descoperirea si disciplinarea fortei mentale

8/6/2019 Descoperirea Si Disciplinarea Fortei Mentale

1/131


2/131

SWAMI VISHNU DEVANANDA

PROLOG

Acest volum pretinde s` \nl ture confuziile care persist` asupra

problematicii MEDITA}IEI YOGA.

Aceia care caut` \n aceast` carte secrete ascunse, inova]ii excentrice, noi

tendin]e [i mode excitante \n c\mpul autoperfec]ion`rii, nu vor \nt\lni nimic

de genul acesta. Metodele de medita]ie, pe care le prezent`m aici, provin din

cele patru cì clasice: RAJA YOGA, KARMA YOGA, JNANA YOGA [i

BHAKTI YOGA, ale c`ror \nv`]`turi sunt reflectate f`r` nici un fel de degradarea mesajului lor, de[i considera]iile pe care le-am f`cut asupra lor sunt pe

\n]elesul min]ii occidentale [i adaptate tradi]iei [tiin]ifice.

Medita]ia este o tradi]ie universal`, care \[i are originile cu mii de ani

\nainte de instaurarea civiliza]iei actuale. {tiin]a medita]iei a supravie]uit

probelor exhaustive [i ne\ntrerupte, pe m`sur` ce a trecut din genera]ie \n

genera]ie. Dac` aceast` [tiin]` a medita]iei s-a p`strat \n forma ei original`, acest

lucru s-a datorat faptului c` tr`s`turile esen]iale [i cele mai distinctive ale

disciplinei Yoga au r`mas mereu Toleran]a, Universalitatea [i Simplitatea.

|nlùntrul cadrului ei simplu, sunt depozitate principalele \nv`]`minte care

compun substan]a tuturor religiilor, disciplinelor [i filozofiilor cunoscute. C\nd

cineva \n]elege cele patru cì spre medita]ie, devine \n stare s` descifreze

parabolele [i elementele considerate misterioase ale oric`rui sistem religios [i

filozofic.

Actualmente, au proliferat c`r]ile care trateaz` despre noile realiz`ri ale

min]ii umane, teorii [i puncte de vedere asupra medita]iei; totu[i, numero[ii

lor autori sunt ca ni[te orbi \ncerc\nd s`-i c`lùzeasc` pe al]i orbi, oameni care

nu au nici un pic de experien]` care s` le autorizeze metodele pe care le

preconizeaz`. Ace[tia sunt fanaticii \ngu[ti la minte, negustorii de mantras [i

autentici [arlatani.

2


3/131

Al]ii promit c\[tigarea rapid` a puterilor psihice. Dintr-o alt` categorie fac

parte propagandi[tii spirituali moderni. Printre to]i ace[tia, dac` po]i num`ra pe

degete pe cei c\]iva Mae[tri autentici, care ne conduc \n mod cu totul

dezinteresat spre Adev`r.

Adev`rata medita]ie Yoga const` \n eliberarea noastr` din ghearele

sim]urilor [i din capcanele min]ii inferioare. Prin defini]ie, medita]ia este

transcedental`. Totu[i, folosirea acestui cuv\nt (transcedental), nu este cel

care corespunde sloganului comercial, ci, dimpotriv`, unul care presupune,

pentru frumuse]ea medita]iei, transcederea (dep`[irea) tuturor temerilor,

dorin]elor obscure, anxiet`]ilor [i emo]iilor negative. Cel sau cea care mediteaz`

poate atinge o stare de supracon[tien]`, \n care devin capabili de a se identifica

cu Fiin]a Binecuv\ntat`. |n aceast` stare transcedental` nu mai exist` con[tiin]apropriei corporalit`]i, nici a propriei min]i, nici chiar dualitate. Cel ce cunoa[te

se confund` cu obiectul de cunoscut [i cu \nsu[i procesul cunoa[terii.

Nu exist` nici o necesitate de a recurge la mistere sau secrete asupra

mantrelorsau a vreunui tip de medita]ie. Nu exist` nici un precept spiritual care

s` interzic` comentarea propriei mantre.

O mantr` este o energie mistic`, con]inut` \ntr-o structur` sonor`. Vibra]iile

ei afecteaz` direct chakras-urile sau centrele de energie ale corpului, lini[tindmintea [i conduc\nd la o pace a medita]iei. |n acest volum sunt incluse toate

acele mantrascare sunt adecvate medita]iei.

Combina]iile de silabe care au fost v\ndute \n Occident sunt, \n mod

evident, false. Aceste mantras (sau mai degrab` pseudo-mantras) pot conduce la

o relaxare profund`, dar nimic mai mult. La fel de bine, se poate proceda cu

oricare cuv\nt ales la \nt\mplare sau cu oricare fraz`, repetate continuu. Orice

om poate s`-[i regleze pulsul [i respira]ia [i s`-[i determine sc`derea presiuniisanguine, r`m\n\nd culcat sau imobil [i concentr\ndu-se \n tic-tac-ul unui

ceas sau \n pic`turile unui robinet.

Via]a \n Occident s-a computerizat, s-a compartimentalizat [i s-a orientat

c`tre ob]inerea rezultatelor imediate. Dar tradi]ia din care deriv` cele patru c`i

yoghine este de natur` integral`, deja \n ea se g`sesc integrate [tiin]a, religia,

3


4/131

filozofia, sociologia [i igiena. La fel, diversele tehnici clasice de medita]ie, care

au fost folosite de-a lungul timpului, se bazeaz` pe o disciplin` solid` [i pe o

practic` milenar`. Respira]ia adecvat`, exerci]iul adecvat, dieta care trebuie [i

g\ndirea pozitiv` sunt o baz` necesar`, pentru a medita cu succes. Aceste teme

sunt tratate cu o anumit` am`nun]ime \n capitolele urm`toare, dar, pentru o mai

bun` \n]elegere a lor [i a altor aspecte de Hatha Yoga [i de Raja Yoga, se poate

citi cartea mea anterioar`: CARTE DE YOGA.

Dac` acest volum va reu[i s` clarifice metodele [i obiectivele medita]iei,

\nseamn` c` \[i va fi atins scopul propus. Cùtarea spiritual` este o potec`

spinoas` care, \n final, trebuie parcurs` \n singur`tate. Propria mea c`rare a fost

supravegheat [i binecuv\ntat de c tre hot`r\ta, miloasa [i nesf\r[ita

\n]elepciune a Maestrului meu, marele sf~nt [i \n]elept indian, Sfin]ia Sa SRISWAMI SIVANANDA MAHATAJ, ast`zi mort. Dac` prin mine, ca printr-un

instrument, ecoul cuvintelor lui [i a discern`m\ntului sù poate c`lùzii pa[ii

cùt`torilor spirituali din lumea occidental` [i de oriunde, eu voi fi considerat c`

misiunea mea pe acest p`m\nt se va fi \mplinit.

SWAMI VISHNU DEVANANDA

CAPITOLUL I

DE CE MEDIT


5/131

Cine sunt eu? Care este scopul existen]ei mele? De ce unele persoane par

s` duc` o via]` mai vesel` dec\t altele? De unde vin [i \ncotro m` duc?

Acestea sunt \ntreb`ri clasice, pe care, practic, oricine [i le pune m`car o

dat` \n via]`. Unii se for]eaz` s` afle r`spunsurile aproape toat` via]a lor. Al]ii \[i

\nceteaz` cùtarea sau, pur [i simplu, las` \ntreb`rile de o parte, fiind absorbi]i

de rutina cotidian` sau de treb`luielile zilnice. Dar exist` al]ii care afl`

r`spunsurile [i duc o via]` de plenitudine [i fericire. Sensul vie]ii trebuie s`-l

cùt`m, cufund\ndu-ne foarte, foarte profund \n noi \n[ine.

Totu[i, oamenii, distra[i de afacerile vie]ii, rareori se re]in un moment de

la preocup`rile lor, pentru a lua cuno[tin]` de ceea ce se petrece \n interiorul

lor. Abia dac` mai sesizeaz` c` mintea lor e incontinuu bombardat` de

percep]iile prin sim]uri. Adesea, multe persoane, p\n` nu ajung \ntr-o situa]iecritic`, de extrem` nefericire, nu stau o clip` s` g\ndeasc` ce e cu ele [i ce fac cu

via]a lor.

Medita]ia este practica prin care se prilejuie[te o constant` observare a

min]ii. Reclam` un timp [i un loc, care s` fie utilizate regulat, \n scopul de a

descoperi acea f\nt\n` infinit` de \n]elepciune, care exist` \n interiorul nostru.

Capitolele urm`toare v` vor oferi o tratare clar` a filozofiei [i tehnicilor

medita]iei [i, s` fix`m terminologia folosit`, cu privire la acest subiect, pentru au[ura accesul la ceea ce ne-am propus.

Mecanica min]ii

Cùtarea fericirii, pe care omul preconizeaz` s` o g`seasc`, tinde, \n mod

invariabil, s` se \ndrepte c`tre obiecte [i \nt\mpl`ri externe. Mul]i g\ndesc:

dac` a[ putea s`-mi cump`r o ma[in`..., sau dac` a[ fi capabil s` pun m\na pe

postul acela..., sau dac` a[ trì \n America a[ fi fericit.... Mintea se poate lini[ti

[i poate r`m\ne pa[nic` un scurt interval de timp, odat` ce a dob\ndit obiectele

dorite, dar, cu timpul, va sf\r[i plictisindu-se s` se tot joace cu noile juc`rii [i \[i

va \ncepe cùtarea de pl`ceri, \n alt` parte. Obiectele exterioare e[ueaz` de

fiecare dat`, \n \ncercarea lor de a aduce fericirea cùtat`. Cineva poate cuceri

5


6/131

noi posesiuni materiale, un post cu mai mult` responsabilitate, faim` [i, deci,

mai bine pl`tit, o vil` pe malul m`rii, dar mintea sa va r`m\ne mereu aceea[i.

Autentica satisfac]ie deriv` din atitudinea fa]` de lumea exterioar` [i nu de

la obiectele \n sine. Toat` lumea trece prin momente mai dificile \n via]`,

totu[i, se tr`ie[te mai fericit c\nd obstacolele sunt \nfruntate cu o minte senin`.

Marele secret const`, deci, \n a dob\ndi control asupra lumii interioare.

Mintea converseaz` tot timpul cu ea \ns`[i; \[i aminte[te de evenimente trecute,

\[i reface istoriile diverselor etape care i s-au p`rut mai convenabile, face

planuri de viitor, dezbate \n termeni de pro [i contra asupra cutarei sau cutarei

probleme. Reduc\nd \n chip metodic acest dialog intern [i focaliz\nd aten]ia \n

obiecte pozitive [i inspiratoare spiritual, se poate \ncepe o \n]elegere profund`

a mecanismului psihic [i se poate dezvolta o via]` mai eficient`.Dar, amintirea este un animal foarte \n[el`tor [i nu e a[a de u[or de

domesticit. Exist` numeroase teorii despre forma \n care func]ioneaz`. Totu[i,

procesul mental uman continu` s` r`m\n` intangibil [i misterios. De ce se afl`

cineva, deseori, sub presiunea acelora[i probleme [i a acelora[i frustr`ri?

Exist` o voin]` liber`, un liber arbitru, dar numai c\nd se utilizeaz` cu

scopul de a distruge tabieturile formate de-a lungul vie]ii.

Se spune c` tr`im \ntr-o societate liber`, dar adev`rul este c`, fiecareindivid este sclavul propriilor lor dorin]i [i emo]ii. Ia g\ndi]i-v` la acel prieten,

care fumeaz` [i care ia hot`r\rea s` se lase de acest viciu m\ine. Timp de c\]i

ani a stat prins \n aceast` capcan`? El, realmente vrea s` se elibereze din

ghearele obi[nuin]ei, dar \i lipse[te controlul minim necesar asupra propriei

sale min]i.

Mintea este, \n mod sigur, ca un disc. Con]ine [an]uri sau impresiuni,

numite samskaras \n limba sanscrit`. Aceste samskaras se formeaz` atunci c\ndanumite g\nduri, sau vrittis-uri, devin o obi[nuin]`. Spre exemplu, un om trece

prin fa]a unei vitrine de patiserie [i vede o pr`jitur` de ciocolat`. |n mintea lui

survine un vritti: Ce delicioas`! Vreau s` mi-o cump`r imediat!. Dac` ar ignora

acest vritti[i [i-ar \ndrepta aten]ia asupra altui lucru, impresiunea nu ar grava

un [`n]ule] pe discul min]ii, adic` o samskara; dar, dac` se identific` cu g\ndul

6


7/131

atractiv, \i d` via]` acestuia \n propria lui minte. {i se formeaz` o nou`

impresiune. Cump`r` pr`jitura [i decide s` se desfete dup` mas`. S` presupunem

c` are drum prin fa]a aceleia[i patiserii, \n toate mar]ele [i joile. De fiecare

dat`, \[i va aminti de acea delicioas` pr`jitur` ini]ial` [i \[i va cump`ra alta. Ceea

ce a fost la origine un flash \n mintea lui, acum s-a transformat \ntr-o for]`

care \i dirijeaz` via]a. S-a format un samskara.

Samskaras-urile nu trebuie s` fie \n mod necesar negative. Pot exista, \n

minte, impresiuni care \nal]` [i inspir`, altele care tulbur` [i deprim`.

Scopul imediat al medita]iei este acela de a crea [an]uri mentale noi [i

pozitive, eradic\ndu-le pe acelea care sunt distructive. E un proces absolut

[tiin]ific, dar, \n acela[i timp, este un scop spiritual. Nu e suficient s` elimini ce

e negativ! Trebuie f`cute eforturi pentru a cultiva dragostea, compasiunea,spiritul de slujire c`tre ceilal]i, bucuria [i amabilitatea [i toate celelalte calit`]i

care, nu numai c` ne ajut` s` ducem o via]` fericit`, ci, de asemenea, iradiaz`

c`tre ceilal]i, stimul\ndu-i s` fac` la fel, cu ei \n[i[i.

Toat` lumea vrea mai binele. La to]i ne-ar place s` g\ndim c` suntem

perfec]i, dar, \n ciuda repetatelor hot`r\ri, cu to]ii ne surprindem, de cele mai

multe ori, c` suntem mai pu]in dec\t ceea ce ne-ar fi pl`cut s` fim. Cauza

acestei autoiluzion`ri periculoase este ahamkara, care \n sanscrit` \nseamn` ego.Sri {ankara, unul dintre oamenii cei mai \n]elep]i ai tuturor timpurilor, a

confirmat \n cartea sa Vivekachiudamani:

Toate calamnit`]ile omene[ti se datoreaz` ego-ului. Agoniile umanit`]ii se

datoreaz` ego-ului. Dorin]a e cauzat` de sclavia ego-ului; nu exist` du[man mai

mare ca ego-ul.

Aceast` ahamkara este cauza \ntregii sclavitu]ii [i este obstacolul

principal \n experimentarea Realit`]ii interne.Ego-ul este aspectul autoarogant al min]ii. Este cel care separ` individul de

unitatea lui cu ceilal]i [i cu propria sa natur` interioar`, sus]in\nd egoismul.

Ahamkaraeste cel mai uria[ obstacol pentru lini[tea min]ii, independent de ceea

ce indivizii sunt, fie mai buni sau mai r`i, au mai multe sau mai pu]ine bog`]ii,

7


8/131

mai mult` sau mai pu]in` putere. Formele ei sunt: dorin]a, orgoliul, mania,

decep]ia, avari]ia, geloziile, desfr\ul [i ura.

Este aspectul min]ii cel mai greu de controlat, pentru c` natura sa este at\t

de \n[el`toare, \nc\t e foarte greu de dep`[it.

Prin medita]ie, ne transform`m \n spectatori ai propriei noastre min]i. |n

stadiile ini]iale, nu se poate ajunge mai mult dec\t la o m`rire a propriei

\n]elegeri de sine, observ\nd cum, ego-ul se afirm` pe sine \nsu[i \n mod

constant.

Dar, cu trecerea timpului, jocul lui devine familiar [i meditatorul

prefer`, \n locul lui, satisfac]ia lini[tii. C\nd, p\n` la urm`, ego-ul este supus,

energiile pot atunci s` se utilizeze \ntr-un mod constructiv, \n dezvoltarea

personal` [i \n serviciul celorlal]i.

Puterea g\ndului

Orice persoan` proiecteaz` \n jurul ei un anumit tip de vibra]ie. Exist`

persoane a c`ror companie este o autentic` pl`cere. Par s` aib` o anumit` prana

sau energie vital`, pe care o \mp`rt`[esc tuturor. Exist , de asemenea, negativii

[i deprima]ii, care ne dau impresia c` absorb prana celorlalte persoane, dinpreajma lor. Motivul acestui fapt este c`, exist` o anumit` putere, pe care o

con]ine g\ndul [i care e foarte subtil`, dar foarte puternic`. Noi to]i, con[tient

sau incon[tient, trimitem [i recep]ion`m g\nduri. Acest fapt explic` cum unii

indivizi pot s` aib` experien]e psihologice \nt\mpl`toare. Sunt unii care le

numesc coinciden]e, dar nu sunt. Abilitatea de a comunica [i primi g\nduri este

\n mod special dezvoltat` la anumite persoane, dotate cu o mare intui]ie.

Orice g\nd are greutate, form`, m`rime, culoare, calitate [i putere. Unmeditator experimentat poate vedea toate aceste aspecte \n mod direct, cu

ajutorul ochiului s`u interior. De exemplu, un g\nd spiritual are culoarea

galben`, \n timp ce un g\nd \nc`rcat de m\nie [i ur` are culoarea ro[u \nchis.

G\ndul este ca un obiect. |n acela[i mod \n care se poate d`rui unui prieten un

8


9/131

m`r [i apoi i se poate lua, tot a[a e posibil s` \i oferim cuiva un g\nd puternic [i

apoi s` i-l retragem.

Binele [i r`ul, prietenul [i du[manul nu sunt dec\t crea]ii ale min]ii.

Fiecare om creaz`, cu propria sa imagina]ie, o lume de virtute [i de vicii, de

pl`cere [i de durere. Aceste calit`]i nu provin de la obiectele \nsele, ci apar]in

strict atitudinii mentale interne. Ceea ce pentru unii constituie o bucurie, pentru

altul e o nefericire. G\ndurile unui om \i controleaz` acestuia via]a, \i

modeleaz` caracterul, \i deformeaz` destinul [i pot afecta [i persoanele din jur.

C\nd a priceput bine poten]ialul cuprins \ntr-un g\nd, va \ncepe o nou` er`

de \nflorire spiritual`, at\t pentru individ, c\t [i pentru \ntreaga umanitate.

Fiin]a

Ce este spiritualitatea? Timpurile care au trecut au fost considerate ca

epoci de decaden]` [i alienare, \n care tradi]iile [i religiile antice au fost

respinse. Mii de c`ut`tori ai noii ere au \nceput s` experimenteze un \ntreg

eventai de produse chimice [i filozofice. Persista sentimentul c` Adev`rul se afl`

undeva pe aproape. Dar unde? |ntr-o anumit` m`sur`, s-a ajuns la concluzia c`

era necesar s` m`rim un pic perspectivele.|n orice societate, religia stabilit` con]ine practici culturale [i tehnici care au

fost transmise din genera]ie \n genera]ie. Dar c\nd mijloacele au \nceput s` fie

confundate cu scopurile, membrii ei au \nceput s` caute \n alt` parte. Caut` o

inspira]ie vie, care s` aib` un efect practic [i notoriu \n vie]ile lor zilnice. At\ta

timp c\t o persoan` duce o via]` spiritual` independent`, f`c\nd sau nu parte

dintr-o tradi]ie institu]ionalizat`, scopul r`m\ne acela[i: dob\ndirea perfec]iunii

interioare, puritatea [i pacea mental` sau autorealizarea.

Exist` o Putere, o Energie, cu care toate persoanele pot intra \n contact.

Aceast` for]` inspir`, anim`, stimuleaz` [i d` t`rie tuturor celor ce caut` \ntr-o

direc]ie pozitiv`. Mul]i, totu[i, nu sunt con[tien]i de aceast` f\nt\n` interioar`,

sau o interpreteaz` gre[it. Sunt ca acei ]`rani care, odat` ajun[i \ntr-o locuin]` de

9


10/131

la ora[, trìau pe \ntuneric, pentru c` nu [tiau la ce folose[te butonul acela

ciudat \nfipt \n perete.

Lumina exist` [i e la \ndem\na tuturor. Tot ceea ce trebuie s` facem, e s`

ne conect`m la sursa de curent. Aceast` f\nt\n` de \n]elepciune e Fiin]a. Fiin]a

nu e nici corpul individual, nici mintea, ci acel aspect profund, dinlùntrul

fiec`rei persoane care cunoa[te Adev`rul.

Ea exist` \n orice creatur` [i, totu[i, are o existen]` totodat` independent`

de acestea. Unii \i spun Dumnezeu, al]ii au numit-o Yehova, Allah, Brahma,

Con[tiin]a Cosmic`, Atman, Sf~ntul Duh sau Mintea Universal`.

Numele [i drumurile c`tre Ea sunt nenum`rate, dar exist` o Unic` Esen]`,

care le impregneaz` pe toate. E imposibil s` \n]elegem Fiin]a cu ni[te sim]uri [i

cu o minte limitat`! Mintea uman` nu poate capta Infinitul [i Eternul, de aceease folose[te, deseori, o vizualizare, pentru a ajuta indivizii s` se concentreze \n

Cel Suprem. Cre[tinii se pot concentra asupra imaginii Crucii sau asupra figurii

hristice. Hindu[ii o pot face asupra imaginii lui Shiva (care \n tradi]ia lor

reprezint acea Energie care distruge formele \nvechite, pentru a preg`ti

venirea noului, rena[terea unui nou ciclu de via]`), reprezentat printr-un enorm

ascet, pururi t\n`r, medit\nd pe piscurile himalayene. Cine cunoa[te

Absolutul \n termeni mai abstrac]i, se poate concentra asupra unei fl`c`ri delum\nare, asupra unei chakra(sau centru de energie al corpului) sau a sunetului

OM. Dar toate acestea nu sunt dec\t impresii par]iale de Adev`r.

S` ne imagin`m un om de [tiin]` cu calificare \nalt`. Cunoa[te diverse teorii

matematice, [tie c\t de enorm e spa]iul [i c\t de infim atomul, ca [i diferen]a

dintre via]` [i moarte. Poate explica toate acestea \n detaliu [i exact. Dar

cunoa[terea lui este exclusiv teoretic`. Nu exist` o form` \n care s` se poat`

defini [i descrie ceea ce este nelimitat. Cunoa[terea Absolut` nu se poatedob\ndi dec\t prin intermediul unei experien]e directe [i nu cu ajutorul

intelectului sau al sim]urilor.

Practica prelungit` a medita]iei cumin]e[te tendin]ele exterioriza-toare ale

min]ii, dezvolt` intui]ia [i atinge aceast` infim` parte din Cel Suprem, care

zace \nlùntrul nostru.

10


11/131

Karma [i re\ncarnarea

Medita]ia activeaz` imensul poten]ial al omului. Oprind continuele agita]ii

ale min]ii [i \nv`]\nd-o pe aceasta s`-[i focalizeze puterea de concentrare, sepoate dob\ndi un control asupra ei. A lua cuno[tiin]` de propriile noastre

g\nduri contribuie la dezvoltarea puterii de transmitere a acestora c`tre ceilal]i.

E nevoie, totu[i, s` fim foarte aten]i s` emitem numai energie pozitiv`, vibrant`,

amabil` [i reveren]ioas`. Ca s` \n]elege]i de ce e nevoie de o asemenea

precau]ie \n emiterea g\ndurilor, trebuie s` trecem \n revist` problema karmei

[i a ideii de re\ncarnare.

Exist` o lege fizic` ce stabile[te c` orice ac]iune provoac` o reac]ie opus`,de aceea[i intensitate. Iisus \nv`]a: Face]i celorlal]i tot ce a]i dori ca ace[tia s`

fac` pentru voi. Ambele principii sunt exprimate \n legea karmeisau a cauzei [i

efectului. Aceast` lege ac]ioneaz` ca un boomerang. Orice g\nd sau fapt`, care

provine de la o persoan`, se \ntoarce mereu la aceasta. O persoan` vesel` [i

generoas` ob]ine imediat \n jurul ei un r`spuns de simpatie [i dragoste.

Egoistul, dimpotriv`, e automat respins de ceilal]i, p\n` c\nd va \nv`]a s`

elimine din el aceast` tr`s`tur` negativ`. A[a e legea! Reac]iunile karmice nu seproduc \ntr-un mod imediat. Deseori, lec]iile nu se \nva]` cu u[urin]` [i

atitudinile negative se pot prelungi timp de mul]i ani. O singur` via]` nu este

suficient` pentru a atinge Perfec]iunea. Toate persoanele se re\ncarneaz` de

mai multe ori. Acesta este motivul aparentei inegalit`]i \ntre indivizi. Unii sunt

s`raci, iar al]ii sunt boga]i. Unii sunt veseli, iar al]ii sunt tri[ti. Unii sunt s`n`to[i,

iar al]ii sunt bolnavi. Cauza acestor discrepan]e nu trebuie c`utat` \n vre-un

destin crud sau \ntr-un Dumnezeu indiferent la soarta oamenilor, ci In propriakarma.

Acum se poate pricepe de ce nimeni nu trebuie s` se lase \n[elat de fakiri

sau de negustorii de mantremagice [i de re]ete de Iluminare instantanee. Ace[ti

fal[i Guru, care preconizeaz` o realizare imediat` a Adev`rului Absolut, \n final,

11


12/131

nu aduc dec\t o [i mai mare decep]ie, pentru c` fiecare om trebuie s` \nfrunte,

mai devreme sau mai t\rziu, efectele propriilor lui fapte.

Via]a fiec`ruia este propria lui responsabilitate. A invoca dificult`]ile sau

circumstan]ele nefericite, a da vina pe p`rin]i, c` le-a lipsit o psihologie adecvat`

pentru educarea voastr`, \nseamn` a ocoli abil problema. Numai [i numai c\nd

vom \n]elege c` suntem prizonieri \n propria noastr` plas` [i c\nd vom \ncepe

s` ne spiritualiz`m vie]ile, vom putea rupe roata na[terilor [i a mor]ilor noastre

[i vom g`si pacea \n uniunea cu Fiin]a.

Re\ncarnarea nu este o credin]` exclusiv oriental`. E un fapt de via]`, la

care se refer`, \ntr-o form` sau alta, aproape toate principalele religii [i filozofii

mistice. Investiga]iile au dat la iveal` c` era o doctrin` deja acceptat`, mai

pu]in \n anumite religii, \n epoca lui Iisus [i este \nc` o parte integrant` acredin]elor anumitor secte iudaice.

Biblia nu con]ine nici un fel de condamnare a principiului re\ncarn`rii.

Dimpotriv`, c\nd Hristos a fost \ntrebat c\nd se va \ntoarce Ilie, a r`spuns c`

Ilie s-a \ntors, referindu-se la Ioan Botez`torul. Origene, care apar]ine primei

Biserici Cre[tine Grece[ti, a scris exact despre preexisten]a sufletului [i acest

concept a fost fundamental acceptat de Biseric` p\n` \n sec. IV, dup` Hristos.

Mai recent, Papa Pius XII l-a numit pe Origene, doctor al Bisericii Universale,prilej cu care \ndemna, dac` nu la acceptarea, m`car la tolerarea \nv`]`turilor

lui.

Dar re\ncarnarea nu este numai un principiu abstract. Toat` lumea a

experimentat memoriile vie]ilor trecute, \ntr-un moment sau altul al

existen]ei. Sunt acele persoane, acele locuri, acele situa]ii, pe care avem

impresia c` le-am mai v`zut [i alt` dat`, de[i lu`m contact cu ele pentru prima

oar` \n via]`. Nu e chiar a[a de rar` senza]ia, umbl\nd sau vorbind cu unnecunoscut, c` experiment`m un misterios sentiment de familia-ritate. Asta

pentru c` e vorba de o persoan` cunoscut` \n vie]ile anterioare. La fel putem

spune [i despre anumite locuri. |n anumite ocazii, cineva se treze[te din vis,

p`r\ndu-i extrem de familiar, de[i nu are nici o leg`tur` cu via]a sau cu

ambian]a din jur.

12


13/131

E vorba de un segment din via]a trecut`, care a ap`rut la suprafa]a min]ii,

ca s` ajute karmaprezent`.

Ce leg`tur` are Yoga cu toate acestea?

Exist` multe metode de a elimina incertitudinile karmice. Cu ajutorul

diverselor tehnici meditative, ajungem s` \n]elegem cum opereaz` mintea [i, \n

acest fel, se \ncepe un proces de cre[tere spiritual`. Tehnicile specifice utilizate

depind de natura fiec`rui individ. |n Yoga, care \n sanscrit` \nseamn`

uniune, exist` patru cì principale. Raja Yoga, care e un sistem psihologic,

bazat pe concentrare [i medita]ie. Karma Yoga const` \n eliminarea ego-ului [i

a ata[amentului, prin slujirea dezinteresat` a celorlal]i. Jnana Yoga este ometod`, \n care este folosit intelectul, pentru negarea supunerii fa]` de lumea

material . Bhakti Yoga este calea uniunii cu Divinul, prin conversiunea

emo]iilor \n devo]iune.

Mai exist`, de asemenea, [i alte forme de Yoga. |ntre ele, Hatha Yoga, care

e, \n realitate, un aspect din Raja Yoga, oper\nd cu energiile corpului astral,

prin intermediul exerci]iilor, posturilor fizice [i a medita]iei asupra lui

Kundalini. |n acest sistem, meditatorul se concentreaz` \ntr-un sunet sanskirispecific, cu scopul de a lini[ti mintea [i a trezi energia pozitiv`.

Se spune c` multe sunt cìle, dar Adev`rul, unul singur. Fiecare individ

trebuie s`-[i urmeze propriul drum c`tre uniunea cu Izvorul Originar. Trebuie

s` avertiz`m, totu[i, c` a te concentra excesiv numai asupra unei singure forme

de Yoga este un fapt care poate duce la dezechilibru, inclusiv la fanatism. Pentru

a duce la bun sf\r[it un progres stabil [i consistent, meditatorul trebuie s` \[i

aleag` calea ce i se pare cea mai drag`, dar mereu ajut\ndu-se de tehnicile [i\n]elepciunea celorlalte metode. Echilibrul nu se poate men]ine, dec\t printr-o

sintez` a tuturor cìlor Yoga.

A medita \n ritm regulat determin` mintea s` devin` din ce \n ce mai clar`,

iar motivele, din ce \n ce mai pure. Subcon[tientul elibereaz` o cunoa[tere

ascuns`, care permite \n]elegerea formelor \n care fiecare se ata[eaz` de

13


14/131

sine \nsu[i, prin tabieturile [i obi[nuin]ele zilnice. Amplific\nd \n noi

con[tiin]a Universului [i schimb\nd propria noastr` rela]ie cu ea, ego-ul \ncepe

s` se dilueze lent. La urm`, for]ele supercon[tiente sau intuitive se elibereaz`,

d\nd loc unei vie]i de \n]elepciune [i pace.

CAPITOLUL II

PRINCIPII DE BAZ< ALE MEDITA}IEI

O, tu ce aspiri spre Yoga! Lupt` din r`sputeri. F` eforturi sincere. Mediteaz`

regulat [i sistematic. Nu l`sa s` treac` nici o singur` zi, f`r` medita]ie. Astfel, se va

14


15/131

produce o mare pierdere, dac` leneve[ti. Gata cu vorb`ria! Termin` cu discu]iile, cu

dezbaterile \nfl`c`rate... Retrage-te \ntr-un loc singuratic. |nchide ochii. Mediteaz`

profund [i calm. Distruge fantasmele, g\ndurile vagaboande, capriciile, dorin]ele

obscure, atunci c\nd acestea survin la suprafa]a min]ii. Reabsoarbe \n interior

fluctua]iile min]ii, care tind spre exterior, fixeaz`-]i mintea \n Cel Suprem. Acum,

medita]ia va fi profund` [i intens`. Nu deschide ochii. Nu te mi[ca. Scufund`-te \n

profunzimile inimii tale [i bucur`-te de lini[te.

SWAMI SIVANANDA:

Concentrare [i medita]ie

Multe s-au spus [i s-au scris despre medita]ie, dar, ca s` ajungi s` cuno[ti

cu adev`rat esen]a ei, este necesar` o munc` de ani de zile. Medita]ia nu se

poate \nv`]a, cum nici s` dormi nu po]i \nv`]a. Se poate face rost de o locuin]`magnific`, cu aer condi]ionat, de un pat mare [i confortabil, de o ambian]` de un

calm des`v\r[it, dar, cu toate acestea, somnul nu se las` chemat. Nu exist` nici o

tehnic` de a adormi. Somnul survine. |n acela[i fel, medita]ia se produce prin

sine \ns`[i. A]i \nsenina mintea [i a intra \n starea de lini[te profund`, acest

lucru necesit` o practic` zilnic`; totu[i, nu e pu]in lucru s` ajungi s` a[ezi piatra

de temelie, care va asigura mai t\rziu succesul medita]iei.

|nainte de a \ncepe medita]ia, trebuie s` dispunem, mai \nt\i, de o

ambian]` [i de o atitudine adecvate. Locul \n care cineva dore[te s` mediteze,

momentul \n care o face, s`n`tatea fizic` [i mental`, toate aceste condi]ii trebuie

s` prilejuiasc` introspec]ia. Multe din obstacolele cele mai dificile dispar, dac` se

creaz` o ambian]` favorabil` medita]iei.

Ghid pentru medita]ie

Observa]iile urm`toare cuprin sfaturi practice, care se refer` la tehnici

fundamentale [i la nivelele medita]iei Yoga. Sunt utile oric`rui \ncep tor,

dar, \n acela[i timp, chiar cel mai experimentat meditator ar fi bine s` [i le

revizuiasc` [i s` le rememoreze.

15


16/131

1. De o mare importan]` \n practicarea medita]iei Yoga sunt consecven]a,

locul [i ora. Regularitatea cu care se practic` medita]ia, condi]ioneaz` mintea cu

un anumit ritm [i \i reduce acesteia activit`]ile. Uneori, a[ez\ndu-ne \n postur`

(asana), ca s` ne concentr`m, este foarte dificil s` ne focaliz`m mintea, care tinde

s` se zbenguie dintr-un loc \n altul, de la un g\nd la altul.

La fel cum un reflex condi]ionat este un r`spuns la un stimul extern

prestabilit, \n acela[i mod, mintea poate ajunge la cumin]enie destul de rapid,

atunci c\nd locul [i ora practic`rii medita]iei s-au stabilit exact [i s-au

respectat cu stricte]e.

2. Momentele cele mai prielnice medita]iei sunt diminea]a devreme,

\nainte de r`s`ritul soarelui, atunci c\nd atmosfera este \nc`rcat` de o for]`

spiritual` special`. Ora preferat` de Mae[tri yoghini este brahmamuhurta (oraapari]iei crea]iei lui Brahma), adic` \ntre ora patru [i ora [ase diminea]a. |ntre

aceste ore lini[tite, dup` somn, mintea este foarte clar` [i \nc` nu agitat` de

activit`]ile zilei.

Proasp`t`, eliberat` de orice tracasare zilnic`, lumeasc`, mintea poate fi u[or

modelat`, iar concentrarea se poate produce f`r` efort.

Dac` nu ne vine la \ndem\n` s` practic`m medita]ia la aceste ore matinale,

putem alege un alt moment, \n care mintea s` nu fie r`pit` de activitateacotidian`, s` se afle, deci, \ntr-o perioad` c\nd este predispus` la calm. Cel mai

important lucru este regularitatea.

3. Rezerv`-]i o camer` pentru medita]ie. Dac` acest lucru nu este posibil,

separ` m`car, printr-un soi de cortin` sau paravan, un col] de camer`, de restul

spa]iului, [i nu permite, apoi, nim`nui s` intre acolo. Acest loc trebuie utilizat

numai [i numai de tine, pentru medita]ie [i trebuie s` fie l`sat liber de alte

vibra]ii [i asocia]ii mentale str`ine. Toate dimine]ile [i toate dup`-amiezele artrebui s` arzi t`m\ie \n acest loc. Punctul din centrul acestui spa]iu special pe

care l-ai consacrat medita]iei, trebuie s` fie ocupat de imaginea zeit`]ii preferate

sau de o anumit` figur` inspiratoare. |n fa]a ei, te vei a[eza s` meditezi.

Pe m`sur` ce vei continua medita]ia, vibra]iile puternice emise de tine \n

timpul medita]iei se vor r`sp\ndi \n jur. |n [ase luni vei putea sim]i foarte acut

16


17/131

pacea [i puritatea atmosferic` \n locul de medita]ie, care va degaja o aur`

magnetic`. |n momentele tale de tensiune, te vei putea a[eza aici, repet\nd

propria ta mantr`, timp de o jum`tate de or`. Vei ajunge s` experimentezi astfel, o

stare special` de u[ur`tate a min]ii [i a corpului, o senza]ie plenar` de bun`stare

interioar`.

4. C\nd te vei a[eza \n postura meditativ`, s` o faci orient\ndu-te c`tre

punctul cardinal nord sau c`tre punctul cardinal est; astfel, vei putea beneficia

de vibra]iile magnetice favorabile. Postura aleas` de tine s` fie stabil` [i, totodat`,

confortabil , cu coloana vertical`, dreapt` [i cu umerii drep]i, dar nu \ncorda]i.

O astfel de pozi]ionare a corpului \n spa]iu va contribui la lini[tea min]ii, va

stimula concentrarea rapid` [i, ceea ce e mult mai important, va permite

curentului psihic (Kundalini) s` curg` f`r` piedici, de la baza coloanei dorsale (dela nad`), p\n` \n cre[tetul capului.

Nu este neap`rat nevoie s` te a[ezi \n Padmasana, clasica postur` a lotusului.

Orice alt` postur` confortabil`, cu picioarele \ncruci[ate, \]i poate folosi la fel de

bine. Acest lucru asigur` un fundament sigur pentru corp [i formeaz` un circuit

triunghiular pentru fluxul de energie stimulat prin concentrare [i medita]ie,

flux care trebuie restr\ns [i nu dispersat \n toate direc]iile. Metabolismul,

undele cerebrale [i respira]ia vor descre[te gradual, pe m`sur` ce concentra]iava fi [i mai profund`.

5. |nainte de a \ncepe medita]ia, porunce[te min]ii tale s` r`m\n` lini[tit`

pe timpul unei anumite perioade de timp. Uit` trecutul, prezentul [i viitorul.

6. Regleaz`-]i \n mod con[tient respira]ia. |ncepe cu cinci minute de

respira]ie abdominal profund`, ca s` oxigenezi creierul. Apoi, \n mod treptat,

redu intensitatea respira]iei, p\n` c\nd aceasta devine aproape imperceptibil`.

7. Respir` ritmic. Inspir` trei secunde [i expir` tot trei secunde. Reglarearespira]iei conduce la st`p\nirea pranei, care este energie vital`. Dac` se

utilizeaz` o mantra, este necesar ca rostirea ei s` o coordon`m \n func]ie de

ritmul respira]iei.

8. La \nceput, las`-]i mintea s` hoin`reasc` \n voie, va colinda de la un

g\nd la altul, dar, \n final, se va concentra, acumul\ndprana.

17


18/131

9. Nu \]i for]a mintea s` se calmeze. Acest fapt ar putea produce unde

cerebrale \n plus, care nu vor face altceva dec\t s` afecteze negativ medita]ia.

Dac` mintea persist` \n activit`]ile ei necontrolate, deta[eaz`-te pur [i simplu de

ea [i observ`-i mi[carea, ca [i cum ai sta s` ]i se prezinte un film. Se va lini[ti

treptat.

10. Alege un punct focal, \n care mintea, precum o pas`re care dore[te s`-

[i trag` sufletul dup` zbor, poate s` se odihneasc`, atunci c\nd obose[te. Aceia

care sunt tipi predominant intelectuali, trebuie s` vizulizeze obiectul

concentr`rii \ntre ambele spr\ncene. Cei care posed` naturi mai emo]ionale, ar

trebui s` se concentreze \n plexul cardiac, \n centrul pieptului. Odat` ales

punctul de concentrare, s` nu \l mai schimbi niciodat`.

11. Concentreaz`-te asupra unui obiect sau simbol mental, care sim]i c` teinspir` [i vizualizeaz`-l \n punctul de concentrare. Dac` utilizezi o mantr`, repet-

o mental [i coordoneaz` respira]ia cu repeti]ia ei. Cine nu de]ine o mantr`

personal`, poate repeta OM. Cei care prefer` o zeitate personalizat` pot citi

capitolele cu privire la mantra sau pot repeta Ram sau Shiam. De[i repeti]ia

mental` este mai puternic , mantra se poate repeta, de asemenea, cu voce

ridicat`, mai ales c\nd, \n timpul medita]iei, exist` tendin]` spre adormire. S`

nu schimbi niciodat` mantra care ]i-e specific` ]ie [i care sim]i c` te exprim`integral.

12. Repetarea mantrei te va conduce la un G\nd Pur, \n care vibra]ia

sunetului se une[te [i se confund` cu vibra]ia g\ndului [i astfel, dispare

con[tiin]a semnificatului. Repeti]ia vocal` progreseaz`, prin intermediul

repeti]iei mentale, p\n` se declan[eaz` un soi de limbaj telepatic [i, de aici, se

face un prim pas c`tre g\ndirea pur` sau transcedental`, cum i se mai spune.

Aceasta reprezint` un stadiu subtil de bucurie transcedental`, \n care maieste \nc` prezent` con[tiin]a dualit`]ii, adic` con[tiin]a diferen]ei \ntre

subiectul care cunoa[te [i obiectul cunoscut.

13. Odat` cu practica, dispare p\n` la urm` [i con[tiin]a dualit`]ii [i se

poate atingeSAMADHIsau stadiul de supracon[tiin]`. Nu te impacienta, va mai

trece mult timp p\n` s` ajungi aici.

18


19/131

14. Pe timpul experiment`rii st`rii de SAMADHI, cel care este pacientul ei

direct r`m\ne \ntr-o stare de beatitudine, provenit` din senza]ia de plenaritate,

pe care o provoac` faptul c` Cel Ce Cunoa[te, Cunoa[terea \ns`[i, ca proces [i

Obiectul de Cunoscut se contopesc [i fac Una. Acesta ar fi stadiul de

supracon[tiin]` experimentat, [i cu greu descris de misticii tuturor credin]elor

[i tuturor religiilor.

15. |ncepi practica medita]iei, consacr\ndu-i o perioad` de dou`zeci de

minute ini]ial [i, apoi, \ncearc` s` o m`re[ti p\n` la o or`. Dac` corpul t`u va fi

confruntat ocazional cu tremur`turi, anchiloze sau c\rcei, \ncearc` s` rezi[ti, s`

le controlezi [i s` men]ii energia internalizat`, s` nu o la[i s` se risipeasc`.

S`n`tatea [i importan]a ei pentru practica medita]iei

Pentru o dezvoltare plenar` a corpului uman este necesar un corp s`n`tos.

Este o condi]ie esen]ial`. Dac` ma[in`ria fizic` nu se afl` \n bune condi]ii de

func]ionare, nu poate fi un instrument adecvat pentru activitatea cotidian ,

pentru medita]ie [i pentru ajutor acordat celorlal]i. Unii g\ndesc eronat c`, un

yoghin trebuie s` reflecte gradul de austeritate la care a ajuns, printr-o figur`

scheletic`, printr-un aer anemic, prin ni[te obraji galbeni [i extrem de sup]i.Dar, \n realitate, austerit`]ile excesive indic , mai mult, o preocupare

nem`surat` pentru corp.

Al]ii g\ndesc, \n schimb, c` cei care urmeaz` o disciplin` spiritual` nu ar

trebui s` se preocupe de corp, pentru c` energiile acestuia se dirijeaz` c`tre

scopuri mult mai elevate. Ambele sunt puncte de vedere extremiste, de[i via]a

ne cere \n ansamblul ei s` p`str`m un echilibru.

Imperativele clare \n direc]ia practic`rii medita]iei sunt exerci]iul adecvat,

respira]ia adecvat`, relaxare adecvat`, diet` adecvat` [i g\ndire pozitiv`. Pentru

evitarea oric`ror distrac]ii ale min]ii, sunt necesare un corp [i un psihic \n stare

de s`n`tate perfect`, pentru c`, \n cazul unor sup`r`ri de ordin fizic sau

emo]ional, medita]ia nu poate fi posibil`. Consider`m c` fiecare aspect din cele

19


20/131

men]ionate mai sus este foarte important, pentru c` poate conduce la o existen]`

s`n`toas`, dinamic` [i integral`. De aceea, o s` le analiz`m pe r\nd.

Exerci]iul adecvat nu consist` \n dezvoltarea exagerat` a mu[chilor, nici

\ntr-o serie de eforturi extenuante, pentru a reduce greutatea care, datorit` unei

incorecte maniere de trai, s-a acumulat nepermis de mult \n anumite p`r]i ale

corpului. |ntregul sistem fizic, at\t cel extern c\t [i cel intern, trebuie men]inut

constant la un tonus bun. Acesta este [i scopul exerci]iilor Yoga [i al asanelor

propuse, care se mai numesc [i posturi; aceste asanasconsist` \ntr-o \ntindere

sistematic` a diferitelor grupe de mu[chi [i nu \ntr-o contractare a lor, ca \n

culturism. Efectele produse de practicarea asanelor sunt tonificarea muscular`,

eliminarea tensiunilor [i reglarea circula]iei sanguine, diet` [i asimilare

excelente. Corpul \[i conserv`, prin practicarea asanelor, flexibilitatea sa [i, \n

acela[i timp, se prilejuie[te un teren pozitiv pentru concentrare [i senin`tate.

Respira]ia yoghin` se nume[te pranayama, ceea ce \nseamn`, tradus din

sanscrit`, control al energiei vitale. Fiecare din noi ar putea tr`i o bun` perioad`

de timp f`r` m\ncare, f`r` ap`, f`r` lumina soarelui [i f`r` somn, dar corpul nu

poate supravie]ui f`r` oxigen mai mult de c\teva minute. Prana, for]a vital` sau

energia corpului, este cea care marcheaz` diferen]a \ntre via]` [i moarte, iar

izvorul ei principal este respira]ia. Cantitatea [i calitatea aerului, ca [i ritmul

respira]iei, exercit` un efect direct asupra creierului [i a func]iunilor sale. Prana

reprezint` \nc` un c\mp deschis cercet`rilor [tiin]ifice occidentale, care abia [i-

au \nceput investiga]iile. Exist` anumite pranayamassau exerci]ii de respira]ie,

care sporesc cantitatea de energie a corpului, cur`]` pl`m\nii, scad nevoia de

somn, calmeaz` nervii, lini[tesc mintea, \nc`lzesc sau r`coresc sistemul fizic [i,

mai ales, contribuie la trezirea luiKundalini, energia spiritual` con]inut` \n corp.

O relaxare adecvat` este, de asemenea, necesar` pentru a men]ine s`n`tatea fizic`,

mental` [i spiritual`. Asanele [i pranayama, men]ionate mai sus, includ tehnici

speciale de relaxare. Aceste tehnici ajut` la conservarea [i la utilizarea eficace a

energiilor con]inute \n corp.

Multe persoane g\ndesc c` relaxarea ar consta \n c`utarea, departe de cas`,

a vreunui loc exotic, acolo unde mintea va putea fi bombardat` \n voie de tot

20


21/131

felul de stimulente, sedative [i de toat` gama de veninuri delicioase. Nu e deloc

de mirare c` putem auzi comentarii de tipul: Doresc s` \mi termin vacan]a [i s`

m` \ntorc acas`, s` m` odihnesc!. Autentica relaxare consist` \n eliminarea

stimulilor vizuali, gastronomici, etc. [i a sincroniza mintea cu con[tiin]a intern`.

Ca o ma[in` puternic` [i bine construit`, corpul fizic [i mentalul omului pot

rezista anumitor abuzuri, \nainte de a manifesta simptome clare de protest. Din

nefericire, Occidentul s-a transformat. A devenit aici o practic` comun` [i

considerat` ca fireasc`, ignorarea normelor de baz` ale s`n`t`]ii. O pilul` acum,

un medicament mai \ncolo, care nu fac altceva dec\t s` u[ureze durerea sau

simptomele bolilor, nu s` le [i vindece definitiv, au devenit sursele sigure de

bun`stare. Adev`rul st` cu totul altfel. Durerea resim]it` de corp este un semnal

avertizor, ca becule]ul ro[u \n tabloul de bord al unui automobil. A lua cutaresau cutare amestec chimic, ca s` aline simptomele, e ca [i cum ai utiliza un

ciocan ca s` spargi becule]ul ro[u, care \]i deranjeaz` privirea. Probleme nu se

rezolv`, \ns`, a[a. Dimpotriv`, cu c\t par mai utile, cu at\t agraveaz` situa]ia.

Multe din produsele chimice care sunt \ngurgitate de popula]ie, nu aduc nici

un beneficiu real corpului [i, mai mult, se acumuleaz` \n sistemul fizic. Aceste

medicamente se combin` cu aditivii pe care \i con]in alimentele. Rezultatul

este o \nveninare a sistemului, iar efectele pot dura ani de zile.Omul de abia \ncepe s` devin` con[tient de cantitatea de boli pe care o

societate avansat` tehnologic le poate aduce cu sine. Acest fapt nu implic`

neap`rat c` medicina modern` nu ar trebui s` fie necesar`, dar, adeseori, lumea

consider` c` doctorii cunosc \n chip absolut toate problemele de s`n`tate uman`.

Multe consulta]ii pe la medici [i psihiatrii ar putea fi eliminate, dac` s-ar

respecta normele unei vie]i s`n`toase.

Majoritatea bolilor ar putea fi evitate dac` s-ar ]ine cont de importan]a,pentru minte [i corp, a urm toarelor principii fundamentale: 1) exerci]iu

adecvat, 2) respira]ie adecvat , 3) relaxare adecvat`, aceste trei stadii fiind

incluse \n Hatha Yoga. Acum s` examin`m ceilal]i pa[i r`ma[i: 4) diet` adecvat`

[i 5) g\ndire pozitiv` [i medita]ie.

21


22/131

O diet` pa[nic`

Eficacitatea func]ion`rii creierului este direct legat` de ceea ce intr` \n corp

prin alimenta]ie. Studii recente au demonstrat c` anumi]i coloran]i din

produsele alimentare (\n special, cei de culoare ro[ie) provoac` hiperaciditate lacopii [i zah`rul alb, rafinat, poate cauza insensibilitate emo]ional`. Acestea sunt

numai dou` exemple de substan]e care adesea, se consum` neglijent,

ignor\ndu-se efectele pe care le pot produce asupra corpului [i a min]ii.

O persoan`, care [i-a stabilit un program regulat de medita]ie, trebuie s` fie

\n mod special con[tient de influen]a acestor substan]e, pentru c`, numai

consumul pe o singur` zi, poate afecta calitatea procesului meditativ. O diet`

lejer` este optim` pentru cei ce doresc s` mediteze Yoga. Acest lucru nu\nseamn` neap`rat c` m\ncarea nu trebuie s` fie gustoas`, apetisant`, ci c`

aceasta trebuie s` fie preparat` elimin\nd acele elemente care tulbur` mintea

uman` [i fac foarte dificil procesul interior de control al g\ndurilor.

Exist` alte elemente [i substan]e care amor]esc g\ndirea [i o cufund` \ntr-

o stare de somnolen]`, \mpiedic\nd concentrarea min]ii. Exemplu de substan]e

nocive: produse semig`tite, grele [i uleioase [i, evident, alcoolul. Marijuana

sau ]ig`rile simple chiar, de[i nu sunt alimente, intr` \n aceast` categorie asubstan]elor nocive.

De bun` seam`, o parte \nsemnat` din articolele men]ionate mai sus se afl`

pe lista de preferin]e [i gusturi rafinate a majorit`]ii popula]iei. Nu putem spera

ca toat` lumea s` fie \n stare s` duc` la bun sf\r[it procesul necesar de

schimbare radical` [i imediat` a dietei, dar acei care sunt sinceri doritori s` o fac`

pentru medita]ie, trebuie s` \nceap` prin eliminarea c`rnii [i a ]ig`rilor (Hatha

Yoga \i poate ajuta \n acest sens). Dac` obiectivele vor fi trasate cu claritate,

multe obi[nuin]e nocive vor dispare cu vremea, de la sine, datorit` pur [i

simplu, schimb`rii de atitudine a con[tiin]ei, ca urmare a medita]iei.

Ar trebui s` ne preocup`m de medita]ie Yoga \nc` de la grija pentru ceea

ce cump`r`m [i g`tim, \n vederea consumului alimentar. Cu asta trebuie

\nceput, nu cu filozofii savante. Exist` multe alimente naturale u[or de preparat

22


23/131

[i altele, cum sunt fructele proaspete sau uscate, care se g`sesc mult mai u[or

dec\t caramelele sau martihi. Cump`ra]i fructe [i vegetale. Citi]i totdeauna lista

cu ingredientele \nscrise pe pachete [i evita]i, pe c\t v` e cu putin]`, acele

produse care con]in aditivi, precum [i semipreparatele grase. Vizita]i mai des,

dac` cunoa[te]i a[a ceva, magazinele cu produse dietetice. Face]i rost de ceva

c`r]i, \n care se trateaz` despre nutri]ie [i dieta vegetarian`.

Dac` v` men]ine]i c\teva luni \n acest ritm, se va produce o schimbare

uimitor de pozitiv` cu organismul dumneavoastr`.

Acum c\teva zeci de ani, vegetarianismul era, \ntr-un anume sens, o

practic` marginal` [i ciudat . Era privit` cu o anume curiozitate, iar

vegetarienii \i intrigau pe gurmanzi. Ast`zi, situa]ia s-a schimbat. Chiar [i \n

cele mai mici or`[ele, \n provincii, g`se[ti magazine cu produse dietetice [irestaurante vegetariene. Exist` o convingere comun`, \n continu` cre[tere, c`

s`n`tatea noastr` este afectat` de ceea ce m\nc`m zilnic. Aproape toate bolile pot

fi vindecate prin schimbarea dietei sau chiar printr-o scurt` perioad` de post,

f`r` nici un fel de medita]ie. {i acest fapt se refer` nu numai la dezordinile de

ordin fizic, ci [i la cele mentale.

Este de o importan]` cov\r[itoare ca femeile gravide s` ia cuno[tin]` de

faptul c`, adesea, se ivesc probleme pe timpul sarcinii, pentru c` nu au luatseama la efectele dietei asupra f`tului \n plin` dezvoltare, aflat \n uterul lor.

Contrar a ceea ce se g\nde[te \n mod comun, nu vegetarienii sunt cei care

nu \ngurgiteaz` suficiente proteine, ci cei care sunt carnivori ingereaz` proteine

\n exces. Proteina animal` con]ine o concentra]ie m`rit` de acid uric, care este

un compus al nitrogenului, ceva asem`n`tor cu amoniacul. Nu este solubil \n

ap` [i ficatul nu se poate dispersa de el. |n acest fel, de[i se elimin` o mic`

por]ie, majoritatea p`r]ii de acid uric se depoziteaz` \n articula]ii. Rezultatulacestei acumul`ri este cunoscut ca artrit`.

|n Occident, se consum` cea mai mare cantitate de carne de pe glob.

Vinovat de aceste boli este colesterolul, care tot at\t de pu]in poate fi eliminat

de c tre corpul uman [i care formeaz` adev`rate depozite de gr`simi \n

artere, \ngro[\nd pere]ii acestora, p\n` \ntr-at\t \nc\t circula]ia s\ngelui poate

23


24/131

fi chiar blocat`. Unii g\ndesc c` problema colesterolului se solu]ioneaz`, dac`

\nlocuim untul cu margarina. Principalul produc`tor de colesterol, totu[i, nu \l

constituie untul consumat ocazional, care \nso]e[te fiecare mic dejun, ci sutele

de kilograme de carne consumate anual de om. Bolile de inim`, arteroscleroza [i

artritele sunt boli comune, dar cea mai mare team` o inspir` occidentalilor

cancerul. S-au descoperit multe substan]e care provoac` cancerul la animale.

De[i rezultatele cu privire la oameni par s` indice c` o cantitate consumat` de

individul mediu este insuficient` pentru a cauza cancerul, totu[i, ceea ce s-a

ar`tat, este c` acumularea de substan]e de acest gen pe parcursul anilor POATE,

|NTR-ADEV


25/131

uman este mai mic dec\t cel al animalelor carnivore [i nu e capabil s` filtreze

veninurile con]inute \n carnea animal`. La fel, intestinul, care este scurt la

animalele carnivore, cu scopul de a expulza imediat substan]ele toxice ale

corpului, este mai lung la om, ca la toate anumalele vegetariene.

Pentru yoghini, totu[i, principalul motiv ca s` nu m`n\nce carne \l

constituie perceptul religios pe baza ahimsasau imperativul non-violen]ei S` nu

ucizi fiin]` vie. Animalele au sentimente [i con[tiin]`, la fel ca [i fiin]ele

umane. |n India mea natal , vacile sunt tratate cu mare respect, pentru

pre]ioasele servicii aduse oamenilor. Muncesc c\mpul, dau lapte [i toate

produsele derivate din acesta, inclusiv excrementele lor, care sunt folosite ca

combustibil sau la construc]ia de case. Pe un gospodar hindus nu o s`-l vezi

niciodat` m\nc\ndu-[i propria lui vac`.S` nu ne \ndoim de adev`rul: suntem ceea ce m\nc`m. O parte subtil`

din ceea ce consum`m se transform` \n con[tiin]`. Animalele tr`iesc, m`n\nc`,

dorm [i procreaz`. Altitudinea con[tiin]ei lor nu este superioar` acestor

func]iuni simple. Vibra]iile unei plante sunt mult mai subtile [i acei ce schimb`

o diet` carnivor` cu una vegetarian` experimenteaz` corespondentul rafinat al

con[tiin]ei, care u[ureaz` medita]ia. Cu c\t mai pur` o s` fie dieta, cu at\t mai

u[or se va putea controla mintea.|n sf\r[it, odat cu trecerea timpului [i cu o practic` \ndelungat`,

succesul \n medita]ie este ca [i asigurat.

Karma Yoga

Medita]ia este o continu` dezhipnotizare de propria identificare cu corpul,

mintea, numele [i forma. |ncepe cu via]a de zi cu zi. Dac` cineva nu este capabil

s` se deconecteze de la activit`]ile cotidiene, aceste activit`]i, ele \nsele, vor

continua s` agite mintea, chiar dac` corpul ar r`m\ne imobil sau a[ezat \n vreo

pozi]ie comod`. Ochii pot sta \nchi[i, m\inile \mpreunate [i picioarele

\ncruci[ate, dar mintea nu se va fixa [i va continua s` reprezinte rolul s`u [i s` se

identifice cu jocul mental. Activitate sau inactivitate fizic`, sunt una [i acela[i

25


26/131

lucru, pentru c` mintea \[i \ndepline[te rolul \n toate circumstan]ele. Pentru a

putea s` se a[eze s` mediteze, mintea trebuie s` se deconecteze [i s` se sustrag`

de la preocup`rile cotidiene. Primul pas este Karma Yoga, sau serviciul

dezinteresat. Fundamentul pe care se \ntemeiaz` medita]ia este chiar Karma

Yoga. F`r` ea nu este posibil` medita]ia. Prin intermediul slujirii c`tre ceilal]i,

f`r` a[teptarea unor c\[tiguri personale, se pune \n practic`, de asemenea, o

g\ndire pozitiv`.

Un adev`rat Karma yoghin mediteaz` \n mod constant. C\nd \i ajut` pe

ceilal]i, atitudinea sa este: Doamne, stau [i muncesc, ador\ndu-Te [i servindu-

Te pe Tine, prin intermediul acestei persoane particulare. |]i mul]umesc c` mi-

ai scos \n cale o astfel de ocazie!.

Tot Karma yoghinul este acela care se re]ine de a trece \n cont propriuefectul unei ec]iuni, fie bun` sau rea. |n timp ce munce[te \n buc`t`rie, se

roag` \n templu, taie iarba, Karma yoghinul nu se identific` cu ac]iunea lui [i

consider` c` munca sa este numai o form` de a ajunge la Cel Suprem. Cu

ajutorul serviciului dezinteresat, se ajunge la deta[are.

Medita]ia nu e posibil`, p\n` nu s-a dob\ndit starea de renun]are la orice

ata[ament emo]ional, pentru orice rezultat al muncii efectuate. Pe m`sur` ce

cre[te gradul de deta[are, ne devine din ce \n ce mai u[or desocierea depropriile activit`]i [i, c\nd ochii au fost \nchi[i pentru cufundarea \n medita]ie,

mintea r`m\ne imperturbabil`, pentru c`, \n muncile zilnice a fost antrenat` s`

se \ndrepte c`tre interior, \n orice moment. Celelalte persoane nu vor observa

nimic neobi[nuit la un Karma yoghin. Vor g\ndi c` este un muncitor [i nimic

mai mult, pentru c` nu cunosc secretul p`cii sale interne. Numai el, Karma

yoghinul, o poate atinge [i sim]i.

Autenticul meditator este circumspect. Pe dinafar` pare o persoan` comun,dar \nl`untrul s`u este ca un ocean f`r` fund. A gustat pacea infinit` [i nimeni nu

poate s` i-o deranjeze. Karma Yoga poate duce la sim]irea acestei p`ci care, o

dat` experimentat`, nu poate fi descris` \n cuvinte. A te deta[a de propriile

ac]iuni nu \nseamn` a \nl`tura propriile responsabilita]i. O via]` indolent` nu

este una de tip Yoga, pentru c` nu duce la stagnare mental`. C\nd un yoghin

26


27/131

\ncepe o treab`, o termin` \ntotdeauna. Secretul succesului s`u este c` mintea

sa nu are fluctua]ii. Dac` i se asum` o responsabilitate, r`m\ne cu hot`r\re

concentrat asupra ei, p\n` la terminarea ei cu bine. Mintea yoghinului este

puternic`, pentru c` poate fi focalizat` \n orice moment. Persoanele comune pot

s` fac doar foarte pu]in [i cu mari intermiten]e. Ele sunt cele care \ncep mii de

proiecte \n acela[i timp [i pe nici unul nu \l duc la cap`t. Le lipse[te o stare

mental` meditativ`. O persoan` care mediteaz` \[i poate dezvolta capacitatea de

a efectua mai mult` munc`, \n mai pu]in timp. Are o pace interioar`, care \i

permite acest lucru. Toate ac]iunile sale au loc la un mare nivel de puritate [i

oamenii care vin \n contact cu el se simt mai eleva]i. |n prezen]a dinamic` a

unui Karma yoghin, g`sesc for]` [i stimuli chiar [i fiin]ele cele mai tr\ndave,

acestea sim]indu-se pur [i simplu \mpinse, ca de o for]`, s` realizeze ac]iuni,pe care nici nu se g\ndeau s` le \nf`ptuiasc`. |n prezen]a unui adev`rat yoghin,

apatia dispare. Prin intermediul Karmei yoga, cale a servirii dezinteresate, se

poate \nv`]a cum s` exi[ti f`r` ata[ament. Este primul pas, esen]ial, c`tre

medita]ie. Nimeni nu trebuie s` se lase atras de mirajul celor care promit o

medita]ie instantanee [i eficace. Medita]ia este o cale lung` [i disciplinat`.

Totu[i, obiectivul unei atari disciplin`ri poate fi atins de toat` lumea care va face

eforturi hot`r\te.

27


28/131

CAPITOLUL III

CONCENTRAREA: TEORIE

|n efortul s`u de a atinge obiectivele pe care [i le-a propus, nu este nevoie ca

omul s` recurg` la invocarea unor for]e externe, pentru c`, \n interiorul s`u, zac

imense f\nt\ni de putere, care nu au fost utilizate dec\t par]ial sau niciodat .

Omul, \n ciuda poten]elor sale \nn`scute,\[i blocheaz` singur calea spre cuceriri

esen]iale, pentru c` \[i \mpr`[tie harurile \n mii de p`r]i distincte. Dac` le-ar da un

ritm unitar [i le-ar aplica \n mod inteligent, s-ar asigura de rezultate concrete. Ca s`

28


29/131

utilizeze ra]ional [i efectiv aceste for]e existente, nu e necesar s` a[tepte inventarea

unor metode noi. Natura este generoas` \n d`ruirea de exemple instructive.

SWAMI SIVANANDA:

Concentrare [i Medita]ie

Lumea este materializarea formelor g\ndite de o Inteligen]` Divin`. Totul

este o vibra]ie. La fel cum exist` unde de c`ldur`, de lumin`, electricitate [i

energie, tot a[a exist`, de asemenea, unde de g\ndire. G\ndirea are o enorm`

putere [i, \ntr-o anumit` m`sur`, toat` lumea a experimentat acest lucru. Dar ea

ar putea devenii de mii de ori mai efectiv`, dac` s-ar \n]elege mecanica

vibra]iilor g\ndirii, tehnicile de control a acestor vibra]ii [i metodele de

transmitere la distan]`, c`tre alte persoane.

Odat` ce am \n]eles for]ele mentalului, se pot trezi \n noi puteri psihice,

p\n` atunci ascunse. Se pot vedea obiecte de la distan]`, se pot asculta sunete

din dep`rtare, se pot trimite chiar mesaje, \n orice loc al universului, se pot

vindeca boli de la kilometri distan]`, se poate circula c tre locurile cele

\ndep`rtate, \n mai pu]in de o clip`. Nu exist` limite, pentru puterea min]ii

cosmice.

Puterea de concentrare

For]ele naturii, atunci c\nd curg liber pe o arie extins`, se mi[c` cu o

oarecare lentoare [i cu mai pu]in` putere, dec\t \n cazul \n care s-ar

\ncorpora \ntr-o mas` oarecare [i s-ar canaliza de-a lungul unei intr`ri str\mte

c`tre aceast` mas`. Cursul bl\nd al unui r\u, c\nd este barat de greutatea unor

pietre sau st\nci, sau a unui baraj artificial, se precipit` s` r`zbat` dincolo de ele,

cu o for]` impresionant`. Razele calde ale soarelui, dac` se m`resc cu ajutorulunei lentile, devin capabile s` incendieze obiectele. Sunt doar dou` exemple de

putere generat` prin concentrarea for]elor. Aceast` lege natural` poate fi, de

asemenea, aplicat` [i omului, \n toate domeniile activit`]ii lui.

Concentrarea mental` const` \n fixarea min]ii \ntr-o perioad` de timp

prelungit`, \ntr-un punct extern sau intern. Nu poate fi vorba de concentrare,

29


30/131

f`r` un ceva asupra c`ruia s` se focalizeze razele mentale. Acest ceva trebuie s`

fie un singur obiect sau o idee. Multe persoane, deseori, se simt m\ndre c` sunt

capabile s` se g\ndeasc` la dou` lucruri deodat`. Mintea nu func]ioneaz` a[a;

undele ei fluctuante sar, pur [i simplu, de la o idee la alta, cu viteza luminii.

Mintea poate face numai un lucru deodat`. Cine \[i imagineaz` c` treb`luielile

zilnice, ca sp`latul vaselor spre exemplu, se face mult mai repede g\ndind la o

plaj` \nsorit` [i plin` de palmieri, se \n[eal` pe sine.

Undele ei mentale oscileaz` \ntre imagini visate \n stare se trezie [i treaba

pe care o fac m\inile. Aten]ia acordat` muncii se diminueaz` vertiginos, datorit`

constantelor \ntreruperi, \n timp ce m\inile lucr`toare se mi[c` cu o mare

\ncetineal`. C\t de bine ar fi ca, medit\nd cu mintea concentrat`, s` ducem la

bun sf\r[it munca, \n timp record, f`r` prea multe eforturi.C\nd o persoan` se afl` absorbit` \n lectur` sau la un program de

televiziune, acesta nu aude zgomotele din jur, nici nu \[i d` seama c\nd cineva

o strig`, nici nu distinge semenii care circul` prin preajm`, nici nu simte

parfumul trandafirilor afla]i \n camer`. Aceast` stare se cheam` concentrare sau

o hot`r\t` fixare a min]ii, asupra unui singur lucru. Toat` lumea posed`, \ntr-o

anumit` m`sur`, facultatea de a se concentra. O practicare con[tient` a acestui

dat, \nt`re[te curen]ii de g\ndire, clarific` ideile [i d` la iveal` o parte din imensaputere latent` a min]ii. Ceea ce \nainte p`rea ce]os [i confuz, devine deodat`

clar [i definitiv. Ceea ce era dificil [i complex, se vede de ast` dat` simplu.

Concentrarea ne face capabili s` muncim cu o mai mare eficacitate, s` dezvolt`m

un volum mai mare de munc`, \n timp mai pu]in [i s` ne m`rim propriile for]e.

Concentrarea are puterea, de asemenea, de a preveni sau de a mic[ora

problemele de senilitate.

|ncep\nd de la treizeci de ani, celulele creierului uman mor f`r` s` maipoat` fi \nlocuite, \n propor]ie de 10000 pe zi. Deci, a revigora [i a utiliza la

propria capacitate, pe timpul degrad`rii, mintea, este de o importan]` vital`. Cine

practic` concentrarea va r`m\ne cu o viziune mental` clar`.

Chirurgul \[i opereaz` pacientul cu aten]ia concentrat` la maxim. O

profund` absorbire \n munc` \l caracterizeaz` [i pe cercet`tor, inginer, arhitect

30


31/131

sau pictor preocupat s` picteze cele mai mici detalii pe p\nz`. |n toate aceste

cazuri, precizia este capital`. Aceea[i concentrare este necesar` [i \n via]a

spiritual`, unde aspirantul are de-a face cu for]e interne. Pentru progrese,

trebuie s` dezvolt`m concentrarea, p\n` la un grad \nalt. Practica ei reclam`

r`bdare, voin]`, regularitate [i o neobosit` constan]`. Nu exist` scurt`turi sau

arderi de etape \n via]a spiritual`.

|n Yoga, ca [i \n alte discipline spirituale, concentrarea este primul pas

c`tre medita]ie care, la r\ndul ei, conduce la experien]a Divinului. Ceea ce

majoritatea oamenilor numesc medita]ie, nu este dec\t concentrare. Puterea

min]ii este dirijat` [i focalizat` asupra unei idei abstracte sau asupra unui simbol

inspirator. C\nd toate vibra]iile g\ndurilor str`ine s-au domolit, acela care

practic` concentrarea se duce direct la izvoare, ca o s`geat`. Sunt multe c`i careduc spre centrul ora[ului. Pentru a ajunge \n el, este suficient s` \]i alegi una.

Nu va ajunge, \n schimb, cel care le schimb`, merg\nd c\nd pe una, c\nd pe

cealalt`.

|ntreaga crea]ie este Dumnezeu, conform cu filozofia Advaita, sau Vedanta

monoist`. O intens` concentrare, \n orice simbol, poate, p\n` la urm`, s` duc` la

Realizarea lui Dumnezeu \n noi. Totu[i, simbolurile abstracte, pentru c` nu

sunt emo]ionale, c\t [i simbolurile care \nal]` mintea sunt mai eficiente dec\tcele care sunt colorate \ntr-o nuan]` emo]ional` [i care, c\teodat`, trag

mintea \n jos.

De[i mintea este controlat` pe timpul concentr`rii, momentul \n care se

produce medita]ia nu se poate controla.

Cel ce se concentreaz`, intr` \n starea de medita]ie ca [i cum ar intra \n somn.

Medita]ia este un flux constant de g\ndire Divin`, dinspre Cel Suprem. Este o identificare

a individului cu Dumnezeu [i experimentarea ei este asem`n`toare cu curgereauleiului dintr-un recipient \n altul.

Pl`cerea [i mintea

31


32/131

|n mod normal, trebuie s` treac` ani, \nainte s` se produc` acest schimb de

con[tiin]`, \n timpul practicii. Fiin]ele mai lume[ti sunt atrase de sim]uri. C\nd

mintea este distras` de pasiuni [i dorin]e, \i vine foarte greu s` se concentreze

asupra vreunui lucru. Sim]urile [i dorin]ele sunt for]e care atrag c`tre exterior,

stimul\nd tendin]a natural` a min]ii de a ie[i \n afar`, spre lumea din jur. C`ci,

atunci c\nd acest fapt se petrece, mintea se vede \nv`luit` \n plasa interminabil`

de \nt\mpl`ri de tot felul. Razele mentale se \mpr`[tie [i energia se disipeaz`.

Pentru a se concentra, aceste raze mentale trebuie reunite [i \nm`nuncheate

spre Fiin]a l`untric . C\nd sunt concentrate, \ncepe Iluminarea. Aplecarea

adecvat` a sim]urilor poate contribui la interiorizarea min]ii. Printre metodele

distincte, utiliza-te pentru a restr\nge tendin]a \nn`scut` a min]ii de a oscila,

cele mai eficiente sunt acele metode care folosesc privirea [i sunetul. Acestedou` sim]uri sunt cele mai puternice [i sunt capabile s` capteze aten]ia [i s`

lini[teasc` undele g\ndirii.

Un hipnotizator supune mintea unui hipnotizat, capt\ndu-i privirea [i

sugestion\ndu-l prin formule repetate, ritmice [i monotone. De asemenea,

semnificativ r`m\ne faptul c` profesorul repet` \ndemnul: Privi]i aici!, atunci

c\nd dore[te s` capteze aten]ia elevilor s`i asupra a ceea ce vrea s` explice.

Fix\ndu-le privirile acestora, le fixeaz` de fapt, aten]ia min]ii lor. |n modsimilar, la cursurile de disciplin` spiritual`, metodele de dezvoltate a aten]iei [i a

concentr`rii se bazeaz` pe sunet [i privire. Se poate privi fix un simbol abstract,

imaginea zeit`]ii preferate (tema aceasta o trat`m \n capitolul Medita]ie [i Japa),

cerul, un trandafir sau orice alt obiect concret. Ca alternativ` a concentr`rii

vizuale, se poate repeta, cu un ritm [i cu o intona]ie regulat`, o mantra, Numele

Domnului, silaba sacr` OM, sau anumite c\ntece. |n acest mod, mintea se

focalizeaz` treptat spre interior. Pe m`sur` ce interiorizarea se face, din ce \n cemai profund`, con[tiin]a a ceea ce se afl` \n jur se pierde lent. Urm`torul pas

este medita]ia, \n care se va pierde, de asemenea, con[tiin]a propriului corp.

C\nd aceast` stare devine mai perfec]ionat`, se deschide c`tre SAMADHI, stadiul

ultim al Autocuno[tiin]ei sau al Realiz`rii. Pl`cerile lume[ti intensific` dorin]a

pentru o desf`tare [i mai mare. Mintea nu poate fi satisf`cut` niciodat`, chiar dac`

32


33/131

trece prin toate placerile. Cu c\t mai multe are, cu at\t mai multe cere. Mult`

lume, f`r` s` o [tie, tr`ie[te \mb`tat` de instabilitatea propriilor min]i. Pentru a

eradica r`ul, trebuie s` fac` s` dispar`, \n primul r\nd, dorin]a pentru stimuli

senzoriali. Odat` ce mintea a fost lini[tit` [i concentrat`, ea \nceteaz` s` mai

caute noi pl`ceri. C\nd sim]urile sunt controlate [i st`vilite tendin]ele lor de a se

exterioriza, deja mintea nu va mai constitui o amenin]are pentru succesul

medita]iei. Pe timpul medita]iilor, mintea trebuie s` se \ntoarc` spre interior,

pentru a explora propriile ei mistere. Sim]urile se pot controla cu ajutorul unei

reeduc`ri progresive a dorin]elor [i activit`]ilor. Este esen]ial s` p`str`m, cu

respect, o disciplin` a dietei. De cele mai multe ori, meditatorul trebu-ie s`

ocoleasc` companiile nedorite, stimulentele [i sedativele, at\t de uzuale \n

traiul occidental. Televizorul, cinematograful [i ziarele, factori de agitare amin]ii, trebuie reduse [i \nlocuite cu perioade de lini[te [i singur`tate.

Supraveghind [i temper\nd dorin]ele [i emo]iile, se elimin` tr`s`turile negative

ca egoismul, mania, avari]ia, ura [i tendin]a spre desfr\u.

Pentru yoghinii antrena]i, distinc]ia \ntre faza de abstragere a sim]urilor de

la obiectele externe (pratyahara), concentrarea (dharana), medita]ia (dhyana) [i

\nceputul st`rii de supercon[tiin]` (SAMADHI) este foarte imprecis`. C\nd se

a[az` s` mediteze, toate aceste procese se produc simultan [i ajung rapid lastarea meditativ`. Neofi]ii practic` prima oar` abstragerea sim]urilor. Apoi,

\ncepe concentrarea. Adev`rata medita-]ie de-abia dup` aceea \ncepe, lent. |

nainte s` se manifeste starea de su-percon[tiin]`, mintea, \n general, se

impacienteaz` [i obose[te, pentru c` nu a fost antrenat` s` suporte un efort al

aten]iei prelungite. Succesul \n cucerirea acestui pisc, care e SAMADHI,

depinde de o practic` constant [i intens`, de cunoa[terea func]ion`rii

mecanismelor min]ii, de con[tiin]a pericolelor posibile [i de dispozi]ia c`tresacrificiu, pentru a dep`[i obstacolele.

Cel mai bun prieten, cel mai mare du[man

33


34/131

Mintea \[i este sie[i cel mai r`u du[man [i, totodat`, cel mai bun prieten.

Conform cu g\ndirea yoghin`, mintea se manifest` de-a lungul a cinci sc`ri:

1. Kshipta = c\nd e \mp`r]it` \n diverse tendin]e opuse, distrat` [i

dispersat` c`tre diferite obiecte externe.

2. Mudha= starea min]ii, \n care apar amor]eala [i uitarea.

3. Vikshipta = stadiul \n care mintea face eforturi s` se smulg` din starea

precedent` [i s` reuneasc` razele dispersate ale min]ii. Uneori ajunge la

concentrare, alteori e distant`. Se ive[te, \n mod normal, la \nceputul unei

practici serioase.

4. Ekagrata = mintea a fost focalizat`. Se afl` \ntr-o stare de fixitate [i de

concentrare stabil`. Nu exist` \nl`untrul ei dec\t o singur` idee.

5. Niruddha= starea \n care mintea se afl` sub control total.

Cel mai mare impediment (piatra de poticnire, cum spun evangheliile

cre[tine) \n calea concentr`rii este nelini[tea [i permanenta mi[care a min]ii.

C\nd un \cep`tor se a[eaz` s` mediteze, g\ndurile sale, deloc obi[nuite cu acest

nou joc [i ie[ite din stereotipiile func]ion`rii lor comune, sar de colo-colo cu

impetuozitate, f`r` nici un control. Pentru a face s` dispar` acest` oscila]ie, c\t [i

alte obstacole \n procesul concentr`rii, fiecare practicant trebuie s` \[i fixezemintea \ntr-un singur obiect. C\nd \ncearc` s` fug`, ceea ce se \nt\mpl`

aproape regulat, trebuie fixat` din nou, [i mai hot`r\t. Ar dori s` creeze sute de

forme de g\nduri diverse, dar trebuie imediat disciplinat`, c`ci altfel, nu va

\nregistra nici un progres \n concentrare.

Introspec]ia [i ]inerea cu grij` sub supraveghere a min]ii sunt dou`

imperative urgente. Trebuie lini[tite g\ndurile zglobii [i calmate emo]iile,

pentru c` scopul declarat al celui ce practic` concentrarea este acela de a domoliundele mentale, p\n` a le face s` dispar`. Nimeni nu ar trebui s` permit`

propriei min]i s`-[i \mpr`[tie energia, f`r` nici un folos, \n g\nduri vane,

preocup`ri de[arte, imagina]ii [i spaime. Prin intermediul unei practici

constante, se va reu[i men]inerea, timp de o jum`tate de or`, continuu, a unei

singure forme de g\nd [i, mai apoi, va fi posibil` cre[terea timpului de

34


35/131

concentrare, la mai multe ore. C\nd undele mentale vor fi adunate [i focalizate,

pe durata concentr`rii, se va experimenta o stare de bucurie interioar`.

Mintea se simte atras` de idei agreabile: ca atare, fiecare trebuie s` se

concentreze \n obiecte concrete, exterioare. Flac`ra unei lum\n`ri, luna pe cer,

imaginea, fotografiat` sau pictat`, a unui simbol spiritual, pot constitui obiecte de

concentrare cu ochii deschi[i.

Mai t\rziu, se va putea ajunge la concentrarea, cu succes, asupra unor

obiecte subtile sau asupra unor idei abstracte. Cu ochii \nchi[i, aspirantul se

concentraz` \n spa]iul situat \ntre ambele spr\ncene, sau \n regiunea inimii,

ori \n orice alt chakras (centru de energie spiritual`). Prin intermediul

manipul`rii min]ii, fiecare meditator va fi capabil s` o supun` controlului voin]ei

lui [i s` o oblige s`-[i concentreze puterile.Totu[i, nu trebuie luptat \n mod deschis cu mintea. Lupta for]at` cu ea nu

face altceva dec\t s` pun` \n mi[care un num`r mai mare de unde mentale.

Mul]i \ncep`tori \n practica medita]iei comit o grav` eroare, prin manifestarea

unei ner`bd`ri crescute, pentru a reu[i. E posibil s` apar` dureri de cap [i,

deseori, simt nevoia de a urina, datorit` irita]iei sim]it` pe spina dorsal`. A[a

cum, un buc`tar inteligent observ` care sunt alimentele cele mai delicate [i

\ncearc` s` le serveasc`, tot le fel, aspirantul e nevoit s` observe care sunt celemai favorabile condi]ii, care favorizeaz` progresul c`tre scopul propus, pentru a

le intensifica pe parcursul drumului s`u spiritual. Unii practican]i \nceteaz`

practica concentr`rii, pentru c` o g`sesc ca fiind dificil`. Comit o grav` eroare! |n

efortul ini]ial, pentru a se ridica deasupra con[tiin]ei propriului corp, practica

poate, ce-i drept, cauza deranjamente minime, produc\nd st`ri de nelini[te

fizic`, alimentat` de o supraabunden]` de emo]ii [i g\nduri. Totu[i, pe m`sura

trecerii timpului, chiar dup` mul]i ani uneori, mintea se \nfr\neaz` [i devinepur` [i puternic`, stare care va deriva \n bucurie imens`.

Suma tuturor pl`cerilor lumii nu \nseamn` nimic \n compara]ie cu

bucuria ob]inut` de pe urma medita]iei. E obligatoriu, \ns`, s` nu l`s`m practica,

sub nici o form`. Trebuie p`strat` o atitudine r`bd`toare, vesel` [i tenace. Reu[ita

se va \nt\mpla, p\n` la urm`. Cu ajutorul unei introspec]ii serioase, se pot

35


36/131

detecta diversele \mpotriviri \n calea concentr`rii, care trebuie eliminate cu

r`bdare [i efort. O con[tiin]` discriminativ`, o cercetare atent` [i medita]ia vor

\nl`tura orice obstacol.

Cu c\t mai concentrat` va fi mintea, cu at\t mai mult` putere se va acumula

\ntr-un punct. Scopul vie]ii este acela de a fixa mintea \n Absolutul Divin.

C\nd acest lucru reu[e[te, fiecare practicant devine senin, hot`r\t [i puternic. |n

timpul concentr`rii, sim]urile \nceteaz` s` mai func]ioneze [i se pierde

con[tiin]a propriei corporalit`]i [i a universului extern, care ne \nconjoar`. Pe

m`sur` ce devine mai profund`, se va experimenta o mare bucurie [i un extaz

de tip spiritual. Concentrarea deschide \n noi canale interne ale dragostei [i,

pentru c` ne conduce la medita]ie, este unica poart` spre Eternitate.

36


37/131

CAPITOLUL IV

CONCENTRAREA: PRACTICA

E foarte dificil pentru un om s` exercite controlul asupra propriei min]i. Pentru

a o supune, trebuie s` cunoasc` foarte bine care este natura ei, cum func]ioneaz` [i

cum \l \n[eal`, [i astfel s` aplice metode adecvate. |n timp ce mintea se mi[c`nelini[tit` printre obiecte, discontinu`, excitat`, agitat [i f`r` control, nu va fi posibil s`

realiz`m [i s` gust`m adev`rata bucurie a Fiin]ei. A-[i controla mintea tulburat` [i a-

[i aduce toate g\ndurile [i dorin]ele la o stare de cumin]ire [i sublimare, aceasta este

marea problem` a omului. Cine [i-a subjugat propria minte se poate considera pe

drept cuv\nt, \n libertate [i puterea lui subiectiv`, ca |mp`rat al |mp`ra]ilor.

SWAMI SIVANANDA:

37


38/131

Concentrare [i Medita]ie

Oamenii de [tiin]` au estimat c` omul nu are controlul con[tient [i efectiv

asupra lui \nsu[i, dec\t aproximativ zece la sut` din capacitatea lui cerebral`, \n

timp ce restul r`m\ne ascuns, ca parte nev`zut` a unui iceberg. Dac` perfor`mmai jos de suprafa]a min]ii con[tiente, descoperim c` exist` vaste izvoare de

cunoa[tere. Practica concentr`rii ne duce c tre aceste izvoare lente [i le

elibereaz` con]inutul lor miraculos, pentru a putea fi folosit de c`tre om. |nainte

de a \ncepe, \n mod serios, practica concentr`rii, trebuie s` stabilim, totu[i, o

baz` adecvat`, dat fiind c` puterile min]ii sunt \n[el`toare [i greu de prins.

Aceast` baz` adecvat , o constituie c\teva elemente esen]iale: o coloan`

vertebral` dreapt , un corp s`n`tos, o postur` stabil`, reglarea respira]iei [iabstragerea sim]urilor de la obiectele externe. Suprastructura concentr`rii [i a

medita]iei va fi reu[it` numai [i numai dac` baza ei va fi ferm`.

Cei opt pa[i

Modelul de alc`tuire a acestei baze, \l constituie ashtanga, sau cele opt

trepte descrise de anticul \n]elept Patanjali \n sistemul Raja Yoga. Ace[ti opt

pa[i progresivi sunt:

1.yama= abstinen]ele sau de la ce s` ne re]inem.

2. nyama= obliga]iile sau ce trebuie s` facem.

3. asanas= posturile \n care trebuie s` educ`m corpul fizic.

4.pranayama= controlul respira]iei.

5.pratyahara= abstragerea sim]urilor de la obiectele externe.

6. dharana = concentrarea.7. dhyana = medita]ia.

8. SAMADHI = stadiul de supercon[tiin]`.

Primii cinci pa[i din aceast` enumerare constituie pietrele de temelie [i

baza ferm` pentru concentrare.

38


39/131

Yama reprezint` o serie de percepte, asem`n`toare celor Zece Porunci din

tradi]ia cre[tin`; sunt urm`toarele: a nu ofensa nici o creatur` vie, a p`stra mereu

adev`rul \n g\nduri, cuvinte [i fapte, a nu fura, ceea ce implic` imediat a nu

pofti, a sublima energia sexual`.

Niyama presupune cultivarea virtu]iilor de tipul: cur`]enia corpului [i a

spa]iului locuit, bucuria, austeritatea, controlul sim]urilor, studiul scripturilor

sau al c`r]ilor sfinte, a te preda Voin]ei Divine. Yama [i Niyama propun,

\mpreun`, un cod etic [i un caracter moral elevat, purific\nd corpul [i mintea,

prepar\nd practicantul pentru intrarea \n starea meditativ`. Un corp s`n`tos [i

puternic este, de asemenea, esen]ial. O minte stabil` propune o postur` hot`r\t`.

E imposibil s` ne concentr`m, c\nd sim]im junghiul \n genunchi sau \n umeri,

datorit \ncord`rii \ntr-o postur` fizic` prelungit . Pentru a putea focalizamintea, prin \nm`nuncherea razelor ei mentale, este nevoie ca practicantul s` \

[i uite de propiul corp, aproape complet. Nervii trebuie s` fie suficient de tari,

ca s` suporte diversele fenomene mentale [i dezorient`rile ce pot apare \n

timpul practic`rii medita]iei. |n procesul re\ntoarcerii min]ii spre interior, se

trezesc impresiunile negative vechi care, \n anumite ocazii, pot s` apar`

simbolic, sub form` de viziuni. O persoan` fragil` ar putea, de team`, s`

\ntrerup` practica, \n loc s` \nfrunte aceste aspecte ale subcon[tientului.Concentrarea poate reu[i numai dac` corpul [i mintea se men]in \ntr-o stare

salutar`.

Asanele men]in corpul fizic [i sistemul nervos puternice [i flexibile [i

contribuie la sus]inerea f`r` \ntrerupere a energiei vitale. De o importan]`

asem`n`toare este [i controlul respira]iei. S` lu`m \n considera]ie ce se

\nt\mpl` cu o persoan`, c\nd se concentreaz` intens, ca s` descifreze un [u[otit

imperceptibil. |[i re]ine respira]ia. Mintea [i respira]ia sunt inseparabile, cadou` fa]ete ale aceleia[i monede. C\nd mintea se agit`, respira]ia devine

neregulat`. |n mod similar, c\nd respira]ia devine regulat` [i lini[tit`, mintea \i

r`spunde, calm\ndu-se.

Pranayama, sistemul yoghin de control al respira]iei, are ca finalitate

cumin]irea min]ii [i preg`tirea ei pentru concentrare. Abstragerea [i supunerea

39


40/131

sim]urilor controlului sever, au ca scop precis, reducerea tendin]elor de

exteriorizare a min]ii. Un sfert din energia integral` a individului se consum` \n

digestia alimentelor care, deseori, sunt \ngurgitate mai mult de pl`cere, dec\t

din nevoia propriei sus]ineri. Alt` cantitate adi]ional` considerabil` de energie

mental` [i fizic` e irosit` \n discu]ii g`l`gioase [i \n flec`reri inutile. M`n\nc`

ceva frugal [i p`streaz` o diet` vegetarian`, s`n`toas` [i natural`! |nva]` s` \]i pui

fr\u limbii, p`str\nd t`cerea timp de o or` sau dou` pe zi! Sim]urile noastre au

fost, de obicei, suprastimulate [i obi[nuite cu tot soiul de l`comeli. Ar trebui s`

examin`m toate tabieturile noastre zilnice [i s` le reducem la maximum.

Pratyaharasau abstragerea sim]urilor seam`n` cu un fel de postire a min]ii.

Sim]urile sunt pur [i simplu smulse din pofta lor dup` senza]iile pasagere pe

care le nutre[te. Sim]urile nu ar comunica nici un fel de experien]`, f`r`cooperarea min]ii. Pratyahara este simbolizat`, \n forma ei grafic`, prin Yoni

Mudra, care e un exerci]iu de concentrare \n sine \nsu[i. Pentru a duce la bun

sf\r[it acest exrci]iu, se acoper` cu degetele de la am\ndou` m\inile ochii, se

blocheaz` n`rile [i gura [i, cu v\rfurile degetelor mari, se astup` urechile. Astfel,

se evit` orice distragere [i aten]ia, r`mas` liber`, poate fi fixat` \n unica senza]ie

r`mas`, sunetele interne sauAnahata.

Aten]ia

Aten]ia este o facultate ce ar trebui dezvoltat` \n toate situa]iile zilnice.

Concentrarea nu ne apare dec\t ca restr\ngere a c\mpului asupra c`ruia se

extinde aten]ia. |ntreaga aten]ie se concentreaz` la ceea ce facem. Individul se

cufund` \n lucrul lui. Fiecare ar trebui s` se concentreze asupra treburilor sale,

suprim\nd orice g\nd str`in, \ntr-o manier` riguroas`, \n a[a fel, \nc\t, nimenis` nu mai execute la \nt\mplare sau \n ritm accelerat, sc`pat de sub control.

Nici o activitate uman` nu culmineaz` cu o reu[it`, f`r` calm [i concentrare.

Muncind astfel, mintea \[i m`re[te puterea ei de focalizare a razelor mintale. Nu

exist` e[ec, dac` totul se desf`[oar` cu perfect` aten]ie.

40


41/131

C\nd cineva se a[eaz` s` mediteze, nu trebuie s` g`zduiasc` \n sine

g\ndurile de la slujba sa zilnic`. |n timp ce lucreaz` la servici, nu e permis s` ne

ocup`m mintea cu problemele familiale. Antren\nd mintea s` se concentreze

exclusiv asupra a ceea ce facem acum [i aici, se dezvolt`, de asemenea, memoria

[i for]a voin]ei. O persoan`, cu o bun` concentrare, poate duce la cap`t orice

sarcin`, \n timp record [i cu o precizie dubl`, dec\t o persoan` normal`.

Ar fi foarte simplu dac` am a[tepta mereu pl`cutul, deoarece mintea

oricum este, \n mod natural, atras` spre ceea ce \i place ei. Un exerci]iu foarte

benefic ar consta \n a ne fixa mintea \n treburi dezagreabile, pe care le

repudiam \nainte. Sub o atent` scrutare a lor, observ`m c` devin interesante [i

interesul reduce repulsia pe care acestea o provocau. |n mod asem`n`tor, aten]ia

poate fi fixat` asupra unor obiecte sau idei aparent lipsite de orice interes, carese afl` la \ndem\n` [i pe care le examin`m. Nu pu]ine blocaje mentale vor

dispare [i sl`biciunile min]ii, \n timp ce for]a voin]ei va cre[te.

Ca exerci]iu preliminar de concentrare, retrage-te \ntr-o camer` lini[tit` [i

a[eaz`-te \ntr-o postur` confortabil`, cu picioarele \ncruci[ate. A[eaz`-te pe o

pernu]`, care s` te ajute s` apropii genunchii de podea, \n a[a fel, \nc\t, corpul

s` se relaxeze cum se cuvine. |nchide ochii [i observ` ce se petrece, c\nd e

vorba s` te concentrezi asupra unui m`r. Pentru \nceput ar putea exista g\ndurireferitoare la culoarea lui, la form`, la greutate [i diferite p`r]i ale lui, la coaja,

pulpa [i semin]ele sale. Apoi, se poate g\ndi asupra efectelor pe care acest m`r

le produce \n sistemul digestiv [i \n s\nge. Prin intermediul unor legi a

asocia]ilor mentale, s-ar putea s` apar` idei despre alte fructe. Imediat vor

invada g\ndurile str`ine [i mintea va \ncepe s` umble haimana. S-ar putea s`

apar` ideea unei \nt\lniri cu prietenul la o anumit` or`, ideea de a cump`ra vreo

hain` sau m`car ceva legume, e posibil s` revizuim ce s-a produs \n via]anoastr` cu o zi \nainte. E necesar s` facem un efort ne\ntrerupt, ca s` urm`m de

o manier` continu` linia g\ndului definit. G\ndurile str`ine, care nu o s` fie

conectate cu obiectul asupra c`ruia mintea se concentreaz`, trebuie respinse

incontinuu. Acest lucru cere persisten]`. Mintea va face tot posibilul pentru a

41


42/131

curge prin vechile [i familiarele ei poteci. Efortul concentr`rii se aseam`n` cu

urcarea unui munte, dar fiecare mic` reu[it` aduce cu sine o mare recompens`.

A[a cum legile gravita]iei [i ale coeziunii opereaz` \n lumea fizic`, tot

astfel, legile g\ndirii, ca cea a continuit`]ii spre exemplu, opereaz` \n cel

mental. Cei care practic` concentrarea, trebuie s` posede o cunoa[tere total` a

acestor legi. Trebuie s` devin` con[tien]i c`, atunci c\nd mintea g\nde[te

despre un obiect, de asemenea, o face [i asupra calit`]ilor [i p`r]ilor acelui

obiect; c\nd g\nde[te asupra unei cauze, g\nde[te [i asupra efectelor.

Cunoa[terea func]iunilor min]ii se dob\nde[te antren\nd-o s` se

concentreze asupra diverselor subiecte, subtile [i dense, de variate m`rimi. Cu

timpul se va forma o obi[nuin]` puternic`.

Tratak: Un exerci]iu yoghin clasic, de concentrare, este tratak, sau fixareaprivirii. Se poate executa cu o flac`r` de lum\nare, cu un simbol desenat (OM,

de exemplu), cu pictura unei zeit`]i preferate sau cu orice alt obiect sau simbol

favorit. A[eaz`-te \n fa]a obiectului ales. Concentreaz`-te asupra lui, cu ochii

deschi[i [i nemi[ca]i, p\n` \]i dau lacrimile. |n acel moment, \nchide ochii [i

vizualizeaz` mental obiectul. Repet` exerci]iul [i m`re[te progresiv perioada de

timp a fix`rii privirii, a vizualiz`rii interne a obiectului. F` totul ca vizualizarea

mental`, care urmeaz` fix`rii, s` fie perfect clar` [i limpede, chiar \n absen]aobiectului. Odat` cu practica, se dob\nde[te capacitatea de reprezentare a

obiectului la comanda voin]ei, \n orice moment. Tratak reduce agita]ia min]ii

[i contribuie definitiv la dezvoltarea puterii de concentrare.

Practic` acest exerci]iu timp de un minut \n prima zi, apoi m`re[te gradat

timpul, \n fiecare s`pt`m\n`. Nu \]i for]a ochii. E posibil ca la unii indivizi, care

au capilarele mai slabe, s` li se \nro[easc` globii oculari. Acest lucru nu trebuie

s` constituie un motiv de alarmare, pentru c` trece repede. Tratak este unexerci]iu preliminar excelent, care trebuie practicat timp de luni de zile,

aproape [ase, cu toate c` trebuie s` \l facem cu regularitate [i sistematic. Dac`

practicarea lui se \ntrerupe, timpul trebuie prelungit. Tratak poate fi foarte

eficient, de asemenea, \n prevenirea sau eliminarea chiar a multor tulbur`ri

oculare.

42


43/131

Tratakutilizeaz` sim]ul v`zului. Sim]ul, obiectul [i mintea sunt captivate de

lumea concret` [i dens` a materialit`]ii [i, mai apoi, interiorizate \n planul subtil.

De asemenea, sunetul, c\nd se exprim` la nivel subtil, poate atrage mintea spre

interior. Dar, spre deosebire de exerci]iul de vizualizare, concentrarea asupra

sunetelor interioare,Anahata, \ncepe [i se termin` \n planul subtil.

A[eaz`-te \ntr-o postur` comod`, cu picioarele \ncruci[ate. |nchide ochii [i

astup` orificiile urechilor cu v\rful degetelor sau cu tampoane de cear` sau vat`.

|ncearc` s` ascul]i misterioasele sunete interne. E posibil s` auzi diverse tipuri

de sunete, asem`n`toare celor de flaut, de vioar`, de scoic`, un v\rtej, clopo]ei

sau zumzet de albine. Dac` se aud simultan mai multe feluri de sunete, atunci

concentreaz`-te asupra celui mai puternic. |n general, experien]a are loc \n

urechea dreapt`. Alt` dat`, \n cea st\ng`. Concentreaz`-te n

descoperirea si disciplinarea fortei mentale

Documents