Tipuri de jocuri in deficiente mentale1.Introducere Copiii, majoritatea timpului lor liber si nu numai, si-l petrec jucandu-se. Jocul reprezinta pentru copii o modalitate de a-si exprima proprile capacitati. Prin joc, copilul capata informatii despre lumea in care traieste, intra in contact cu oamenii si cu obiectele din mediul inconjurator si invata sa se orienteze in spatiu si timp. Putem spune ca jocul este munca copilului . In timpul jocului, copilul vine in contact cu alti copii sau cu adultul, astfel ca jocul are un caracter social. In perioada de prescolar se desfasoara mai ales in grup, asigurandu-se astfel socializarea. Din acest motiv, copiii cu handicap trebuie sa fie inscrisi la gradinita din vecinatate, alaturi de copiii sanatosi. Copiii sunt curiosi, dar practici, astfel ca ei vor accepta usor un copil cu deficienta fizica, care se deplaseaza in fotoliu rulant sau in carje. Ei sunt suficient de simpli si deschisi pentru a accepta usor un coleg cu probleme de sanatate. Perioada de prescolar este cea mai indicata pentru inceperea socializarii copiilor cu handicap. La aceasta varsta, socializarea se realizeaza usor prin intermediul jucariilor si al echipamentelor de joc. Totusi, trebuie sa fim atenti la unele probleme deosebite. Unii copii cu deficiente au avut experienta neplacuta a spitalizarii si a separarii de parinti. De aceea, pot aparea reactii intense, mai ales in primele zile de gradinita. In alte cazuri, copilul are probleme legate de utilizarea toaletei si de deplasare. In aceste situatii, este de preferat sa se solicite prezenta mamei pana la acomodarea copilului in colectivitate si acomodarea personalului cu problemele copilului. Jocurile trebuie sa fie adaptate in functie de deficienta copilului.Copiii cu tulburari de comportament trebuie sa fie permanent sub observatie, iar la cei cu ADHD jocurile trebuie sa fie cat mai variate. Jocul presupune un plan, fixarea unui scop i fixarea anumitor reguli, ca n final s se poat realiza o anumit aciune ce produce satisfacie. Prin joc se afirm eul copilului, personalitatea sa. Jocul ofer copiilor o sum de impresii care contribuie la nbogirea cunotinelor despre lume i via, totodat mrete capacitatea de nelegere a unor situaii complexe, creeaz capaciti de reinere stimulnd memoria, capaciti de concentrare, de supunere la anumite reguli, capaciti de a lua decizii rapide, de a rezolva situaii - problem, ntr - un cuvnt dezvolt creativitatea. In contextul larg al mbuntirii si renovrii metodologiei didactice in cadrul activitilor de povestire a psihopedagogului si a copiilor se aplica o varietate de forme care sa contribuie optim la pregtirea si formarea personalitii elevului cu deficienta mintala: Creterea cantitativa si calitativa a cunotinelor copiilor de imbogire si activizare a vocabularului , de dezvoltare a vorbirii sub toate aspectele; Accentuarea muncii de tratare difereniata a elevilor att in activitile comune, cat si in activitile cu grupuri mici sau individual;

Folosirea jocului ca forma de invare, a utilizrii elementelor de joc in etapele unei activiti de povestire , basm, in funcie de specificul acestuia; Utilizarea problematizrii, a abordrii euristice (modalitate de descoperire a adevrului, a mesajului educativ), a invrii prin descoperire( prin activitate proprie, independenta a copiilor); Folosirea mijloacelor moderne de invare pentru a- i ajuta pe elevii cu deficiente mentale sa ptrund in intimitatea proceselor si fenomenelor prezentate; Urmrirea ndeaproape a participrii afectiv-activa si contienta a fiecrui copil la rezolvarea sarcinilor didactice. 2.Recuperare prin terapie ludica

Rezultate foarte bune n recuperarea deficientului mintal ofera terapia ludica (ludoterapia), prin care se pot atinge toate obiectivele propuse n recuperare: dobndirea deprinderilor de viata cotidiana elementare, formarea abilitatilor de munca (pentru anumite meserii), cstigarea unei autonomii personale, a posibilitatilor de comunicare si relationare sociala, n vederea integrarii lor n colectiv si n societate. Poate fi utilizata cu succes n toate formele de handicap mintal, dintre formele de terapie ocupationala semnificative enumernd: ludoterapia, arterapia, dansterapia, ergoterapia. Aceste metode de recuperare au "priza" la deficientii mintal din cauza interesului viu manifestat de multi dintre ei pentru muzica, dans, pictura, joc, confectionare de obiecte etc, activitati care sunt nu numai momente de consumare a energiei, ci si ocazii de formare si dezvoltare a abilitatilor motrice, practice sau a deprinderilor profesionale. La copiii mai mari, foarte eficienta este ergoterapia, care contribuie la integrarea lor ntr-o activitate cu caracter social. Binenteles ca nu trebuie ignorata adaptarea solicitarilor exterioare (ale jocului, ale ocupatiei) la posibilitatile subiectului, fiind necesara asigurarea bunei dispozitii si a interesului constante ale handicapatului. In toate aceste tipuri de terapii trebuie sa se puna accent pe compensare, stimulnduse functiile senzoriale si psihice normale, nealterate. 3.Tipuri de jocuri implicate in dezvoltarea proceselor psihice Procesele psihice intervin in activitatea de joaca a copiilor, dezvoltandu-se odata cu exercitarea lor cat mai deasa. Nu putem separa implicarea proceselor,fiind ca ele sunt intr-o interdependenta continua si astefel putem spune ca un joc poate stimula mai multe arii in dezvoltarea copiilor cu deficiente mentale. Gandirea - Indiferent de modul de folosire, jocul didactic l ajut pe copil s-i angajeze ntregul potenial psihic, s-i cultive iniiativa, inventivitatea, flexibilitatea gndirii, spiritul de cooperare i de echip. Exemplu: Jocul Cunoate povestea, in care un copil descrie cele cuprinse intr-o imagine a unei scene din poveste, iar ceilali trebuie sa ghiceasc basmul sau povestea din care face parte. Un copil este desemnat cu ajutorul unei numrtori sa vina la masa sa descrie ilustraia. El, avnd imaginea in mana, va trebui sa o descrie fr sa measca personajele

basmului din care face parte scena respectiva. Ceilali copii trebuie sa ghiceasc ce scena este si din ce basm face parte. Ilustraiile trebuie sa redea cat mai sugestiv acel moment din poveste sau basm. In cadrul aceti joc colarii cu deficiente mentala isi formeaz gndirea si aceste jocuri presupune o activitate intelectuala complexa: copiii observa, sesizeaz, recunosc si reproduc. Un alt tip de joc este Cine tie povesti, ctiga!, care se desfasoara sub forma de concurs , in felul urmtor: prin intermediul diafilmului sau casetei audio s prezint copiilor fragmente din povesti, basme, iar copii trebuie sa ghiceasc din ce poveste este fragmentul respectiv. Cei care dau rspunsuri bune sunt aplaudai si primesc semne distinctive: flori, buline, stegulee, ecusoane. Acest joc permite cadrului didactic sa cunoasc posibilitile copiilor de a se concentra, da a gndi, de a se exprima corect, de a recunoate povetile, basmele. Efortul intens intelectual al copilului cu deficiente mentale este posibil in cadrul jocurilor didactice, numai cu condiia de a menine treaza atenia lor. Activitatea d e joc, prin caracterul ei distractiv, favorizeaz apariia si meninerea ateniei in mod spontan. Jocul didactic contribuie fie direct , fie indirect si la educarea emoiilor, a sentimentelor morale si a trasatorilor pozitive de voina si caracter. - Jocul de solutionare a problemelor este caracterizat prin efort de gandire si cautare a solutiilor la diferite probleme. El dezvolta gasirea solutiilor si a explicatiilor despre lumea inconjuratoare, increderea in fortele proprii, curiozitatea, luarea deciziilor cu responsabilitate. Pe masura ce se dezvolta apar rolurile. Se joaca ,,de-a mama si de-a tata, ,,de-a scoala, este doctor, pompier. - Jocul fizic activ pe langa faptul ca ajuta la dezvoltarea musculaturii, aceste activitati sprijina si dezvoltarea cognitiva. Schema corporala devine mai clara cu cat se dezvolta o cunoastere a propriilor abilitati si a competentei sale crescute de a gestiona mediul. - Jocurile de constructie au fost considerate de Piaget o forma care se dezvolta ca o prelungire a jocului simbolic, dar care se subordoneaza rezolvarii de probleme si creatiei inteligente. Exemple: lucrari in nisip, jocuri de modelare cu plastilina, desenari, decuparea unor imagini, lipirea abtibildurilor, jocuri de umbre, pana la jocuri de constructii mecanice. - Jocurile cu reguli pot fi intelectuale ( jocul de carti, table, monopoly ), tipice ( Sotronul, Leapsa, jocuri cu mingea, de-a v-ati ascunselea) , jocuri de societate ( domino, nu te supara, frate). Memoria - Povestirea folosita ca joc, rspunde unei inclinaii fireti si puternic resimite de copii, aceea de miraculos, de fantastic. Prin intermediul materialului si claritatea exprimrii ideilor, povestirea asigura nsuirea unui fond de reprezentri vii si clare, incita la analiza si comparaii , nlesnete nelegerea lucrurilor si desprinderea esenialului, unor invataminte. Astfel, exersandu-se capacitatea de memorare, de reactualizare si reproducere a unor

evenimente, apelandu-se la placerea de a intra intr-o lume feerica, unde binele invinge raul. Pe langa asta, se dezvolta si capacitatile oratorice. - Jocul de comanda consta in a da copilului o instructiune continand un numar tot mai mare de secvente. Exemplu: ,, Du-te si cauta o lingura in bucatarie, apoi inchide usa camerei tale si revino sa te asezi in fata mea. Limbajul - Jocul dramatic sau jocul de rol ajuta copilul cu deficiente la recunoasterea si exprimarea emotiilor si sentimentelor. Aici se poate juca singur sau impreuna cu altii si interpreteaza rolurile care i se par mai interesante si pe care doreste sa le invete (Vrasmas, 1999). Ajuta la dezvoltarea imaginatiei, fluenta si corectitudinea limbajului, sa-si imbogateasca vocabularul. - Jocul cu ghicitori ofera dezvoltarea capacitatii de limbaj a copilului cu deficiente mentale. -Prin inermediul lecturilor dupa imagini , copiii au sarcina de a alctui mici povestiri dupa imagini prezentate separat sau in succesiune La precolarii mici aceasta cale se reduce , de fapt, doar la denumirea elementelor cuprinse in imagini . rar putina de a sesiza legaturile intre elementele componente ale imaginii . Eu vad aici un munte,nite brazi, nite csue., un copil ..etc". - Povestirea ca metoda de activizare a vorbirii sub raportul coerentei si nlnuirii logice, coninutului, al identificrii personajelor, al folosirii expresiilor artistice si al valorificrii mesajului educativ, trebuie sa fie bine conceputa pentru colarul cu deficiente mentale. Cu ajutorul ntrebrilor, copiii au reuit sa denumeasc personajele, sa spun de cine le-a plcut sau nu, daca sunt copii in clasa care se aseamn cu unul dintre personaje, etc. Se observa ca povestirile faciliteaz o serie de transformri calitative in sfera vorbirii, astfel, am pus accent pe o exprimare cat mai corecta, concreta, cursiva, logica sub toate aspectele: fonetic, lexical, gramatica, expresiv. - Repovestirea este o metoda colaterala povestirii. Ea presupune o centrare a activitii pe copil care urmeaz sa elaboreze un subiect prezentat anterior de ctre profesor .introdus intro astfel de situaie , colarul cu deficiente mentale este stimulat sa-si dezvolte capacitile de exprimare- in special claritatea, corectitudinea si coerenta vorbirii fiind vegheat ndeaproape de ctre profesor. -Jocurile didactice ocupa un loc important in procesul dezvoltam vorbirii copilului precolar . La grupa mica , prin jocuri didactice de dezvoltare a vorbiri; se urmrete mai ales deprinderea pronunrii corecte a unor sunete si grupuri de sunete. Treptat, accentul ncepe sa cada pe jocurile in care se urmrete fixarea, sistematizarea si uneori verificarea vocabularului, ca la precolarii mari accentul sa cada pe perfecionarea structurii gramaticale a limbajului. Jocul didactic constituie un mijloc valoros de instruire si educare a colarului cu deficiente mentale deoarece rezolva intr-o forma cu totul adecvata vrstei sarcini instructive complexe.

Sfera de utilizare a jocului didactic este foarte larga deoarece el poate fi practicat in diferite momente din programul zilei , putnd fi extins chiar si in viata de familie a copilului. Jocul didactic rezolva prin coninutul sau o mare parte din problemele educaiei intelectuale. M voi opri doar asupra acelora care pot fi folosite cu eficienta pentru verificarea gradului de nsuire a coninutului basmelor si povetilor. Exemple: Jocul Oglinda fermecata, care are ca sarcina didactica recunoaterea de ctre copii a unor scene dintr-o poveste si redarea orala a episodului respectiv. Cunoscnd bine ilustraiile, ei au reuit sa rspund, independent, fr a fi necesara mai ales intervenia cu ntrebri ajuttoare, care frmiteaz aciunea jocului si fac sa scad simitor intensitatea ei. In cadrul jocului am introdus treptat si alte ilustraii din povetile respective cu care copii nu s-au mai ntlnit. Tot un astfel de material se folosete si in jocul Cine este, in care se prezint un personaj, cu ajutorul imaginilor sau al unor musti ce sunt utilizate in cadrul dramatizrilor,copii trebuie sa recunoasc personajul si sa-l descrie sub toate aspectele. Un alt joc la care se mbina materialul oral cu cel intuitiv este jocul Povestete mai departe, care cere copiilor sa urmreasc nceputul sau un fragment dintr-o poveste, cunoscuta sa o denumeasc, sa continue povestirea pana la un moment dat si sa aleag, de pe un suport imaginea corespunztoare ultimului episod. Surpriza, micarea, in acest joc sunt elemente ce intereseaz un copil si in determina sa participe activ.

Atentia Atentia deficientului mintal difera de cea a normalului nu att sub aspectul performantelor, ct prin modalitatea organizarii. C. Paunescu (1976) analiza atentia ca rezultat al organizarii sistemului neuro-vegetativ si distingea doua trasaturi esentiale ale acesteia: capacitatea sistemului de filtrare a mesajului si starea afectogena - motivationala. Prima este alterata la deficientul mintal printr-un element intrisec (structura morfofunctionala) si printr-o organizare aleatorie, ntruct exista o puternica influenta afectogena n orientarea setului operational. Vorbind despre jocurile didactice, Ursula Schiopu preciza c ele educ atentia, capacitile fizice intelectuale, perseverena, promtitudinea, spiritul de echip, de ordine, drzenie, moduleaz dimensiunile etice ale conduitei. Imaginatia Dezvoltarea imaginaiei (vrsta de aur a imaginaiei) permite copilului s se transpun n orice situaie, chiar i fantastic, pe cnd n realitate situaiile de viaa sunt foarte restrnse si banale. Legate de aceast contradicie se dezvolt dorina de a crea, de a schimba.

Jocul de simulare implica obiecte care sunt utilizate ca ,,sprijin pentru activitatile imaginare.Ex: Un copil transforma mental aceste obiecte cand se joaca, astfel incat batista ar putea deveni un cearsaf pentru patul unei papusi. La copiii cu autism jocul imaginativ, jocul simbolic cu obiecte sau cu oameni nu se dezvolt n mod spontan ca la copiii obinuii. Jocul acestora este repetitiv, stereotip, lund forme mai simple sau mai complexe. Copiii mai nalt funcionali au stereotipii mai complexe. Forme mai simple: nvrtirea jucriilor sau a unor pri ale acestora, lovirea a dou jucrii ntre ele, etc, scopul fiind autostimularea. Alte activiti stereotipe pot fi: micarea degetelor, agitarea obiectelor, rotirea sau privirea obiectelor care se rotesc; zgrierea unor suprafee, umblatul de-a lungul unor linii, unghiuri, pipirea unor texturi speciale, legnatul, sritul ca mingea sau de pe un picior pe altul, lovirea capului, scrnitul dinilor, mormitul repetitiv sau producerea altor sunete, etc. Forme mai complexe pot fi: ataarea de obiecte neobinuite, bizare, interese i preocupri speciale pentru anumite obiecte (ex. maini de splat) sau teme, subiecte (ex. astronomie, psri, fluturi, dinozauri, mersul trenurilor, cifre .. ), fr vreun scop anume, care devin preocuparea de baz i singurul subiect despre care este persoana este interesat s vorbeasc, n multe cazuri punnd aceeai serie de ntrebri i ateptnd aceleai rspunsuri (cei care au limbaj); aliniatul sau aranjarea obiectelor n anumite feluri, colecionarea, fr vreun scop anume, a unor obiecte (ex. capace de suc, sticle de plastic). Deprinderi si aptitudini - Jocul de explorare presupune incercarile si tentativele copilului de a cunoaste si de a descoperi lucruri noi. Astefel , se stimuleaza motivatia de a cunoaste, oferind bazele dezvoltarii potentialului psihofizic si aptitudinal al copilului. Personalitate Personalitatea deficientului mintal poarta amprenta caracteristicilor functiilor si proceselor psihice descrise anterior, fiind accentuat caracterul imatur al acesteia, predominnd forme disarmonice ce implica manifestari comportamentale instabile, de genul: frica nejustificata, antipatie sau simpatie nemotivate, nervozitate, iritabilitate, pasivitate, crize de furie, labilitate afectiva etc. Putem spune asadar, ca personalitatea deficientului mintal este un sistem decompensat (C. Paunescu, I. Musu, 1997). -Jocurile sociale sunt esentiale pentru copiii cu handicap, intrucat le ofera sansa de a se juca cu alti copii. In aceste jocuri sunt necesare minim doua persoane care se joaca si comenteaza situatiile de joc (loto, domino, table, cuburi, carti de joc etc.).

Bibliografie:Bacus, Anne, Copilul de la 3 la 6 ani, Ed. Teora, Bucuresti, 1998; Claparede, Edouard, Psihologia copilului i pedagogia experimental, EDP, Bucureti, 1975;

Diaconu, M., Educatia si dezvoltarea copilului, Ed. ASE, Bucuresti, 2007;Elkonin, D.B., Psihologia jocului, EDP, Bucureti, 1980; Florinda, Golu, Pregatirea psihologica a copilului pentru scoala, Ed. Polirom, Iasi, 2009;

Verza E., Paun E.,, Educatia integrata a copiilor cu handicap, Ed. Unicef, 1998; http://www.autismromania.ro/site/SprijinSfaturiIdei/ceEsteAutismul/ http://www.scritube.com/medicina/DEFICIENTA-MINTALA11334812.php