personale,precumşidedez-voltareacolectivăainstituţiilorşimediilorcearputea internalizaastfeldecalităţi, făcân-du-lesădevinănaturaleşiaparentlipsitedeefort,şinuunrezultatalunorpresiuniper-manentedeacorespundevreunuistandarddecomportamentimpusdinexterior.Cualtecuvinte, această problemă ţine, mai degra-bă, tot atât demult de autorealizare, cât şidereglementareexternă,deodezvoltarepetermenlungîmpărtăşităacaracteruluişivir-tuţilor,precumşideabsorbţiaizolatăauneiinstruirişiîndrumăriocazionale.64

Întrebatecaresuntsoluţiilecuadevăratefi-ciente, familiile persoanelor cu dizabilităţirăspundcăatributele-cheiealepersonaluluidin instituţie sunt abilităţile lordea stabilirelaţii„calde,grijuliişirespectuoase”.65Dupăcums-aexprimatomamă:

„Deseori–nuîntotdeauna,daruneori–ceimaibunioamenisuntaceiacareauvenit

cuvalorileşiatitudinilepotrivite,şifărănicioexperienţă.(...)Iatădeceesteatâtdeimpor-tantcapersoanarespectivăsăaibăabilitateadeaconstruiorelaţie,săvadăopersoanăcafiindopersoană.Totrestulseînvaţă.”66

Acest limbaj etic şi politic, înrădăcinat maimultîntradiţiiledegândireasociatecuAris-totel,decâtcuKant,nuafostîntotdeaunaoresursăevidentăpentruotradiţieaconcep-tuluideegalitatecareestemaiapropiatădenoţiuniledemeritşicuvenit,de„drept”maimultdecâtde„bun”.67Unaspectînsăal„noiiparadigme”,createprinincludereadizabilită-ţiiînconceptuldeegalitate,estecăunastfeldelimbajtrebuiesădevinăparteauneiper-spectiveunificateasupraegalităţiişidreptu-rileomului.Sfidărilecauzatedeexperienţe-le legate de dizabilitate constau nu doar îndepistarea formelor legalecear transcendehotarele oportunităţii egale, non-discrimi-nării şi identităţii. O sfidare, de asemenea,este şi găsirea unui limbaj ce ar înrădăcinaacesteformelegaleîntr-unsetdevalorimaicuprinzătorşipozitivcepoatevorbidesprestandarde bune de trai şi o societate bună,precum şi despre rolul jucat de principiulegalităţiiînrealizareaamândurora.

1 NickO’BrienestecercetătoronorificlaŞcoaladeDreptaUniversităţiidinLiverpoolşifostuldirectorjuridicalComisieipentruDrepturileîndomeniulDizabilităţii(2000-2007).2 OrganizaţiaNaţiunilorUnite,De la excludere la egalitate: Asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi – Ghid pentru parlamentari privind Convenţia drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi Protocolul opţional,Geneva,2007,disponibilla:http://www.ohchr.org/Documents/Publications/training14en.pdf3 Ibid.,p.1.4 Hammarberg,T.,Inhuman treatment of persons with disabilities in institutions / Tratamentul inuman al persoa-nelor cu dizabilităţi instituţionalizate,2010,disponibilla:http://commissioner.cws.coe.int/tiki-print_blog_post.php?postId=935 Ibid.6 Vezimaisus,nota2.7 Gooding,C.,Disabling Laws, Enabling Acts: Disability Rights in Britain and America / Drepturile privind dizabili-tatea din Marea Britanie şi America,PlutoPress,1994.ÎnprivinţaEuropei,veziWaddington,L.,From Rome to Nice in a Wheelchair: The Development of a European Disability Policy / De la Roma la Nisa într-un scaun cu rotile: elabo-rarea unei politici europene în materie de dizabilitate,EuropaLawPublishing,2006.


96

8 V.Fredman,S.,Disability Equality: A Challenge to the Existing Anti-Discrimination Paradigm/Egalitatea şi diza-bilitatea: O provocare pentru paradigma anti-discriminare existentă,înLawsonA.şiGooding,C.,Hart(ed.),Disabili-ty Rights in Europe: From Theory to Practice / Drepturile privind dizabilitatea în Europa: de la teorie la practică,HartPublishing,2005,pp.199-218.9 Vezimaisus,nota4.10 HamiltonKrieger,L.(ed.),Backlash Against the ADA: Reinterpreting Disability Rights / Reinterpretarea drepturi-lor în materie de dizabilitate,TheUniversityofMichiganPress,2003.11 ComisiapentruEgalitateşiDrepturileOmului,Triennial Review 2010: How Fair is Britain? Equality, Human Rights and Good Relations in 2010 / Studiu trianual: Câtă corectitudine există în Marea Britanie? Drepturile omului şi bunele relaţii,2010,disponibilla:http://www.equalityhumanrights.com/uploaded_files/triennial_review/how_fair_is_britain_-_complete_report.pdf.12 Sen,A.,The Idea of Justice,Penguin,2009,p.259.13 Vezi,deexemplu,ComisiapentruDrepturileîndomeniulDizabilităţii,Equal Treatment: Closing the Gap / Tra-tamente egale: reducerea decalajului,2006,şistudiulcitatlaAnexa3,pp.109-111.14 Michael,SirJ.,Healthcare for All: Report of the Independent Inquiry into Access to Healthcare for People with Learning Disabilities / Servicii de sănătate pentru toţi: raportul efortului independent de investigaţie a accesului la sănătate pentru persoanele cu dizabilităţi de învăţare,2008,p.7.15 Ibid.Vezi,deasemenea,şiAvocatulParlamentarpentruServiciuldeSănătate,Six Lives: the provision of public services to people with learning disabilities / Şase vieţi: prestarea serviciilor publice persoanelor cu dizabilităţi de învăţare,2009.16 VeziLegeaprivinddiscriminareapemotivdedizabilităţidin1995,Art.21.17 Iniţiereaaastfeldecazuriîninstanţeledistrictualedeseorirămânenecomunicată.Înacelaşitimp,nuaufostraportatecazurideacestfelîninstanţelesuperioaresaudeapel.NiciComisiapentruEgalitateşiDrepturileOmu-lui,nicipredecesoareasa,ComisiapentruDrepturileîndomeniulDizabilităţii,nuaumediatizatexistenţaaastfeldecazuri.Vezi,deexemplu,ComisiapentruDrepturileîndomeniulDizabilităţii,DRC Legal Achievements: 2000-2007,2007.18 Leverton,S.,Monitoring the DDA 1995,Phase 2 / Monitorizarea DDA, Etapa II,2002,disponibilla:http://re-search.dwp.gov.uk/asd/asd5/IH91.pdf.19 ComisiapentruDrepturileîndomeniulDizabilităţiiafostoorganizaţiededreptcreatăîn2000şidizolvatăîn2007,prinabsorbireadecătreComisiapentruEgalitateşiDrepturileOmului.20 ComisiapentruDrepturileîndomeniulDizabilităţii,DRC Legal Achievements: 2000-2007,2007,p.142.21 Ibid.,pp.123-5.22 R. împotriva Consiliului Districtual East Sussex ex parte A, B, X şi Y[2003]CO/4843/2001HighCourt(Notatrad.-cazulsereferăladouăsurori,ambelecudizabilităţilocomotorii.Dincauzainterdicţiei,careseaplicafaţădetoţilucrătorii,inclusivfaţădepersonaluldeasistenţăsocială,surorilenuputeaufiridicateşitransportatemanual,ceeacelelimitaparticiparealaviaţasocialăşinunumai).23 R. (pe cererea Burke) împotriva Consiliului General [2005]EWCACiv1003CA.24 V.Legeaprivinddiscriminareapemotivdedizabilităţidin1995,Art.49A(cumodificărileşicompletăriledin2005).25 Hepple,B.,The New Single Equality Act in Britain/Noua lege unică britanică privind egalitatea, Equal Rights Review,vol.5,2010,pp.11-24;cf.McCrudden,C.,“Foreword”/”Prefaţă”,înBlanck,P.(ed.),DisabilityRights,Ashga-te,2005,pp.xiv-xv.Totuşi,vărugămsăremarcaţicănoileobligaţiigeneraleşispecificedinsecţiunea149aLegiiegalităţiidin2010,careintrăînvigoareînaprilie2011,şiproiectelederegulamentealeGuvernuluiRegatuluiUnit,conţinuteînLegea egalităţii (Obligaţii legale) Regulations 2011,marcheazăunpotenţialregresdelaaspectelemaiprogresisteşipro-activealeobligaţiilorcuprivireladizabilităţimaivechi.26 ComisiapentruDrepturileîndomeniulDizabilităţii,Equal Treatment: Closing the Gap / Tratamente egale: re-ducerea decalajului,2006,p.2.27 Ibid.,p.1.28 bid.,pp.4-729 Ibid.30 Ibid.,p.7.31 Ibid.,p.41.32 Ibid.33 Ibid.,p.42.34 Ibid.35 Ibid.


97

36 Mencap,Treat me right! („Tratează-mă corect!”),2004.37 Mencap,Death by Indifference (Moartea prin indiferenţă),2007,Appendixpp.29-31.38 Ibid.,p.29.39 Ibid.40 Ibid.,p.1.41 Ibid.,pp.18-24.42 Ibid.,p.19.43 Avocatulparlamentarpentruserviciuldesănătate,vezimaisus,nota15.44 Ibid.,ParteaI,p.3.45 Ibid.46 Ibid.,pp.22-24,59.47 Vezimaisus,nota14,pp.7-8.48 TheKing’sFund(FundaţiaRegală),An Ordinary Life / O viaţă ordinară,1980.50 Departamentulsănătăţii,Valuing People: A new strategy for learning disability for the 21st century / Apreciind oamenii:o nouă strategie pentru dizabilităţile de învăţare pentru secolul al XXI-lea,2001.51 DepartamentulSănătăţii,Valuing people now: Consultation Report / Apreciind oamenii acum: raport privind consultările,2007.52 DepartamentulSănătăţii,Valuing people now / Apreciind oamenii acum,2009.53 DepartamentulSănătăţii,Six Lives – Progress Report / Şase vieţi – raport de progres,2010.54 PentruinformaţiiprivindnegocierileîncadrulONU,veziQuinn,G.şiGombos,G.,Promoting a Paradigm Shift/Promovând o schimbare de paradigmă,Equal Rights Review,vol.2,2008,pp.83-93,înspecialp.83. Vezimaisus,nota25.55 DepartamentulSănătăţii,Six Lives – Progress Report / Şase vieţi – raport de progres,2010.56 Ibid.,p.36.57 Ibid.,p.39.58 Departamentulsănătăţii,Human Rights in Healthcare – A Framework for Local Action / Drepturile omului în domeniul sănătăţii – un cadru pentru acţiune locală,2007,p.3.59 Nussbaum,M.,Frontiers of Justice: Disability, Nationality, Species Membership / Frontierele justiţiei: dizabilita-tea, naţionalitatea, membrii speciilor,Harvard,2006.60 Ibid.V.,deasemenea,Johnson,K.şiWalmsley,J.cuWolfe,M.,People with Intellectual Disabilities: Towards a Good Life / Oamenii cu dizabilităţi intelectuale: spre o viaţă bună,ThePolicyPress,2010;şiBurchardt,T.,Capabili-ties and disability: the capabilities framework and the social model of disability / Capabilităţi şi dizabilitate: cadrul capabilităţilor şi modelul social al dizabilităţii,Disability and Society,Vol.19(7),2004,pp.735-51.61 Taylor,C.,The politics of recognition /Politicile de recunoaştere,înGuttman,A.(ed.),Multiculturalism: Exami-ning the Politics of Recogni tion / Multiculturalismul: examinând politicile recunoaşterii,PrincetonUniversityPress,1994,p.61.62 Alldridge,P.,Locating Disability Law / Localizând dreptul cu privire la dizabilităţi,Current Legal Problems,vol.59(1),2006,pp.289-318,atp.318.Vezi,deasemenea,Bickenbach,J.E.,Minority Rights or Universal Participation: The Politics of Disablement / Drepturile minorităţilor sau participarea universală: politica dizabilităţii,înJones,M.şiBasserMarksL.A.(eds.),Disability, Divers-ability and Legal Change,KluwerLawInternational,1999,pp.101-116.63 Vezimaisus,p.59,înspecialCapitolul3.Vezi,deasemenea,Nussbaum,M.,Hiding from Humanity: Disgust, Shame and the Law / Ascunşi de umanitate: dezgustul, ruşinea şi dreptul,PrincetonUniversityPress,2004,pp.305-319şiCapitolul7.64 MacIntyre,A.,Dependent Rational Animals: Why Human Beings Need the Virtues / Animale raţionale dependen-te: de ce fiinţele umane au nevoie de virtuţi ,Duckworth,1999;PhillipsA.şiTaylor,B.,On Kindness / Despre bunăta-te,Penguin,2009.65 Mansell,J.,Raising our sights: services for adults with profound intellectual and multiple disabilities / Ridicându-ne privirile: serviciile pentru adulţi cu dizabilităţi grave de învăţare şi dizabilităţi multiple,2010,p.12.66 Ibid.67 Eagleton,T.,The Right and the Good: Postmodernism and the Liberal State / Ceea ce e corect şi ceea ce e bun: postmodernismul şi statul liberal,Textual Practice,1994,pp.1-10,republicatînRegan,S.(ed.),The Eagleton Reader,1998,pp.294-303.


98

Introducere

Pedatade30martie2007,AfricadeSudadevenitstatsemnataralConvenţieiNaţiuni-lorUnitecuprivireladrepturilepersoanelorcudizabilităţi (CDPD)şialProtocolului săuFacultativ.2Acestaafostratificatcâtevalunimai târziu, pe data de 30 noiembrie 2007.CDPD a fost negociată pe parcursul a optsesiuni ale Comitetului Ad Hoc al AdunăriiGeneraleONU, din 2002până în 2006, şi afostadoptatăpedatade13decembrie2006.Pânălamomentulactual,CDPDafostsemna-tăde140deţări(şiratificatăde59),iarPro-tocolulfacultativafostsemnatde83destate(şiratificatde37).CDPDîşipunedreptscopsăserveascăîncalitatedeinstrumentdepro-tecţieadrepturiloromuluicuodimensiuneexplicită ce ţine de dezvoltare şi constituieunangajamentglobalsemnificativdeacon-strui un cadru de respectare a drepturiloromului, în care problemele realizării uneiegalităţidefondşiaunordrepturideplineşinestingheritealepersoanelorcudizabilităţisuntplasatepeunloccentral.

În alinierea sa la acest tratat internaţionaldin domeniul drepturilor omului, guvernulsud-african şi-a asumat responsabilitateaadoptăriiuneiabordăriradicalnoiînprivin-ţapersoanelorcudizabilităţidetoatetipuri-le,bazatepepremisafundamentalăcăastfeldepersoanesunt „subiecţi”cudrepturi, ca-pabili să ceară respectareaacestoraşi să iadecizii privind propriile vieţi în baza con-simţământului lor liberşi informat,precumşisăfiemembriactiviaisocietăţii.Faptulcă

acele condiţii ce vizează sănătateamentalăsunt conceptualizate ca fiind parte a CDPDeste, de asemenea, unmoment important.3 Acest act politic al guvernului sud-africanare implicaţii profunde atât pentru agendade sănătate, cât şi pentru cea a dezvoltăriisociale.Maimultcaatât,creareaComitetuluiInternaţional pentru Drepturile Persoane-lorcuDizabilităţi,caredispunedefuncţiidemonitorizare şi supraveghere, înseamnă căcetăţenii statelor semnatare, inclusivAfricadeSud,dispundeunmijlocdesemnalareaîncălcărilorlanivellocalşideobţineacom-pensaţiilorrespective.

În pofida importanţei acestui pas majorspre realizarea drepturilor persoanelor cudizabilităţi,separecăasistămlao ignorarelarg răspândită, atât în cadrul, cât şi înafa-rasectoruluidesănătatepublică,aCDPDşia aşteptărilor produse de aceasta. Într-unmod similar, majoritatea persoanelor dinpubliculgeneral,pecaretratatulestemenitsăleprotejeze,decelemaimulteoricunoscpreapuţinsaunucunoscdelocdespreexis-tenţa acestuia şi consecinţele sale asupravieţilor lor.Dupătoateaparenţele,guvernulsud-africannu îşi îndeplineşte obligaţiile şiresponsabilităţilecare îirevin încalitatedesemnataralCDPD.Aşacumecazulînmultedinstatelecuveniturimicişimedii(SVMM),serviciile sociale şi de sănătatepentruper-soanele cu dizabilităţi mentale rămân a fivădit inadecvate, subdezvoltateşi subfinan-ţate.4Drepturilelor,aşacumsuntstabilitede

Decalajul de Sănătate Mentală în Africa de Sud – O Problemă a Drepturilor Omului

Jonathan Kenneth Burns1


99

CDPD,suntîncălcateperiodic,iarpersoanelecudizabilităţimentalerămânlamodulgene-ralafiizolate,stigmatizateşiînmultecazurilipsitededrepturichiardacăautrecutdeja16anidelasfârşitulapartheidului.

Angajamentul Africii de Sud în respectareaacestui tratat a urmat după un angajamentnaţional asumat mai devreme privind res-pectareadrepturilorpersoanelorcudizabili-tăţi,subformanouluiCareAct2002(MHCA),careafostimplementatîn2004şi, îngene-ral,lăudatcafiindunuldintrecelemaipro-gresisteactelegislativedinlumeînprivinţaserviciilordeasigurareasănătăţiimentale.5 Drepturilorpersoanelorcudizabilităţimen-tale le-a fostdedicatun capitol întreg .Maimult ca atât, MHCA conţinea articole ce serefereaulaadmitereaobligatorieîninstituţii,protecţiadreptuluilaproprietateapacienţi-lor,dreptul laape,semnalareaabuzurilorşiformareacomitetelorderevizieindependen-tecu funcţiedeombudsman.Deasemenea,acestaevidenţiacâtevaprincipiiimportante,inclusiv: utilizarea laminimuma coerciţiei;importanţa nu doar a tratamentului, dar şia reabilitării şi reintegrării; decentralizareasistemului de servicii de sănătate mentalăşi trecerea de la instituţii psihiatrice marila servicii de sănătate asigurate la nivel decomunitate şi district, precumşi integrareaserviciilor de sănătate mentală în sistemuldeasistenţămedicalăprimară.6

Dinpăcate,MHCAnuaavutdestulăfinanţare.Pregătirile pentru implementarea acestuiaaufostinsuficiente–nuaufostefectuateac-tivităţideformareşiconstituitestructuri laniveldedistrictşicomunitate,nuaufostalo-cateresursebugetaredecătreguvernpentruimplementarea unui astfel de act legislativcupotenţialtransformativ.Înrezultat,acum,şaseanimaitârziu,unsetdeproblemecro-niceafecteazăîntregdomeniulserviciilordeasistenţămedicalălanivelnaţionalînceeace

ţinedeîngrijirea,tratamentulşireabilitareacelorcudizabilităţimentale.7

Aceastălucraredescrie„decalajuldesănăta-tementală”dintreresurseleexistentelamo-mentpentruasistenţăîndomeniulsănătăţiimentaleînAfricadeSudşi„povara”imensăcauzatădesuferinţăşidedizabilităţilepro-vocate de bolile mentale.8 Ea urmăreşte săidentificemultipleleinegalităţicareexistălanivelde resurse şi oportunităţipentruper-soanele bolnave mental şi fizic.9 În sfârşit,lucrareapuneîndiscuţieCDPDşiimplicaţiileacesteiapentruconceptualizareaşiînţelege-readizabilităţiimentale,precumşisfidărilecauzate de ea în trecerea sistemelor socialşidesănătatedinAfricadeSud,câtşiaso-cietăţii, în general, de la situaţia actuală deinegalitate crasă şi discriminare împotrivapersoanelorcudizabilităţimentalelaositu-aţieîncareceicudizabilităţimentalesevorputeabucuradeparitatedeplinăînrespecta-readrepturiloromului.

1.„Declajuldesănătatementală”lanivelglobal

1.1.Povaradecalajuluidesănătatemen-tală

Lanivelglobal,tulburărilementaleşineuro-logicesuntresponsabiledeaproximativ14%din povara globală cauzată de boli, în timpcemaimultde30%dinaniideviaţăajustaţiladizabilitate(AVAD)potfiatribuiţiacestorboli.10Îndeceniileceurmeazăseaşteaptăocreştereaacestorcifre.Înprezent,afecţiuni-leneuro-psihiatricedepăşescatâtafecţiunilecardiace,câtşiceleoncologiceîncalitatedecauzăadizabilităţilorgeneratedeafecţiunilenetransmisibile.Maimultcaatât,afecţiunilementalesuntdeseoriacompaniatedeafecţi-unifizice,cumarfiboliledeinimă,cancerulşi afecţiunile metabolice.11 Acest fapt esterelevant înmod special în contextul SVMM


100

din Africa Sub-Sahariană, unde pandemiileHIV-SIDAauadăugatconsiderabil lapovaracauzatădeafecţiunileşidizabilităţileneuro-psihiatrice.12 Afecţiunile mentale sunt res-ponsabile de: o mortalitate ridicată provo-catădesinuciderişiauneisperanţedeviaţăreduse;de suferinţe colective şi individualeconsiderabile; de pierderi semnificative alefuncţionalităţiişiproductivităţii;dedizabili-tăţi extinse;precumşideopovară enormăasupra familiilor şi îngrijitorilor. ImpactuldizabilităţiimentaleestesimţitcelmaiacutîncontextulSVMM.13Deexemplu,aproxima-tiv86%dincele800.000desinucidericareaulocînlumeseproducînSVMM,şiaceastăcifrepoatefisubestimatădatorităsistemelordemonitorizareşiraportarecaresuntdese-oriinadecvateînastfeldecontexte.14

Potrivitdatelor,afecţiunilematernaleşipe-rinatalesuntmaidesîntâlniteînSVMM15,întimp ce alte studii confirmă existenţa uneiasocieri dintre afecţiunile maternale şi pe-rinataleşiefectelenegativeasupranou-năs-cuţilor (inclusiv greutatea mică la naştere,subnutriţia,problemeledecreştere,diareeaşi subdezvoltarea locomotorie şi cogniti-vă).16Bolileşidizabilităţilementalesuntatâto cauză, cât şi un efect al leziunilor şi acci-dentelor traumatice.17 În sfârşit, afecţiunilelegatedeabuzuldesubstanţedeseoriaulocîn paralel cu bolile de ordinmental şi suntasociate cu efectemultiple lanivel social şidesănătate.18

1.2.Resurseleglobaleîndomeniulsănă-tăţiimentale

În ciuda acestor fapte alarmante, serviciilepentrupersoanelecuafecţiunişidizabilităţimentale sunt inadecvate aproape la niveluniversal.Maimult ca atât, în timp ce s-aufăcutprogreseserioaseînpromovareasănă-tăţiişiaprofilacticiibolilorlageneral,acelaşilucrunupoatefispusîncazuldizabilităţilor

mentale.Ignoranţa,prejudiciulşistigmasuntlargrăspândite.Aceastăsituaţieeste,fărăîn-doială,mai rea în contextul SVMM. Analizadatelor furnizate de Proiectul Atlas al Or-ganizaţieiMondialeaSănătăţiidedicatpro-blemelordesănătatementalăindicăasupraunei„neglijenţe largrăspândite,sistematiceşi de durată în alocarea resurselor pentruserviciile de sănătatementală în statele cuveniturimici şimedii”19Serviciidebazădeasistenţămedicalăpentruafecţiunilementa-leexistădoarînjumătatedinSVMM,întimpcedoar60%dinţăriledinlumedispundein-stituţiipentruformareaprofesionalăalucră-torilorîndomeniulmediciniiprimareînceeace ţine de prestarea serviciilor de sănătatementală.ÎnAfricaşiAsiaexistăoinsuficienţăvăditădepaturipentruceicarenecesităspi-talizareaînlegăturăcucondiţiiledesănătatementală.Numărulmediudepaturiînstateleafricaneestede0,34pentruopopulaţiede10.000depersoaneşi73%dinacesteasuntsituate înspitaleledepsihiatrie. ÎnAsia, si-tuaţiaesteşimairea,cudoar0,33paturila10.000delocuitori,întimpce83%dinaces-tea sunt situate în spitalele de psihiatrie.20 Princontrast,Europadispunedeomediede8paturipentru10.000delocuitorişi,cuex-cepţiaunorSVMMdinEuropaCentralăşideEst,majoritateaacestorpaturisuntamplasa-teînspitalurisituateîncomunitate.21Multedinspitalelepsihiatricerămâna finecores-punzătoarepentrureabilitareaşi reintegra-reaindivizilorinternaţicuafecţiunimentalesevere.Înmodsimilar,seatestăungradînaltdeinegalitateîntrestatelecuvenituriridica-te(SVR)şiSVMMînceeaceţinedenumăruldecadremedicalepregătiteprofesional.Nu-mărulmediudepsihiatriînSVR,deexemplu,estede10,5pentru100.000delocuitori, încomparaţiecustatelecuveniturimici(SVM),undenumărulmediuestede0,05pentruopopulaţiede100.000.22Lanivelglobal, ser-viciilede sănătatementalăprimesco sumădisproporţionatderedusădinbugetelealo-


101

catesănătăţii;deseoriserviciiledesănătatementalăsuntfinanţatedinbugetuldesănă-tategeneral,undeacesteanuauoprioritatepreamare.Acestaesteînmodspecialcazulţărilor afectatede alteproblememajoredesănătate,cumarfiHIV/SIDA,tuberculozaşimalnutriţia.Înceeaceţinedelegislaţiaşipo-liticiledestatîndomeniulsănătăţiimentale,SVMMauosituaţiedeosebitdeprecară.Lascarăglobală, aproximativo treimedin ţărinudispundeastfeldereglementări laniveljuridic,iarînAfrica,doarjumătatedinstateaureglementăriîndomeniu.Omaredinţări-lecaredispundelegislaţiecereglementeazădomeniulsănătăţiimentalenuaurevizuit-odezecideani,lipsindu-şipopulaţiaafectatădebolimentaledeprotecţiejuridică.23

2.„Decalajuldesănătatementală”înAfricadeSud

2.1.DecalajuldesănătatementalăînAfricadeSud

AfricadeSudesteunstatcuveniturimedii,cu o populaţie de 47 de milioane, caracte-rizatdeomultitudinede factoride risc so-cio-economici ce afectează situaţia privindincidenţaafecţiunilorşidizabilităţilormen-tale(asevedeaTabelul1).Eaestesituatăpelocul13înlumedupăpondereapopulaţieicelocuieştesubniveluldesărăcie(50%);esteadouadupănivelulde inegalitateavenitu-rilor (coeficientulGINI este 65); are a 19-aceamaiînaltăratăaşomajului(24%)şidis-pune de un grad înalt de urbanizare, fiindplasatăpelocul41,cuoratăde1,4%.24Maimult ca atât,Africade Suddispunede rateextraordinardeînaltealecrimeişiviolenţei,unadintrecelemaiînalteratedemortalitatecauzatădeaccidenterutiereiesteplasatăpelocul 99 din 121 de ţări, conformunui cla-sament al revisteiThe Economist din 2007,efectuatînbazaunui„indiceglobalalpăcii”.25 Deasemenea,AfricadeSudocupălocul4în

lumedupăratacrimelorlegatedetraficulşiconsumuldesubstanţenarcoticeşi,potrivitOficiuluiNaţiunilorUnitepentruDroguri şiCrimă (ONUDC), este plasată acum în top30%alţărilorafectatedeabuzuldesubstan-ţeopiacee.26Deasemenea,eaestesituatăînepicentrul pandemiei HIV/SIDA din AfricaSub-Sahariană cu a 4-a cea mai înaltă ratădeprevalenţă(18%)şicelmaimarenumărdeoameniafectaţideHIV/SIDAdin lume.27 HIV/SIDAesteasociatăcuopovarăsemnifi-cativîncreşterecauzatădeafecţiunişidiza-bilităţi neuro-psihiatrice, inclusiv depresie,anxietate,psihozăşidemenţă.28Înplus,mor-talitateageneratădeSIDAafecteazănegativcopiii, sutedemii dintre care au rămasor-fani.Gospodăriile condusede copii suntunfenomendesîntâlnitînAfricadeSud.Dease-menea,existădovezisubstanţialecăsărăcia,inegalitatea,urbanizarea, şomajul, traumeleşiviolenţa,precumşiabuzuldedroguricon-stituiefactorideriscfundamentaliîncauza-reaafecţiunilormentaleşi,astfel,contribuielacreştereapoveriicondiţionatedeafecţiu-nileşidizabilităţilementaleasuprauneiso-cietăţi.29

Până relativ recent, au existat puţine dateprivind epidemiologia afecţiunilor mentaleînAfricadeSud.Cutoateacestea,Studiulpri-vindstresul şi sănătatea la sud (SSS),partecomponentă a Studiului OMS cu privire laStarea globală a sănătăţii mentale (SGSM),efectuatînperioada2002-2004,aprodusunşirderezultateînbazaunuieşantionformatdin4351deadulţi.30Prevalenţade12luniaoricăreiafecţiunidetipDSM-IV/CIDI31afostde16,5%,celemaidesîntâlniteafecţiunifi-ind agorafobia (4,8%), afecţiuni depresivemajore(4,9%),abuzulsaudependenţadeal-cool(4,5%).AutoriicercetăriiSSSaunotatcăratadeprevalenţăaafecţiunilormentaleor-dinareestesemnificativmaimareînaltstatafrican supus studiului SGSM,Nigeria, şi căaceastaeste,de fapt,aproapede indicatorii


102

IndicatoriPoziţiaînclasamentulmondial(dinnumărultotaldeţări)

Pondereapopulaţieicaretrăieştesubpragulsărăciei 50% Locul13înlume(100)

Indiceledeinegalitateaveniturilor(coeficientulGINI) 65 Locul2înlume(134)

Rataşomajului 24% Locul19înlume(131)

Ratadeurbanizare 1.4% Locul41înlume(63)

Ratadecriminalitate(la100.000locuitori) 47.5 Locul3înlume(121)

Violuri(la100.000locuitori) 1.2 Locul1dinlume(65)

Atacuri(la100.000locuitori) 12.1 Locul1dinlume(57)

Spargeri(la100.000locuitori) 8.9 Locul10dinlume(54)

Infracţiunitotalpecapdelocuitor(la100.000locuitori) 77.2 Locul10dinlume(60)

Infracţiunilelegatededroguri(la100.000locuitori) 53.8 Locul4dinlume(60)

Ratadeîncarcerare(la100.000locuitori) 335 Locul18dinlume(155)

Decesedintraficrutier(la100.000locuitori) 33.2 Locul24dinlume(178)

Abuzuldedroguriopiacee(la100.000locuitori) 0.38 Locul47dinlume(133)

IndiceleMondialdePace 2.4 Locul22dinlume(121)

PrevalenţaHIV 18% Locul18dinlume

NumăruldeoameniinfectaţicuHIV/SIDA 5,7milioane Locul1înlume

DecesecauzatedeHIV/SIDA(anual) 350mii Locul1înlume

Incidenţatuberculozei(la100.000delocuitori) 600 Locul9(200)

Speranţadeviaţălanaştere(ani) 48,9 Locul16delaurmă(221)

Ratamortalităţii(la1.000delocuitori) 17 Locul12înlume(220)

Ratamortalităţiiinfantile(la1,000denaşterivii) 44,4 Locul59înlume(221)

Ratasuicidului–total(la100.000delocuitori) 15,4 Locul22înlume(106)

Ratasuicidului–bărbaţi(la100.000delocuitori) 25,3 Locul17înlume(103)

Ratasuicidului–femei(la100.000delocuitori) 5,6 Locul26înlume(103)

Număruldemedici(la1.000delocuitori) 0,77 Locul119înlume(201)

Număruldepsihiatri(la100.000delocuitori) 0,28

Număruldepsihologi(la100.000delocuitori) 0,32

Lucrătorisocialiîndomeniulsănătăţiimentale(la100.000delocuitori) 0,4


103

IndicatoriPoziţiaînclasamentulmondial(dinnumărultotaldeţări)

Terapeuţiocupaţionaliîndomeniulsănătăţiimentale(la100.000delocuitori) 0,13

Surori medicale în domeniul sănătăţii mentale(la100.000delocuitori) 10

Paturi psihiatrice în instituţiile de sănătate mentală(la 100.000 de locuitori) 24

comunitate rămân a fi subdezvoltate, astfelîncâtpacienţiiajungsăfieinstituţionalizaţi,fărăsperanţareabilităriişireintegrăriilorîncomunitate.Aceastăstaredelucrurirămâneîn continuare neschimbată în ciuda angaja-mentelor legislative de a reforma sistemuldeasistenţămedicalăîndomeniudincadrulMHCA.

Întimpcecadrullegislativesteprezentşiopoliticăîndomeniulsănătăţiimentaleafostaprobată în1997,acestdocumentnua fostdatpublicităţiilargişiniciimplementatpânăînprezent34,dincauzaproblemelordeordinadministrativ, a celor legate de capacităţi-le existente, precum şi de prioritatea joasăacordatăsănătăţiimentaledecătredeparta-menteledesănătatelanivelprovincial.35 De asemenea,nuexistăunplannaţionalprivindsănătateamentală, iar laniveldeprovincie,doarunadincele9provinciidispunedeunplanconcretcevizeazăsănătateamentală.36Lipseşteşiunbugetspecialpentrusănătateamentalăatât lanivelnaţional,câtşi lanivelprovincial şi, prin urmare, serviciile de să-nătate mentală sunt finanţate din bugetulpentruserviciimedicalegeneral,undeajung,inevitabil,lasfârşituluneilistelungidenece-sităţiurgenteatuncicândsuntluatedeciziileprivind alocaţiile financiare. Într-un sondajrecentefectuatîntoatecele9provincii,Lund

dinColumbiaşiLiban.Unaspect interesanteste că ambele state dispun de indicatorisocio-economicisimilari celordinAfricadeSudşiautrecut,deasemenea,prinexperien-ţaunorconflictecronice.32Autorii studiuluiSSSaumaiobservăcăprevalenţaestimatăaabuzuluidesubstanţeînAfricadeSud(5,8%)estededouăorimaimaredecâtceadinaltestatedincadrulstudiuluiSGSM,cuexcepţiaUcrainei.Cuoratănaţionalăasuiciduluide15,4 la 100.000 de locuitori, Africa de Sudestesituatăpelocul22înlume.33

2.2.ResursepentruserviciiledesănătatementalăînAfrica

În ciuda legislaţiei progresiste în domeniulsănătăţiimentaledinAfricadeSud(deexem-plu,MHCA),existăosumedeniedebariereîncalea finanţării şi dezvoltării serviciilor desănătatementală,careaudreptrezultatur-mătoarele:(i)spitalelepsihiatriceaunevoiedereparaţii,deaceeadeseorisuntimposibildeutilizat;(ii)deficitseriosdelucrătorime-dicali pregătiţi profesional; (iii) inabilitateadeadezvoltaserviciipsihiatriceterţiaredeimportanţă vitală (cum ar fi serviciile pen-tru copii şi adolescenţi, servicii psihogeri-atrice, servicii neuropsihiatrice etc.) şi (iv)serviciile de reabilitare psihosocială şi celedeacordareaasistenţeimedicalelanivelde

Tabelul1:Indicatorisocio-economicişidesănătateînAfricadeSud


104

şi colegii săi au stabilit că doar 3 provinciidispuneau de informaţii asupra cheltuieli-lordindomeniulsănătăţiimentale–acesteaauprezentatcifrelede1%,5%şi,respectiv,8%.37Întimpceacestprocentajcorespundemediei pentrumajoritatea statelor cu venitmediu, el reflectă un nivel disproporţionatdecoborâtalalocaţiilorbugetarepentrudo-meniul sănătăţiimentale (în special ţinândcontdeincidenţaînaltăaafecţiunilormenta-leşidefaptulcăpeste30%dinaniideviaţăajustaţi ladizabilitate (AVAD) sunt atribuiţiacestuitipdeafecţiuni).38

Cercetările efectuate în provincia KwaZulu-Natalarelevatungradînaltdeinegalitateînalocarea bugetelor provinciale de sănătatepentruinstituţiilepsihiatrice.39Creşterilebu-geteloralocatepentru6spitalepsihiatricepeparcursuluneiperioadede5ani(2006-2010)auvariatîntre8%-15%cuomedieacreşte-riipentrucei5anidecirca19%şiocreşteremedie anualăde3,8%.Această situaţie vineîn contrast cu creşterile alocaţiilor bugetarepentru7spitalegeneraleasupraaceleiaşipe-rioadede5ani,carevariazădela29%la64%,cuocreşteremediede51%pentrucei5anişi de circa 10,2% de creşteremedie anuală.Creştereamediecumulativăaalocaţiilorbu-getarepentruspitalelepsihiatriceafostvizi-bilmaijoasădecâtceapentruspitalelegene-rale.Maimult,aceastăanalizăaarătatcă4dincele6spitalesupusesondajuluiauavutpartechiarşideoreducereabugetuluialocatdelaan la an, celpuţin într-unmomentdinperi-oada respectivă.Acest fapt creează impresiacăguvernulnuconsiderăserviciilepsihiatriceundomeniuprioritarşiestepregătitsăsacri-ficeexpansiuneaserviciilorpsihiatricepentruamenţinefuncţionalitateaserviciilorînspita-lelegenerale.

MHCA a legiferat introducerea comisiilor derevizieprivind sănătateamentală (CRSM) înfiecare regiune din ţară. Constituirea unor

astfeldecomisiiesteresponsabilitateadepar-tamentelor de sănătate provinciale. Acestecomisiiaufuncţiide„ombudsman”,reprezen-tând interesele pacienţilor, revizuind trata-menteleobligatorii, audiindapeluri şi inves-tigândacuzaţiiledeabuz.ÎntimpceCRSMaufostcreateînmajoritatearegiunilor,eficienţaşieficacitateaacestoravariazăconsiderabil.OrevizierecentăefectuatăînprovinciaKwaZu-lu-Natal,deexemplu,adepistatcăCRSMavi-zitatdoar7dincele36despitaledinregiuneînultimele6luni,întimpce10spitalefien-aufost vizitate niciodată, fie nu au fost vizitatedelocînultimii2ani.40Autoriiauobservatcăineficienţele de ordin operaţional limiteazăsubstanţial „capacitatea comisiei de reviziesau a instituţiilor judiciare de a interveni întimputilîncazuluneiîncălcăriaActului”.

Înceeaceţinederesurseledecaredispunspi-talelepentruacordareaserviciilorpsihiatri-ce,AfricadeSudnuareosituaţiepreareaîncomparaţiecualtestateafricane,dispunând,înmedie,de2,1paturila10.000delocuitori,darareosituaţiereaîncomparaţiecumediaeuropeanăde8paturila10.000delocuitori.Dinaceste2,1paturi,1,8suntamplasate înspitalepsihiatriceşi0,3înspitalegenerale.40 Această cifră reprezintă puţin peste 60%din paturile necesare pentru a corespundenormelorstabilitedeDepartamentulNaţio-nal de Sănătate alAfricii de Sud.42Disponi-bilitateapaturilorpentruserviciipsihiatricevariazăînmodsubstanţialdelaoprovincielaalta–deexemplu,KwaZulu-Natalaredoar25%dinnumăruldepaturinecesarepentruacorespundenormelorstabilite.43

Serviciileîncomunitateauceamaireasitua-ţie:existădoar80deinstituţiidetratamentîn toată ţara (pentru o populaţie de 47 demilioane),jumătatedinacesteasuntasigura-teşigestionatedeoorganizaţieneguverna-mentală (FederaţiaSud-AfricanăaSănătăţiiMentale–FSASM).Deasemenea,maiexistă


105

0,36depaturila10.000delocuitori,situateîn63deinstituţiirezidenţialecomunitareînîntreagaţarăşi,dinnou,jumătatedinacesteaseaflăîngestiuneaSAFMH.

Resurselestructurateînmodspecificpentrutratamentul copiilor şi adolescenţilor suntvădit inadecvate. Doar 1,4% din instituţiileambulatorii, 3,8% din paturile din spitale-le generale şi 1% din spitalele psihiatricesuntpentrucopiişiadolescenţi.44NuexistăinformaţiidisponibileînprivinţanumăruluitotaldepsihiatripentrucopiişiadolescenţiînAfricadeSud(şinumărulvariazăconside-rabilde laregiune laregiune),dar, îngene-ral,aceştiasuntfoartepuţini.Deexemplu,înprovinciaKwaZulu-Natal(careareopopula-ţiede10milioane)existădoardoiastfeldespecialiştiînsistemuldesănătatepublică.

Resurseleumanepentruasigurareaservici-ilorde îngrijiremedicală îndomeniulsănă-tăţiimentaleînAfricadeSudsuntextremdeinadecvate.Unstudiunaţionalrecentarele-vatcă la100.000delocuitori, ţaraaredoar0,28psihiatri,0,32psihologi,0,4lucrătoriso-ciali,0,13terapeuţiocupaţionalişi10surorimedicale.45Astfel,înceeaceţinedepsihiatri,AfricadeSudaremaipuţinde30%dinnu-mărulnecesarpentruacorespundenorme-lornaţionalede1la100.000delocuitori.Maimultcaatât,aceastăcifră(0,28la100.000delocuitori)estemultsubmediaaltorstatecuvenitmediu (care este de aproximativ 5 la100.000delocuitori)şichiarşimaimultsubmediastatelorcuvenitridicat(careestedecirca15la100.000delocuitori).46Maimult,majoritatea specialiştilor din domeniu tindsăfiesituaţiîncentreleurbane,lăsândlargiregiuniruraledinţarăfărăastfeldeservicii.Deexemplu,dincei32depsihiatricelucrea-zăînsectorulpublicdesănătateînprovinciaKwaZulu-Natal, doar 6 sunt situaţi în afaraoraşelormari.

Astfel,esteclarcăînAfricadeSudresurse-le alocate sănătăţii mentale sunt necores-punzătoareşi,ţinândcontdepovaramajorăcauzată de afecţiunile respective, care este,fărăîndoială,sporitădecondiţiilesocio-eco-nomicedesărăcie,inegalitate,violenţăşiboliinfecţioase, există un decalaj considerabildintre necesităţi şi servicii. Acest fapt estedemonstratşidestudiileefectuaterecent.ÎnstudiulSSS,doar28%dinadulţiicuoafecţiu-neseverăsaumoderat-severăşidoar24,4%dincazurilemaipuţingraveauprimitvreuntratament.47AltestudiirealizateînprovinciaKwaZulu-Natalaratăcă,pentru tratamentulproblemelor de sănătate mentală, o parteconsiderabilădinlocuitorisebazeazăpeser-viciidetipinformallaniveldecomunitate.48 Într-un eşantion de pacienţi cu psihoză deprimepisod(PPE),Burnsşicolegiiaudepis-tatcă38,5%auconsultatunvracitradiţionalpentruafecţiuneapsihoticăincipientăînain-tedeprimulcontactcuserviciilepsihiatriceformale.49Aceastăcifrăestecomparabilăcuratele raportate înalteSVMM–o treime înZambia,24% înSingaporeşi23% în Iran.50 Consultareacuvraciitradiţionalipoateamâ-na accesul la îngrijire pentru persoaneleaflatelastadiulincipientdedezvoltareabo-liimentale, faptcearputeaaveaun impactnegativ asupra cursului şi efectelor bolii îngeneral.51Vraciitradiţionalisuntmaiaccesi-bilidinpunctdevederegeograficşiculturalpentrumulţicetăţeni,înspecialînprovinciaKwaZulu-Natal, care este înmare parte ru-rală.Existădovezică,înaceastăregiune,unnumăr semnificativ de indivizi afectaţi deproblemedeordinmentalconsultăînprimulrând vracii tradiţionali, în ciuda faptului căserviciile acordate de aceştia sunt deseorimaiscumpedecâtserviciiledesănătatepu-blice.52Înafarădebarierelefinanciareşige-ografice,unaltfactormajorceîiconducepeindivizilaserviciilevracilortradiţionaliestestigmatulsocietalasociatcuutilizareaservi-ciilor medicale tradiţionale.53 Astfel, Africa


106

deSud,caşimajoritateaSVMM,estecaracte-rizatănudoardedisponibilitateainadecvatăaresurselorpentrusănătateamentală, ci şidenumeroasebariereînaccesullaserviciiledeasistenţămedicalădestinateproblemelordesănătatementală.54

3. Decalajul de sănătate mentală este oproblemăcevizeazădrepturileomului

ÎnAfricadeSud,decalajuldintrepovaraca-uzată de afecţiunile şi dizabilităţilementaleşi penuria relativă de resurse în domeniulsănătăţiimentaleeste,însine,oproblemăcevizeazădrepturileomului.Statulareobliga-ţiadeaasiguracuserviciicearsatisfacene-cesităţiledesănătatealepopulaţieisale;esteclarcăserviciilepentruceiafectaţidebolişidizabilităţimentalesuntextremdeinadecva-teşi,pentrumulţioameni,inaccesibile.Afri-cadeSudnuestenicipedeparteunicaţarăcaracterizată printr-un decalaj de sănătatementală–într-adevăr,majoritateaţărilornureuşesc să satisfacă necesităţile cetăţenilorlor în domeniul sănătăţiimentale.55 Cu toa-teacestea,AfricadeSudesteonaţiunecareşi-aasumatînmodpublicangajamentuldearespectadrepturilepersoanelorcuafecţiunişi dizabilităţimentale – atât prin adoptareauneiadintrecelemaiprogresistelegislaţiidinlumedindomeniulsănătăţiimentale,56câtşiprin semnarea şi ratificarea CDPD. În asu-mareaacestorangajamente,guvernulAfriciideSudşi-aafirmatcredinţa în faptulcă toţimembriisocietăţiiaudreptulfundamentalşiconstituţionallaîngrijire.Dupădecenii(dacănuchiarsecole)derasismşidiscriminarepebazădeetnie,noulregimafostdedicatşiper-severentînpromovareadrepturilorgrupuri-lorminoritaresupuseîntrecutdiscriminăriidin partea societăţii. Constituţia Africii deSudgaranteazăacestedrepturişiesteclarcădiscriminareapebazăderasă,gen,orientaresexualăsaudizabilitatefizicăestepedepsităînmodseverdenoulsistem.57

Respectiva tendinţă însănu îi vizează şi pecei afectaţi de boli sau dizabilităţimentale.Caşiînînmultealteţăridinîntreagalume,persoanelecudizabilităţimentalecunosczide zi omultitudinede formede inegalitateşi discriminare.58 Pacienţii se confruntă cudiscriminare şi prejudicii atât în afara, câtşi în cadrul sistemului de sănătate, – subformaoportunităţilorredusedeangajareîncâmpulmuncii,darşideordinsocial,mani-festateprinlipsireadedrepturişirestricţio-nareadrepturilor lor civile,prin tratamentinferioralbolilorcomorbide,precumşisubformastigmatuluisocial.Aceastăstaredelu-cruriestereflectată,dupăcumamvăzut, îneşecul statului de a reducedecalajul de să-nătatementalăprinasigurareacuresurselenecesare, ceeacear însemnacăpersoanelecu dizabilităţi se confruntă cu o încălcareflagrantădinpartea statului adreptului lorfundamental la îngrijire. Acest fapt cere oabordarebazatăpedrepturileomuluiînso-luţionareaproblemeideclajuluide sănătatementalăatâtînAfricadeSud,câtşiînrestulstatelorlumii.

4.Oabordarebazatăpedrepturileomu-lui a inegalităţii în domeniul serviciilordesănătatementală

CDPDcreeazăuncadrupentruoabordareaproblemelor ce ţindedizabilităţibazatăpedrepturi, precum şi „cheamă la efectuareaschimbărilor ce merg dincolo de calitateaîngrijirii pentru a include în reformă atâtdomeniullegal,câtşiceldeservicii”şi„cereelaborareaunorpoliticicarearprevedeac-ţiuni îndreptate spre stopareadiscriminăriiîn societate, în general, şi care ar avea unefectdirectasuprasănătăţiişibunăstăriice-lorafectaţidedizabilităţi[mentale]”.59CDPDstabileşteunşirdeprincipiidirectorii:

a) respectarea demnităţii inerente,autonomiei individuale, inclusivadreptului


107

la propriile decizii şi la independenţapersoanei; b) non-discriminarea; c) participarea deplină şi efectivă, pre-cumşiincludereaînsocietate; d) respectareadiferenţelorşiacceptareapersoanelorcudizabilităţicafiindparteadi-versităţiiumaneşiaumanităţii; e) egalitateadeşanse; f) accesibilitatea; g) egalitateadintrefemeişibărbaţi;şi h) respectarea capacităţilor evoluân-deale copiilor cudizabilităţi şi respectareadreptuluicopiilorcudizabilităţilapăstrareaproprieiidentităţi.60

Înafarădeacesteprincipii,CDPDevidenţia-zăimportanţaunuisetdedrepturiînrudite.Acesteainclud: 1) recunoaşterea egală în faţa legii, ac-cesullajustiţieşireformalegislativăpentruabolireadiscriminăriiînsocietate; 2) sensibilizarea şi educarea societăţii,combaterea prejudiciilor şi sensibilizareaprivindcapabilităţilepersoanelorcudizabi-lităţi; 3) dreptullaviaţă,libertateşisecuritateapersoanei,inclusivprotecţiedelatratamentdegradant,abuz,exploatareşiviolenţă; 4) dreptullamişcare,mobilitate,traiin-dependentşiincluderedeplinăîncomunita-te, inclusivaccesuldeplin laviaţaculturală,recreaţie,distracţiişisport; 5) libertateadeexpresieşiopinie,acce-sul la informaţie şi participarea deplină laviaţapoliticăşipublică; 6) respectarea vieţii private, acasă şi înfamilie,inclusivlibertateadealuadeciziiceţindecăsătorieşideafipărinte; 7) dreptul laegalitate îneducaţie,mun-căşiangajareînserviciu,inclusivadaptareacompletăacerinţelorindividuale; 8) dreptullasănătate,abilitareşireabili-tare;şi 9) dreptullaunstandardadecvatdetrai,

locdetraipotrivitşiprotecţiesocială.61

În ceea ce ţine de afecţiunilementale, cumpoate acest cadru răspunde la întrebareanoastrădespreinegalităţileşidiscriminareaprezentăînsocietateşilaniveldeserviciidesănătatementală?Maispecific,dacăamluaacesteprincipiişidrepturişile-amaplicalacontextulAfriciideSud,ceacţiunisuntnece-sarepentru capersoanele cudizabilităţi săpoatăbeneficiadeegalitatedeplină,delipsadiscriminăriişirecunoaştereadeplinăaper-soanei?Unplandeacţiuni lanivelnaţional,darşilocalarputeainclude:

1. Crearea unei mişcări de advocacy pu-ternice, conduse de persoane cu dizabilităţi mentale. S-a demonstrat înmod repetat căactivităţile advocacy, ce vizează problemelelegatedereformalegislaţiei,dezvoltareaser-viciului şi transformareasocietăţii, condusedebeneficiarsuntcelemaiefectiveînstopa-rea discriminării şi stigmatizării, precum şiînrealizareaînpracticăadrepturiloromuluipentrugrupurileminoritarespecifice.62

2. Reforma legislativă pentru lichidarea discriminării, scoaterea în afara legii a abu-zurilor şi protejarea libertăţii, demnităţii şi autonomiei personale. Legile cu privire laconstrângereacivică,carelipsescindiviziidelibertăţilelor,„trebuiesăasigureoprotecţieminimăde fond şideprocedurăpentru ca-pacitatea persoanelor bolnave mental de aacţionaindividual”.63Deasemenea,astfeldelegitrebuiesăgarantezedreptullaconsilie-re,apelşirevizieînceeaceţinedeconstrân-gerile involuntare, precum şi compensareîncazde încălcărialedrepturilor.Deoarecepersoanele cu dizabilităţimentale ar puteasănudispunăde capacitateade a-şi prote-ja drepturile personale în timpul afecţiunii,trebuie să existe un mecanism pentru mo-nitorizarea şi executarea acestor drepturi.CRSM-urile createprinMHCAconstituieun


108

bunînceput,fiindmenitesăexercitefuncţiadeombudsman.64Cutoateacestea,dupăcumammenţionatanterior,funcţionalitateaşiac-tualeleputerialeacestorcomisiisuntnesa-tisfăcătoare.Dacăacesteasedorescafimaimultdecâtungestsimbolic,statultrebuiesăacţioneze de urgenţă în direcţia implemen-tăriistructuriidate,ostructurăimportantă,încalitatedeprotectorefectivaldrepturiloromuluipentrupersoanelecudizabilităţi.

3. Reforma legislativă pentru realizarea ega-lităţii de şanse, acces şi participare la toate aspectele vieţii. Chiar dacă reforma legisla-tivă în domeniul asistenţei medicale estede o importanţămajoră, aceasta trebuie săfie acompaniată demăsuri legislative ce îşipun drept scop reducerea inegalităţilor şia discriminării persoanelor cu dizabilităţimentalelanivelsocial,economicşipoliticînîntreagasocietate.Egalitateadefondnecesi-tăacordareadeatenţiecontextuluisocialcecontribuielaapariţiadizabilităţilormentale,precumşilamodulîncareindiviziiutilizeazăserviciiledesănătatementală.

4. Includerea dizabilităţii mentale pe agenda programelor şi obiectivelor de dezvoltare, cum ar fi Obiectivele de dezvoltare ale mileniului. Lanivelinternaţional,naţionalşilocal,drep-turileşi„necesităţile”persoanelorcudizabi-lităţitrebuiesăfie incluseînprogrameleceaudreptscopatingereaobiectivelordedez-voltareşireducereasărăcieişiainegalităţii.

5. Reforma serviciilor sociale şi de sănătate mentală cu alocarea echitabilă a finanţării pentru resurse, infrastructură şi dezvoltarea programelor. Împreunăcualteguverne,gu-vernulAfriciideSudtrebuiesăfiepresatsăsatisfacăchemăriletotmaideselaintensifi-careanumăruluişisporireacalităţiiservicii-lorsocialeşidesănătatementalărelevante,precumşisăcreascăalocaţiilebugetarepen-trusănătateamentală.65SemnatariiCDPDşi

ai Protocolului său facultativ trebuie să fietraşi la răspundere în privinţa satisfaceriiobiectiveloracestora înplanificarea lanivelnaţional. Crearea Comitetului pentru Drep-turile Persoanelor cuDizabilităţi în calitatede organ de monitorizare înseamnă că ce-tăţeniistatelorpărţialeCDPDdispundeunmijloc de reclamare a încălcărilor la nivellocalaCDPDşideobţinereacompensaţiilorrespective.66

6. Înlăturarea barierelor din calea accesului la servicii de sănătate, cu care se confruntă persoanele afectate de dizabilităţi mentale. Pentru a înlătura barierele financiare dincaleaaccesului celorcudizabilităţimentalesuntnecesarereformelegislative.Deaseme-nea,estenevoiedelegislaţiepentruarealizaegalitateaşiapuneînafaralegiidiscrimina-reaînbazădeetnie,rasă,genşivârstăînceeaceţinedeserviciiledeasistenţămedicală.Însfârşit,estenevoiedeaefectuaînmodcon-tinuu campanii şi programe de educare cuprivireladizabilităţilementaleşidrepturilepersoanelorcuastfeldedizabilităţiîncadrulsistemuluidesănătate.

7. Lichidarea barierelor din calea accesului la oportunităţi sociale, de familie, de recree-re ce ţin de locul de trai şi de muncă, precum şi asigurarea participării depline pentru per-soanele cu dizabilităţi mentale. Reforme le-gislative, precum şi campanii şi programepublice şi instituţionale trebuie să fie im-plementate la nivel local şi naţional pentrua înlăturaacestebarieredeaccesibilitate, aeliminastigmatulsocialşiaasigurapartici-parea deplină a persoanelor cu dizabilităţimentale.UnlocdetraipotrivitesteundreptfundamentalconsfinţitdeCDPDşipoliticilenaţionale; respectiv, reforma legislativă şi apoliticilorîndomeniutrebuiesăfieefectuatăluândînconsideraţienecesitatearespectăriiacestuidrept.


109

8. Reformarea sistemului de servicii şi trece-rea de la îngrijirea de tip instituţional la acor-darea tratamentului, îngrijirii, reabilitării şi reintegrării în cadrul comunităţii. După cumdeclară Alicia Yamin şi Eric Rosenthal: „Dinperspectiva drepturilor omului, persoane-lesuntîndreptsălocuiascăşisăprimeascăîngrijireîncomunitatenupentrucăestemaieficient,darpentrucătoatefiinţeleumaneîşiformeazăidentitateaîncontextesocialeşiaudreptul lamuncăşistudii,precumşi laaseafla cu familia şi prietenii.”67 De asemenea,puterea de decizie şi de planificare în ceeace ţine de îngrijirea acordată în comunitateurmeazăafitransferată„indivizilorşicomu-nităţilorcare trebuiesă fiedeservitedesis-tem”.68Aceastaarînsemnacăintegrarea„be-neficiarilor”şiamembrilordefamilietrebuiesăfiefăcutăîncadrulstructurilordeluareadeciziiloratâtlanivellocal,câtşinaţional.

Concluzie

AfricadeSudşi-adeclaratcelpuţinintenţiadearespectaşiaasiguradrepturilepersoa-nelorcudizabilităţiprinadoptarealegislaţi-eişisemnareatratatelorinternaţionalerele-vante.Cutoateacestea,respectivanaţiunenu

reuşeşteîncontinuaresăsatisfacănecesităţi-lecetăţenilorsăiafectaţidedizabilităţimen-tale.Decalajuldesănătatementalăesteunulconsiderabil, înciudaunuiregimprogresistcareapledatpentrurespectareadrepturilorgrupurilordezavantajatedinsocietate.Deşilăudabile,eforturileAfriciideSuddeareali-zaegalitateadeformănutrebuiesăaibălocizolat,fărăeforturisimilaredeadvocacy,cen-tratepe realizareaegalităţiide fondpentrupersoanele cu dizabilităţi mentale. Factorirealidinviaţă,cumarfisărăcia,analfabetis-mul, inegalitatea veniturilor, vagabondajul,războiulşideplasamentul,discriminareaba-zatăpeetnie,rasăşigen,excludereasocială,stigmatulşiabuzul–toateauunimpactasu-praabilităţiipersoaneicudizabilităţimenta-ledeaaveaacceslaserviciişideaserealizaîncadrulcomunităţii.Oabordarebazatăpedrepturiaproblemelorceafecteazăpersoa-nelecudizabilităţiînseamnăaplicarealani-velnaţionalaunorastfeldetratatecaCDPD.Utilizareacadruluioferitdeconvenţiaîncau-zăşiaaltorsimilarepermiteformulareaunuiplanactivderăspunslamultipleleinegalităţişidiscriminareaexistentăînraportcudiza-bilităţilementale,atâtînAfricadeSud,câtşiînaltestate.

1 JonathanBurns,MBChB(UCT),MSc(Edin),FCPsych(SA),PhD,esteLectorSuperiorşiŞefSpecialistPsihiatruîncadrulDepartamentuluidePsihiatriedelaŞcoaladeMedicinaNelsonR.Mandela,UniversitateadinKwaZulu-Natal,Durban,AfricadeSud.Pentrucorespondenţă:DepartamentuldePsihiatrie,ScoaladeMedicinaNelsonR.Mandela,UniversitateadinKwaZulu-Natal,Durban,4000,AfricadeSud,e-mail:[email protected] ConvenţiacuprivireladrepturilepersoanelorcudizabilităţişiProtocolulfacultativaufostadoptatela13de-cembrie2006.Convenţiaafostdeschisăspresemnarepe30martie2007şiaintratînvigoarepedatade3mai2008.Website-ulUNEnableafostcreatpentruamonitorizatoateaspecteletratatuluişiconţineinformaţiicuprivirelaprincipiiledirectorii,intrareaînvigoare,semnatarii,procesuldemonitorizareaConvenţiei,precumşitextelecom-pletealeConvenţieişialeProtocoluluifacultativîncâtevalimbi.UNEnableestedisponibilla:http://www.un.org/disabilities/default.asp?navid=12&pid=1503 Convenţiacuprivireladrepturilepersoanelorcudizabilităţi.4 Vezi,deexemplu,Kohn,R.,Saxena,S.,Levav,I.andSaraceno,B.,The treatment gap in mental health care,înBul-letin of the World Health Organization, vol.82,2004,pp.858–866.5 MentalHealthCareAct,2002,disponibilpe:www.acts.co.za/mental_health_care_act_2002.htm6 Principiulintegrăriiînsistemulprimardeasistenţămedicalăjoacăunrolcentralînefortulglobaldesoluţionareaproblemelorceţindesănătateamentală.Deexemplu,OMSşiOrganizaţiaMondialăaMedicilordeFamilieauefec-tuatîncomunoinvestigaţieaprogresuluiînintegrareasănătăţiimentaleînserviciiledemedicinăprimară.Pentruîntregraportul,asevedeaWorldHealthOrganizationandWorldOrganizationofFamilyDoctors,Integrating mental health into primary care: A global perspective,Geneva,2008.


110

7 VeziBurns,J.K.,Implementation of the Mental Health Care Act (2002) at District Hospitals in South Africa: Trans-lating Principles into Practice,înSouth African Medical Journal, vol.98,No.1,2008,pp.46-51;şiRamlall,S.,Chipps,J.şiMars,M.,Impact of the South African Mental Health Care Act No. 17 of 2002 on regional and district hospitals designated for mental health care in KwaZulu-Natal,înSouth African Medical Journal, vol.100,No.10,pp.667-670.8 Cuprivirela„decalajuldesănătatementală”,asevedeaWHOWorldMentalHealthSurveyConsortium,Prevalen-ce, Sever ity, and Unmet Need for Treatment of Mental Disorders in the World Health Organization World Mental Health Surveys,înJournal of the American Medical Association, vol.291(21),2004,pp.2581–2590.Denotat,deasemenea,cătermenulde“povară”aicinecesităclarificare.Termenulnuesteutilizatînsensulcăindiviziirespectivisunt„opovară”sauosursădeproblemepentrualţioameni.Acesttermenesteutilizatpentruadescriereponsabilităţileşicosturileeconomiceşisocialeadăugateasociatefiecuprezenţauneiafecţiunimentale,fiecunecesitateadeaaveagrijădeopersoanăcudizabilităţimentale.9 Pentruotrecereînrevistăcuprinzătoareainegalităţilorcecaracterizeazăserviciiledesănătatementală,asevedeaBurnsJ.K.,Mental health and inequity: a human rights approach to inequality, discrimination and mental disa-bility,înHealth and Human Rights: An International Journal, vol.11,No.2,2009,pp.19-31.10 Prince,M.,Patel,V.,Saxena,S.,Maj,M.,Maselko,J.,Phillips,M.R.şiRahman,A.,No health without mental health,în The Lancet,vol.370,Issue9590,2007,pp.859-877.11 Pentruotrecereînrevistăcuprinzătoareadizabilităţiimentaleşiafecţiunilorfizicecomorbide,asevedeamaisus,p.10.Deasemenea,veziDeHert,M.,Dekker,J.M.,Wood,D.,Kahl,K.G.,Holt,R.I.şiMöller,H.J.,Cardiovascular disease and diabetes in people with severe mental illness: Position statement from the European Psychiatric Association (EPA), supported by the European Association for the Study of Diabetes (EASD) and the European Society of Cardiology (ESC),înEuropean Psychiatry,vol.24,Issue6,2009,pp.412-424.Pentruodiscuţieasupradizabilităţiimentaleşiaabuzuluidesubstanţecomorbide,cuunaccentdeosebitasupraSVMM,veziSrinivasaMurthy,R.,Psychiatric comor-bidity presents special chal lenges in developing countries,înWorld Psychiatry,vol.3(1),2004,pp.28–30.12 Jonsson,G.andJoska,J.A.,Assessment and treatment of psychosis in people living with HIV/AIDS,înSouth Afri can Journal of HIV Medicine,vol.10,No.3,2009,pp.20-27.13 AsevedeaThe Lancet,vol.370,Issue9590,2007,careconţineaoseriedin6articolecedocumentauevidenţaexistentăcureferirelasituaţiaglobalăprivindsănătateamentală,cuunaccentdeosebitpuspeSVMM.14 Vezimaisus,p.10.15 Cooper,P.J.,Tomlinson,M.,Swartz,L.,Woolgar,M.,Murray,L.andMolteno,C.,Post-partum depression and the mother-infant relationship in a South African peri-urban settlement,înBritish Journal of Psychiatry,vol.175,1999,pp.554-558;şiPatel,V.,DeSouza,N.andRodrigues,M.,Postnatal depression and infant growth and develop ment in low income countries: a cohort study from Goa, India,înArchives of Disease in Childhood,vol.88,2003,pp.34-37.16 Nilsson,E.,Lichtenstein,P.,Cnattingius,S.,Murray,R.M.şiHultman,C.M.,Women with schizophrenia: preg nancy outcome and infant death among their offspring, înSchizophrenia Research,vol.58,2002,pp.221-29;Bennedsen,B.E.,Mortensen,P.B.,Olesen,A.V.şiHenriksen,T.B.,Preterm birth and intra-uterine growth retardation among children of women with schizophrenia,înBritish Journal of Psychiatry,vol.175,pp.239-245;Webb,R.,Abel,K.,Pick-les,A.şiAppleby,L.,Mortality in offspring of parents with psychotic disorders: a critical review and meta-analysis,înAmerican Journal of Psychiatry,vol.162,2005,pp.1045-1056.17 O’Connor,T.G.,Davies,L.,Dunn,J.şiGolding,J.,Distribution of accidents, injuries, and illnesses by family type. AL-SPAC Study Team. Avon Longitudinal Study of Pregnancy and Childhood,înPediatrics,vol.106,2000,e68;Leiferman,J.,The effect of maternal depressive symptomatology on maternal behaviors associated with child health, înHealth Education and Behavior,vol.29,2002,pp.596-607;DeJong,J.T.,Komproe,I.H.şiVanOmmeren,M.,Common mental disorders in postconflict settings,înThe Lancet,vol.361,2003,pp.2128-2130.18 SrinivasaMurthy,R.,asevedeamaisus,p.11.19 Saxena,S.,Thornicroft,G.,Knapp,M.andWhiteford,H.,Resources for mental health: scarcity, inequity, and inef-ficiency,înThe Lancet, vol.370,Issue9590,2007,pp.878-889.20 OrganizaţiaMondialăaSănătăţii.Mental Health Atlas 2005,2005,disponibilpe:http://www.who.int/mental_health/evidence/atlas/global_results.pdf21 Saraceno,B.şiSaxena,S.,Mental health services in Central and Eastern Europe: current state and continuing con-cerns,înEpidemiol Psychiatr Soc, vol.14(1),2005,pp.44-48.22 Shah,A.A.şiBeinecke,R.H.,Global mental health needs, services, barriers and challenges,înInternational Jour nal of Mental Health, vol.38(1),2009,pp.14-29.23 Vezimaisus,p.10.24 VeziCentralIntelligenceAgency,The World Factbook, 2010,disponibilpe:https://www.cia.gov/library/publica-tions/the-world-factbook/;UnitedNationsDevelopmentProgramme,Human Development Report 2007/2008: Fi-ghting climate change: Human solidarity in a divided world, 2007,disponibilpe:http://hdr.undp.org/en/media/HDR_20072008_EN_Complete.pdf; SouthAfrican Institute of RaceRelations,Unemployment and Poverty, 28No-vember2008,disponibilpe:http://sareporter.com/index2.php?option=com_content&do_pdf=1&id=269;andHu-


111

manSciencesResearchCouncil,Fact sheet: Poverty in South Africa, 2004,disponibilpe:http://www.sarpn.org.za/documents/d0000990/P1096-Fact_Sheet_No_1_Poverty.pdf25 V. Institute forSecurityStudies,Murder in the RSA for April to March 2003/2004 to 2008/2009;WorldHeal-th Organisation, Global Status Report on Road Safety, 2009, disponibil pe: http://whqlibdoc.who.int/publicati-ons/2009/9789241563840_eng.pdf; şi Institute for Economics andPeace şi Economist IntelligenceUnit,Global Peace Index,2010,disponibilpe:http://www.visionofhumanity.org/gpi-data/#/2010/scor26 V.UnitedNationsOfficeonDrugsandCrime,The Eighth United Nations Survey on Crime Trends and the Opera-tions of Criminal Justice Systems, 2005,disponibilpe:http://www.unodc.org/unodc/en/data-and-analysis/Eighth-United-Nations-Survey-on-Crime-Trends-and-the-Operations-of-Criminal-Justice-Systems.html;andUnitedNationsOfficeonDrugsandCrime,Opiate Drug Consumption – Country Rankings,disponibilpe:http://www.photius.com/rankings/opiate_drug_consumption_country_ranks.html27 Vezi Index Mundi, HIV/AIDS – adult prevalence rate, disponibil pe: http://www.indexmundi.com/g/r.aspx?t=50&v=32;şiHumanSciencesResearchCouncil,South African national HIV prevalence, incidence, behav iour and communication survey 2008: A turning tide among teenagers?, 2009,CapeTown:HSRCPress, disponibilpe:http://www.mrc.ac.za/pressreleases/2009/sanat.pdf28 Vlassova,N.,Angelino,A.F.,şiTreisman,G.J.,Update on mental health issues in patients with HIV infection, înCurrent Infectious Diseases Report,vol.11(2),2009,pp.163-169.29 V.Patel,V.şiKleinman,A.,Poverty and common mental disorders in developing countries,înBulletin of the World Health Organization,vol.81(8),2003,pp.609-615;Weich,S.,Lewis,G.şi Jenkins,S.P.,Income inequal ity and the prevalence of common mental disorders in Britain, înBritish Journal of Psychiatry,vol.178(3),2001,pp.222-227;Marwaha,S. şi Johnson,S.,Schizophrenia and employment, înSocial Psychiatry and Psychiatric Epide miology,vol.39(5),2004,pp.337-349;şiRibeiro,W.S.,Andreoli,S.B.,Ferri,C.P.,Prince,M.andMari,J.J.,Exposure to violence and mental health problems in low and middle-income countries: a literature review,înRev Bras Psiquiatr, vol.31,Suppl.2,2009,pp.S49-5730 Williams,D.R.,Herman,A.,Stein,D.J.,Heeringa,S.G.,Jackson,P.B.,Moomal,H.şiKessler,R.C.,Twelve-month mental disorders in South Africa: prevalence, service use and demographic correlates in the population-based South African Stress and Health Study,înPsychological Medicine,vol.38(2),2008,pp.211-220.31 DSM-IV (Diagnostic andStatisticalManual, 4thEd) esteopublicaţie aAsociaţieiAmericanedePsihiatrie şiunuldinsistemeledediagnosticprincipaleutilizateînstudiilepsihiatrice.CIDI(CompositeInternationalDiagnosticInterview)esteuninterviucomprehensiv,structurat,menitafiutilizatdecătreutilizatorineprofesioniştiînevalu-areaafecţiunilormentaleînconformitatecudefiniţiileşicriteriilestabilitedeICD-10[ClasificareaInternaţionalăaAfecţiunilordeSănătate,ediţia10]şiDSM-IV.Deasemenea,estemenitafiutilizatînstudiiepidemiologiceşicross-culturale,precumşiînscopuricliniceşidecercetare.SecţiadiagnosticăainterviuluiestebazatăpeWorldHealthOrganisation'sCompositeInternationalDiagnosticInterview(WHOCIDI,1990).32 Columbiaestesituatăpelocul13înprivinţainegalităţiidevenit(coeficientGINIde53,8),locul14înprivinţapo-pulaţieicelocuieştesubniveluldesărăcie(49,2%),areceamaiînaltăratădeomucideridinlume(63la100.000delocuitori)şiestepelocul116 din121deţăriînceeaceţinedeIndicelepăciiglobale.LibanulareuncoeficientGINIde45(locul38),are28%dinpopulaţiesubniveluldesărăcie(locul49)şiocupălocul114din121potrivitIndiceluipăciiglobale.VeziCentralIntelligenceAgency,The World Factbook 2010,menţionatmaisuslap.24;UnitedNationsDevelopmentProgramme,maisus,p.24;şiInstituteforEconomicsandPeaceandEconomistIntelligenceUnit,maisus,p.25.33 Burrows,S.şiLaflamme,L.,Suicide mortality in South Africa: A city-level comparison across socio-demo graphic groups,înSocial Psychiatry and Psychiatric Epidemiology,vol.41(2),2006,pp.108-114.34 Lund,C.,Kleintjes,S.,Kakuma,R.,FlisherA.J.şiMHaPPResearchProgrammeConsortium,Public sector mental health systems in South Africa: inter-provincial comparisons and policy implications,înSocial Psychiatry and Psychia-tric Epidemiology,vol.45(3),2010,pp.393-404.35 Lund,C.,Kleintjes,S.,Campbell-Hall,V.,Mjadu,S.,Petersen,I.,Bhana,A.,Kakuma,R.,Mlanjeni,B.,Bird,P.,Drew,N.,Faydi,E.,Funk,M.,Green,A.,Omar,M.şiFlisher,A.J.,Mental health policy development and implementation in South Africa. Phase 1 Country Report,MentalHealthandPovertyProject,UniversityofCapeTown,CapeTown,2008,disponibil pe: http://www.who.int/mental_health/policy/development/SA%20Country%20Report%20-%20Final%20Draft%20Jan%202008.pdf36 ProvinciaKwaZulu-Natal.37 Vezimaisus,p.34.Cele3provinciisuntprovinciaCapuluideNord,provinciaNord-VestşiprovinciaMpumulan-ga.38 Vezimaisus,p.10.39 Burns,J.K.,Mental health services funding and development in KwaZulu-Natal Province: A tale of inequity and neglect,înSouth African Medical Journal,vol.100(10),2010,pp.662-666.40 V.Ramlalletal,maisus,p.7.


112

41 Vezimaisus,p.34.42 NationalDepartmentofHealth:Pretoria,Norms Manual for Severe Psychiatric Conditions,2003.43 Vezimaisus,p.39.44 Kleintjes,S.,Lund,C.,FlisherA.J.şiMHaPPResearchProgrammeConsortium,A situational analysis of child and adolescent mental health services in Ghana, Uganda, South Africa and Zambia,înAfrican Journal of Psychiatry,vol.13,2010,pp.132-139.45 Vezimaisus,p.34.46 DateobţinutedinbazadedateaOrganizaţieiMondialeaSănătăţii,Atlas: Country profiles on mental health reso-urces, 2005,disponibilpe:http://www.who.int/mental_health/evidence/atlas/47 Vezimaisus,p.30.48 Burns,J.K.,Jhazbhay,K.şiEmsley,R.A.,Causal attributions, pathway to care and first-episode psychosis: a South African perspective,înInternational Journal of Social Psychiatry,2010,doi:10.1177/002076401039019949 Ibid.50 V.Mbewe,E.,Haworth,A.,Welham,J.,Mubanga,D.,Chazulwa,R.,Zulu,M.M.,Mayeya,J.şiMcGrath,J.,Clinical and demographic features of treated first-episode psychotic disorders: a Zambian study, înSchizophrenia Research,vol.86(1),2006,pp.202-207;Chong,S.A.,Mythily,S.,Lum,A.,Chan,Y.H.şiMcGorry,P.,Determinants of dura tion of untreated psychosis and the pathway to care in Singapore,înInternational Journal of Social Psychiatry,vol.51(1),2005,pp.55-62;şiSharifi,V.,Kermani-Ranjbar,T.,Amini,H.,Alaghband-rad,J.,Salesian,N.şiSeddigh,A.,Duration of untreated psychosis and pathways to care in patients with first-episode psychosis in Iran,înEarly Inter vention in Psychiatry,vol.3(2),2009,pp.131-136.51 Vezimaisus,p.48.52 Mkize,L.P.şiUys,L.R.,Pathways to mental health care in KwaZulu-Natal,înCurationis,vol.27(3),1994,pp.62-71.53 V.Thornicroft,G.,Stigma and discrimination limit access to mental health care, înEpidemiologia e Psichiatria Sociale,vol.17(1),2008,pp.14-19.54 Saraceno,B.,vanOmmeren,M.,Batniji,R.,Cohen,A.,Gureje,O.,Mahoney,J.,Sridhar,D.şiUnderhill,C.,Barri ers to improvement of mental health services in low-income and middle-income countries,înThe Lancet,vol.370,Issue9593,2007,pp.1164-1174.55 Vezimaisus,p.4.56 McCrea,N.L.,An analysis of South Africa’s mental health legislation,înThe National Law Review,2010,disponibilpe:http://www.natlawreview.com/article/analysis-south-africa-s-mental-health-legislation57 Constituţia Republicii Africa de Sud, Capitolul 2: 9.3, disponibil pe: http://www.info.gov.za/documents/constitution/1996/96cons2.htm#958 Vezimaisus,p.9.59 Yamin,A.E.şiRosenthal,E.,Out of the shadows: Using human rights approaches to secure dignity and well-being for people with mental disabilities,înPLOS Medicine,vol.2(4),2005,pp.296–298.60 Vezimaisus,p.2.61 Ibid.62 Goodley,D.,Empowerment, self-advocacy and resilience,înJournal of Intellectual Disability,vol.9(4),2005,pp.333-343.63 Vezimaisus,p.59.64 Vezimaisus,p.5.65 LancetGlobalMentalHealthGroup,Scale up services for mental disorders: A call for action,înThe Lancet,vol.370,Issue9594,2007,pp.1241–1252.66 De exemplu, sănătateamentală lipseşte înmodnotoriudinObiectivele dedezvoltare alemileniului (ODM).Pentruocriticăînacestsens,veziMiranda,J.J.şiPatel,V.,Achieving the millennium development goals: Does mental health play a role?,înPub lic Library of Science Medicine,vol.2(10),2005,pp.962–965.MirandaşiPatelauarătatcădeşidizabilitateamentalăareunimpactatâtdirect,câtşiindirectasupraatreidinODM-uri–eradicareasărăcieiextremeşiafoamei;reducereamortalităţiiinfantile;precumşiîmbunătăţireasănătăţiimaternale.Cutoateacestea,dacăarfiluateînconsideraremultipleleefectealedizabilităţiimentaleasupradezvoltăriisocialeşieconomice,laniveldeindividşidecomunitate,devineevidentfaptulcăluptacudizabilităţilementaleşireducereamorbidită-ţiigeneratedeacesteavacontribuilarealizareamajorităţiiODM-urile.OmitereaproblemelorceţindesănătateamentalădepeagendaODMesteunexempluclaralinegalităţiişidiscriminăriiexistentechiarîncadruldiscursuluiprivindpracticiledesănătateşidezvoltareînsine.67 Vezimaisus,p.59.68 Ibid.


113MĂ

RTU

RIE

Khadra Elsana

"În 2005 guvernul a emis un regulament care îi permitea

să demoleze casele fără a cere permisiunea sau a informa în

prealabil locatarii lor. De atunci, autorităţile au demolat în

mod constant casele din satele „nerecunoscute”. Reprezentanţii

acestora vin dimineaţă când soţul este plecat, acasă fiind doar

femeia şi copiii mici"


114


115

Femeile din Negrev: Mărturiile Reprezentantelor unei Organizaţii de Femei Beduine

FemeiledinNegrev:mărturiile reprezentantelorunei organizaţii de femei beduine. Beduinii dindeşertulNegrevsuntunadintrecelemaidezavan-tajateminorităţidinIsrael.Înnumărde160.000-180.000, aceştia sunt excluşi în mod sistematicdinsocietateaisraeliană,fiindu-lerefuzatedrep-turile şi standardele de viaţă de care se bucurămajoritateapopulaţiei.Aproapejumătatedinpo-

pulaţiabeduinălocuieşteînsate”nerecunoscute” (în număr de45),iarrestul–în7sateplanifi-catedeguvern,stabiliteîncepândcu anul 19681,şi9sate”recunos-cute”deguvernîncepândcuanul19992.Maidevreme,pământuri-le le-au fost confiscate de StatulIsrael, iar ei au fost strămutaţi.Beduinii dispun de cetăţenia Is-raelului, dar cei care trăiesc însatele ”nerecunoscute”nu îşi audomiciliul înregistrat, ceea ceconstituie un impediment în ac-cesarea serviciilor. Condiţiile detrai din satele ”nerecunoscute”sunt proaste: lipsesc conducteledeaprovizionarecuapă,curentulelectric, serviciile de transport.Şiînsatele”recunoscute”servici-ilesuntsubdezvoltate, fiindpre-zentedoarşcolileprimareşiuni-tăţilemedicaledebază3. Cel mai îngrijorător însă este faptul călocuinţeledinsatele”nerecunos-cute” sunt supuse unui pericolcontinuude a fi demolate – sta-tul israelian a adoptat recent un şirdereglementărirestrictiveînacestsensşiapornitocampanieamplădeevacuareasateîntregi,lăsândlocuitoriifărăadăpost4.

Rataşomajuluiînrândulbeduini-loremaimaredecâtînoricealtăcomunitate din Israel. În rândulfemeiloraceastăratăesteextrem

Photoctredit:Sidreh-Lakiya


116

deînaltă,încâmpulmunciifiindîncadra-te mai puţin de 10%5. Această situaţieesteagravatădenivelul foarte scăzutdeştiinţăde carte (aproape90%dintre fe-meilebeduinesuntanalfabete),deopre-valenţă înaltă a practicilor tradiţionale,precumpoligamia,şideoincidenţăînaltăamaladiilor, în special a celor legate destres, cum ar fi hipertensiunea6. Majori-tateafetelornuîşicontinuăstudiiledupăşcoalaprimară7. Femeile beduine sunt su-pusediscriminăriimultipleatâtpecrite-riuletnic,câtşipeceldegen.Mass-mediaisraelianăleprezintăcafiindprimitiveşiînapoiate. Participarea lor politică esteextremdejoasă.

Sidrehesteoorganizaţieafemeilorbedu-inedindeşertulNegevdin Israel8.Avân-du-şisediulînsatulLakiya,organizaţiaafost fondatăcu12ani înurmăcuscopuldeaabilitafemeilebeduineprininterme-diul iniţiativelor educaţionale şi al celorbazate pe promovarea drepturilor. Acti-vităţileorganizaţieiseaxeazăpedezvol-tareaeconomică,sporireaconştientizăriişi advocacy, abilitare socială şi educaţie.Sidrehconlucreazăcumaimulteorgani-zaţiiatâtdinIsrael,câtşidepeteritoriile

palestiniene ocupate şi de peste hotare.Programul său educaţional, recunoscutdeMinisterulEducaţiei,aavutcarezultatosporireconsiderabilăaştiinţeidecarteşiafrecvenţeişcolareînrândulfemeilorparticipante. O parte din activitatea or-ganizaţieiestededicatăantreprenoriatu-luisocial,concentrat în jurulProiectuluideCroşetaredinLakiyaNegev.Proiectul





117

permiteunuinumărdepeste70defemeisăîşifoloseascăabilităţiledecroşetareşibrodareînfabricareaunorprodusedeca-litate înaltă, care sunt comercializatepepieţeleinterneşiexterne.Maiimportantînsă este faptul că această activitate leoferă femeilorbeduineoviaţă socială şiosursădevenit,lepermitesăîşiformezeunşirdeabilităţi:deutilizareatehnolo-giilorinformaţionale,încontabilitate,deadministrare, de conducere a automobi-lului.

ReprezentândTheEqualRightsTrust,Va-niaKanevas-aîntâlnitcudouăfemeicareadministrează organizaţia Sidreh – Kha-draElsana şiHalaAbuShareb– şi aob-ţinutdelaeleurmătoarelemărturii,caresunt reproduse mai jos.

Mă numesc Khadra, am patru copii şi lo-cuiesc în Lakiya, un sat situat în partea de

nord a deşertului Negev din Israel. LucrezlaSidreh.Organizaţianoastrăpoartănume-leunuicopaccarecreşte înpustiu.Amalesacest nume fiindcă reprezintă femeile dincomunitatea noastră, care sunt puterniceprecumunarbore,înpofidasituaţieidificilecucareseconfruntă.Activitateaorganizaţieivizeazăcâtevadomenii:dezvoltareeconomi-că, educaţie, sănătate şi asigurare cu locuride trai.Amfondatorganizaţia înanul1997împreunăcuunmicgrupdefemeidinîntre-gulNegev.Amvrutsărealizămoschimbareîncomunitateanoastră,cafemeilesăfiemaiimplicate,săleîncurajămsăparticipeînvia-ţaacesteiaşisăleformămabilităţilenecesa-redeaoface.Primeleactivităţipecarele-amrealizaterauorientatespredezvoltareaunorabilităţicaresălepermităfemeilorsăîşire-vendicedrepturile,atâtîncomunitate,câtşidelaguvern.

Avem diferite proiecte. Cel cu croşetarea,



118

unuldedezvoltareeconomică,afostprimulproiectdinNegev,darşidinIsrael,bazatpemodeluldeantreprenoriatsocialşipeideeacă deprinderile simple, precum croşetarea,potfifolositepentruaabilitafemeile.Partici-pândînacestproiect,femeileobţinindepen-denţă şi încredere, devenindmai puternicedintoatepuncteledevedere–personal,eco-nomicşisocial.Astăziproiectulsusţine70defemeidinîntregulNegev.

Jumătate din beduinii din Negev trăiesc însate„nerecunoscute”,careseaflăîntr-ositu-aţie foarte rea.Elenudispundeserviciidebază – electricitate, conducte de apă, dru-muri,serviciidetransportşişcolimedii.Nicimăcarde clinici –doar câtevadintre satele„nerecunoscute” au puncte medicale, daracesteanusuntîntotdeaunadeschise.Existăunsingurmedicdeprofilgeneralpentruîn-tregulsat,iardoctoriispecialiştiînsănătateafemeilorşicopiilorlipsesc.Satelenefiindco-nectatelaelectricitate,spitalelesuntalimen-tate de generatoarele electrice doar câteva

orepezi,deaceeanudispundemajoritateamedicamentelorşivaccinurilor,deoarecenupotfidepozitateînastfeldecondiţii.

Peste80%dinfemeilebeduine,cuvârstade30de ani şimaimult, sunt analfabete,maiales în localităţile „nerecunoscute”. Primaşcoală din Negev a fost construită în anul1979,şinutoatefemeileaufrecventat-o–eraprearecentăpentruele.77%dinfetelebedu-inedinsatele„nerecunoscute”abandoneazăstudiiledupăşcoalaprimarăsaudupăclasaaşasea.Principalulmotiveste lipsaşcolilormedii în satele „nerecunoscute”.Pentrua-şicontinuastudiile,feteletrebuiesămeargăîncelmaiapropiatdincele7satecustatutre-cunoscut.Părinţilorleestefricăsă-şitrimităfiicele într-o altă familie,mai ales dat fiindfaptulcăşcolileadeseaîşiprimescdenumi-rile de la familiile sau triburile locale, ceeacepoatecauzaprobleme.Înoricecaz,calita-teapredăriiînacesteşcolimediiestefoarteproastă,iarclaseleşişcolilesuntsupraaglo-merate.Maipuţinde10%dineleviibeduini– fete şibăieţi – careabsolvescaceste şcoliîşicontinuăstudiileîninstituţiiledeînvăţă-mântsuperior.Einusuntpregătiţiîndeajunspentruasusţineexameneledeînmatriculareînuniversităţi.

Muncanoastrăîndomeniuleducaţionalaîn-ceputcu10aniînurmă.Deatunciamînvăţat1400defemeisăciteascăşisăscrieînarabă.1600de femeiauabsolvit învăţământul se-cundarprinproiectulnostru,implementatînsatele„nerecunoscute”.Organizaţiaoferălec-ţiipentrufemeileanalfabetedinacestesate,atâtînebraică,câtşiînarabă.Toateservici-iledinIsraelsuntînlimbaebraică–spitale-le,băncile,oficiilepoştale,deaceea femeiledoresc să o înveţe.Avem şi o grupăpentrudoritoarele de a-şi finisa studiile. Instruimmai ales fetele care au abandonat şcoala,dar doresc să obţină studii secundare şi săintre la universitate. Nu există vreun curri-



119

culumpentruacest tipdeeducaţie.Suntemprima şi unica organizaţie care a creat unastfel de program, ce corespunde necesită-ţilorşigrijilorfemeilorbeduineşicareesterelevantpentruele.Conformunorteorii,ceamaibunămetodădepredareesteceadeateaxapepreocupărileşiprolemeleimportantepentruceipecare-i înveţişipe lucrurilecucareeiseocupăzidezi.Organizaţiaoferăşiinstruiripentru învăţători, caresunt,dere-gulă,fetebeduinecuabilităţiacademice,darcare aunevoiede învăţare continuăpentrua-şidezvoltaaptitudinile.Atuncicândvenimîntr-unsatnuofacemdoarpentruainstrui,organizăm şi prelegeri pe diferite teme, in-clusiv drepturile omului. Am invitat jurişti,medicişialţiprofesionişticasăsusţinădis-cursuri.Uneorichiar femeilesolicităoanu-mitătemă.

Oferim femeilor instrumente pentru a dez-voltapropriilecomitete–comitetedefemeiînfiecaresat–princaresă-şipoatărevendicadrepturile.Odată,dupăoprelegereorganiza-tădenoi, femeiles-auadunatşiaudecissăscrieoscrisoareMinisteruluifiindcăînsatullornuerauurnedegunoi.Au scris aceastăpetiţiedinproprieiniţiativă,darsemnificativeste că ele îşi cunoşteau drepturile şi inte-resele,auştiutcumsăcearăşidelacinesăceară.Guvernulnuaoferiturne–le-arăspuscăvortrebuisălecumperesingure;desigur,elenuaveaubanipentruaceasta.Darînsuşifaptulcăaufăcutceva,cădejaştiucumsăre-vendiceceva,estefoarteimportant.

Oaltăproblemămajorăînsatele„nerecunos-cute”estedemolareacaselor.În2005guver-nulaemisunregulamentcareîipermiteasădemolezecaselefărăacerepermisiuneasauainformaînprealabillocatariilor.Deatunci,autorităţileaudemolat înmodconstantca-sele din satele „nerecunoscute”. Reprezen-tanţiiacestoravindimineaţăcândsoţulesteplecat,acasăfiinddoarfemeiaşicopiiimici.

Ceimaimulţinuvorbescebraicaşichiardacăarvorbi-o,astanui-arajuta.Funcţionariigu-vernuluivincuoechipănumeroasăde30-40deoameni–armata,poliţia,toatălumea.Do-boarăcasaşidupăaceastatrimitlocatarilorcontul de plată pentru ”munca” pe care aufăcut-o.Nuexistăunscopdeclaratalacestoracţiuni.Uniculmotivpecare-linvocăestecăsatulnuesterecunoscutşicăacestpământnu leaparţineposesorilor,cistatului Israel.Eiîncearcăsăstrămutebeduiniiînlocalităţi-lecreatedeguvern.Beduiniilocuiescînpre-zentpeunteritoriucereprezintămaipuţinde2%dinsuprafaţaterenurilorceleaparţi-neauîntrecut–chiarpeaceste2%guvernuldemoleazăcaseleoamenilor.Esteoexperien-ţătraumatizantăpentruceiimplicaţi.Nuliseoferăaltăopţiune,altlocdetrai,fiindlăsaţi,literalmente, înstradă. ÎnultimulRamadan,autorităţile au intensificat procesul, execu-tânddemolăriaproapezilnic.Audistrusunsatîntreg.Amorganizatoacţiunedeprotest.FemeilenoastreaumersînIerusalimpentruaprotestaîmpotrivademolărilor,înfaţaKne-sset-ului9.Afostprimaoarăcândfemeilebe-duineauparticipat într-unastfeldeprotestcivil.Îngeneral,politicaesteconsideratăundomeniualbărbaţilor,daratuncicândevor-badesprecaselelor, femeilepotsă-şiaperedrepturile.Remarcabileste faptulcă înacelprotestauparticipatfoartemultefemei.

ÎncomunitateanoastrădinNegev,discuţiiledespre politică sunt prerogativa bărbaţilor.Anultrecutamdecissăpunemcapătacesteisituaţii, săpromovămfemeile înpolitică. Însatele „recunoscute” există Consilii, în carefemeilecapătăunroldinceîncemaiimpor-tant,folosindu-lpentrua-şirevendicadrep-turile. Am organizat prima conferinţă, ampromovatprimafemeiearabăaleasăînKne-sset şi prima persoană beduină în guvern.Am vorbit despre participarea femeilor înviaţapublicăşirolulfemeilorlideriînspori-reaacesteiparticipări.Pentruprimaoarăam


120

adusacestmesajpublicului.S-aconvenitcătrebuiesăîncurajămmaimultefemeisăpar-ticipe în viaţa comunităţii. Am instituit pri-mulcomitetalfemeilor,carevafiresponsabilde vociferarea solicitărilor făcute de femei.Estevorbadepoliticamică,denivellocal,daresteunînceput.Acumexistăunprimcentrucomunitar, construit împreună cu bărbaţii–s-adeciscaacestasădeserveascăfemeiledimineaţă,copiiilaamiazăşibărbaţiiseara.Estepentruprimadatăcândfemeileaufostimplicate înplanificareaşidezvoltareapro-priu-zisăasatuluilor–pentruprimaoarăs-aţinutcontdenecesităţilefemeilorînaceastăprivinţă.Elenuaunevoiedepreamult–ma-joritateaoamenilorîşidorescoviaţăsimplă,să poată munci pe pământurile lor şi să-şipascăanimaleleînpace.Darexistăşitineri,careîşidorescoviaţămaimodernăşiunsatmaimodern. Astfel, pe de o parte, există ocontradicţie dintre generaţii – dintre tinerişibătrâni–ceeaceestefirescpentrumajo-ritatea comunităţilor, iar pe de alta, existăcontradicţiidintre femeişibărbaţi. Încazulorganizaţieinoastre,bărbaţiine-ausprijinit,fiindcă avemo strategiebinepusă lapunctde rezolvare a divergenţelor. Angajatele or-ganizaţieiştiucumsăcomunicecubărbaţii–cândvenimîntr-unsat,discutămmaiîntâicubărbaţii şi depunemmari eforturi să-i con-vingemcăbărbaţii şi femeile trebuie săac-ţionezeîmpreunăşisălearătămbeneficiileactivităţilornoastreşialeparticipării feme-ilor.GuvernulIsraeluluisusţinecăproblemaconstăînbărbaţiinoştri,căeinudorescim-plicareanoastră.Răspunsulnostruafostcăautorităţiletrebuiesăneofereserviciişisănelasesănerezolvămsinguriproblemelein-terne.Nupoţipedepsiocomunitateîntreagă.Guvernultrebuiesă-şifacălucrul.

Situaţia dinNegev este de aşa natură încâtnimeninusesimteînsiguranţăşi,carezul-tat,fiecarefamiliedevinemaiînchisăşimaiizolată. Cu patruzeci de ani în urmă toate

familiile erau unite, iar bărbaţii, femeile şialţimembrilucrauîmpreună.Lucruriles-auschimbat.Comunitateaestedivizatăînfami-liişiclanuri,femeişibărbaţi.Oameniisetemuniidealţiişinusesimtînsiguranţă.Mulţibărbaţinudorescsă-şivadăfemeilemuncindînafaragospodăriei.Eisesimtîncărespon-sabilideîntreţinereasoţiilorşiacopiilorlor,darnumaisuntînstaresăofacădincauzaşomajuluişialipseioportunităţilordeanga-jare.Aceastaîifrustrează,eidevenindşimaiprotectivifaţădefemei.

FacemlobbyatâtîninteriorulIsraelului,câtşipestehotare.AmscrispetiţiiînKnessetpeomulţimedesubiecte:şomaj,sănătate,asi-gurareculocuinţeşidrepturialeomului.Tot-odată,facemuzdeinstanţeledejudecatădinţară,deşiaceastanuaduslaniciunprogres.Înprimulrând,avemnevoiederecunoaştereşideosoluţiepentruchestiuneapământului.Dacăacesteproblemevor fi rezolvate,cele-laltevor fi soluţionatemultmaiuşor.Orga-nizaţiilecomunitare,cumeanoastră,nupotfacepreamultepentruprocesullargdecon-solidareapăcii,darîncercămsăpromovămrecunoaştereaşiacceptareaculturiinoastreşiapoporuluinostru înrândulevreilordinIsrael şial străinilorcarenevizitează. Isra-elieniiauddesprebeduinidinpresăşişi-aucreatstereotipurigreşitedesprenoi,cucareîncercăm să luptăm. Avem multe idei pen-tru a depăşi situaţia şi a uni oamenii. Unadintremodalităţile prin care le împărtăşimesteziarulnostru.Lamoment,acestaaparedoar înarabă,darplanificămsă-l editămşiînebraică,astfelîncâtpopulaţiaevreiascăsăaflecinesuntem.Ziarulnostruajungelauniiarabiine-beduinidin Israelşieis-auarătatmiraţi.Auşieistereotipuridesprenoi,consi-derându-neoamenimaisimpli.Ziarulnostruîncearcăsă-iinformezedesprenoi.DiferenţaîndezvoltaredintrenoişiceilalţipalestinienidinCisiordaniaşidinIsraelestedemaipuţinde50deani.


121

1 Cele7sateplanificatedeguvernsuntal-Shba,Rahat,Laqiya,Ar’araal-Naqab,Qseifa,HouraşiShquebal-Salam(Segev-Shalom).2 Cele9sate”recunoscute”suntUm-Batin,Gassaral-Ser,Al-Grain,Um-Matnan(AbuKrinat),BirHadaj,Makhul,WadiGowein(Mulada),TarabinşiDrijat.3 ForulCoexistenţeipentruEgalitateaCivicădinNegev(TheNegevCoexistenceForumforCivilEquality),The Arab-Bedouin in the Negev-Naqab Desert in Israel: Response to the Report of the State of Israel on Implementing the Covenant on Economic, Social and Cultural Rights (ICESCR) / Arabii beduini din deşertul Negev-Naqab din Israel: răspuns la raportul statului Israel referitor la implementarea Pactului Internaţional cu privire la drepturile econo-mice, sociale şi culturale,octombrie2010,disponibilla:http://www.phr.org.il/uploaded/Final_Shadow_report_ESCR_1Nov_10.pdf.4 HumanRightsWatch,Off the Map: Land and Housing Rights Violations in Israel’s Unrecognized Bedouin Villages / Şterşi de pe hartă: încălcarea drepturilor la proprietate asupra pământului şi la locuinţă în satele de beduini ne-recunoscute din Israel , 30martie2008,disponibilla:http://www.hrw.org/en/reports/2008/03/30/map; Israel police raze 'illegal' Bedouin village in Negev/Poliţia israeliană demolează un sat beduin „ilegal” din Negev, BBCNews,27iulie2010,disponibilla:http://www.bbc.co.uk/news/world-middle-east-107770405 Sinai,R., 66% of Negev Bedouin Live below Poverty Line / 66% din beduini din Negevi trăiesc sub pragul sărăciei,Haaretz,15ianuarie2007,disponibilla:http://www.haaretz.com/print-edition/news/66-of-negev-bedouin-live-below-poverty-line-1.2100676 Sidreh,Data on the Bedouin Women of the Negev/Date despre femeile beduine din Negev,disponibilla:http://www.lakiya.org/121194/Data-on-theBedouin-Women-of-the-Negev7 Ibid.8 Pentrumaimulteinformaţii,consultaţipaginawebaorganizaţieiSidreh:http://www.lakiya.org/9 Knesset-ulesteparlamentulIsraelului.

Principala provocare pentru organizaţianoastrăşi,îngeneral,pentrusocietateacivilădinNegeveste finanţarea.Avemcaleaşivi-ziuneanoastră.Ştimundevremsăajungem.Avem o strategie de lucru cu comunităţile

noastre,cuguvernulşicustructurilecomu-nităţii internaţionale, dar avem nevoie desusţinere.Învăţămdintotceeacefacem,dinexperienţele noastre, dar trebuie să facemeforturienormepentruaobţinefinanţare.

o o


122


123INTER

VIU

"Nucleul dreptului la sănătate este un sistem de sănătate

echitabil, integrat, sensibil şi eficient, care să fie accesibil

tuturor şi să asigure calitatea"

"În interpretarea mea, dreptul în cauză este o prerogativă

a persoanei şi o obligaţie corelativă a societăţii de a

asigura distribuirea factorilor determinanţi ai sănătăţii într-

un mod ce ar fi echitabil pentru toată lumea. Prin urmare, este

nevoie de o înţelegere prealabilă a conceptelor de justiţie socială

pentru a ne clarifica în ce constă această distribuire"

Paul Hunt

Norman Daniels


124


125

Justiţia, Egalitatea şi Echitatea în Sănătate din Perspectiva Politicilor din Domeniu şi a Legislaţiei privind Drepturile Omului

Atunci când citeşti lucrările fundamentale la tema justiţiei în să-nătate, cele din domeniile drepturilor omului şi politicilor de să-nătate, ţi se creează strania impresie că te afli între două lumi paralele. Diferite contexte, tradiţii intelectuale, cadre conceptuale şi argumente, deşi pornesc pe căi separate, par a fi alimentate de preocupări similare pentru ceea ce ar trebui să facă societatea ca să satisfacă necesităţile de sănătate ale oamenilor.

ERT a purtat o discuţie cu Norman Daniels, profesor de Etică şi Sănătate a Populaţiei în cadrul Departamentului Sănătate Globa-lă şi Populaţie, Facultatea de Sănătate Publică a Universităţii din Harvard, şi cu Paul Hunt, profesor la Facultatea de Drept (Centrul pentru Drepturile Omului) a Universităţii din Essex, fost raportor special al Naţiunilor Unite pentru dreptul la atingerea celor mai înalte standarde de sănătate fizică şi mentală (august 2001-iulie 2008). Cu profesorul Daniels am discutat la telefon, înregistrând răspunsurile şi, mai apoi, transcriindu-le. Profesorul Hunt ne-a oferit în scris răspunsurile la câteva întrebări la temă. Ambii au văzut răspunsurile celuilalt, chiar dacă nu au avut posibilitatea de a se angaja într-un dialog direct. Cu toate acestea, fiecare cu-vânt de mai jos le aparţine şi fiecare întrebare este prezentată exact în forma în care a fost pusă. Totuşi, interviul dublu prezen-tat în continuare este unul „fabricat” şi, deşi nu poate crea un dia-log propriu-zis între juriştii din domeniul dreptului internaţional al drepturilor omului şi experţii în politici de sănătate, poate, cel puţin, demonstra necesitatea unei astfel de abordări.


126

la atingerea celor mai înalte standardede sănătate (sau, pe scurt, al „dreptuluila sănătate”).Neputeţi spune ceV-ade-terminat săVă implicaţi înaceastăsferăşideceoconsideraţiimportantăpentrucercetareşiacţiune?

Paul Hunt: Timp de câţiva ani m-am axatpedrepturilecivileşipoliticeclasice,dar laînceputulanilor’90mi-amîndreptatatenţiaasupradrepturiloreconomice,socialeşicul-turale.Laacelmoment,respectivacategoriede drepturi era neglijată în mod grosolanaproapedetoţi–ONU,instanţeledejudeca-tă, instituţiilenaţionaledindomeniuldrep-turiloromului,organizaţiileneguvernamen-taleş.a.m.d.Înceeacepriveşteprofesioniştiiactivi în domeniul drepturilor economice,sociale şi culturale– lucrătoriidin sănătateşieducaţie,nutriţioniştii,majoritateanicinuauauzitdespredrepturile la sănătate, edu-caţie saualimentaţie. Şinicinuauavutdeunde!Practic,nimeninuvorbeadespreele.Cutoateacestea,drepturileeconomice,soci-aleşiculturalereprezintăunelementcentralalCarteiinternaţionaleadrepturiloromului,precum şi al numeroaselor constituţii naţi-

ERT:DleprofesorDaniels,vănumăraţiprintre experţii de autoritate în do-meniuljustiţieişiechităţiiînsănătate.Cumaţidevenit interesatdeacestdo-meniu?

Norman Daniels:Interesulmeuiniţialpen-tru filozofia politică m-a condus la studiulteoriilorjustiţiei,scopulfiinddeadetermi-na care dintre ele sunt mai fundamentate.Am constatat că, în acelmoment, exista unconsensmai largreferitorlafelul încareartrebui să fie distribuită asistenţa medicalădecâtîncazulcelorlaltebunurisociale,astfelîncât sănătatea oferea răspunsuri mai con-clusiveprivitorlamodulîncareartrebuisăseproducăoastfeldedistribuţie.Maitârziu,amrealizatcăafostodeciziepuţinnaivă,dartotuşiafostceeacem-afăcutsămeditezasu-pra legăturiidintre justiţieşi sănătate.Aşa-dar,caleameaînacestdomeniuapornitdela anumite considerente teoretice. Ulterior,interesul meu pentru sănătate şi asistenţămedicalăaevoluatpeotraiectorieseparată.

ERT: Dle profesor Hunt, sunteţi printreexperţiide frunte îndomeniuldreptului


127

onale.Aveamimpresiacănuestecorectdinparteacomunităţiidrepturiloromuluisăpri-vilegiezedrepturilecivileşipoliticeîndetri-mentulceloreconomice,socialeşiculturale.

Desigur,nuîntâmplătoracestedrepturitre-cutecuvedereaeraufoarteimportantepen-truanumitecomunităţineglijate,înparticu-larceledezavantajateşisărace.Primuldreptdincategoriadrepturiloreconomice,socialeşiculturaledesprecareamscrisafostdrep-tullaatingereacelormaiînaltestandardedesănătate,anumedincauzacărealizareaaces-tuiaeste(literalmente)ochestiunedeviaţăşidemoarte,carepoatefiprevenită,încazulamiliardedeoamenidinîntreagalume.

ERT:DatfiindfaptulcămandatulDvs.înca-litatederaportorspecialalONUafostunullargşicomplex,iarresurselefoartelimitate,cumV-aţiorganizatlucrullaacelmoment?

PaulHunt:Înaintedea-mistabiliobiectivelede raportor special,m-am consultat asuprasubiectului şimi-am fixat trei scopuriprin-cipale.Primul–săridicstatutuldreptuluilasănătatecadrept fundamentalalomului,aldoilea– să clarificobligaţiile juridicece re-zultădindreptullasănătateşialtreilea–săidentific metodele de punere în aplicare aacestuidreptalomului.Pelângăaceasta,amdecissămăaxezpedouăteme:sărăciaînra-portcudreptullasănătateşidiscriminarea/inegalitateaînraportcudreptullasănătate.Peparcursulaşaseani,acestetreiscopurişidouătemeaustatlabazacelorpestetreizeciderapoartealemeleprezentateOrganizaţi-eiNaţiunilorUnite.Elereflectăaspectelepecarele-amidentificatdreptprovocărimajoreînanul2002,dar care, totodată, rămâna fiprovocărişiastăzi.

Am elaborat rapoarte despre respectareadreptului lasănătate înţărilepecare le-amvizitat, am pregătit rapoarte tematice, de

exempluprivindmortalitateamaternă,şiamatenţionat guvernele asupra numeroaselorplângeri pe care le-am primit de la simplicetăţenivizîndîncălcareadreptuluilorlasă-nătate1.

ERT:Cumaţiabordatproblemaechităţii,egalităţii şi corectitudinii în rapoarteleDvs.?

PaulHunt:Amales celedouăteme–sărăciaşinediscriminarea–anumedinconsideren-tul ca echitatea, egalitatea şi corectitudineasăfacăobiectulmunciimele.

Aceste probleme au condus la elaborareaunorrapoartetematicespeciale,cumarfiRa-portulAdunăriiGeneraleaONUprivinddiza-bilitateamentală şi Raportul Comisiei ONUpentruDrepturileOmuluiprivindsănătateasexualăşireproductivă.Totodată,eleaude-terminat elaborarea unor rapoarte specialedeţară,cumarfiRaportulprivindmaladiileneglijate înUganda, din categoria acestorafăcând parte maladiile de pe urma cărorasuferămaialescelemaisăracepersoanedincelemai sărace ţări. Echitatea, egalitatea şicorectitudineaaumaideterminatşianumiterapoarteprivindpersoanelenedocumentatedin Suedia şi populaţiile indigenedinPeru.Înmodsigur,şiatuncicândamscrisdespreprobleme precum accesul la medicamente,am luat în considerare echitatea, egalitateaşi corectitudinea, fiindcă reprezintă aspec-te-cheiealedreptuluilaatingereacelormaiînalte standarde de sănătate. În 2008 amdepuslaAdunareaGeneralăONUunGhid al drepturilor omului pentru companiile farma-ceutice în raport cu accesul la medicamente,care includea prevederi referitoare la per-soanele,comunităţileşipopulaţiiledezavan-tajate; acesteprevederi suntbazate înmodexprespe conceptuldrepturiloromuluidinperspectiva egalităţii şi a non-discriminării.În anul ce a urmat, am aplicat aceste prin-


128

gure accesul celordezavantajaţi şi săraci laprogramele de sănătate. În mod sigur, maimultă informaţie privind sănătatea ar faceacesteprogramemaiexacteşimaieficiente.Majoritateaguvernelordispundesuficienteinformaţii pentru a concepe programemaieficientedeincludereapersoanelorvulnera-biledecâtceleexistentelamoment.

De asemenea, deşi guvernele au obligaţiaoficialedealărgiaccesullaserviciiledesă-nătatepentrutoatecategoriiledepopulaţie,acesteobligaţiisuntfoarterarluateînseamăînprocesuldeelaborareapoliticilor şinicirevendicateînfaţainstanţelordejudecatăşiaaltormecanismedeadjudecare.

ERT: Dle profesor Daniels, care sunt, dupăpărereaDvs.,principaleleprovocăricucarese confruntă Statele Unite, dar şi întreagalume,îndomeniulegalităţiişiechităţiiînsă-nătate?

Norman Daniels: În opinia mea, problemaStatelor Unite este diferită de cea amultoraltorţăridincadrulOrganizaţieipentruCo-operareşiDezvoltareEconomică,precumşideceaaţărilorcuvenitmediuşijos.StateleUnites-auangajatîntr-omăsurămaimicăsăpresteze servicii medicale echitabile decâtîn cazul altor servicii şi bunuri. În celemaimulteţăridinEuropaşidincadrulComuni-tăţiiBritaniceaNaţiuniloresteinstituităasi-gurareamedicalăuniversalăapopulaţiei.ÎnStateleUniteînsăacestmodelaconstituitunsubiectmajordedezbateri. Chiar recent, la19ianuarie2011,republicanii,carerecăpă-taserădecevatimpcontrolulasupraCame-reiReprezentanţilor,auvotatpentruoprireareformei sistemuluide sănătate întreprinsădeObama,carearedusdoarparţialdeficituldeasigurare,nu laniveluniversal. Îngene-ral,înStateleUniteexistăintereseputerniceşi influentecareurmărescmaimultobţine-readevenituridinsistemuldesănătatede-

cipii unor politici şi programe specifice aleGlaxoSmithKline, atunci când am examinatresponsabilităţileprivinddreptullasănătatealeacesteimaricompaniifarmaceutice.

Rapoartele mele reamintesc statelor, şi nunumai,căsuntobligateprin legesăasigureaccesullaserviciidesănătatefărăadiscrimi-na,aceasta însemnîndcăele trebuiesădis-punădeprogramepro-active (deoutreach)pentrupersoanele şi comunităţile dezavan-tajate,programecearfisensibile,deexem-plu,lacontextulculturalşidegen.

ERT: Numiţi principalele obstacole cucareV-aţiconfruntatînpromovareaechi-tăţii,egalităţiişicorectitudinii.

PaulHunt:Multeguvernenudispundesis-teme informaţionale eficiente în domeniulsănătăţii,carele-arpermitesăcunoascăsta-tutuldesănătatealindivizilorşipopulaţiilordinjurisdicţialor.Adesea,absenţainformaţi-ilordeîncredereîndomeniulsănătăţiiafec-teazăîntregteritoriulţării,inclusivgrupuriledominantealepopulaţiei.Darproblemaco-lectăriidatelorestemaigravăîncazulpopu-laţiilordezavantajate,cumar fiminorităţileetnice,populaţiileindigene,populaţiasăracădinmediulruralşiurban,lucrătoriimigranţietc. Chiar dacă există, datele de obicei nusunt dezagregate regulat şi temeinic con-formcriteriilordesex,etnie,originerurală/urbană,vârstă,grupsocio-economicş.a.m.d.Înmodevident, situaţiarespectivăconduceladificultăţiînformulareaşiimplementareadepoliticieficiente,programeşiproiectedesănătate,caresăincludăacestegrupuridez-avantajate.

Înpofidaneajunsurilor îngestionareadate-lor, sunt de părere că toate statele pe carele-am monitorizat ar putea face mult maimultpentruapuneînpracticăprogramedeoutreach în domeniul sănătăţii, care să asi-


129

câtechitatea în cadrul sistemului şi care seopun acoperirii universale a serviciilor desănătate.Politizareaacesteitemeîntr-oma-nierăpartizanăreprezintăunmareeşec,daraceastăsituaţieîntr-adevărreflectăneînţele-gerilededuratădintreconservatori,liberalişicentrişti.Trebuiesăexisteunrolalstatuluiîn asigurarea serviciilorde sănătatepentrupopulaţie. Prin urmare, consider că anumeaceasta este o problemă continuă şi destuldegravă.

Multe alte ţări prospere întreprind eforturispeciale pentru consolidarea unor sistemedesănătatepublicămaiechitabiledinpunc-tul de vedere al distribuţiei serviciilor. Dinpăcate, înultimii30deaniaşaşinuamîn-văţat de la epidemiologia socială că distri-buţiasănătăţiiîntr-opopulaţienuestedoarrezultatuldistribuţieiserviciilordesănătate.Existăinegalităţisemnificativedesănătateîntoatestatele, indiferentdefaptuldacăaces-teadispundeasigurareuniversalăsaunu.Deexemplu,distribuţiaeducaţiei,alocurilordemuncă,aspaţiuluilocativşiaoportunităţilorpolitice , inclusiv a participării politice, potavea un impact semnificativ asupra distri-buţieisănătăţiiînsocietate.Astfel,inegalită-ţile în ceeacepriveşte stareade sănătateapersoanelorînţărileprosperereflectăuneledintreacesteinegalităţideordinsocial,eco-nomicşipolitic, înpofidaacopeririiuniver-saleaserviciilordesănătate.Considercăînmulte ţăriexistă încănumeroaseprobleme.Darînmultedintreele,acoloundeesteinsti-tuităcelpuţinasigurareauniversalăaservi-ciilormedicaleîncadrulsistemuluidesănă-tate,seconştientizeazădinceîncemaimultfaptulcăexistăalţifactorirelevanţi,pecarei-amidentificatmaidevreme.Iaracestlucruaratăcăseîntreprindeforturipentruafacecapoliticiledesănătatesăfiemaiechitabile.

ERT:Existăvreoţarăînlumecaresăpoa-tă ficonsiderată, înprezent, lider înasi-

gurarea echităţii în domeniul sănătăţii?Cumevaluaţisituaţiaaltorţăriprospere,de exemplu a celor din Europa de Vest,dar şi aAustraliei, Canadei,Noii Zeelan-de?Aveţivreopreferinţădinacestpunctdevedere?

Norman Daniels: Nu, nu am o ţară favo-rită. Eforturile sunt diferite în ţări diferite.Suntcâtevastatecareaurecurs laabordărirezonabile şi reuşite. Sunt, de exemplu, im-presionatdeeforturileNorvegieişiSuediei.De asemenea, există preocupări serioase înRegatulUnitînceeacepriveştedistribuireaechitabilă a serviciilor de sănătate, rezulta-telefiindmaibunedecâtînaltestate.Existăcâtevaţăricare,dupăpărereamea,aurezul-taterelativbuneînpromovareaegalităţii îndomeniulsănătăţii.

ERT: Întrecutaţi fostrecunoscutpentruconcepţia Dvs. precum că justiţia în do-meniulsănătăţii trebuiesă fiebazatăpeo egalitate echitabilă a oportunităţilor.Datfiindfaptulcăegalitateaechitabilăaoportunităţilornuareodefiniţieuniver-salacceptată,aţiputeasăexplicaţifelulîncareacestprincipiuartrebuisăfietrans-feratînprocesuldeadoptareadeciziilorcu privire la normare în sistemul de să-nătateşidacă, îngenere,artrebuisă fietransferat?Ceînseamnăsăfacioalegereprivindnormareaînsănătate,astfelîncâtaceastăalegeresăpromovezeoegalitateechitabilăaoportunităţilor?

Norman Daniels:Înprimulrând,aşvreasăpunlaîndoialăipotezapecaresebazeazăîn-trebareaDvs.Esteadevăratcăîncercsăargu-mentezcăunprincipiugeneraldeprotejareaoportunităţilor,şi,probabil,chiarprincipiulRawlsianalegalităţiiechitabileaoportunită-ţilor,esteunulpotrivit.Unastfeldeprincipiugeneraloferăoperspectivă largăasuprate-meiurilor pe care se bazează obligaţia de a


130

de mai multă practică în luarea deciziilorasupraunorcazurispecifice,într-uncontextconcret,încareaulocastfelderelaţionărire-ciproce. Poateaşavomputea înţelegecumsă reconciliem aceste principii, astfel încâtsă formăm, cu timpul, obazăpe care sănefondăm deciziile privind normarea. Aceas-taarputeaînsemnaaliniereanoastrălaunsistemechitabildenormare,darnucredcăputem,lamoment,săcădemdeacordasupramoduluiîncaresărealizămacestdeziderat.Anume din acest considerent trebuie să neconcertămacumasupraobţinerii unuipro-cesdeliberativechitabil.

ERT: Vorbind despre activităţile Dvs. depromovare a unui proces echitabil dedeliberare, cumne putem asigura că nuvom reproduce în cadrul acestui procesraporturiledeputerecareexistăînsoci-etate? Cum poate un proces deliberativtranscende structurile fundamentale dedominaţie şi putere din societate? Oaredeliberareanulegitimează,maidegrabă,statusquo-uldecâttranscendeosocieta-teinechitabilăşiinjustă?

Norman Daniels: Nu cred că poate exis-tavreogaranţie caunprocesdeliberativsătranscendărelaţiiledeputeredinsocietate.Oriceprocesdemocraticpoatereflectaaces-te relaţii.Oastfeldedeliberareva fimereusupusărisculuiparţialităţii.Daravemalter-nativă?Ungrupdeexperţicaresăse întru-neascăşisăiaacestedeciziideuniisinguri,fără constrângeri impuse de actorii sociali?Cu toţiinedămseamacăaceştiexperţivorreflectauneleraporturideputeredinsocie-tateadată.Întrebareaestedacăexistăocalerezonabilă, chiarşicomplicată,princaresăajungemlasporirealegitimităţiişiaechităţii.Credcăoastfelde întrebarearcontribui laoricaredintrealternativelepe care le avemla îndemână. Există, desigur, o mulţime deîntrebăridespremodalitateadeelaborareşi

protejasănătateapopulaţiei.Darvreausăfiuînţelescorect.Consider,totuşi,căacestprin-cipiunupoatedarăspunslaunşirdeîntre-băriceţindealocarearesurselorşidenorma-re.Dinacestmotiv,amafirmatcăprincipiulegalităţiiechitabileaoportunităţilortrebuiesăfiesuplinitcuunprocesdeliberativbazatpeechitate.Existăodivergenţărezonabilădeopiniiprivindmodulîncaretrebuiepromo-vată egalitatea oportunităţilor în prestareaserviciilordesănătateuneipopulaţii,deace-eatrebuiesăexisteunmecanismpentrure-zolvareaacestordivergenţe.Într-ocartemaiveche, JustHealthCare(Justiţia în ocrotirea sănătăţii)2,într-adevăramexprimatconvin-gereacăprincipiulegalităţiioportunităţilorpoateda răspuns laomulţimede întrebăriceţindenormare,darnumaicredastaşiaminfirmataceastăconvingereanterioarăînul-timuldeceniu3.

ERT:Întrucâtnucredeţicăprincipiulega-lităţiiechitabileaoportunităţilorarputeafideajutorînluareadeciziilorcuprivirelanormare,consideraţicăesteposibilşidezirabilsăidentificămunsetdeprinci-piisubstanţiale,înbazacăroraarputeafiluateastfeldedecizii?

NormanDaniels:Nusuntsigurcăarfipo-sibilsăconvenimasupraunuianumitsetdeprincipii,fiindcă,deşiexistăfactoripecareîiputemconsidera foarte importanţi înadop-tarea deciziilor privind alocarea resurse-lor–cumarfi,deexemplu,gravitateabolii,prevalenţa acesteia şimărimeabeneficiuluipe care îl putem asigura prin intervenţie –astfel de considerente interacţionează şi secompenseazăreciprocîntr-omanierăfoartecomplexă. În mod rezonabil, există diferitepăreriprivindfelulîncareartrebuievaluaţiaceşti factorisunaspectul raportuluidintreeişi,deaceea,deşiconsidercăarfibinesăajungem la un set de principii, nu cred căsuntem înpoziţia de a o face. Avemnevoie


131

gestionareaunuiastfeldeprocesdeluareadeciziilor,pentruapreveni,deexemplu, in-fluenţapecareopotaveaoameniicarisma-ticiasupracelorlalţi,deţinândastfeloputerenecuvenită înprocesul respectiv. Instituireadecomisiicaresăincludăputerileexistenteînsocietatearputeaservilacopiereastruc-turii de puteri existentă, cooptînd procesuldeliberativdemocratic.

Pedealtăparte,amputeaexperimentadife-ritemecanisme,pentru a vedea caredintreeleproduceunrezultatmaibun.Daraceas-ta ar impune o întrebare complicată: Cumdeterminăm ce este un rezultat mai bun?Şi cumputemadunaprobe care sădemon-strezeceproceduridemocraticefuncţionea-zămaibine?Dacăamfiştiutceconteazăcuadevăratcarezultatechitabil,nuarfitrebuitsăcăutămoprocedurăprincaresăajungemla acesta, cu excepţia cazului în care acestaarfiunmoddesporirealegitimităţii,sausăneasigurămcăvenimcuosoluţiecorespun-zătoare pentru o problemă pentru care amstabilitîncomunniştecriterii.Anumefaptulcănuputemcădeadeacordasupra criteri-ilorcaresădefineascăceeaceseconsiderăunrezultatechitabilalprocesuluisauodis-tribuire echitabilă a resurselor determinănecesitatea unui proces acceptat de toţi cafiindechitabil.Şi,desigur,aceastapresupunecăputemcădeadeacordasupraconceptuluideprocesjustsauechitabil.Esteoîntrebareempiricăşinuştiucumputemrealizaacestdeziderat,deşimizămperespectiveleproce-duriadesea,datfiindfaptulcăexistăatâteaneînţelegeri.

ERT:DleProfesorHunt,înopiniaDvs.,încondiţiileunuibugetfinit,cumartrebuisăaleagăMinisterulSănătăţii întreo in-tervenţieşialta?Cumcontribuiedreptulla sănătate la prioritizarea intervenţii-lor?

PaulHunt:Uneori,seafirmăcădreptulin-ternaţionalaldrepturiloromuluinupermiteprioritizareaşi,cuzecesaucincisprezeceaniînurmă,aceastăpărere,probabil,predomi-na.Darteoriadrepturiloreconomice,socialeşiculturaleaavansatînultimiiani.Deexem-plu, atunci cândam fost invitaţi deONU săelaborăm ghidul pentru o abordare bazatăpe drepturile omului în reducerea sărăciei,Siddiq Osmani, Manfred Nowak şi eu amajunslaoviziunemainuanţatăşianumecădreptul internaţional al drepturilor omuluipermite prioritizarea, impunând în acelaşitimp anumite condiţii acestui proces şi re-zultatelorprioritizării4.

Înmodsigur,dreptullasănătaterămâneafiînprocesdeevoluţie.Undomeniuîncareur-meazăsăfiedepuseîncămulteeforturiestecel al definirii priorităţilor în intervenţiiledinsferasănătăţii.Economiştiişispecialiştiiîneticăauatrasatenţiaasupradefiniriipri-orităţilor şi a normării intervenţiilorde să-nătate,făcânduzdeprincipiiprecumanalizacost-eficienţă şi al echităţii. Deşi nu au re-zolvatdilemeleexistente(şisuntdepartedeacestrezultat),eiauadussubiectulîncauzăînatenţiapublică,ceeacetrebuiesăfieolec-ţie pentru comunitatea drepturilor omului.Practicieniidindomeniuldrepturiloromuluiîncănufacfaţăacestorproblemecomplexe,prioritizareaînsferasănătăţiiadeseaprivi-legiazăpopulaţiaurbană,prosperă,îndetri-mentul drepturilor celor săraci din mediulrural. Înpractică,prioritizareaadeseamar-ginalizeazăprerogativeledesănătatealefe-meilor, alepersoanelor cudizabilităţi şi alealtor grupuri defavorizate.Această reflecţieşiadâncireamodelelorde incluziuneşiex-cluziune încalcă dreptul la atingerea celormaiînaltestandardedesănătate.

Într-un raport al Adunării Generale a ONU,din2007,amfăcutcâtevaobservaţiiprelimi-


132

cludedreptullaatingereacelormaiînal-testandardedesănătate?Consideraţicăacestaesteunconceptutil?

NormanDaniels:Credcăputemvorbides-preoconcepţieadreptului lasănătateşi laîngrijiremedicală care să fie rezonabilă. Înprimulrând,dreptullasănătatenuesteunulcaresăasigureosănătatebunăpentrutoţi.Nimeninupoategarantaaşacevaşiarfiri-dicolsăcrezicăanumeastaînseamnădrep-tullasănătate.Îninterpretareamea,dreptulîncauzăesteoprerogativăapersoaneişioobligaţie corelativăa societăţiideaasiguradistribuirea factorilor determinanţi ai să-nătăţii într-unmodcear fiechitabilpentrutoată lumea. Prin urmare, este nevoie de oînţelegereprealabilăaconceptelorde justi-ţiesocialăpentruaneclarifica înceconstăaceastădistribuire.

Deexemplu,cutoţiicunoaştemcăexistăungradientalsănătăţiiceţinedestatutulsocio-economic(SSE).CucâtmaisustepoziţioneziînierarhiaSSE,cuatâtmailungăşisănătoasăîţiesteviaţaşiacestlucruestevalabilîntoateţările.Întrebareaeste:CarediferenţedeSSEconstituie o distribuţie echitabilă a compo-nentelorSSE,cumarfivenitul,educaţiasauoportunităţileîngeneral?Divergenţerezona-bileprivitorlaceeaceconstituieodistribu-ţie echitabilă sunt inevitabile. În cemăsurăleestepermiscelormaiprosperioamenisăfiemaiprosperidecâtalţii?Oabordarestrictegalitaristă sau radicală se întâlneşte rar înzilelenoastre şinuexistă ţări caresăoad-opte.Prinurmare,dacăadmitemcăaceastăabordarenuesteunaprielnică,atuncitrebu-iesăstabilimceinegalităţişiîncemăsurăarfiacceptabile.

Este oare injustă orice inegalitate care cre-eazăoinegalitatelaniveldesănătate?Dacărăspunsuleste„da”,atuncisănătateadevine

naredespreprioritizareaşidreptullasănă-tate.Unadintreideile-cheieeracădrepturileomuluiimplicăuneoristabilireaunorpriori-tăţiînintervenţiiledesănătate(deexemplu,cele ce rezultă din obligaţiile de bază), daracestea impun şi un şir de considerentedeprocedură (de exemplu, participarea, mo-nitorizareaşi responsabilitatea)care trebu-ie luate în calcul la stabilirea priorităţilor.Totodată, definirea priorităţilor trebuie săurmărească îmbunătăţirea situaţiei persoa-nelor, comunităţilorşipopulaţiilordeosebitde dezavantajate, inclusiv cele ce trăiesc însărăcie. În acelaşi timp, deşi aduc o contri-buţie constructivă la definirea priorităţilor,drepturileomuluinuoferărăspunsuriexactelaanumitechestiunideosebitdecomplexe,lafelcaşietica,economiasauteoriageneralăajustiţiei.Drepturileomuluiarputeaeliminaanumite procese sau opţiuni, lăsând câtevaalternative, fiecaredintreeleavândpropriaeilegitimitate.

Deşisuntemîncăînaşteptareauneiabordăriexacteşicuprinzătoare,bazatepedrepturileomului, în domeniul prioritizării în sănăta-te, atunci cândvedemcese întâmplă în re-alitate, ne este clar că majoritatea statelornusuntnicimăcaraproapedea-şirespectaobligaţiilelegalasumate,cumarfiinstituireaprogramelorde sănătate afirmative (deou-treach) pentru persoanele dezavantajate şicelesărace. Iarpentruaceastaguverneleartrebuisăpoarterăspundere.

ERT:DleprofesorDaniels, îndreptul in-ternaţional al drepturilor omului existăun drept recunoscut la atingerea celor maiînaltestandardedesănătate,darnuşiundialogîntrejurişti,factoriidedecizieînelaborareapoliticilorşimediulintelec-tualdindomeniuljustiţieiînsănătate,undialogprivitorlaconţinutulşiimplicaţiileacestuidrept.Ceelementecredeţi că in-


133

coadacaredădincâinelejustiţiei,iaraceas-taesteoproblemă,fiindcăexistămultealtebunurisociale,înafarădesănătate,caretre-buie luate înconsideraţie.Existăomulţimedealte lucruripecareoamenii leconsiderăimportante şi pe care le-ar putea preferasănătăţii.Cu toţiiadeseacedămdinsănăta-tepentrualtebunuridinviaţanoastră.Uniialeg să trăiascădepartede loculdemuncă,fiindcă le place ambianţa rurală, ceea ce leprelungeşte călătoriile zilnice la locul demuncă,mărindu-le riscul de amuri într-unaccidentrutier.Cutoţiifacemastfeldecom-promisuriînviaţă.Dacăadmitemcănuvomrenunţalasănătatepentruoricealtceva,vomcreacomplicaţiiînadecidecarealteinegali-tăţisuntpermise,dacănudorimcasănătateasăfiedeterminantăpentrutoateinegalităţi-le. Însă dacă sănătatea este doar una din-tre valori, trebuie să convenimasuprauneiteorii care să ne explice cum să distribuimacestevalori.Dinpăcate,foartepuţineteoriinedau răspunsuri la toate aceste întrebări.Prinurmare,considercă inegalitateaesteoproblemăfoarteimportantă.Avemnevoiedeunrăspunsmaigenerallaîntrebareaprivindinegalităţilecaresuntpermiseîncadrulunuidreptlasănătate.

M-aţiîntrebatcecreddespredreptullasănă-tateşilaîngrijiremedicală.Considercăaces-teaconţinprerogativepecareleauindiviziipentruunsetdeservicii, relativedinpunctdevederesocial(încazuldreptuluilaîngri-jiremedicală), cereprezintărezultatulunuiprocesdeliberativechitabilîncondiţiileunorresurselimitate.Dinpunctdevedereistoric,pacheteledeprestaţiiîndomeniulsănătăţii,care există astăzi înmajoritatea sistemelorde sănătate, nu sunt rezultate din astfel deprocese deliberative. Mai degrabă, acesteasuntdeterminate istoricdepracticilesocia-leîndomeniulmediciniişidinaltedomeniiconexe. Ele includmulte servicii mai puţin

importantedecâtaltele,pecarele-amputeaadăuga sau prin care le-am putea substituipeceleexistente.Şi,datfiindfaptulcăfieca-resocietateseconfruntăcuunanumitniveldelimitarearesurselor–întrucâtsănătateanuesteuniculbunsocial–,urmeazăafiluatedeciziirezonabilecuprivirelaserviciilesoci-alecaretrebuieconsideratemaiimportantepentrupopulaţie.Deci,pentrumine,dreptullaserviciiledesănătateesteundreptcondi-ţionat de care dispun persoanele, aflate înanumitecircumstanţe,cuprivirelaanumiteservicii,incluseîntr-unsetrezonabildepre-staţiidisponibile;societateatrebuiesădeci-dă,printr-unprocesdeliberativcorespunză-tor, ce anume se include în acest set.Acoloundelipsescastfeldeproceduri,adicăînma-joritateastatelor,existăunsetdedeciziiso-cialrelativecareaufostadoptateîntrecutşicarepotservicabazăpentruadoptareaunordeciziiulterioare.Darunelesocietăţiîşidauseamacătrebuieinstituţionalizatunprocespentruadoptareaunordeciziimairezonabileprivindalocarearesurselor.Înaintedeveni-realaputereanouluiGuvern,înRegatulUnitfuncţionaInstitutulNaţionalPentruSănăta-teşiExcelenţăClinică(NationalInstituteforHealth andClinicalExcellence–NICE) caretrebuia să elaboreze recomandări în acestsens. Procese similare există înNorvegia şiSuedia. În Germania situaţia e puţin diferi-tă.Aicinusedoreşteimpunereaderestricţiiunuiprocescaresedovedeşteafieficient,de-câtîncazulunorconsiderenteceţindepre-ţulserviciiloracoperite.Astfel,mecanismulcarea fostpus înaplicarepentruevaluareafrontiereideeficienţăanoilormedicamenteesteunefortdeastabilianumiteindicaţiidepreţ,pentrucaGuvernulsăpoatănegocia,înbazauneidecizii,caceeacenudepăşeşteunanumitpragsănufieacoperit.

În StateleUnite situaţia estemultmai rea,fiindcănimeninuvrea să abordezeproble-


134

celormaiînaltestandardedesănătateîndreptulinternaţionalaldrepturiloromu-lui?

PaulHunt:Înanul2000,ComitetulONUpen-trudrepturileeconomice,socialeşiculturaleaprezentatointerpretaremaimultsaumaipuţindetaliatăaceeaceînţelegeprindrep-tullasănătate.Desigur,Comitetulaccentuea-zăcă„dreptul lasănătatenutrebuieînţelesca dreptul de a fi sănătos”5. Pe scurt, acestdrept fundamental include îngrijirea medi-cală,precumşiaccesullaapăpotabilă,con-diţiisanitareadecvate,securitatealoculuidemuncă, accesul la informaţie şi educaţie îndomeniulsănătăţii,alţifactoriconsideraţideimportanţămajorăpentrusănătate.Înmodcrucial,acestdreptimpuneguvernelorobli-gaţiadeacombatediscriminareaşiinegalita-tea.Dreptullasănătateleceresăsporeascăaccesulpersoanelor,comunităţilorşicatego-riilordepopulaţiedezavantajatelaserviciiledesănătate;cualtecuvinte,acestaconţineocomponentădejustiţiesocială.Oaltăcerin-ţă faţădeguvernestepunerea înaplicareaaranjamentelor care să faciliteze participa-reaactivăşiinformatăacelorafectaţidepo-liticile,programeleşipracticiledindomeniulsănătăţii.Dreptullaatingereacelormaiînal-testandardedesănătateestesupusuneirea-lizăriprogresive,adicăguvernelenutrebuiesă-lrealizezeîntr-ozi–şinicichiar înzeceani–,cisăacţionezeprogresivînacestsens.Aceastaînseamnăcăavemnevoiedeindica-torişipunctedereferinţăpentruadetermi-nadacăafostsaunuînregistratunprogres.Totuşi,dreptullasănătatedepindeşidedis-ponibilitatearesurselor,adicăceremaimultdelaCanadadecâtdelaCiad.Monitorizareaşi responsabilitatea reprezintăelementevi-talealedreptuluilaatingereacelormaiînal-te standardede sănătate.Responsabilitateanu trebuie înţeleasădoarcarăspundere ju-ridică;aceastaincludeşimecanismenon-ju-

maîntr-unmodonest.Mi-eteamăcăacelaşilucruseîntâmplăşiînRegatulUnit,datfiindfaptul că în timpul alegerilor nu s-a purtatnicio discuţie despre decizia ce se ia acumcuprivire laServiciulNaţionaldeSănătate.Aceastaavenitpeneaşteptate,caosurprizămare,deoarecenuafostabordatăîntimpulcampaniei electorale şi, respectiv, nu a fostsupusă dezbaterilor publice. Decizia a fostluatădupănumireanouluiministrualsănă-tăţiidecătreGuvern,pasuldatnefăcândpar-tedinvreoagendăpublicăcare l-ar fiman-datat să procedeze astfel. Aceasta nu estetransparentă în mai multe privinţe şi nu afostprezentatăînniciocampanieelectorală,deşi, înopiniamea, includereaunuisubiectîn campania electorală nu este întotdeaunaun indicator al corectitudinii. Totuşi, într-olumecarerespectăprocesuldemocratic, in-cludereadeciziilorpeagendapublicătrebuiesăfiefavorizată.

SituaţiacurentăînRegatulUnitesteunuldincazurile încarecevanediscutat înprealabildevinedeodatăparteaagendeidepoliticiaGuvernului.OricarearficriticileadusefaţădeNICE(chiareuamcâteva,iaralţiiauşimaimulte), această instituţie încerca, cel puţin,sădeterminecareerauatitudinilepublicului,prinConsiliulsăuşideclaraţiilesaleprivindvalorilesociale.Înviziuneamea,NICEexpri-madubiideordinmoralprivindalinierealastandardelerigidedecost-eficienţă,înlumi-naunorargumenteimportanteexprimatedepublic–cătrebuiesăfimflexibiliînutilizareaacestora–caresuntrezultatulunuiprogreslent de zece ani. A fost un exemplu al unuiprocesdeliberativ încareoamenii seascul-taureciproc.Acumaceastăiniţiativăvafiîn-gropatăprin lipsade transparenţăanouluisistem.

ERT: Profesore Hunt, care sunt elemen-tele principale ale dreptului la atingerea


135

ridice,cumarfimecanismeledetransmitereainterpelărilorpubliceelaboratedeinstitu-ţiilenaţionalepentrudrepturileomului,carepotfimultmaiaccesibilecelordezavantajaţisau săraci decât instanţele de judecată. Iarnucleuldreptului lasănătateesteunsistemdesănătateechitabil,integrat,sensibilşiefi-cient,caresăfieaccesibiltuturorşisăasigu-recalitatea.

Înmod sigur, dreptul la sănătate este unulampluşicomplex.Deşiesterealizatprogre-siv, unele elemente ale sale (cunoscute ca„obligaţiidebază”)auunefectimediat,cumar fi nediscriminarea. Provocarea constă îna aplica elementele dreptului la sănătate –nediscriminarea, egalitatea, realizarea pro-gresivă,obligaţiiledebază,caracterulparti-cipatoriu, responsabilitatea ş.a.m.d. – unorchestiuni concrete în domeniul sănătăţii,cumarfimedicamentele,aprovizionareacuapăşicondiţiisanitare,sănătateasexualăşia reproducerii, exodul de creieri etc. Abor-dareaacesteiprovocărienormerămâneafioactivitatecurentă,dar,datorităeforturilordepuse de nenumăraţi specialişti şi organi-zaţii, putem identifica treptat principaleleobligaţiialestatelor,darşialealtoractori,cesereferăladreptullasănătate.

ERT:DleprofesorDaniels,vorbindînter-meni generali, care credeţi că este roluljuriştilordindomeniuldrepturiloromu-luiînpromovareajustiţieiînsănătate?

NormanDaniels:Nu cred că este rolul ju-riştilor sau al instanţelor de judecată să iadeciziiprivindacoperireapecaretrebuiesăoaibăserviciiledesănătate.Considercăju-riştiiartrebuisăpromovezeimplementareaunuimecanismadecvatdeluareadeciziilorîn sistemul de sănătate şi să se asigure cadeciziilerezultatedinacestprocessăfiere-cunoscute drept consecinţe ale acestui meca-

nism deliberativ, raţionamentelesaleservinddrepttemeiuripentrupoliticiledindomeniu.Pescurt,înconcepţiamea,roluljuriştilordindomeniul drepturilor omului este de a asi-guraunprocesechitabildeluareadeciziilorprivindasigurareacuserviciidesănătate,nudealuaastfeldedecizii.Legea este într-un anumit fel părtinitoareprin faptul că vizează în special persoaneleaflateîntr-osituaţiecarelepermitesăînain-tezepretenţiiîninstanţeledejudecată,ceeace ridică următoarea întrebare: Cine esteidentificat,defapt,drept„victimă”?Procedu-ralegalătindesăfavorizezepeceicareauosituaţiecelepermitesăiniţiezeunprocesdejudecată,adicăauputereaşiautoritateadeaprocedaastfel,deexemplu,datorităsituaţieifinanciarefavorabile.Oastfeldepersoanăcuputereşiautoritatepoatefipusăînopoziţiecuungrupdeoamenicarearputeafiafectaţideeliberarearesurselorpentruacelindivid,saualţiicael,îndetrimentulaltorcategorii.

Mă gândesc,mai ales, la situaţia problema-tică în care se află Columbia, unde existăun sistemde tutelas, prin care suntdepusereclamaţiile individualeprivindrespectareadrepturilor constituţionale la viaţă şi dem-nitate.Acestelitigiiseaxeazăpenecesităţilede îngrijiremedicală pe care reclamanţii leconsiderăcaprezentândunpericolpentruoviaţădemnă.MinisterulProtecţieiSocialealColumbieinudispunedeoformăsaudeunprocesadecvatde luareadeciziilorprivindacoperireaserviciilordesănătate–oproble-măvecheatâtînColumbia,câtşiînaltestate.Adeseaexistătemeiurirezonabilecainstan-ţeledejudecatăsărecunoascăcănimeninuştie de ceun anumit serviciu este inclus înpachetul de beneficii, iar altul nu; dacă sedovedeşte că acestadinurmăeste la fel deimportantpentruaasiguraoviaţădemnăcaşi celelalte, atuncinuexistămotiv sănu fieinclusînpachet.Cutoateacestea,estepuţin


136

iauanumitedeciziişinualteleatuncicândse convine asupra celor ce trebuie să facăguvernele pentru realizarea progresivă asănătăţii?Aceastăîntrebarevizeazăproble-ma legitimităţii şi a diferitelor aspecte aleechităţii.Astfeldedeciziipotfiinechitabile.Opinia noastră este că abordarea din per-spectiva drepturilor omului trebuie supli-nită astfel încât să sporească transparenţaprivindmotiveleceduclaacestedecizii–unobiectiv important atât pentru abordareadin perspectiva drepturilor omului, cât şipentruprincipiuljustiţiei.

ERT:DleprofesorHunt, colaboreazăsaunu specialiştii din domeniul drepturiloromului şi cei din sănătatepentru a pro-movaechitatea,egalitateaşi corectitudi-neaînacestsector?

PaulHunt:Eiauînceputsăconlucreze,darmaiesteîncămultdefăcut.Ambelecomuni-tăţiarputeaşiartrebuisăfacămultmaimultpentruastabilicontacteîntreele.Nuputemimplementa dreptul la sănătate fără cunoş-tinţeleşiexperienţaspecialiştilordindome-niulsănătăţii.Deaceea,comunitateadreptu-riloromuluiartrebuisă-şideastrăduinţasăasculteşisă înveţede launspectru largdeprofesioniştidindomeniulsănătăţii.Aceastaînseamnă că promotorii drepturilor omuluitrebuie să cunoască conceptele şi limbajuldindomeniulsănătăţii.Deexemplu,uniipro-motori ai drepturilor omului înţeleg eronatconceptul medical de „echitate”, în timp ceuniiprofesioniştidinsănătate înţeleggreşittermenulde„egalitate”ceţinededomeniuldrepturiloromului.Dinexperienţamea,ştiucă majoritatea specialiştilor din domeniulsănătăţiinuauînţelesdeocamdatăfaptulcăacel caracterobligatoriu al drepturile omu-lui îi poate ajuta să-şi realizeze obiectiveleprofesionale,inclusivcorectitudinea,egalita-teaşiechitatea.Dinpăcate,mulţi factoridedecizieînelaborareapoliticilorîndomeniul

probabilcainstanţelesădispunăderesurse-leşi informaţiaadecvatăpentrua luaastfeldedecizii.Pentrumine,esteodilemădedu-ratălungă.

ÎnpofidacriticilorluiKeithSyrett,exprimateîncarteasaprivindrolulinstanţelordejude-cată6, aduse lui JimSabin şimieprecumcăam fi exagerat la acest subiect, consider căexistăomareconcordanţădintreviziunealuişiameaşianumecărolulcurţilorînprocesuldeluareadeciziilorconstăînaseasiguracăstatulinstituieunmecanismdeluareadeci-ziilorîntr-unmodrezonabil,şinuînadecidecaredintreprogrameledesănătateestemaiimportant.

O altă idee pe care aş vrea să o expun, cureferire la raportul dintre drepturile omu-lui şi procesul de stabilire a priorităţilorîn domeniul sănătăţii, este cea ilustrată înarticolulpecare l-amscris încoautoratcuSophieGruskin,înanul20087.Amaduscaargumentfaptulcăînspatelecadruluiinter-naţional al drepturilor omului stă ascunsăo problemă foarte importantă. Revendică-rilededrepturi, înacestcadru,nuauvreoprioritateunafaţădealtaşinicireclaman-ţiiunuiaşiaceluiaşidreptnupotfipuşiînvreoordineapriorităţilor.Astfel,deexem-plu,atuncicândseîntreprindeunefortderealizareprogresivăadreptuluilasănătate,într-unanumitcontext,aparmulteopţiuninedeterminatedepriorităţilecerezultădinacel cadru legal internaţional. Argumentulnostru era că acea abordare a procesuluidestabilireapriorităţilorpecare îl elabo-ramîmpreunăcuJimSabinarputeaaduceocontribuţieîndomeniuldrepturiloromu-lui,prinfaptulcăarenumeroasepunctedesuprapunerecuacesta.Noinupromovămoierarhieadrepturilor,ci,maidegrabă,con-ştientizarea faptului că acel cadru interna-ţionalaldrepturiloromuluinunepermitesăfacempriorităţi.Întrebareaeste:Decese


137

sănătăţii nu folosesc perspectiva oferită deanalizadreptuluilasănătatenicipentruaîn-ţelege realităţiledindomeniul sănătăţii dinţările lor,şinicipentruaelaborapoliticidesănătate trainice,durabile şi echitabile, carearaducebeneficiicelordezavantajaţi.Cualte

1 PentruaaccesaacesterapoarteONU,precumşialtepublicaţiiprivinddreptullasănătatedePaulHunt,vezipaginaCentruluipentruDrepturileOmuluiaUniversităţiidinEssex:http://www.essex.ac.uk/human_rights_cen-tre/research/rth/index.aspx 2 Daniels,N.,Just Health Care/Justiţia în ocrotirea sănătăţii,CambridgeUniversityPress,1985.(Notaredactoru-lui)3 VeziDaniels,N.şiSabin,J.,Limits to Health Care: Fair Procedures, Democratic Deliberation, and the Legitimacy Problem for Insurers/Limitele sistemului de ocrotire a sănătăţii: procedurile echitabile, deliberarea democratică şi problema legitimităţii pentru asiguratori,înPhilosophy and Public Affairs,octombrie1997,vol.26,nr.4,pp.303-350;Daniels,N.şiSabin,J.,Setting Limits Fairly: Can We Learn to Share Medical Resources?/Limitele echitabile: ne putem învăţa să distribuim resursele medicale?,Oxford,2002,şiediţiaaII-a,2008.(Notaredactorului)4 Human Rights and Poverty Reduction: A Conceptual Framework/Drepturile omului şi reducerea sărăciei: cadru conceptual,OficiulÎnaltuluiComisarONUpentruDrepturileOmului(OHCHR),2004.VezişiRecomandarea4înPrin-ciples and Guidelines for a Human Rights Approach to Poverty Reduction Strategies/ Principii şi recomandări pentru o abordare din perspectiva drepturilor omului a strategiilor de reducere a sărăciei,OHCHR,2006.5 Comentariulgeneralnr.14, The right to the highest attainable standard of health/Dreptul la cele mai înalte stan-darde de sănătate, E/C.12/2000/4, Para 8. 6 Syrett,K.J.,Law, Legitimacy and the Rationing of Healthcare: A Contextual and Comparative Perspective/ Drep-tul, legitimitatea şi normarea sănătăţii: o perspectivă contextuală şi comparativă,CambridgeUniversityPress,2007.(Notaredactorului)7 Gruskin,S.şiDaniels,N.,Process is the Point: Justice and Human Rights: Priority Setting and Fair Deliberative Process/Procesul contează: justiţia şi drepturile omului: stabilirea priorităţilor şi procesul deliberativ echitabil,înAmerican Journal of Public Health,2008,98(9):1573-7;vezişiDaniels,N.,Just Health: Meeting Health Needs Fairly/Sănătatea justă: satisfacerea necesităţilor de sănătate într-un mod echitabil,CambridgeUniversityPress,2008.(Notaredactorului)

cuvinte,colaborareaactivă,bazatăperespectreciproc,dintreceledouăcomunităţidespe-cialişti din domeniul drepturilor omului şicelal sănătăţii reprezintăunobiectiv-cheie,înefortuldeacombatediscriminareaşiaob-ţineegalitateaşiechitateaînacestdomeniu.

Interviu realizat din numele ERT de DimitrinaPetrovaşi

LibbyClarke


138


139AC

TIVITĂ

ŢI

ActivităţideAdvocacyaleTheEqualRightsTrust

InformaţiicuprivirelaProiecteleCurente ale ERT

Itinerar de lucru ERTIulie - Decembrie 2010

■

■

■


140


141

Activităţile de Advocacy ale The Equal Rights TrustDe la publicarea volumului 5 al Equal Rights Review (august 2010), ERT a continuat să lu-creze pentru a demasca formele de discrimi-nare la nivel global şi a combate inegalitatea şi discriminarea atât la nivel naţional, cât şi la cel internaţional. Vă prezentăm mai jos un scurt sumar al celor mai importante activităţi de advocacy ale ERT.

ERTlanseazăraportulExplicarea anoma-liei: detenţia, discriminarea şi necesităţile de protecţie ale persoanelor apatride

La 19 iulie 2010, ERT şi-a lansat raportulintitulat Explicarea anomaliei: detenţia, dis-criminarea şi necesităţile de protecţie ale per-soanelor apatride1.Raportul,carereprezintărezultatul a doi ani de cercetări, reflecţii şidezbateri, constituie o contribuţie a ERT labagajul crescând de cunoştinţe speciale îndomeniulapatridiei.Apatriziisuntpersoanefărăcetăţeniesauacărorcetăţenieestene-efectivă. Raportul abordează subiectul prinprisma detenţiunii – o temă crucială careoferăunşirderevelaţiiuniceprivindprovo-cărileimpusedeapatridie.

Raportulconstatăcălabazaproblemeiapa-tridiei se află inegalitatea şi discriminarea,precumşiluptaeternădintredrepturileuni-versalealeomuluişisuveranitateanaţională.Oaltăconstatareestecămultepersoaneafla-teîndetenţieînlegăturăcuimigrareaîntr-unanumitstat,“aşteptândafiexpulzate”,sunt,defapt,apatrideşideaceeanupotfiexpul-zate.

Raportularatăcăapatridiaartrebuiprivită,înprimulrând,caoproblemăadrepturiloromului, că ÎCNURşi organele tratatelordin

domeniuldrepturiloromuluiartrebuisălu-crezeînparteneriatînabordareaacesteipro-vocări,cătoatestateletrebuiesăimplemen-tezeproceduridedeterminareaapatridieişicăestenecesarăelaborareaunornormedeautoritatecaresăreglementezedetenţiaper-soanelorapatride.

ERTcontestădeciziaautorităţilorfrance-zeprivinddeportareailegalăaimigranţi-lordeorigineromă

La 9 septembrie 2010, ERT a făcut apel laguvernul Franţei pentru ca acesta să aderela Rezoluţia Parlamentului European şi săopreascăimediatprocesulde“deportarevo-luntară”aimigranţilordeorigineromăcareîşiaureşedinţaînţară.Alarmaţişideştirileprecumcăautorităţileitalienearfireînceputdemontareataberelorderomi,membriiERTaufăcutapellaComisiaEuropeanăpentrucaaceastasăadopteostrategiecarele-arasigu-rapersoanelordeorigineromăaccesulegalladrepturi,careararătacăsuntrespectaţicacetăţenieuropeni.

La 19 august 2010, autorităţile franceze audatstartulunuivaldedeportări–îndecursula două săptămâni, au fost deportaţi aproxi-mativ1000deromişiaufostdemontate128detaberederomi.Îndeclaraţiasa,ERTacon-damnataceastăacţiunediscriminatorieaau-torităţilorfranceze,carereprezintăoîncălca-reclarădecătreFranţaaobligaţiilorasumateîndreptuleuropeanşiinternaţional.

DeclaraţiaascosînevidenţăcâtevaaspectedinacţiunileFranţeicarecontraveneauobli-gaţiilorsaleîncondiţiiledreptuluiinternaţi-onal.


142

• Discriminarea rasială – De-claraţiafăceareferinţălaart.18alTratatuluiprivindfuncţionareaUniuniiEuropene,careconsfinţeştedreptullanediscriminarepecri-teriudenaţionalitate,precumşilaDirectiva2004/38/EC (Directiva privind libertateacirculaţiei2),careprotejeazălibertateacircu-laţieipersoanelor şidreptul cetăţenilormi-granţiaiUniuniiEuropenedeaaveareşedin-ţăînaltestatemembrealeUE.ERTaatenţio-natcăolegesauopoliticăprincaredistingeunanumitgrupetnicîncadruluneinaţiona-lităţieuropenepentrua-lsupuneunuitrata-mentmaipuţinfavorabil(încazuldat,etniciiromi cetăţeni ai României şi Bulgariei carelocuiescpermanentînFranţa)esteinterzisăcudesăvârşireşiconstituieuncazevidentdediscriminarerasială,careîncalcăarticolele2(1)şi26alePactuluiinternaţionalcuprivireladrepturilecivileşipolitice,articolul2(1)alConvenţieiinternaţionaleprivindeliminareatuturorformelordediscriminarerasială,ar-ticolul19alTratatuluiprivind funcţionareaUniuniiEuropeneşiDirectiva2000/43/EC4(Directivaprivinddiscriminarearasială)3. • Expulzarea colectivă – ERT aremarcat că acţiunile autorităţilor francezeauîncălcatinterdicţialegalăaexpulzăriico-lective încondiţiilearticolului4alProtoco-lului4alConvenţieiEuropeneaDrepturilorOmului.Aceastăprevedereafostinterpreta-tădeCurteaEuropeanăaDrepturilorOmu-luicavizând„oricemăsurăcareconstrângestrăinii,cagrup,săpărăseascăoţară,excep-tândsituaţiaîncareoastfeldemăsurăesteîntreprinsăînbazauneiexaminăriobiectiveşi rezonabileacazuluiparticularal fiecăruiindividstrăindingrup”(Conca c. Belgiei, ce-rerea nr. 51564/99, para 59). Prin urmare,expulzărilecolectivesuntinterzisededrep-tuleuropean,inclusivdacăacesteaîivizeazădoar pe cei care şi-au depăşit termenul deşederede3 luni,permis încondiţiileDirec-tiveiprivindlibertateacirculaţiei,şinus-auînregistratlaautorităţilelocale.

• Pretinsul caracter voluntar aldeportărilor–ERTamaipuslaîndoialăcaracterul „voluntar” al deportărilor. Astfel,s-aafirmatcăunstimulentfinanciarde300deeuropentru fiecareadultşi100deeuropentru fiecare copil deportat „voluntar” nupoatemascaintervenţiadurăaorganelordepoliţie,distrugereacaselorromilorşiconfis-careaactelordeidentitatedecătreautorită-ţilecegestioneazăprocesuldedeportareşicăunasemeneatratamenttrezeşteputerni-ceîndoielivizavidecaracterul„voluntar”aldeportărilor.

ERT şi-amai exprimat îngrijorarea în legă-turăcufaptulcădeportăriledinFranţaeraudoarunadintremanifestărileunei tendinţexenofobeşidiscriminatoriimaiampleapoli-ticiifranceze.Deportărileauurmatuneipro-punerifăcutedepreşedinteleNicolasSarko-zy la 30 iulie 2010: de a lipsi „resortisanţiifrancezideoriginestrăină”decetăţenia lor,dreptsancţiunepentrucrimeleviolenteco-mise împotriva reprezentanţilor organelorde drept4. Dacă s-ar fi regăsit într-o lege,aceastăpropunerearîncălcaprevederilear-ticolului1alConstituţieiFranţei,precumşiobligaţiunileacesteiţăriîncondiţiiledreptu-lui european şi internaţional, contravenindobligaţieiinternaţionaleasumatedeapreve-niapatridia.

ERT cere Indiei să îşi reformezepoliticavizelorcarediscrimineazăpecriteriulderasă

La14septembrie2010,ERTaadresatoscri-soareprim-ministruluişiministruluiafaceri-lorexternealIndieipentruasolicitaschim-bareapoliticiiprivindvizele şi imigrarea înţară, pemotiv că aceasta discriminează ce-tăţeniiRegatuluiUnit de originepakistane-ză. ScrisoareaERT făcea referinţă laGhidulprivindperioadadeprocesareacererilordevizăpublicat pe site-ul Înaltului Comisariat


143

al Indiei dedicat procedurii de aplicare decătrecetăţeniiRegatuluiUnitpentruobţine-reavizei indiene.Ghidul indica căperioadadeprocesarepentrucetăţeniiRegatuluiUnitdeoriginepakistanezăestedecelpuţin7-8săptămâni,spredeosebiredeminimulreco-mandatpentru ceilalţi cetăţeni aiRegatuluiUnit – de 5-7 săptămâni. Această politică aafectat mai mulţi resortisanţi ai RegatuluiUnit,inclusivstudenţi.

Cercetările ERT relevă faptul că, pe lângădiscriminarea cetăţenilor Regatului Unit deoriginepakistaneză,practicadeimpunereaunor termene de procesare diferite faţă defoştiicetăţeniaiPakistanuluişiaialtorstateesteprezentăşiînambasadeleşiînalteleco-misariatealeIndieidinalteţări.Înparticular,înAustralia,“foştiicetăţeni”aiPakistanului,precumşiaiAfganistanului,Chinei,CoreeideNord,IranuluisauSriLankăi,suntsupuşilaprocesareacererilordevizăunortermenedeaşteptaremailungi.

ERTacalificatacestepracticidreptunactdediscriminare pe criteriu de rasă. ScrisoareafăceareferinţălaobligaţiileasumatedeIndiaprin Convenţia internaţională pentru elimi-narea tuturor formelor de discriminare ra-sialăşiPactelecuprivireladrepturilecivileşipoliticeşi,respectiv,drepturileeconomice,socialeşiculturaleşiatrăgeaatenţiaasuprarecomandărilorComitetuluipentruElimina-rea Discriminării Rasiale incluse în comen-tariul general nr.30 al acestuia, ce vizeazăne-cetăţenii.S-afăcutreferinţăşilapracticajudiciarărelevantăsubacestaspect.

Experţii consacraţi în domeniu discutăRaportul ERT Explicarea anomaliei

La29 septembrie 2010, ERT şi Comisia In-ternaţionalăaJuriştiloraugăzduituneveni-mentdincadrulSesiuniia15-aaConsiliuluiNaţiunilor Unite pentru Drepturile Omului

cugenericulApatridia, discriminarea şi drep-turile omului,încadrulcăreiaaufostprezen-taterezultatelestudiuluiExplicarea anoma-liei: detenţia, discriminarea şi necesităţile de protecţie ale persoanelor apatride. Printrevorbitoris-aunumăratVolkerTürk,directoralDepartamentuluiProtecţieInternaţionalăÎCNUR; Jan Borgen, adjunctul secretaruluigeneral al Comisiei Internaţionale a Jurişti-lor,şiTamasMolnar,consilieruljuridicalMi-nisteruluideInternealUngariei,careajucatunrolcheieînelaborareaproceduriidede-terminareaapatridieiînUngaria.

Amal de Chickera, şeful DepartamentuluiProiecte privind Apatridia şi NaţionaitateaalERT,avorbitdesprecelepatruprovocăride bază – juridică, politică, instituţională şiegalitatea–cucareseconfruntăcomunitateadrepturilor omului atunci când abordeazăproblemaapatridiei.Elamenţionatcăpro-vocareajuridicăestegeneratădedificultăţileînpromovareaunuidreptlacetăţeniepentrutoţioamenii,asigurându-se, înacelaşi timp,călipsacetăţenieiefectivenurezultăînalteîncălcărialedrepturiloromului.Aceastăsitu-aţiereflectă,defapt,tensiuneadintreintere-selesuveranităţiinaţionaleşiuniversalitateadrepturiloromului.Lanivelpolitic,aremar-catDeChickera,oprovocare înprocesuldesporireaconştientizăriiprivinddiscrimina-reaşireleletratamenteasupraapatrizilorauconstituit-odificultăţilecucareseconfruntăaceştia în efortul de a se asocia şi a identi-ficapurtătoridecuvânteminenţi,caresăleabordezeproblemele. Lanivel instituţional,provocărileapardincauzacă,deşiapatridiaţinedemandatulmaimultororganeinterna-ţionale din domeniul drepturilor omului şiumanitare,pânălamomentulactualacesteanuaureuşitsă identifice impactulapatridi-ei asupra sferelor lor speciale de activitate.Vorbind despre egalitate, De Chickera a re-marcatcăpersoaneleapatrideseconfruntăcuinegalităţişisituaţiidediscriminareatât


144

înţărilelordereşedinţă,câtşiîncalitatedemigranţi,darşiînrândulpersoanelorapatri-de–apatriziide facto(ceicareauocetăţenieneefectivă)nubeneficiazădeaceeaşiprotec-ţiecaşipersoaneleapatridede jure,creându-se,astfel,oinegalitatedealtnivel.

ERTîşiaducecontribuţialadesfăşurareaConferinţeideevaluareaOSCEprivindto-leranţaşinediscriminarea

La8octombrie2010,dr.DimitrinaPetrova,directorul executiv al ERT, a ţinut discursulde dechidere a sesiunii privind intoleran-ţa faţădemigranţi în cadrul Conferinţei deevaluareaOrganizaţieipentruSecuritate şiCooperareînEuropa,organizatăînVarşovia.Deasemenea,ERTaelaboratdouădeclara-ţiiscrisepentruConferinţadeevaluare:unalatematoleranţeişianediscriminăriişialtaasupraproblemelorceţindeapatridie.

Intoleranţafaţădemigranţi.Dr.Petrovaaprezentatoimaginedeansambluasupracri-melorînbazădeurăîmpotrivamigranţilorşiadiscursurilor intolerante faţăde imigranţiînregiuneaOSCE,dinperspectivaegalităţiişidrepturiloromului.Eaapunctatmodurileîncaredrepturilemigranţiloraufostrestrânserecent la toate etapele ciclului migraţional,inclusivînceeacepriveşteaccesullaţaradedestinaţie, procesele de admisie, integrareaîn societatea-gazdă şi procedurile de reîn-toarcere.Dr.Petrovaamaiaccentuatsituaţiaunor grupuri migrante deosebit de vulne-rabile faţă de discriminare, inclusiv romii,apatrizii,copiiişipersoanelecuproblemedesănătatementală.Înfinal,eaapropusunşirderecomandăricătrestateleparticipantelaOSCE ce ţin de combaterea discriminării şiintoleranţeifaţădemigranţi.

Legislaţiaprivindtoleranţaşinediscrimi-narea. DeclaraţiascrisăaERTafăcutapellastatele participante ca acestea să abordeze

problemeleintoleranţeişidiscriminăriiprinasigurareaimplementăriideplineadreptuluilaegalitateîndreptulinternşiprinasigura-reaconsfinţiriituturorelementeloresenţialeale dreptului egalităţii în legislaţia naţiona-lă.Declaraţias-aaxatpecâtevaelementedebazăaledreptuluinaţionalalegalităţii,fiindfundamentată pe principiile conţinute îndreptul internaţional al drepturilor omului,peinterpretăriledeautoritatealeorganelortratatelor ONU şi pe Declaraţia PrincipiilorEgalităţii5.

Problemele din domeniul apatridiei. De-claraţiaERTascosînevidenţăcinciproble-meparticulareceţindeapatridieşiachematstateleparticipanteOSCEsăîşiuneascăefor-turilepentruagăsiosoluţiecomunăşidura-bilă la acestea.Declaraţia apus îndiscuţie:(1) inegalităţile existente între tratamentulapatrizilor de jure şi de facto; (2) faptul cămajoritatea statelor participante ale OSCEnu implementeazăproceduridedetermina-re a apatridiei; (3) faptul că regimurile dedetenţieaimigranţilornurecunoscşinure-acţioneazălaprovocărilespecificeimpusedeproblemaapatridiei,darnicinuseasigurăcapracticileşipoliticilededetenţieaimigranţi-lorsănudiscriminezepersoaneleapatride;(4) faptul că regimurilededetenţie în scopde securitatenu recunosc impactul pe caredetenţia pentru securitate îl poate avea încreareaşiexacerbareaapatridiei;şi(5)pro-vocărilespecificerezultatedincazurilepre-lungite de apatridie, accentul fiind pus pecauzaletonă.

ERTdepuneraportul-umbrăprivindeva-luareaperiodicăuniversalăaSierraLeo-ne

La1noiembrie2010,ERTadepusraportul-umbrăprivindevaluareaperiodicăuniversa-lăaSierraLeone.Îndocument,ERTascosînevidenţăcâtevadintrecelemaisemnificative


145

provocări şi probleme cu care se confruntăGuvernul SierraLeone înprocesulde reali-zareaaobligaţiilorsaledeapromovaegali-tateaşiacombatediscriminarea.

RaportulrecomandăGuvernului:(1)sărevi-zuiascătemeiniclegislaţianaţionalăpentruaidentificalegilediscriminatoriişiaîntreprin-demăsuriimediateîntrumodificareasauab-rogareaacestorlegi,asigurareaconcordanţeicuobligaţiileinternaţionaleasumatedeGu-vern; (2)să iamăsuripentruaelaboraşiaadoptalegişipoliticispecialeîmpotrivadis-criminăriicaresăofereprotecţiedeladiscri-minare înbaza tuturorcriteriilor relevante,întoatedomeniilevieţiiguvernateprinlegeşicaresăprevadăcreareauneiinstituţiinaţi-onalepentruasigurareaimplementăriiefec-tiveaacesteilegislaţii.

ERT recunoaşte eforturile apărătorilordrepturilor omului care luptă cu discri-minarea

Ladatade10decembrie,ZiuaInternaţiona-lă a Drepturilor Omului, ERT şi-a exprimatrecunoştinţa faţă de apărătorii drepturiloromului care lucrează pentru a pune capătdiscriminării, prin a scoate în evidenţă ac-tivitatea a trei personalităţi remarcabile cucarecoopereazăşicareluptăîmpotrivadis-criminăriiînpofidapericoluluiconstantceleameninţăpropriasiguranţă.

Asha el Karib este directorul executiv alOrganizaţiei Sudaneze pentru Cercetare şiDezvoltare (SORD), o organizaţie creată înanul2007de cătreungrupde activişti dinSudanpentruaconsolidacapacităţilesocie-tăţiiciviledinţară.Înultimiiani,măsuriledeconstrângere îndreptate împotrivaactivişti-lorpentrudrepturileomuluiauavutunefectparalizantasupraabilităţiisocietăţiiciviledeaseautoorganizaşiamonitorizaîncălcăriledrepturiloromuluiînSudan.În2009,imediat

dupădeciziaProcuroruluiCurţii Internaţio-nalePenaledeaemiteunmandatinternaţio-naldearestpenumelePreşedinteluisudanezOmarAlBashir,treiorganizaţiinaţionaledindomeniuldrepturiloromuluiaufostînchise.Înpofidadificultăţilor întâmpinatedeorga-nizaţiilesocietăţiiciviledinţară,SORDcon-tinuă să activeze, provocând Guvernul prinactivităţideadvocacyînfavoareareformelorlegislaţiei familieişiconducândocampaniede sporire a nivelului de conştientizare decătrepopulaţieanecesităţiiînregistrăriiale-gătorilor în ajunul referendumului privindindependenţaSudanuluideSuddin2011.Wan Yan Hai este fondatorul şi fostul di-rector al Institutului Aizhixing din Beijing,prima organizaţie care activează în dome-niul SIDA şiHIV în China, fondată în 1994.Înultimiicâţivaani,Aizhixingafostsupusăregulat imixtiunilor din partea guvernului,inclusiv„investigaţiilor”dinparteaOficiuluiFiscalLocal,precumşiblocăriidonaţiilordinstrăinătateprinrefuzulbănciide leaprimiîn numele organizaţiei. În ultima perioadă,Wan s-a confruntat aproape zilnic cu nega-rea drepturilor şi libertăţilor sale, cenzuradinpresă, întreruperialediscursurilorsale,detenţii arbitrare şimonitorizarea constan-tăde cătrepoliţie a casei sale. În condiţiilepresiunii crescânde din partea autorităţilorchineze,Wanapărăsitţaraînaprilie2010.

David Kuria, preşedintele Coaliţiei Gay-lorşi Lesbienelor din Kenya (GALCK), este unpromotor al drepturilor omului care luptăîmpotrivadiscriminăriişirelelortratamentefaţă de lesbiene, gay, bisexuali, transsexualişipersoaneintersex.GALCKafostcreatăîn2006caoorganizaţie-umbrelăpentruorga-nizaţiileceactivează îndomeniulprotecţieişi promovării drepturilor persoanelor LGB-TI,prinacţiunideconsolidareacapacităţilorşiprincoordonareacelordesporireaconşti-entizăriişiadvocacy.FiindceamaiputernicăvoceacomunităţiiLGBTIdinKenya, ţară în


146

carecomportamentulhomosexualîntrebăr-baţiesteilegal,iardiscriminareaminorităţi-lorsexualeesteonormă,DavidKuriaşirestulpersonaluluiGALCKseconfruntăcuunşirdedificultăţipersonaleşisuntsupuşirisculuicaorganizaţialorsăfieînchisăsaucaactivităţi-lelorsăfierestrânsedecătreguvern.

ERT depune un raport paralel privind Belarus la Sesiunea a 48-a a Comitetului pentruEliminareaDiscriminăriiîmpotri-va Femeilor (CEDAW)

La4 ianuarie2010,ERTadepusun raportparalelprivindBelarus laSesiuneaa48-aaCEDAW. Raportul conţine o evaluare a co-respunderii şi eficienţei prevederilor legaledestinateprotecţieifemeilordinBelarusîm-potrivadiscriminăriiprinprismaobligaţiilorasumatedeaceastăţarăprinaderarelaCon-venţia privind eliminarea tuturor formelordediscriminareîmpotrivafemeilor(Conven-ţia).ERTşi-aexprimatîngrijorareaînlegătu-răcureacţianecorespunzătoareaguvernăriidinBelarusladiscriminarealacaresuntsu-pusefemeileîndiferitesituaţii.

ERTaprecizatcă legislaţiaanti-discrimina-redinBelarusesteneadecvatăpentruabor-dareadiscriminării şidezavantajele cucarese confruntă femeile. În pofida progreselorlegislative semnificative,măsurile legale deprotecţiesuntîncăinconsistente.Înanumitedomenii, aplicarea discriminatorie a legilornu este interzisă. Nu există o lege specialăîmpotrivadiscriminăriicarearoferidefiniţiilegaleaconceptelorcheie,arconsfinţistan-dardelegeneraledeprotecţiesauremediileefectiveşisancţiunile.

Înraportulsău,ERTafăcutapellaCEDAWcaacestasărecomandestatuluiBelarusadop-tarealegislaţieispecialeîmpotrivadiscrimi-nării care, printre altele, să interzică toateformele de discriminare bazată pe gen şi

care:a)săcuprindăodefiniţielegalăamplăadiscriminării;b)săacopereatâtdiscrimina-readirectă,câtşipeceaindirectă,discrimi-nareamultiplă, discriminarea prin asocieresaupercepţie,segregareaşihărţuirea;c)săofereprotecţie împotriva victimizării; d) săofereobazăpentruaplicareamăsurilorspe-cialetemporare.

Pe lângă aceasta, ERT a mai cerut CEDAWsărecomandeBelarusuluisăadopteolegis-laţie specială împotriva discriminării, caresă interzică,printrealtele, toate formeledediscriminarepecriteriudegenşicare:a)săincludăodefiniţielegalădetaliatăadiscrimi-nării;b)săcuprindădiscriminareadirectăşiindirectă, discriminarea multiplă, discrimi-nareaprinasocieresaupercepere,segrega-reaşihărţuirea;c)săofereprotecţieîmpotri-vadiscriminării;d)săasigureobazăpentruaplicareamăsurilorspecialetemporare.

Maimultcaatât,ERTarugatCEDAW:(1)sărecomandeGuvernuluiBelarusuluisăîntre-prindămăsuri,inclusivprininstruiricalitati-veoferitereprezentanţilorjustiţiei,pentruaconsolidacapacităţileşiaîmbunătăţicunoş-tinţelejustiţiarilorşialealtoractoricuprivi-relaconceptuldediscriminareşilaremediilejuridicedisponibilevictimelordiscriminării;(2)sărecomandeGuvernuluiBelarusuluisăimplementezepoliticişimecanismefinanţa-tede stat, prin care să asigureparticipareaegalăafemeilorîntoatedomeniilevieţiipu-bliceşipoliticeşisăadoptemăsuridestinateasigurăriiparticipăriiegaleafemeilorlacelemai înalte niveluri de guvernare; (3) să re-comande implementarea politicilor menitesă reducă diferenţa dintre salarizarea băr-baţilorşia femeilorşisă impunăprincipiulremunerăriiechivalentepentrumuncideva-loareegală;(4)sărecomandeGuvernuluisăratificeConvenţiaOrganizaţieiInternaţionaleaMunciicuprivirelaşanseleşitratamentulegalpentrulucrătoriifemeişibărbaţi:lucră-


147

toriicuresponsabilităţifamiliale(ConvenţiaILO nr.156); (5) să recomande GuvernuluiBelarusuluisăadoptemăsuripentrualichi-dadiferenţeleprivinddreptullapensiedin-trebărbaţişifemeişi(6)sărecomandeGu-vernului Belarusului să întreprindă măsurilegislativeimediatepentruaprotejafemeiledeviolenţădomestică,sexualăşidegen.

ERT depune un raport paralel privind Kenya la Sesiunea a 48-a a ComitetuluipentruEliminareaDiscriminăriiîmpotri-va Femeilor (CEDAW)

Ladatade4ianuarie2010,ERTadepusunraport paralel privind Kenya la Sesiunea a48-aaCEDAW.Raportulconţineaoevaluareacorespunderiişieficienţeiprevederilorle-galedestinateprotecţiei femeilordinKenyaîmpotrivadiscriminăriiprinprismaobligaţi-ilorasumatedeKenyaprinaderare laCon-venţie.Cuacestscop,ERTacomentatdirectraportul depus de Guvernul Kenyei cătreCEDAW,folosindpropriilecercetărişiprobepentruaprezentaîngrijorărileneidentificateînraportulGuvernului.

ERTaobservatcă, înpofidaprogreselor le-gislative semnificative, cum ar fi adoptareanoii Constituţii, dreptul anti-discriminaredinKenyaesteîncăinadecvatpentruaputeaoferiprotecţiefemeilorsupusediscriminării.Anumitedomenii continuă să fie reglemen-tate de legi discriminatorii. În acelaşi timp,aplicareadiscriminatorieacelorlalteleginuesteinterzisăînmodefectiv.Înanumitedo-meniiimportante,inclusivsănătatea,educa-ţiaşidreptulpenal,legislaţianuinterzicedis-criminarea şinicinu impunevreoobligaţieautorităţilorpublicedeapromovaegalitatea.Nuexistăolegespecialăîmpotrivadiscrimi-

nării care ar oferi definiţii ale conceptelorcheiesauremediiefectiveşisancţiuni.

ERT a cerut CEDAW să recomande adopta-reade cătreKenyaaunei legislaţii specialeîmpotrivadiscriminăriicare:a)săcuprindădiscriminarea directă şi indirectă, discrimi-nareamultiplă, discriminarea prin asocieresaupercepere,segregareaşihărţuirea,darşivictimizareadelicvenţilor;b)săincludăori-entareasexuală,identitateadegenşimoşte-nireageneticăînlistacriteriilorspecificedediscriminare,pelângăcelespecificateîntex-tulConstituţiei,precumşisăincorporezeuntestpentruadmitereanoilortemeiuriînca-zurileanaloagecelorspecificateexpresşic)săofereprotecţiedeladiscriminareîntoatedomeniile,inclusiveducaţia.Pelângăaceas-ta, ERT a mai formulat nouă recomandăripentru CEDAW, inclusiv: (1) să recomandeGuvernuluiKenyeisăîşiextindăproiectuldepilotareaProgramuluinaţionaldeasistenţăjuridică,careestefoartebinevenit,acestaur-mândsăacoperelegislaţiaanti-discriminare,precumşi săoperezeextindereageograficăaprogramului;(2)sărecomandeGuvernuluiKenyeisăelaborezelegislaţiacarearstabilimandatul,funcţiileşicompetenţeleConsiliu-luiNaţionalalDrepturilorOmuluidinKenya,precumşiprincipiileşiconţinutuluneilegis-laţii speciale împotrivadiscriminării; (3) sărecomandemodificareaLegiiprivindocupa-reaforţeidemuncăaKenyei,pentruaelimi-nasecţiunea3(5)careexcludezoneledepre-lucrareaexporturilordinsferadeaplicarealegii,precumşiadoptarealegislaţieispecialeîmpotrivadiscriminăriiînvedereaextinderiidomeniului protecţiei de la discriminare ladomeniulmuncii, pentru a-i cuprinde şi peangajaţiidinzoneledeprelucrareaexportu-rilor.


148

1 Equal Rights Trust,Explicarea anomaliei: detenţia, discriminarea şi necesităţile de protecţie ale persoanelor apa-tride, iulie2010,disponibilpe:http://www.equalrightstrust.org/view-subdocument/index.htm?id=748 2 DirectivaParlamentuluişiConsiliuluiEuropean2004/38/ECdin29aprilie2004.3 DirectivaConsiliului2000/43/ECdin29iunie2000privindimplementareaprincipiuluiegalităţiidetratamentapersoanelorindiferentdeoriginealoretnicăsaurasială.4 Sarkozy crackdown on foreign-born criminals/Sarkozy constrânge infractorii născuţi în străinătate”,BBC ews, 30iulie2010,disponibilpe:http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-10820457 5 Equal Rights Trust,Declaraţia principiilor egalităţii, octombrie2008,disponibilpe:http://www.equalright-strust.org/endorse/index.htm


149

La29 septembrie 2010, EqualRightsTrust(ERT) şi Comisia Internaţională a Juriştilor(CIJ)augăzduitîmpreunăunevenimentdincadrulSesiuniia15-aaConsiliuluiNaţiunilorUnitepentruDrepturileOmuluicugenericulApatridia, discriminarea şi drepturile omului.Evenimentul,cares-adesfăşuratlaPalaisdesNations,afostprezidatdedirectorulexecu-tivalERT,DimitrinaPetrova.Printrevorbi-toris-aunumărat:(1)VolkerTürk(directoralDepartamentuluiProtecţieInternaţionalăalÎnaltuluiComisariatONUpentruRefugiaţi(ÎCNUR));(2)JanBorgen(adjunctulsecreta-ruluigeneralalComisieiInternaţionaleaJu-riştilor);(3)TamásMolnár(consilierjuridicprincipalalMinisteruluideInternealRepu-bliciiUngariaşi(4)AmaldeChickera(şefulDepartamentuluiProiecteprivindApatridiaşi Naţionaitatea al ERT). Ofiţerul de Advo-cacy şi Comunicare al ERT, JimFitzgerald aavutrolulderaportoralevenimentului.

Discuţiile în cadrul evenimentului au fostaxate pe rezultatele studiului, Explicarea anomaliei: detenţia, discriminarea şi necesită-ţile de protecţie ale persoanelor apatride2, re-alizatrecentdeERT.Evenimentulademaratcuproiecţiaunui scurt film,produsdeERTşi intitulatN-ai încotro merge, în caredouăpersoaneapatridedinRegatulUnitîşiîmpăr-tăşescviziunileşiexperienţele.

Volker Türk a vorbit despre mandatul şiviziunea ÎCNUR în privinţa apatridiei. El aaccentuat importanţa implicăriimaimultororganizaţiiînprioritizareaproblemeişiuni-reaeforturilorînacestscop.Iatămomentele-cheiepecarele-amenţionatdlTürk:

(1) A avea un dialog asupra apatridiei dinperspectiva drepturilor omului este o ideefoartebună.Explicarea anomaliei înainteazăun şir de idei interesante şi, pe alocuri,provocatoare, care trebuie examinate şiabordate.

(2) Din numărul estimativ de 12milioanedeapatrizidinlume,numai6milioanesuntlamomentidentificaţişiincluşiînstatistici-ledenivelnaţional.Identificareaapatriziloresteochestiunecomplexă,văzutăadeseadestatedreptoproblemăpolitică.

(3)Existădouăinstrumentespecificecarere-glementeazăapatridia–Convenţiadin1954privindstatutulapatrizilorşiConvenţiadin1961privind reducereaapatridiei.Cu toateacestea,nivelulderatificareacelordouăacteestejos.Pelângăaceasta,existăşioseriedeinstrumentejuridicedindomeniuldreptuluiinternaţionalaldrepturiloromului,precumşi mecanisme regionale, în particular Con-siliulEuropei,darşialteinstrumentelegale

Amal De Chickera şi Jim Fitzgerald1

Protejarea Drepturilor Persoanelor Apatride

Raport de Eveniment, Geneva, 29 Septembrie 2010


150

privindproblemelenaţionalităţii/cetăţeniei.Cutoateacestea,standardelenaţionaleşiin-ternaţionaledindomeniunusuntconsolida-teşilasăloclacunelor.

(4)FaptulcăÎCNURareunmandatîndome-niulapatridieinuesteîndeajunsdebinecu-noscut. Într-adevăr, tema apatridiei nu esterăspândită şi cunoscută pe larg. Totuşi, ÎC-NUR,careîşiextindeactivitateapentruasis-tareaapatrizilordinîntreagalume,sesimteîncurajatşideatenţiasporităcareseacordăacesteiprobleme.

(5)Dublaaniversare–aConvenţieidin1962privindreducereaapatridiei şiaConvenţieidin1951privindstatutul refugiaţilor–ofe-răoportunitateadeafaceadvocacylatemaapatridiei, inclusiv pentru aderarea la celedouăconvenţii,reformarealegislaţiilornaţi-onaleşiimplementareademăsuridereduce-reaapatridiei.ÎCNURvaorganizamaimulteevenimentecuaceastăocazie. VolkerTürkşi-aîncheiatdiscursulprinaîn-curaja actorii societăţii civile să se implice

înactivităţiledindomeniulapatridiei,darşiprinafaceapellastatesăîntreprindămăsuripentru soluţionarea problemelor legate deapatridie.Elaapreciatprogresulînregistratde Guvernul Ungariei, inclusiv aderarea laceledouă convenţii privindapatridia şi im-plementarea procedurii de determinare aapatridiei.

Amal de Chickera a vorbit despre contex-tul activităţilor ERT în domeniu, după careaatrasatenţiaasupraprovocărilordeordin(1)juridic,(2)politic,(3)instituţionalşi(4)acelorceţindeegalitatecucareseconfruntăcomunitateadrepturiloromuluiatuncicândabordeazăproblemaapatridiei.

Provocareadeordinjuridic încazulapatri-diei constă înapromovaundrept lanaţio-nalitate/cetăţeniepentrutoţioamenii,asigu-rându-se, înacelaşi timp,ca lipsacetăţenieisănuaibăvreunimpactnegativînrealizareacelorlaltedrepturialeomului.Labazaaces-teiprovocări stă tensiuneadintre suverani-tatea naţională şi drepturile universale aleomului.

Dinstînga:TamásMolnár,VolkerTürk,DimitrinaPetrova,JanBorgenşiAmalDeChickeralaevenimentuldinGeneva,29September2010

Photocredit:MassimoFrigo


151

Convenţiadin1954esteundocumentfoarteimportant,deoarece introduceoligaţiadearecunoaşteapatridiaşiadocumentapersoa-nele apatride. Dar are şi limitări. În primulrând,fiindundocumentceanticipeazădez-voltarea noţiunii de „drepturi ale omului”,Convenţia nu obligă statele să promovezeşi săprotejezedrepturile apatrizilor.Astfel,înviziuneaERT, în timpceorganizaţiileso-cietăţii civile ar trebui să continue să facălobbypentru ratificareaConvenţiei, aceastaurmează a fi completată cu norme interna-ţionaleprivinddrepturile omului.Maimultcaatât,chiardacănuauratificatConvenţiadin1954,stateletrebuiesăîşiîndeplineascăobligaţiile din domeniul drepturilor omuluiîn privinţa tuturor persoanelor (inclusiv aapatrizilor)încadruljurisdicţiilorlor.Oobli-gaţie implicită din Convenţie este cea de aidentificaapatriziipeteritoriulstatelor.Prinurmare, este foarte important ca toate sta-telesăimplementezeprocedurieficientededeterminareaapatridiei.

Înceeacepriveştedetenţia,atuncicândunapatridesteîndetenţieîncontextulimigrării,repatriereaacestuiadevinefoarteproblema-tică.Înacestcaz,înlipsaunortermenemaxi-mededetenţieşiaunormăsurideprotecţie,apatriziipotfisupuşiuneidetenţiipetermennedefinit.Standardeleinternaţionaledindo-meniuldrepturiloromului,inclusivcelecesereferăladetenţiaarbitrară,tratamentulcrud,inuman sau degradant, proporţionalitatea,necesitatea,dar şidreptul la recurs trebuiesă fie aplicate şi în contextul detenţiei apa-trizilor. Cu câtmai atent examinămsituaţiaapatrizilor, în particular detenţia acestora,cuatâtmaiclardevinefaptulcămultedintrestandardele juridice, pe care le considerămevidente,suntignorate. Dinpunctdevederepolitic,apatriziinuauvoce.Einucreeazăformaţiunipoliticeşi,prinurmare,nuauaccesladiscursulpolitic.Mai

multcaatât, înmultestate,acestdiscurs iao întorsătură alarmantă împotriva imigran-ţilor,făcându-ipeapatrizişimaivulnerabili.Comunitatea drepturilor omului trebuie săgăsească soluţia pentru a aduce proble-ma apatridiei pe agenda politică a statelor.Aceastaesteoprovocareenormălacarenuexistăsoluţiiuşoare.

Amal De Chickera a analizat şi provocareainstituţională în privinţa apatridiei. Apa-tridiaesteoproblemădinsferadrepturiloromului, dar ţine şi de imigrare şi refugiaţi.Aceastafacepartedinmandatulorganizaţii-lordindomeniiledrepturiloromului,alrefu-giaţilorşi imigrării,darfoartepuţinedintreeleaudatprioritateproblemeiîncauză.Nus-afăcutdestulniciîndomeniuldrepturiloromului,niciîncelalrefugiaţilor.Lanivelin-stituţional,maimulteorganizaţiiartrebuisăpunăaccentulpeapatridie.Eletrebuiesăfieconştientedeimplicaţiilepecareleareapa-tridiaîndomeniilelordespecialitate,fiecăevorbadedetenţie,drepturile femeii saualecopilului,fiedeserviciiledeazil.Estelafeldeimportantdeaeficientizacooperareadintreorganizaţiile ce activează în acestdomeniu.Trebuiesăidentificămnoicăideacolabora,afaceschimbdeexperienţăşidecunoştinţeşi,astfel,sămergemînainte.

Vorbinddespreegalitate,DeChickeraascosînevidenţătreielemente:

1) Discriminarea care-i afectează pe apatrizi în propria ţară, atât înprivinţadreptului lacetăţenie, cât şi în alte aspecte. Situaţia cucareseconfruntăpopulaţiarohingyaînBir-maniaarficelmairelevantexempluînacestsens.

2) Discriminarea care îi afectează pe imi-granţii apatrizi,mulţi dintre care trăiesc înţările dezvoltate şi adesea se confruntă curestrângeri inechitabile ale dreptului lor la


152

muncăşilabunăstaresocială,precumşisuntdeţinuţiînmodarbitrar,aşteptândsăfieex-pulzaţi.

3) Inegalităţi în tratamentul la care sunt su-puşi apatrizii.Acesteinegalităţiaparcarezultal distincţiei făcute dintre apatrizii de jure (ceicarenuauocetăţenielegală)şiapatriziide facto(ceicareauocetăţeniecompletne-efectivă). Convenţia din 1954prevede doarobligaţiadeaprotejaapatriziide jure,insti-tuind,astfel,oierarhieînrândulcomunităţiiapatrizilorşimarginalizândapatriziide fac-to.

Cumsăabordămaceastăierarhie?Existăunşirdeabordăriposibile:

a. de a extinde definiţia apatridiei de jure astfel ca aceasta să cuprindă şi persoanelecare au fost atribuite tradiţional categorieideapatrizide facto;

b. de a face lobby ca guvernele să asigureprotecţie egală apatrizilor de facto, în con-formitatecurecomandărileactelorfinalealeconvenţiilorprivindapatridia;

c. de a aborda problema din perspectivaprotecţieiacordateşideaeliminadistincţiadintreapatridiade jureşiceade facto,pen-truaocrotiînmodegaltoatepersoanelecarenecesităprotecţiedincauzaineficienţeicetă-ţenieilor.

ERT susţine cea de-a treia abordare, daraceastareprezintă,înmaremăsură,unscoppetermenlung.Petermenscurt, trebuiesăfieasiguratăoprotecţiemaximăaapatrizilorprinprimeledouăabordări.

Tamás Molnár aavutunrol-cheieînelabo-rareaproceduriidedeterminareaapatridieiînUngaria.Elavorbitdesprecele mai im-portanteprevederialeacesteiproceduri. În

anul2007,procesuldeelaborareanoii legiprivindimigrareaînUngariaşiaaltordouăinstrumenteaimplicatdezvoltareauneinoiproceduridedeterminare a apatridiei. Celetreiinstrumentelegalesunt:(1)Legeanr.IIdin2007privindintrareaşişedereacetăţe-nilor ţărilor terţe, capitolul VIII, articolele76-86;(2)DecretulGuvernuluinr.114/2007,articolele159-169(reglementărimaidetali-ate privind implementarea legii) şi (3) De-cretulministerialnr.28/2007.

Înconformitateculegeaşiceledouădecre-teafostelaboratăonouăprocedură,pusăînpracticăîncepândcu1iulie2007.Procedurasereferădoarlapersoaneleapatridecarese aflălegal înţară.Procedurasedeclanşeazăprin cerereapersoanei(prezentatăoralsauîn scris) şi estegratuită, inclusiv în faza ju-diciară.Pedurataîntreguluiproces,persoa-nelorleesteoferităasistenţăjuridicăgratu-ită, precum şi acces la interpret. Proceduraporneştedelaconvingereaautorilorprivindnecesitateadeastabilidacălipsavreuneire-laţiidecetăţenieapersoaneicuunstatestenerezonabilă din punct de vedere practic,datăfiinddificultateadeaprobaacest fapt.Astfel,aplicantuluiiseceresăprobezesausăfundamentezedacăesteapatriddoarîncazul„ţărilordeinteres”,caresunt:

a) ţaraîncares-anăscutpersoana;

b) ţara în care persoana a avut reşedinţaprecedentă;şi

c) ţaraacăreicetăţenieodeţinmembriifa-milieirespectiveipersoane.

DepartamenteleregionaleşiÎCNURurmeazăsăofereasistenţăadministrativăîncolecta-rea probelor. La etapa documentării suntcerutemaipuţineformalităţi,recunoscându-sedificultateaîndobândireaactelorrelevan-te.Informaţiaprivindlegiledesprecetăţenie


153

estecolectatădeautorităţiprinmisiuniledi-plomatice aleUngarieipestehotare, ÎCNURetc.Astfel,sarcinaprobăriiestepartajată întrediferiţiactori.

Deciziaurmeazăafiluatăîntr-untermencenudepăşeşte45dezile lucrătoare. Încazulîn care persoana este recunoscută dreptapatrid,acesteiaiseelibereazăunpermisdeşederecuscopumanitar(pedurataunuian,carepoatefiprelungitînfiecarean)şiactelede identitate sauundocument de călătoriebilingv(1an+6luni,lapreţulde18euro).Încazderefuz,persoanapoateatacaînrecursaceastăhotărârelaCurteaMetropolitanădinBudapesta, care deţine competenţa exclusi-văînaceastăcategoriedecauze.Cerereavafiurmatădeoaudierepersonală,dupăcarevafiluatădecizia,întermencenudepăşeşte90dezile.ÎCNURsepoateimplicaînoricarefazăaprocesului.Acestapoate(1)săasistelaaudiere;(2)săofereasistenţăadministrati-vă;(3)săexaminezedosareleşisăfacăcopiidepeele;(4)săprimeascăcopiiledeciziiloradministrativeşijudiciare.

Jan Borgen a formulat câteva concluzii înbazaprezentărilorparticipanţilorşiavorbitdespremisiuneapecareoavem–deasporinivelul de conştientizare privind problemaapatridiei.ElaremarcatcăUngaria,cupro-cedura ei de determinare a apatridiei, esteo excepţie. Puţine state recunosc că existăoastfeldeproblemă.Prinurmare,maiestemultdefăcutîndirecţiaprotejăriipersoane-lorapatride.

Discuţiileasupramodurilordeafacefaţăpro-vocărilorimpusedeapatridietrebuiesăcon-tinue.DlBorgenaremarcatcăapatridiaesteo problemă veche, dar raportul ERT atrageatenţiaasupracomponenteiceţinededrep-turileomului,pecareoprezintăîntr-onouălumină:apatridiaesteoproblemăadreptu-riloromului,nudoarunaumanitară.Trebuiesănegândimcumartrebuiconstituităocoa-liţiepentruapromovaomaibunăprotecţieaapatrizilor. Înaceastăprivinţă, organizaţiiledindomeniuldrepturiloromuluiurmeazăsăfiemai active. ÎCNURar trebui să examine-zenoiposibilităţi,mai largi,de implicare înprotejarea apatrizilor,mai ales în contextuleforturilordelobby,pentrucaGuvernelesăaderelaconvenţiileprivindapatridia.

Evaluarea periodică universală (EPU) oferăuncontextprincarestatelecarediscriminea-zăşiabuzeazădedrepturileapatrizilorpotfitraselarăspundere.SocietateacivilătrebuiesăfacăuzdeEPUpentruaabordaproblemaapatridiei. Organele tratatelor nu s-au gră-bit să recunoască problema apatridiei şi artrebuisă fie încurajatesăoprioritizeze peviitor. În acelaşi context, raportorii specialiavândunmandatceincludeapatridiaauunrolmaredejucat.

Caurmareacelorpatruprezentări,partici-panţii s-au antrenat într-o discuţie activă,abordândmaimultechestiunicomplexe,in-clusivcevizeazăanumitegrupurideapatrizi,precumcomunităţilebihari,palestiniene,ro-hingyaşisomalezedindiferiteţări.

1 AmalDeChickeraesteşefulDepartamentuluiProiecteprivindApatridiaşiNaţionalitateaalERT.JimFitz-geraldesteofiţeruldeadvocacyşicomunicarealERT.2 TheEqualRightsTrust,Explicarea anomaliei: detenţia, discriminarea şi necesităţile de protecţie ale persoa-nelor apatride, iulie2010,disponibilpe:http://www.equalrightstrust.org/view-subdocument/index.htm?id=748


154

Informaţii cu privire la Proiectele Curente ale ERTDiscriminareaînorganelededreptşide-ceseleîndetenţie

Lansatînanul2007,proiectularetreiobiec-tivedebază:(i)deasistematizacunoştinţeleexistente în domeniul conexiunii dintre de-cesele în detenţie şi politicile sau compor-tamentele discriminatorii ale organelor dedrept;(ii)deapromovaînţelegereaglobalăa interdependenţei dintre decesele în locu-rilededetenţieşidiscriminareaşi(iii)deaelaboraşipromovanoiinstrumentedeadvo-cacycare să completezeactualele tehnici şistandardedeinvestigare.

ERT lucrează împreună cu cercetătorii dinNigeria, India şi SUA la pregătireamateria-lelorpentrupublicaţie.Acestematerialevoracoperilacuneledinpublicaţiileexistenteşianalizeleprivindeventualeleconexiunidin-tre decesurile în detenţie, identitatea celorcaredecedeazăşiegalitateaşidiscriminarea–inclusivdiscriminareadinparteaorganelorde drept. La moment, cercetarea confirmănecesitateaelaborăriiunui cadruanaliticaldiscriminării şi egalităţii care să îi ajute pefactorii de decizie în elaborarea politicilor,iarpelegislatori,practicienişipromotoriaidrepturiloromuluiînprevenireamaieficien-tăadeceselorînlocurilededetenţie.

Raportulaidentificatanumitetendinţe/tipa-relargrăspânditedeîncălcareadrepturiloromului înmaimulteţări, inclusivNigeriaşiSUA,încarevulnerabilitateavictimelorestecondiţionată de combinarea criteriilor derasă, statut socio-economic, naţionalitate şisănătatementală.

Detenţiapersoanelorapatride

Proiectuldatademaratînlunamai2008cuscopuldeaconsolidamăsuriledeprotecţieapersoanelorapatridecareseaflăsubvreoformă de detenţie condiţionată, cel puţinparţial,destatutullordeapatrizi,precumşideaasiguraexercitareafărădiscriminaredecătreaceştiaadreptuluideafieliberaţidindetenţia arbitrară. Înaltul Comisariat ONUpentruRefugiaţi (ÎCNUR) şi alte organizaţiişi-au exprimat convingerea că persoaneleapatridenutrebuiesăfiedeţinutedoarînte-meiulstatutuluilordeapatrizi.Dacănuexis-tăoalternativădetenţiei,durataeimaximătrebuiesăfiespecificată,înbazaunorcrite-riidefinite îngustşistrict.Cu toateacestea,principiul dat nu s-a regăsit în standardelesau practica internaţională ori naţională.Progresul în această direcţie este împiedi-catdelipsainformaţiilorprivindcazurilededetenţieapersoanelorapatride, inclusivdedetenţieprelungităsaucutermennedefinit.Astfel,proiectulurmăreştedouăobiectivein-terdependente: (i)deadocumentacazurilededetenţieşialteformedeconstrângerefizi-căapersoanelorapatride(de jureşide facto)din întreaga lumeşi(ii)deautilizaaceastăinformaţie pentru elaborarea unei analizejuridicedetaliatecabazăpentruactivităţilede advocacydenivel naţional şi internaţio-nalorientateîmpotrivadetenţieiarbitrareaapatrizilor.

În iulie 2010, ERT a publicat un raport cu-prinzător,de260depagini,intitulatExplica-rea anomaliei: detenţia, discriminarea şi nece-sităţile de protecţie ale persoanelor apatride,careaoferitobazăsolidăpentruactivităţile


155

ulterioaredeadvocacy.PuteţivedeamaijosactivităţileERTdincadrulacestuiproiectdeladatapublicăriivolumului5alERR,înau-gust2010.

Lasfârşitulluniiseptembrie2010,ERTaor-ganizat, înparteneriat,unevenimentcuge-nericulApatridia, discriminarea şi drepturile omului,desfăşuratîncadrulSesiuniia15-aaConsiliuluiNaţiunilorUnitepentruDrepturi-leOmului,careaavutloclaGeneva.Printrevorbitoris-aunumăratVolkerTürk,directoralDepartamentuluiProtecţieInternaţionalăÎCNUR,şiTamasMolnar,consilieruljuridicalMinisteruluide InternealUngariei.Dease-menea,laGeneva,ERTaparticipatlaunşirde întruniripetemaapatridieicuorganiza-ţiiledebazădindomeniuldrepturiloromu-lui,inclusivÎCNUR,OficiulÎnaltuluiComisarONU pentru Drepturile Omului, ComitetulîmpotrivaTorturiişiComitetulpentruElimi-nareaDiscriminăriiRasiale.

ERTşi-aînceputactivitateaînSUA,înparte-neriatcuClinicaJuridicădincadrulFacultă-ţii deDrept aUniversităţii dinWashington.Cu suportul ERT, Clinica Juridică îşi axeazădemersulpe încurajareaorganizaţiilorrele-vante ale societăţii civiledinSUAsăpriori-tizeze subiectul apatridiei în activitatea lor,realizând instruiri la temăşi implementândactivităţideadvocacyîntrupromovareapro-iectuluidelegeprivindprotecţiarefugiaţilor(ProiectulO’Leahy),careconţineosecţiunevizândidentificareaşiprotecţiapersoanelorapatrideînStateleUnite.

Deasemenea,ERTîşicontinuăactivitateadeadvocacy şi în Regatul Unit. Ca organizaţiemembrăaForuluicuprivireladetenţie,ERTafostunuldintresemnatariiadresăriicătreDamienGreen,MinistrulImigrării,carefăceaapelpentrurevizuireasistemuluidedetenţieaimigranţilordinRegatulUnit.Înnoiembrie2010, ERT a participat la prima reuniune

parlamentarăaForuluicuprivirelaDetenţie,careaavutlocînCameraComunelor.Întru-nireaafostprimadeacestfel,organizatădeForpentrua încuraja implicareaparlamen-tarilor în discutarea problemelor legate dedetenţiaimigranţilor.

ÎncadrullansăriiraportuluiGrupuluiLondo-nezdeSusţinereaDeţinuţilor (LondonDe-taineeSupportGroup),intitulatFără întoar-cere, fără eliberare, fără motiv,evenimentor-ganizatlaLondra,AmaldeChickera,coordo-natorulproiectului,aţinutundiscurslatemaApatridia şi detenţia imigranţilor. Înaceeaşiperioadă,ERTs-a întrunitşi cuAsylumAidşireprezentanţaÎCNURînRegatulUnit,care

(de la stânga)LordulLesterdeHernHillQC (Re-gatul Unit), judecătoareaKateO’Regan (Africa deSud)şijudecătorulAltamisKabir(India)laColocviuJudecătorilor,Delhi,30ianuarie2011

ParticipanţiiColocviuluiJudecătorilor,Delhi,30ianuarie2011

Photocredits:AjantaKazaandTheBarHum

anRightsCom

mittee


156

implementeazăînparteneriatunproiectdecartografiereîndomeniulapatridieiînRega-tulUnit,pentruadiscutaasuprastrategiilorcomunedeadvocacy.

În decembrie 2010, Stefanie Grant a repre-zentatERTîncadrulceleide-adouaîntruniriaexperţilorîndomeniulapatridiei,organiza-tădeÎCNURlaGeneva.Aceastăîntrunires-aaxatpeprocedurilededeterminareaapatri-dieişipestatutuldeapatrid.

Promovarea implementăriimaieficienteaLegiicuprivirelanediscriminareînIn-dia

Proiectulafostlansatînmai2009,cusupor-tul Biroului de Relaţii Externe al RegatuluiUnit, în parteneriat cu Reţeaua Juridică aDrepturilorOmuluidinDelhi(HRLN).ScopulsăuestedeaconsolidacapacităţileONG-uri-lorşijuriştilorînimplementarealegislaţieişipoliticilorprivindegalitateaşinediscrimina-reaînIndia,prinpromovareastandardelorşibunelorpracticinaţionale,regionaleşiinter-naţionale.

ERTşiHRLNaucontinuatlucrulasupraunuimanualcuprinzătorpentruasistenţiijuridicişi juriştii din domeniul drepturilor omului,

ParticipanţiiColocviuluiJudecătorilor,Delhi,30ianuarie2011

ceseaxeazăpelegislaţiadindomeniulega-lităţiişinediscriminăriidinIndiaprezentatădintr-operspectivăinternaţionalăşicompa-rativă,carevafipublicatşidistribuitpelargjuriştilor,activiştilorşireprezentanţilorsis-temuluijudiciar.

Între 29 şi 30 februarie, ERT şi HRLN augăzduitunColocviual JudecătorilorprivindDreptulEgalităţiişiNediscriminării,înincin-taBibliotecii şiMuzeuluidin cadrulMemo-rialului lui Nehru din Delhi. La colocviu auparticipat35dejudecătoridincadrulCurţiiSupremeşialÎnalteiCurţidinIndia,inclusivA.KabirJ,viitorulpreşedintealCurţiiSupre-me. La întrunire au participat şi următoriiinvitaţi internaţionali: JoshuaCastellino,Ri-chard Hermer QC, Lordul Lester de HerneHillQC,SapnaMalik,ColmO’Cinneide,KateO’Regan,ElizabethPalmşiLordulWalkerdeGestingthorpe.Colocviulaacoperitunspec-trulargdeteme,inclusiv(1)Practica judici-ară recentă a instanţelor indiene în domeniul egalităţii şi nediscriminării;(2)Legea privind egalitatea din 2010 şi jurisprudenţa recentă a curţilor din Regatul Unit; (3)Discriminarea pe criteriu de gen şi orientare sexuală în Afri-ca de Sudşi(4)Discriminarea rasială în Eu-ropa.Participanţiiauapreciatfaptulcăacestcolocviuaoferitooportunitateunicăpentruschimbul de idei şi experienţe privind dez-voltarea legislaţiei şi a practicii judiciare îndomeniulegalităţiişinediscriminării.

Abilitarea grupurilor dezavantajate din Kenya prin combaterea discriminării şipromovareaegalităţii

Proiectulademarat în iulie2009cuscopuldeaconsolidacapacităţileorganizaţiilorso-cietăţii civile (OSC)dinKenya întruasuma-reaunuirol-cheieînconstituireaunuiregimnaţionalanti-discriminare.ERTconlucreazăcudouăorganizaţiiparteneredinregiune–Federaţia Femeilor Juriste (FIDA-Kenya) şiPh

otocredit:AjantaKazaandTheBarHum

anRights

Committee


157

trebuie să conţină prevederi substanţialepentruundreptalegalităţii, inclusînHartalegislativă.Parteneriiproiectuluis-auîntru-nitcuComisiaprivindReformaLegislativăaKenyeişiauparticipatlaomasărotundă,or-ganizatădeComisiaNaţionalăpentruDrep-turileOmuluidinKenya (KNCHR)existentălamoment,încadrulcăreiaaufostdiscutateoseriedepropuneri.Caurmareaîntrunirii,afostelaboratunavizoficialdetaliatlapro-punerileKNCHR,iaractivităţiledeadvocacy,cu scopul asigurării de suport actorilor debază înadoptareaabordăriipartenerilordeproiect şi includerea prevederilorHărţii le-gislativeînnoualegislaţie,aucontinuat.

Penultimulatelierdincadrulproiectului,or-ganizatînfebruarie2011laNairobi,s-aaxatpe juriştii practicieni. Atelierul a combinatelementedeinstruiretehnicăcuceledespo-rireaniveluluideconştientizareprivindim-portanţalegislaţieispecialeîmpotrivadiscri-minării pentru juriştii practicieni. Atelierula fost organizat în contextul unei dezbateripublicedesprenecesitateareformeilegaleîndomeniulegalităţiişiaatrasatenţiaactorilordindomeniuşiamass-media.Înprezent,seplanificăorganizareaunuievenimentlaLon-dra,înmartie2011,princaresăfiepromova-tăabordareaşirealizărileproiectuluişisăfieconsolidată susţinerea juriştilor din dome-niulegalităţii,pentrucontinuarealucruluilalegeaanti-discriminare,caunmijlocderedu-cereasărăcieiînţărileîncursdedezvoltare.

PromovareadrepturilorLGBTîntr-unca-druunificatalegalităţii Proiectula început în lunaoctombrie2009.Bazându-sepecadrulconceptualalDeclara-ţieiprincipiiloregalităţii, scopulproiectuluiestedeaelaboraunstudiucaresăcartogra-fiezediverseleabordări,existenteşiposibile,înpromovareadrepturilorLGBTI.Caparteaacestuiproiect,ERTesteînprocesderealiza-

ComisiaKenyanăpentruDrepturileOmului(KHRC) la implementarea unui şir de acti-vităţi îndreptatesprepromovareaadoptăriiuneilegislaţiicuprinzătoareîndomeniulan-ti-discriminării,inclusivelaborareauneilegispecialeîmpotrivadiscriminăriişiadoptareauneistrategiicomuneasocietăţiicivile,pen-trupromovareaegalităţii.

Învaraanului2010,ERTşiorganizaţiilepar-tenereauelaboratoHartălegislativădetali-ată,pentruproiectulLegii împotrivadiscri-minării. Înoctombrie2010a fost elaboratăoediţiesimplificatăaDeclaraţieiprincipiilorpentru dreptul egalităţii, cu scopul de a fiutilizată cabazăpentru asigurarea susţine-riidinparteaunuispectrulargdeorganizaţiiale societăţii civile în introducereauneinoilegiprivindegalitatea.Înperioada18-28oc-tombrie,consultantulERTBarbaraCohenşiconsultantul kenyan SarahKinyanjui au or-ganizattreiatelieredecâteozipentruorga-nizaţiilecomunitareîntreicentreregionale:Mombasa, Nakuru şi Kisumu. Combinândactivităţilede instruire cu celede sporireaniveluluideconştientizareaproblemei,ate-liereleauasiguratsuportdinparteaorgani-zaţiilor comunitare Declaraţiei de principii,precumşiacordulacestoradeaparticipaînactivităţiledesporireaniveluluideconştien-tizare.

Începândculunaoctombrie,ERTşiorganiza-ţiilesalepartenereaufostimplicateînactivi-tăţideadvocacypentruasusţineadoptareanoului proiect de Lege împotriva discrimi-nării. Eforturile au fost centrate pe oportu-nităţileoferitedeunpasajalnoiiConstituţii,care cere guvernului să introducă legislaţiarelevantăpentruconstituireauneinoiComi-sii Naţionale pentru Egalitate şi DrepturileOmuluidinKenya.AbordareaERTşiaparte-nerilorsăiaconstatînargumentareafaptu-luicăpentrucamandatulcomisieiîndome-niulegalităţiisăfieefectiv,aceastălegislaţie


158

reauneipublicaţiiprivinddrepturileLGBTIşiislamul,precumşidepromovareaacestordrepturi în ţările cuo cultură islamicăpro-nunţată,înbazacadruluiintegrataldreptu-rilor privind egalitatea. În paralel, ERT ela-boreazăopublicaţiecaresăexaminezerolullegislaţiei îndomeniul egalităţii şi nediscri-minării înpromovareadrepturilorLGBTIînţărileComunităţiiBritaniceaNaţiunilor.

Malaezia: abilitarea societăţii civile încombaterea discriminării prin advocacyşilitigarecolectivă

Proiectul a demarat înmartie 2010 şi este

desfăşuratcususţinereaComisieiEuropeneşiaaltordonatori,înparteneriatcuONG-ulTenganitacusediulînKualaLumpur.Scopulacestuiaestedeaconsolidarolulsocietăţiici-vilemalaezeînimplementareaprevederilorConstituţieifederaleprivindegalitateaşian-ti-discriminarea,înconcordanţăculegislaţiainternaţională. Proiectul are două obiectivestrategicespecifice:(i)deasporicapacitateaorganizaţiilor societăţii civile şiaaltorpro-fesionişti cu scopul de a îmbunătăţi proce-suldeimplementareadreptuluilaegalitateşi nediscriminare în condiţiile Constituţieifederale şidea constituiun regimnaţionalanti-discriminareprinintermediullitigăriişi

DimitrinaPetrova,AndrewKhooşiProf.ShadFaruqilaForulpentruEgalitate,KualaLumpur

Photocredit:Tenaganita

Photocredit:Tenaganita

MaterialepromoţionalelaForulpentruEgalitate,KualaLumpur,Ianuarie2011


159

aactivităţilordeadvocacycucaracterpublic;(ii) de a crea un cadru instituţional pentrudialog în rândul reprezentanţilor societăţiicivileşipentru intervenţiestrategică îndo-meniileegalităţiişidiscriminăriiprinconsti-tuireaunuiForpentruEgalitate.

PrinintermediulproiectuluiafostconstituitunForpentruEgalitate cu scopul de a ofe-riorganizaţiilorsocietăţiicivileoplatformăpentruapurtadiscuţiiasupraegalităţiişiaatrageînacestdialogdiverşiactori.Începândculunaianuarie2011,aufostorganizatetreireuniunialeForuluipentruEgalitate, în ca-drulfiecăreiafiindreprezentatepeste30deorganizaţiialesocietăţiicivile.Încadrulceleide-atreiaîntruniri,desfăşuratepedatade29ianuarie, Dimitrina Petrova, directorul exe-cutivalERT,asusţinutoprelegereintitulatăPrincipiile egalităţii şi abordarea europeană a egalităţii rasiale.DiscriminareapecriteriuderasăesteoproblemămajorăînMalaezia,populaţiadeaicibucurându-sedemaimulteprivilegiicontroversategarantatedeConsti-tuţieînaspectele-cheiealevieţii.

Încadrulproiectuluiafostexecutatunstudiuiniţial,careoferăoperspectivăgeneralăasu-pracapacităţilorşinecesităţilordeinstruirealesocietăţiicivile.Luândcabazărezultateleacestuistudiu,ERTşiTenganitapregătescunatelierdeinstruireîndomeniullegislaţieicuprivirelaegalitateşinediscriminare,carevaavealocîniunie2011înKualaLumpur.Tot-odată,sefaccercetăripentrupublicareauneianalizeajurisprudenţeinaţionaledindome-niileegalităţiişinediscriminăriiînMalaezia.Pelângăaceasta,parteneriideimplementa-reauînceputsăidentificepotenţialeleopor-tunităţide intervenţie încauzelede litigarestrategică ce implică dreptul la egalitate şinediscriminareînMalaezia.

Consolidareaprotecţiei juridiceşi spori-reaniveluluideconştientizarecuprivirela aplicarea relelor tratamente pe motiv de discriminare în Moldova, inclusiv înregiuneatransnistreană

Proiectulademaratînmartie2010,cususţi-nereaComisieiEuropeneşiaaltordonatori,înparteneriatcuOrganizaţiaPromo-LEXdin

DimitrinaPetrova,DirectorExecutivalERT IreneFernandez,DirectorExecutivalTenaganita

Photocredits:Tenaganita


160

Moldova.Scopulacestuiproiect,cuduratade18 luni, este de a contribui la consolidareaprotecţiei juridice faţă de aplicarea relelortratamentepemotivdediscriminareşispo-rireaniveluluideconştientizarealactorilorimplicaţiprivindaplicarearelelortratamen-tepemotivdediscriminare.Proiectulurmăreştenouăobiectivespeciale,şianume:1. deadezvoltaparteneriate-cheiedelitiga-re cu alteONG-uri naţionale specializate înpromovarearespectăriidrepturilorgrupuri-lorvulnerabile;2. deasporiaplicareaprincipiilor interna-ţionaledindomeniul drepturilor omului cuprivirelainterzicerearelelortratamenteşianediscriminăriiînproceseledejudecatăna-ţionale;3. de a oferi reprezentare juridică în faţainstanţelornaţionale şi internaţionalevicti-melorrelelortratamentepemotivdediscri-minare;4. deaoferiasistenţăpartenerilorlocali încauzeledejudecată;5. deaîntreprindeeforturideconsolidareaabilităţilorjuridiceînscopuldezvoltăriicu-noştinţelorşiconştientizăriidecătreactoriisocietăţiicivileanaturiişiamploriirelelortratamentepemotivdediscriminare;6. deastabiliundialogcupartenerii-cheieşiinstituţiilestatului;7. de a contribui la publicarea The Equal Rights Review;8. de a produce şi diseminaun raport pri-vind aplicarea relelor tratamente pe motivdediscriminareînRepublicaMoldova,inclu-sivregiuneatransnistreană. Scopul proiectului este de a atinge acesteobiectiveprinurmătoareleactivităţi:(i)iden-tificarea şi dezvoltarea cazurilor de litigarestrategică;(ii)publicareaunuiraportprivindaplicarearelelortratamentepemotivdedis-criminareînRepublicaMoldova,inclusivre-giuneatransnistreană;(iii)traducereaşidi-

seminareaThe Equal Rights Review înrândulactorilorrelevanţidinRepublicaMoldovaşi(iv) întreprinderea unor activităţi de advo-cacy,intervenindprinscrisorideîngrijorareadresate organelor de drept şi autorităţilorlocaleprincaresăsesusţinăpersoanelecarecerinvestigareacazurilorpresupusedeapli-carearelelortratamentepemotivdediscri-minare.

Înaugust2010,ERTadesfăşuratlaChişinău,Moldova,uncursdeinstruirepentrucirca30de observatori şi alţi apărători ai drepturi-loromului. Instruireas-aaxatpetemecareseaflă la intersecţiadreptuluiegalităţii şiadreptuluideanufitorturatsausupusaltorreletratamenteşis-areferitlalegislaţiare-levantă,jurisprudenţaşiaspectelespecifice,precumşilamonitorizarearelelortratamen-te în bază de discriminare. În septembrie2010ERTaexpediatscrisoripenumeledluiValeriuZubco(procurorgeneral),dneiVale-tinaBuliga (ministrulMuncii,ProtecţieiSo-cialeşiFamiliei)şidluiVictorCatană(minis-trulAfacerilorInterne)cureferirelacazurilede violenţădomestică înprivinţa a3 femeiasistate de Promo-LEX. Scrisorile solicitauimplementarea integrală amodificărilor le-gislativerecentereferitoare laprevenireaşicombatereaviolenţeiînfamilie,pentruaasi-gura protecţia acestor victime ale violenţeidesuferinţelelacarecontinuausăfiesupusedecătreagresori.

Înlunanoiembrie2010,LibbyClarke,coor-donatorul proiectului, a reprezentat ERT încadrulevenimentuluidelansareapublicaţi-ei The Equal Rights Review înlimbaromână.Aceasta a explicat filozofia care stă la bazarevistei,precumşirolul-cheiealacesteiacaparte a strategiei ERT, după care a prezen-tatpubliculuivolumul4alThe Equal Rights Review – primul volum tradus în română,axat pe importanţapromovării unei viziunicomuneasupraegalităţiialuptătorilorpen-


161

tru drepturile LGBT. Ulterior, Doina IoanaStrăisteanu, jurista Promo-LEX responsabi-lă pentru implementarea acestui proiect, aţinutoprelegereprivindviolenţaîmpotrivafemeilor în Republica Moldova, evidenţiind

faptulimplementăriiinsuficienteaprevede-rilorlegislaţieinaţionaledestinatepreveniriiacestorreletratamentecucaracterdiscrimi-natoriu.

Încadrulproiectului,ERTşiPromo-LEXvorelabora un Raport privind discriminarea şi relele tratamente în Moldova. Lucrullacapi-tolelececonţinconstatărileraportuluiafost

realizatdeoechipădeobservatorinumiţidePromo-LEX.Unaltaspectalproiectuluicon-stăîncolaborareadintreERTşiPromo-LEXîn susţinerea cauzelor de litigare strategicăcevorfiselectate.Promo-LEXaidentificatcâ-tevacazuripotenţiale,examinateînprezentîninstanţeledejudecatădinţară,inclusiv:(i)un cazdeviolenţădomestică cu implicareauneifemeide71deani;(ii)uncazdetraficceimplicăviolenţăsexualăîndreptatăîmpo-trivaa3minoredinregiuneatransnistreanăaMoldovei; (iii) un cazprivind sinucidereaunui bărbat homosexual după ameninţărilepecarele-aprimitdinparteaunuipoliţistşi(iv)decesulunubărbatcudizabilităţiîntr-oinstituţiemedicală.

DiscriminareaşitorturaînNigeria

Înaugust2010,ERTalansatacestproiectcususţinereaFonduluiVoluntaralOrganizaţieiNaţiunilor Unite pentru Victimele Torturii(UNVFVT)cuscopuldeaoferiasistenţăprac-ticăşijuridicăpentru20devictimealetortu-riibazatăpediscriminare,dinNigeria.ERTşiparteneriisăidinNigeriaauelaboratrezu-mateledecaz,cedescriuasistenţadecareaunevoie20devictimeale torturii,dupăcareauobţinutpacheteledeasistenţăprevăzuteîn aceste rezumate, care includ depunereacererilorde revendicarea compensaţiei (întoate20decazuri)şiasistenţămedicală,psi-hologicăşisocială,înfuncţiedecaz.

Promovarea drepturilor LGBT în Kenyaîntr-uncadruunificatalegalităţii

Proiectul a demarat în octombrie 2010, cusuportulArcusFoundation. Înprimulandeplanificareşipilotare,proiectul îşipropunesă instituie un parteneriat eficient dintreERT,CoaliţiaGayilorşiLesbienelordinKen-ya(GALCK)şiComisiaKenyanăpentruDrep-turileOmului(KHCR)cuscopuldeaelaborastrategiideconsolidareaprotecţiei juridice

Photocredit:Promo-LEX

Photocredit:Promo-LEX

(de lastânga)adouadelastîngaLibbyClarke(ERT)şiDoina Ioana-Străisteanu (Promo-LEX) în cadrul eveni-mentuluipublicdinChişinău,Noiembrie2010

Dr.KrassimirKanevdesfăşurândoinstruireprivindabilităţiledeintervievareîncadrulseminaruluiERTdinChişinău,3august2010


162

apersoanelorLGBTdinKenya,precumşideapromovaegalitatea care să includăorien-tareasexualăşiidentitateadegen.Proiectulsebazeazăpepremisacăsepoatecontribuiproductiv la activităţiledeadvocacypentrudrepturile LGBT prin implementarea unuicadruunificatalegalităţii,promovatdeERTşiconsfinţitînDeclaraţiaprincipiiloregalită-ţii(2008).

La sfârşitul lunii noiembrie-începutul luniidecembrie,directorulexecutivalERT,Dimi-trinaPetrovaaîntreprinsomisiunedelucrude zece zile în Kenya, vizitând oraşeleNai-robi,MombasaşiDistrictulTukana.AceastămisiuneaoferitERToportunitateadeaadu-namărturiişiarealizadocumentareamode-lelorşitendinţelordiscriminăriiînKenya,înparticularinvestigareacazurilordediscrimi-nareapersoanelorLGBT,precumşidedis-criminareetno-regionalăcareîiafecteazăpeceicelocuiescînDistrictulTukana,oregiuneizolată şimarginalizatădinKenyadeNord-Est. Vizita de studiu va servi la elaborareaunui manual privind combaterea discrimi-năriişiaunuistudiudefezabilitate,carevorconstituiprodusealeproiectului.

Încorporareaegalităţii înNouaConstitu-ţieaKenyei

Proiectul a fost lansat în luna octombrie aanului2010,înparteneriatcuComisiaKen-yană pentru Drepturile Omului. Proiectulprevede elaborarea unui raport detaliat peţară privind discriminarea în Kenya; desfă-şurarea de instruiri pentru judecători, spe-cialiştidindomeniulsănătăţiişieducaţieişianumiţi deputaţi; dezvoltarea a şase cauzedelitigarestrategicăprivindnoileelementededreptintrodusedeproaspătaConstituţie;elaborareaşidesfăşurareacampanieidein-formareYour Rights(Drepturile tale)cupri-virelaextindereadreptuluilanediscrimina-reîncondiţiilenoiiConstituţii.

În perioada octombrie-noiembrie 2010, afost realizatunprogresconsiderabil în stu-diul documentar şi în faza de pregătire aproiectuluiraportuluipeţarăprivinddiscri-minarea.Înfazaurmătoareaproiectului,unconsultant/angajat al ERT împreună cu unconsultantkenyanvorîntreprindeovizitădecercetarede10zilepentruaobţinemărturiicare sădeamaimultă substanţă raportuluiînaintedepublicareaacestuiaînaldoileatri-mestrualanului2011.

Abilitarea societăţii civile din Sudan încombatereadiscriminării

Proiectul a demarat în octombrie 2010, cususţinerea Comisiei Europene. Scopul aces-tuia este de a dezvolta capacităţile societă-ţii civile în promovarea unei protecţii maieficiente împotrivadiscriminării, prinorga-nizareade instruiri, elaborareaunui raportpeţarăprivinddiscriminareaşiconstituireaunei coaliţii a societăţii civile care să între-prindămăsurideadvocacy.Astfel,proiectularescopuldealărgispaţiuldisponibilpentruactivităţiledeadvocacyalesocietăţiicivilepesubiecte ce ţin de drepturile omului, într-osocietateîncarelibertăţilecivileaufostgravlimitateînultimiiani.

Date fiind condiţiiledificile existente înSu-danînacestmoment(inclusivreferendumulprivindindependenţaSudanuluideSud,careaavut loc în ianuarie2011),ERTşiorgani-zaţia sa parteneră, Organizaţia Sudanezăpentru Cercetare şi Dezvoltare (SudaneseOrganisationforResearchandDevelopment–SORD),auefectuatoplanificaredetaliatăaactivităţilorproiectuluişioevaluareariscu-rilor.Constatărileacestuiexerciţiuauarătatcă activităţile proiectului sunt implementa-bile, dar şi că trebuie identificate priorităţispecificepentruactivităţiledeadvocacy,ast-fel încât acestea să fie realizabile. Partene-


163

rii lucrează înprezent la desfăşurareaunuistudiu iniţial, care implică cercetareadocu-mentelorprivind tendinţelediscriminării şiinegalităţii, un audit legislativ şi o evaluareacapacităţilorşinecesităţilorsocietăţiicivi-le.Totodată, sunt în cursdeplanificare treiatelieredeinstruirecarevorfidesfăşurateîn2011.

Guyana:abilitareasocietăţiicivilepentrucontestarea legilorhomofobeşiadiscri-minăriifaţădepersoaneleLGBT

Proiectul,demaratînoctombrie2010cusus-ţinerea Comisiei Europene, are scopul de aconsolidacapacităţilesocietăţiicivileîncon-testareadiscriminăriiîmpotrivapersoanelorLGBTI,atâtprinîmbunătăţireaaptitudinilorşicapacităţilortehnicealeorganizaţiilorLG-BTI, cât şi prin promovarea unei cooperărimaiactivedintreorganizaţiileLGBTIşialteONG-uri din domeniul drepturilor omului.Proiectulpresupuneorganizareadeinstruiriîndomeniul legislaţiei cuprivire ladreptu-rile omului şi nediscriminarea, constituireaunuiforalsocietăţiicivileşielaborareaunuiraportpeţară.

Înprimeletreisăptămânialeiniţiativei,par-teneriideproiectaiERT,Societateaîmpotri-vaDiscriminăriiînBazădeOrientareSexua-lă,auangajatpersonalulproiectuluişişi-austabilitoficiul.La începutul luniidecembrie2010, Jim Fitzgerald, ofiţerul de proiect alERT,afăcutovizităde3zileînGeorgetown,Guyana, pentru a planifica activităţile pro-iectului. În această perioadă, partenerii auplanificatfinalizareastudiuluiiniţial,audis-cutat asupra procesului de implementare aactivităţilorşiauconvenitasupraformatuluiatelierelorde instruire şi almeselor rotun-decevorfiorganizateîncadrulacestuia.Deasemenea,Jims-aîntâlnitcuunspectrulargdeactoriaisocietăţiicivileşiafăcutcercetăricevorcontribuilastudiuliniţial.Profesorul

Michael O’Flaherty (Universitatea din Not-tingham),membrualComitetuluiONUpen-truDrepturileOmului,şiDimitrinaPetrova,director executiv al ERT, au elaborat planuldesfăşurăriiatelierelordelucru,înlunaapri-lie2011.

Indonezia: Abilitarea societăţii civile înaplicarea legislaţiei împotriva discrimi-năriipentruacombatediscriminareare-ligioasăşiapromovalibertateareligiei

Proiectula începutîn lunanoiembrie2010,cu suportul Comisiei Europene. Proiectul,axat pe consolidarea capacităţilor actorilorsocietăţiicivileînabordareadiscriminăriiîn-dreptate împotriva minorităţilor religioase,prevedeelaborareaunuiraportpeţară,con-stituireaunuiforalsocietăţiicivileşidesfă-şurareaunoractivităţideinstruire.Proiectulcontribuielaactivitateacâtorvaactoriaiso-cietăţiicivile îndreptatăspre înlăturarea le-gilorprivindblasfemia–carelimiteazăgravlibertateareligioasăaanumitorgrupuri,princonsolidareacapacităţiloracestoradeaapli-ca legislaţia anti-discriminare în activităţiledeadvocacyşilitigare.

Înnoiembrie,ERTaorganizatorundădeîn-trunirideplanificarecuparteneriiproiectu-lui–InstitutulIndoneziandeAsistenţăJuri-dică(YLBHI)şiInstitutulpentruCercetareaPoliticilor şiAdvocacy (ELSAM).ERTapre-gătitunghiddeelaborareastudiuluiiniţialal proiectului, utilizat în prezent deELSAMcabazăpentrucercetareadocumentelorpri-vindmodelele şi tendinţele discriminării şiinegalităţii, în timp ceYLBHI implementea-zăun studiual capacităţilor şinecesităţilorsocietăţii civile din Indonezia. În februarie2011,ERTaîntreprinsovizităînIndoneziapentru a participa la întrunirile de planifi-carecuparteneriiproiectului şiase întâlnicualţiactori,caetapădepregătireasemina-relordesprelegislaţiacuprivirelaegalitate


164

şinediscriminarecarevoravealocînlunileurmătoare.

Dezvoltarea resurselor şi capacităţilorsocietăţiicivilepentruprevenireatorturiişitratamentelorcucruzime,inumanesaudegradantefaţădepersoanelecudizabi-lităţidinIndiaşiNigeria

Proiectul a demarat în noiembrie 2010, cususţinerea Comisiei Europene şi a Organi-zaţieiNaţiunilorUnite,şiseaxeazăpecom-batereatorturiişitratamentelorcucruzime,inumanesaudegradantefaţădepersoanelecudizabilităţi,pelargrăspânditeînIndiaşi

Nigeria.Proiectulvafiimplementatînpara-lelînIndia,înparteneriatcuReţeauaJuridi-că pentru Drepturile Omului (HRLN), şi înNigeria,încolaborarecuProiectuldeProtec-ţie şi Asistenţă Juridică (LEDAP). ProiectulprevedeproducereaunuiPachetderesurseprivind tortura şi tratamentele cu cruzime,inumanesaudegradantefaţădepersoanelecudizabilităţiatâtînIndia,câtşiînNigeria,organizareaacâtedouăatelieredeinstruireînfiecareţară,participareaîncampaniilede

litigare şi advocacy axate pe îmbunătăţireaprotecţiei legislative a persoanelor cu diza-bilităţi împotriva discriminării şi tratamen-telorinumanesaudegradante.

În ianuarie 2011, Dimitrina Petrova, direc-torul executiv al ERT, şi LibbyClarke, coor-donatorul proiectului, au făcut o vizită înLagos,Nigeria,pentruaparticipalaşedinţadeplanificareaactivităţilor.Încadrulaceste-iaaufostfinalizatepregătirilepentruprimulan de proiect. Libby Clark a participat la oreuniunesimilarăcuHRLN,înDelhi,lasfâr-şitul lunii ianuarie2011. Înprezent, înam-belestatesunt implementatestudii iniţiale.Acesteavorevaluacadruljuridicexistentîndomeniulpreveniriişicombateriitorturiişitratamentelor inumanesaudegradante faţădepersoanelecudizabilităţi,precumşicapa-cităţilesocietăţiicivileînidentificareaaces-teicategoriidecazurişioferireadeasistenţăşireprezentanţăvictimelor.

Abilitarea societăţii civile din Belaruspentru combaterea discriminării şi pro-movareaegalităţii

Acest proiect a fost lansat în decembrie2010, cu susţinereaComisieiEuropene şi aaltordonatori.Lamoment,esteînprocesdeimplementareunstudiuiniţial,perezultate-le căruia se vor baza activităţile ulterioare.În luna februarie 2011, Dimitrina Petrova,directorul executiv al ERT, a participat, laMinsk, la o şedinţă de planificare cu parte-nerii informali ai ERT, Comitetul HelsinkidinBelarus.Proiectulprevede,printrealte-le, documentarea tendinţelor discriminării,punândaccentpecincicategoriidepersoa-ne vulnerabile: femeile, minorităţile etnice,minorităţile religioase, persoanele LGBT şipersoanelecudizabilităţi.

OfiţerulJuridicalERTLibbyClarke(adouadindreapta)întimpulviziteiorganizaţieipartenereLEDAP,Lagos,11ianuarie2011Ph

otocredit:TheEqualRightsTrust


165

Itinerar de lucru ERTIulie - Decembrie 20108-9iulie2010:ParticiparealaatelieruldespecialitateStructuri efective şi independente pen-tru promovarea egalităţii,organizatdecomisarulpentrudrepturileomuluialConsiliuluiEu-ropei(Strasbourg).

13-14iulie2010:Organizareauneimeserotundecusocietateacivilă,actoriipoliticişiinsti-tuţionalidinKenya,cuscopuldeadiscutaelaborareauneischemelegislativepentruonouălegespecialăîndomeniulegalităţii(Nairobi).

19iulie2010:PublicarearaportuluiExplicarea anomaliei: detenţia, discriminarea şi necesi-tăţile de protecţie ale persoanelor apatride, 260pagini.

2-5august2010:Instruireaaunuinumărde30deobservatoriaidrepturiloromuluişialţiapărătoriaidrepturiloromuluidinMoldovaprivindconexiuneadintrediscriminareşireleletratamente,cureferirelalegislaţia,practicajudiciarăşiaspectelespecifice(Chişinău).

29august-2septembrie2010:Participarea launşirdeîntruniricuONG-urile;cumediulacademic,diplomatic,politic;culideriireligioşişicetăţeniiinfluenţidinFiji,pentruapromo-vareformaconstituţionalăşilegislativăşiadiscutamăsurileîmpotrivadiscriminării(Suva).

1septembrie2010:DesfăşurareaprelegeriipubliceanualegăzduitedeForulConstituţionalalCetăţenilor(CitizensConstitutionalForum)şiUniversitateaPacificuluideSud,cugeneri-culTendinţele recente în dezvoltarea dreptului egalităţii şi nediscriminării(Suva).

15septembrie2010:GăzduireauneiîntruniriaONG-urilorcuprofiljuridicpentruadiscutaabordărilejuridicealedezvoltăriişiainstrumentelorpentruconsolidarecomunicăriidintreONG-urilejuridiceşiorganizaţiiledindomeniuldezvoltării,înLondra.

21septembrie2010:ParticiparealaConferinţaDobândirea egalităţii: reflecţii critice asupra rolului organizaţiilor din domeniul egalităţii,organizatădeUniversitateadinLeeds,cupre-zentareaInfluenţarea politicilor şi a opiniei guvernamentale: rolul organizaţiilor din domeniul egalităţii(Leeds).

27septembrie2010:ŢinereaunuidiscurslatemaApatridia şi detenţia imigranţilorînca-drullansăriiraportuluiGrupuluiLondonezdeSusţinereaDeţinuţilor(LondonDetaineeSup-portGroup)Fără întoarcere, fără eliberare, fără motiv(Londra).

29septembrie2010:Co-organizareaunuievenimentîncadrulSesiuniia15-aaConsiliuluiNaţiunilorUnitepentruDrepturileOmului,careainclusdiscuţiipanelîntreexperţilatemadrepturilorapatrizilorşiîncadrulcăruiaafostprezentatraportulExplicarea anomalie (Ge-neva).

4octombrie2010:DesfăşurareauneiîntruniricuOrganizaţiaFemeilorBeduineSidrehdinIsrael,precumşiorganizareainterviurilorcufemeileSidreh(Londra).


166

6octombrie2010:PrezentareauneiadresăripublicecugenericulIntoleranţa faţă de mi-granţi în spaţiul OSCE încadrulConferinţeideEvaluareaOSCEşidepunereadeclaraţiilorprivindtoleranţa şi nediscriminareaşiproblemele ce ţin de apatridie(Varşovia).

12octombrie2010:OrganizareauneiîntruniricupreşedinteleComisieipentruDrepturileOmuluidinAustraliaînvedereadiscutăriiproblemelorceţindelegislaţiaprivindegalitateaşiapatridia(Londra).

13octombrie2010:Participareaîntr-unşirdeinterviuripentruunfilmdocumentarcanadi-anprivindsituaţiaromilorînEuropaşiformelecontemporanederasismînlume(Londra).

18-28octombrie2010:Desfăşurareaunorinstruiriprivindlegislaţia,acţiuniledeadvocacyşidesporireaconştientizăriiîndomeniulanti-discriminăriicuparticipareaangajaţilororga-nizaţiilorcomunitaredinMombasa,NakuruşiKisumu(Kenya).

2noiembrie2010:ParticiparealaseminarulpubliccuimplicareaavocaţilorşijudecătorilordinMoldova,princareafostlansatătraducerearomânăavolumului4alEqual Rights Review (Chişinău).

2noiembrie2010:Colaborarea laelaborareaproiectuluiRecomandăriidepoliticinr.13privinddiscriminarearomiloraComisieiEuropeneîmpotrivaRasismuluişiaIntoleranţei.

8noiembrie2010:ParticipareaşisusţinereaorganizăriiÎntruniriiparlamentareaForuluipentrureformareadetenţiei(Londra).

19noiembrie2010:ParticipareaîncalitatedeexperţişimoderatorilaatelierulDrepturile minorităţilor şi ale populaţiilor indigene,organizatdeInstitutulpentruStudiereaComunităţiiNaţiunilorşiŞcoaladeDreptdinBrunel(Londra).

27noiembrie-5decembrie2010:RealizareaunuistudiuînterenîncâtevaregiunidinKen-yaprivindsituaţiadrepturilorpersoanelorLGBT,aleminorităţiloretno-regionaleşialealtorgrupurivulnerabilefaţădediscriminare,încadrulproiectuluiConsolidarea drepturilor per-soanelor LGBT prin intermediul unui cadru unificat al egalităţii(Kenya).

2decembrie2010:ParticiparealaîntrunireaconsultativăaexperţilorÎCNURşiAsylumAidprivindcartografiereaapatridieiînRegatulUnit,înLondra.

6-7decembrie2010:ParticiparealaîntrunireadeexperţiorganizatădeÎCNURlatemapro-cedurilordedeterminareaapatridieişiastatutuluideapatrid(Geneva).

13-17decembrie2010:OrganizareauneiîntruniricuparteneriideproiectşicualţiactoriaisocietăţiicivilepentrualansanoulproiectalERTAbilitarea societăţii civile din Guyana pen-tru a acţiona împotriva legilor homofobe şi a discriminării persoanelor LGBTI(Georgetown).

16-17decembrie2010:Participareaîncalitatedeexpertlaîntrunireadevalidare/avizarea Ghidului tehnic pentru elaborarea planurilor naţionale de acţiuni împotriva discriminării ra-sialealOficiuluiÎnaltuluiComisaralONUpentruDrepturileOmului(Geneva).


167

Informaţii pentru Autori

TheEqualRightsTrustinvităautoriisă-şidepunăarticoleleoriginale,nepublicateanterior,pentruediţiileurmătoare aleThe Equal Rights Review. Suntemdeschişipentruautorii dearticole care reflectă oricare aspecte ale dreptului, politicilor sau practicii în domeniulegalităţii. Încurajăm depunerea articolelor care examinează egalitatea în contextul unorteme intersectoriale, precum şi a celor ce examinează dreptul, politicile sau practica îndomeniulegalităţiidinperspectivăinternaţională,regionalăsaunaţională.Înparticular,suntbinevenitearticolelebazatepecercetărioriginalecurentesaurealizateîntrecutînoricaredomeniucearelegăturăcuegalitatea. ProcesuldeevaluareinternăFiecarearticolvafirevizuitînaintedeafiacceptatpentrupublicare.Scopulnostruestesăanalizămarticoleleşisăvenimcucomentariipentruautoricâtdecurândposibil.

MaimulteinformaţiişimodalitateadedepunereaarticolelorArticoleletrebuietransmiseprintr-unataşamentemailînformatMicrosoftWordlaadresa:[email protected]

Pentrumaimulteinformaţiiprivinddepunereaarticolelor,scrieţilaadresa:[email protected]

Ghiddedepunereaarticolelor: • Articoleletrebuiesăreprezintelucrărioriginale,nepublicateanterior. • Articoleletrebuiesăfiescriseînlimbaenglezăbritanică. • Articoleletrebuiesăconţinăreferinţedesubsol. • Articoleletrebuiesăaibăunvolumîntre5000şi10000decuvinte. • ArticoleletrebuiesăcorespundărecomandărilorstilisticealeERT,disponibile pe:http://www.equalrightstrust.org/ertdocumentbank/ERR%20 STYLE%20GUIDE.pdf


169